UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE

PSIHOLOGIE COGNITIVĂ

Temă: Percepţia

Profesor coordonator:

Lect. univ. dr. Mariana Călin

Studentă:

Stan Raluca

Anul II,grupa II

CONSTANŢA 2018
Contents
PERCEPŢIA ..................................................................................................................................................... 3
I.1.Definiţii................................................................................................................................................. 3
I.2.Legile percepţiei ................................................................................................................................... 4
I.3.Percepţia subliminală........................................................................................................................... 5
I.4.Modalităţi de generare a stimulilor subliminali................................................................................... 5
I.5.Percepţia socială .................................................................................................................................. 6
STUDII............................................................................................................................................................ 8
INTERPRETARI ............................................................................................................................................. 13
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 21
PERCEPŢIA

I.1.Definiţii
1) Definită foarte pe scurt, percepția se prezintă ca fiind un ”ansamblu de
mecanisme și procese prin care organismul ia cunoștință de lumea înconjurătoare
pe baza informațiilor elaborate prin intermediul simțurilor”.

2) In viziunea lui Mihai Golu, percepția este definită ca fiind ”o reflectare

subiectivă nemijlocită, în formă de imagine, a obiectelor și fenomenelor externe ce
acționează în momentul dat asupra noastră prin ansamblul însușirilor și
componentelor lor.”

3) În opinia lui Mielu Zlate, percepția apare ca fiind ”un mecanism reglator
esențial al activității adaptative, unde constructele rezultate în urma procesului de
percepție, ajută la dezvoltarea unor cadre de referință pentru viitoarele noastre
acțiuni, pregătind și asistând activitatea, prin intermediul semnalelor elaborate,
care au rolul de a anticipa situațiile viitoare și, de a se constitui în modalități valide
de orientare și control al activității noastre”.

4) „Percepţia este pentru eu ceea ce instinctul sau pulsiunea instinctivă sunt pentru
sine. Eul reprezintă ceea ce numim raţiune şi înţelepciune, sinele, dimpotrivă, este
dominat de pasiuni" .

5) Percepţia constituie un act de sesizare a realităţii concrete. Se pot descrie două

conduite principale : identificarea şi discriminarea. Unii adaugă şi o a treia,
„detecţia".Uitându-ne pe fereastra trenului în mişcare, observăm în depărtare
„ceva" care se mişcă. Aceasta ar fi detecţia. Apropiindu-ne de locul respectiv,
identificăm un cal care paşte, iar ajungând mai aproape, distingem o serie de
amănunte: e legat cu o frânghie, e slab, e supărat de muşte ; asemenea detalii
implică o discriminare.

6) Perceptia nu este totdeauna rezonabila sau realista, întrucît fiecare individ

decodifica datele situatiei în functie de grila de lectura proprie: experiente
anterioare, cognitii, capacitatea de analiza a situatiei, atitudini, dorinte, starea
dispozitionala momentana etc.
 I.2.Legile percepţiei
1. Legea integralității perceptive, care stipulează faptul că percepția dă naștere
unei conștiințe a unității și integralității obiectului, unde percepția nu este
interesată de însușirile izolate ale obiectelor și fenomenelor, ci de obiectele
unitare, în întregul lor. Unitatea imaginii formate, provine din unitatea
obiectului.
2. Legea structuralității perceptive, face referire la faptul că însușirile
intrinseci ale obiectelor și fenomenelor ajung să creeze efecte de percepție,
doar dacă sunt luate împreună, organizate și ierarhizate. Astfel, nu toate
însușirile unui fenomen sau obiect sunt la fel de importante, ci, doar acelea
care conțin o masă de informație mai mare.
3. Legea selectivității perceptive, are în vedere caracterul activ al individului
pe durata perceperii, a constatării faptului că nu toate obiectele sau
fenomenele ajung să fie percepute, mai mult, nici măcar toate însușirile unui
obiect, ci doar o parte a acestora. Prin selectivitate, se ajunge la esențializare
sau, chiar la deformarea percepției;
4. Legea constanței perceptive, se referă la faptul că imaginea se menține
neschimbată, chiar și atunci când au loc variații ale obiectului sau
fenomenului perceput. Ideea este că, dacă și-ar schimba valoarea, chiar și la
cea mai mică variație a însușirilor obiectului-stimul, dar și a situării
obiectului în câmpul perceptiv, identificarea și diferențierea lui ar fi mult
îngreunate.
5. Legea semnificației, aduce în prim plan faptul că obiectele și fenomenele
ajung să fie percepute mai rapid, mai bine și mai corect, dacă au o anumită
valoare, semnificație, pentru subiect.
6. Legea proiectivității imaginii perceptive, spune că, deși imaginea perceptivă
se creează la nivel cortical, aceasta este proiectată doar la nivelul obiectului.
 I.3.Percepţia subliminală
Pe scurt, percepția subliminală poate fi explicată prin procesarea subconștientă a
informațiilor, care returnează activări și relaționări neobișnuite și invizibile. Pentru
ca un mesaj să devină subliminal, sunt necesare două condiții obligatorii:

