Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SSPR 2017 1 PDF
SSPR 2017 1 PDF
1
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Cuprins
Scopul analizei........................................................................................................................................4
Metodologie...........................................................................................................................................4
1. Indicatori demografici........................................................................................................................5
1.1. Populaţia……………………………………………………………………………………………………………………..5
1.1.1. Vârsta medie a populației ............................................................................................. 13
1.1.2. Proiecții populaționale .................................................................................................. 14
1.2. Natalitatea ............................................................................................................................ 15
1.3. Sporul natural al populaţiei................................................................................................... 19
1.4. Speranța de viață la naștere ................................................................................................. 22
1.5. Fertilitatea generală .............................................................................................................. 28
1.6. Sănătatea reproducerii ......................................................................................................... 32
1.6.1. Avortul........................................................................................................................... 32
1.6.2. Sarcina ........................................................................................................................... 36
1.7. Mortalitatea .......................................................................................................................... 38
1.7.1. Mortalitatea generală ................................................................................................... 38
1.7.2. Mortalitatea standardizată ........................................................................................... 45
1.7.3. Mortalitatea specifică ................................................................................................... 46
1.7.4. Mortalitatea infantilă .................................................................................................... 71
1.7.5. Mortinatalitatea ............................................................................................................ 81
1.7.6. Mortalitatea copiilor 1-4 ani ......................................................................................... 84
1.7.7. Mortalitatea maternă ................................................................................................... 88
1.7.8. Natalitatea, mortalitatea și sporul natural ................................................................... 90
1.7.9. Mortalitatea evitabilă ................................................................................................... 91
2. Indicatori de morbiditate .............................................................................................................. 93
2.1. Morbiditatea ......................................................................................................................... 93
2.1.1. Morbiditatea generală (cazuri noi de boli înregistrate de cabinetele medicilor de
familie)……………… .......................................................................................................................... 93
2.1.2. Principalele cauze de morbiditate ................................................................................ 96
2.1.2.1. Diabetul ..................................................................................................................... 96
2.1.2.2. Cancerul .................................................................................................................. 102
2.1.2.2.1. Cancerul de sân…………………………………………………………………………………………………. 112
2
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
SCOPUL ANALIZEI
Obiectivele analizei
Analiza vizează trei obiective majore:
a. Analiza stării de sănătate a populației în anul 2016;
b. Evaluarea principalelor fenomene demografice, de morbiditate, activitatea și resursele
din sistemul de sănătate în perioada 2007-2016;
c. Identificarea diferenţelor dintre România şi statele membre UE în privinţa stării de
sănătate și a determinanţilor acesteia.
METODOLOGIE
Indicatori demografici;
Indicatori de morbiditate;
Determinanţi ai sănătăţii;
Indicatori privind resursele şi activitatea rețelei sanitare.
4
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
1. INDICATORI DEMOGRAFICI
Indicatorii demografici au fost analizaţi pentru anul 2016 şi în dinamică în perioada 2007-
2016.
1.1. POPULAŢIA
În urma Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, România s-a aliniat
normelor europene privind înregistrarea populației și astfel a fost clasificată populația:
- rezidentă - care reprezintă totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără
cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12
luni înainte de perioada de referință;
- după domiciliu - care reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe
teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale.
Populația rezidentă la 1 iulie a anului de referință 2016 a fost de 19.706.529 locuitori, iar
populația după domiciliu la 1 iulie a fost de 22.236.059 locuitori.
5
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
În anul 2016 comparativ cu anul 2015, populația rezidentă se menține la aceeași valoare
procentuală din anul 2015 la grupa de vârstă 0-14 ani, scade ușor la 15-49 ani și 50-64 ani și crește
ușor la grupa 65 ani și peste (tabel 3).
Pe grupe de vârstă, structura populaţiei în perioada 2007-2016, arată aceeaşi tendinţă de
îmbătrânire a populaţiei. Pentru populația rezidentă apar modificări în ponderea grupelor de vârstă,
comparativ 2016 cu 2007, astfel: a scăzut populaţia tânără 0-14 ani (de la 16,6% în 2007 la 15,5% în
2016), a scăzut și populația 15-49 ani (de la 49,9% în 2007 la 48,1% în 2016), a crescut populația 50-
64 ani (de la 18,4% în 2007 la 18,8% în 2016) şi a crescut accentuat populația în vârstă de 65 ani şi
peste (de la 15,1% în 2007 la 17,6% în 2016), determinând aşa-zisa “îmbătrânire demografică a
populaţiei” (tabel 3 ; fig. 1 și fig. 1A).
Similar apar modificări și în ponderea diferitelor grupe de vârstă pentru populația după
domiciliu, comparativ 2016 cu 2007, astfel: a scăzut populaţia tânără de 0-14 ani (de la 15,4% în
2007 la 14,8% în 2016), a scăzut accentuat și populația 15-49 ani (de la 52,4% în 2007 la 51,2% în
2016), a crescut populația 50-64 ani (de la 17,8% în 2007 la 18,2% în 2016) şi cea în vârstă de 65 ani
şi peste (de la 14,4% în 2007 la 15,8% în 2016) (tabel 3; fig. 2 și fig. 2A).
Structura pe grupe de vârstă a populaţiei rezidente și a celei după domiciliu în anul 2016
comparativ cu 2007 este ilustrată în figurile de mai jos.
Fig. 1 Structura populației rezidente pe grupe de vârstă, Fig. 1A Structura populației rezidente pe grupe de
în anul 2007 vârstă, în anul 2016
6
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 2 Structura populației după domiciliu pe grupe de Fig. 2A Structura populației după domiciliu pe grupe de
vârstă, în anul 2007 vârstă, în anul 2016
Tabel 4. Structura populaţiei rezidente și după domiciliu a României, pe medii şi gen, în perioada 2007-2016
La % din total
Urban Rural Masculin Feminin
Anii Total Populația Populația Populația Populația
Populația Populația Populația Populația
după după după după
rezidentă rezidentă rezidentă rezidentă
domiciliu domiciliu domiciliu domiciliu
2007 100,0 54,9 56,8 45,1 43,2 48,7 48,9 51,3 51,1
2008 100,0 54,1 56,7 45,9 43,3 48,7 48,9 51,3 51,1
2009 100,0 53,9 56,7 46,1 43,3 48,7 48,8 51,3 51,2
2010 100,0 53,9 56,7 46,1 43,3 48,7 48,8 51,3 51,2
2011 100,0 54,0 56,6 46,0 43,4 48,7 48,8 51,3 51,2
2012 100,0 54,0 56,5 46,0 43,5 48,7 48,8 51,3 51,2
2013 100,0 53,9 56,5 46,1 43,5 48,8 48,8 51,2 51,2
2014 100,0 53,9 56,4 46,1 43,6 48,9 48,8 51,1 51,2
2015 100,0 53,8 56,4 46,2 43,6 48,8 48,8 51,2 51,2
2016 100,0 53,7 56,3 46,3 43,7 48,9 48,8 51,1 51,2
7
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
În figura 3 este ilustrată piramida populației pe gen, grupe de vârstă în anul 2016, piramidă
care are o bază foarte îngustă. Grupele de vârstă ale populației tinere (0-24 ani) sunt aproximativ
egale și înguste, sugerând că natalitatea a fost constant scăzută în ultimii 24 ani. La 0-4 ani este chiar
mai îngustă decâr restul grupelor 5-24 ani. Se constată că grupele de vârstă mai bine reprezentate
sunt cele 25-49 ani, consecință a politicii demografice din perioada comunistă (perioada 1964-1989).
Din aceeași figură se observă că populația feminină începând cu grupa de vârstă 55-59, are o durată
a vieții mai mare față de cea masculină.
Figura 4 ilustrează piramida populației pe medii, grupe de vârstă în anul 2016, piramidă la
care se constată aceeași îngustare a bazei piramidei populației, dar care nu este simetrică sau în
oglindă, între cele două medii, rural, respectiv urban. Populația 0-9 ani este mai mare în rural. În
mediul urban predomină structura populației active, cu vârsta 20-69 ani, iar după această vârstă
scade populația în urban și crește în rural.
Distribuția pe regiuni în profil teritorial a populației în anul 2016 nu este uniformă, astfel din
analiza figurii 5 rezultă că cele mai populate regiuni sunt: Regiunea Nord-Est, Regiunea Sud-
Muntenia, iar cele mai depopulate sunt: Regiunea Vest, Regiunea Sud-Vest Oltenia, diferența între
cea mai populată regiune - Regiunea Nord-Est (3.248.564 locuitori), și cea mai depopulată, Regiunea
Vest (1.797.679 locuitori) este de 1.450.885 locuitori. Populația tânără, este mai puțin numeroasă în
aceleași regiuni depopulate: regiunea Vest și Sud-Vest, iar cele mai populate regiuni cu populație
tânără sunt: Regiunea Nord-Est, Regiunea Sud-Muntenia. Populația îmbătrânită este mai numeroasă
în Regiunea Sud-Muntenia și Regiunea Nord-Est.
9
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
10
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Tabel 5. Indicele de feminitate pentru populația rezidentă și după domiciliu, în perioada 2007-2016
(-număr femei la 100 bărbați –)
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Pentru populația
105,3 105,4 105,4 105,4 105,5 105,3 104,9 104,7 104,7 104,7
rezidentă
Pentru populația
104,6 104,7 104,7 104,8 104,9 104,9 104,9 104,9 104,9 104,9
după domiciliu
Indicele de feminitate (numărul de femei la 100 bărbați) pentru populația rezidentă s-a
redus de la 105,3 în anul 2007, la 104,7 în anul 2016, iar pentru populația după domiciliu a crescut
ușor de la 104,6 în 2007, la 104,9 în 2016 (tabel 5). Acest aspect, corelat cu numărul mai mare al
femeilor vârstnice, comparativ cu bărbaţii, va genera mai multe probleme sociale, economice și de
sănătate în viitor. Atât pentru populația rezidentă, cât și pentru populația după domiciliu se constată
o predominență a populației feminine, pentru toată perioada studiată.
11
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Un indicator important este indicele de dependenţă, care arată numărul de tineri (0-14 ani)
şi vârstnici (60 ani și peste) din populaţie, sub şi peste limita aptă de muncă, ce revin la 1000 de
persoane apte de muncă. În anul 2007, indicele a fost de 596,2%o, adică 596 persoane apte de
muncă au întreţinut 404 persoane între 0-14 ani şi 60 ani şi peste; în anul 2016, acest indice a fost de
666,3%o, adică 666 persoane apte de muncă au întreţinut 334 persoane între 0-14 ani şi 60 ani şi
peste.
Analiza tabelului 6, arată pentru perioada 2007-2016 creșterea continuă a populației 0-14
ani și 60 și peste, și scăderea în mod constant a populației 15-59 ani.
Creşterea rapidă a ponderii populaţiei vârstnice va proveni din totalitatea generaţiilor
numeroase născute în perioada anilor 1970-1990.
În concluzie, în perioada studiată crește continuu și permanent populația 0-14 ani și 60 și
peste, și scade populația 15-59 ani constant.
Generaţiile mai puţin numeroase născute după anul 1990 vor deţine, după anii 2020-2030,
poziţia centrală atât în populaţia de la care vor proveni viitorii copii ai ţării, cât şi în populaţia
economic activă.
Accentuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei pe parcursul următoarelor 2-3 decenii
nu poate fi evitată, de aici obiectivul principal al politicilor în domeniul demografic constă în
acomodarea societăţii la un nou profil al structurii pe vârste a populaţiei.
Indicele de dependenţă a populației vârstnice (60 ani și peste) și a celei tinere (0-14 ani)
ilustrează cele afirmate mai sus privind îmbătrânirea populaţiei (tabel 6).
Atât declinul demografic cât şi deteriorarea structurii populaţiei pe vârste în ţările cu
economii în curs de dezvoltare îşi au originea în primul rând în scăderea natalităţii și îmbătrânirea
populației.
Situaţia socio-economică şi politică din ultimii ani a avut repercusiuni profunde asupra
evoluţiei numărului şi structurii pe vârste a populaţiei în România, cu schimbarea semnificativă a
caracteristicilor fenomenului demografic.
Tabel 6. Rata de dependență a populației de tineri și vârstnici, în perioada 2007-2016
Populația 0-14 ani
Anul Populația 15-59 ani Rata de dependență
+ 60 ani și peste
2007 7800142 13082838 596,2
12
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Vârsta medie a populației feminine şi a celei masculine a crescut, atât pentru populația din
mediul urban, cât şi pentru cea din mediul rural. Pentru populația rezidentă, populaţia din rural este
mai îmbătrânită decât cea din urban. Vârsta medie a populaţiei feminine atât din urban cât şi din
rural este mai mare decât cea a populaţiei masculine (tabel 7).
În perioada 2014-2016 pentru ambele genuri, masculin și feminin există tendința de creștere
a vârstei medii a populației, pe total, urban și rural în cazul populației rezidente, iar pentru cea după
domiciliu, oscilează puțin vârsta medie a populației din mediul rural, pentru ambele genuri și pentru
masculin. Deşi tendinţa de creştere a vârstei medii este caracteristică ambelor genuri, totuşi aceasta
este mai crescută la femei. Vârsta medie a populaţiei diferă în funcţie de mediu. În cazul populației
după domiciliu, populaţia din mediul urban are o vârstă medie mai mare comparativ cu cea din
mediul rural, ceea ce poate fi explicat printr-o durată a vieţii mai mare a populaţiei din localităţile
urbane, consecinţă a condiţiilor de trai mai favorabile în mediul urban şi a serviciilor de sănătate mai
accesibile. Pentru populația rezidentă, vârsta medie este mai mare în mediul rural. Procesul de
îmbătrânire a populaţiei este o consecinţă a creşterii ponderilor de adulţi şi vârstnici, comparativ cu
ponderile de copii şi adolescenţi care scad şi, ca urmare, creşte vârsta medie a populaţiei.
