M.E.C.

Institutia Publica CEEE

Catedra comuncatii

Disciplina:Retele si comunicatii mobile

Lucrarea
practica Nr.4
Tema:

A efectuat:Țăruș Vasile

A verificat:Zinovei Olga

Chisinau 2019
 1 PROIECTAREA REȚELEI CELULARE DE COMUNICAȚI RADIO PENTRU
RAIONUL EDINEȚ A REPUBLICII MOLDOVA
1.1 Date inițiale

Sistem Banda de Nr. de locuitori, Suprafața, Probabili- Sarcina Câștigul

frecvențe, mii km2 tatea de creată antenei
MHz Centrul Raion Centrul Raio refuz a de un GBS/Gme
raional raional n apelului, abonat,
% mErl

GSM 1800-1840/ 30,8 101,1 16,4 1083 5 25 12/0,4

1800 1990-2030

1.2 Determinarea numărului canalelor de trafic în sistem

Înainte de a realiza calculele executăm controlul corespondenței

|∆𝐹1 | = |∆𝐹2 |

∆𝐹1 = 1840 − 1800 = 40 [𝑀𝐻𝑧] (3.1)

∆𝐹2 = 2030 − 1990 = 40 [𝑀𝐻𝑧] (3.2)

Astfel obținem numărul total de canale utilizate fiind egal cu:

|∆𝐹1 | 40𝑀𝐻𝑧
𝑁= = 0,2 𝑀𝐻𝑧 = 200(𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙𝑒) (3.3)
∆𝑓𝑐

Cunoscînd faptul că în cadrul sistemului GSM 1800 un canal este utilizat pentru
benzile de protecție, rezultă că numărul canalelor de trafic va fi:

𝑁𝑡𝑟 = 𝑁 − 1 = 200 − 1 = 199 (𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙𝑒) (3.4)

1.3 Numărul total de abonați în rețea

Numărul total de abonați ai rețelei, constituie între 73 ÷ 75 % din populația raionului

și a centrului raional. Prin consecință obținem:

𝑁𝑡.𝑎𝑏.𝑟 = (0,73 … 0.75) ∗ 𝑁𝑙𝑜𝑐.𝑟𝑎𝑖𝑜𝑛 = 0,75 ∗ 30804 = 22103 (𝑎𝑏𝑜𝑛𝑎ț𝑖) (3.5)

𝑁𝑡.𝑎𝑏.𝑐𝑟 = (0,73 … 0.75) ∗ 𝑁𝑙𝑜𝑐.𝑐𝑟 = 0,75 ∗ 101124 = 75843 (𝑎𝑏𝑜𝑛𝑎ț𝑖 (3.6)

1.4 Numărul total de abonați deserviți într-un cluster

Cunoscând faptul că un canal de transmisiune poate deservi concomitent 8 abonați,

iar într-un cluster se utilizează un întreg set de canale, rezultă că numărul abonaților
deserviți într-un cluster este:

𝑁𝑎𝑏.𝑑.𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟 = 𝑁𝑡𝑟 ∗ 8 = 192 ∗ 8 = 1592 (𝑎𝑏𝑜𝑛𝑎ț𝑖) (3.7)

1.5 Numărul cluster-lor ce acoperă suprafața raionului și centrului raional

Cunoscând numărul aproximativ a utilizatorilor rețelei, și numărul abonaților ce pot

fi deserviți într-un cluster, putem afla câte cluster-e sunt necesare pentru a acoperi
suprafața raionului și centrului raional.

𝑁𝑡.𝑎𝑏.𝑟 22103
𝑁𝑐𝑙.𝑟 = 𝑁 = = 14 (𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟𝑒) (3.8)
𝑎𝑏.𝑑.𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟 1592

𝑁𝑡.𝑎𝑏.𝑐𝑟 75843
𝑁𝑐𝑙.𝑐𝑟 = 𝑁 = = 48(𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟𝑒) (3.9)
𝑎.𝑑.𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟 1592

Astfel raionul indicat va fi acoperit de 114 clustere, dintre care 26 vor acoperi
suprafața centrului raional. In cazul nostru o sa luam 1 cluster pentru acoperirea centrului
raional si 10 clustere pentru acoperire raionului.

