Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
,
, 0.11116111W
'.11p;tii.,o"fillli:. ,1 .11
'-1., *1-,17,......-
-",-11
Igia) 0...1,
....
w. ;12
.
..1.,-...777
A11)1»1,
#:i: -?.,,;...
1,,,..,,f,
dti 0
iii fl
:41160.!g , 1 1
1. 1.-
014#44,^:
I, ,,''". lo
_..,4 .... .
IIMR,'.
,
.v, .
CI, (((ifl{..att111.1.1P.;11.1172'1,01..;41''' lin pm es 04,!,..,t,Li4111.1111,2110 i
,:iiiA,if,stfaAi;:::;.i:t:::-.1inommigwommunnumplistanalmsw
0...,,,,,Siiit,..
_. 000000000 s oor ',mu..
- ,-nr,- t'AUUTlinIffll
C.) =
CO
CNI
0 CI)
J2.44
r
r,
0 =-
0
A,
la. co WI
gr: CD
NP. a4
.15
tor4-4
26 . am......
=
Z
(CC
= 0:1
Gândirea biopolitic
a lui Eminescu
tlt:Zt1
1;;
Sau (ant iTzp-
sd fie in
ttf= iti ag:,14 adevdr .1- nici
141- illi 10&:1-_
at,:
;.grf
. 4
-4
nu merita 0 fie".
Erninescu
r de
- Gheorghe Vornica
SIBI U, 1943
Editura Astrei
Tiparul institutului de arte grafice Dacia Traiani"
www.dacoromanica.ro Prated 200 Lei qtAtir-ptt. .
ASOCIATIUNEA, pentru literatura mina
111 cultura poporului roman"
Intemeiata tn 1861.
Pretiedinte de onoare:
M. S. REGELE MIHAI I
Preggedtnte :
Dr. Iullu Moldovan.
Vtee-preoedtntt :
Dr. Oh. Moga, Dr. Gh. Preda of Sabin Evutian
14embrIt de drept at ComItetulul Central:
l.P.S. Sa Mitropolitul bts. ort. rom. din &btu Dr. Nteolat Bluetit
MentbrIt Comitetnlui Central:
Agarbiceanu loan, canonic Dr. LAzAre cu V i e, epi cop
Aron Victor, protopop Dr. Lupa; loan, prof. univ.
Dr. Ben Ilia, medic Dr. Macaveiu Victor, prepozit capit.
Bogdan-Duica Constanta, prof. Dr. Manciulea $tef an, insp. qcolar
Dr. Bologa Vasile, dir. lic. I. r. Dr. Maniu luliu I. Min'stru pregedinta
Dr. Borcia Lucian, advocat Dr. Moldovan Valer, prof. univ.
Dr. Bornemisa Sebastian, publicist Dr. Nicoarl Eugen, medic
Dr. Bona Alexandru, prof. univ. Dr. Nitescu Voicu, advocat
Dr. Brediceanu Tiberiu, I. membru Olariu Petre, institutor
in Cons. Dir. roman Pelivan loan, advocat
Dr. Ullman Nicolae, medic Dr. Papa Augustin, prof.
Cioran Emilian, protopop Pop $tefan, dir. lic.
Colan Nicolae, episcop Dr. Russu Alexandru, episcop
Dr. Corneanu Cornel, advocat Rusmir Ilie, prof.
Mail& Gh., canonic Sandu loan, dir. Ipc. normals
DAncilA loan, protoereu mItar Dr. Stanciu Victor, prof. univ.
Dr. Dragomir Silviu, prof. univ. Dr. StAniloaie D., rector. Acad, ktrol.
Dr. Ghibu Onisifor, prof. univ. Dr. Stoichitia losif, medic
Dr. Hatiegan Iuliu, prof. univ. Dr. Suciu Coriolan, prof.
lacobescu Teodor, institutor Simu loan, protopop
Dr. Ilea Vasile, medic Teposu Silviu, prof.
Dr. Lowey Liviu, medic VAtitaianu loan, dir, goo. I. p.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA ASTIR A"
Nr. 26.
GANDIREA BIOPOLITICA
A LUI EMINESCU
DE
GHEORGHE VORNICA
SIBIU, 1942
Editura Astrei
Tiparul institutului de arte grafice DACIA TRAIANA" S. A.
Inscris in Reg. Corn. Fi. 2175 1931
www.dacoromanica.ro
CLIVANT NAINTE
Lucrarea de fatd orea s1 insemneze implinirea in parte
a unui gand mai oechiu al Domnului Profesor Julia Moldovan,
acela de a ardta lain ii romanesti gandirea biopolitica a tut
Eminescu, gandirea aceluia ncare ca nimeni altul a pretuit
tezaurul firei rornanesti, care a fost cel mai autentic nationalist
si nu a incetat sd ceard oranduirea oietii noastre pe baza trap-
ditiei si a legilor firii".
Mioa reoenit mie, umil stupor al realitdtilor romanesti,
sarcina de a desprinde din scrisul eminescian aceastd gandire
pdtrunsd de principii biopolitice. Am fdcutoo cu toata pasiunea,
conoins cd nu puteam cunoaste zdbaod mai phicutd decal strap,
dania pentru implinirea acestei lucrdri.
Materialul de informatie eminesciand loam scos din arm&
toarele lucrdri: M Eminescu, Scrieri politice, ed. D. Murdrasu,
Scrisul Romanesc, Cralooa 1931, M. Eminescu, Opere, ool.
I-IV, ed. Profesor Ion Cretu, Cultura Nationald, Bucuresti 1939
si Nationalismul lui Eminescu de D. Murdrasu, Bucooina-Toroo
utiu, Bucuresti 1932. Partea de biopoliticd am culesoo din It&
crdrile Domnalui Profesor Moldovan: Igiena Natiunei, Cluj
1925, Biopolitica, Cluj 1926, din Transilvania, reoista Astrei",
precum si din Buletin Eugenic si Biopolitic.
Gandul eleoului, la indemnul profesorului, a fost de a
cerceta rnanuscrisele lui Eminescu dela Academia Romand,
dar imprejurarile de azi nu mioau ingaduit aceasta. Gandul
rdmâne oitr, ca l preocuparea pentru gandirea blopoliticd a
lui Eminescu.
Multumesc Domnului Profesor Moldooan pentru faptul
de aomi fi incredintat mie aceastd lucrare, pentru toate india
cadre date si pentru grija ca ea sd Dada lumina tiparului.
OHEORGHE VORAICA
Sibiu, Septemorie 1942.