Evoluţia procesului de îmbătrânire se caracterizează prin următoarele particularităţi:
este mai intens la femei decât la bărbaţi, datorită speranţei de viaţă mai mari a populaţiei
feminine;
este mai intens în mediul urban comparativ cu cel rural, datorită speranţei de viaţă mai mare în
localităţile urbane.
Aşadar, procesul îmbătrânirii populaţiei, în mare măsură, este mai accentuat pentru femei,
datorită nivelului înalt al mortalităţii bărbaţilor din grupa de vârstă aptă de muncă.
Vârsta medie a populației UE în anul 2016 (conform Eurostat) este de 42,6 ani, în timp ce în
România este de 41,4 ani. Putem afirma că în România, comparativ cu UE, vârsta medie este mai
mică, populația este puțin mai tânără decât a populației UE.
13
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 8 Vârsta medie a populației în țările Uniunii Europene, în anul 2016 Sursa: Eurostat
Harta 1. Proiecții populaționale în țările Uniunii Fig. 9 Proiecția populației masculine și feminine în
Europene, în anul 2050 România, în perioada 2015-2050
Sursă: ECHI (European Core Health Indicators) Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)
14
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
1.2. NATALITATEA
Natalitatea este un fenomen demografic, complex, de importanţă biologică, socială, politică,
culturală, sanitară, legislativă, ce exprimă frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei
populaţii sau subpopulaţii dintr-un anumit teritoriu și o anumită perioadă de timp.
În anul 2016 rata natalității a fost de 9,1 născuți vii la 1000 locuitori, mai mică decât în 2007
(9,5 născuți vii la 1000 locuitori) cu 0,4 născuți vii la 1000 locuitori. Analizând figura 10 se poate
afirma că în perioada 2007-2016, rata natalităţii se menține în jurul valorii de 9 născuți vii la 1000
locuitori, excepție făcând anul 2011, cu valoarea ratei de 8,7 născuți vii ‰ locuitori, are un trend
descendent, cu mici fluctuații (fig. 10).
Evoluţia numărului de născuţi vii în perioada de referinţă urmează aceeaşi curbă cu evoluţia
natalităţii, scăzând îngrijorător de la 214.728 în 2007, la 203.231 în 2016, cu circa 11.497 (5,4%) în
numai 10 de ani, ajungând astfel printre cele mai mici rate pe plan european, mai mică decât media
din UE (10,0‰) (harta 2), mai mică decât în Ungaria și mai mică decât în Bulgaria. Rata natalității
oscilează între valoarea cea mai mare (17,4) în Kosovo, și valoarea cea mai mică (8) în Italia.
Portugalia, Italia, Germania sunt țări cu rate ale natalității mai mici decât România, în timp ce în
Irlanda rata crește la 14.2‰, reprezentând cea mai mare rată din UE în 2015. Valori crescute au fost
înregistrate și în țări ca: Islanda, Franța, Anglia, Suedia, Belgia probabil prin măsurile luate pentru
susținerea natalității și migrația tinerilor (tineri emigranți care-și întemeiază o familie în aceste țări).
Fig. 10 Evoluția ratei natalității în România, în perioada Harta 2. Rata natalității în țările Uniunii Europene, în
2007-2016 anul 2015 Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)
Comparativ cu statele europene, natalitatea în România scade, în timp ce în unele ţări
europene dezvoltate se întâmplă același fenomen de scădere a ratei, însă această scădere este mai
mică, iar în alte ţări natalitatea chiar crește. În acest context, creşterea natalităţii trebuie să fie o
problemă cheie a politicilor demografice din România.
Rata natalității în anul 2016 pe total țară este de 9,1 născuți vii la 1000 loc, în mediul rural
9,5 născuți vii la 1000 loc, iar în mediul urban 8,9 născuți vii la 1000 loc.
Distribuția în profil teritorial a natalităţii, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai
mică rată a natalității în 2016 a fost Vâlcea (6,8 născuți vii la 1000 loc.), rate mici s-au înregistrat și în
Teleorman (7,2 născuți vii ‰ loc.), Brăila (7,3 născuți vii la ‰ loc.), Caraș-Severin (7,5 născuți vii la ‰
loc.), Olt (7,5 născuți vii la ‰ loc.). Rata cea mai mare a natalității a fost înregistrată în județul Ilfov
(12,4 născuți vii la ‰%o locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Suceava (11,4 născuți vii la ‰
loc.), Iași (10,5 născuți vii la ‰ loc.), Bistrița-Năsăud (10,4 născuți vii la‰ loc.), Sălaj (10,4 născuți vii
la ‰ loc.).
15
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Dacă analizăm datele privind natalitatea în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri
ale natalității în județele: Ilfov - cu 0,7, de la 11,7 născuți vii la ‰ locuitori la 12,4 născuți vii la ‰
locuitori, Mehedinți - cu 0,6, de la 8,0 născuți vii la ‰ locuitori la 8,6 născuți vii la ‰ locuitori, Brăila
- cu 0,6, de la 6,7 născuți vii la ‰%o locuitori la 7,3 născuți vii la ‰%o locuitori. Cele mai mari
scăderi ale natalității au fost în Vaslui - cu 0,8, de la 10,2 născuți vii la ‰ locuitori la 9,5 născuți vii la
‰ locuitori, Iași - cu 0,4, de la 10,8 născuți vii la ‰ locuitori la 10,5 născuți vii la ‰ locuitori, Tulcea -
cu 0,3, de la 7,9 născuți vii la ‰ locuitori la 7,6 născuți vii la ‰ locuitori. Creșteri ale ratei natalității
în 2016 față de 2015 au fost în 25 de județe, în 7 județe a rămas constantă, și în 10 județe a scăzut.
16
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Conform graficului de mai sus, în anul 2016, în 29 de județe rata natalității a fost mai mare în
mediul rural decât în cel urban. În 11 județe, printre care și Mun. București (care este exclusiv
urban), rata din mediul urban a fost mai mare decât în mediul rural, iar în 2 județe rata în urban și
rural a fost egală.
Dinamica natalității pe medii. În graficul de mai jos este reprezentată dinamica natalitații în
perioada 2007-2016 pe total țară și medii. Cele mai mari rate ale natalității au fost înregistrate în
mediul rural, acestea fiind în toți anii peste media pe țară. Cele mai mari diferențe între rural și
urban au fost în anii 2007 și 2012, și anume 1‰ locuitori, iar cele mai mici în anii 2015 și 2010, 0,5‰
locuitori.
17
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
În anul 2016 cele mai mici valori la nivel de regiune se înregistrează în Sud-Vest Oltenia (7,4
născuți vii la ‰ locuitori), urmat de regiunea Sud-Est (8,0 născuți vii la ‰ locuitori), iar cele mai mari
valori de 9,3 născuți vii la ‰ locuitori, se înregistrează în regiunile Centru și București-Ilfov. Raportat
la media pe țară de 9,1 născuți vii la ‰ în 2016, au fost 4 regiuni cu rate sub media pe țară (Sud-Est,
Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Vest), iar restul regiunilor sunt peste medie.
Dinamica natalității pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mici rate de natalitate (în
toată perioada 2007-2016) au fost, conform graficului, macroregiunile patru (Reg. Sud-Vest-Oltenia;
Reg. Vest) și trei (Reg. București-Ilfov; Reg. Sud-Muntenia). Valori mari ale ratelor au fost înregistrate
în macroregiunea unu (Reg. Nord-Vest; Reg. Centru).
Comparând ponderea născuților vii din România, în anul 2016 și 2015, după grupa de vârstă
a mamei, se observă (în fig. 15) că în anul 2016 crește ponderea născuților cu mame sub 20 de ani și
a celor cu mame peste 35 de ani, comparativ cu anul 2015.
Fig. 15 Ponderea născuților vii după grupa de vârstă a mamei în România, în anii 2015-2016
Conform datelor furnizate de Eurostat (ECHI) și analizând hărțile de mai jos, putem afirma că
populația feminină din România are un comportament diferit față de cea din UE. Astfel, se constată
că în România în anul 2014 s-a înregistrat cea mai mare pondere a mamelor care nasc la vârstă de
sub 20 ani (10,0%), alături de Bulgaria (9,8%), în timp ce UE are o pondere de 2,9%, celelalte țări
situându-se mult sub această medie (harta 4). În ceea ce privește ponderea mamelor cu vârstă peste
18
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
35 ani, în Uniunea Europeană este de 22,9%, în timp ce în România ponderea lor este mult mai mică
(13,9%) (harta 5).
Harta 4. Procentul de născuți vii cu mame sub 20 de ani, Harta 5 Procentul de născuți vii cu mame de 35 ani și
în anul 2014 peste, în anul 2014
Sursă: ECHI (European Core Health Indicators) Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)
19
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Din punctul de vedere al distribuției teritoriale, cel mai mare deficit de populaţie în anul
2016 a fost înregistrat în judeţul Teleorman (-9,8%o), urmat de judeţele: Giurgiu (-6,5%o), Brăila (-
6,4%o), Olt (-6,1%o), Buzău (-6,1%o) şi Hunedoara (-5,2%o), iar un spor natural real (pozitiv) de
populaţie a fost înregistrat în judeţele: Ilfov (2,6%o), Suceava (1,1%o), Iași (1,0%o), Bistrița-Năsăud
(0,5%o), Brașov (0,5%o). Comparativ cu media pe total țară (-2,5%o), 18 județe au avut valori mai
mari, iar 24 județe au avut valori mai mici. Graficul de mai jos ilustrează județele cu valori pozitive și
negative ale sporului natural, pe total și pe medii.
Dacă analizăm datele privind sporul natural în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm
îmbunătățiri în județele: Caraș-Severin cu (+1,2), de la (-6,1‰) la (-4,5‰), Mehedinți cu (+1,1‰), de
la (-5,6‰) la (-4,5‰), Arad cu (+1,0‰), de la (-4,2‰) la (-3,2‰). Județele la care indicele s-a
înrăutățit au fost: Vaslui cu (-0,7‰), de la (-1,3‰) la (-2,0‰), Tulcea cu (-0,6‰), de la (-4,5‰) la (-
5,1‰), Hunedoara cu (-0,5‰), de la (-4,7‰) la (-5,2‰). În 10 județe sporul natural a scăzut în 2016
față de 2015, în 31 județe a crescut, iar în Teleorman a rămas constant.
20
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Dinamica sporului natural pe medii. În mediul rural, sporul natural a avut valori negative în
toată perioada 2007 - 2016, oscilând între valorile cele mai mari (-3,8%o ) în 2013, și cele mai mici (-
5,0%o) în 2015, iar în mediul urban a avut valori pozitive în perioada 2007-2010 și 2013, în restul
anilor a fost negativ, înregistând cea mai mică valoare a intervalului în 2015 (-1,0%o).
Dinamica sporului natural pe regiuni. Județele din regiunile Sud-Muntenia (-4,8%o ), Sud-
Vest Oltenia (-4,5%o ) și Sud-Est (-3,5%o ) au avut cel mai mare deficit al sporului natural, în aceste
zone și mortalitatea fiind mai accentuată, iar natalitatea mai scăzută. Deficitul cel mai mic al sporului
natural s-a înregistrat în Reg. București-Ilfov (-0,6%o ), Reg. Centru (-1,1%o ) și Reg. Nord-Vest (-
1,2%o).
Dinamica sporului natural pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari deficiențe ale
sporului natural, sunt conform graficului de mai jos, macroregiunea patru (Reg. Sud-Vest-Oltenia;
Reg. Vest) și macroregiunea trei (Reg. București Ilfov; Reg. Sud-Muntenia). Valori ale ratelor cu un
deficit mai mic sunt în macroregiunea unu (Reg. Nord-Vest; Reg. Centru).
21
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
22
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
În graficele de mai jos se observă diferențele mari între cele două genuri, masculin și
feminin, și pe medii urban și rural. Din grafice rezultă că speranța de viață la genul feminin este mult
mai mare față de genul masculin și mult mai mare în mediul urban față de cel rural.
Fig. 22 Speranța de viață la naștere pe gen Fig. 23 Speranța de viață la naștere pe medii
în România, în perioada 2007-2016 în România, în perioada 2007-2016
Pe judeţe şi sexe, în anul 2016, speranţa medie de viaţă la naştere rezultă din tabelul 9.
Pentru sexul masculin, cea mai mare speranță de viață a fost în județul Vâlcea, după care urmează
Municipiul București, iar pentru sexul feminin, cea mai mare speranță de viață a fost tot în Județul
Vâlcea, apoi în Municipiul București. Speranța de viață cea mai mică s-a înregistrat în județele Satu-
Mare și Tulcea pentru masculin și Tulcea și Satu-Mare, pentru feminin.
23
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
(77,0 ani), Cluj (76,9 ani), Sibiu (76,2 ani) şi Timiș (76,2 ani), iar speranța de viață mai mică a fost
înregistrată în judeţele: Tulcea (73,5 ani), Satu-Mare (73,6 ani), Călărași (73,8 ani), Giurgiu (73,9 ani),
Botoșani (74,2 ani).
Comparativ cu media pe total țară (75,6 ani), 17 județe au avut valori mai mari, iar 25 județe
au avut valori mai mici.
Harta de mai jos ilustrează speranța de viață în anul 2016, pe județe.