1.6 Densitatea populației

În conformitate cu datele inițiale aflăm densitatea populației în raionul Strășeni, și

centrul raional al acestuia.

𝑁𝑡.𝑎𝑏 101124
𝐷𝑝𝑜𝑝.𝑟. = = = 93 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒/𝑘𝑚2 (3.10)
𝑆𝑟 1083

𝑁𝑡.𝑎𝑏.𝑐𝑟 30804
𝐷𝑝𝑜𝑝.𝑐𝑟. = = = 1878 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒/𝑘𝑚2 (3.11)
𝑆𝑐𝑟 16,4
 1.7 Suprafața acoperită de către un cluster

Cunoscând numărul de clustere și teritoriul ce urmează a fi acoperit, determinăm

suprafața acoperită de către un cluster.

𝑆 1083
𝑆𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟.𝑟 = 𝑁 𝑟 = = 22,56 (𝑘𝑚2 ) (3.12)
𝑐𝑙.𝑟. 48

𝑆 16,4
𝑆𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟.𝑐𝑟 = 𝑁 𝑟 = = 1,17 (𝑘𝑚2 ) (3.13)
𝑐𝑙.𝑟. 14

1.8 Determinarea parametrilor de deplasare

Pentru a determina numărul de celule în cluster, și a realiza distribuția eficientă a

acestora, este necesară determinarea parametrilor de deplasare i și j. Determinarea
acestora va fi conformată cu asigurarea valorii parametrului de calitate indicat în datele
inițiale, și este corelat cu un șir de factori, precum densitatea populației, numărul de
abonați deserviți de un cluster, numărul canalelor în cluster, etc.

Astfel pentru a stabili valabilitatea parametrilor de deplasare alegem din start valori
pentru aceștia. Alegerea corespunde cu valorile i=2 iar j=2. În aceste condiții obținem
numărul celulelor în cluster egal cu:

𝐾 = 𝑖 2 + 𝑖𝑗 + 𝑗 2 = 22 + 2 ∗ 4 + 42 = 4 + 8 + 16 = 28 (𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙𝑒) (3.14)

Suprafața ce acoperă o celulă este determinată de formula ce urmează:

𝑆𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟 22,56
𝑆𝑐𝑒𝑙.𝑟 = = = 0,80(𝑘𝑚2 ) (3.15)
𝐾 28

𝑆𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟 1,17
𝑆𝑐𝑒𝑙.𝑐𝑟 = = = 0,041(𝑘𝑚2 ) (3.15)
𝐾 28

În continuare determinăm numărul de abonați ce vor fi deserviți în cadrul unei celule

în centrul raional, și respectiv în întregul raion, dacă înaintăm ipoteza privind
omogenitatea distribuției densității de populație.

𝑁𝑎𝑏.𝑐𝑒𝑙.𝑟. = 𝐷𝑝𝑜𝑝.𝑟. ∗ 𝑆𝑐𝑒𝑙. = 93 ∗ 0,80 = 78 (𝑎𝑏𝑜𝑛𝑎ț𝑖) (3.15)

𝑁𝑎𝑏.𝑐𝑒𝑙.𝑐𝑟. = 𝐷𝑝𝑜𝑝.𝑐𝑟. ∗ 𝑆𝑐𝑒𝑙. = 1878 ∗ 0,041 = 79 (𝑎𝑏𝑜𝑛𝑎ț𝑖) (3.16)

Urmează determinarea numărului canalelor de transmisiune în cadrul fiecărei

celule, conform formulei date:
 𝑁𝑡𝑟 199
𝑁𝑡𝑟/𝑠𝑒𝑡 = = = 7(𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙𝑒/𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙ă) (3.17)
𝐾 28

Respectiv 11 celule din componența setului posedă 6 canale de transmisiune iar

altele 2 posedă câte 7 canale de transmisiune. La următoarea etapă determinăm traficul
generat de utilizatorii din componența celulelor, pentru mediul centrului raional și
respectiv al raionului.

