Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Analiza bugetelor municipiilor din Regiunea Centru în

perioada 2010-2016

Student:

1
Cuprins
I. Noțiuni introductive ................................................................................................................................... 3
1.1 Economia............................................................................................................................................. 4
1.2.Sanatate .............................................................................................................................................. 5
1.3. Educatie.............................................................................................................................................. 5
II. Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului general consolidat ..................................... 6
III. Ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor publice locale................................................... 8
IV. Ponderea cheltuielilor pentru învățământ din totalul cheltuielilor locale ............................................ 10
V. Ponderea cheltuielilor pentru sanatate in totalul cheltuielilor locale .................................................... 12
VI. Ponderea cheltuielilor de personal in totalul cheltuielilor locale ......................................................... 14
VII. Ponderea sumelor primite de la U.E. in totalul veniturilor locale ........................................................ 16
VIII. Ponderea veniturilor din bugetele locale pe locuitor .......................................................................... 18
IX. Concluzii ................................................................................................................................................. 20
X. Bibliografie .............................................................................................................................................. 21

2
 I. Noțiuni introductive

Regiunea Centru este a şaptea regiune de dezvoltare a României ca mărime, din cele 8
existente. Este o unitate teritorial-statistică de nivelul al doilea (NUTS 2), conform clasificării
EUROSTAT şi grupează 6 din judeţele ţării: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu.
Suprafaţa regiunii este de 34,100 km², aceasta reprezintă 14,31% din teritoriul total al României,
cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.
Regiunea este compusă din 57 oraşe. Regiunea are un grad de urbanizare 59,9%, puţin peste
media naţională de 54,9%. Cu 74,7% populaţie urbană, judeţul Braşov este printre cele mai
urbanizate judeţe din ţară.
Centru are o populație totală de 2 523 021. Densitatea este de 73,99/km², inferioară
mediei naționale de 91,3/km².
Regiunea Centru se caracterizizeaza printr-un bogat potential turisitic natural si antropic.
Cel mai important produs turistic al Regiunii Centru este DIVERSITATEA: peisagistica, etnica,
culturala si religioasa. Prin trasaturile fizico-geografice si patrimoniul cultural se poate exprima
rolul si importanta sociala a turismului in Regiunea Centru.Diversitatea modalitatilor dedicate
timpului liber are la baza potentialul turistic natural si antropic ridicat din Regiunea Centru.

1. Alba- Iulia : este municipiul de reședință al județului Alba, Transilvania, România. Are o
populație de 74501 locuitori și o suprafață de 103,65 km². Județul este compus din 4
municipii, 7 orașe și 67 de comune.
Municipiile: Alba Iulia (reședința județului), Aiud, Blaj, Sebeș.

3
 2. Brașov : este un județ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile
istorice Țara Bârsei, Țara Făgărașului și o parte din Pământul crăiesc. A fost înființat în
anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Brașov.
Municipii: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Săcele

3. Covasna: este un județ situat în sud-estul Transilvaniei, în zona centrală a României.

Reședința județului este municipiul Sfântu Gheorghe. Județul Covasna este compus din 2
municipii, 3 orașe și 40 de comune.
Municipii: Sfântu Gheorghe (reședința județului), Târgu Secuiesc.

4. Harghita: este un județ situat în estul Transilvaniei, în zona centrală a României.

Reședința județului este municipiul Miercurea Ciuc. Județul Harghita este locuit în
majoritate maghiari. Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai
devreme din Județele (interbelice) Ciucși Odorhei, respectiv din comitatele
(antebelice) Ciuc și Odorhei (având reședințele la Miercurea Ciuc și la Odorheiu
Secuiesc).
 Municipii: Miercurea-Ciuc - reședință de județ, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Toplița.

5. Mureș: a fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunii Regiunii
Mureș-Autonomă Maghiară și a Regiunii Brașov (din raioanele Reghin, Târgu Mureș,
Luduș, Târnăveni și Sighișoara).
Municipii: Reghin, Sighişoara, Târgu Mureş, Târnăveni.

6. Sibiu: este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu aceelași nume, la nord
de Carpații Meridionali, în România. Reședința județului este municipiul Sibiu.
Județul Sibiu are în componență 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune.
Municipii: Sibiu-reședința județului, Mediaș.

