Relatiile bilaterale dintre Romania si

Africa de Sud
Relaţii diplomatice
România şi Africa de Sud au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă la 21
noiembrie 1991. Actualul ambasador al României la Pretoria este domnul Marius
Constantin Borănescu. De asemenea, la Cape Town funcţionează un Consulat General
al României.
În perioada 1991-1998 a funcţionat la Bucureşti o ambasadă sud - africană, condusă de
un ambasador rezident. Guvernul sud-african a redeschis ambasada la Bucureşti în
decembrie 2006, ceremonia inaugurării oficiale având loc ulterior, în luna martie 2008.
După această dată a început procesul de acordare de vize şi alte prestaţii consulare.
Ambasada Republicii Africa de Sud la București este condusă de domnul Tiba
Bethwell, însărcinat cu afaceri a.i.

Relaţii politice
Respectând recomandările ONU, România a evitat, o perioadă de timp, contactele
oficiale cu Africa de Sud, condusă de guverne rasiste.
Procesul de normalizare după 1990 a relaţiilor dintre România şi Africa de Sud a fost
marcat de vizite la nivel de şef de stat, precum şi pe linie parlamentară şi
guvernamentală.
În perioada 19-21 octombrie 1993 a avut loc vizita oficială în Republica Africa de Sud
a preşedintelui României, prilej cu care şefii celor două state au semnat Acordul de
cooperare dintre România şi Republica Africa de Sud şi au fost finalizate diverse
tranzacţii comerciale, iar în septembrie 2004, a avut loc vizita la Bucureşti a fostului
vicepreşedinte - şi actual preşedinte - al Republicii Africa de Sud, Jacob Zuma.
Preşedintele României a participat la Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Durabilă
(Johannesburg, 2 sept. 2003).
Pe linie guvernamentală au avut loc următoarele vizite oficiale în Africa de Sud:
ministrul român al afacerilor externe (1991), ministrul comerţului (1990), ministrul
apărării naţionale (1994 şi 2003), ministrul tineretului şi sportului (2000), iar pe pe
linie parlamentară - preşedintele Senatului (2002). În România, au efectuat vizite
ministrul sud-african de externe (1990) şi adjunctul acestuia (1995, 2000, 2013),
ministrul apărării (1993, 1997 şi 2002), miniştrii ordinii publice şi justiţiei (1997),
ministrul serviciilor şi administraţiei publice, participant la cea de-a III-a Conferinţă a
democraţiilor noi sau restaurate (septembrie 1997), preşedintele Consiliului Naţional al
Provinciilor (2003) etc. Consultări politice bilaterale între cele două ministere ale
afacerilor externe la nivel de secretari de stat/ministru adjunct, au avut loc la Bucureşti
în 2004 şi 2012 şi la Pretoria în 2006.
La 29 noiembrie 2010, în marja lucrărilor celui de-al treilea Summit UE – Africa, de la
Tripoli, Ministrul Afacerilor Externe al României, a avut o întrevedere cu omologul
său din Africa de Sud, doamna Maite Nkoana-Mashabane, şi cu Ministrul Comerţului
şi Industriei sud-african.
În contextul găzduirii de către Africa de Sud, la Durban, în perioada 28 noiembrie - 9
decembrie 2011, a celei de-a 17-a sesiuni a Conferinţei Părţilor (COP 17) la Convenţia
Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC) şi a celei de-a 7-a
sesiuni a Reuniunii Părţilor la Protocolul Kyoto (CMP 7), România a fost reprezentată
de o delegaţie condusă de ministrul mediului şi pădurilor.
La 30 august 2012, în marja Congresului Internaţionalei Socialiste de la Cape Town,
Prim-Ministrul României a avut o întrevedere cu vicepreşedintele Africii de Sud,
ocazie cu care s-a efectuat o analiză a stadiului şi perspectivelor relaţiilor bilaterale.
La Johannesburg, la ceremonia funeraliilor naţionale ale părintelui naţiunii sud-
africane, Nelson Mandela (10.12.2013), delegaţia română a fost condusă de Prim
Ministrul României.
La 09.09.2015, ministrul român al educaţiei şi cercetării a avut întâlniri cu miniştrii
educaţiei universitare şi respectiv al cercetării din Africa de Sud, ocazie cu care au fost
analizate relaţiile actuale în domeniu şi posibilităţi de dezvoltare ale acestora.