𝑌𝑟. = 𝑁𝑎𝑏.𝑐𝑒𝑙.𝑟. ∗ 𝑦𝑎𝑏. = 78 ∗ 0,025 = 1,95 (𝐸𝑟𝑙) (3.18)

𝑌𝑐𝑟. = 𝑁𝑎𝑏.𝑐𝑒𝑙.𝑐𝑟. ∗ 𝑦𝑎𝑏. = 79 ∗ 0,025 = 1,97 (𝐸𝑟𝑙) (3.19)

În baza datelor calculate anterior și utilizând tabelul Erlang B determinăm dacă

rețeaua construită în baza parametrilor aleși de deplasare asigură parametrul de calitate
adecvat cerințelor inițiale, și anume probabilitatea de refuz a apelului nu depășește 10%.
Pentru a utiliza tabelul Erlang B este necesar numărul de canale de transmisiune în cadrul
celulei și traficul generat de abonații deserviți în celula dată. În condițiile date alegem
numărul de canale fiind 14, iar traficul generat de abonați conform rezultatelor din
formulele (2.18) și (2.19), obținem:

𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑁𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙𝑒 = 7 𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙𝑒 ș𝑖 𝑌𝑟. = 1,95 𝐸𝑟𝑙 𝑃𝑟 = 9,9%

𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑁𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙𝑒 = 7 𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙𝑒 ș𝑖 𝑌𝑐𝑟. = 1,97 𝐸𝑟𝑙 𝑃𝑟 = 8,8%

Pentru a verifica veridicitatea celor obținute, determinăm numărul de abonați ce pot

fi deserviși concomitent într-un cluster cu 8 canale, și îl comparăm cu populația pe
teritoriul unui cluster.

𝑁𝑎𝑏.𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑟. = 𝑆𝑐𝑙 ∗ 𝐷𝑝𝑜𝑝.𝑟. = 22,56 ∗ 93 = 2098 (𝑎𝑏𝑜𝑛𝑎ț𝑖) (3.20)

𝑁𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛ț𝑖𝑎𝑙.𝑎𝑏.𝑑.𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟.𝑐𝑟 = 𝑁𝑡𝑟.𝑟. ∗ 8 = 199 ∗ 8 = 1592 (𝑎𝑏𝑜𝑛𝑎ț𝑖)(3.21)

𝑁𝑎𝑏.𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑟. = 𝑆𝑐𝑙 ∗ 𝐷𝑝𝑜𝑝.𝑟. = 1,17 ∗ 1878 = 2197 (𝑎𝑏𝑜𝑛𝑎ț𝑖)(3.22)

𝑁𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛ț𝑖𝑎𝑙.𝑎𝑏.𝑑.𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟.𝑐𝑟 = 𝑁𝑡𝑟.𝑟. ∗ 8 = 199 ∗ 8 = 1592 (𝑎𝑏𝑜𝑛𝑎ț𝑖)(3.23)

Prin urmare:

𝑁𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛ț𝑖𝑎𝑙.𝑎𝑏.𝑑.𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟 < 𝑁𝑎𝑏.𝑐𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟 (3.24)

Din cele realizate în compartimentul dat rezultă că la alegerea parametrilor de

deplasare i=2 și j=2 obținem gradul necesar de deservire atât pentru întregul raion, pe
cât și în centrul raional. În plus obținând probabilitatea de respingere a apelului de 10%
în centrul raional, cel mai dens populat, și conform comparației prezentate în formula
(2.24) rețeaua nu poate asigura deservirea unui număr mai mare de abonați la nivelul
stabilit al calității serviciilor.

31.9 Formarea setului de canale în baza metodei tabelare

Cele 174 canale de trafic vor fi repartizate în cadrul celor 12 celule. Repartizarea
acestora o realizăm în baza metodei tabelare. Pentru raion tabelu va arăta în modul
următor:

Tabelul 2.1. Formarea setului de canale pentru celulele ce acoperă suprafața raionului

Set
canale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
3 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
4 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48
5 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
6 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72
7 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84
8 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96
9 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108
10 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120
11 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132
12 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144
13 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156
14 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168
15 169 170 171 172 173 174 175 175 176 177 178 179
16 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191
17 192 193 194 195 196 197 198 199 200
Pentru centrul raional se utilizează un set mai mare de canale, rezultă și o
distribuție distinctă a aestora față de tablul precedent, după cum urmează în continuare.

