AMPRENTA ECOLOGICĂ

Faţă în faţă cu o criză ecologică ce se agravează tot mai mult, este necesar să evaluăm
performanţele noastre în acest sens, adică impactul nostru asupra mediului înconjurător.
Amprenta ecologica (Ecological Footprint) masoara presiunea pe care omenirea o
exercită asupra biosferei, în funcţie de suprafaţa productivă (teren si luciu de apa) a planetei
necesară pentru furnizarea resurselor naturale pe care le consumă şi pentru neutralizarea
deşeurilor pe care le generează locuitorii planetei. Biocapacitatea reprezintă suma totala a ariilor
productive. Diferenţa dintre amprenta ecologica şi biocapacitate arată dacă o ţară este debitor
sau creditor ecologic.
Cu alte cuvinte, amprenta ecologică evaluează suprafaţa terestră necesară pentru a
produce resursele pe care noi le consumăm şi pentru a absorbi deşeurile pe care le producem.
Ea măsoară aşadar presiunea pe care o exercită omul asupra naturii .
Este un instrument care serveşte la calcularea suprafeţei necesare unui individ sau unei
populaţii pentru a-şi asigura modul său de viaţă.
Noi împărţim planeta pe care trăiesc 6 miliarde de fiinţe umane şi ale cărei resurse sunt
limitate. Pământul oferă 1,8 ha sau 1,8 terenuri de fotbal fiecărei persoane pentru a trăi (în
2001). Dar amprenta ecologică medie a unui om care trăieşte în zilele noastre corespunde la 2,2
ha sau 2,2 terenuri de fotbal. Este deci mult mai mult decât planeta poate să ne ofere. Această
amprentă ecologică variază în funcţie de ţara unde locuim şi de modul nostru de viaţă.
Romania are cea mai scazuta amprenta ecologica din UE
În Romania, amprenta ecologică este de 2,4, cea mai scăzută din Uniunea Europeana, dar ţara
rămâne un debitor ecologic (biocapacitatea fiind de 2,3), se arată în raportul 'Europa 2007 –
Produsul Intern Brut şi Amprenta Ecologică' (WWF).
 Chestionar
Care este amprenta ta ecologică?
( tradus din limba franceză)
I. În ceea ce priveşte locuinţa:
1. Eu locuiesc în:
A. Un apartament
B. O casă corp comun cu altă casă
C. O casă separată de altă casă
D. Altă variantă
2. Locuinţa mea este încălzită mai ales cu:
A. păcură
B. gaz
C. electricitate
D. lemne
E. nu ştiu
3. În locuinţa mea se află:
A. o cameră pentru fiecare persoană + bucătărie + salon (living sufragerie)
B. o cameră / persoană + bucătărie + salon + o altă încăpere
C. o cameră / persoană + bucătărie + salon + două alte încăperi
D. altă variantă/ altfel
4. Iarna la noi oamenii poartă cel mai adesea:
A. un jerseu gros de lână
B. un jerseu subţire sau o bluză de bumbac cu anchior
C. un tricou
5. Când mă spăl, fac:
A. un duş prevăzut cu un robinet care reglează în mod automat temperatura
B. un duş fără robinet de reglare a temperaturii
C. o baie cel mai adesea
D. întotdeauna baie
6. Părinţii mei utilizează aparate cu un consum redus de apă sau de energie (maşina
de spălat rufe, frigider etc):
A. rar
B. destul de des
C. cât mai des posibil
D. întotdeauna
 7. Eu las aparatele mele în poziţie de veghe (stand-by):
A. niciodată
B. câteodată
C.totdeauna
Amprenta alimentaţiei
8. Eu mănânc carne sau peşte:
A. niciodată sau rar
B. de două trei ori pe săptămână
C. o dată pe zi
D. de două ori pe zi
9. Eu mănânc produse congelate sau din conserve:
A. întotdeauna
B. cât mai des posibil
C. câteodată
D. rar sau niciodată
E. nu ştiu

10. Eu beau apă îmbuteliată sau sifon:

A. întotdeauna
B. deseori
C. din când în când
D. beau mai ales apă de la robinet
11. Eu consum de preferinţă produse făcute în casă şi/sau cât mai puţin ambalate cu putinţă:
A. întotdeauna
B. deseori
C. din când în când
D. rar sau niciodată
E. nu ştiu
12. Eu mănânc produse din partea locului şi de sezon:
A. întotdeauna
B. deseori
C. din când în când
D. rar sau niciodată
E. nu ştiu
Amprenta deplasărilor (modului de deplasare)
 13. Maşina părinţilor mei este:
A. un 4 x 4 (o maşină cu tracţiune integrală)
B. O maşină de teren
C. O maşină tip sport
D. O maşină mare
E. O maşină de familie, de talie mijlocie sau una mică, de oraş
F. Nu avem maşină
14. Pentru a merge de acasă la şcoală şi înapoi, eu folosesc:
A. maşina
B. autobuzul
C. metroul sau tramvaiul
D. bicicleta sau pe jos
Amprenta şcolii
15. Eu aleg caiete sau coli din hârtie reciclată:
A. Da
B. Nu
16. Eu termin caietele şi creioanele mele înainte de a utiliza altele noi:
A. Da
B. Nu
Amprenta deşeurilor
17. Acasă, familia mea aruncă gunoiul în următorul mod:
A. Mai mult de un sac la pubelă pe zi
B. Un sac la pubelă pe zi
C. Doi-trei saci la pubelă pe săptămână
D. Mai puţin de doi saci la pubelă pe săptămână
E. Nu ştiu
18. Familia mea practică trierea gunoiului selectivă:
A. Da
B. Nu
II. Rezultatele obţinute nu sunt decât o estimare, dar care trebuie să facă obiectul unei
analize mai profunde.
III. Calculează amprenta ta ecologică după următorul barem:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
A -32 -5 0 -13 -6 2 -2 -33 16 3 -16 -7 93 4 -1 0 63 -10
B 0 -27 11 -6 0 0 -1 -30 9 0 -8 -4 46 0 0 1 0 0
C 14 16 20 0 37 -1 0 -23 0 -1 0 -2 70 0 -32
D 0 -80 0 73 -2 0 -16 -3 16 0 57 -2 -64
E 0 0 0 0 0 0
F -102