1
www.dacoromanica.ro
PARTEA I
EMINESCU, URIA$ AL ROMANISMULUI
Idealist pe culmile reallfatil"
A. C. Popovici
Sunt oameni care intruchipeaza in lutul lor vremelnic ves.
nicia unui neam. Ei deslusesc caile viitorului i aratd neamului
drumul de lumina pe care trebue sa meargd. De cele mai multe
ori neintelesi de multimile oarbe, peste rastignirile prezentului ii
asteapta biruinta viitorului, ziva de inviere cand intreg neamul
se regaseste in ei.
Urias al romanismului, Eminescu rastoarna azi lespezile grele
de uitare sub care il ingropaserd dusinanii neamului, pentrucd se
facuse aparatorul drepturilor poporului roman si apare la lumina
mare' si mandru, cum a fost, intruchipare a geniului national.
Pentru noi, cei care facem parte din randul Romanilor azi
in vieata, aceasta regasire este prilej de mare bucurie.
Impreund cu A. C. Popovici, noi ne manifestam intreaga
admiratie pentru acela care a fost intruparea intelepciunii secu,
lare a poporului roman, un fel de ardtare a duhului national",
intreaga noastra admiratie pentru poetul neintrecut de nimeni
altul 'Yana azi si nemarginita admiratie pentru ganditorul politic,
din scrisul caruia scanteiazd o intreaga filosofie politica. Eminescu
a vazut in mod genial liniile desvoltarii noastre de totdeauna. El
nu a facut si nici nu putea sd facd politica meschind de partid,
ci a reprezentat o puternicd individualitate cu raddcinile adanc
infipte in glia strabund, care creste mereu pe masura ce inaintdm
pe drumul desvoltarii noastre firesti si pe acela al implinirilor
nationale. Ca ganditor politic, Eminescu poate fi un bun invà .
tator al neamului". Eminescu e mintea limpede a unui tdran
roman crescut la scoli bune. Pare ca neamul romanesc l.a nascut
spre a ne da icoana vie a firii romanesti".')
1) A. C. Popovici, Nationalism sau democratie, pag. 90.
www.dacoromanica.ro
6
NATIONALISMUL ROMANESC
Nationalismul s'a nascut ca o reactiune impotriva tagaduirei
sau nesocotirei nationalitaii!. A. C. Popovici in opera mai sus
amintita, arata ca principiul nationalitatilor este un principiu reac,-
tionar, o revolt& a naturei siluite a popoarelor, o reacilune na .
tionala in contra sistemului de nivelare cosmopolita". El s'a ivit
atunci cand visatorii sau vandalii in politica au brutalizat si siluit
realitatile nationale, voind s& faca din toate natiunile o singura
massA uniforma.
Aparut la inceput ca o reactiune impotriva opresiunii natio .
nalitalilor de catre stat, nationalismul a ajuns sa insemneze in
statele nationale, miscarea de aparare si de promovare a dreptu .
rilor neamului, mai presus de orice considerente si idei. Lupta
pentru legea si datina strabuna, lupta pentru asezarile naturale de
desvoltare ale neamului, reactiune impotriva a tot ce este strain
firii i sufletului poporului.
Este foarte greu de a se defini ce este o natiune, un neam
hi un popor. Aceste notiuni dobandesc un continut sau altul,
dupa cum autorii respectivi au o conceptie mecanica.materialista
despre lume sau o conceptie biologicd.organicista.
La ganditorii nostri politici gasim des folosita expresia de
nationalitate".1) Aceasta notiune in intelesul folosit de autorii
citati cuprinde in ea apartenenta la natia romaneasca, mai precis
calitatea de a fi roman. Nationalitatea este totul pentru un om,
ea este sublimul si divinul.
In veacul in care traim noi ins& nu se poate suprapune
natia" in intelesul celor vechi ai nostri, cu natiunea, concept
atat de politic si de politicianizat si nationalitatea. Profesorul
George Montandon in cartea sa L'Ethnie Française", arata deo .
sebirea dintre natiune i nationalitate. Lin om poate fi membru
al natiunii elvetiene, dar nu exists o nationalitate elvetiana, ci
exista elvetieni de nationalitate franceza, german& sau italiana.
Pentru George Montandon, nemtii folosesc cuvantul Nation pentru
natiune si cuvantul Volkstum pentru nationalitate. Pentru a evita
confuzia dintre natiune si nationalitate, acest autor propune folo.
sirea termenului de ethnie", grupare natural& la determinarea
caracterului careia 111ft-a toate caracterele omenesti, somatice, ling.
1) M Eminescu, A. C. Popovici, A. C. Cuza.
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
'10
NEAMUL
,,cornunitate de sange, traditie, spatiu i destie.
Mutt s'au straduit, nesfarsita stradanie, conducatorii popoa .
relor, invatatii i legiuitorii, ca sa gaseasca cuvantul cel mai
potrivit care sa cuprinda realitatile nationale, specificul fiintei
etnice. Nation, nationalite, ethnie, population, - Nation, Volkstum,
Volk, - Natiune, nationalitate, neam, popor.
Noi credem ca Romanii au in limba lor cuvantul mutt
cautat, cuvantul atotcuprinzator, sapat de vremuri in mintea si
in sufletul nostru, cuvantul neam".
Mai mult dee& nationalite si ethnie, mai mult decat Volkstum
si Volk, noi avem cuvantul nearn, care vorbeste singur din adan .
curile fiintei noastre si din negura istoriei. Cuvant care inseamna,
asa cum se mai foloseste in lumea noastra taraneasca, legatura
de sange, cuvant care arata obarsia i devenirea, deci continui .
tatea vietii, cuvant care arata legatura de obiceiuri i datini, felul
de a reactiona, calitatile bune i naravurile rele si care dela comu .
nitatea filial& dela un grup de oameni, si.a intins cuprinsul la
intreaga suflare romaneasca.
Fireasca a fost la noi aceasta trecere dela ideea de farnilie
la cea de neam. In gandirea taranului nostru neamul cuprinde o
mare familie, care a aiuns azi marea familie romaneasca.
Pretutindeni familia, si in deosebi la noi, a fost puternic
infipta in glie si in trecut. In familia roulana strabunii isi aveau
locul de cinste si de inchinare, de pioasa aducere arninte, zei ai
casei i ai neamului. De.a.lungul veacurilor noi am rezistat da .
torita trainicei oranduieli vechi, cu familii bine inchegate, vigu .
roase i strans legate de glie.