2.11 Repartizarea celulelor în cluster

Deoarece anterior sa stabilit că în zona centrului raional se utilizează stații de

bază iar în teritoriul rămas antenele acestora sunt omnidirecționale, vom obține
imaginile celulelor din oponența cluster-lor distincte.
 Figura 2.1 Repartizarea celulelor în clustere ce acoperă zona raională.

Din câte se observă în cele prezentate anterior, cluster-ele ce acoperă zona

centrului raional și a raionului coincid în dimensiune și scară, dar se deosebesc prin
seturile de canale ce deservesc suprafața celulei.

La repartizarea celulelor în cluster au fost respectate condițiile, astfel în cât în

celulele vecine nu se utilizează seturi de canale vecine, în acest mod fiind eliminat, sau
el puțin diminuat efectul de interferență la limite admisibile.

2.13 Distanța de reutilizare a frecvenței

Determinarea distanței de reultilizare a frecvenței se realizează în baza a două

metode. În primul caz efectuăm calculul în baza datelor obținute din calculele anterioare,
conform formulei ce urmează:

𝐷 = 𝑅√3 ∗ 𝐾 (3.26)
 Din formula prezentată nu este cunoscută raza celulei, e poate fi determinată în
baza ariei de acoperire a celulei. Astfel raza celulei este egală cu:

2∗𝑆𝑐𝑒𝑙. 2∗0,80
𝑅𝑟 = √ =√ = 1,6(𝑘𝑚) (3.27)
3√3 3√3

2∗𝑆𝑐𝑒𝑙. 2∗0,041
𝑅𝑐𝑟 = √ =√ = 0,082(𝑘𝑚) (3.28)
3√3 3√3

În aceste condiții distanța de reutilizare a fervenței este:

𝐷𝑟 = 𝑅√3 ∗ 𝐾 = 1,6 ∗ √3 ∗ 28 = 14,56(𝑘𝑚) (3.29)

𝐷𝑐𝑟 = 𝑅√3 ∗ 𝐾 = 0,082 ∗ √3 ∗ 28 = 0,75 (𝑘𝑚) (3.30)

A doua metodă utilizează coordonatele a două celule ce utilizează același set de

canale și se află în clustere alăturate. Celulele desemnate sunt prezentate în figura 2.1,
iar coordonatele celulelor corespund cu P1(4,2) și P2(4,6).

𝐷 = 𝑅√3 ∗ [(𝑥1 − 𝑥2 )2 + (𝑥1 − 𝑥2 ) ∗ (𝑦1 − 𝑦2 ) + (𝑦1 − 𝑦2 )2 ] = 1,48 ∗

√3 ∗ [(5 − 1)2 + (5 − 1) ∗ (4 − 6) + (4 − 6)2 ] = 8,88(𝑘𝑚) (3.31)

𝐷 = 𝑅√3 ∗ [(𝑥1 − 𝑥2 )2 + (𝑥1 − 𝑥2 ) ∗ (𝑦1 − 𝑦2 ) + (𝑦1 − 𝑦2 )2 ] = 0,99 ∗

√3 ∗ [(5 − 1)2 + (5 − 1) ∗ (4 − 6) + (4 − 6)2 ] = 5,94(𝑘𝑚) (3.32)

Deoarece în urma calculelor am obținut rezultate identice, rezultă că am realizat

corect aranjarea celulelor în cadrul cluster-ului.
 2.14 Planul de frecvență și canalul duplex nr.5

Figura 3.3 Reprezentarea planului de frecvență și a canalului duplex nr.3.

