Zâna Toamnă

E toamnă afară, e ploaie, vânt

Și frunzele ca niște iluzii cad încet pe pamânt.

Copacii goi dansează-n doi in ritmul ploii,

Iar frunzele îi acompaniază în ritmul viorii.

Zâna toamnă îmbracată imbracata într-o rochie de bal,

Ruginie, colorată, părul prins într-un voal

Cu bagheta aurie ea transforma prin magie

Câmpul verde, colorat într-un galben minunat!

Balul minunat al toamnei în noiembrie s-ancheiat,

Iar anumalele din pădure ușa caselor au încuiat.

Spunând rămas bun Zânei Toamne, copacii au adormit.

Pădurea-i întreagă fiind un vis necontenit...

Proșchin Ana-Maria, clasa a V-a, IP GM Dancu