Neamul romanesc cuprinde pe toti Romanii care traesc pe
acest pamant, pe toti Romanii care au trait dela iriceputul istoriei
pe acest pamant si pe tobi aceia care se vor naste Romani.
Cea dintai calitate a unui nearn este continuitatea : istorica
si biologica. Neamul este o unitate biologica in devenire I De.a .
lungul veacurilor i de.a.lungul indivizilor se transmite patri .
moniul ereditar al strabunilor, sangele i sufletul.
Neamul are un patrimoniu biologic : sangele, o zestre ere .
ditara proprie i caracteristica, mostenire dela cei care au intemeiat
:neamul, modelata in tirnpul istoriei prin amestecul cu alte nearnuri.
www.dacoromanica.ro
Afard de patrimoniul biologic, neamul mai are un patrirnoniu
spiritual : traditia i cultura sa, crescute pe o gandire comuna, pe
o conceptie de vieata care ii este proprie. In acest patrimoniu
spiritual se cuprinde, si limba, religia, obiceiurile, datinele s. a.
Limba insa nu constitue elementul principal al nationalitatii. 0
spunem impreuna cu Eminescu, care arata cat de strdini cu
neamul si cu naravurile rele sunt unii indivizi care geograficeste
locuesc acum pamantul romanesc si care ne.au invatat limba,
fara sa se poatd apropia de firea si de sufletul adevaratului popor
romanesc ; calitaiile sufletesti inascute rasei au importanta prin.
cipala. Neamurile isi castiga locul in fata lui Durnnezeu si in
fata istoriei prin conceptia lor despre vieata si moarte, prin cul .
tura lor, care este expresia geniului national, precum i prin
vitejia si onoarea lor.
Patrimoniul material al unui neam este pamantul tarii, pä .
mantul care noua ne.a fost intotdeauna si leagdn si mormant".
Neamul cuprinde deci ; un patrimoniu biologic : sangele, -
un patrimoniu spiritual : traditia, cultura, limba, religia, felul de
intelegere a lumii, onoarea, - si un patrimoniu material : pamantul
tarii, glia strabuna, toate sub semnul devenirii istorice i bio.
logice.
Domnul Profesor I. Moldovan a pus pentru noi Romanii
aceasta idee nespus de pretioasa a neamului. Idee desprinsd din
trecutul si din sufletul nostru, exprirnand vesnicia comunitatii de
destin in care traim si care prin claritatea .cuprinsului ei inlatura
putintele de greseala si de confuzie cu alte notiuni care vor sa
defineasca colectivitatile naturale.
Pentru a cuprinde in putine cuvinte intreaga realitate a nea.
mului, Domnul Profesor Moldovan s'a oprit la formula : Neamul
este o comunitate de sange, traditie, spatiu i destin".
Noi ne simtim Romani in primul rand prin sangele care
circuld in vinele noastre, sange diferit de al altor popoare si care
cuprinde o picatura din sangele acelora care au contribuit la
faurirea neamului nostru, picatura transmisa noua prin mosi si
stramosi. Aceasta comunitate de sange, mai mult decat limba,
credinta si interesele comune, explica legatura puternica si tainicd
care ne leaga pe toti intr'o adevarata solidaritate nationald,
aceasta comunitate de sange explica actele de disperare, de vitejie
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
BIOPOLITICA
respectarea tntru toate a legilor, care
ne conduc vleata°.
Prof I. Moldovan
Biopolitica este politica vietii. Ea a aplrut ca o reactiune
impotriva politicei care nesocoteste legile vietii, care distruge
legaturile firesti ale omului cu natura i cu familia, neaga exi .
stenta comunitatilor naturale 'de vieata, nesocoteste traditia, nu se
ingriieste de viitorul neamului, batjocoreste diferentele de rasa si
patrie, propovadueste egalizarea tuturor in numele cosmopolitis .
mului si al umanitarismului.
Despre biopolitica se vorbeste de atunci de cand realitatile
naturale mai sus amintite sunt nesocotite. Biopolitica apare intr'o
lume corupta de democratie si de anexele sale, pentru a arata
drumul cel drept dela care s'au abatut oamenii si mai ales con .
ducatorii statelor. Glas in pustiu la inceput, in pustiul sufletesc
din tara noastra dupa razboiul mondial, ridicat de Domnul Prof.
Moldovan, biopolitica a prirnit astazi confirmarea timpurilor si
consfiintirea vietii. Biopolitica trebue sa ia locul politicei militante
gi sa puna de acord organizarea statului cu biologia i cu istoria.
Biopolitica este organizare si activitate in cadrul statului,
intemeiata pe legile vietii. Ea este o *Uinta practica, care indica
formele cele mai potrivite de organizare, conform firii omenesti.
Izvorul ei este o noua spiritualitate, o noua conceptie de vieata,
intemeiata pe actualizarea cea mai fericita a tuturor calitatilor-
neamului nostru, cuprinse in plasma strabuna.
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
17
PARTEA II
FENOMENUL VIETH
Gandirea lui Eminescu este o gandire biologica. Este impre.
-sionant pentru cel care studiaza articolele politice ale poetului
de a intalni pretutindeni aceasta gandire organic& aceasta intec
legere biologica a vietii, izvorita din mintea limpede a lui Erni.
nescu. El a gandit biologic intr'o vreme cand biologia nu era inca
o stiinta i s'a framantat cu probleme in legatura cu societatea
omeneasca ,si cu vieata omului in societate intr'o vreme cand so.
1) Prof. I. Moldovan, Biopolitica, pag. 95.
2
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
I9
www.dacoromanica.ro
20
EREDITATE $1 MEDIU
Eminescu *tie ca la formarea unui organism conlucreaza doi
factori : ereditatea si mediul, cardcterul inascut si conditiile in
care se desvolta organismul.
Un organism e rezultanta a dona puteri opuse ; a eredi .
tatii, principiul conservator, prin care rasa si individul pastreaza
si transinite la urmasi calitatile care i.au fost favorabile in lupta
pentru existenta, si a adaptabilitatii, principiul progresiv, prin care
rasa cauta a.si apropia aptitudini noi, ce i le impune noul mediu
inconjurator". )
E drept cã pentru crearea unui om mare, trebueste con .
lucrarea a doi factori : unul este acela al imprefurarilor, al doilea
este caracterul si inteligenta persoanei istorice".')
Inteo vrerne cand, dupd cum spuneam, biologia nu exista
ca si *Uinta, Eminescu intueste in adevarata ei lumina aceasta
problemd a ereditatii si a mediului, care constitue azi punctul
') Op. cit., vol. IV, pg. 973.