2.15 Bugetul legăturii radio BS→ME și ME→BS

Date initiale:
hbs=30 m hme= 1.7 m
Pr.bs= -106 dB Pr.me= - 104 dB

r1= 1,6 km r2= 0,082 km

fbs= 2030Mhz fme= 1990 Mhz

Lfm=0.1 dB/m Lc=0.1 dB

Sa poate de calculat atenuare la propogare:

BS->ME:
𝐿𝑝 = 46,3 + 33,9 lg(𝑓0 ) − 13,83 lg(ℎ𝑏 ) − 𝑎(ℎ𝑚 ) + [44,9 − 6.65 lg(ℎ𝑏 )] lg(𝑟) + 𝐶 (2.33)

𝐿𝑝 = 𝐴 + 𝐵 ∗ lg(𝑟) (2.34)

𝑎(ℎ𝑚 ) = [1.1 lg(𝑓𝑏𝑠 ) − 0,7] ∗ 1,7 − [1,56 lg(𝑓𝑏𝑠 ) − 0,8] (2.35)

𝑎(ℎ𝑚 ) = [1.1 lg(2030) − 0,7] ∗ 1,7 − [1,56 lg(2030) − 0,8 = 0,83 (2.36)

A = A(𝑓𝑏𝑠 , ℎ𝑏 , ℎ𝑚 ) = 46,3 + 33,9 lg(2030) − 13,83 lg(30) − 0,623 = 137 (2.37)

𝐵 = 𝐵(ℎ𝑏 ) = 44,9 − 6.65 lg(30) = 35,22 (2.38)

𝐿𝑝.𝑟 = 𝐴 + 𝐵 ∗ lg(𝑟) = 137 + 35,22 lg(1,6) = 143,64 𝑑𝐵 (2.39)

𝐿𝑝.𝑐𝑟 = 𝐴 + 𝐵 ∗ lg(𝑟) = 137 + 35,22 lg(0,082) = 137,9 𝑑𝐵

(2.40)

ME->BS:

𝑎(ℎ𝑚 ) = [1.1 lg(1990) − 0,7] ∗ 1,7 − [1,56 lg(1990) − 0,8 = 1,41 (2.41)

A = A(𝑓𝑏𝑠 , ℎ𝑏 , ℎ𝑚 ) = 46,3 + 33,9 lg(1990) − 13,83 lg(30) − 0,623 = 136,12 (2.42)

𝐵 = 𝐵(ℎ𝑏 ) = 44,9 − 6.65 lg(30) = 35,22 (2.43)

𝐿𝑝.𝑟 = 𝐴 ∗ 𝐵 ∗ lg(𝑟) = 136,12 + 35,22 lg(1,6) = 143,16 𝑑𝐵 (2.44)

𝐿𝑝.𝑐𝑟 = 𝐴 ∗ 𝐵 ∗ lg(𝑟) = 135,192 + 35,22 lg(0,082) = 145,98𝑑𝐵 (2.45)

𝐿0 = 2 ∗ 𝐿𝑐 + ℎ𝑏 ∗ 𝐿𝑓.𝑑 – atenuari in fider si connectori (2.46)

𝐿0 = 2 ∗ 0,1 + 30 ∗ 0,1 = 3,2 (2.47)

Sa calculam puterea a emititorului BS:

𝑃𝑒.𝑏𝑠.𝑟 = 𝑃𝑟 − 𝐺𝑏𝑠 − 𝐺𝑚𝑒 + 𝑀 + 𝐿𝑝.𝑟 + 𝐿0 (2.48)

𝑃𝑒.𝑏𝑠.𝑐𝑟 = 𝑃𝑟 − 𝐺𝑏𝑠 − 𝐺𝑚𝑒 + 𝑀 + 𝐿𝑝.𝑐𝑟 + 𝐿0 (2.49)

𝑃𝑒.𝑏𝑠.𝑟 = −104 − 12 − 0,4 + 10 + 143,16 + 3,2 = 40,78 𝑑𝐵 => 6,85 𝑊 (2.50)

𝑃𝑒.𝑏𝑠.𝑐𝑟 = −104 − 12 − 0,4 + 10 + 145,98 + 3,2 = 39 − ,96𝑑𝐵 => 1,58 𝑊 (2.51)