Dacă analizăm datele privind speranța de viață în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm
creșteri ale speranței de viață în județele: Mehedinți cu (0,7ani), de la (74,2 ani) la (74,8 ani), Vâlcea
cu (0,7ani), de la (77,6 ani) la (78,2 ani), Brăila cu (0,6 ani), de la (74,7 ani) la (75,3 ani). Județele la
care speranța de viață a scăzut au fost: Maramureș cu (0,2 ani), de la (74,9 ani) la (74,7 ani),
M.București cu (0,1 ani), de la (77,8 ani) la (77,7 ani), Botoșani cu (0,1 ani), de la (74,3 ani) la (74,2
ani).
În 6 județe speranța de viață a scăzut în 2016 față de 2015, în 33 județe a crescut, iar în
Hunedoara, Alba și Sibiu a rămas constantă.
Speranța de viață la naştere pe județe și medii. Conform graficului de mai jos, în anul 2016,
cu excepția județului Vâlcea (care are speranța de viață în rural de 78,24 ani și speranța de viață în
urban de 77,62 ani), fiind singurul județ cu speranța de viață mai mare în rural cu 0,62 ani, în
celelalte județe speranța de viață a fost mai mare în mediul urban decât în cel rural.
Speranța de viață pe total țară pentru mediul urban în 2016 a fost de 76,79 ani, iar pentru
mediul rural de 74,03 ani. Diferența dintre speranța de viață urban și rural variază între 4,56 ani(cea
mai mare diferență) în Dolj (care are speranța de viață în rural 72,23 ani și speranța de viață în urban
76,79 ani) și 0,32 ani (cea mai mică diferență) în Hunedoara (care are speranța de viață în rural 74,4
ani și speranța de viață în urban 74,72 ani).
Pe medii a crescut speranța de viață comparativ 2016 cu 2007, atât pentru urban, cât și
pentru rural, discrepanța între cele două medii rămânînd încă mare, și anume mai mare în urban față
de rural.
24
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Speranța de viață la naştere pe județe și gen. Conform graficului de mai jos, în anul 2016,
toate județele au speranța de viață mai mare la genul feminin față de genul masculin. Speranța de
viață pe total țară pentru genul masculin în 2016 a fost 72,11 ani, iar pentru genul feminin 79,07 ani,
diferența fiind de 6,96 ani (mai puțin pentru genul masculin). Diferența dintre speranța de viață la
genul masculin și genul feminin variază între 5,56 ani (cea mai mică diferență) în Vâlcea (speranța de
viață de 75,41 ani pentru masculin și 80,97 ani pentru feminin) și de 8,29 ani (cea mai mare
diferență) în Botoșani (speranța de viață de 70,29 ani pentru masculin și 78,58 ani pentru feminin).
În anul 2016 speranța de viață a crescut mult pentru genul masculin, astfel dacă comparăm
cu anul 2007 când speranța de viață era 69,17 ani și cu 2008, când speranța de viață era tot sub 70
de ani, și anume 69,99 ani, constatăm că a crescut considerabil, la 72,11 în 2016. Creștere mare a
fost și pentru genul feminin comparativ cu 2007, de la 76,14 în 2007, la 79,07 în 2016.
25
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
26
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Speranța de viață în anul 2015 în România era de 75 ani, aceasta situându-se sub media EU 28
(80,6 ani) cu 5,6 ani mai mică și cu 8,0 ani sub media din Spania și Elveția, care înregistrau cea mai
mare valoare în 2015, de 83,0 ani, (harta 7). Cele mai mici valori ale speranței de viață din țările UE
28 au fost înregistrate în Lituania (74.6 ani) și Bulgaria (74.7 ani). Ţara noastră, are printre cei mai
scăzuţi indicatori ai speranţei de viaţă la naştere şi la orice vârstă, ceea ce indică o stare de sănătate
nesatisfăcătoare, ca urmare, în primul rând, a unei situaţii socio-economice grele.
Harta 7. Speranța de viață la naștere (în ani) în țările Uniunii Europene, în anul 2015
Sursa: ECHI (European Core Health Indicators)
27
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Distribuția în profil teritorial a fertilității nu este uniformă. În anul 2016, cele mai mici rate
ale fertilităţii s-au înregistrat în judeţele Vâlcea (27,8%o femei de 15-49 ani), Brăila (29,6%o femei 15-
49 ani), Olt (30,5%o femei de 15-49 ani), Gorj (30,5%o femei de 15-49 ani), Caraș-Severin (30,9%o
femei de 15-49 ani). O rată mai mare se constată în judeţele: Suceava (45,4%o femei de 15-49 ani),
Ilfov (44,9%o femei de 15-49 ani), Sălaj (43,0%o femei de 15-49 ani), Bistrița-Năsăud (41,6%o femei de
15-49 ani), Brașov (40,9%o femei de 15-49 ani). În anul 2016, 21 județe au avut rate ale fertilității mai
mari decât media și 21 județe rate mai mici (harta 8).
Comparând ratele fertilității în mediul urban și rural pentru femei de 15-49 ani, constatăm că
în două județe sunt valori mai mari ale ratei fertilității în urban față de rural (Vâlcea- 28,4%o în urban
și 27,2%o în rural) și (Tulcea-31,5%o în urban și 30,8%o în rural). În anul 2016, rata fertilității în
mediul urban avea o valoare medie de 33,9 (24 județe au avut valori mai mici decât media total
urban) și 39,7 în mediul rural (21 județe au avut valori mai mici decât media pe total rural).
Dacă analizăm datele privind fertilitatea în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri
ale fertilității în județele: Mehedinți - cu 2,7, de la 32,4%o femei de 15-49 ani la 35,1%o femei de 15-
49 ani , Caraș-Severin - cu 2,3, de la 28,6%o femei de 15-49 ani la 30,9%o femei de 15-49 ani, Ilfov -
cu 2,3, de la 42,6%o femei de 15-49 ani la 44,9%o femei de 15-49 ani, Brăila - cu 2,2, de la 27,4%o
femei de 15-49 ani la 29,6%o femei de 15-49 ani. În alte județe indicele a scăzut, cea mai mare
scădere a fost înregistrată în Vaslui - cu 3,2, de la 41,5%o femei de 15-49 ani la 38,3%o femei de 15-
49 ani, Iași - cu 1,4, de la 41,7%o femei de 15-49 ani la 40,3%o femei de 15-49 ani, Bacău - cu 1,2, de
28
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
la 36,0%o femei de 15-49 ani la 34,8%o femei de 15-49 ani. Creșteri ale fertilității în 2016 față de
2015 au fost în 31 județe, în Maramureș a rămas aceeași valoare, iar în 10 județe a scăzut.
Dinamica fertilității pe medii. Analiza graficului de mai jos ne arată diferențe privind
fertilitatea pe medii, astfel în mediul rural rata fertilității este mult mai mare decât media pe țară și
cea de pe mediul urban, și în același timp are tendința de creștere în urban și scădere accentuată în
rural. În mediul urban rata crește puțin în intervalul studiat, de la 31,9%o femei de 15-49 ani în 2007,
la 33,9%o femei de 15-49 ani în 2016. În mediul rural scăderea este foarte mare, de la 45,0%o femei
de 15-49 ani în 2007, la 39,7%o femei de 15-49 ani în 2016.
Dinamica fertilității pe regiuni. Conform graficului de mai jos, ratele de fertilitate cele mai
mici sunt în regiunile: Sud-Vest Oltenia (au un trend descendent în perioada studiată), Vest (au un
trend ușor crescător în perioada studiată) și Sud-Est ( au un trend descrescător în perioada studiată).
30
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Pentru compararea mai corectă a fertilității între țări și regiuni se folosește rata totală a fertilității,
indicator ce corespunde numărului mediu de copii născuți de o femeie în întreaga ei perioadă fertilă
– 15-49 ani.
Comparativ cu țările UE, România are aceeași valoare estimată a ratei totale a fertilității (1,58) cu
media UE 28, mai mare față de Ungaria și mai mică decât Bulgaria. Valorile ratei oscilează între
valoarea maximă (1,96) în Franța și valoarea minimă (1,31) în Portugalia. Valori mai mici decât
România înregistrează Austria, Elveția, Cipru, Germania, Spania, Italia, iar mai mari: Franța (cea mai
mare rată din UE), Irlanda, Suedia, Anglia. Conform hărții de mai jos majoritatea țărilor au valori mici.
31
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
1.6.1. Avortul
Avortul se definește ca terminarea sarcinii, indiferent de cauză, înainte ca produsul de
concepţie - fătul, să fie apt pentru viaţa extrauterină.
Numărul total al întreruperilor de sarcină în 2016 a fost de 63.518 (tabel 8). În anul 2016,
cele mai multe întreruperi de sarcină au fost efectuate în M. București (10595), număr mare de
întreruperi au fost și în județele: Timiș (2652), Prahova (2162), Cluj (2119) şi Bacău (2048), iar cele
mai puține în Sălaj (184), valori mici înregistrându-se și în: Bistrița-Năsăud (384), Hunedoara (561),
Ilfov (569), Botoșani (589) (harta 10).
Dacă analizăm datele privind întreruperile de sarcină în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale întreruperilor în județele: Mehedinți cu 619, de la 1005 în 2015 la 1624 în
2016, Buzău cu 318, de la 1158 în 2015 la 1476 în 2016, Iași cu 225, de la 1562 în 2015 la 1787 în
2016, Dâmbovița cu 164, de la 1118 în 2015 la 1282 în 2016, Neamț cu 143, de la 855 în 2015 la 998
în 2016, în rest sunt sub 100. În celelalte județe au scăzut mult întreruperile de sarcină, cel mai mult
au scăzut în M. București cu 1691, de la 12286 în 2015 la 10595 în 2016, apoi în Timiș cu 1359, de la
4011 în 2015 la 2652 în 2016, Constanța cu 483, de la 2429 în 2015 la 1946 în 2016, Brăila cu 469, de
la 2455 în 2015 la 1986 în 2016, Brașov cu 461, de la 2381 în 2015 la 1920 în 2016. În 12 județe a
crescut numărul întreruperilor în 2016 față de 2015, iar în 30 de județe au scăzut.
Conform graficului de mai jos, în anul 2016, în 19 județe au fost mai multe întreruperi de
sarcină în mediul urban decât în cel rural. Trebuie menționat că în M. București 33,4% din întreruperi
au fost efectuate pentru femei cu domiciliul în mediul rural.
32
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
33
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Raportat la 1000 născuți vii, valoarea ratei întreruperilor de sarcină a scăzut de la 639,1%o
născuți vii în 2007, la 333, 9%o născuți vii în 2016 pentru totalul întreruperilor de sarcină, fenomen
asemănător și pentru celelalte tipuri de întrerupere a sarcinii (la cerere, incomplet, provocat).
Întreruperile de sarcină raportate la 1000 femei de vârstă fertilă, urmează același trend descendent
pentru totalul întreruperilor de sarcină, scăzând de la 25,1%o femei de 15-49 ani în 2007, la 13,8 %o
femei de 15-49 ani în 2016, la fel și pentru celelalte tipuri (la cerere, incomplet) (tabel 11).
Tabel 11 Întreruperi de sarcină la 1000 născuți vii și la 1000 femei fertile (15-49 ani) în România, în perioada 2007-2016
Întreruperi de sarcină la %o născuţi vii Întreruperi de sarcină la %o femei 15-49 ani
Anul Av. Av. Av. Av.
Total La cerere Total La cerere
incomplet provocat incomplet provocat
2007 639,1 398,4 240,5 0,2 25,1 15,7 9,4 0,0
2008 576,4 345,3 231,0 0,1 23,5 14,1 9,4 0,0
2009 522,6 298,9 223,4 0,3 21,5 12,3 9,2 0,0
2010 480,3 257,7 222,4 0,25 18,8 10,1 8,7 0,01
2011 526,8 309,8 216,7 0,4 19,4 11,4 8,0 0,02
2012 438,3 251,3 186,4 0,6 16,6 9,5 7,1 0,02
2013 402,1 228,4 173,6 0,1 18.5 10.5 8.0 0,01
2014 387,0 218,7 167,8 0,6 16.8 9.5 7.3 0,03
2015 352,6 204,2 148,3 0,04 15.3 8.8 6.4 0,002
2016 333,9 192,9 140,5 0,5 13.8 8.0 5.8 0,02
Pe medii, cele mai multe întreruperi de sarcină în 2016 au fost în mediul urban (52,5%), iar
comparativ cu anul 2007 valoarea era mai crescută (51,2% în urban - în anul 2007) (tabel 12).
În perioada 2007-2016 cele mai multe întreruperi de sarcină s-au efectuat la grupa de vârstă
25-29 ani, acestea fiind în creștere în 2016 față de 2007. Întreruperile de sarcină în 2016 comparativ
cu 2007 sunt în scădere la grupele de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 30-34 ani, și sunt în creștere la
restul grupelor de vârstă, conform Tabel 13.
Tabel 13. Dinamica întreruperilor de sarcină în România, în perioada 2007-2016 (ponderi pe grupe de vârstă)
Grupa de vârstă
Total
Anii întreruperi sub 15 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
50+ ani
de sarcină ani ani ani ani ani ani ani ani
0,39 10,94 20,62 24,07 22,29 16,48 4,73 0,46 0,03
2007 100,0
2008 100,0 0,38 10,81 21,12 22,64 22,51 16,43 5,72 0,38 0,01
2009 100,0 0,51 10,32 21,92 22,22 22,59 15,91 6,18 0,33 0,01
2010 100,0 0,60 9,55 22,50 21,93 22,80 15,92 6,25 0,42 0,03
2011 100,0 0,45 9,27 22,06 22,25 22,48 16,34 6,65 0,47 0,02
2012 100,0 0,54 8,56 21,55 22,93 22,31 16,89 6,67 0,53 0,02
2013 100,0 0,77 8,81 20,12 23,74 21,50 17,46 6,90 0,67 0,03
2014 100,0 0,69 9,30 19,54 24,51 21,25 17,27 6,77 0,64 0,03
2015 100,0 0,60 9,07 18,64 25,61 20,89 17,52 6,98 0,67 0,02
2016 100,0 0,65 9,38 18,70 24,22 21,09 17,60 7,58 0,75 0,03
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
2007
50+ ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani sub 15 ani
Fig.35 Ponderea întreruperilor de sarcină pe grupe de vârstă din total întreruperi de sarcină
35
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 36 Ponderea întreruperilor de sarcină pe grupe de vârstă din total întreruperi de sarcină
Conform graficului de mai sus, în anul 2016 cele mai multe întreruperi de sarcină sunt la
grupa de vârstă 25-29 ani.
