11. Analize medicale si valori normale.

Analiza
grupelor de sange. Sistemul OAB. Sistemul RH

Analizele medicale au valori ce se incadreaza in anumite limite normale.

Cresterea acestor valori sau scaderea lor sub limitele normalului sunt
considerate anormale sau patologice. Sunt frecvent intalnite situatiile, exceptand
boala in sine, care pot modifica valorile normale ale analizelor. Cunoasterea
acestor cauze in scopul eliminarii lor sunt de ajutor atat pacientului cat si
medicului care executa sau interpreteaza analizele. Valorile normale ale
analizelor trebuie interpretate si in raport de conditiile locale, de obiceiurile
alimentare, de factori climatici si geografici si chiar in raport cu factorii genetici.

Este foarte important de subliniat ca in majoritatea cazurilor analizele

medicale singure nu pot servi la stabilirea unui diagnostic. Acestea sunt
doar un instrument ajutator la indemana medicului care corelat cu alte
investigatii conduce la stabilirea diagnosticului.

In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor

medicale exprimate in moli/l sau subunitatile acestora: milimoli/l (a mia parte
dintr-un mol/l) sau micromoli/l (a miliona parte dintr-un mol/l). Acestea arata si
care este cantitatea de substanta analizata la un ml, la 100 ml sau la un l de
produs lichid analizat. De la un laborator la altul, in functie de metoda folosita la
determinare, aceste valori normale pot varia usor.

Valori in sange

Valori normale
Factorul de Valori normale
Substanta analizata in grame si
multiplicare in moli si submultiplii
submultiplii
0.020-0.050 g/l mg/1X5.95
Acidul uric 119-297 mmol/l
2.0-5.0 mg/100ml mg/100mlX59.5
Amoniacul 0.1-0.3 mg/l mg/1X58.5 5.85-17.55 mmol/l
0.008-0.010 g/l
Bilirubina indirecta mg/1X1.71 13.6-17.1 mmol/l
0.8-1 mg/100ml
0-0.0025 g/l
Bilirubina directa mg/1X1.71 0-4.30 mmol/l
0-0.25 mg/100ml
 0.008-0.0125 g/l mg/1X1.71
Bilirubina totala 13.68-21.30 mmol/l
0.8-1.25mg/100ml mg/100mlX17
0.090-0.110 g/l
Calciul mg/1X0.025 2.25-2.75 mmol/l
9-11mg/100ml
3.34-3.95 g/l g/1X28.2
Clorul 94-111 mmol/l
334-395mg/100ml mg/100mlX0.282
1.2-2.6 g/l g/1X2.58
Colesterolul 3.1-6.7 mmol/l
120-260mg/100ml mg/100mlX0.258
0.0005-0.012 g/l mg/1X8.85
Creatinina 44-106 mmol/l
0.5-1.2 mg/100ml mg/100mlX88.5
0.5-1.8 g/l mg/1X17.9
Fierul 9-32 mmol/l
50-180 mg/100ml �g/100mlX0.179
0.030-0.045 g/l mg/1X0.032
Fosforul 0.96-1.44 mmol/l
3.0-4.5 mg/100ml mg/100mlX00.32
0.65-1.10 g/l g/1X5.56
Glucoza 3.6-6.0 mmol/l
65-110 mg/100ml mg/100mlX0.055
Hemoglobina 12-16 mg/100ml g/1X0.621 7.45-9.93 mmol/l
0.020-0.040 g/l mg/1X0.041
Magneziul 0.82-1.64 mmol/l
2-4 mg/100ml mg/100mlX0.41
0.160-0.200 g/l g/1X25.6
Potasiul 4.5-5.1 mmol/l
16-20 mg/100ml mg/100mlX0.256
3.1-3.5 g/l g/1X43.5
Sodiul 135-152 mmol/l
310-350 mg/100ml mg/100mlX0.435
0.5-1.5 g/l g/1X1.14
Trigliceridele 0.57-1.71 mmol/l
50-150 mg/100ml mg/100mlX0.0114
0.2-0.5 g/l mg/1X16.6
Ureea 3.30-8.30 mmol/l
20-50 mg/100ml mg/100mlX0.116