1.Un nivel de intensitate din zona subconștientului, aflat între două praguri, cel
fiziologic, și cel perceptiv;

2.Să se țină cont de factorii ce depind strict de starea subiectivă a individului testat:
oboseală, prezența sau absența interesului, a motivației sau a anxietății.

I.4.Modalităţi de generare a stimulilor subliminali

 Expunerile de scurtă durată;
 Mascarea.
Expunerile de scurtă durată, constau în foarte scurte expuneri a unui individ la
acțiunea unor stimuli, astfel încât acesta nu poate conștientiza prezența lor. Pentru
acest scop se folosește un tahitoscop, care permite reglarea timpului de expunere
de la milisecunde la secunde. Procedura expunerii de scurtă durată comportă două
faze: (1) aflarea pragului senzorial obiectiv și subiectiv al individului analizat, și
(2) expunerea propriu-zisă. Durata expunerii este dependentă de valorile celor două
praguri senzoriale, de obicei aflată în apropierea pragului subiectiv.

Mascarea, presupune scurte prezenterări ale unor stimuli-țintă cu o durată de

expunere care permite perceperea lor în mod conțtient. Mai departe, prezentarea
imediat subsecventă sau concomitentă a unei a doua categorii de stimuli, denumiți
”mască”, determină obscurizarea celor dintâi. Astfel, se anulează efectele
persistenței retiniene a stimulilor-țintă, împiedicând conștientizarea lor.
În aparență foarte diferite, cele două procedee au la bază același principiu:
încetarea, sublimarea procesărilor secundare referitoare la stimulii-țintă.

I.5.Percepţia socială
Într-o accepțiune concentrată, percepția socială se definește ca fiind un ”ansamblu
de procese prin care ne oferim cunoștințe despre ceilalți, dar și despre noi înșine”.
Mai precis, percepția socială are în vedere modalitatea în care noi percepem
diferitele caracteristici ale celorlalți, modul în care ne explicăm comportamentul
acestora, dar și alți factori care ne-ar interesa atunci când efectuăm operații de
percepție, dar și propriile experiențe și cunoștințe legate de interacțiunile la nivel
social. O percepție socială este formată din aspecte diferite, ce fac referire la
atribute precum roluri sociale, aspect fizic, comportament, atitudini, opinii,
trăsături de personalitate, capacități, emoții, atribute demografice. Din această
enumerare de mai sus, cele mai importante sunt aspectele referitoare la trăsăturile
de personalitate, cel puțin pentru populația occidentală și cea adultă. În schimb,
pentru copii, mai importante sunt aspectele precum rolurile sociale, originile
sociale, mai ales în societățile din afara Occidentului.