Fă suma tuturor punctelor. Tu ai ..............................puncte.

Totalul obţinut de tine este cuprins între..............................
-400 şi -300 puncte 3,6 terenuri de fotbal
-300 şi -200 puncte 4,2 terenuri de fotbal
-200 şi -100 puncte 4,8 terenuri de fotbal
-100 şi 0 puncte 5,4 terenuri de fotbal
0 şi 100 puncte 6 terenuri de fotbal
100 şi 200 puncte 6,3 terenuri de fotbal
200 şi 300 puncte 6,9 terenuri de fotbal
300 şi 400 puncte 7,5 terenuri de fotbal

Amprenta ta ecologică este în jur de...........................

Amprenta ecologică - analiza rezultatelor (în terenuri de fotbal):

Din totalul de 23 de elevi ai clasei a VIII- chestionaţi, 2 elevi au obţinut intre -400 şi -300
de puncte (echivalentul a 3,6 terenuri de fotbal), 4 elevi au obţinut între -300 şi -200 puncte
(echvalentul a 4,2 terenuri de fotbal), 5 elevi au realizat între -200 şi -100 puncte (echivalentul
a 4,8 terenuri de fotbal) iar 12 elevi s-au încadrat ca punctaj între valorile de -100 şi 0 puncte
(echivalentul a 5,4 terenuri de fotbal). În procente rezultatele se prezintă astfel
(fig.nr. 3):

1
9% 2
17%
4
52%
3
22%
1. 3,6 terenuri de fotbal
2. 4,2 terenuri de fotbal
3. 4,8 terenuri de fotbal
4. 5,4 terenuri de fotbal
Fig nr. 3 - Amprenta ecologică
1. Amprenta ta ecologică este mai mică decât echivalentul a 4,5 terenuri de fotbal.
Bravo! Tu te afli sub media europeană (de aproximativ 5,8 terenuri de fotbal). Pentru tine nu
este decât o planetă Pământ care trebuie protejată. Dacă toata lumea ar face ca tine, planeta ar
fi deja mult mai bine protejata. Nu uita să-i informezi pe părinţii şi pe prietenii tăi despre lucrul
acesta pentru că un râu mic poate deveni un adevărat fluviu – să procedeze toţi la fel ca tine
pentru a se îmbunătăţi situaţia!
2. Amprenta ta ecologică este cuprinsă între 4,5 şi 6,5 terenuri de fotbal:
Este bine! Preferi verdeaţa mizeriilor, dar nu ştii totdeauna cum să acţionezi. Totuşi eşti
conştient că planeta este treaba tuturor şi te simţi responsabil de vitorul ei. Atunci, nu mai
aştepta, fă ceva, e simplu!
3. Amprenta ta ecologică e mai mare de 6,5 terenuri de fotbal.
Vai, vai! Nu avem decât o singură planetă şi dacă toată lumea ar avea acelaşi mod de viaţă ca
tine ne-ar mai trebui cel puţin încă două planete cât aceasta pentru a trăi împreună. Vestea bună
este că poţi ca, începând de astăzi, să te schimbi pentru a fi şi a trăi în armonie cu natura: căci
un pas mis pentru om este totdeauna un pas mare pentru planetă!
Din analiza rezultatelor obţinute reiese faptul că 2 elevi se situează sub media europeană,
în timp ce 21 de elevi se situează la nivelul mediei europene în ceea ce priveşte amprenta
ecologică. Concluzionând, chestionarul a avut un impact cel puţin interesant asupra elevilor
din perspectiva rezultatelor obţinute, deoarece ei consideră că locuind în mediul rural, poluează
mai puţin decât persoanele care locuisec în marile oraşe.
Exista mai multe site-uri unde oricine isi poate face un test pentru a vedea care îi este amprenta
ecologica .

BIBLIOGRAFIE
1.Murphy, G., 2008, Încălzirea globală: ce poţi face tu?, Enciclopedia RAO, Bucureşti
2.Răuţă. C., Cârstea, S., 1979, Poluarea şi protecţia mediului înconjurător, probleme –
perspective, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti
3.Wackernagel, M., Rees, W., 1996, Our Ecological Footprint: Reducing Human Impact
on the Earth, New Society Publishers, Gabriola Island
4.Wackernagel, M., Rees, W., 1997, Perceptual and structural barriers to investing in
natural capital: economics from an ecological footprint perspective, Ecol. Econ. 20