Colaborarea pe plan internaţional

Guvernul Africii de Sud a solicitat, în mai multe rânduri, sprijinul României în
susţinerea intereselor sale în unele probleme internaţionale, precum şi în reintegrarea
sa în unele organizaţii internaţionale. Partea română a răspuns pozitiv la aceste
demersuri.
În prezent, există o bună colaborare între delegaţiile celor două ţări în organizaţiile şi
organismele internaţionale, inclusiv în susţinerea reciprocă a candidaturilor pentru
funcţii în cadrul acestora.
În contextul găzduirii de către Africa de Sud, la Durban, în perioada 28 noiembrie -9
decembrie 2011, a celei de-a 17-a sesiuni a Conferinţei Părţilor (COP 17) la Convenţia
Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC) şi a celei de-a 7-a
sesiuni a Reuniunii Părţilor la Protocolul Kyoto (CMP 7), România va fi reprezentată
de o delegaţie la nivel ministerial.

Relaţii economice
Până în 1990, România nu a întreţinut relaţii comerciale directe cu Africa de Sud.
Unele tranzacţii comerciale sporadice s-au derulat prin intermediari din terţe ţări.
După iniţierea contactelor oficiale directe, s-au încheiat o serie de documente juridice,
precum: Acordul comercial -1990, Acordul de cooperare economică -1993, Acordul
privind evitarea dublei impuneri -1993, Înţelegerea privind desfiinţarea vizelor pentru
paşapoartele diplomatice şi de serviciu -1995, Acordul de cooperare între Camera de
Comerţ şi Industrie a României şi Federaţia Camerelor de Comerţ din Republica
Africa de Sud -1991 etc.), iar în 1994 a fost semnat Memorandumul privind statutul
Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică şi tehnică.
Din 2009, au avut loc, în Africa de Sud, vizite anuale ale unor misiuni economice
româneşti în vederea impulsionării relaţiilor comerciale şi economice.
Operatorii economici din cele două ţări au participat la târgurile internaţionale anuale
organizate în România (TIB şi TIBCO) şi în Africa de Sud (SAITEX). România a
participat, în 2012, la nivel de pavilion naţional, la târgul Africa Aerospace&Defence
desfăşurat la Pretoria.
Shimburile comerciale româno-sud-africane s-au cifrat în anul 2011, la 269,65
milioane USD din care 227,29 milioane USD reprezintă exportul românesc.
Structura schimburilor comerciale este următoarea:
Export: rulmenti, reductoare si cutii de viteza, motoare cu ardere interna, robinete si
armaturi industriale,masini, aparate si materiale electrice, becuri,vapoare mineraliere,
ciment, fire texturate din poliester si nylon, covoare, recipiente pentru gaze, masini
unelte, angrenaje si roti de frictiune, profile metalice, echipamente agricole diverse,
articole electrocasnice (incalzitoare de apa, aragaze), benzi de otel laminate la cald si
la rece, mobila, uree, produse chimice (clorosodice), masini si dispozitive
mecanice, aparatura IT, cabluri electrice, acumulatori, materiale plastice si articole din
material plastic, aluminiu si articole din aluminiu, produse siderurgice din fonta, fier si
otel (produse siderurgice roluite sau plate, sârme sau bare din otel), organe de
asamblare (suruburi, bolturi, nituri), tevi si conducte din fier sau otel, tabla si benzi de
otel inox, cauciuc si articole din cauciuc, anvelope, cherestea, furnir, condimente,
seminte de coriandru, produse ceramice, sticla si articole din sticla, tricotaje, confectii
textile, incaltaminte cu fata din piele, etc.
Import: minereu de fier, carbune energetic, produse chimice, sucuri citrice, vinuri si
alte băuturi alcoolice, textile si tricotaje, conserve de carne si de peste, aur in forma
semiprelucrata, lâna, concentrate de proteina si substante proteice, pompe, masini de
tricotat, hârtie, tutun, asbest, piei, produse farmaceutice, masini si aparate electrice,
etc.

