Românii consumă lapte din Ungaria

care expiră în august 2019

80% din laptele consumat de români este standardizat, prelucrat
(conţine lapte praf, lapte parţial smântânit, lapte smântânit sau grăsimi
din lapte), spun cei de la Asociația pentru Protecția Consumatorilor.
SHARE

RL ONLINE0 comentarii
Actualizat: 15.01.2019 - 15:40

Un pahar de lapte conţine până la 180 de calorii!

Un pahar de lapte conţine până la 12 grame de glucide!

Un pahar de lapte conţine până la 8,7 grame de proteine!

Un român consumă în medie 12 litri de lapte pe an!

Românii consumă de 4,4 ori mai puţin lapte decât media consumului din
Europa de vest!

Un litru de lapte costă între 3,49 lei şi 7,99 lei!

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor

din România - APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie de utilitate
publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat
conţinutul etichetei de la 25 mărci de lapte de consum comercializate în marile
structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Națională de
Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această
campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe
consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în
cunoștință de cauză pentru familiile lor.

Laptele este alimentul fundamental al puiului de mamifer, deci și al puiului de

om. Este produs de glandele mamare ale mamiferelor femele încă înainte de
nașterea puiului și până la o vârstă a puiului la care acesta trece definitiv pe
hrana specifică adulților, etapă numită perioadă de lactație.
De-a lungul perioadei de lactație, laptele are caracteristici diferite: în primele
două-trei zile de la naștere, laptele se numește colostru („curastă“, „corastă“)
și are o compoziție mult îmbogățită față de laptele obișnuit („lapte matur“),
fiind prima hrană a nou-născutului, crucială pentru buna sănătate a acestuia
de-a lungul vieții. Colostrul conține imunoglobuline, lactoferină, polipeptide
bogate în proteine și alte componente vitale în cantitate mult mai mare decât
se află în laptele matur. Imunoglobulinele neutralizează toxinele și favorizează
fagocitoza (înglobarea și digerarea bacteriilor și a altor corpuri străine de către
celulele fagocite), activează dezvoltarea anticorpilor și mecanismele
antialergic și antiparaziți. Lactoferina (de șapte ori mai concentrată decât în
laptele matur) este o glicoproteină cu acțiune antivirală, antibacteriană și
antiinflamatoare și responsabilă de dezvoltarea optimă a sistemului osteo-
articular. Polipeptidele speciale din colostru stimulează acțiunea celulelor
macrofage de distrugere a factorilor patogeni. Pentru numeroasele situații de
viață în care copii nou-născuți nu beneficiază de porția lor de colostru matern,
se prepară din colostru produse adjuvante care să compenseze, fie și parțial,
lipsa colostrului de la mamă; se prepară și sunt disponibile astfel de adjuvante
și pentru adulți.

Laptele de mamă este alimentul ideal pentru copil, conținând principii nutritive
în proporții ideale: 7,0-7,2% carbohidrați (laptele de mamă este dulce), 3-5%
lipide, 0,8-0,9% proteine și 0,2% minerale. Laptele de capră are o compoziție
mai apropiată de cea a laptelui de mamă; la fel, laptele de măgăriță are
componente apropiate, chiar și un efect inegalabil în tratarea tusei rebele,
convulsive.

Perioada de lactație la om variază de la câteva săptămâni la câteva luni (6-18

luni, chiar mai mult); din păcate, din considerente uneori obiective, dar de
multe ori egoiste, mulți nou-născuți sunt privați complet de suptul la sân. După
vârsta de șase luni, copilul este trecut treptat pe hrană diversă, între care
laptele de vacă reprezintă cea mai frecventă alternativă. Specialiștii atrag
atenția că trecerea prea timpurie (sub vârsta de un an) a copilului la hrănirea
cu lapte de vacă implică riscuri cu efecte pe termen lung, cum ar fi alergiile la
produsele lactate și instalarea diabetului zaharat în timpul copilăriei.