În cadrul percepției sociale, un loc de primă importanță îl are prima impresie, și are
legătură cu estetica și farmecul personal al cuiva. Aici, are loc un schimb de
informații și caracteristici psihologice, morale sau sociale, și care servesc
identificarea indiciilor ce conduc către o mai bună cunoaștere a celuilalt, cu scopul
de a evita jocul aleator al seducției și expresivității. Mai pe românește, căutăm la
celălalt indicii care să se potrivească valorilor pe care noi le împărtășim.
Cercetările au arătat că, atunci când ne aruncăm privirea asupra unui trecător
oarecare, facem acest lucru, suntem atrași în primul rând de corp, într-o proporție
de 45%, apoi de față, cu un procent de 39%. De asemenea, pentru 54% dintre noi,
aparențele contează. Dacă imaginea cuiva ne aduce aminte de cineva drag sau
plăcut, suntem mai dispuși să construim o relație cu acea persoană, în detrimentul
unei figuri absolut noi.
STUDII
Perceptions of physiotherapists towards research: a mixed
methods study
Objectives
To explore the perceptions of physiotherapists towards the use of and participation in
research.

Design
Concurrent mixed methods research, combining in-depth interviews with three
questionnaires (demographics, Edmonton Research Orientation Survey, visual
analogue scales for confidence and motivation to participate in research).

Setting
One physiotherapy department in a rehabilitation hospital, consisting of seven
specialised areas.

Participants
Twenty-five subjects {four men and 21 women, mean age 38 [standard deviation (SD)
11] years} who had been registered as a physiotherapist for a mean period of 15 (SD
10) years participated in this study. They were registered with the New Zealand Board
of Physiotherapy, held a current practising certificate, and were working as a
physiotherapist or physiotherapy/allied health manager at the hospital.

Main outcome measure

The primary outcome measure was in-depth interviews and the secondary outcome
measures were the three questionnaires.

Results
Physiotherapists were generally positive towards research, but struggled with the
concept of research, the available literature and the time to commit to research.
Individual confidence and orientation towards research seemed to influence how these
barriers were perceived.

Conclusion
This study showed that physiotherapists struggle to implement research in their daily
practice and become involved in research. Changing physiotherapists’ conceptions of
research, making it more accessible and providing dedicated research time could
facilitate increased involvement in the physiotherapy profession.
Parental Perceptions, Risks, and Incidence of Pediatric
Unintentional Injuries
Introduction
More than 9,000 children die annually from various causes of unintentional injury. Of all
the pediatric unintentional injuries occurring in the United States, 8.7 million are treated
in emergency departments, and 225,000 require hospitalization annually. Health
education programs are available to address these injuries. The objective of this
research was to examine the distribution of self-reported high priority injury risks in an
urban Midwestern pediatric level 1 trauma center and investigate the relationship
between parental perceptions and injury-prevention behaviors. Prevalence rates for 3
data sources are compared.

Methods
Missouri Information for Community Assessment (MICA) was categorized to mirror
variables corresponding with risks of injury presented in the Safe ‘n’ Sound (SNS)
program. Level 1 trauma center data were examined to determine how the variables
were distributed compared with MICA data and with the parent-reported levels.

Results
A total of 429 SNS surveys were compared with ED data and MICA data. For SNS
users, car crashes were identified as the highest risk, specifically due to the use of
incorrect car seats. The injuries seen most often in the emergency department were
falls, and falls were also the most prevalent injury captured by MICA. Controlling for
demographics, parental perceptions predicted several risks for injury.

Discussion
Because parental perceptions are significantly related to risks of injury, prevention
programs aiming to decrease injuries could focus on the perceptions. Not only can
perceptions be used to tailor health communication materials, these perceptions can be
the targets of change. Further work might investigate the extent to which changes in
perceptions result in increased adoption of safety practices.
The perception of biotechnology in agro-forestry: The
opinion of undergraduates and researchers
Abstract
Genetically modified organisms (GMOs) cropping promoted by different researchers,
and the subsequent crisis regarding the safety of food derived from them, has resulted
in strong public mistrust towards the authorities, both scientific and political. The aim of
this work is to investigate the perception of Italian undergraduates and researchers
towards the introduction of GMOs in agro-forestry. The factors determining attitudes
towards GMOs were examined by means of 66 questions divided into three units:
Knowledge, Opinon, Trust. Anagrafic and socio-cultural information were also analyzed.
Data was processed through a multivariate analysis approach. The hierarchical
clustering on undergraduates and researchers allowed to distinguish clusters of
respondents skilled in biotechnology from those skilled in off-topic disciplines. Principal
component analysis and K-means demonstrated that the positive or negative opinion
toward GMOs, as for undergraduates, does not depend on their knowledge, but it is
associated with the level of trust in the institutions. On the contrary, for researchers, it is
related to their expertise level, without any linkage to trust in the institutions. This type of
study may represent a key step for understanding the social, economic and scientific
components underlying the choices of citizens, communities and society about GMOs.
Perceptions of academic administrators of the effect of
involvement in doctoral programs on faculty members'
research and work–life balance
Background
Support for research strongly predicts doctoral program faculty members' research productivity. Although academic
administrators affect such support, their views of faculty members’ use of support are unknown.

