Atenuatoare Optice

1. Cuprins:
Introducere. 3
3 Atenuarea.4-5
4 Pierderele de absorbtzie de material.5

4.1Absorbtia intrinsecă.5-6
4.2 Absorbtia extrinsecă.6-8
4.3Atenuatoare optice variabile cu cel mai mic factor.9
4.4 Imbinarile fibrelor.9-10
4.5 Structuri constructive a conectorilor opticii.10-11
4.6 Cuplaje, imbinari, conectori.11-13
4.7 Radiatia extern 4 .0"diafonia optica .13-14
4.8 Difuzia material.14-15
4.9 Absorbtia materiala in fibra optică .14-16
4.10 Absorbtia materiala in fibra optică .16-17
4.11 Radiatia neinterceptată .17-18
4.12 Fractiunea de impachetare.18
4.13 Diverse atenuări de valoare redusă .19-21
4.14 Atenuarea radiatiei la imbinarea fibrelor ofitice .21

5. Concluzia .22

6. Bibliografia.23

INTRODUCERE
-1-
 Factorii care afecteaza cel mai mult performanțele fibrelor optice ca mediu
de transmisie sunt atenuarea şi lățimea benzii. Aceste caracteristici de
transmisie au un rol important în procesul de comunicare prin fibrele optice.
Utilizarea pe larg a fibrelor optice a stimulat mult dezvoltarea
comunicațiilor optice prin ghizii de sticlă si siliciu curat. Cercetarile ulterioare
privind atenuarii au aratat absorbția cauzată de impuritațile din sticlă, stimuland
investigerile și descoperiri în domeniu sticlelor pure pentru comunicațiile prin
fibre optice. În prezent, se folosesc fibre cu pierderi de ordinul a 0,2 dB/km.
După cum atenuarea determine distanța de transmisie a semnalului,
dispersia limitează lătimea benzii fibrei optice. Altfel zis, limitează numarul de
biti a informației transmise intr-o perioada dată de timp.

I ATENUAREA

-2-
 Atenuarea - este fenomenul prin care semnalele electromagnetice îşi pierd
din puterea inițială (cu care au fost transmise in mediu) o data cu creşterea
distantei. Acest fenomen apare din cauza faptului ca mediul de transmisie
absoarbe o parte din energia semnalelor. Din acest motiv se impun limitari ale
distanței pe care un semnal o poate parcurge fara a pierde prea multă energie(și un
o să fie observat la ieșire). Cu cat semnalul este receptionat la o mai mare
distanta fața de sursă, cu atît posibilitatea de a fi decodificat corect este mai
mica din cauza atenuarii şi a interferențelor.
Atenuarea semnalului este un factor foarte important in procesul proiectării
sistemului de comunicații prin fibre optice, precum şi a oricăror altor sisteme de
comunicatii. Din cauza, că receptoarele necesita că puterea de intrare a lor sa fie
mai mare decît un anumit nivel minimal, atunci pierderile de transmisie determine
distanta maximă de signal pînă la care este posibil transportul semnalului.
Comunicațiile prin fibre optice au inceput se devina mai atractive cand aceste
pierderi ale fibrei au fost reduse mai jos decat ale conductorilor metalici.
Principalele puncte ale sistemului de comunicații prin fibre optice unde au
loc pierderile de semnal sunt conectorii, cuploarele de intrare, îmbinarile, precum și
în însăși fibra optică. În capitolul dat vom cerceta doar pierderile din limitele fibrei
optice, cele alte le vom studia in capitolele urmatoare. Atenuarea constă in
micșorarea puterii impulsului, care are loc datorită absorbției luminii în fibra
optică. Menționăm că doar impuritațile din sticlă absorb lumina, iar insăși sticlă nu
absoarbe lumina la lungimea de unda de operare. Pe cînd variațiile in
uniformitatea sticlei cauzează doar imprăștierea luminii, care de asemenea, este
dependentă de lungimea de unde a luminii. In fibrele optice moderne
majoritatea pierderilor au loc doer datorits imprs~tierii luminii in interiorul fibrei
Atenuarea semnalului in interiorul fibrei optice se exprims, de obicei, in
decibeli (dB). Este un termen general folosit pentru a descrie scederea puterii optice
intre dour puncte, la o lungime de unda data. Deci atenuarea AT poate fi exprimats
prin relatia .

-3-
 AT(dB)=-10•lg P,. (3.1)

P 1e
unde P; este puterea optice de intrare (transmisa) prin fibra, iar P 1e este
puterea optics la iqirea fibrei (receptionats). Fiecare tip de fibre optice este
caracterizat de un coefficient de atenuare in decibeli pe o unitate de lungime a fibrei
optice (de exemplu dB/km), mesurat la o anumits lungime de unda a luminii
incidente. In domeniul comunicatiilor prin fibre optice se folosqte frecvent
expresia:

(AT )dB • L=10 • lg P, (3.2)

Pe
unde (AT)dB este atenuarea semnalului in decibeli pe o unitate de
lungime, iar L este lungimea fibrei optic.Atenuarea semnalelor optice depinde, in
primul rand, de proprietetile proprii ale fibrelor optice, iar in al doilea rand, de
procesele fizice ce au loc la transmiterea luminii. Conform datelor experimentale
reprezentate in figure 3.1 pierderile in fibra din plastic sting valori de 120 - 160
dB/km in diapazonul lungimii de unda de 0,5 = 0,7 µm, in fibra multimod aceste
pierderi sting valorile de I _ 8 dB/km in diapazonul 0,75 = 1,2 µm, iar in fibra
monomod pierderile sunt minime: 0,1 - 1,2 dB/km in diapazonu10,85 _ 1,75 µm
[2,3].

0,01 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 ?,„ µm

Fig. 1. Pierderi de semnale in diferite fibre optice. Realizsrile realer 1 - cu

fibre din plastic; 2- multimod; 3 - cu laser stimulat; 4 -
telecomunicatii; 5 - cu laser stimulat; 6 - telecomunicatii; 7 - monitor
cu fibre optice.