Valori in urina

Valori normale Factorul de Valori normale

Substanta analizata
in grame/24 ore multiplicare in mol/24 ore
0.30-0.80 1.8-4.8
Acidul uric g/24hX5.95
g/24h mmol/24h
Acidul vanil 1.7-7.4 8.6-37.3
mg/24hX5.04
mandelic mg/24h �mol/24h
0.10-0.30 2.5-7.5
Calciul mg/24hX0.025
g/24h mmol/24h
6-8 169-225
Clorul g/24hX28.2
g/24h mmol/24h
Creatinina 1-2 g/24hX8.85 8.85-17.7
 g/24h �mol/24h
6-20 20-70
17-cetosteroizii mg/24hX3.47
mg/24h �mol/24h
0.5-1.5 16-48
Fosforul g/24hX32
g/24h mmol/24h
0.06-0.18 2.5-7.4
Magneziul g/24hX0.041
g/24h mmol/24h
2-3 51-77
Potasiul g/24hX25.6
g/24h mmol/24h
4-6 174-261
Sodiul g/24hX43.5
g/24h mmol/24h
10-35 166-581
Ureea g/24hX16.6
g/24h mmol/24h

Alte analize

Substanta analizata Valori normale

- la barbati = 40-48%- la femei = 36-42%- la copii 2-

Hematocrit
15 ani = 36-39%

- la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange- la

Hemoglobina
femei = 70-90% sau 11-15 g la 100 ml sange

- barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub- femei =3,7-

Globule rosii 4,9 milioane pe 1 mm cub- copii (1-5 ani)= 4,5-4,8
milioane pe 1 mm cub

- la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub- la copii (1-6 ani)

Globule albe
= 4000-1000 pe 1 mm cub

Trombocite - 150 000-300 000/mm cubi

Fibrinogen - 200-400 mg la 100 ml sange

Lipide totale - 550-750 ml/100 ml

Trigliceride - 50-150mg/100 ml

Acizi grasi - 200-450 mg/100 ml

Lipoproteine - 150-250 mg/100 ml

Fosfataze alcaline - 1,5-5 UB- 3-13 UK- 13-45 UI

Fosfataze acide - 1 UB- 4 UK- 4-14 UI
- 2-10 U/ml- la adulti = 4-6 U.S./ml (unitati Sibley) pe
Aldolaze
ml ser= 0,9-2,5 Mui/ML SER- la copii = 9 UI/ml ser
Transaminaze - 10-40 UK- 2-16 UI
- in sange = 8-32UW/1 ml ser= 230-2700 UI/l ser- in
Amilaza urina = 16-64 UW/ml urina= 8000-30000UW/24 ore
sub 5500 UI/l

LDH - 150-450 unitati Wrobleski- 120-240 U/l

- barbati = 10-20 mg/24 h- femei 6-15 mg/24 h- copii

Corticosteroizi
= 2-4 mg/24 h
- in sange = 32 mmol/l- in urina = 10-100 mg/24 h=
0,05-0,55 mmol/24 h- AVM – urina = 1,7-7,4 mg/24
Catecolamine
h= 8,6 – 37,3 mmol/24 h

Lipaza - 20-140 UI

Sistemul OAB

Acesta cuprinde patru grupe sanguine. Cu exceptia grupei 0(1), globulele rosii
contin o substanta cu rol antigen numita aglutinogen. Pe de alta parte, serul
oamenilor, cu exceptia grupei AB(IV), contine alta substanta cu rol de anticorpi
(aglutinina).

Exista doua aglutinine: anti-A si anti-B.