2) Op. cit., vol. IV, pg. 488.
9 Op. cit., vol II, pag. 82
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
TRADITIA
Ar ft un act de ingratitudine c5tre
strämogit nogtri, dac5 neoam Inchipui
ca cu noi Incepe lumea In genere aI
Romània in deosebi ...`
Eminescu
In scrisul sau, Eminescu este adanc patruns de insemnatatea
traditiei la forrnarea ornului si in vieata neamului. Pentru Erni .
nescu traditia si iubirea trecutului constituesc semnul dumnezeesc
care imparte pe oameni in cloud lumi care nu se pot intelege
niciodata : una cladita pe legile eterne ale vietii si pe istorie si
alta ralion&ist i contractualista, intemeiata pe materialism si
cosmopolitism.
Eminescu intelege prin traditie mostenirea parinteasca",
adica zestrea spirituala, comoara de gandiri si simtiri strabune.
Ea nu are un inceput, o data inscris in timp de catre oameni,
caci ea s'a nascut odata cu neamul, din negura vremurilor, fiind
un element viu al fiintei etnice. Traditia este proprie fiecarui popor,
fiind expresia sufletului neamului, un produs al geniului national.
Traditia, comoara de gandiri i simtiri strabune, sufletul
vesnic al neamului, a stat la temelia literaturii noastre culte, lite=
ratura poporana fiind izvor de inspiratie si material de prelucrat
la Alecsandri, Alecu Russo, Ion Creanga, Anton Pan, Petre Ispirescu.
Toti marii nostri scriitori si.au fecundat opera din adancurile ge.
niului poporului. Cand a aparut Eminescu drumul era deschis,
cararea era batatorita, mai era asteptat doar acela care sa intru .
peze in frthnantarea lui tot ceea ce altii au putut numai sa pre .
simtd si sa intrevada in inima lor. Cu patima si.a iubit Eminescu
neamul, cu sfintenie a cinstit glia strabuna : tarana mama", ca
nimeni altul in istorie s'a simtit legat de trecut si de tot ce raised
in tara aceasta, raul, ramul" si ca putini altii a lucrat la teme .
liile viitorului romanesc.
Eminescu a iubit trecutul : Mi.ar fi placut sa traiesc in
trecut Sa fi trait pe timpii cand Domni imbracati in haine de
aur .si samur ascultau de pe tronurile lor, in invechitele castele,
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
') Ms. Ac. Rom. 2264 fol. 284, cit. dupa D. Mura"ram op. cit. pg
262-263.
www.dacoromanica.ro
31
razele lui cele mai frumoase, si noi, agentii unei lumi viitoare, nu
suntem .decat reflexul sau".')
Lupta lui Eminescu pentru restaurarea adevaratei vie ti ro .
manesti, este lupta pentru traditie si neam, lupta nationalismului
impotriva materialismului politic. Eminescu ne spune ca garantia
dainuirei si desvoltarii normale a unui stat consta in impacarea
formelor traditionale de existentd, cu cuprinsul lor nou, cu des .
voltarea notia". Liberalismul si ceea ce s'a prezentat lumii sub
etichete asernanatoare a nesocotit prea mult realitatile romanesti
si trecutul neamului, calcand in picioare traditiile tarii. Oamenii
politici au procedat ca si cand poporul romanesc, a fost in trecut
un popor de vite, fard legi fara obiceiuri, fdrd nimic".2) Poporul
a fost tratat ca un venetic, fara traditii si fara istorie.3)
Inaintea liberalismului, fanariotismul a fost acela care a cdutat
sa surpe temeliile tarii sa distruga pe boieri si loveascd in tarà .
nime, pentru ca distrugand aceste cloud clase nationale, sA omoare
orice traditie romaneascd. Impotriva acestor stricatori de tara se
va ridica Tudor pentru a restaura trecutul romanesc. Va cer
trecutul tarii mete inddrat cu Domnia ei, cu legile ei vechi, cu
datinele ei" asa ne spune Eminescu ca vorbeste Tudor catre
Impdratul Turciei. Cu mult inainte Mateiu Basarab, ridicandu.se
impotriva strainilor si a stricaciunei adusa de ei in tara, spunea :
Voim sd punem la loc bunele si bdtranele datini ale tarii".
Numai in trecut vad toti radacinile regenerarii" ne spune in
concluzie Eminescu.4)
Liberalismul romanesc nu vrea sa recunoascd alta traditie
decdt aceea care incepe cu anul 1848, ca si cand am putea sa
uitam intreg trecutul neamului pana la aceasta data si sa neso .
cotim experienta de veacuri a inaintasilor. De atunci, dela data
oficiala a nasterii statului roman modern dateaza nesocotirea tra .
ditiei noastre i toata orbecaiala dupd alte forme de vieata. Tinerii
care se intorceau dela Paris, rdu sau de loc pregatiti, au socotit
ca se pot introduce si la not formele stralucite de acolo, rezul.
I) M. Eminescu Scrieri politice, ed. D. Mura-rasu, Scrisul Romanesc,
Craiova, pg. 38.
2) M. Erninescu, Opere, ed. Prof. I. Cretu, Cult. Nat., Buc. 1939, vol. II,
pag. 166.
3) Op. cit., vol. IV, pg. 14.
4) Op, cit., vol. IV, pg. 378.
www.dacoromanica.ro
32
tate ale unei vieti istorice de o mie si mai bine de ani, uitand
ca pddurea cea urieseasca de averi, tiin i industrie are un
trecut foarte lung in urrna.i".') Eminescu condamnd fara crutare
pe acesti stricatori ai vietii noastre istorice, capete sucite, care
cred ca in lume poate exista adevar absolut si ca ce se potri .
veste in Franta se potriveste si la noi".') Dela miscarea din 48
si pand astazi, natiunea rorndneasca, pe terenul politic, n'a facut
alta decat a se lepdda sistematic de orice traditie, a arunca de .
parte orice s'ar numi original in vieata ei nationaM, cu mai multi
ardoare decat cuartalurile de coloni din America de miaza.noapte
pe o scard tot atat de inalt5, reformele, toate teoriile cosmo .
polite, toate calapoadele internationale, in vieata politics si inte .
lectuald, in limb& in moravuri, in tot".')