Pentru intelegerea problemelor ce tin de proiectarea ~i fabricarea fibrelor optice

cu pierderi joase in domeniul lungimilor de unde de la 0,5 µm pans la 1,6 µm,
vom studia mecanismele pierderilor in interiorul lor. Atenuarea semnalului in
-4-
interiorul fibrelor are loc datorits mecanismelor ca compozitia materialului,
metodelor de purificare 5i de preparare, precum 5i structure ghidului de
unde.Pentru fibrele de bioxid de siliciu mecanismele responsabile de atenuarea
semnalului la frecvente joase sunt:
- absorbtia fundamentale de material a sticlei;
- pierderile de tip Rayleigh;
- pierderile datorita impuritatilor;
- pierderile de curbura ale fibrei.
Pentru atenuarea semnalului la frecvente inalte mecanismele responsabile
sunt:
- dispersia modala ~i
- dispersia spectrala.
II. PIERDERILE DE ABSORBTIE DE MATERIAL

Pierderile de absorbtie de material constau in disiparea unei parti a puterii

optice a semnalului transmis prin fibra optica. Aceste pierderi ce au loc datorita
compozitiei materialului, proceselor de reducere pot fi
- intrinseci 5i
- extrinseci.
Absorbtia intrinseca este cauzata in silica de catre rezonanta. Absorbtia este mai
mica decat 0,03 d/km in regiunea lungimilor de unda 1,3 µm - 1,6 µm.
Absorbtia extrinseca in fibrele din silica este cauzata de astfel de impuritati ca
Cu, Ni, Fe, Mn, Cr etc. in regiunea lungimilor de unda 0,65 µm - 1,6 µm. Insa in
fibrele moderne principala cauza a absorbtiei extrinseci o constituie ionii OH [3].
Din aceste considerente vom incepe cu caracteristicile principalelor materiale
din care se produc fibrele optice.

1.Absorbtia intrinsecă

Sticla pură absoarbe intens lumina in limitele unor regiuni specifice ale

-5-
lungimii de unda. Aceasta proprietate a sticlei se numeste absorbtie intrinseca. Ea
are doua mecanisme majore de absorbtie la lungimile de unde optice, care lasa o
fereastra de absorbtie intrinseca joasa in diapazonul lungimilor de unde de la 0,8
µm pana la 1,7 µm. Absorbtia intrinseca este foarte mare in regiunea
ultravioleta a lungimilor scurte de unda a spectrului electromagnetic. Aceasta are
loc datorita stimularii tranzitiei electronilor in limitele sticlei, datorita excitarilor
cu energii inalte.Atenuarea optica fata de lungimea de unda caracteristica sticlei
pure .
Un alt pic al absorbtiei intrinseci are loc in regiunea infrarosu. Insa picurile sunt
intre 7 µm şi 12 µm, adica sunt departe de regiunea de interes. Pierderile in
infraro$u sunt asociate cu vibratiile legaturilor chimice, astfel ca Si-O. Energia
termica face ca atomii sa se mişte constant, astfel legatura Si-O se contractA şi
se extinde continuu. Aceasta vibratie are o frecventa de rezonanta in diapazonul
infrarosu. Mecanismul dat al pierderilor in infraroşu de asemenea contribuie
putin in diapazonul de interes al lungimilor de unda .
Se poate trage concluzia ca pierderile intrinseci nu sunt importante in regiunea
lungimilor de unda in care opereaza sistemele de comunicatii prin fibre optice.
Insa aceste pierderi ingreuneaza extinderea sistemelor cu fibre spre regiunea
ultravioleta, adica spre lungimi de unda mai mici.Totuşi efectele acestor procese de
absorbtie intrinseca pot fi minimizate prin alegerea convenabila a compozitiilor
miezului şi invelişului optic.

2. Absorbtia extrensecă
Absorbtia extrinseca in fibrele optice practice, este cauzata de catre
impuritati ce constituie o sursa majora a pierderilor. Adica in acest caz, se mai
spune ca, atenuarea semnalului este determinata de absorbtia extrinseca.
Principalele tipuri de impuritaji in fibrele optice sunt ionii OH şi ionii metalelor
de tranzitie. Impuritatile metalice, astfel ca Fe, Cr, Ni, Cu, Co, V, Mn, cauzeaza
absorbtii intensive in regiunea lungimilor de unda utilizate in comunicatiile prin

-6-
fibre optice. Din aceasta cauza concentratiile acestor impuritati nu trebuie sa
intreaca nivelul chiar al unei parti din 10 9 pentru a mentine pierderile sub valoarea
dorita . In prezent, metodele de purificare a bioxidului de siliciu au fost
imbunatatite pana la nivelul cand impuritatile nu mai prezinta dificultati.
Mecanismul pierderilor in metale este determinat de invelişurile electronice
exterioare, care sunt incomplete. Absorbtia luminii cauzeaza trecerea electronilor
de pe un nivel electronic mai jos pe altul mai inalt. Valorile acestor energii de
tranzitie corespund fotonilor a caror frecvente sunt in regiunea comunicatiilor
optice.
Practic, este necesar de minimizat principalul tip de impuritate - ionul hidroxil
OH, care este cauzat de prezenta apei. Este extrem de dificil de a elimina apa din
fibra optica pe parcursul fabricarii. Mecanismul pierderilor cauzat de ionii OH
are la baza vibratiile de extindere. Atomii de oxigen §i hidrogen vibreaza
datorita mi5carii termice, avand frecventa de rezonanta de 2,73 µm. Cu toate ca
picul acestei absorbtii este in afara benzii utilizate in comunicatiile optice, au loc
benzi de combinatie a acestor rezonante la lungimile de unda din diapazonul de la
0,9 µm pana la 1,4 µm.
Varful de absorbtie reprezentat in figura 3 este la aproximativ 1,4 µm §i este
extins datorita prezentei ionilor OH. De mentionat ca acest varf este mai inalt
decat cel reprezentat, fiind de pana la 4 dB/km. Pentru atingerea unor atare
rezultate este necesar ca impuritatea OH sa aiba concentratii mai mici de
cateva parti la 10 6 parti. In interiorul regiunii cu pierderi intrinseci joase, doar
absorbtia ionilor OH dicteaza care lungimi de unda trebuie ocolite pentru
propagarea eficienta a semnalului .
Defectele atomare contribuie de asemenea, la absorbtia fibrei optice. Aceste
defecte pot fi cauzate de iradiatia sticlei cu electroni.