Purpose
We examined academic administrators' perceptions of institutional support and their perceptions of the effects of
teaching doctoral students on faculty members’ scholarship productivity and work-life balance.

Methods
An online survey was completed by a random sample of 180 deans/directors of schools of nursing and doctoral
programs directors. Data were analyzed with descriptive statistics, chi-square analysis, and analysis of variance.

Discussion
Deans and doctoral program directors viewed the level of productivity of program faculty as high to moderately high

and unchanged since faculty started teaching doctoral students. Deans perceived better administrative research
supports, productivity, and work–life balance of doctoral program faculty than did program directors.

Conclusion
Findings indicate the need for greater administrative support for scholarship and mentoring given the changes in the
composition of doctoral program faculty.
Student perception of pressure in faculty-led research
Highlights
•
Students report moderate levels of pressure to participate in research.

•
Factors influencing perceived pressure vary by a variety of demographic
variables.

•
Extreme compensation for research participation may result in unnecessary
pressure.

•
Relationships between faculty and students may influence research participation.

Abstract
Ethical obligations state that informed consent should be given without coercion or
undue influence. However, students can be vulnerable to perceived pressure when
being recruited to participate in faculty-led research. The current study surveyed 276
undergraduate students regarding their perception of being pressured into participating
in research and demographic factors. Students generally reported some pressure to
participate in research and younger students, students of color, and international
students reported higher perceptions of pressure to participate in research. However,
there were no significant differences based on gender or year in school. Some
scenarios resulted in higher ratings of pressure to participate. Results suggest special
protections to avoid students being pressured to participate in research, especially
those in populations that are more vulnerable.
INTERPRETARI
La acest studiu au participat 3 adolescenţi cu vârsta cuprinsă intre 16-18 ani.
-Ştefania Beidaut:18 ani
-Stan Andrei-Cristian:16 ani
-Neagu Alexandru:17 ani

1)Capacitatea decizională
-Ştefania B. : -Scor total:13 puncte / - Nivel de performanţă:5
-Stan A. : -Scor total:12 puncte / -Nivel performanţă:4
-Neagu A. : -Scor total:8 puncte / -Nivel performanţă:3
În urma rezultatelor, primii 2 subiecţi au un scor ridicat ce reflectă reflectă o bună
capacitate de analiză raţională a situaţiilor decizionale.Aceştia analizează cu atenţie
informaţiile disponibile şi argumentele pentru alternativele decizionale între care a
trebuit să aleagă.
Al 3-lea participant, are un scor mic ce indică faptul că este foarte sensibil la cele
mai comune euristici şi biasări decizionale. Acesta este mai degrabă înclinat să
omită informaţii relevante în situaţiile în care trebuie să ia o decizie. El se bazează
mai degrabă pe intuiţie decât pe o analiză raţională a situaţiei decizionale.

2)Raţionament analitic
-Ştefania B. : -Scor total:24 puncte / - Nivel de performanţă:5
-Stan A. : -Scor total:22 puncte / -Nivel performanţă:4
-Neagu A. : -Scor total:20 puncte / -Nivel performanţă:4
Scorurile ridicate ale participanţilor indică o capacitate crescută de a identifica
reguli logice şi de a aplica aceste reguli la situaţii problematice atât în contexte
bine specificate, cât şi în condiţii de viaţă şi profesionale mai puţin structurate. O
performanţă crescută indică, de asemenea, uşurinţa de a combina informaţia din
premise pentru a ajunge la concluzia validă.