1.1 Economia

Fondurile nerambursabile sunt alocate din bugetul aferent domeniului major de

interventie– Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor, din cadrul Programului Operational
Regional si vor genera modernizarea a 227 microintreprinderi şi crearea a 870 de noi locuri de
munca. Din totalul fondurilor contractate de catre microintreprinderi, deja au fost decontate
cheltuieli in valoare de 15,87 milioane euro, iar cele 136 proiecte finalizate au generat peste 500
noi locuri de munca pentru cetatenii din cele sase judete ale regiunii, respectiv Alba, Brasov,
Covasna, Harghita, Mures si Sibiu. Fondurile nerambursabile sunt investite in lucrari de
modernizare, reabilitare, constructie sau dotare pensiuni turistice, clinici si cabinete medicale,

4
centre de fitness, baze sportive, service-uri auto, hale de productie, depozite, dar si alte tipuri de
activitati desfasurate de microintreprinderile din Regiunea Centru.

1.2.Sanatate

 constructie/reabilitarea/modernizarea/extinderea dotarea centrelor comunitare integrate

socio-medicale
 reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor, inclusiv a
celor provenite din reorganizarea/raţionalizarea spitalelor mici, ineficiente
 reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de unitaţi de primiri urgenţe
 construcţia/ dotarea spitalelor de urgenţa regionale.

1.3. Educatie

„Îmbunătățirea infrastructurii educaționale”, Prioritate de Investiții „Investițiile în educație și

formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot
parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare”, Obiectiv Specific 10.3
„Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar în relație cu piața forței de muncă și
sectoarele economice competitive”, din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.

5
 II. Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului general
consolidat

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Alba 43 46.4 43.5 46.5 57.9 61.1 60.5
Aiud 42.5 44 44.9 44.4 57.9 36.3 41.6
Brasov 62.7 58.7 70.4 67.4 65 68.3 69.1
Codlea 63.3 64.9 65.2 61 53.8 54.8 60
Sf 45.1 52.5 52.2 50.5 47.9 41.9 50.7
Gheorghe
Tg Secuiesc 43.3 48.8 47.1 48.2 39.4 28.5 45.4
M. Ciuc 51.7 47.6 51.4 38.9 47.2 45.9 50
Toplita 36.3 45.2 41 37.4 26.5 28.3 27.7
Tg. Mures 57.2 58.4 54.5 55.3 56.1 53.8 57
Tarnaveni 49.9 48.2 49.7 50.4 46.6 50.3 45
Sibiu 71.1 70 74.8 70.9 69.1 67.5 69
Medias 68.2 69.9 71.8 68.7 67.3 64.6 64.9

80 74.8
70.469.1 71.8
70 6969.9
70 65.2
64.9 64.9
60.5 58.7 60 58.4 57
60 54.5
52.5
52.250.7 51.450
48.8 49.7
48.2
50 46.4 47.6
47.145.4
43.5 44.9
44 45.2 45
41.6 41 2010
40 2011

27.7 2012
30
2013
20 2014

10 2015
2016
0

6
 Veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetuluise calculează ca pondere a
𝐕𝐄𝐍𝐈𝐓𝐔𝐑𝐈𝐋𝐎𝐑 𝐏𝐑𝐎𝐏𝐑𝐈𝐈
𝐕𝐄𝐍𝐈𝐓𝐔𝐑𝐈𝐋𝐄 𝐓𝐎𝐓𝐀𝐋𝐄 .

Veniturile proprii sunt veniturile pe care autoritatile le realizeaza pe plan local. Nivelul si
sursele acestor venituri sunt controlate, decise de catre autoritatile locale, in limitelelegale
prevazute. Ideal ar fi ca veniturile proprii sa poata acoperi cheltuielile efectuate pentru
satisfacerea nevoilor locale.

În tabelul și graficul analizat se poate observa ca ponderile diferă de a an la an, cu creșteri

și scăderi vizibile în unele municipii, cum ar fi în Tg Secuiesc- anul 2015.

Înregistrări mici s-au inregistrat în municipul Toplita pe toată perioada analizată.

Cele mai mici valori cuprinse în tabel sunt in anul 2014 în Toplița (26,5), iar cele mai
mari în anul 2012 în Sibiu (74,8 ).

Din grafic se poate observa ca valorle cele mai ridicate sunt în Sibiu și Mediaș, iar cele mai
scăzute în Toplița, Tg. Secuiesc și Aiud.

Principalele surse de venit ale autorităților locale sunt: veniturile din impozite, taxe,
contribuții, vărsăminte, donatori și sume primite de la U.E.