Dacă toate speciile de mamifere consumă lapte doar în prima parte a vieții,
pentru om laptele este un aliment pentru toată viața. Este adevărat că maturii
(îndeosebi bărbații) nu mai agreează și chiar nu mai tolerează bine laptele. În
multe cazuri, cutume culturale reglementează interdicția consumului de lapte
la adulți. Totuși, produsele lactate (brânzeturile de toate felurile) sunt
consumate larg și de adulți, mai ales dacă aceste produse le plac (cazul
băuturilor alcoolice care se pot face și din lapte – v. tradițiile mongole etc.).
Mai trebuie observat că fenomenul globalizării a facilitat consumatorilor de
pretutindeni contactul cu realități neștiute: laptele de soia, laptele de cocos și
altele.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către

conf. univ. dr. Costel Stanciu.

La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

1. Analiza informaţiilor de pe etichetele mărcilor de lapte de consum

achiziţionate, în vederea prezentării unor puncte de vedere

2. Prezentarea etapelor tehnologice specifice obţinerii laptelui de consum

standardizat

3. Aprecierea calității la laptele de consum

4. Prezentarea modificărilor legislative referitoare la etichetarea laptelui de

consum

1. Analiza informaţiilor de pe etichetele mărcilor de lapte de consum

achiziţionate, în vederea prezentării unor puncte de vedere.

Echipa de experţi a analizat informaţiile de pe etichetele următoarelor mărci

de lapte cu 3,5% grăsime: Poiana Florilor, Olympus, Lactag, Carrefour, 365,
Covalact de Ţară, Monor, Lăptăria cu caimac, Drag de România, Albalact,
Rarăul, ProdLacta, SIM, Boni, Vreau din România, Oke, Pilos, Zuzu,
Napolact, Milli, Proxi, Vadul Laptelui, Muller, Fulga şi Auchan.

numai două mărci de lapte conţin lapte nestandardizat, şi anume „Lăptaria cu

caimac” cu lapte pasteurizat la temperatură joasă, fără a fi prelucrat „lapte aşa
cum îl dă vaca”, respectiv marca Muller care conţine lapte din Germania,
tratat termic prin procedeul UHT;
valoarea energetică per 100 ml lapte variază între 60,5 calorii şi 72 calorii;
cantitatea de glucide din 100 ml lapte variază între 4 grame şi 4,8 grame;
cantitatea de proteine din 100 ml lapte variază între 2,9 grame şi 3,5 grame
2. Prezentarea etapelor tehnologice specifice obţinerii laptelui de consum
standardizat

Obținerea laptelui de consum. Obiectivul producției laptelui de consum îl

reprezintă asigurarea constantă pentru consumatori a unor tipuri de lapte cu
caracteristici specifice tipului, din sursele disponibile de-a lungul sezoanelor.
Principalele faze tehnologice pentru obținere a laptelui de consum sunt
următoarele:

colectare lapte;
recepție calitativă și cantitativă;
transport la unitatea de procesare;
curățire și filtrare;
standardizare/normalizare conținut de grăsime;
omogenizare – pasteurizare – dezodorizare;
depozitare tampon – răcire;
ambalare – etichetare;
depozitare, transport și livrare produs finit.
Laptele se recoltează prin mulgere mecanică (echipamente complexe
mecano-hidro-pneumatice), metodă impusă fermelor de nevoia asigurării
condițiilor de igienă prescrise. Micii producători mai aplică și mulgerea
manuală, îndeosebi în cazul laptelui de oaie. În această fază se obține laptele
crud, normal; tot acum se poate detecta (pe bază de analiză organoleptică și
de experiență îndelung acumulată) laptele anormal, care se retrage din
circuitul de producție.

Laptele apt de procesare se condiționează termic (se aduce la temperatura de

lucru/transport) și trece în faza următoare. De regulă, când se pun laolaltă
cantități de lapte din surse/ferme diferite, în această fază se fac unele
determinări operative (conținut de grăsime, detectare agenți contaminanți).