Origina rdului constd tocmai in organizarea liberald i ra .
tionalistS a statului Noud ni se pare cS adevarata cauza a mi .
zeriei e cu totul altundeva ; ca ea e in caracterul intregei des .
voltdri liberale, incepute in secoful trecut, ca.si are temeiul in
organizarea rationalista in locul vechei organizari mai naturale".4)
Am avut o mostenire mrandrd dela inaint4, o organizare
sandtoasa a statului, intemeiata pe datina §i legea strdhund. Obi .
ceiuri ale psmantului, cunoscute de toti, necon testate de nimeni,
admise Bra sS fi fost vreodata sanctionate de cineva si neavand
altd sanctiune decal aceea a deprinderii seculare", apoi dreptul
viu al poporului, pe care oricine il putea aplica si caruia i se
supuneau toti, bunul simt atat de caracteristic romanului, viteha
din timpuri grele si munca terneinicd din timpuri de pace, -
aceasta era vieata acelora care au fost inaintea noastrd.
E drept cd. prezentul cu graiul lui viu, cu ambitiile lui e
un advocat foarte eloquent pentru meritele sale, fie reale, fie in .
chipuite, fatd de meritele unui trecut a carui gura o astupa pa.
mantul".3) Dar pe Eminescu nu.l poate insela acest prezent. El
vede cd soarta tdrii este in mana unor oameni fard traditii hota.
rite, fard nationalitate hotarita, nelegati de niciun petec de pa.
rnOnt. CetAteanul universal este cu mult mai periculos decat se
') Op. cit., vol. 11, pg. 164.
9) Op. cit., vol. II, pg. 184.
3) Op. cit., vol. III, pg. 95.
4) Op. cit., vol. IV, pg. 13Q.
3) Op. cit., vol. DL pg. 2Q4.
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
INDIVIDUL SI COMUNITATEA
Individul e numai miloc pentru intre
tinerea i tnflorirea colectiollatli°.
Eminescu
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
ADAPTAREA LA MEDIU
Am v3zut cà Eminescu vorbeste cu admiratie despre teoria
evolutiei lui Darwin. Dar in privinta luptei pentru existentd, cu
selectia naturald care duce pand la urma la victoria celui mai
bine inzestrat, Eminescu isi exprimd intreaga lui indoiala, in apli .
carea acestei teorii socierdtii omenesti.
Victoria finald a superioritatii e coada teologica a bdtra.
nului Darwin. Cu toaM adancimea filosofiei naturii, el e bun
anglican, deci optimist ; in contra scepticismului ce.ar putea rezulta
din teoria luptei pentru existenta se indreaptd asertiunea cd la
urma victoria e a superioritatii".2
Societdtea omeneasc ia vicidt organizarea naturald, incat
nu se mai asigurd triumful firesc al celor mai superiori. De obiceiu
nu superioritatea organica invinge, ci adaptabilitatea c'un mediu
dat de timp, istoriceste, dat de spatiu, geograficeste".3) In socie .
tatea omeneasca care este coruptd inving in lupta pentru existenta
cei lipsiti de caracter, naturile josnice, care nu crutd niciun mijloc
pentru a se ridica cat mai sus, poltronii, lasii, mieii, mincinosii,
viclenii i lingusitorii, care se vor adapta oricarui mediu, fie el
cat de corupt. naturile viguroase vor cata sa intipdreasca
mediului caracteruf for, cele slabe se vor adapta ca ceara unui
mediu nedemn chiar, Meat slabiciunea e din acest punct de
vedere un titlu de existentd chiar".4) De aici concluzia categoricd.
l) Op. cit., pg. 38.
2) M. Eminescu, Opere, ed. Prof. I. Creiu, vol. IV, pg. 207.
3) Op. cit., ibidem.
4) Op. cit., ibidem.
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
ORGANIZAREA POLITICA
Nimic n'ar parea mai natural, decat
ca oamenii sa. ia lucrurile asa cum sunt
si sa nu caute in nouri ceea ce.i dina.
intea nasului lor".
minescu.
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
52
PARTE A III
STATUL, UN PRODUS AL NATURII
.Statul un asez5mant al naturii si nu
al ratiunii". Lminescu
... stint legile i institutiile pentru toti
d'opotriva, dar niclodatd egalitatea le .
gala nu va sterge inegalitatea ina'scuta
sau pe cea castigatA cu munca".
k'nzinescu
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
-
pand.i cald, la camp se ara, se samand, se secera, colo melita
canepa, tes, tund oi, *i numai in zi de sOrbatoare stau mainile *i
lucreazd creerul Materia vietii de stat e munca ..." ')
1) Op. cit., vol. II, pg. 202-203
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
:58
STATUL ROMAN
Cànd vorn ajunge la realizarea corecta
a forrnulelor metafizice din J. J. Rouse
seau, atuncea ne vom trezt ea' nu mai
exisra popor romanesc ..."
kininescu
Statul nostru nu are alta ratiune do a
fi decat aceea cà e stat romanesc, deci
desvoltarea elementului romanosc, este
si catà sA fie tinta noastea de capetenie"
1 minescu
www.dacoromanica.ro
59
litici din vremea lui ca nu.si dau seama ca. legiuirile secolului
nu se potrivesc cu asezarile dela noi, cà libertatile nu sunt folo .
sitoare pentru Romani, care n'au ce face cu ele in starea de
mizerie in care se afla i ca profita de ele numai strainii. Rea li .
zarea formulelor metafizice din J. J. Rousseau ar insemna moartea
poporului nostru. Impotriva acestui pericol al liberalismului cosc
mopolit se ridica cu toata darzenia Eminescu in intreaga lui ac.
tivitate ziaristica, cu toata pasiunea lui de apostol al rornanismului.
In el protesteaza toata mandria noastra de rasa, tot sangele stra.
mosilor, toata vigoarea i intelepciunea lor, dand alarma impotriva
acelora care incercau sa ne pangareasca istoria, sa ne falsifice
firea i sa ne distruga neamul.
Intreaga truda a lui minescu in activitatea lui ziaristica,
deasupra hartuielilor de partid, este inchinata construirii statului
roman, asa cum trebue sa fie pe temeiul trecutului, pe temeiul
calitatilor de rasa ale p( porului i pe temeiul asezarii noastre in
acest colt de fume.
Statul roman, asa cum s'a realizat in Tara Romaneasca in
timpul Basarabilor si in Moldova in timpul Musatinilor, a fost
opera bunului simt al poporului roman, bun simt parguit in
lupte si suferinte seculare". Asezare trainica si sanatoasa, statul
domnilor parnanteni realiza arrnonia intereselor indivizilor si cla .
selor sociale, apara pamantul tarii de dusmanii cotropitori si pastra
fiinta neamului nostru nepangarita de influente straine sufle .
tului nostru.
