 Analizatori = Sisteme morfofunctionale

 Segmentul intermediar = calea nervoasa

o Directe – putine sinapse, rapid, arie corticala specifica
o Indirecte – (SRAA) lent, proiectate cortical difuz si nespecific
 Pielea = imens camp receptor
 In epiderm exista capilare limfatice (vezi circulator „capilarele limfatice se gasesc in TOATE
tesuturile”)
 Stratul reticulat al dermului NU are fibre de reticulina
 Receptori cutanati
o Liberi
 Terminatii nervoase libere
 Discurile Merkel
o Incapsulati
 Dupa tipul stimului se claseaza in :
o Tactili (mai numerosi in tegumentele fara par)
 TNL – atingere + presiune
 Derm :
 Superficial = atingere (Meissner, Merkel, Krause)
 Profund = presiunea (Ruffini)
 Hipodern – profund = vibratii (Vater-Pacini, Golgi-Mazzoni)
o Termici (pentru VARIATIILE de temperatura)
 TNL – diametru mic, nemielinizate
 Krause (rece), Ruffini (cald); mai multi pentru rece
o Durerosi = algoreceptori
 TNL (in principal)
 Toti receptorii stimulati excesiv (mecanic, termic, chimic)
 Se adapteaza putin sau deloc
 Persistenta stimulului poate creste intensitatea senzatiei
 Camp receptor = aria ->1 neuron; invers proportionala cu densitatea receptorilor
 Acuitate = pragul de distingere

TIP : in analizatorul cutanat „nemtii” (Merkel, Krause, Meissner) „plutesc”, sunt mai la nord, sunt
superficiali, iar „italienii”, sudici, „se scufunda” (Ruffini, Vater-Pacini, Golgi-Mazzoni)

De asemenea populatia Germaniei e mai numeroasa decat cea a Italiei => sunt mai multi receptori
pentru rece decat pentru cald (clima mai rece in Germania)
Analizatorul kinestezic

 Informatii furnizate SI de : receptorii aparatului vestibular, receptorii vizuali si cutanati

 Mai ales de proprioreceptori (receptorii din aparatul locomotor)
 Vater-Pacini
o In periost + articulatii
o Sensibili la miscari si modificari de presiune
 Corpusculii neurotendinosi Golgi
o La jonctiunea dintre muschi si tendon
o Stimulat de intinderea puternica a tendonului
o Monitorizeaza continuu tensiunea din tendoane
o Previne
 Contractia musculara excesiva
 Alungirea exagerata
 TNL
o In toata grosimea articulara
o Preiau sensibilitatea dureroasa (sunt algoreceptori, deci nu sunt proprioreceptori)
 Ruffini
o Stratul superficial al capsulei articulare
o Pozitia + miscarea din articulatii
 Fusurile neuromusculare
o Singurii proprioreceptori din muschi
o Intr-o capsula conjunctiva
o Stimulate de tensiunea din timpul contractiei
o Neuronii γ =>contr. Port. Periferica =>intinderea portiunii centrale =>stimularea
dendritelor neuronului din ganglionul spinal care va transmite impulsul neuronului
motor α (DACA ar transmite in continuare spre motoneuronul γ, acest lucru va
determina ca fibrele din fus sa se intinda SI MAI TARE si intr-un final sa duca la
ruperea fusului)
o Relaxarea musculara e prevenita prin intinderea si activarea fusurilor => o tensiune
de relaxare numita TONUS MUSCULAR
o Fig 43/pag 41
 Fibrele musculare cu nuclei
 In lant – fibre senzitive „in floare”/”in buchet”
 In sac – fibre senzitive anulospirale
 Fibrele cu nuclei in sac se gasesc central in fus, iar cele in lant periferic
o Fig 44/pag 41
 Fasciculele spinotalamic anterior si lateral se unesc
 Se observa lemniscul medial (structura mai voluminoasa cu rosu); da
impresia ca se „ingroasa”; de fapt, numarul de fibre este acelasi; pare astfel
deoarece el are o forma usor turtita care se „rasuceste”
 7.proprioceptor (din muschi); fusurile sunt singurii proprioreceptori din
muschi
 o

Analizatorul olfactiv

 Fig 45/pag 42
o 4.epiteliu columnar, pseudostratificat!
o Epiteliul nu este lipit de osul etmoid; intre cele doua se interpune tesut conjunctiv
(care hraneste epiteliul)
o 1. Celulele mitrale, neuroni multipolari, stelati
o Contactul sinaptic dintre protoneuron si deutoneuron are loc in bulbul OLFACTIV (nu
rahidian!)
o In cazul analizatorului olfactiv, protoneuronul joaca si rolul de receptor
o Cilii protoneuronului se gasesc la polul APICAL
 Calea olfactiva nu are legaturi directe cu talamusul
 Calea se proiecteaza in girul hipocampic (apartine lobului temporal) de ACEEASI PARTE