Nici numărul avorturilor efectuate în clinicile particulare nu se cunosc cu exactitate. De
aceea numărul raportat al avorturilor din România, deja mare, este mult subevaluat. Deși în scădere,
rata avorturilor se menţine încă ridicată, semnaland necesitatea de a educa populaţia în privinţa
utilizării metodelor contraceptive. Întreruperile de sarcină reprezintă un indicator fidel al lipsei de
educație pentru sănătate care ar trebui să se facă femeilor începând încă din şcoală.
1.6.2. Sarcina
Sarcina şi naşterea sunt fenomene naturale, nu reprezintă o boală. Sarcina este un proces
fiziologic, o perioadă de aproximativ 9 luni (40 săptămâni) cuprinsă între fecundare şi naştere.
Numărul sarcinilor cunoaște un trend descendent, astfel că în 2016 comparativ cu 2007 au fost cu
98.473 mai puține sarcini (fig. 37).
Aceste scăderi ale numărului de gravide în mod continuu și alarmant, atrag după sine un
fenomen demografic şi anume îmbătrânirea populaţiei, datorită modificării structurii pe vârste a
acesteia cu consecinţe în viaţa socială, unde se modifică ratele de dependenţă .
36
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Principalele fenomene demografice legate de sarcină sunt redate în tabelul de mai jos. Dacă
în anul 2007, întreruperile de sarcină reprezentau 38,9% din total sarcini, în 2016 se ajunge la 25,0%
din total. Procentual numărul întreruperilor de sarcină a scăzut, însă și numărul sarcinilor a scăzut
considerabil (tabel 14). Dacă în anul 2007 - 60,8% din sarcini se terminau printr-o naștere cu un
născut viu, în 2016 - 74,8% din sarcini se termină prin nașterea unui născut viu.
Tabel 14. Numărul de sarcini și ponderile lor din total sarcini în România, în perioada 2007-2016
Total sarcini
Anii
Total sarcini Prin naştere Prin întrerupere curs sarcină
Născuţi vii % Născut mort % Număr întreruperi %
2007 352963 214728 60,8 1009 0,3 137226 38,9
2008 350800 221900 63,3 993 0,3 127907 36,5
2009 339576 222388 65,5 969 0,3 116219 34,2
2010 314970 212199 67,4 856 0,3 101915 32,4
2011 300439 196242 65,3 811 0,3 103386 34,4
2012 290018 201104 69,3 779 0,3 88135 30,4
2013 302135 214932 71,1 771 0,3 86432 28,6
2014 281654 202501 71,9 782 0,3 78371 27,8
2015 272645 201023 73,7 737 0,3 70885 26,0
2016 254490 190238 74,8 734 0,3 63518 25,0
37
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Așa cum se observă din figura 38, cele mai multe sarcini sunt la grupa de vârstă 25-29 ani,
situație pe care o regăsim în toată perioada studiată (vezi tabel 15).
1.7. MORTALITATEA
38
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Dinamica mortalității pe medii. Graficul de mai jos arată în anul 2016 o rată a mortalității
mai mare în mediul rural, 135.329 decese (13,9‰), față de mediul urban, 122.218 decese (9,8‰).
Fenomenul se poate datora îmbătrânirii populaţiei mai ales în mediul rural, migraţiei populaţiei
tinere către zonele urbane în căutare de locuri de muncă.
Din figura 42 se remarcă că în toată perioada studiată (2007-2016), mortalitatea crescută în
mediul rural, cu valori ale ratei brute a mortalității între 13,8‰ în 2013 (cea mai mică valoare a
intervalului) și 14,6‰ în 2010 (cea mai mare valoare a intervalului). Pentru mediul urban, valoarea
ratei mortalității variază între 8,9‰ în 2007 (cea mai mică valoare a intervalului) și 9,8‰ în 2015 și
2016 (cea mai mare valoare a intervalului).
Valorile din urban sunt mult mai mici decât media pe țară, iar în rural sunt mult mai mari.
39
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
0- 4 5- 9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 ani
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani si
total masculin feminin peste
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea generală pe grupe de vârstă și gen în anul
2016, putem afirma că ratele mortalității generale încep să crească peste valoarea medie pe țară
(11,6‰) de la grupa de vârsta 55-59 ani pentru genul masculin și de la 65-69 ani pentru genul
feminin. La toate grupele de vârstă mortalitatea masculină este mai mare decât media pe țară și
decât mortalitatea feminină, aceasta fiind mai mică pentru toate grupele de vârstă și față de media
pe țară.
150.0
100.0
50.0
0.0
0- 4 5- 9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 ani
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani si
total urban rural peste
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea generală pe grupe de vârstă și medii în
anul 2016, putem afirma că ratele mortalității generale încep să crească peste valoarea medie pe
țară (11,6‰) de la vârsta de 60-64 ani pentru mediul urban și de la 55-59 ani pentru mediul rural. La
toate grupele de vârstă mortalitatea în rural este mai mare decât media pe țară și decât mortalitatea
din urban, aceasta fiind mai mică pentru toate grupele de vârstă și față de media pe țară.
Distribuția în profil teritorial a ratei mortalității brute nu este uniformă. În anul 2016, cele
mai mici rate ale mortalității brute s-au înregistrat în judeţele Iași (9,5%o), Vâlcea (9,7%o), Brașov
(9,7%o), Ilfov (9,8%o), Bistrița-Năsăud (9,9%o). O rată mai mare a fost înregistrată în judeţele:
Teleorman (17,0%o), Giurgiu (15,3%o), Buzău (14,1%o), Călărași (13,8%o), Brăila(13,7%o). În anul 2016
40
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
- 21 județe au avut rate mai mari decât media, 3 județe au avut o rată egală cu media (11,6%o) și 18
județe rate mai mici.
Dacă analizăm datele privind mortalitatea brută în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm
creșteri ale ratei în județele: Hunedoara - cu 0,6, de la 12,4‰ la 13,0‰, Constanța - cu 0,3, de la
10,2‰ la 10,5‰, Giurgiu - cu 0,3, de la 15,0‰ la 15,3‰, Ialomița - cu 0,3, de la 13,0‰ la 13,3‰. În
alte județe rata a scăzut, cea mai mare scădere a fost înregistrată în Sălaj - cu 0,7, de la 12,5‰ la
11,8‰, Dolj - cu 0,7, de la 14,2‰ la 13,5‰, Caraș-Severin - cu 0,7, de la 13,1‰ la 12,4‰. Creșteri
ale ratei mortalității brute în 2016 față de 2015 au fost în 13 județe, în Argeș, Sibiu, Vaslui a rămas la
aceeași valoare, iar în 26 de județe aceasta a scăzut.
Analiza mortalității pe județe și gen în anul 2016, ne arată o supramortalitate masculină, în
toate județele, la fel ca în toată perioada studiată 2007-2016. Cea mai mare diferență la mortalitate
între genul masculin și cel feminin în anul 2016 a fost înregistrată în Galați (3,5‰) masculin - 12,6‰,
feminin - 9,5‰. Alte județe cu diferențe mari sunt: Neamț (2,5‰) masculin - 12,9‰, feminin -
10,4‰, Brăila (2,5‰) masculin - 15,0‰, feminin - 12,5‰, Ialomița (2,5‰) masculin - 14,5‰,
feminin - 12,1‰, Bacău (2,4‰) masculin - 12,8‰, feminin - 10,4‰. Județele la care diferența dintre
rata mortalității masculine și feminine este mică sunt: Giurgiu (0,2‰ - cea mai mică diferență)
masculin - 15,4‰, feminin - 15,2‰, Gorj (0,7‰) masculin - 11,5‰, feminin - 10,8‰, Olt (0,8‰)
masculin - 14,0‰, feminin - 13,2‰, Timiș (1,0‰) masculin - 10,7‰, feminin - 9,7‰, Mun. București
(1,0‰) masculin - 11,1‰, feminin - 10,1‰.
41
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Analiza mortalității pe județe și medii în anul 2016, ne arată o rată a mortalității brute mult
mai mare în mediul rural față de mediul urban, excepție făcând județele Hunedoara în rural - 11,0‰,
în urban - 11,8‰ și Timiș în rural - 9,6‰, în urban - 9,7‰ în care mortalitatea în urban este mai
mare decât cea din rural. Cea mai mare diferență la mortalitate între mediul rural și cel rural în anul
2016 a fost înregistrată în județele: Teleorman (9,7‰) în rural - 20,6‰, în urban - 10,9‰, alte județe
cu diferențe mari sunt Gorj (9,2%o) în rural - 17,2%o, în urban - 8%o, Mehedinți (8,6‰) în rural -
17,7‰, în urban - 9,1‰, Sălaj (8,3‰) în rural - 15,4‰, în urban - 7,1‰, Vaslui (7,5‰) în rural -
15,0‰, în urban - 7,5‰. Județele în care diferența dintre rata mortalității în rural și urban este mică
sunt: Constanța (0,5‰) în rural - 10,9‰, în urban - 10,4‰, Brașov (0,7‰) în rural - 10,2‰, în urban
- 9,5‰, Sibiu (0,8‰) în rural - 10,6‰, în urban - 9,8‰, Satu-Mare (1,5‰) în rural - 11,7‰, în urban -
10,2‰, Prahova (2,2‰) în rural - 14,1‰, în urban - 11,9‰.
42
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
43
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Dinamica mortalității pe regiuni. Regiunile cu cele mai mari rate ale mortalității sunt
conform graficului de mai jos Regiunea Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Vest, în toată perioada
studiată.
Dinamica mortalității pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari rate ale mortalității
sunt, conform graficului de mai jos, macroregiunile 4 (Reg. Sud-Vest Oltenia; Reg. Vest) și 3 (Reg.
București-Ilfov; Reg. Sud-Muntenia).
Rata brută a mortalităţii generale are un trend ascendent (fig. 49), crește în perioada 2007-
2016, de la 11,2‰ locuitori (anul 2007) la 11,6‰ locuitori (anul 2016), având în această perioadă
mici oscilații, cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2015 (11,8‰ locuitori).
44
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 51 Rata mortalității standardizate în țările Uniunii Europene, în anul 2015 Sursa: (H.F.A. 09.2017)
Distribuția în profil teritorial a ratei mortalității corectată nu este uniformă. În anul 2016,
cele mai mici rate ale mortalității corectate s-au înregistrat în judeţele: Vâlcea (5,9%o), Mun.
București (6,8‰), Cluj (7,2%o), Brașov (7,2%o), Timiș (7,4%o). O rată mai mare a fost înregistrată în
judeţele: Tulcea (9,7%o), Giurgiu (9,5%o), Satu-Mare (9,4%o), Călărași (9,2%o), Ialomița(13,7%o). În
anul 2016 - 28 județe au avut rate mai mari decât media, 1 județ a avut o rată egală cu media (8,1%o)
și 13 județe rate mai mici.
Dacă analizăm datele privind mortalitatea corectată în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale ratei în județele: Giurgiu - cu 0,3, de la 9,2‰ la 9,5‰, Hunedoara - cu 0,2, de
45
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
la 8,8‰ la 9,0‰, Ialomița - cu 0,2, de la 8,9‰ la 9,1‰, Buzău - cu 0,1, de la 8,4‰la 8,5‰. În alte
județe rata a scăzut, cea mai mare scădere a fost înregistrată în Caraș-Severin - cu 0,8, de la 9,1‰ la
8,3‰, Dolj - cu 0,6, de la 9,4‰ la 8,8‰, Sălaj - cu 0,6, de la 9,1‰ la 8,5‰. Creșteri ale ratei
mortalității corectată în 2016 față de 2015 au fost în 6 județe, în Covasna, Ilfov, Bacău, Prahova a
rămas la aceeași valoare, iar în 31 județe a scăzut.