-7-
 Fig. 3. Spectrul schematic al atenuarii fibrei optice.

Curba reprezentată prin linie continua reprezintA pierderile totale ale fibrei
monomod moderne din sticla care contine cateva procente de Ge02 in miez, iar
curba intrerupta de sus reprezinta fibra multimod moderna cu indicele gradat.
Aceste pierderi descresc pana aproape de 1,3 µm, ca apoi sa creasca dupa 1,55
µm. Pierderile in fibrele cu continut mare de bioxid de siliciu sunt de 2,5 dB/km
pe kilorad al dozei de radiatie.
Ca rezultat al celor expuse, se poate de separat diapazonul lungimilor de
unde utilizate in comunicatiile prin fibre optice in trei regiuni:
- banda lungimilor de unde scurte;
- banda lungimilor de unde medii si
- banda lungimilor de unde lungi.
Banda lungimilor de unde scurte se afla la aproximativ 0,8 - 0,9 µm.
Aceasta banda a fost utilizata pe scara larga in anii 1970 - 1980, datoritautilizArii
surselor optice §i a detectorilor ieftini, precum si a atenuarii joase .Banda medie a
lungimilor de unde se afla in apropierea a 1,31 µm, care a inceput sa fie utilizatA
prin 1985. In zilele noastre aceasta regiune este atractivA datoritA dispersiei zero a
fibrei monomod. Atenuarea este sub valoarea de 0,4 dB/km. Majoritatea
sistemelormoderne de comunicatii magistrale functioneaza in aceasta banda.
AT,dB/km

3. Atenuatoare optice variabile cu cel mai mic factor

-8-
 Prezentate ca cele mai mici dispozitive de tipul lor, atenuatoarele optice
variabile cu cristale lichide PolarTune suporta atenuari si reglari de putere in timp
real. Eficace atat in aplicatii dinamice cat si in cele de tip set-and-forget,
dispozitivele usureaza migratia retelelor optice de la proiectare statica catre o
proiectare dinamica si catre sisteme configurabile de la distanta. Disponibile in
modelele de 5 si ±12V, dispozitivele au pierderi de insertie sub 0,6dB si pierderi de
polarizare mai mici de 0,1dB pentru un domeniu de atenuare de la 0 la 10 dB si
mai mici de 0,2 dB pentru domeniul de atenuare de la 10 la 20 dB. Dispozitivul
functioneaza cu lungimi de unda de la 1.525 la 1.570nm (banda C) sau de la 1.570
la 1.610nm (banda L). Dimensiunile carcasei sunt de 12 x 5,5 x 8,3mm pentru
dispozitivele de ±12 V, iar pentru dispozitivele de 5V dimensiunile sunt de 27,5mm
(cu IDE) sau 20,0mm (cu ASIC) x 5,5 x 8,7mm (cu IDE) sau 8,2 mm (cu ASIC).
Chorum Technologies Richardson

4. Imbinarile fibrelor

Imbinarea fibrei optice este o conexiune permanenta cu pierderi joase intre

doua fibre individuale. Proiectarea sistemului inainteaza anumite cerinte fatra de
proprietatile optice ale conexiunilor fibrelor (astfel ca pierderile joase), fapt ce
poate fi satisfacut prin utilizarea anume a imbinarilor fibrelor.
Acestea de asemenea permit repararea fibrelor optice deteriorate pe parcursul
instalarii, tensionarilor, a accidentelor, precum şi a rearanjarii retelelor. Insa, cel
mai frecvent imbinarile fibrei se folosesc pe parcursul instalarii legaturilor
magistrale prin fibre optice in locurile unde nu este necesara.
Astfel se obtin urmatoarele reiatii circa aproximartiv „plaj datorate
nealineerilor dintre cele doua fre’’

Daca suprafetele terminale ale fibrei nu sint pe pendiculare pe asa optice, ceea
ee se intimpla --afrecvent la prelncrarea for grin rupere decit la prelucrarea
prin sirfuire, apare o atenuare suplimentar datorita modifică:rii unghiului ? cu o
cantitate undo y este abaterea unghiulard cie neperpendicularitate produsa la
-9-
capatul fibrei, n este indicele de refractie al fibrei, no indicele de refractie al
mediului de separatie. Jaca n = n o atenuarea suplimentara se anuleaza. Pentru un
set de valvri reprezentative ale fibrelor cuplate, (7 = 20 µm, A,, - 0,2 se obtin
atenuari de nealineere de 0,2 dB, fie Jaca d = 1.5 ;em, fie dace n = G,5° dace
sau s ---= 7 am.)De fapt aceste nealineeri sent greu de evitat practic intr-un cuplaj
optic; aceasta explica limpede ce probleme deosebite se ridica la executia unui
cuplaj on atenuare redusa, in special in cnplajele demontabile, in comparatie on
imbinarile permanente, deoarece o actionare repetata poate introduce atenuari de
valori diferite.
5. Structuri constructive a conectorilor opticii