7
III. Ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor publice locale

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Alba 3.7 3.5 3.4 7.8 8.5 12.5 9.6
Aiud 3.3 6.1 2.9 2.6 4.4 2.6 6.1
Brasov 13.8 32.1 18.6 17.2 7.9 8.1 6.9
Codlea 10.2 6.5 14.9 6.9 4.8 8.6 9.7
Sf Gheorghe 24.3 22.6 16.9 18 15.7 10.6 15.2
Tg Secuiesc 8.1 11.5 7.4 6.8 4 2.7 2.5
M. Ciuc 14.6 21.7 18.2 12.8 11.1 11 15.4
Toplita 7.5 26.5 9.3 10.5 10.5 16.1 2.9
Tg. Mures 6.8 13.2 12.1 7.2 7.8 6.7 11.8
Tarnaveni 3.7 9.4 1.3 2.1 5.7 7.3 8.4
Sibiu 20.7 29.2 15.2 10.3 10.4 11.7 14.7
Medias 19 11.6 12.8 20.2 16.7 13.9 14.2

35
32.1

30 29.2
26.5
25
22.6
21.7
20.2 2010
20 18 2011
17.2
15.2 15.4 14.7 2012
15 14.2
12.8 13.2
11.8 2013
11.5 11.6
10.5 10.3
9.6 9.7 9.4 2014
10 7.8 8.4
6.9 6.56.9 6.8 7.2 2015
6.1 6.1
5 3.5 2016
2.6 2.5 2.9
2.1

8
 𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙
Ponderea cheltuielilor de capital = 𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

Ponderea cheltuielilor de capital se referă la cheltuielile efectuate din bugetul local cu lucrări de
investiție, echipamente și utilaje.

Cele mai mari valori se înregistreaza în Brașov în anul 2011 (32,1), iar cea mai mică în
Târnăveni în anul 2012 ( 1,3).

Se pot observa atât scăderi cât și creșteri semnificative, exprimând lucrările efectuate la nivelul
ficărui municipiu.

Municipiile cu cele mai constante ponderi sunt Tg. Mureș și Mediaș.

9
 IV. Ponderea cheltuielilor pentru învățământ din totalul cheltuielilor
locale

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Alba 28.4 19.9 21.2 26.7 31.3 31.8 34.3
Aiud 52.3 49.7 53.7 51.8 53.9 59.6 52.1
Brasov 25 20.5 20.1 24.2 25 24.9 34.9
Codlea 39.3 39.9 34.8 33.9 31 27.1 28.3
Sf Gheorghe 41.3 42.4 40.8 41.2 39.9 36 38.9
Tg Secuiesc 51.9 47.9 52.3 49 49.8 55.4 50.2
M. Ciuc 48.8 41.2 38 40.5 52.8 45.7 44
Toplita 51.4 49.7 44.1 30.5 29.7 37.5 36.4
Tg. Mures 30.5 27.4 26.8 28.2 30.4 29.5 32.3
Tarnaveni 43 41 42.3 42.4 44.7 39.8 44.3
Sibiu 28.2 22.2 24 29.7 32 33.9 36.2
Medias 31 29.4 31.7 30.7 35.8 30.8 32.2

70

60
53.9
52.1 52.8
49.7 50.2
49.8 49.7
50 47.9
44 44.7
44.3
42.4 41.2 41 2010
39.9 39.9
38.9
40 34.9 36.4 36.2 35.8 2011
34.3
31.3 31 32.3 32 32.2
28.3 29.7 30.4 29.4 2012
30 27.4
25
22.2 2013
19.9 20.5
20 2014
2015
10
2016
0

10
 Ponderea chetuielilor pentru învățământ se calculează prin Cheltuielile pentru
învățământ / Cheltuielile totale.

Acestea fac referire la fondurile pentru educație și învățământ din totalul cheltuielilor
municipiilor.

Se poate observa o scădere a cheltuielilor în anul 2011 în comparație cu anul 2010, pentru
toate municipiile din Centrul României.

Municipiile au fost intr-o descreștere și creștere pe toata perioada analizata. Cele mai
mici valori înregistrandu-se în Alba de 19,9 –anul 2011, iar cea mai mare a fost înregistrată în
Aiud de 59,6 –anul 2015.

Din grafic se poate oberva că pe toată perioada analizată a municipiilor există o fluctuație
a ponderilor.

Invățământul este considerat unul dintre cele mai importeante ramuri de dzvoltare, dar se
cunoaște faptul că România se află printre ultimele 5 țări din U.E. la fondurile alocate de stat
către educație.