Tabel 16. Mortalitatea pe principalele cauze de deces în România, în perioada 2007-2016 (la 100000 locuitori)
Cauze de deces 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Boli aparat
684,8 679,3 686,2 695,2 675,3 684,6 660,2 668,4 691,7 667,8
circulator
Tumori maligne 199,4 204,4 209,1 210,3 213,8 217,4 221,3 225,6 229,3 231,6
Boli aparat digestiv 64,6 68,6 73,1 73,8 64,6 64,5 62,9 65,2 64,6 65,2
Boli aparat
56,1 54,6 57,2 56,6 55,5 59,1 56,8 60,0 67,4 65,3
respirator
Accidente 54,3 56,8 54,1 53,5 46,9 47,3 45,3 44,6 43,9 43,8
46
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 52 Mortalitatea specifică pentru principalele cauze de deces în România, în perioada 2007-2016
Fig.53 Mortalitatea pe principalele cauze de deces în România în anul 2016 (la 100000 loc.)
mortalitatea specifică prin bolile aparatului circulator are un trend descendent în intervalul
studiat (2007-2016), scăzând cu 17,0%ooo, de la 684,8%ooo în 2007, la 667,8%ooo în 2016, cu mici
oscilații în perioada studiată;
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin boli ale aparatului circulator în anul
2016 pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la
genul masculin, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care
are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
47
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig.55 Mortalitatea specifică prin bolile aparatului circulator la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin boli ale aparatului circulator în anul
2016 pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate
în mediul rural, la ambele grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban,
care are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
Fig.56 Mortalitatea specifică prin bolile aparatului circulator la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016
Harta 13 Ani de viață pierduți prin boli ale aparatului Harta 14 Ani de viață pierduți prin boli ale aparatului
circulator, în România în anul 2015 circulator, în România în anul 2016
48
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
ani de viață potențial pierduți prin decese premature cauzate de boli ale aparatului circulator. Hărțile
nr. 13 și nr. 14 evidențiază distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de viață potențial pierduți
prin decese cauzate de boli ale aparatului circulator, cel mai mare număr de ani pierduți, sau cel mai
mic număr ( diferențele în aceleași județe fiind mici). În județele Bacău, Buzău, Argeș, Vaslui au
crescut anii de viață pierduți în 2016 față de 2015. În județele Cluj, Mun. București, Caraș-Severin,
Călărași, Dolj, au scăzut anii de viață potențial pierduți prin decese premature determinate de boli
ale aparatului circulator.
mortalitatea specifică prin tumori maligne prezintă un trend ascendent în perioada 2007–2016,
crescând cu 32,2%ooo , de la 199,4%ooo în anul 2007 la 231,6%ooo în 2016;
Fig. 58 Mortalitatea specifică prin tumori maligne la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin tumori în anul 2016, pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul masculin, la
ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin (care are rate mai mici
decât media pe țară la ambele grupe de vârstă).
49
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig.59 Mortalitatea specifică prin tumori maligne la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin tumori în anul 2016, pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul urban, la
ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și mediul rural (care are rate mai mici
decât media pe țară la ambele grupe de vârstă).
Harta 15 Ani de viață pierduți prin tumori, în România, în Harta 16 Ani de viață pierduți prin tumori, în România, în
anul 2015 anul 2016
mortalitatea specifică prin bolile aparatului respirator a avut un trend ascendent în perioada
2007-2016, crescând cu 9,2%ooo, de la 56,1%ooo în 2007 la 65,3%ooo în 2016;
50
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig.61 Mortalitatea specifică prin bolile aparatului respirator la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului respirator în anul
2016, pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la
genul masculin, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și aproximativ duble
față de genul feminin (care are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă, la grupa
0-64 ani fiind de aproximativ jumătate din total).
Fig.62 Mortalitatea specifică prin bolile aparatului respirator la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și medii, în anul 2016
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului respirator în anul
2016, pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate
la mediul rural, la ambele grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban,
care are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
51
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Harta 17 Ani de viață pierduți prin boli ale aparatului Harta 18 Ani de viață pierduți prin boli ale aparatului
respirator, în România, în anul 2015 respirator, în România, în anul 2016
mortalitatea specifică prin bolile aparatului digestiv a avut un trend ușor descendent în
perioada 2007-2016, crescând ușor de la 64,6%ooo în 2007, la 65,2%ooo în 2016, având valori mari
în: 2008 (68,6%ooo), 2009 (73,1%ooo) și 2010 (73,8%ooo);
52
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig.64 Mortalitatea specifică prin bolile aparatului digestiv la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și gen, în anul 2016
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv în anul
2016 pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la
genul masculin, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care
are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
Fig.65 Mortalitatea specifică prin boli ale aparatului digestiv la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și medii, în anul 2016
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv în anul
2016, pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate
la mediul rural, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și mediul urban, care
are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
Harta 19 Ani de viață pierduți prin boli ale aparatului Harta 20 Ani de viață pierduți prin boli ale aparatului
digestiv, în România în anul 2015 digestiv, în România în anul 2016
53
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig.67 Mortalitatea specifică prin accidente la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și gen, în anul 2016
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin accidente în anul 2016 pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul masculin, la
ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are rate mai mici
decât media pe țară la ambele grupe de vârstă .
54
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig.68 Mortalitatea specifică prin accidente la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin accidente în anul 2016 pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural, la
ambele grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban, care are rate mai
mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
Harta 21 Ani de viață pierduți prin accidente, în România Harta 22 Ani de viață pierduți prin accidente, în România în
în anul 2015 anul 2016
Bolile ischemice la populația 0-64 ani, dețin o pondere crescută în cadrul cauzelor de deces,
în anul 2015 (H.F.A. 09. 2017) în România (36,67%ooo loc.). Comparativ cu alte țări și zone putem
spune că România are valori de două ori mai crescute față de media UE (16,08%ooo loc.) și valori
puțin mai mici decât valoarea medie pentru Regiunea Europa. Față de țările dezvoltate ale Europei
se înregistrează valori de aproximativ patru-cinci ori mai mari (vezi tabelul 17).
55
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Tabel 17. Rata mortalității standardizate prin boli ischemice ale miocardului și prin bolile cerebro-vasculare la populaţia de
0-64 ani, la început de secol XXI (la 100.000 locuitori) Sursa: (H.F.A. 09.2017)
RSM prin boli ischemice ale miocardului la pop. RSM prin boli cerebro-vasculare la pop. 0-64
Nr.c Nr.
0-64 ani ani
rt. crt.
Rate mari Rate mici Rate mari Rate mici
1 Ucraina 101 Franța 7 1 Republica Moldova 38 Luxemburg 2
2 Republica Moldova 77 Olanda 7 2 Ucraina 34 Norvegia 3
3 Ungaria 45 Danemarca 8 3 Belarus 31 Franța 4
4 Reg. OMS europeană 39 Portugalia 9 4 Bulgaria 28 Austria 4
5 România 36 Norvegia 10 5 Letonia 24 Suedia 4
6 Slovacia 33 Italia 10 6 România 21 Spania 4
7 Estonia 30 Belgia 10 7 Reg. OMS europeană 18 Malta 4
8 UE 16 Spania 10 8 UE 7 Olanda 4
În anul 2016 au decedat 49.694 persoane (223,5%ooo locuitori) prin boli ischemice ale inimii,
reprezentând aproximativ o treime din decesele înregistrate prin boli ale aparatului circulator.
Distribuția în profil teritorial a ratei mortalității specifice prin boli ischemice ale inimii este
neuniformă. În anul 2016, cele mai mici rate ale mortalității specifice prin boli ischemice ale inimii au
fost înregistrate în judeţele: Iași (85,1%ooo), Olt (96,8%ooo), Constanța (122,8%ooo), Vâlcea (134,3%ooo),
Vrancea (145,6%ooo). O rată mai mare a fost înregistrată în judeţele: Bihor (377,5%ooo), Bistrița-
Năsăud (366,1%ooo), Mureș (360,3%ooo), Alba (357,6%ooo), Hunedoara (329,7%ooo). În anul 2016 - 22
județe au avut rate mai mari decât media (223,5%ooo) și 20 județe au avut rate mai mici.
Dacă analizăm datele privind mortalitatea specifică prin boli ischemice ale inimii în anul 2016 față de
anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei în județele: Maramureș - cu 35,9, de la 197,1%ooo la
233,0%ooo, Tulcea - cu 13,7, de la 185,1%ooo la 198,8%ooo, Mureș - cu 4,9, de la 355,4%ooo la 360,3%ooo,
Constanța - cu 3,5, de la 119,4 %ooo la 122,8%ooo. În alte județe rata a scăzut, cea mai mare scădere a
fost înregistrată în Bihor - cu 70,4, de la 447,8%ooo la 377,5%ooo, Olt - cu 48,9, de la 145,7%ooo la
96,8%ooo, Mehedinți - cu 47,7, de la 276,5%ooo la 228,7%ooo. Creșteri ale ratei mortalității specifice
prin boli ischemice în 2016 față de 2015 au fost în 8 județe, iar în 34 județe a scăzut.
Diferențe mari, pot avea drept cauză, atât profilul demografic diferit al județelor, cât și
diferențele în calitatea procesului de codificare a cauzelor de deces.
În anul 2016 au decedat prin boli ischemice ale inimii la grupa de vârstă 0-64 ani (decese
care se încadrează la decese evitabile) 7.549 persoane, reprezentând 15,2% din decesele înregistrate
în această grupă de boli.
În profil teritorial, în 2016, mortalitatea prin boli ischemice ale inimii la grupa de vârstă 0-64
ani este de 40,3%ooo locuitori, prezentând variații de la un județ la altul; astfel valori crescute s-au
înregistrat în județele: Hunedoara 70,1%ooo locuitori, Bihor 63,7%ooo locuitori, Alba 62,8%ooo locuitori,
Satu-Mare 60,3%ooo locuitori, Bistrița-Năsăud 55,4%ooo locuitori, iar valori mai mici în județele: Iași
20,1%ooo locuitori, Vrancea 21,4%ooo locuitori, Olt 23,1%ooo locuitori, Suceava 25,5%ooo locuitori, Timiș
27,1%ooo locuitori. Valori ale ratei mortalității specifice prin boli ischemice ale inimii la grupa de
vârstă 0-64 ani peste media pe țară au fost înregistrate în 2016 în 24 județe, iar în 18 județe valori
mai mici.
56
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig.69 Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii pe judete, total și 0-64 ani
Analiza pe regiuni, în anul 2016 arată că cele mai mari rate ale mortalității prin boli
ischemice au fost înregistrate în: Regiunea Nord-Vest, Centru și Vest, având valori peste media pe
țară la grupele de vârstă 0-64 și 65+. Cea mai mică rată a fost înregistrată în Regiunea Sud-Est.
Fig. 70 Mortalitatea prin boli ischemice pe regiuni și grupe de vârstă, în anul 2016
57
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Analiza pe macroregiuni, în anul 2016 arată că cele mai mari rate ale mortalității prin boli
ischemice ale inimii au fost înregistrate în macroregiunea unu (Reg. Nord-Vest; Reg. Centru), având
valori peste media pe țară la grupele de vârstă 0-64 și 65+. Cea mai mică rată a fost înregistrată în
macroregiunea doi (Reg. Nord-Est; Reg. Sud-Est).
Fig.71 Mortalitatea prin boli ischemice pe macroregiuni și grupe de vârstă, în anul 2016
mortalitatea prin bolile ischemice ale inimii (total) prezintă un trend descendent în perioada
2007-2016, scăzând cu 11,2%ooo, de la 234,7%ooo în 2007 la 223,5%ooo în 2016, înregistrând valori
mai mari în 2010 (237,0%ooo) și 2015 (236,5%ooo);
Fig.72 Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii iîn România, în perioada 2007-2016
Fig.73 Mortalitatea prin boli ischemice la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016
58
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Analiza pe medii arată că, în anul 2016 au decedat prin boli ischemice în urban 23.042
persoane (183,9%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 3.938 persoane (36,7%ooo
locuitori), iar la 65+ ani 19.104 persoane (1.057,2%ooo locuitori). În rural au decedat 26.652 persoane
(274,5%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 3.611 persoane (45,1%ooo locuitori), iar la
65+ ani 23.041 persoane (1347,3%ooo locuitori).
Analiza pe gen arată că, în anul 2016, au decedat prin boli ischemice la masculin 24.782
persoane (228,3%ooo locuitori), din care la masculin, la grupa de vârstă 0-64 ani 5.828 persoane
(61,8%ooo locuitori), iar la grupa de vârstă 65+ ani 18.954 persoane (1334,9%ooo locuitori). La genul
feminin au decedat 24.912 persoane (218,9%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 1.721
persoane (18,5%ooo locuitori), iar la grupa de vârstă 65+ ani 23.191 persoane (1105,8%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ischemice ale inimii în anul 2016
pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la
mediul rural, la ambele grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban,
care are rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
Fig.74 Mortalitatea prin boli ischemice la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ischemice ale inimii în anul 2016
pe grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul
masculin, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are
rate mult mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă și a cărei valoare reprezintă
aproximativ o treime din mortalitatea înregistrată la genul masculin.
Bolile cerebro-vasculare la populația 0-64 ani, în anul 2015 (H.F.A. 09.2017), dețin o
pondere importantă comparativ cu alte țări europene, astfel, România a înregistrat o valoare a
mortalității prin bolile cerebro-vasculare (21,77%ooo loc.) de trei ori mai mare decât în UE (7,21%ooo
loc.) și puțin mai mare decât în Regiunea Europa (18,09%ooo loc.). Față de țările dezvoltate ale
Europei valorile sunt mult mai mari. (tabelul 17)
În anul 2016 au decedat 42.861 persoane prin boli cerebro-vasculare (192,8%ooo locuitori),
reprezentând aproximativ o treime din decesele înregistrate prin boli ale aparatului circulator.
În profil teritorial, decesele prin boli cerebro-vasculare nu sunt uniform distribuite în
teritoriu, astfel, valori crescute ale mortalității se înregistrează în județele: Teleorman (431,5%ooo
locuitori), Olt (398,0%ooo locuitori), Dolj (368,4%ooo locuitori), Gorj (321,5%ooo locuitori), Giurgiu
(296,3%ooo locuitori), iar valori mai mici în județele: Timiș (94,5%ooo locuitori), Sibiu (105,2%ooo
locuitori), Iași (105,7%ooo locuitori), Alba (107,5%ooo locuitori), Constanța (116,1%ooo locuitori). În anul
59
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
2016 - 19 județe au avut rate mai mari decât media (192,8%ooo) și 23 județe au avut rate mai mici.