Organizarea sociala in statul roman din trecut poate fi com .
parata cu o piramida : in varful piramidei se afla Domnul tarii,
urmau boierii marl care ajutau pe Domn in conducerea trebilor
tarii, apoi boierii mici, slujbasi - clasa de mijloc, formata din
negustori si meseriasi grupati in corporatii, razesii, tarani liberi,
proveniti din razboinicii improprietariti, si la urrna taranii legati
de pamant. Deci, varful piramidei era Domnul, baza ei tara .
nimea, care prin munca ei da valoare pamantului in vremuri de
pace si.1 sfinteste cu sangele ei in vremuri de razboiu. Boierii
constituiau aristocratia istorica, Domnul de fapt era un boier
mare, clasele sociale erau toate productive, cheltuielile statului
putine, incat armonizarea intereselor colective cu cele particulare
se facea usor.
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
MONARHIA EREDITARA
Ceea ce putem afirma insa, cu istoria
in mana, este ca Domnii parnanteni erau
domnii rasel romane, erau Duci ai nea.
mulut romanesc. Ca atari ei erau soli.
dari cu rasa romand si pururea gata
a.si pune capul la mifloc pentru drep .
turtle acestei individualitati etnice"
Erninescu
Fereasca Durnnezeu de republica
n7inescu
') Influenta austriaca asupra Romanilor din Principate", op. cit., vol.
II, pg. 50.
2) Op. cit., vol. II, pg. 54.
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
1) Op. cit.
5
www.dacoromanica.ro
E6
www.dacoromanica.ro
67
ARISTOCRATIA ISTORICA
oristocratia adevarata are -on rol esen .
tial in vieata unui stat"
thninescu
5*
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
TAR ANIME A
,Am scris cu toatd patima de care e
capabila inima noastrd cu toata durerea
cu toatS mila pe care ne.o inspir5
ta'ranul, acest unic 1 adevSrat popor
romanese
Eminescu.
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
CLASA DE MIJLOC
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
ARMATA
Pentru Eminescu puterea morala a unui stat o constitue
Domnia nationala, iar puterea fizica este armata. Organul puterii
fizice, adicd organul ostirii, este soldatul.
Armata si aristocratia au fost cel . cloud maini puternice ale
Vestitilor nostri Domni din veacul nostru de aur.
Fara o arrnata permanenta si fara recrutdri, Voevozii tdrilor
romanesti ridicau intreaga suflare din tars impotriva dusmanilor
dare ne incalcau pamantul.
Domnul Carol I a creiat o ostire disciplinata si a inz strata
pe cat i.a ingaduit situatia noastiS economica.
Ostirea romana reprezinta i trebue sS reprezinte poportil
roman adevarat, asa curn este el, cu urmele marilor virtuti de
altddata, care in restul societatii s'au pierdut.
Eminescu cere conducdtorilor tarii sa fie crutatori cu saw .
gele soldatului i cu banul romanului, Tristele constatari in le .
gatura cu felul cum este condusa armata, sunt prilejuite de razboiul
ruso.turc din 1.877, la care am luat i noi parte si care ria
costat mii de suflete viteze, zeci de milioane si poate o provincie".
Erninescu este revoltat impotriva felului cum s'a facut participarea
noastrd la acest razboiu, incepaud cu conventia dela Livadia, care
a dat armata si Ora pe rnanile Rusilor, fdra che/asie, zapis sau
amanet, si sfarsind cu cond tiile in care a trebuit sa lupte si sd
moard viteazul dorobant roman pe carnpiile Bulgariei, prost im .
bracat i prost hranit. Acest soldat trebue sa lupte in afara de
turcul pagan cu foamea si cu frigul. SoIdatii nostri au fost trimii
f6ra sa ii se dea armament, haine si hrana".1) Istovirea noastra
economica, impreuna cu hotia unora, ne.a irnpiedecat de a avea
') Art. Dorobantii", 5 Ianuarie 1878, cit. dupS &I D. Murgrqu, Natio .
nalismul lui Erninescu, Pg. XX.
www.dacoromanica.ro
79
$COAL A
Eminescu prin studiile lui i prin constatarile facute pe teren
ca revizor se dovedeste un bun cunoscitor al problemelor scolii
romancsti. El studiaza relele de care sufLri invatamantul, incepand
cu srolile primare si sfarsind cu universitatile. In primul rand
cei care au in mainile lor soarta invatamantului nu sunt destul
de pregititi. Invatatorii sunt cei dintai care nu corespund : unii
nu §tiu scrie bine, nu stiu sa. desparta cuvin.tele si nu stiu sa
puna virgula unde trebue. In privinta ortogr Mai i a sintaxei este
babilonie curata". Pentru obtinerea titlului de profesor de liceu
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
SI
www.dacoromanica.ro
82
BISERICA
Biserica rornaneasca este o biserica nationala. In Moldova
Iuga Voda o face neatarnata de orice autoritate bisericeasca
straina. Mitropolitul Sucevei era egal in grad cu patriarhii Rasa.
ritului. In Tara Romaneasca de asemenea, biserica si.a putut urma
desvoltarea ei proprie spre binele poporului. Biserica lui Matei
Basarab si a lui Varlaarn este maica spirituala a neamului ron
manesc, care a nascut unitatea limb i i unitatea etnica a poporului
roman. In tarile unde romanul nu are un stat national bis rica
este azilul de mantuire nationala a tuturor fulor neamului.
Asa vede Eminescu biserica i menirea ei. Dar pentru ai
putea indeplini chernarea, biserica trebue sa aiba in Stat o poz tie
consolidata, ferita de orice influenta politics. Nu se poate ingadui
ca biserica sa devina un instrument politic in mana tagmei pa.
triotice, nun teatru pentru avocatii fara pricint".
Eminescu doreste preotului dela tara, la fel ca si invatato.
rului, asigurarea unei situatii materiale corespunzatoare, pentru a.si
putea indeplini nestingherit opera de apostolat la care este chemat
de biserica si de neam.
ADMINISTRATIA
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
MAGISTRATURA
Magistratura trebue sd fie stabila, neinfluentata de schim .
barite pothice, iar magistratii inamovibili. Etninescu pledea/a in
scrisul sdu pentru o inarnovibilitate organic& bazata pe.o lege
strictd de admisibilitate si inaintare". Aceasta cu atat mai mult,
cu cat la un moment dat statul liberal a lansat prin C. A. Rosetti
ideea periculoasa a electivitatii magistratilor, care spre norocul
tarii a fust respinsd de Inalta Curie de Casatie cat si de adunarea
corpului advocatilor". Noi cerem numirea prin concurs de titluri
si vechime de serviciu, precum i inamovibilitatea". ') Aceasta o
face Eminescu cu atat mai multa tarie, cu cat constata ca in zilele lui
magistratura este amovibila, usor de intimidat i formata din tineri
cu putind experie ta. Este neadmisibil ca sa vie Camera si sa
declare nula o sentinta judecatoreasca.