Conform datelor recensământului populației din anul 2011, 13,7% din totalul populației
de peste 10 ani avea o diplomă universitară, 3,7 % au studii postliceale sau de maiștri, 25,7% au
absolvit liceul, iar 15,9% sunt absolvenți ai școlii profesionale, restul populației cu vârsta mai
mare de 10 ani având un nivel scăzut de pregătire școlară. Rata analfabetismului depășește ușor
1% , fiind apropiată de media națională.

Comparativ cu majoritatea statelor europene ponderea persoanelor cu studii superioare în totalul

populației, la nivelul Regiunii Centru, este sensibil mai mică, decalajul fiind chiar mai mare în
cazul populației din mediul rural.

11
 V. Ponderea cheltuielilor pentru sanatate in totalul cheltuielilor locale

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Alba 0.7 0.4 0.5 0.6 0.8 0.7 1
Aiud 0.9 3.2 2.2 1.4 1.4 1.9 1.9
Brasov 0.4 3 0.3 0.3 0.2 0.2 0.4
Codlea 3.9 1.8 5.9 4.1 2.7 2 3
Sf 0.6 0.7 0.7 0.7 0.6 0.5 0.9
Gheorghe
Tg 3.8 1.3 3.6 0.8 0.8 0.7 5.7
Secuiesc
M. Ciuc 0.7 0.5 0.6 0.6 0.7 0.6 0.9
Toplita 3.3 3.4 3.2 0.9 0.8 9.5 1.8
Tg. Mures 0.7 0.6 0.5 0.6 0.6 0.6 0.7
Tarnaveni 0.8 0.8 0.9 0.9 0.8 1.1 0.9
Sibiu 0.8 0.8 1.3 1.3 2.8 0.9 1.7
Medias 1 1.6 1.9 1.9 2.7 3.9 2.8

10 9.5
9
8
7
5.9 2010
6 5.7
2011
5 2012
4.1 3.9
4 3.6
3 3.2 2013
2.8
3 2014
2.2 2
1.9
1.9 1.8 1.7 1.9
1.9
2 1.4 1.3
1.3 2015
1 0.9 0.8 0.9 0.9 1.1
1 0.50.7
0.6 0.7
0.7
0.5 0.7 0.6
0.6
0.6 0.6
0.5 0.7 0.9
0.6
0.90.9 0.9
0.3
0.30.4
0.2 2016
0

12
 𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑢 𝑠ă𝑛ă𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎
Ponderea cheltuielilor pentru sănătate = 𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖𝑙𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

În tabelul și graficul analizat se explimă ponderea cheltuielilor pentru sănătate din municipiile
din Regiunea Centru.

Din date se poate observa utilizarea fondurilor financiare la nivel de municipiu pentru
sănătate, cercetări medicale.

Se pot observa finanțări destul de scăzute și utlizări insuficiente a resurselor publice, România
fiind țara cu cele mai scăzute cheltuieli pe cap de locuitor ca pondere din PIB în UE.

Cele mai scăzute valori sunt de 0,2 în Municipiul Brașov, iar cea mai mare valoare este
înregistrată în Toplița, de 9,5 în anul 2015.

Cele mai ridicate valori sunt în Toplița, Tg. Secuiesc, Mediaș și Codlea.

Cele mai scăzute valori se înregistrează în Brașov și Aiud.

În prezent, la nivelul Regiunii Centru infrastructura de sănătate este destul de deficitară.

Pentru multe unități sanitare sunt necesare lucrări de reabilitare a clădirilor, precum și lucrări de
înnoire a echipamentelor existente și de achiziționare de noi echipamente medicale performant și
utile derulării activităților specifice.

13
VI. Ponderea cheltuielilor de personal in totalul cheltuielilor locale

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Alba 33.9 23 24.7 30.5 37.3 38.6 45.1
Aiud 61.1 53.4 46.7 47.6 54.8 46.6 56.9
Brasov 22.9 17.7 19.5 23.1 24.8 25.2 33.6
Codlea 50.4 45.9 35.9 39.3 38.5 36.1 39.5
Sf 43.7 39.5 40.6 40.4 42.3 35.5 42.4
Gheorghe
Tg Secuiesc 58.3 52 54.3 52.1 53.2 37.3 52.1
M. Ciuc 45.6 28.8 31.5 39.4 50.7 44.1 45.8
Toplita 58.6 65.6 49.1 34.5 33.4 40.4 43.7
Tg. Mures 36.1 28.8 30 33.6 35 33.5 38.2
Tarnaveni 61.4 54.1 53.4 54.9 57.1 51.5 56.3
Sibiu 29.2 22.3 23.3 27.6 30 32.4 33.8
Medias 31.2 27.6 28.7 32 36.9 30.4 35.6

