6. Vitamine. Surse. Rol biochimic si fiziologic.

Forme de
prezentare in farmacii (combinatii de vitamine si
contraindicatii)

Vitaminele reprezinta un grup de substante organice naturale, necesare

organismului (desi in cantitati mici), pentru realizarea in conditii optime a unor
procese metabolice esentiale.
Vitaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza energie si nu au nici roluri
plastice, insa sunt esentiale in generarea acesteia. Deoarece majoritatea
vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, acesta trebuie sa le
primeasca prin dieta (fie ca atare, fie sub forma de provitamine).
Exista 13 vitamine esentiale (lipsa lor afecteaza functionalitatea normala a
organismului): A, C, D, E, K, tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (B3), acidul
pantotenic, biotina, vitamina B6, vitamina B12, acidul folic.Functiile vitaminelor
sunt complexe, incluzand aici: functie de hormoni sau hormon-like (vitamina D),
antioxidanti (vitamina E), rol in cresterea si diferentierea tisulara (vitamina A) si
lista poate continua.
Vitaminele sunt grupate in doua categorii (aceasta clasificare fiind utila mai
mult din punct de vedere nutritional):
- liposolubile (A, D, E, K), acestea depozitandu-se in tesuturi liposolubile si in
ficat
- hidrosolubile (C, P, B) pe care organismul le foloseste imediat, altfel se pierd
prin urina. Singura vitamina hidrosolubila ce poate realiza depozite este vitamina
B12 (la nivel hepatic), aceste depozite mentinandu-se ani de zile.

Vitaminele liposolubile sunt solubile in lipide si insolubile in apa, iar utilizarea

(digestia si absorbtia lor) depinde de capacitatea organismului de a procesa
lipidele alimentare.
 Vitaminele hidrosolubile se absorb in proportii mari din tubul digestiv, insa au
nevoie de prezenta acidului clorhidric in sucul gastric. Excesul lor este eliminat
urinar, organismul nerealizand, cu o singura exceptie, deja amintita, depozite (in
caz de insuficiente, carentele lor apar foarte repede)

SURSE
Principala sursă de vitamine pentru organism o constituie plantele; ca sursă
secundară de vitamine trebuie menţionată flora bacteriană intestinală precum şi
o serie de organe, ţesuturi, lichide de origine animală în care vitaminele se
concentrează sau depozitează.
Organismul îşi procură vitaminele ca atare sau sub formă de provitamine. Lipsa
sau insuficienţa vitaminelor din organism determină tulburări metabolice şi
apariţia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze.
Organismul primeste cele mai multe vitamine din consumul alimentelor. Daca
acestea sunt naturale si nu contin conservanti, aportul de vitamine va fi unul
normal si organismul va functiona optim, depasind cu usurinta problemele legate
de stres, de usoare raceli sau forme mai noi ale gripei.
Sursele vegetale ale beta-carotenului sunt grasimile si colesterolul.
Vitamina A se gaseste in natura sub doua forme: vitamina A preformata si
provitamina A sau caroten.
Tiamina (vitamina B1) se gaseste in paine, cereale, paste, cereale integrale,
carne slaba (in special carne de porc), peste, fasole uscata, mazare si soia.
Riboflavina o gasim in carne precum si in migdale, ciuperci, cereale integrale,
boabe de soia si legume verzi.
Niacina se gaseste in produse lactate, carne de pasare, peste, carne slaba,nuci si
oua.
 Vitamina B4 (adenina) se gaseste in drojdia de bere, cerealele integrale, mierea
proaspata si nealterata, polen, laptisor de matca, propolis precum si in compozitia
celor mai multe fructe si legume proaspete.
Sursele comune pentru acidul pantotenic sunt branza, porumbul, ouale, carnea,
arahidele, soia, mazarea, drojdia de bere si germenii de grau.
Alimentele cu un continut bogat de vitamina B6 sunt carnea alba, de pasare sau
peste, bananele, painea din cereale integrale si cereale, boabele de soia si
legumele.
Acidul folic il gasim la fasole, legume cu frunze verzi, citrice, sfecla, germeni de
grau si carne.
Sursele bogate in biotina sunt fulgii de ovaz, galbenusul de ou, soia, ciupercile,
bananele, alunele si drojdia de bere.
Pentru vitamina C, consumati varza si multe legume colorate verde inchis.
Vitamina D o puteti lua din lapte si peste gras.
Vitamina E se gaseste in germeni de seminte sau cereale.
Surse bogate de vitamina K sunt legumele precum broccoli, varza de Bruxelles,
varza, conopida, varza Kale, spanacul si soia.
Bioflavonoidele sunt prezente in cojile de fructe ale citricelor si in alte produse
alimentare care contin vitamina C.

ROL BIOCHIMIC SI FIZIOLOGIC

O serie de vitamine joacă un rol important în reacţiile biochimice catalizate de
enzime, funcţionând în calitate de cofactor (intră în structura enzimelor).
După structura chimică se denumesc:
- acid ascorbic (vitamina C);
- tiamină (vitamina B1);
- riboflavină (vitamina B2);
- piridoxină (vitamina B6);

După rolul fiziologic ce-l îndeplinesc în organism, vitaminele se clasifică astfel:

- vitamina antihemoragică (vitamina K);
- vitamina antiberi-beri (vitamina B1);
- vitamina antirahitică (vitamina D);
- vitamina antisterilităţii (vitamina E);
- vitamina antiscorbutică (vitamina C). Se găseşte în toate plantele. Sursele
principale de vitamina C, din hrană, sunt legumele, zarzavaturile şi unele fructe. O
cantitate foarte mare de vitamina C se găseşte în măceş (mai ales in fructele de
culoare roşu închis), şi în coacăzele negre. Sunt bogate în vitamina C: căpşunile,
portocalele, lămâile, mandarinele, roşiile, varza (nu numai proaspătă, ci şi murată,
dacă ea se conservă corect), mărarul, ceapa verde, verdeaţa de pătrunjel şi alte
zarzavaturi proaspete, hreanul. În cartofi nu se găseşte prea multă vitamina C, dar
cartoful ocupă un loc important în hrana zilnică şi de aceea reprezintă una din
sursele principale de vitamina C din hrană.

***În majoritatea produselor care conţin vitamina C se găseşte şi vitamina P,

care intensifică acţiunea vitaminei C. Vitamina C este un compus chimic labil
(puţin stabil). Ea se distruge extrem de rapid în prezenţa oxigenului din aer, în
cazul încălzirii în mediu neutru sau alcalin. De aceea, în urma prelucrării culinare a
alimentelor, o parte din vitamina C de obicei se pierde. Prin fierbere, vitamina C
se distruge. Din punct de vedere chimic, vitamina C este o γ-lactona unui acid
hexonic. Deşi se numeşte acid, nu are grupa carboxilică liberă, aceasta fiind
blocatăde legatura lactonică formată între C1 şi C4. Are o structură furanozică ce îi
imprimă o mare reactivitate.
Prin oxidare lentă se transformă în acid dehidroascorbic, iar prin oxidare energică
se transformă ireversibil în acid oxalic şi acid treonic.Vitamina C sau acidul
ascorbic exercită o influenţă pozitivă asupra metabolismului din organism,
contribuie la o bună utilizare a proteinelor din hrană; ea este necesară pentru
menţinerea integrităţilor pereţilor capilarelor.

Forme de prezentare ale vitaminelor in farmacii