Constructia conectorilor optici, folositi in cuplarca unor manuncniuri de fibre

optice (cu diametrul mare, de peste 0.5 mm) nu a-r dicat pine acum probleme
deosebite intrucit tolerantele mecanice impuse unor astfel de conectnri, de
ordinul zecin:ilor de milimetru, s-, obtineau u<or prin tehnologia folosita in
realizarca conectorilor electrici traditicnali (BNC, TNC, SMA). Trebuia numai sa se
evite frecarea capeteior fibrelor ce se cupleaza, asigurindu-se totusi o distanta
sufficient de mica intro acestea, astfel ca pierderile prin difractie i nealineere sa
se incadreze in valoarea admisa, de circa 0,2 dB. Pentru un manunchi de fibre
cu diametrul de 1 mm o separatie de 100 um dintre capetele color doua cabluri
asigura toleranta permisa. Pierderile totale in acesti cuplori standard se
incadreaza de regula intro 2,5 si 3,5 dB. Se poate vedea un capat de cablu optic,
fixat cu ajutorul unei rasini siliconice intr-un conector-stecar clasic, tip SMA,
folosit de regula la cuplarea cablurilor coaxiale de diametru mic. Alaturi de
cablul optic se prezinta un':fotodetector fixat in conectoruY-prize corespnryra`tor
SMA, prin interinediul caruia se poate cupla cu Cablul optic.
Îmbinarea permanenta sau demontabila a-fibrelor optice individuale este
mult mai greu de realizat, tinind seamy de tolerantele micepermise in cuplaj. Cu
toate acestea se realizeaza curent imbinari cu atenuari sub 0,5 dB.Polisterul
mentine stabilitatea dimensionala a cablului, avind o temperatura de topire mai
ridicata decit polietilenul. Polietilenul este in schimb usor de prelucrat termic si
- 10 -
la o anumita temperatura si presiune se poate mula in jurul fiecarei fibre optice, ca
in figura.Rezistenta mecanica a acestei panglici optice, numite LAIVIFIR, depinde
de numarul de fibre optice; ea creste odata cu acest numar.

Proprietatile sale optice depind in principal de valoarea raportului tJd,

in care r este distanta dintre centrii fibrelor si d diametrul acestora; ele scad
cu cresterea acestui raport. Daca t/d < 1,3 iar A N = 0,15, pierderile
suplime.aare de radiatie introduse de acest tip de structura se mentin sub 2
dB/km.
Cu o banda din fibre optice ca cea din figura 5 se pot confectiona usor cabluri
optice de mare rezistenta folosite in legaturile telefonice la distanta. S-a realizat
astfel o legatura subterana pe cablu optic cu atenuarea sub 10 dB/km, pe distanta
de peste 1 km. Cablul optic putea suporta o greutate de 2,4 tone pe metru
(lungime) §i o forta de tensionare de 400 kgf, la o raza minima de curbura de 30
cm. Elementul optic util in constituia o platbanda din cel mutt 12 fibre optice
infasurate elicoidal in jurul unei bare din plastic, in interiorul unui-sant din aceasta
banda, asa cum se observa in figura 2.18 b. Raza minima de infasurare era de cel
putin de 7,5 cm; inalj=imea minima a;Rktbenzii a fost de 6 mm. Acest ansamblu
era antrodus intr-un tub d alummitxcu diametrul de 1,9 cm, acoperit cu ' a
camasak inferna dir~~olieti,len. Peste aceasta camasa s-a bobinat o alta cama,5a
din fir de o jel, acopen
in final cu o cama§a externa, tot din"polie01en. Diametrul Aterior-al cablulu

6. Cuplaje, imbinari, conectori

Atenuari in cuplajele unui sistem de comunicatii prin fibre optice

Asa cum s-a mentionat la inceputul lucrarii, intr-un sistem de comunicatii
prin fibre optice exista trei tipuri deosebite de cuplaje in care pot aparea atenuari
suplimentare ale radiatiei: cuplajul de intrare, dintre sursa• de radiatie (o dioda
luminescenta sau o dioda laser) si cablul optic, cup{aje intermediare intre diverse
segmente de cablu optic, numite de regula imbinari si in sfirsit cuplajul de iesire,
- 11 -
dintre cablul optic şi fotodetectorul receptor. '
In aceste puncte de cuplaj radiatia sufera atenuari caracterizate de relatia
generala:

unde Pi este puterea radiatiei la intrarea in cuplaj, iar P 2 este puterea radiatiei
luminoase la iesirea din cuplaj. Atenuarea totala a radiatiei in canalul optic de
comunicatii se va calcula atunci cu relatia generala:

a 1' - aF 1 al + aE + N - ac (2.2)

unde L este lungimea fibrei, in km, aF este atenuarea specifica a fibrei optice
in dB/km, a, si a$ sint atenuarile in cuplajul de intrare si respectiv de iesire din
cablua optic, iar N§i a, sint numarul de cuplaje intermediare ~i respectiv atenuarea
medie in aceste cuplaje~.

6.1 Atenuari in cuplajul de intrare

Exista cinci cornponente principale ale atenuarii unei radiatii incidente in
cuplajul de intrare in fibra optica.
Radiaţia neinterceptata reprezinta portiunea - din- puterea sursei ce nu ajunge
la capatul manunchiului de fibrese concentreaza in stratul exterior din borat de
sodiu, care se departează în aceasta prima etapa impuritaiţiile metalelor de
tranzitie, Fe, Cu etc.care moleculele de borat de sodiu se separa de structura din
silica (Si02)600°C, timp de citeva ore, obtinindu-se o stare cristalina bifazica
inbomsilicat de sodiu, este mai intii tratata termic la o temperatura de standard
in forma de bare, . Bara cilindrica, de exemplu dinIn procedeul cusepararea
fazelor se folosesc de regula sticle- opticeporoasa, asemanatoare cu cea a
preformei obtinute prin metode DESV,Inainte de sinterizare. Bara este apoi
impregnata intr-o solutie saturatede exemplu CsN08i si apoi spalata, ob(:inindu-se
o suprafata exterioară a fibrei. In continuare, bara din Si02 este uscata prin
suflare de gazeregiunea exterioaa, saraca in dopant, va constitui in final
învelişul barei din care se va trage In continuare miezul fibrei optice, pe cind
saraca In dopant (Cs) ; dopantul ridica indicele de refractie din interiorull rent!, ca
- 12 -
In tehnologia DCSV. In final, fibra optica este trasa la tempeinerte si sinterizata
termic, obtinîndu-se un lingou de silica transparentă si de dimensiunile mici ale
preformei oblinute.dopant.deanare, puritate chimice, de numărul mare de etape
ale proceavantaje. Caracteristicile principale ale procedeului sunt dotate în
numeroase Iaboratoare ; s-a trecut deja la o produc{ie limi ratura ridieati prin-
tehnica cunoscuta. Metoda expusa aici este in stu descreste, in general, cu
cre*terea lungimii de unda. Din aceasta
Ele corespund domeniilor spectrale de emisie ale diodelor laser GaAs-
GaAIAs, intre 800-900 nm şi laserilor semiconductori cu InGaAsP, pentru X =
1100 ... 1300 nm. Lucrind - cu surse laser care emit radiatie apropiata de
ultraviolet (sub 500 nm) atenuarea cre§te mult ca urmare a difuziei Rayleigh ,şi
absorbiriei in ultraviolet,
Lucrind cu radiatie in infrarosul apropiat,incidicele de absorbţie cu maximul
de 2700 . nm. Intre 700 si00 nm, o crestere a atenuarii peste 2 dB/km se dato-
reste numai asorbtiei in ionii OH. Eliminarea moleculelor reziduale de apa duc la
scaderea absprbtiei si difuziei diametrul miezului de 1,18 µm si un indice
diferenta 0= 0,001 (daca lungimea de unda a radiatiei incidente este ~= 0,63
~tm) se obtin coeficientii Ci z 10 4; C2 -_ 100,