Bugetul legaturii radio BS-ME si ME-BS se calculeza dupa urmatoare formule:

𝑄𝑏𝑠.𝑟 = 𝑃𝑒.𝑏𝑠.𝑟 − 𝑃𝑟.𝑚𝑒 − 𝐿𝑝.𝑟 − 𝐿0 + 𝐺𝑏𝑠 + 𝐺𝑚𝑒 (2.52)

𝑄𝑏𝑠.𝑐𝑟 = 𝑃𝑒.𝑏𝑠.𝑐𝑟 − 𝑃𝑟.𝑚𝑒 − 𝐿𝑝.𝑟 − 𝐿0 + 𝐺𝑏𝑠 + 𝐺𝑚𝑒 (2.53)

𝑄𝑚𝑒.𝑟 = 𝑃𝑒.𝑏𝑠.𝑟 − 𝑃𝑟.𝑏𝑠 − 𝐿𝑝.𝑟 − 𝐿0 + 𝐺𝑏𝑠 + 𝐺𝑚𝑒 (2.54)

𝑄𝑚𝑒.𝑐𝑟 = 𝑃𝑒.𝑏𝑠.𝑐𝑟 − 𝑃𝑟.𝑏𝑠 − 𝐿𝑝.𝑟 − 𝐿0 + 𝐺𝑏𝑠 + 𝐺𝑚𝑒 (2.55)

𝑄𝑏𝑠.𝑟 = 38,36 − (−104) − 3,2 − 143,16 + 12 + 0,4 = 2,04𝑑𝐵 (2.56)

𝑄𝑏𝑠.𝑐𝑟 = 32 − (−104) − 3,2 − 145,98 + 12 + 0,4 = −0,78𝑑𝐵
(2.57)

𝑄𝑚𝑒.𝑟 = 30 − (−106) − 3,2 − 143,16 + 12 + 0,4 = 4,04𝑑𝐵 (2.58)

𝑄𝑚𝑒.𝑐𝑟 = 30 − (−106) − 3,2 − 145,98 + 12 + 0,4 = 1,22 𝑑𝐵 (2.59)

3.16 Intensitatea traficului în fiecare celulă

Pentru a afla intensitatea traficului generat de abonații unei celule avem nevoie de
numărul de abonați situați pe suprafața celulei respective și sarcina creată de aceștia.
Intensitatea traficului creat de abonații aflați pe teritoriul unei celule din centru raional
este:

𝑌𝑟. = 𝑁𝑎𝑏.𝑐𝑒𝑙.𝑟. ∗ 𝑦𝑎𝑏. = 78 ∗ 0,025 = 1,95 (𝐸𝑟𝑙) (2.60)

𝑌𝑐𝑟. = 𝑁𝑎𝑏.𝑐𝑒𝑙.𝑐𝑟. ∗ 𝑦𝑎𝑏. = 79 ∗ 0,025 = 1,97(𝐸𝑟𝑙) (2.61)

3.17 Capacitatea rețelei de comunicații radio mobile

Capacitatea rețelei este dependentă de numărul de clustere din care este format,
numărul de celule din componența clusterului, numărul de canale și respectiv abonații ce
pot fi deserviți de către acestea.

𝐶 = 𝐶𝑟. + 𝐶𝑐𝑟. (2.62)

Capacitatea rețelei în centrul raional este:

𝐶𝑐𝑟. = 𝑁𝑐𝑙.𝑐𝑟 ∗ 𝑁𝑡𝑟.𝑐𝑟. ∗ 8 = 14 ∗ 200 ∗ 8 = 22400(𝑎𝑏𝑜𝑛𝑎ț𝑖) (2.63)

Capacitatea rețelei în raion este:

𝐶𝑟. = 𝑁𝑐𝑙.𝑟 ∗ 𝑁𝑡𝑟.𝑟. ∗ 8 = 48 ∗ 200 ∗ 8 = 76800 (𝑎𝑏𝑜𝑛𝑎ț𝑖) (2.64)

𝐶 = 22400 + 76800 = 99200(𝑎𝑏𝑜𝑛𝑎ț𝑖)