3)Memoria de lucru
-Ştefania B. : -Scor total:38 puncte / - Nivel de performanţă:4
-Stan A. : -Scor total:35 puncte / -Nivel performanţă:4
-Neagu A. : -Scor total:20 puncte / -Nivel performanţă:3
Primii 2 participanţi au un scor ridicat ce indică o performanţă crescută în sarcini
care presupun operarea simultană cu mai multe tipuri de informaţii (calcul,
planificare etc.) sau sarcini care presupun evaluarea mai multor alternative (de
exemplu, decizie).
Ultimul a obţinut un scor scăzut ce arată lipsa de atenţie, asimilare a informaţiei
multiple şi operarea simultană a mai multor sarcini.

4)Calcul matematic
-Ştefania B. : -Scor total:13 puncte / - Nivel de performanţă:5
-Stan A. : -Scor total:8 puncte / -Nivel performanţă:3
-Neagu A. : -Scor total:6 puncte / -Nivel performanţă:3
Primul subiect deţine solide cunoştinţe declarative, procedurale şi conceptuale de
calcul matematic şi reuşeşte să le activeze cu rapiditate şi exactitate în contextul
efectuării operaţiilor matematice simple de: adunare, scădere, înmulţire, împărţire.
Această persoană poate obţine performanţe superioare în ocupaţii care presupun
sarcini saturate în aptitudinea de calcul matematic.
Ultimii, au obţinut un scor scăzut ce indică dificultatea lor în a efectua cu uşurinţă
operaţii matematice simple.Nu pot obţine performanţe în cadrul ocupaţiei ce
presupune aptitudini de calcul matematic.

5)Înţelegerea textelor
-Ştefania B. : -Scor total:17 puncte / - Nivel de performanţă:5
-Stan A. : -Scor total:18 puncte / -Nivel performanţă:5
-Neagu A. : -Scor total:17 puncte / -Nivel performanţă:5
La acest test, toţi participanţii au obţinut un scor ridicat ce reflectă abilitatea de a
detecta suficiente relaţii logice între elementele textului şi generează un volum
adecvat de inferenţe, rezultanta fiind o reprezentare şi o înţelegere a textului de
nivel ridicat.

6)Analiza perceptuală complexă

-Ştefania B. : -Scor total:8 puncte / - Nivel de performanţă:3
-Stan A. : -Scor total:7 puncte / -Nivel performanţă:3
-Neagu A. : -Scor total:7 puncte / -Nivel performanţă:3
Toţi cei 3 au un scor scăzut în urma rezultatelor acestui test. Nu au abilităţi ridicate
de discriminare a unor figuri grafice, indiferent de contextele în care apar. Nu pot
discrimina cu rapiditate şi precizie figurile de context.

7)Imagini mintale
-Ştefania B. : -Scor total:19 puncte / - Nivel de performanţă:5
-Stan A. : -Scor total:17 puncte / -Nivel performanţă:4
-Neagu A. : -Scor total:18 puncte / -Nivel performanţă:5
Subiecţii indică faptul că procesele implicate sunt dezvoltate optim. Astfel, se
poate spune că sunt capabile de a-şi reprezenta mintal diferite imagini, indiferent
de complexitatea acestora; de a le transforma prin rotire independent de tipul
acesteia (în plan sau adâncime). Reuşesc să le compare pentru a decide dacă sunt
similare sau diferite cu un obiect ţintă.

8)Constanţa formei
-Ştefania B. : -Scor total:7 puncte / - Nivel de performanţă:3
-Stan A. : -Scor total:10 puncte / -Nivel performanţă:4
-Neagu A. : -Scor total:5 puncte / -Nivel performanţă:3
Primul şi ultimul subiect, cu scoruri mici, indică existenţa unor deficienţe la nivelul
abilităţii perceptive de a recunoaşte că două figuri au aceeaşi formă, chiar şi în
condiţiile în care se modifică mărimea şi poziţia uneia dintre ele.
Al 2-lea subiect, cu un scor ridicat, indică faptul că are abilităţi perceptive ridicate
de a recunoaşte că două figuri au aceeaşi formă, chiar şi în condiţiile în care se
modifică mărimea şi poziţia uneia dintre ele. Acesta va avea performanţe ridicate
în profesii care presupun operaţii de comparare a formei obiectelor (de exemplu,
designer, arhitect, inginer etc.).