Diferențele foarte mari înregistrate în raportarea deceselor prin boli cerebro-vasculare pot fi reale,
însă există și posibilitatea de codificare greșită fără respectarea reglementărilor OMS de codificare a
cauzei de deces.
Dacă analizăm datele privind mortalitatea specifică prin boli cerebro-vasculare în anul 2016
față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei în județele: Olt - cu 27,2, de la 370,8%ooo la 298,0%ooo,
Tulcea - cu 24,3, de la 162,3%ooo la 186,5%ooo, Mehedinți - cu 21,6, de la 245,6%ooo la 267,2%ooo, Arad
- cu 11,2, de la 136,7%ooo la 148,0%ooo. În alte județe rata a scăzut, cea mai mare scădere a fost
înregistrată în Giurgiu - cu 78,7, de la 375,0%ooo la 296,3%ooo, Teleorman - cu 46,8, de la 478,3%ooo, la
431,5%ooo, Vâlcea - cu 36,8, de la 316,8%ooo, la 280,0%ooo. Creșteri ale ratei mortalității specifice prin
boli cerebro-vasculare în 2016 față de 2015 au fost în 13 județe, în 2 județe au rămas aceleași valori,
iar în 28 județe a scăzut.
60
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
În anul 2016 au decedat prin boli cerebro-vasculare la categoria de vârstă 0-64 ani (decese
care se încadrează la decese evitabile) 4.458 persoane, reprezentând 10,4% din decesele înregistrate
în această categorie. Toate aceste decese evitabile au o amprentă negativă asupra sistemului sanitar
românesc, iar distribuția geografică a lor ne poate ghida în a trage unele concluzii privind
managementul de sănătate în zonele respective.
În profil teritorial, în 2016, decesele prin boli cerebro-vasculare la grupa de vârstă 0-64 ani cu
o rată medie de 23,8%ooo locuitori, nu au fost uniform distribuite ; astfel, valori crescute s-au
înregistrat în județele: Olt (46,2%ooo locuitori), Teleorman (46,1%ooo locuitori), Dolj (38,7%ooo
locuitori), Dâmbovița (36,5%ooo locuitori), Buzău (35,4%ooo locuitori), iar valori mai mici în județele:
Iași (10,4%ooo locuitori), Alba (11,9%ooo locuitori), Galați (12,3%ooo locuitori), Argeș (16,2%ooo
locuitori), Harghita (17,1%ooo locuitori). În anul 2016 - 22 județe au avut rate mai mari decât media
(23,8%ooo) și 20 județe au avut rate mai mici. Toate aceste decese au înregistrat valori mai mari în
județele din zona de sud a țării, acolo unde ratele de mortalitate sunt cele mai mari, ele ar putea fi
evitate dacă populația ar fi asigurată corespunzător cu medici, servicii medicale și educație sanitară,
ceea ce ar crește adresabilitatea pacienților, depistarea la timp a cazurilor de îmbolnăvire și tratarea
lor corectă.
Analiza pe regiuni, în anul 2016, arată că cele mai mari rate ale mortalității prin boli cerebro-
vasculare au fost înregistrate în regiunile: Sud-Vest Oltenia și Sud-Muntenia, având valori peste
media pe țară la total și grupele de vârstă 0-64 și 65+. Cea mai mică rată a fost înregistrată în
Regiunea Centru și Regiunea Vest pentru total și 65+, iar pentru 0-64 ani în Regiunea Centru și
Regiunea Nord-Est.
Fig. 76 Mortalitatea prin boli cerebro-vasculare pe regiuni și grupe de vârstă în anul 2016
Fig. 77 Mortalitatea prin boli cerebro-vasculare pe macroregiuni și grupe de vârstă, în anul 2016
61
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Analiza pe macroregiuni, în anul 2016, arată că cele mai mari rate ale mortalității prin boli
cerebro-vasculare au fost înregistrate în macroregiunea patru (Reg. Sud-Vest Oltenia; Reg. Vest),
având valori peste media pe țară la grupele de vârstă 0-64 și 65+ și pe total. Cea mai mică rată, cu
valori sub media pe țară, a fost înregistrată în macroregiunea unu (Reg. Nord-Vest; Reg.Centru).
mortalitatea prin boli cerebro- vasculare (total) prezintă un trend descendent în perioada 2007-
2016, scăzând cu 33,3%ooo, de la 226,1%ooo în 2007 la 192,8%ooo în 2016;
Analiza pe medii arată că, în anul 2016, au decedat prin boli cerebro-vasculare în urban
18.311 persoane (146,2%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 2.203 persoane (20,5%ooo
locuitori), iar la 65+ ani 16.108 persoane (891,4%ooo locuitori). În rural au decedat 24.550 persoane
(252,9%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 2.255 persoane (28,2%ooo locuitori), iar la
65+ ani 22.295 persoane (1303,7%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin boli cerebro-vasculare în anul 2016 pe grupe
de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural,
la ambele grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban, care are rate mai
mici decât media pe țară și la ambele grupe de vârstă.
Fig.79 Mortalitatea prin boli cerebro-vasculare la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și medii, în anul 2016
Analiza pe gen arată că, în anul 2016, au decedat prin boli cerebro-vasculare la masculin
19.065 (175,6%ooo locuitori), din care la masculin, grupa de vârstă 0-64 ani 3.019 (32,0%ooo locuitori),
62
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
iar la masculin 65+ ani 16.046 (1130,1%ooo locuitori). La genul feminin au decedat 23.796 (209,1%ooo
locuitori), din care la feminin, grupa de vârstă 0-64 ani 1.439(15,5%ooo locuitori), iar la feminin 65+
ani 22.357 (1066,0%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin boli cerebro-vasculare în anul 2016 pe
grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul
masculin, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are
rate mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă și la genul masculin.
Fig.80 Mortalitatea prin boli cerebro-vasculare la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și gen, în anul 2016
mortalitatea prin cancer pulmonar (total) prezintă un trend ascendent în perioada 2007-2016,
crescând cu 5,7%ooo, de la 40,2%ooo locuitori în 2007, la 45,9%ooo locuitori în 2016; Cea mai mare
valoare a fost înregistrată în anul 2015 de 46.5%ooo locuitori. În anul 2016 au decedat prin cancer
pulmonar 10.211 locuitori, reprezentând o rată a mortalității 45,9%ooo locuitori.
Analiza pe medii arată că, în anul 2016, au decedat prin cancer pulmonar în urban 5.822
persoane (46,5%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 2.540 persoane (23,7%ooo
locuitori), iar la 65+ ani 3.282 persoane (181,6%ooo locuitori). În rural au decedat 4.389 persoane
(45,2%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 1.908 persoane (23,9%ooo locuitori), iar la
65+ ani 2.481 persoane (145,1%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin cancer pulmonar în anul 2016 pe
grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că rata de mortalitate în mediul
rural, la grupa de vârstă 0-64 ani, a fost mai mare decât media pe țară și mediul urban, iar
63
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
mortalitatea prin cancer pulmonar la grupa de vârstă 65 +, a fost mult mai mică decât media pe țară
și urban, care a înregistrat rate mai mici decât media pe țară la grupa de vârstă 0-64 ani, și mult mai
mari la 65+.
Fig.82 Mortalitatea prin cancer pulmonar la populația 0-64 ani și 65+ ani,
pe total și medii, în anul 2016
Analiza pe gen arată că, în anul 2016, au decedat prin cancer pulmonar la masculin 7.893
persoane (72,7%ooo locuitori), din care la masculin, grupa de vârstă 0-64 ani 3.580 persoane
(37,9%ooo locuitori), iar la masculin 65+ ani 4.313 persoane (303,8%ooo locuitori). La genul feminin au
decedat 2.318 persoane (20,4%ooo locuitori), din care grupa de vârstă 0-64 ani 868 persoane
(9,3%ooo locuitori), iar la 65+ ani 1.450 persoane (69,1%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin cancer pulmonar în anul 2016 pe
grupe de vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul
masculin, la ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are
rate mult mai mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă și a cărui valoare reprezintă
aproximativ jumătate din mortalitatea pe total.
Fig.83 Mortalitatea prin cancer pulmonar la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016
64
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Analiza pe medii arată că, în anul 2016, au decedat prin pneumonie în urban 3.546 persoane
(28,3%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 1.122 persoane (10,5%ooo locuitori ), iar la
65+ ani 2.424 persoane (134,1%ooo locuitori). În rural au decedat 3.017 persoane (31,1%ooo locuitori),
din care la grupa de vârstă 0-64 ani 1.178 persoane (14,7%ooo locuitori), iar la 65+ ani 1.839 persoane
(107.5,7%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin pneumonie în anul 2016 pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că rata de mortalitate la mediul rural, la
grupa de vârstă 0-64 ani înregistrează valoare mai mare decât la total și la urban, iar la 65+ cea mai
mică valoare a acesteia.
În urban, rata pentru grupa 0-65 ani este mică față de total și rural, iar pentru 65+, este mult
mai mare decât total și rural.
160.0
134.1
140.0 121.2
120.0 107.5
100.0
80.0
60.0
40.0
12.3 10.5 14.7
20.0
0.0
total urban rural
0-64 ani 65+ ani
Fig.85 Mortalitatea prin pneumonie la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016
Analiza pe gen arată că, în anul 2016, au decedat prin pneumonie la masculin 3.823
persoane (35,2%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 1.588 (16,8%ooo locuitori), iar la
masculin 65+ ani 2.235 persoane (157,4%ooo locuitori). La genul feminin au decedat 2.740 persoane
(24,1%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 712 persoane (7,7%ooo locuitori), iar la
feminin 65+ ani 2.028 persoane (96,7%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin pneumonie în anul 2016 pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul masculin, la
ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are rate mult mai
mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
65
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 86 Mortalitatea prin pneumonie la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016
mortalitatea prin BPOC (total) prezintă un trend ascendent în perioada 2007-2016, crescând cu
2,7%ooo, de la 20,4%ooo în 2007 la 23,1%ooo în 2016 (în 2016 au fost 5144 decedați prin BPOC).
Analiza pe medii arată că, în anul 2016, au decedat prin BPOC în urban 1.984 persoane
(15,8%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 434 persoane (4,0%ooo locuitori), iar la 65+
ani 1.550 persoane (85,8%ooo locuitori). În rural au decedat 3.160 persoane (32,5%ooo locuitori), din
care la grupa de vârstă 0-64 ani 639 persoane (8,0%ooo locuitori), iar la 65+ ani 2.521 persoane
(147,4%ooo locuitori).
Fig.88 Mortalitatea prin BPOC la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016
66
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin BPOC în anul 2016 pe grupe de vârstă
0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural, la ambele
grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban, care are rate mai mici
decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
Analiza pe gen arată că, în anul 2016, au decedat prin BPOC, la masculin, 3.519 persoane
(32,4%ooo locuitori), din care la masculin, grupa de vârstă 0-64 ani, 861 persoane (9,1%ooo locuitori),
iar la masculin 65+ ani, 2.658 persoane (187,2%ooo locuitori). La genul feminin au decedat 1.625
persoane (14,3%ooo locuitori), din care la feminin, grupa de vârstă 0-64 ani, 212 persoane (2,3%ooo
locuitori), iar la feminin 65+ ani, 1.413 persoane (67,4%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin BPOC în anul 2016, pe grupe de vârstă
0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul masculin, la
ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are rate mult mai
mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă și a cărei valoare reprezintă aproximativ
jumătate din mortalitatea pe total.
Fig.89 Mortalitatea prin BPOC la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016
mortalitatea prin ciroza hepatică (total) prezintă un trend descendent în perioada 2007-2016,
scăzând cu 2,5%ooo locuitori, de la 37,6%ooo locuitori în 2007 la 35,1%ooo locuitori în 2016; din anul
2007 până în 2010, rata a cescut anual, după care a scăzut mult în 2011, menținându-se după
aceea în jurul valorii de 35-36%ooo. locuitori
Analiza pe medii arată că, în anul 2016, au decedat prin ciroză în urban 3.921 persoane
(31,3%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 2.154 persoane (20,1%ooo locuitori), iar la
67
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
65+ ani 1.767 persoane (97,8%ooo locuitori). În rural au decedat 3.879 persoane (40,0%ooo locuitori),
din care la grupa de vârstă 0-64 ani 1.939 persoane (24,2%ooo locuitori), iar la 65+ ani 1.940 persoane
(113,4%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin ciroză, în anul 2016, pe grupe de
vârstă 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural, la
ambele grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban, care are rate mai
mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
Fig. 91 Mortalitatea prin ciroza hepatică la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016
Analiza pe gen arată că, în anul 2016, au decedat prin ciroză la masculin 4.815 persoane
(44,4%ooo locuitori), din care la masculin, grupa de vârstă 0-64 ani 2.815 persoane (29,8%ooo
locuitori), iar la masculin 65+ ani 2.000 persoane (140,9%ooo locuitori). La genul feminin au decedat
2.985 persoane (26,2%oo%ooo o locuitori), din care la feminin, grupa de vârstă 0-64 ani 1.278
persoane (13,8%ooo locuitori), iar la feminin 65+ ani 1.707 persoane (81,4%ooo locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin ciroză în anul 2016, pe grupe de vârstă
0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, putem afirma că ratele de mortalitate la genul masculin, la
ambele grupe de vârstă, sunt mai mari decât media pe țară și genul feminin, care are rate mult mai
mici decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
Fig.92 Mortalitatea prin ciroza hepatică la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016
mortalitatea prin suicid (total) prezintă un trend descendent în perioada 2007-2016, scăzând cu
1,9%ooo locuitori, de la 10,8%ooo locuitori în 2007 la 8,9%ooo locuitori în 2016; ratele de
mortalitate prin suicid au crescut începând cu 2007 până în 2010, apoi au scăzut continuu până
68
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
în 2016, la cea mai mică valoare a intervalului (8,9%ooo locuitori). În 2016 s-au sinucis 1968
persoane.