80100 10 4 60 80100

d miez (}um) d m iez ( um 1

Variatia raportului dintre diametrul inveli~ului curbur5. si a cimpului in
diametrul miezului unei fibre optice pentrn diferite .

Pentru o curba de raza R=0,18 m rezulta x, = 8,68 dB/km. DubJfnd raza de

curbura;- a; descreste de 6,5 • 10' ori, ceea ce face atenuarea practic neglijabiia:
In concluzie, pentru A > 0,001, atenuarile induse de curbarea fibrelor
optice sint neglijabile, atunci cind raza de curbura depasqte 1 cm, (1.33].

7. Radiatia extern 4 .0"diafonia optica

- 13 -
 In procesul de propagare IrTadiatiei printr-o fibra optica o parte a radiatiei
se propaga in inveliş în acelasi timp, o parte fnsemnata a radiatiei difuzate in
miez este cantata de inveli§ unde sufera efecte de pentru rare trebuie luate in
consideratie atenuare. Acesta este motivul, atit atenuarile radiatici in invelis`, cit şi
pierderile de radiatie in exteriorul fibrei optice.Pierderile externe de radiatie se
i'educ prin depunerea pe suprafata fibrei optice a unui strat subtiie alisorbailt,
antireflex. Acest lucru va produce atenuarea prin absnrbtie a unei ;iarti a
radiatiei, dar va impiedica difuzia radiatiei in exterior §i dia#om>le, optice cu alte
fibre optic e alaturate.ca se pot redire . ~' stfel la minimum, diafoniile
Se va propaga 3n învelis. Totusi, pentru reducerea optică introduse de radiatia
ce se cerea pierderilor prin absorbtia supbiilend era datorate depunerii absorbtiei
corespunzatoare grosimii bandei ce se prefera; in general o dimensloflare
fnvelisului.

Astfel, pentru fibrele nMi.ttfMod, fn figura 9 se dau indicatii cantitative asupra

alegerii' raportului F dmtre diametrul 19 .astfel, curbele de variatie a diametrilor
pentru dnua valori ale lungimii de unda a radiatiei ineidente, X= 1060 nm si X
= 900 nm. Criterjul de alegere al diametrului fnvelisului cere ca. 90% din radiatia
incidenta sa aiba pierderi externe ai.mici de 1 dB/km, ca urmare a absorbtiei sau
difuziei radialiei in invelis.
De exemplu, pentru un diametru al in~elisului de 100 ~m si 0= 0,02, din fig.
1.34 se gase~te pentru X = 900m nm un raport al diametrilor, d/2d = 1,33,
din care rezulta grosimea invelisului 12 µli~ si diametrul iniezului, 2a, de 75 µm.
In final, trebiiie mentionat ca pot aparea atenuari ale radiatiei in invelis,
produse de :diferenta dintre coeficientii de atenuare prin absorbtie. Se tie ca nu
s~ pot obtine indici de refractie diferiti, intre inveliş şi miez, decft printr-o
compozitie diferita a materialului dielectric. De aceea defineste un coeficient
echivalent de atenuaye al fibrei optice:unde am si a; sint coeficientii de atenuare
ai miezului, respectiv al invelisului, AN este apertura numerica, a este raza
miezului si k este numarul de unda al radiatiei incidente,

- 14 -
 Deoarece' fn mare parte radiatia se propaga prin ,miezul fibrei optice,
atenuarea totala a
- ionul Cu2 cu conccntratia 2,5 X 10-9 (cm--3), prcduce aceea ;i atenuare ;
- ionul Fe2t cu concentratia 1 X 10-e (cm 3), produce aceeasi atenuare ;
- ionul Cr3+ cu concentratia I X 10' 9 (cm 3), produce aceeasi atenuare.
Pentru a area o atenuare redusa a radiatici laser incidente este deci
necesara o mare puritate a sticlei optice. Au fost realizate, de exemplum fibre optice
unimod cu atenuari prin absorbtie de numai 0,3 ... 0,5 dT3f Lm.