Poporul roman are si ntul de drept inascut. Veacuri intregi
in istoria lui s'a judecat dupa dreptul consuetidinar, fara cod si
fard legiuiri, dupa dreptul viu, care are de cele mai multe ori
mai multd putere decal legile scrise, traduse din limbi strainc.
Numai dela Fanarioti, de cand au luceput a se strica obiceiurile
bune din batrani, avem un cod. Pravilele lui Mateiu 13 isarab nu
1 or. it N )1, I\ , p .
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
legaturit, juruit, intarit cu sapte peceti". ') Cat sims prilMc si cata."
omenie romaneasca in aceste onduri eminesciene. De altfel nu
trebue sa facem un efort, noi Romanii, ca sa fim drepti si in.
gaduitori. Intrelga noastra istorie este brazdata luminos de drep .
tatea romaneasca, de ingaduinta noastrd fata de alte nearnuri
religiuni, cu un cuvant de omenia noastra traditionala. Trebue sa
pastram, dupci cum ne spune si Eminescu, pana la urma, pana
in ultimul moment al vietii noastre mandria i sentimentul drep .
tatii noastre" si omenia noastra strabuna.
Inteun loc Erninescu vorbeste de pericolul ce exista pentru
un stat atunci cand ia pamantul poulatiilor locale pentru a le
coloniza. Acest procedeu constitue un mare pericol pentru statul
care ii aplica, intru cat atunci cand, Ia o cotitura a istoriei, ar
pierde o parte din mosia strabuna, statele cotropitoare ar proa.da
lafel cu teritoriile robite, fara putin(a de a protesta. A§a au facut
Austriacii cu mosiile bisericesti din Bucovina. Omul politic trebue
sa se gandeasca la viitorul natiei lui, la toate posibilitatile Deno .
rocite care se pot intampla intr'o zi Orli si poporului. Iata cata
prevedere politica si cata grija pentru viitorul neamului dove.
deste Eminescu.
In Dobrogea Eminescu cere sa se lase organizarea admini .
strativa care era inainte de inccrporarea la R mania si- sa nu se
impuna nicio dare noua peste cele care existau inainte de r zboiu.
Casatoria sa fie considerata, asa cum este de fipt pentru popu .
latiile din Dobrogyea, o chestiune religioasa si nu juridica, iar
cauzele matrimoniale sd fie judecate de catre forurile care le ju .
decau i inainte. In privinta administratiei sd nu se repete prop
cedeul aplicat in Basarabia de Sud in cei 20 de ani cat revenise
la noi, cand am umplut.o cu o pletora de functionari fara stiinta
de carte si lipsiti de omenie, cu tot ce avea tara mai inept si
mai corupt. Cat de actuale ni se par aceste observatiil Ce.bun
cunoscator a fost Erninescu al starilor de lucruri dela noi i al
firii noastre.
In privinta scolilor din Dobrogea, Eminescu sustine dreptul
populatiilor locale la scoli confesionale, intretinute din fon& rile
religioase, conduse de membrii laici si ckrici ai comunitatilor
1) Art. Anexarea Dobrogei st dreptui nostru istoric", op. cit., vol. 1V,
pg. 339).
www.dacoromanica.ro
87
SANATATEA POPORULUI
Vom zabovi in randurile ce urmeaza asupra preocupdrilor
pe care le are Eminescu in legatura cu sanatatea poporului roman,
') Op. cit., vol. 1V, pg 188.
2) OP. cit., vol. II, pg 155.
) Op. cit., vol. IV, pg. 276.
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
CHESTIUNEA ISRAELITA
sa nu ne ucidem chiar cu mdnife
noastre" eminescu
.S116ne este de a vorbi de chestiunea
israelitS, de acest act de inalta imora .
litate. eminescu
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
PARTIDELE POLITICE
Eminescu vede in partidele politice niste societati anonime,
care pun la mijloc un mic capital, pentru a reusi intr'o mare
afacere : venirea la putere si apoi mentinerea un timp cat mai
indelungat. Partidele politice au umplut tara cu comitete de ex.
ploatare a muncii taranului, alcatuite din oamem fara stiinta, fara
onestitate si fara avere. Partiaele formeaza un stat in stat, iar
statul adev.Jrat, statul claselor pozitive, nu este decat o masa de
exploatat. Pregatirea unor elemente necurate i lupta lor cu ele.
mentele sinatoase din tara se numeste politica.
1) Op cit., vol. IV, pg. 289.
2) Op. cit , vol. IV, pg. 295
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
PATURA SUPERPUSA
Neromana, nu cu legea cioild, n
ca dreptul public, nu cu constitultd,
el cu neamul $i cu obiceiurile rele. Atat
de straini, tricdt nu le e cu putint5 nici
a Intelege pe roman, precum acesta it
ocoleste si nu rea sa-vi inteleagh" pe el".
hmine.scu
Geniul neamului romanesc e o carte
cu sapte peceti pentru generatia do
minanta `. Luunescu
Patura superpusa este pentru Eminescu un sediment de
pungasi si de cocote", care cuprinde grecodaulgarirnea din Bucu .
resti si din orasele dela marginea Dunarii. Elemente hibride, fizic
intelectual starpituri", vlastarele Fanarului, scursaturile orientale
si occidentale, inregimentate in partidul rosu, aceste elemente
stapanesc poporul roman.
Avem pe de o parte rassa romana, cu trecutul ei, identica
in toate tarile pe care le Iocuieste, popor cinstit, capabil de adevar
si de patriotism ... Avern apoi deasupra acestui popor o patura
superpusa, un fel de sediment de pungasi si de cocote, rasarita
din amestecul scursaturilor orientale i occidentale, incapabla de
adevar si de patriotism ...". '
') Op. cit , vol. II, pg 3.
"-) Op. cit., 1. ol. IS , g. 180.
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
PARTEA VI-a
ROMANII DIN ARDEAL
Prefer lupta in locul unei dreptati
nedrepte; prefer dega muri in loc dega
deveni Maghiar. Cine migo poate tine
de rãu, dac5 voiu ca I copiii met sa'
fie ca mine de Romani?"