9)Perceperea detaliilor
-Ştefania B. : -Scor total:9 puncte / - Nivel de performanţă:4
-Stan A. : -Scor total:10 puncte / -Nivel performanţă:5
-Neagu A. : -Scor total:8 puncte / -Nivel performanţă:4
În urma testului, toţi au un nivel înalt de performanţă ce indică abilităţi perceptive
ridicate de a identifica detaliile prezente în materiale grafice sau imagini. O astfel
de persoană va putea compara cu uşurinţă detaliile diverselor obiecte, identificând
astfel aspectele identice sau diferite ale acestora.

10)Comutarea atenţiei
-Ştefania B. : -Scor total: 6 minute = 0.15/ - Nivel de performanţă:5
-Stan A. : -Scor total: 4 minute -0.1/ -Nivel performanţă:5
-Neagu A. : -Scor total: 8 minute = 0.2/ -Nivel performanţă:5
Toti cei 3 participanți au un scor ridicat la testul de comutare a atenţiei (nivel 5) ce
indică o performanţă crescută (acurateţe şi viteză) a persoanei testate în sarcini care
presupun operarea simultană cu mai multe tipuri de informaţii (calcul, planificare
etc.) sau în sarcini care presupun evaluarea mai multor alternative (de exemplu,
decizie).

11)Raţionament matematic
-Ştefania B. : -Scor total: 10/ - Nivel de performanţă:4
-Stan A. : -Scor total: 8/ -Nivel performanţă:3
-Neagu A. : -Scor total: 8/ -Nivel performanţă:3
Participanţii cu excepţia Ştefaniei B., au o performanță scăzută pe partea
matematică și nu reușesc să reactualizeze cunoștințele pentru realizarea simplă a
calculelor matematice.

12)Orientare spaţială
-Ştefania B. : -Scor total: 14/ - Nivel de performanţă:4
-Stan A. : -Scor total: 16/ -Nivel performanţă:5
-Neagu A. : -Scor total: 13/ -Nivel performanţă:4
Toți cei 3 participanți au reușit să răspundă la majoritatea întrebărilor oferite din
test, făcând față cerințelor într-un timp relativ scurt, punându-și imaginația la
contribuție pentru a reuși la rezolvarea cât mai benefică a elementelor cerute.

13)Generare de imagini
-Ştefania B. : -Scor total: 11/ - Nivel de performanţă:4
-Stan A. : -Scor total: 8/ -Nivel performanţă:3
-Neagu A. : -Scor total: 13/ -Nivel performanţă:5
Aceștia au reușit să răspundă rapid la cerințele date, având toți un scor bun
indicând, astfel că procesele implicate în rezolvarea acestui test sunt bine
dezvoltate. Sunt capabili să analizeze imaginile într-un scurt timp, percepându-le
corect.

Participant I

Neagu Alexandru, în vârstă de 17 ani este un elev care își dorește să lucreze că
învățător, fiind deja la un liceu cu specializare pedagogică. Acesta la testele oferite
a fost foarte atent și a încercat să se concentreze cât mai bine asupra cerințelor care
i-au fost atribuite. În prima parte a evaluării, acesta a devenit foarte încântat de a
răspunde cât mai corect și rapid. Are o capacitate foarte mare de a identifica toate
elementele logice ce au fost dăruite în chestionarem reușind să înțeleagă foarte
repede cerințele și modul de rezolvare a acestora.
Domeniul pe care dorește să-l urmeze i se potrivește foarte bine deoarece că
învățător trebuie să fii apt de a înțelege toate informațiile trasmise și de a găsi
soluții noi și eficace pentru a le explica elevilor. Totodată pe partea transferului
analogic, și cel al inhibiției cognitive această a avut probleme în a identifica 2
situații asemănătoare. Este foarte răbdător, nu se grăbește în rezolvarea
problemelor și are capacitatea de a face față domeniului căruia și-a propus să-l
urmeze.
În concluzie, acesta s-a axat foarte mult în liceu pentru a-și urmă visul și și-a
dezvoltat abilitățile ce trebuie să fie prezente în serviciul cu copiii.
 Participant II