15
12.3
11.0 11.5 11.3 11.1
10.8 10.8
la 100000 locuitori
9.9 10.0
10 8.9
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Analiza pe medii arată că, în anul 2016, au decedat prin suicid în urban 768 persoane
(6,1%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 575 persoane (5,4%ooo locuitori), iar la 65+ ani
193 persoane (10,7%ooo locuitori). În rural au decedat 1200 persoane (12,4%ooo locuitori), din care la
grupa de vârstă 0-64 ani 885 persoane (11,1%ooo locuitori), iar la 65+ ani 315 persoane (18,4%ooo
locuitori).
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin suicid în anul 2016, pe grupe de vârstă
0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural, la ambele
grupe de vârstă, sunt mult mai mari decât media pe țară și mediul urban, care are rate mai mici
decât media pe țară la ambele grupe de vârstă.
Fig.94 Mortalitatea prin suicid la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și medii, în anul 2016
Analiza pe gen arată că în anul 2016, au decedat prin suicid la masculin 1.650 persoane
(15,2%ooo locuitori), din care, la masculin, grupa de vârstă 0-64 ani 1.249 persoane (13,2%ooo
locuitori), iar la masculin 65+ ani, 401 persoane (28,2%oo%ooo o locuitori). La genul feminin au
decedat 318 persoane (2,8%ooo locuitori), din care la feminin, grupa de vârstă 0-64 ani, 211 persoane
(2,3%ooo locuitori), iar la feminin 65+ ani, 107 persoane (5,1%ooo locuitori).
69
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
30.0 28.2
25.0
20.0
14.4 13.2
15.0
10.0 7.8
5.1
5.0 2.3
0.0
total masculin feminin
0-64 ani
Fig.95 Mortalitatea prin suicid la populația 0-64 ani și 65+ ani, pe total și gen, în anul 2016
Tabel 18. Ratele brute și standardizate ale mortalității pe principalele cauze de deces și anii de viață pierduți din cauza
decesului, în România, în anul 2016 (la 100000 locuitori)
Boli aparat Boli aparat Boli aparat
Tumori Accidente
circulator respirator digestiv
Rata brută 668,4 233,1 65,4 43,9 65,3
Rata standardizată 433,5 176,9 48,6 38,5 51,3
Ani de viață pierduți 785550 671006,9 173093 239993,6 218419,7
Valorile înregistrate pentru România sunt mari în comparație cu țările dezvoltate din Europa.
Ca o concluzie se poate spune că, dacă asupra natalității se poate interveni mai greu, fenomenul
fiind dependent și de voința de a mai naște copii, asupra mortalității există o posibilitate mai mare
de acțiune, ea fiind determinată de o multitudine de factori ce pot fi influențați de o politică
corespunzătoare în domeniul sănătății populației: creșterea nivelului de trai, creșterea calității
asistenței medicale, creșterea gradului de cunoștințe medicale ale întregii populații, scăderea
poluării mediului ambiant, creșterea rolului și acțiunilor medicinei preventive. De asemenea,
70
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
tendința evidentă de îmbătrânire a populației impune atât măsuri coerente de control și prevenție a
bolilor specifice vârstei a treia, dar mai ales stimularea (prin diverse facilități) creșterii natalității.
14
12
12 11
10.1 9.8
9.4 9
10
7.8 8.1 7.5
8 6.8
6
4
2
0
Fig. 96 Evoluția ratei mortalității infantile (0-1 an) în Harta 23. Rata mortalității infantile în țările Europene, în
România, în perioada 2007-2016 anul 2015 Sursa: ECHI (European Core Health indicators)
La nivel international, în anul 2015, rata mortalității infantile oscilează între valoarea maximă
de 10,7 la %o născuți vii, înregistrată în Turcia, și valoarea minimă de 1,6 la %o născuți vii în Slovenia.
Rata mortalităţii infantile în România ocupă poziția a treia, după Turcia și Macedonia, cu o valoare de
7,6 la %o născuți vii, mai mare cu 4,0 decât media UE ( 3,6 %o născuți vii ), vezi (harta 23).
În anul 2015, conform ECHI, 18 țări au valori sub media EU 28, restul au valori peste medie.
Alături de România cu valori mari, dar mai mici decât în România fiind și: Albania (7,1%o născuți vii) și
Bulgaria (6,6%o născuți vii). Ungaria cu o rată de 4,2%o născuți vii (cu valori mai mici cu 3,4 decât
71
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
România), are valori cu 0,6 peste media europeană. Valori mici la nivel european, mult sub medie se
înregistrează în: Slovenia, Finlanda, Muntenegru, Norvegia, Suedia, Estonia, Italia etc.
Distribuția în profil teritorial a mortalităţii infantile, în anul 2016, nu este uniformă. Județul
cu cea mai mică rată a mortalităţii infantile în 2016 a fost Ilfov (3,4 %o născuți vii)., Rate mici s-au
înregistrat și în Municipiul București (4,2 %o născuți vii), Timiș (4,5 %o născuți vii), Cluj (4,5 %o născuți
vii), Prahova (4,5 %o născuți vii). Rata cea mai mare a mortalităţii infantile a fost înregistrată în
județul Călărași (12,3 %o născuți vii)., Rate mari au fost înregistrate și în județele: Mehedinți (11,4 %o
născuți vii), Tulcea (11,3 %o născuți vii), Satu-Mare (10,4 %o născuți vii), Brăila (10,1 %o născuți vii). În
22 de județe valorile mortalității infantile au fost peste media pe România (6,8%o născuți vii), iar 20
județe au avut valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității infantile în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale mortalității infantile în județele: Brăila - cu 4,7, de la 5,4 %o născuți viila 10,1
%o născuți vii, Giurgiu - cu 3,7, de la 6,2 %o născuți vii la 9,9 %o născuți vii, Galați - cu 3,3, de la 5,5 %o
născuți vii, la 8,8 %o născuți vii. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității infantile au fost în Dolj - cu
4,2, de la 9,7 %o născuți vii, la 5,5 %o născuți vii, Tulcea - cu 3,1, de la 14,4 %o născuți vii, la 11,3 %o
72
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
născuți vii, Ilfov - cu 2,9, de la 6,3 %o născuți vii, la 3,4 %o născuți vii. Creșteri ale ratei mortalității
infantile în 2016 față de 2015 au fost în 16 județe, într-un județ rata a rămas constantă, și în 25
județe a scăzut.
Fig.98 Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și medii, în anul 2016
Mortalitatea infantilă, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare în mediul rural (8,4%o
născuți vii) comparativ cu mediul urban (5,5 %o născuți vii) și față de media pe total țară (6,8%o
născuți vii).
Fig.99 Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și gen, în anul 2016
Mortalitatea infantilă, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru genul masculin
(7,7%o născuți vii) comparativ cu genul feminin (5,9%o născuți vii) și față de media pe total țară
(6,8%o născuți vii).
Dinamica mortalității infantile pe medii. Pe medii, mortalitatea infantilă este mult mai mai
mare în mediul rural decât în mediul urban.
73
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Tabel 19. Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii pe sexe şi medii în România, în perioada 2007-2016
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total 12 11 10,1 9,8 9,4 9,0 7,8 8,1 7,5 6,8
Urban 10,2 8,5 8,1 7,7 7,5 6,6 6,3 5,9 5,8 5,5
Rural 14,1 14 12,6 12,3 11,8 11,8 9,7 10,6 9,5 8,4
Masculin 13,4 12,4 11,2 10,9 10,6 9,6 8,6 9,4 8,1 7,7
Feminin 10,5 9,5 8,9 8,6 8,2 8,4 7,0 6,7 6,8 5,9
Mortalitatea infantilă în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, din cauza
condițiilor de viață uneori precare, a nivelului mai scăzut de educaţie şi al cunoştințelor despre
sănătatea copilului, ale părinţilor din mediul rural, dar și datorită accesului mai redus la servicii de
sănătate.
Dinamica mortalității infantile pe gen. Mortalitatea infantilă la genul masculin prezintă un
nivel mai crescut decât la genul feminin și constituie o temă importantă de studiu pentru specialiști.
Dinamica mortalității infantile pe regiuni. Regiunile cu cele mai mari rate ale mortalității
sunt conform graficului de mai jos Regiunea Sud-Est, Sud-Muntenia și Centru. Cele mai mici rate se
înregistrează în: Regiunea București - Ilfov.
Dinamica mortalității infantile pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari rate ale
mortalității sunt conform figurii 101 macroregiunea doi (Reg. Nord-Est; Reg. Sud-Est). Cele mai mici
rate se înregistrează în macroregiunea trei (Reg.București - Ilfov; Reg. Sud-Muntenia).
74
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Conform tabelului 20 și fig. 102 cele mai frecvente decese în cadrul mortalității infantile sunt
decese neonatale (0-27 zile).
Tabel 20. Rata mortalităţii infantile (la 1000 născuţi vii) pe vârste, în România, în perioada 2007–2016
0–6 zile 0-27 zile 28-365 zile
Anii Mortalitate infantilă
(neo.precoce) (neonatală) (postneonatală)
2007 12,0 4,8 6,9 5,1
2008 11,0 4,1 6,2 4,8
2009 10,1 3,7 5,7 4,4
2010 9,8 3,7 5,5 4,3
2011 9,4 3,5 5,3 4,1
2012 9,0 3,2 4,7 4,3
2013 7,8 3,3 4,6 3,3
2014 8,1 3,2 4,8 3,3
2015 7,5 3,0 4,3 3,2
2016 6,8 2,5 3,8 3,0
Fig. 102 Evoluţia mortalităţii infantile pe vârste, în România, în perioada 2007-2016 (la 1000 născuţi vii)
Mortalitatea infantilă are un trend descendent atât pe total, cât și pentru toate grupele de
vârstă (0-6 zile, 0-27 zile, 28-365 zile) (Tabel 20 și fig. 102).
Mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) scade în 2016 (2,5%o născuți vii) comparativ cu
2015 (3,0%o născuți vii), aceasta vând un trend descendent începând din 2007. Decesele neonatale
precoce 0-6 zile dețin o pondere importantă, și anume 37,4% din decesele infantile și 67,2% din
decesele neonatale (0-27 zile).
Tabel 21. Mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) la 1000 născuţi vii în România, în perioada 2007-2016
Total Masculin Feminin Urban Rural
Anul
cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici
2007 1025 4,8 606 5,5 419 4,0 511 4,4 514 5,2
2008 919 4,1 557 4,9 362 3,4 425 3,5 494 4,9
2009 824 3,7 496 4,3 328 3,0 396 3,3 428 4,3
2010 782 3,7 473 4,3 309 3,0 369 3,1 413 4,4
2011 695 3,5 420 4,2 275 2,9 331 3,1 364 4,1
2012 639 3,2 364 3,5 275 2,8 267 2,5 372 4,0
2013 699 3,3 405 3,7 294 2,8 338 2,9 361 3,7
2014 647 3,2 393 3,8 254 2,6 272 2,5 375 4,1
2015 595 3,0 342 3,3 253 2,6 273 2,5 322 3,6
2016 518 2,5 296 2,8 222 2,2 249 2,2 269 2,9
75
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Analiza pe gen și medii ne arată că mortalitatea neonatală precoce(0-6 zile) urmează același
trend descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc la genul masculin și
în mediul rural (tabelul 21).
6 5.5
4.9
5
4.3 4.3 4.2
4
3.7 3.8
4 3.4 3.5
3.3
3 3 2.9 2.8 2.8 2.8
3 2.6 2.6
2.2
2
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
masculin feminin
Fig. 103 Mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) la 1000 născuți vii pe gen în România, în perioada 2007-2016
Repartiția pe gen evidențiază faptul că mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) urmează
același trend descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc la genul
masculin (tabelul 21 și fig. 103).
6.0
5.2
4.9
5.0 4.4 4.4
4.3 4.1 4.1
4.0
4.0 3.5 3.7 3.6
3.3 3.1 3.1 2.9 2.9
3.0 2.5 2.5 2.5
2.2
2.0
1.0
0.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
urban rural
Fig. 104 Mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) la 1000 născuți vii ,pe medii ,în România, în perioada 2007-2016
Repartiția pe medii arată că mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) urmează același trend
descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc în mediul rural (tabelul 21
și fig. 104).
76
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 105 Mortalitatea 0-6 zile în Europa, în anul 2015 Sursa: (H.F.A. ianuarie 2018)
În Europa, în anul 2015, rata mortalității 0-6 zile oscilează între valoarea maximă de 3,8 la %o
născuți vii înregistrată în Bosnia-Herțegovina și valoarea minimă de 0,6 la %o născuți vii în, Slovenia.
Rata mortalităţii infantile în România ocupă poziția a treia, după Bosnia-Herțegovina și Malta, cu o
valoare de 3,2 la %o născuți vii, mai mare cu 1,4 decât media UE (1.8 %o născuți vii ), vezi (Fig. 105). În
anul 2015, conform (H.F.A. ianuarie 2018), 16 țări au valori sub media EU 28, restul au valori peste
medie. Alături de România cu valori mari, dar mai mici decât ale României se află și Bulgaria (2.,8%o
născuți vii). Valori mici la nivel european, mult sub medie se înregistrează în Slovenia, Finlanda,
Norvegia, Suedia, Estonia, Italia etc.