Ao cum spune d=1 Mehedinti, Emiriescu este un pelerin in
timp $i in spatiu al intregului nearn romanesc dela Nistru pana la
Tisa" sau cum spune d=1 Sextil Puscariu ; De pe buzele lui nu
s'a desprins glasul unui individ ci vocea trecutului nostru ro .
manesc, in pieptul lui nu s'au sbatut bucuriile $i durerile unui
singur om, ci acolo a batut inima a zece milioane de Romani cu
toate dorurile ce se cuprind de la Nisiru pang la Tisa". ') Erni .
nescu a cunoscut intreg parnantul romanesc, a indragit sufletul
acestui popor nobil, a iubit cu pasiune trecutul neamului $i ha
frarnantat viitorul si soarta intregei comunitati romanesti.
Eminescu vede necesard inaintea unirii politice a Romanilor
in hotarele Daciei o unitate culturala a intregului neam daco.
roman. Uneori socoate chiar o utopie ideea unui stat roman care
sa cuprinda pe toll Romanii din vechea Dacie, de$i are $i el ca
ideal aceasta unire E unirea Romanimei E visul meu de
fier".2) Eminescu crede ca generatia lui nu este pregatita pentru
idealul unirii tuturor Romanilor si ca numai o generatie cut atita
prin abnegatiune $i durere" poate ridica valul de pe acest ideal
sfant. El cerea pentru natiunea romana cultura, din care sa se
nasca unitatea spirituala a viitorului. Aceasta a fost opinia lui
Eminescu, aceasta a fost $i opinia lui Slavici $i a junimei". Erni .
nescu credea in 1876 ca viitorul Orientului va consta intr'o cong
federatie de popoare in care egalitatea nationalitatilor i limbilor
pe orice teritoriu se vor afla ele, va fi lucru principal, iar forma .
tiunile de state lucru secundar".3) Pentru ca d=1 D. Murarasu
sa conchida : Nu la stat deci se gandea Erninescu, ci la natiune.
Nu veleitatile unei vieti de stat Ii atrag privirile, ci posibilitatea
a) Cit. dupa D. Mur5rasu, Nationalismul lui Eminescu, ed. Bucovina, Buc.
1932, pg. 13-14.
2) D. Murgrasu, op. cit., pg. 68.
a) Cit. dupS dgl D. Murarasu, op. cit., pg. 69.
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
leo
POPORUL ROMAN
Dupd ce am vazut gandirea biologica si biopolitica a lui
Eminescu si am zabovit asupra formarii statului, cercetand orga .
nizarea statului roman in scrisul lui Eminescu i prezenta comu.
nitatii romanesti in acest scris, sa staruim putin asupra formarii
poporului roman si asupra misiunei lui, asa cum le.a vazut acela
care intruchipeaza geniul nostru national.
i) Op. cit., vol. IV, pg. -54-:555.
2) Op. cit., vol. 11, pg. 246.
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
') Art. Cine determina soarta RoruAniei?", op. cit., vol. IV, pg. 67.
2) Op. cit., vol. IV, pg. 205.
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
IlI
DRUMUL VIITORULUI
Asezati de Traian Imparatul la acest vad de popoare",
peste noi au trecut navalirile barbare ; ne.au calcat in copitele
cailor ; ne.am ridicat de jos si am luptat cu a1i barbari, cu alti
p gani : cu Turcii, cu Tdtarii, cu Lesii i cu Ungurii. Am cu .
noscut veacul de tind si de rusine al Fanariotiler ; dupa ce au
fost scosi Grecii din tara, pared nici n'ar fi fost vreodata, po0
porul nu a putut fi influentat de obiceiurile si naravurile lor.
Neoani inchinat Rusilor pravoslavnici cu genunchile plecate" si
nu ne.au lasat decal ochii spre a plange". Am cunoscut apoi
dernagogia ideologica liberalista, cu cliseurile ei stereotipe, egao
litare i umanitare, straine de realitati si mai ales straine firii
noastre. In numele teoriei de nom i om", am declarat pe Roman
egal in Ora lui cu toate veniturile pamantului. Pe langa epoca
liberalismului si a stapanirii iudaice, epoca Grecilor din Fanar,
poate fi socotita, impreund cu Eminescu, epoca de aur. 0 gene .
ratie mai norocoasa a ridicat valul de pe idealul tuturor Roma .
nilor si Dacia lui Traian a renascut. Bine s'au batut Romanii,
rea politica au facut. Dar veacul dela revolutia lui Tudor a trecut.
La sorocul prevazut de Eminescu, la anul 1921, lupta s'a natio.
nalizat. De o parte s'au situat Romanii fara deosebire de convino
geri politice, sub semnul neamului, pentru apararea patrimoniului
I) Op. cit., vol. III, pg. 207.
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
1. I. Cretu: M. Eminescul Opere, vol. I-IV, Cult. Nat., Buc. 1939.
2. A. C. Cuza Nationalitatea in arta, ed. III.
3. D. D. Gusti Stiinta Natiunil, Enciclopedia Rom5.nief, vol. I, Buc. 1958.
4. Serban Lungu, Educatia Natiunii, Dacia Tralana, Sibiu 1940.
5. I. Moldovan, Igiena Natiunei, Cluj 1925.
6. , Biopolitica, Cluj 1926.
7. . Neamul, Buletin Eugenic si Biopolitic, vol. XIII, nr. 1-4.
1942, Sibiu.
-8. George Montandon, l'Ethinie Francaise, Pa}ot, Paris 1935.
9. D. Murarasu: M. ErnInescu, Scrieri politice, ed. comeatata, -Scrisul Rom.,
Craiova 1930.
10. D. Murarasu: Nationalismul lui Eminescu, Bucovina", Buc. 1932.
11. A. C. Popovici Nationalism sau Democratie, Minerva, Buc. 1910.
12. N. Rosu: Dialectica Nationalismului, Cugetarea, Buc. 1941.
13. Rabindranath Tagore, Nationalismul, Cult, Nat, Bucuresti 1922.
www.dacoromanica.ro
Cine urea inaintarea noastr& eul-
turala trebuta sa sprijineasea
A STR A"
row lamponntimmillIntipoliffinoin111110,40"000.1101111w4101.3
A
! indu-se ca mombru .
I
%4Iittion.qiuttnti 1111110 1101111.41111111o.01111111. it111111D-411101, otatip.onu Homo _.
www.dacoromanica.ro
a
www.dacoromanica.ro