Stan Andrei-Cristian este un băiat în vârstă de 16 ani și își dorește să devină

navigator. Prin metodele folosite pentru a identifică principalele elemente ce I se
potrivesc, din rezultatele obținute acesta se încadrează mai mult pe partea
umanistă, matematică și statistica numerelor fiind dificilă pentru el. Astfel, prin
testele folosite pentru a măsura abilitățile, acestuia I s-a demonstrat că nu este o
alternativă bună domeniul pe care și l-a ales și poate să-și aleagă mult mai bine pe
partea umanistă fiind raționamente logice și ușoare pentru el. Ii place foarte mult
să lucreze individual, este o persoană mai lăuntrică fiind acaparat de tot ceea ce
ține de limbă maternă, obiceiuri și tradiții. Prin aceste chestionare, acesta și-a
demonstrat că are talent pe partea umană, acesta scriind și poezii, dar fără să pună
accent pe ele.
 Participant III

Ştefania Beidaut în varstă de 18 ani, a obținut scoruri mari la testele prezentate,

nivelul în care se incadrează fiind de 4-5 , dând dovadă de o mai bună înțelegere a
chestionarelor prezentate și de o capacitate decizională mai rapidă. Se clasează la
nivelul mediu de a realiza un transfer analogic. Aceasta nu pune mult accent pe
partea cognitivă cum a fost demonstrat în testul de inhibiție. Atenția este un punct
forte pentru aceasta, reușind să fie atentă atât la cerințe cât și la mediul exterior.
Aceasta a reușit să aibă cele mai mari rezultate la testele căruia i s-au administrat
fiind capabilă să meargă atât pe partea de real și pe cea umană. Ce este drept, pe
partea sistematică, ce ține de matematică, rezultatele nu sunt foarte mari, având un
nivel scăzut. Ceea ce i se potrivește participantei este un domeniu de management
unde este înconjurată de multe persoane, fiind o persoană foarte sociabilă. Acesteia
I se potrivesc metodele de lucrare în grup, afirmând faptul că îi place o interacțiune
cu un alt participant decât individual.
BIBLIOGRAFIE

1. Andrei Cosmovici,(1996),Psihologie generală,Editura Polirom, Iaşi, p.104;

2. Bloch, H., Chemama, R., Depret, E., (2006), Marele dicționar al
psihologiei– Larousse, Editura Trei, București;
3. Dr. Adolfo Fernandez-Zoila,(1996),Freud şi Psihanalizele,Editura
Humanitas, p.156;
4. Golu, M., (2002), Bazele psihologiei generale, Editura Universitară,
București;
5. Miclea, M., (1999), Psihologie cognitivă, Editura Polirom, Iași;
6. Moscovici, S., (1998), Psihologia socială a relațiilor cu celălalt, Editura
Polirom, Iași;
7. Neculau, A., (2003), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iași;
8. Opre, A., (2012), Inconștientul cognitiv, Editura Polirom, Iași;
9. Prof. Univ. Dr. Ana Stoica-Constantin,(2008-2009),Fundamente teoretice
ale conflictului,p.5;
10.Zlate, M., (1999), Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iași;
11. Physiotherapy,Volume 102, Issue 2, June 2016, Pages 210-216;
12.Journal of Emergency Nursing,Volume 44, Issue 3, May 2018, Pages 267
273;
13.Land Use Policy,Volume 66, July 2017, Pages 364-373;
14.Nursing Outlook,Volume 65, Issue 6, November–December 2017, Pages
753-760;
15.Learning and Individual Differences,Volume 50, August 2016, Pages 302-
307.