8. Difuzia materială

Radiația laser sufera intr-o fibra optica diverse procese de difuzie pasivă sau
activă incluzind difuzia Rayleigh, difuzia 117ie, difuzia Rarnata stin-n--lata si
difuzia Brillouin stimulata.Difuzia Rayleigh este prezenta in toate tipurile de
fibre optice.Coeficicntul de atenuare prin difuzie Rayleigh nu depinde de intensi
tatea cimpului de radiatie incident. Ea poate fi produsa de difercnte de cempozitie
si densitate, de separatii de faza etc. coeficientul de atenuare prin difuzie
Rayleigh variaza proportio nal cu ;. 0 sticla optica buna duce la atenuari prin
difuzie Radiatiei h mai mici de 0,9 dB/km, pentru lungimea de unda de 1 µm.
Difuzia Rayleigh apare atit in miez, cit si in invelisul fibrei o)-L:ce,

9.Consideratii practice asupra atenuarii si radiatiei in fibrele

optice

S-a văzut ca atenuarea radiaiiei laser in fibrele optiee se explica fn principal

prin, fenomenele de absorbjie si difuzie. Absoikia se datoiFeste ionilor de
impuritati prezenti.m materialul fibrei optice, constind l din ioni metalici si=ioni:
OH-. Procedeele actuale.-de fabriuatie a stictei ,optice permit reducerea
continutului de impuritaii metaltCe din fibra optica. Atenuarea prin difuzie este
îndeosebi consecinta fluctuaţiilor teimice si neomogemtatilor de constructie si de
material al fibrei optice. Difuzia este dependenta de lungimea de unda a radiatiei
- 15 -
incidente si necesita puteri de radialie incidente ridicate, aceste efecte
nelineare introduc o limitare superioara a niyelului de putere al fasciculului
laser incident.Orice fibra optica va,radia in exterior;daca nu este rectilinie.
Deoarece cimpul electric. din inveliose extinde spre valori mari ale lui x,
aceasta implica o arestere a vitezei de grup a undelor ,electromagnetice pe
direclia de propagare,
unde Cl si C2 sint constante independente de raza de curburA. Distribulia
exppneut.14A a: coefieieutul4 de atenuare ; Schema practic: ca poate lua
valori extrem de diferite pentru variţlii. mici ale razei de curbura R. De exemplu,
considerind o fibra optica subti:re, cu In figura 1.30 se observa cuiba cunoscuta ;
pentru la = 0, x=«Dp dispersia este minima si creste rapid daca diferenta ja- aoD; se
mare;. Pentru profilurile cu depresiune, valoarea lui a nu mai cste atit de

critica, de;i <-a creste in valoare absoluta. Punctul de dispersie minima,

«,V,cind h creste. Acest lucru poate fi explicat fizic prin faptul ca mcciurile de
ordin mic, care se propaga in apropierea axei fibrei, sint afectate puternic de
depresiune,,iar timpul de propagare de grup scade cind h creste, deoarece -, 9
este direct proportional cu n. :4Sodurile de ordin ridicat care se propaga pe raze
mai mari vor fi afectate prin cresterea razei depresiunii. Din exanunarea
raspunsului in impuls rezulta consideratii asupra prezentei si caracteristicilor
depresiunii mdicelui de refractie. S-a constatat ca prezenta acesteia medifica
indeosebi frontul anterior, crqterea lui h ducind la marirea acestuia.

10. Mecanismul de atenuare a radiaţiei in fibra optică

Un fascicul de radiaţie laser care se propagă printr-o fibră optică sufera o

atenuare datorita in general fenomenelor de absorbţie, difuzie şi difuzie stimulată.
Alte fenomene de atenuare sunt specifice fibrei optice, ca de exemplu difuzia
in înveliş şi efectul de radiaţie dintr-o serie de factori ca imperfectiunile
macroscopice ale materialului dielectric aparute in timpul tragerii fibrelor
optice si fabricarii cablurilor optice dintr-un manunchi de astfel de fibre,
- 16 -
 neregularitatile fibrei la suprafata dintre miez si invelis, grosimea insuficienta a
invelisului, microdeformari ale sectiunii fibrei, mici, dar numeroase, intro
duse in timpul cablarii, cuplari imperfecte intre fibre etc. pot produce atenua.ri
uplimentare si trebuie evitati cit mai mult posibil. Atenuarea radiatiei laser in
fibra optica este data indeosebi de:
- absorbtia materiala in fibra optica ;
- difuzia materlala ;
- difuzia geometrica a ghidului de unda ;
- radiatia de curbura a fibrei optice ;
- radiaiia externa si diafonia cptica.

11. Absorbtia materiala in fibra optică

Absorblia materiala este principalul fenomen de atenuare a radiatiei laser in

fibrele optice. Aceasta se produce datorita benzilor de absorbtie ale ionilor de
impuritati existenti in fibra optică. Astfel, in sticla_optica sau cuartul din care
este confectionata fibra optica se gasesc numerosi Ioni metalici care au benzi de
absorbtie in domeniul spectral 500-1000 nm!. In figura 11 se pot vedea aceste
berizi pentru ionii Cr 3+, Cu2+ şi 1,e2+. Se observa ca intensitatea de absorbtie a
acestor benzi depinde conţinutul in impuritaţile fibrei optice.
Totodata, numarul de electroni de valenţă al ionilor metalici inlfluenteaza
lungimea de unda maximă de absorbtie, ca si forma benzii de absorbtie a
radiatiei incidente. De exemplu, Crs+ produce un maxim de absorbtie la o
lungime de unda. a radiatiei incidente de 700 nm. Prin urmare, procesul de
fabricatie al sticlei optice poate influenta mult atenuarea prin obsorbţie a
radiatiei transmise prin fibra (M Q9 nA(Wn) optica. 0 absorbtie puternică de
consecinta a ionilor OH-, produşi,de incluzlunlle Cu ,- Fig. 12 - Atenuarea prin vapori
de absorbtie,unor ioni in sticla Optice se poate.:vedea tot in figtu2tt`;1c32,; : unde -
-doua virfuri de absorbtie pentru X- 950 nm; yşi X = 720 nm, dar are, maximul de
absorbţie la 2,7 µm.Curhele de absorbtie din figtira 12 sint ridicate cu
concentraţiile ?0nice date mai jos, r-ionul , OH- cu concentraţia 1,25 X 10-6 (cm 3).
- 17 -
 Aceasta corespunde unei atenuari numite de imbackeiczre. Puterea care
ajunge totusi in acea activa c, (miezul) estc supusa unei atenuari suplimerităre ci
datorita unghiului de acceptare limitat al fibrei optice, cu alte aperte a
atenuării nerice a acesteia. De asernenea, o parte din aceasta împrăstiere (care
este acceptata teoretic de fibra) se pierde prin reflexii r1 canel la suprafaţa: de
separatie miez/aer (mediul ambiant). Exista o serie care produc atenuari
suplimentare, de valoare Mica, care totusi tinde la crearea randamentul
cuplajului,dintre care se îtîlntesc lustruirea imperfecta a capetelor fibrei si ruperea
unor capete. Aceste componente sint grupate toate in categoria diverselor
atenuari de valoare rednsa.