În anul 2016, partea română a menţinut o balanţă extrem de pozitivă a schimburilor

comerciale în valoare de 149 milioane USD (total schimburi 227,79 mil USD;
importuri 39,01 mil. USD, exporturi 188,78 mil. USD).
Structura schimburilor comerciale este următoarea:
Structura (tradiţională) a schimburilor comerciale este dominată la exportul românesc
de produsele finite iar importurile din Africa de Sud sunt constituite în principal din
materii prime şi produse cu un grad redus şi mediu de prelucrare, astfel: la export -
nave, ciment, fibre poliester, produse chimice şi petrochimice, materiale plastice,
produse de sticlărie, rezervoare de gaz, echipament de transmisie, produse ceramice,
produse metalurgice, uree, mobilă, cauciucuri etc., iar la import - fier, cărbune, vin,
băuturi alcoolice, textile, maşini industriale, produse din aur semifinisate, lână, carne şi
peşte, substanţe proteice, pompe, hârtie, tutun, azbest, piei, chimicale, sucuri de fructe
etc.
Evoluţia schimburilor comerciale bilaterale in perioada 2008-2016
Schimburi comerciale (milioane USD):
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
TOTAL 125,35 120,03 151,87 269,65 197,18 220,65 291,73 249,9 227,79
Export 79,85 68,13 131,04 227,29 146,75 177,85 246,53 207,12 188,78
Import 45,50 51,90 20,83 42,36 50,43 42,80 45,20 42,78 39,01
Balanta 34,35 16,23 110,21 184,93 96,32 135,05 201,33 164,34 149,77
Investiţiile sud-africane în România au depăşit 1 miliard USD prin grupurile
NASPERS şi NEPI, în domeniile IT şi, respectiv, imobiliar, precum şi după preluarea
ROMBAT Bistriţa de către firma sud-africană METAIR. Firma “South African
Breweries” (SAB) – Miller, deţine aproximativ 50% din piaţa românească a berii.

Cadru juridic
Cadrul juridic economic
 Acord comercial (1990),
 Acord de cooperare economică (1993),
 Acord de Cooperare între Camera de Comerţ şi Industrie din Durban şi Camera
de Comeţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa (CCINA) - 2011;
Alte Acorduri
 Acord privind desfiinţarea vizelor pentru deţinătorii de paşapoarte diplomatice
şi de serviciu (1995),
 Acord de cooperare în domeniul sportului (2007).
  Acord de cooperare în domeniul Ştiinţei şi Tehnologiei(2006)
 Aderarea României la UE a determinat renegocierea Acordului pentru Comerţ,
Dezvoltare si Cooperare (TDCA) existent intre UE si RAS, prin introducerea
României si Bulgariei ca tari care vor beneficia de facilităţile tarifare etc. oferite
de acest cadru juridic.
In baza procesului Aquis Communitaire, acordurile comerciale si de cooperare
economica au fost abrogate de comun acord, fiind înlocuite cu Acordul de Comerţ
Dezvoltare si Cooperare existent intre UE si RAS (Trade Development Cooperation
Agreement-TDCA).

Relaţii culturale
Între universităţile româneşti (Babeş Bolyai Cluj Napoca, Universitatea de Vest
Timişoara, Universitatea Bucureşti) şi cele sud-africane (Universitatea Pretoria,
Universitatea Stellenbosch) s-au semnat sau sunt în curs de negociere memorandumuri
de colaborare.
Relaţiile culturale româno-sud-africane s-au concretizat în schimbul de vizite ale unor
formaţii artistice, realizarea de expoziţii ale unor artişti plastici români în Africa de
Sud.
Pe linie sportivă, au avut loc frecvente contacte între federaţiile de specialitate din cele
două ţări în diferite discipline (gimnastică, rugby, atletism, tenis şi nataţie),
concretizate prin întreceri sportive, antrenamente comune şi acordarea de asistenţă de
către antrenori români, pe bază de contract.

Menţiuni speciale
Cetăţenii Republicii Africa de Sud deţinători de paşapoarte simple au nevoie de viză
pentru a intra pe teritoriul României. Cetăţenii români deţinători de paşapoarte simple
au nevoie de viză pentru a călători în Republica Africa de Sud.
La 23 noiembrie 1995 a fost semnată o înţelegere privind acordarea reciprocă de
facilităţi în materie de vize pentru deţinătorii de paşapoarte diplomatice şi oficiale.
În Africa de Sud se află cca. 1000 de cetăţeni originari din România.