70 65.6

60 54.8 57.1
54.9
53.4 53.2
52.1
52 54.1
50.7 51.5
50
47.6
46.6 45.9 44.1 2010
42.3
40.4 40.4
38.6
37.3 38.5 39.5
39.3 37.3 39.4
36.9 2011
40 36.1 35.5 34.5 35
33.4 33.633.5 32.4 32
30.5 28.8 28.8 30 30.4
27.6 27.6 2012
30 23 25.2
24.8
23.1 22.3
17.7 2013
20
2014
10
2015
0 2016

14
 𝐶ℎ𝑒𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑙
Ponderea cheltuielilor de personal = 𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

Reprezintă o componentă importantă în totalul cheltuielilor la nivel de municipiu.

Cheltuielile de personal fac referire la cheltuielile cu salariile, asigurările sociale de astat,

cheltuielile cu șomajul, asigurările sociale și sănătale, cheltuieli cu tichete de masă.

Din tabelul reprezentativ se poate observa că cele mai mici și cele mai mari cheltuieli se
înregistrează în anul 2011.

 Brașov 17,7
 Topliță 65,6

Ponderea cheltuielilor de personal în perioada analizată arată o fluctuație pentru toate

municipiile.

Rata globală de activitate și rata de activitate a populației în vârstă de muncă12 sunt

relativ reduse (42,5% respectiv 58,9%), înregistrând chiar scăderi importante față de anii
precedenți. Se mențin discrepanțele între mediile rezidențiale (mediul rural avea în 2011 o rată
de activitate la nivelul populației în vârstă de muncă de 50,4% comparativ cu 64,2% cât se
înregistra în mediul urban) precum și între cele 2 sexe (rate sensibil mai scăzute se înregistrează
în rândul femeilor). Nivelul ocupării este sub media europeană, rata ocupării având de asemenea
o tendință descendentă în ultimele 2 decenii.

Structura pe sectoare economice a forţei de muncă a suferit modificări semnificative,

principalele direcţii fiind restrângerea sectorului primar şi a celui secundar, concomitent cu
dezvoltarea sectorului serviciilor şi al construcţiilor.

Ponderea populaţiei ocupate în agricultură rămâne foarte ridicată (24,2% în anul 2011), în ciuda
unei uşoare descreşteri înregistrate în ultimii 10 ani.

15
VII. Ponderea sumelor primite de la U.E. in totalul veniturilor locale

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Alba 0 25.1 15.4 8.97 4.84 2.01 2.61
Aiud 0 11.4 2.92 3.64 2.12 7.51 3.11
Brasov 0 1.78 2.75 6.02 5.46 5.01 2.95
Codlea 0 0.21 0.52 4.45 8.14 10.45 5.83
Sf 0 3.87 3.8 4.95 4.61 12.69 3.85
Gheorghe
Tg 0 0.38 0.02 0.23 5.97 24.28 2.65
Secuiesc
M. Ciuc 0 8.51 4.93 9.43 23.65 5.75 5.37
Toplita 0 0 6.12 17.97 0.56 6.63 9.64
Tg. Mures 0 4.84 1.76 7.89 5,62 11.07 4.29
Tarnaveni 0 0 0 0 0 0 0
Sibiu 0 0.23 0.03 0.03 2.01 4.35 1.62
Medias 0 3.96 0.4 0.4 0.48 3.32 4.65

30

25.1
24.28 2010
25
2011
20 2012

15.4 2013
15 2014
12.69
11.4 11.07 2015
10.45
9.64
10 8.51 2016
7.51
6.63
5.83 5.75 6.12
5.01 4.935.37 4.84 4.29 4.353.96 4.65
5 3.87
3.83.85 3.32
2.61 3.11
2.92 2.752.95 2.65
2.01 1.78 1.76 1.62
0.52
0.21 0.38
0.02 0 00 00 0.23
0.03 0.4
0

16
 𝑆𝑢𝑚𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑖𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑈𝐸
Ponderea sumelor primite de la U.E. = 𝑉𝑒𝑛𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

În perioada anului 2010 nu s-au înregistrat sume primite de la U.E. pentru niciun
municipiu din Regiunea Centru.

Municipul Târnăveni nu înregistreaza sume primite de la UE în toata perioada amalizată.