12. Radiatia neinterceptată

Radiatia incidentă care nu cade pe capatul manulichiului de fibre
optice este evident pierduta. Figura 13 prezinta schematic situatia in care
spotul produs este sursa in planul de intrare in fihra este mai mare decit
sectiun<<< cablului optic.

Fig13 - Pierderi prin radiatie neinterceptata in sectiunea de intrare a cablului optic

Daca intensitatea radiatiei este aceeasi pe toata suprafata iluminata, atunci

raportul dintre suprafata manunchiuiui de fibre si suprafaţa iluminată de
catre sursa va da fractiunea din putere interceptata de cablului optic. Din
pacate, intensitatea radiatiei nu este de regula aceeasi pe toata suprafata
spotului (distributie neuniforma) iar atenuarea prin neinterceptare este mai
greu de calculat. Toti producatorii de surse optice dau de regula si caracteristica
de radiatie a acestor surse (numite, caracteristică unglatiular de radiatie), iar
- 18 -
 unii dau fractiunea de radiatie emisa intr-un con de unghi solid, dat. Aceste
date, impreuna cu caracteristicile opticii de intrare (daca exista) si cu
datele despre fibra sinf utilizate in calculul numeric sau grafic (cu ajutorul -
nomogramelor, radiaţiei interceptate in fibra optica, tinind cont si de
distanţa dintre sursa si fibră. Ecuatia generala a atenuarilor de acest tip
este data de raportul dintre puterea ce ajunge ia intrarea in fibra, 'Pi, si
puterea emisa de sursa Pe:

Pi
 rn  10 log
Pe

13 .Fractiunea de impachetare

In figura 15 se observa capatui unui cablu optic. Se constata ca toata

radiatia incidenta care cade in interiorul sectiunii circulare a acestui manunchi,
dar nu pe suprafata miezurilor fibrelor optice, se pierde. Se defineste, din
acest motiv, drept fractiunede irnbachetare, FI, raportul dintre suprafata totala
a miezurilor fibrelor optice din manunchi si suprafata sectiunii circulare a cab-
lului optic , continuta in interiorul mantalei de protectie a cablului:
(FI ) =Am/Ac,

Fig. 15 - Sectiunea de intrare a unui cablu optic multifilar; radiatia care cade
în afara miiezului fibrei se pierde prin fractiunea de impachetare

unde Am; este suprafata totala a miezuriior fibrelor optice din cablu, iar Ac,
este sectiunea interioarl a cablului optic.Este evident, din aceasta definitie ca
in cazui cind grosimea invelisului este nula, fractiunea de impaehetare (FI) nu
va atinge unitatea, datorita spatiului existent intre fibrele optice. Valoarea
- 19 -
teoretica maxima
in acest caz este 0,91. Pierderile exprimate in decibeli, datorate FI, se
calculeaza cu

14. Diverse atenuări de valoare redusă

Aceasta categorie de atenuari include orice atenuare de valoare redusa datorata
lustruirii imperfecte a capatului fibrei optice, ruperilor accidentale de fibre la
capete, absorbtiei in lentilele de intrare, depunerilor superficiale de impuritati pe
capetele fibrelor abaterilor de alineere. Primele doua tipuri de atenuare sint
incluse de regula in atenuarea specifică de transmisie a fibrei optice, mentionată de
catre fabricant in datele de catalog ale fibrei, in cazul cind tenninalele cablului
optic format dintr-un manunchi de fibre optice sint montate de catre acesta.
Daca aceste terminale sint montate de catre utilizator, trebuie sa se tina seama
de atenuarile datorate unor ruperi accidentale de -capete ale fibrelor si lustruirea
imperfecta, la acelasi nivel a intregului manunchi. Absorbtiile in lentile sint
principiu in putin importante, cu exceptia cazului lentilelor din material epoxidic
care distorsioneaza in cazul unei lipiri sau montari defectuoase in sistemul lor de
prindere.
De aceea, proiectantul de sistem trebuie sa includa in calcul o mica
aternuare suplimentara. Exista, de asemenea, posibilitatea aparitiei unor depuneri
de impuritati, umezeala pe capetele fibrelor in anumite medii ambiante ceea ce
poate provoca atenuari suplimentare, deoarece orice tip de cuplaj implica o alineere
mecanica cu un dispozitiv de. precizie, a1e- carui tolerante sint inerente, trebuie-
inclusa in calcul si o atenuare (de valoare redusă)datorată nealinierei.În finalul
acestui paragraf, se poate conchide ca valoarea atenuari din cuplajul de intrare
depinde atit de caracteristicile cablului optic utilizat, cit si de sursa de
radiatie aleasa. Alegerea sursei, DEL sau dioda laser, influenteaza, in mare
masura valoarea puterii optice cuplate in fibra şi este factorul determinat in
orice sistem de comunicatii prin fibre optice. Luind, de exemplu, o dioda
emitătoare de lumina si o diodi laser cu puteri de emisie identice, dioda laser va