Venirea in contact a antigenelor A si B cu aglutininele respective (anti-A si anti-B)

produce aglutinarea (alipirea una de alta) globulelor rosii.

Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange sa nu se

intalneasca antigenul A cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpii anti-B.

Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene

(aglutinogene) i s-a spus si sange de grupa zero (0). De aceea, aceste
persoane au fost numite "donatori universali" de sange, pentru ca sangele
lor poate fi donat la subiectii care poseda alte grupe sanguine, fara teama
de a se produce accidente de transfuzie.
Iar persoanele care apartin grupei de sange AB (IV), neposedand in serul lor
anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele, pot primi sange de la
subiectii cu alte grupe de sange, de aceea au fost numiti "primitori universali" de
sange.

Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se putea sti in cazuri de boli
si accidente grave ce tip de sange este necesar pentru transfuzie. Transfuzia
sanguina facuta cu sange nepotrivit poate produce accidente grave. Grupa
sanguina cea mai intalnita la noi in tara este A II urmata in ordine descrescatoare
de 0 I, B III si AB IV.

Grupele umane sanguine in sistemul OAB

Deoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schimba in

timpul vietii, in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. Dar
pentru aceasta este necesara si analiza altor grupe sanguine, lucru foarte
dificil care se face numai in laboratoare specializate in filiatie.
Desi s-au facut unele speculatii, stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite
calitati sau defecte ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa
sau alta de sange.

Sistemul Rh

Prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care s-a descris

prima data factorul Rh. Pe baza sistemului Rh, globulele rosii umane au fost
impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive)
si cele care nu poseda acest antigen (Rh negative).

Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta

circa 85% din populatie, iar restul de 15%, care nu au acest factor, se numesc
Rh negative.

In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa

aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. Deoarece
globulele rosii ale persoanelor Rh negative nu contin factor Rh, sangele acestora
poate fi transfuzat la persoanele Rh pozitive fara nicio teama, caci lipsind factorul
Rh, nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh).

Dar in cazul unei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva, la o persoana

Rh negativa, in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-
Rh care, cu ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv, produc aglutinarea
globulelor rosii ale donatorului, cu complicatii grave.

Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa ramane insarcinata

cu un barbat Rh pozitiv, iar copilul este Rh pozitiv. Cu ocazia sarcinii, a nasterii, a
avortului, sangele copilului trece prin placenta in sangele mamei dand nastere la
anticorpi anti-Rh. Iar in timpul celei de-a doua sarcini acesti anticorpi ai mamei se
combina cu globulele rosii ale fatului pe care le distruge (hemoliza), provocandu-i
icter si anemie grava.
Daca si mama si tatal sunt Rh negativi nu exista niciun pericol pentru copil.
De asemenea, daca ambii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si
nu exista niciun fel de urmari neplacute pentru copil.

O mama Rh negativa care are un sot Rh pozitiv poate da nastere unui copil Rh
pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri.

Daca copilul este Rh negativ, ca si mama, nu are nici o importanta pentru

nasterile urmatoare. Dar daca copilul este Rh pozitiv (ca si tatal) atunci el poate
cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (Rh negativa) cu anticorpi anti-Rh
ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv.

In acest caz, copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile
amintite. De aceea, toate femeile gravide Rh negative, insarcinate cu parteneri
Rh pozitivi, sunt luate in evidenta pentru observatie si tratament in vederea
preintampinarii complicatiilor ce ar putea aparea la copii.

Tot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina Rh-ul la fetele care

urmeaza sa faca transfuzie de sange. Daca ele sunt Rh negative trebuie sa
primeasca un sange identic. Pentru ca daca primesc sange Rh pozitiv ele vor
forma anticorpi anti-Rh, care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi
gravide.

In unele situatii, mama Rh negativ cu copil Rh pozitiv poate avea anticorpi

anti-Rh nu numai in sange ci si chiar in lapte, in acest caz alaptarea
copilului este contraindicata.