Analizatorul gustativ

 Papilele filiforme sunt foarte subtiri si, din punct de vedere al dimensiunii, nu pot prezenta
muguri gustativi
 Exista 13 posibili sau probabili receptori chimici in celulele gustative
 Cei mai multi muguri sunt stimulati de 2/mai multi stimuli, chiar si de unii care NU fac parte
din cei 4 primari
 Substantele sapide se leaga de moleculele proteice => deschiderea canalelor ionice =>
patrunde Na+ => depolarizeaza celula => apare POTENTIALUL DE RECEPTOR (potential care nu
se propaga)
 Analizatorul vizual
 Furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator
 Globul ocular est aproximativ sferic
 Tunica externa e fibroasa => corneea e fibroasa
 Fig 48/pag 44
o 1.conjunctiva
o Pata oarba este inferior (si medial) fata de macula luteea
o Retina este mai groasa spre pata oarba (se ingroasa stratul fibrelor nervului optic)
o Corpul vitros este transparent; vasele de sange nu apartin lui, ele sunt vizibile prin
transparenta; niciun mediu reftingent nu are vase de sange
 Fig 49/pag 45
o Lumina strabate straturile de la 1 spre 10 conform desenului, apoi se reflecta in
stratul pigmentar si intalneste celulele fotoreceptoare, care transfoma radiatiile
electromagnetice in impuls nervos; impulsul nervos merge in sens invers fata de
lumina (celule fotoreceptoare – bipolare – multipolare)
o Celulele multipolare strabat retina dinspre membrana limitanta interna spre
membrana limitanta extrerna in PATA OARBA
o Membranele limitante interna si externa nu sunt straturi celulare (retina are 10
straturi, dar nu toate sunt celulare)
o Sunt mai multi fotoreceptori decat cel bipolare; mai multe bipolare decat multipolare
o Celulele cu conuri sunt mai scurte si nu ajung pana la membrana limitanta externa
precum celulele cu bastonas
o O celula orizontala face sinapsa cu axonul celulelor fotoreceptoare (o orizontala cu
mai multe celule receptoare)
o Celulele amacrine fac sinapsa cu pericarionul celulelor multipolare/ganglionare
o Se observa, in stratul fibrelor nervului optic cum retina se ingroasa dinspre periferie
spre pata oarba
 In retina sunt 3 tipuri de celule functionale
o Celule fotoreceptoare
o Celule de sustinere (celule gliale; retina este o structura nervoasa)
o Celule de asociatie (amacrine, orizontale)
 Aparatul dioptric
o Corneea – (aproximativ 40δ) cea mai mare putere de refractie apartine fetei
anterioare a corneei
o Cristalinul – are valoarea minima da 20δ
o Corpul vitros
 In mod normal, cristalinul este bombat; la distanta, muschiul ciliar se relaxeaza, iar
ligamentul suspensor pune in tensiune cristaloida, ceea ce va aplatiza cristalinul;
 In acomodarea pentru aproape, muschiul se contracta, ligamentul se relaxeaza, la fel si
cristaloida, ceea ce va determina cristalinul, prin elasticitate, sa se bombeze (sa ii scada raza
de curbura) => valoarea de convergenta MAXIMA
 ACOMODAREA
o Reglata de
 Centrii corticali
 Coliculii cvadrigemeni superiori
 o Participa si
 Ariile vizuale primare, secundare si asociative
o La raspunsul efector participa si
 Muschii extrinseci ai globului ocular (pentru corectarea axelor)
 Muschii irisului
 La lumina puterinca, expuse mult timp, sunt stimulate atat conurile cat si bastonasele
 Avitaminoza A => se compromite adaptarea la intuneric
 Culorile primare sunt albastru, rosu si VERDE (NU GALBEN)
 Fig 51/pag47
o 8.radiatii/striuri optice (nu electromagnetice!!)
o Campul vixual monocular este pe retina nazala
o Campul vizual binocular este pe retina temporala
 Majoritatea (nu toate!) fibrelor tractului optic fac sinapsa in Corpul geniculat extern/lateral
(Lateral – Lumina)
 Macula luteea are cea mai intinsa reprezentare, in regiunea posterioara a lobului occipital

Analizatorul acustico-vestibular

 La functia de furnizare a informatiilor asupara pozitiei si miscarilor corpului in spatiu

cintribuie si receptorii kinestezici, optici si cutanati
 Melcul este anterior de canalele semicirculare

Receptorul auditiv

 Fig 53/pag 50
o 9.casa timpanului = urechea medie (comunica prin trompa lui Eustachio cu
nazofaringele; trompa lui Eustachio se deschide la nivelul peretelui anterior al urechii
medii)
o Fibrele nervului vestibular sunt superioare (sau au raport de inferioritate) fata de
fibrele nervului acustic
o Scarita este in raport cu fereastra ovala
  Fig 54/pag 50
o Celulele auditive intrerne sunt pe un strat
o Celulele auditive externe sunt pe trei straturi
o Celulele senzoriale nu sunt in raport direct cu membrana bazilara; ele sunt „asezate”
pe niste celule epiteliale de sustinere, care secreta membrana reticulata (in care
patrund cilii celulelor auditive)
o Prin tunelul Corti trec dendrite ale fibrelor care se distribuie celulelor auditive
externe
 „Sunetele de o anumita frecventa activeaza anumiti neuroni cohleari, coliculari si
metatalamici; in acest mod, excitatiile sonore, separate in frecventele componente la nivelul
membranei bazilare, se transmit prin „fire izolate” spre neuronii corticali”
 Fig 55/pag 51
o O parte din din deutoneuroni NU se incruciseaza

Receptorul vestibular

 Fasciculul vestibulo-cerebelos – in arhicerebel (responsabil pentru echilibrul dinamic

si static)