- 20 -
permite cuplarea unei puteri mai mari in cablul optic, datorita divergentei
mult mai reduse a fasciculului de radiatie emis de catre dioda, cit si suprafetei
sale mici de emisie. Din acest motiv radiatia emisa de catre o dioda laser
poate fi focalizata in miezul unei singure fibre optice, deci intr-un cablu optic
unifilar, multimod sau unimod, pe cind radiatia emisa de catre o DEL nu poate
fi cuplata decit la un cablu optic multifilar, multimodal. Ca principale metode de
cuplaj la intrare sint de retinut, prin urmare, cuplajul direct, schitat in fig. 16 a,
cuplajul sursei prin intermediul unei lentile confectionate dintr-un segment de
fibra optica cu profil Parabolic (lentila Sc/foc), ca in fig. 16 b, cuplajul prin
intermediul unei lentile sferice sau cilindrice (in cazul unei diode laser cu fascicul
asimetric de emisie), schitat in figura 16 c si, in fine, cuplajul cu două lentile, una
cilindrica si alta sferica (folosit tot in cazul unei diode laser, din fig. 16 d).
Valorile reprezentative ale atenuarii radiatiei in aceste tipuri de cuplaje
se situeazala 6,5 dB, in cazul cuplarii directe, sau prin intermediul unei lentile
Selfoc si respectiv 4 dB ircazul cuplarii cu doua lentile, ca in figura16., Se
obtin totusi atenuari reduse,sub 2dB, in cazul cuplarii diodelor laser prin
intermediul unor microlentile cilindrice, o metoda practica, eficienta si larg
raspinditain ultimii ani reduce problema cuplajului de intrare la problema
imbinarii a.doua segmentede cablu. In acest caz, fabricantul livreaza sursa de
radiatie gata cuplata si alineata cu un segment de cablu optic cu - lungimea
decitiva centimetri.
Fiecare dintre componentele atenuarii radiatiei in cuplajul de iesire din cablul
optic este asemanatoare cu cele de la intrare.Atenuarea prin apertura numerica la
iesire apare numai in cazul folosirii fotodetectorilor cu lentila, in care caz trebuie
luata in calcul apertura numerica a lentilei. In figura 18 apare o sectiune printr-un
astfel de detector cu lentila sferica plan-convetia.Se observa ca radiatia incidenta
pe lentilă in interiorul unui con cu deschidere 0 va fi focalizata pe suprafata
fotosensibila. Orice radiatie ce intră sub un unghi mai mare decit 0 va cadea in
afara detectorului. Deci, un sistem cu lentile în care detectorul este plasat in focarul
lentilei (la o distanta, f, de planul acesteia) are un semiunghi de acceptare maxim,

- 21 -
0, similar cu cel al sistemului optic.
Nu toti detectorii sint prevazuti cu lentile plan-convexe. Unii folosesc un
sistem optic cu lentina biconvexa care permite cresterea aperturii numerice a
fotodetectorului pentru u: diametru fix al sursei de radiatie.
Acest tip de interfata se observa in figura 18. Un cablu plasat in focarul fl
emite radiatia focalizata de catre lentila in focarul f2, pe
Suprafata fotodetectorului. Imaginea din acest plan va fi marită sau
micsorată, faţa de spotul din planul fibrei optice, in functie de raportul dintre
distantele focale ale lentilei. Pentru a calcula valoarea atenuarii datorate aperturii
numerice se poate deduce o expresie analitica puterii incidente pe fotodetector in
functie de unghiul 0. Un calcul exact şi precis este greu de facut, deoarece aşa cum
s-a mai aratat unghiul de emisie al cablului optic depinde de numerosi factori
(sursa si fibra) si poate fi doar aproximat cu unghiul de acceptare al fibrei optice.
Fig. 19 Cuplarea radiaţiei în fotodiodă cu lentilă biconvexă

Luînd acest caz, care este de fapt cel mai defavorabil, vom deduce o relatie
simpla de calcul a atenuarii prin apertura numerica a lentilei de receptie, daca 0
este semiunghiul de emisie al fibrei şi a semiunghiul de acceptare al sistemtilui
optic de receptie.

Puterea continuta in acest unghi (0) se va scrie:

 1  cos 0 
P  P  
 1  cos  

si deci atenuarea prin apertur.It numerica la iesire va fi:

P 
 AN  10 log 0   10 log 1  cos 0 
  1  cos  
 P 

15. Atenuarea radiatiei la imbinarea fibrelor ofitice

Imbinarile dintre diverse segmente de cablu optic in timpul instalarii unei

linii de comunicatii pnn fibre optice trebuie sa asigure pierderi reduse de radiatie,
- 22 -
sa fie usor de realizat sa fie stabile in timp,rezistente la şocuri, forte de apăsare si
torsionare, sa fie deci robuste si de mici dimensiuni. Totodata, si cuplajele de
intrare si de iesire Irebtre sa satisiaca aceleasi conditii. Dar altfel, aceste două
tipuri de cuplaje se reduc la o imbinare cablu-cablu daca sursele de radiatie si
fotodetectorii sint prevazuti din fabricatie cu un mic segment de fibra,numit
pigtail. Un conector de fibre optice trebuie sa indeplineasca numeroase
conditii.Capetele fibrelor nu trebuie de exemplu să se gaseasca in contact direct unul
cu altul.
Vibraţiile sau şocurile pot aşchia si zgiria suprafata fibrelor optice,
sporind atenuarea radiatiei in interiorul cuplajului. Pe dealtă parte, distantă
dintre capetele fibrelor ce se cupleaza nu poate fi nici prea mare, deoarece im-
prăştierea radiatiei va contribui la cresterea pierderilor de radiatie in cuplaj.
Există inca multe surse de atenuari intr-un cuplaj optic care se pot grupa in trei
(mari) categorii:
-atenuari datorate neconcordantei dintre parametrii fizico-geometrici ai
fibrelor cuplate ;
- atenuări datorate pierderilor de radiatie pria reflexie si difuzie;
- atenuări datorate unor îmbinari mecanice defectuoase care introduc
nealineeri.
Primele doua tipuri de atenuari formeaza categoria atenuarilor inlrinseci ale
fibrelor optice cuplate, ultimul tip cuprinzind atenuarile extrinseci.

Bibliografia utilizată
-www.Wikipedia.com
-www.site.uottawa.ca/-jpyao/courses/ELG4173 files/LECT2.PDF 19. F.
Fontaine, Optical Fibers, Module 4, Lecture notes,
Propagations in optical fibers, 1996,
-www.cooper.edu/engineering/projects/gateway/ee/solidmat/modlec4/
modlec4.htm1
C1.R. Niculescu, I.M. losif, "Initiere in comunicatiile prin fibre optice", Editura

- 23 -
Tehnice, Bucuresti. (1982). p. 1-247.

- 24 -