Municipiul Alba înregistreaza cele mai mari ponderi în anul 2011 (25,1 ), iar cele mai
mici valori, în Toplița ( 0 ) și Codlea ( 0,21) tot în anul 2011.

17
VIII. Ponderea veniturilor din bugetele locale pe locuitor

POPULATIE
Alba 63536
Aiud 22867
Brasov 253200
Codlea 24286
Sf 54312
Gheorghe
Tg 18491
Secuiesc
M. Ciuc 42029
Toplita 13285
Tg. 134290
Mures
Tarneveni 22075
Sibiu 169317
Medias 44169

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Alba 0.04 0.039 0.037 0.036 0.042 0.04 0.152
Aiud 0.08 0.073 0.075 0.068 0.066 0.046 0.053
Brasov 0.044 0.042 0.049 0.046 0.044 0.039 0.04
Codlea 0.076 0.087 0.07 0.07 0.061 0.047 0.05
Sf 0.047 0.054 0.052 0.045 0.04 0.033 0.038
Gheorghe
Tg Secuiesc 0.052 0.054 0.052 0.043 0.038 0.025 0.035
M. Ciuc 0.041 0.038 0.044 0.034 0.038 0.035 0.038
Toplita 0.061 0.071 0.058 0.039 0.029 0.033 0.034
Tg. Mures 0.042 0.043 0.041 0.041 0.039 0.034 0.035
Tarnaveni 0.072 0.087 0.081 0.072 0.07 0.057 0.054
Sibiu 0.058 0.05 0.055 0.05 0.047 0.041 0.041
Medias 0.051 0.05 0.05 0.047 0.042 0.038 0.036

18
 0.16 0.152

0.14

0.12
2010
0.1 0.087 0.087 2011
0.08 0.073 0.071 2012
0.06 0.053 0.054 0.054
0.05 0.054
0.05 0.05 2013
0.039 0.0420.04 0.043 0.041
0.038 0.035
0.038
0.038 0.034 0.035 0.036 2014
0.04
2015
0.02
2016
0

𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑎
Ponderea veniturilor pe cap de locuitor =𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

Conform recensământului din anul 2011, conform numărului de persoane per municipiu, în
tabelul și graficul anterior s-a prezentat ponderea veniturilor pe cap de locuitor.

Valorile oscilează între 0,025 ( Tg. Secuiesc în anul 2015) și 0,125(mun. Alba în anul
2016).

Conform graficului cele mai mari înregistrări se află în Alba, Codlea și Târnăveni.

19
 IX. Concluzii

Prin poziția sa geografică, Regiunea Centru ocupă o poziție privilegiată, realizând

conexiuni cu 6 din cele 7 regiuni de dezvoltare, înregistrându-se distanțe aproximativ egale din
zona ei centrală până la punctele de trecere a frontierelor.

Cu o populație totală de 2,36 milioane locuitori în 2011, Regiunea Centru se situează pe

poziția a 5-a în rândul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. Densitatea populației este
scăzută (69 locuitori/kmp), sub cea înregistrată la nivel național. Densități reduse ale populației
se găsesc în județele Harghita, Alba și Covasna, județe cu relief predominant montan și fără
orașe cu peste 100 000 locuitori . În ultimii 20 ani, populația regiunii s-a redus cu 12,6%,
înregistrând unul din cele mai severe ritmuri de declin, iar până în anul 2050, potrivit
prognozelor demografilor, Regiunea Centru ar mai putea pierde alte 25% din populația actuală.

Această prognoză este întărită de datele definitive obținute la Recensământul populației din
octombrie 2011, care au pus în evidență amploarea declinului demografic din ultimii ani. Astfel,
conform datelor centralizate ale recensământului, populația stabilă a regiunii, la data de 20
octombrie 2011 număra doar 2 360 805 locuitori.

Din indicatorii analizați s-a putut observ că în Regiunea Centru se acordă o mare
importanță:

 Cheltuielilor de personal;
 Cheltuielilor cu învășământul;
 Ponderea veniturilor proprii oscilează între 30 -75 %.

Cele mai mici valori s-au analizat la

 Cheltuielile privind sănătatea;

 Sumele primite de la U.E.

20
 X. Bibliografie

1. http://www.dpfbl.mdrap.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html

2.http://www.adrcentru.ro/Document_Files/Capitolul%202.%20Analiza%20socioeconomica_ye
9t6s.pdf

3. www.wikipedia.ro

21