Mortalitatea neonatală (0-27 zile) este în scădere în 2016 (3,8%o născuți vii) față de 2015
(4,3%o născuți vii), dar se menține la un nivel foarte ridicat (55,6% din decesele infantile),
reprezentând mai mult de jumătate din decesele înregistrate la copiii sub 1 an, ceea ce înseamnă
mari deficienţe în educaţia sanitară a mamelor respective privind creșterea și îngrijirea copilului, a
scăderii nivelului de trai şi, bineînţeles, a supravegherii insuficiente din partea personalului sanitar a
copilului sub un an. Mortalitatea neonatală cunoaşte o tendinţă de scădere în intervalul de timp
2007-2016, de la 6,9%o născuţi vii în 2007, la 3,8%o născuţi vii în 2016.
Tabel 22. Mortalitatea neonatală (0-27 zile) la 1000 născuţi vii,în România, în perioada 2007-2016
Total Masculin Feminin Urban Rural
Anul
cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici
2007 1477 6.9 853 7.7 624 6.0 732 6.3 745 7.6
2008 1373 6.2 829 7.3 544 5.1 638 5.3 735 7.3
2009 1269 5.7 756 6.6 513 4.8 605 5.0 664 6.6
2010 1160 5.5 690 6.3 470 4.6 545 4.6 615 6.5
2011 1043 5.3 606 6.0 437 4.6 514 4.8 529 5.9
2012 954 4.7 541 5.2 413 4.2 410 3.8 544 5.9
2013 980 4.6 557 5.0 423 4.1 477 4.0 503 5.2
2014 972 4.8 587 5.6 385 3.9 411 3.7 561 6.1
2015 859 4.3 487 4.7 372 3.8 403 3.6 456 5.0
2016 771 3.8 444 4.3 327 3.3 356 3.2 415 4.5
77
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 106 Mortalitatea neonatală (0-27 zile) la 1000 născuți vii, pe gen, în România, în perioada 2007-2016
Analiza pe gen a mortalității neonatale (0-27 zile), arată că aceasta urmează același trend
descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc la genul masculin (tabelul
22 și fig. 106).
Fig. 107 Mortalitatea neonatală (0-27 zile) la 1000 născuți vii pe medii, în România, în perioada 2007-2016
Analiza pe medii evidențiază faptul că mortalitatea neonatală (0-27 zile) urmează același
trend descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc în mediul rural
(tabelul 22 și fig. 107).
78
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Tabel 23. Mortalitatea postneonatală (28-365 zile) la 1000 născuţi vii în România, în perioada 2007-2016
Total Masculin Feminin Urban Rural
Anul
cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici
2007 1097 5.1 623 5.6 474 4.5 454 3.9 643 6.5
2008 1060 4.8 587 5.1 473 4.4 392 3.2 668 6.7
2009 981 4.4 531 4.6 450 4.2 377 3.1 604 6.0
2010 918 4.3 503 4.6 415 4.0 368 3.1 550 5.8
2011 807 4.1 461 4.6 346 3.6 283 2.7 524 5.8
2012 858 4.3 449 4.3 409 4.2 310 2.9 548 5.9
2013 700 3.3 391 3.5 309 3.0 264 2.2 436 4.5
2014 662 3.3 387 3.7 275 2.8 243 2.2 419 4.6
2015 644 3.2 356 3.4 288 3.0 243 2.2 401 4.4
2016 615 3.0 363 3.5 252 2.5 252 2.3 363 3.9
Fig. 108 Mortalitatea postneonatală (28-365 zile) la 1000 născuți vii pe gen, în România, în perioada 2007-2016
Analiza pe gen, arată că mortalitatea postneonatală (28 - 365 zile) urmează același trend
descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc la genul masculin (tabelul
23 și fig. 108).
Fig. 109 Mortalitatea potneonatală (28-365 zile) la 1000 născuți vii, pe medii, în România, în perioada 2007-2016
Analiza pe medii, arată că mortalitatea postneonatală (28-365 zile) urmează același trend
descendent începând din 2007 până în 2016, mai multe decese se produc în mediul rural (tabelul 23
și fig. 109).
79
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
În ceea ce privește cauzele de deces, principala cauză de deces pentru mortalitatea infantilă
este prin cauze perinatale, urmată de decese prin boli ale aparatului respirator și anomalii
congenitale (fig. 110 și tabelul 24). În ţările europene occidentale, decesele infantile prin boli ale
aparatului respirator sunt mult mai puţin frecvente, fiind considerate drept decese evitabile.
Tabel 24. Mortalitatea infantilă pe principalele cauze de deces în România, în perioada 2006-2016
- număr decedați sub 1 an la 1000 născuți vii -
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total, din care: 12 11 10,1 9,8 9,4 9,0 7,8 8,1 7,5 6,8
aparatul respirator 3,4 3,3 2,9 2,8 2,6 2,6 1,9 2,0 1,8 1,8
cauze perinatale 4,5 3,9 3,6 3,4 3,4 3,1 3,1 3,2 2,7 2,4
anomalii congenitale 2,7 2,4 2,4 2,4 2,2 2,1 1,9 1,7 1,8 1,5
boli infecțioase şi parazitare 0,3 0,3 0,2 0,2 0,3 0,2 0,1 0,2, 0,2 0,2
aparatul digestiv 0,2 0,1 0,2 0,1 0,2 0,1 0,1 0,2 0,2 0,1
accidente, otrăviri 0,4 0,5 0,4 0,4 0,3 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3
40
la % din total decese 0-1 an
32
24
16
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Ap.resp. Cauze perin. Anom. cong. Alte cauze
Fig. 110 Evoluția deceselor 0-1 an pe principalele cauze de deces în România, în perioada 2007-2016
80
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
1.7.5. Mortinatalitatea
Mortinatalitatea se referă la născuţii morţi raportaţi la 1000 de născuţi vii + născuţii morţi.
Rata mortinatalităţii are o tendinţă de scădere, având valoarea de 3,6 la 1000 născuţi vii şi morţi în
anul 2016, față de anul 2007, în care se atingea valoarea de 4,7%o născuţi vii şi morţi (fig. 111).
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Distribuția în profil teritorial a mortinatalităţii, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea
mai mică rată a mortinatalităţii în 2016 a fost Dolj (0,3%o născuți vii+născuți morți), rate mici s-au
înregistrat și în Iași (0,7%o născuți vii+născuți morți), Cluj (1,7%o născuți vii+născuți morți), Vâlcea
(1,8%o născuți vii+născuți morți), Brașov (2,0%o născuți vii+născuți morți). Rata cea mai mare a
mortinatalităţii a fost înregistrată în județul Satu-Mare (9,7%o născuți vii+născuți morți), rate mari au
fost înregistrate și în Ialomița (7,1%o născuți vii+născuți morți), Bihor (6,2%o născuți vii+născuți
morți), Hunedoara (5,5%o născuți vii+născuți morți), Brăila (5,4%o născuți vii+născuți morți). În 23 de
județe valorile mortinatalităţii au fost peste media pe România (3,6%o născuți vii+născuți morți), iar
19 județe au avut valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortinatalităţii în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri mortinatalităţii în județele: Ialomița - cu 3,4, de la 3,7%o născuți vii+născuți morți
la 7,1%o născuți vii+născuți morți, Satu-Mare - cu 3,2, de la 6,5%o născuți vii+născuți morți la 9,7 %o
născuți vii+născuți morți, Brăila - cu 2,9, de la 2,5%o născuți vii+născuți morți la 5,4%o născuți
vii+născuți morți. Cele mai mari scăderi ale ratei mortinatalităţii au fost în Covasna - cu 4,6, de la
7,2%o născuți vii+născuți morți la 2,6%o născuți vii+născuți morți, Călărași - cu 3,8, de la 6,5%o născuți
vii+născuți morți la 2,7%o născuți vii+născuți morți, Teleorman - cu 2,8, de la 5,0%o născuți
vii+născuți morți la 2,2%o născuți vii+născuți morți. Creșteri ale ratei mortinatalităţii în 2016 față de
2015 au fost în 22 județe, într-un județ rata a rămas constantă și în 19 județe a scăzut.
81
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
M.Bucureşti 3.3
Vrancea 3.4
Vâlcea 1.8
Vaslui 3.9
Tulcea 4.8
Timiş 3.4
Teleorman 2.2
Suceava 3.5
Sibiu 3.9
Sălaj 5.0
Satu-Mare 9.7
Prahova 4.9
Olt 2.1
Neamţ 4.6
Mureş 4.8
Mehedinţi 4.9
Maramureş 4.5
Ilfov 3.2
Iaşi 0.7
Ialomiţa 7.1
Hunedoara 5.5
Harghita 4.6
Gorj 2.7
Giurgiu 3.3
Galaţi 3.9
Dolj 0.3
Dâmboviţa 3.8
Covasna 2.6
Constanţa 4.2
Cluj 1.7
Călăraşi 2.7
Caraş-S. 4.5
Buzău 2.9
Brăila 5.4
Braşov 2.0
Botoşani 3.7
Bistriţa-N. 4.4
Bihor 6.2
Bacău 2.3
Argeş 4.4
Arad 4.6
Alba 2.2
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0
În ceea ce priveşte analiza pe medii, rata de mortinatalitate crește uşor în 2016 comparativ
cu 2015 în mediul urban şi scade în mediul rural (tabel 25, fig. 114). Această tendinţă de scădere
poate fi datorată politicilor Ministerului Sănătății privind mama şi copilul, precum şi dezvoltării
mijloacelor care permit mamelor să aibă acces la informaţii privind sănătatea mamei şi a copilului.
Analiza pe gen arată că rata de mortinatalitate crește uşor în 2016 comparativ cu 2015
pentru genul masculin, şi scade puțin la genul feminin (tabel 25, fig. 113).
Specialiştii din domeniu susţin că nivelul înalt al mortinatalității este direct determinat de
starea sănătăţii femeii. Astfel, starea de sănătate a femeii gravide, condiţionată de alimentaţie
insuficientă, utilizare de alcool, tutun sau droguri, sporeşte riscul pentru viaţa şi sănătatea copilului
nenăscut.
82
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Tabel 25. Evoluția mortinatalității pe gen și medii în România, în perioada 2006-2015 (la %o născuți morți + născuți vii)
Total Urban Rural Masculin Feminin
Anul
cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici
2007 1009 4,7 498 4,3 511 5,2 546 4,9 463 4,4
2008 993 4,5 468 3,8 525 5,2 541 4,7 452 4,2
2009 969 4,3 474 3,9 495 4,9 526 4,6 443 4,1
2010 856 4,0 420 3,6 436 4,6 463 4,2 393 3,8
2011 811 4,1 363 3,4 448 5,0 416 4,1 395 4,1
2012 779 3,9 348 3,2 431 4,6 445 4,3 334 3,4
2013 771 3,6 325 2,7 446 4,6 410 3,7 361 3,5
2014 782 3,8 373 3,4 409 4,4 416 4,0 366 3,7
2015 737 3,7 340 3,1 397 4,4 380 3,7 357 3,7
2016 734 3,6 365 3,3 369 4,0 399 3,8 335 3,4
În fig. 113 și fig. 114 se observă tendința de scădere a mortinatalității pe gen și medii.
Mortinatalitatea este mai mare la genul masculin față de cel feminin, și mai mică în mediul urban
față de rural.
83
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Mortalitatea copiilor în vârstă de 1-4 ani reprezintă numărul de decese din perioada 1-4 ani,
raportat la populația de aceeași vârstă. Este un indicator studiat de Organizația Mondială a Sănătății,
care se referă la sănătatea copiilor mici, influenţat în cea mai mare măsură de îngrijirile mamei, dar
şi de supravegherea copilului mic de către personalul sanitar. Rata deceselor copiilor 1–4 ani s-a
îmbunătăţit în perioada 2007-2016, dar este încă mare, de 32,6%ooo copii 1-4 ani în anul 2016 față de
la 52,0%o00 copii 1-4 ani, valoare înregistrată în 2007 (fig. 115).
Fig. 115 Evoluția mortalității copiilor 1-4 ani în România, în perioada 2007-2016
Distribuția în profil teritorial a mortalităţii 1-4 ani, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu
cea mai mică rată a mortalităţii 1-4 ani în 2016 a fost Bistrița-Năsăud (14,5%ooo copii 1-4 ani), rate
mici s-au înregistrat și în Cluj (14,8%ooo copii 1-4 ani), Buzău (18,6%ooo copii 1-4 ani), Suceava
(19,9%ooo copii 1-4 ani), Vrancea (20,1%ooo copii 1-4 ani). Rata cea mai mare a mortalităţii 1-4 ani a
fost înregistrată în județul Teleorman (94,4%ooo copii 1-4 ani), rate mari au fost înregistrate și în
Giurgiu (80,2%ooo copii 1-4 ani), Sălaj (67,9%ooo copii 1-4 ani), Călărași (50,6%ooo copii 1-4 ani), Caraș-
Severin (50,4%ooo copii 1-4 ani). În 24 de județe valorile mortalităţii 1-4 ani au fost peste media pe
România (32,6%ooo copii 1-4 ani), iar 18 județe au avut valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii 1-4 ani în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale mortalităţii 1-4 ani în județele: Giurgiu - cu 60,7, de la 19,6%ooo copii 1-4 ani la
80,2%ooo copii 1-4 ani, Teleorman - cu 51,9, de la 42,5%ooo copii 1-4 ani la 94,4%ooo copii 1-4 ani,
Covasna - cu 32,2, de la 10,6%ooo copii 1-4 ani la 42,8%ooo copii 1-4 ani. Cele mai mari scăderi ale ratei
mortalităţii 1-4 ani au fost în Vâlcea - cu 38,0, de la 70,3%ooo copii 1-4 ani la 32,4%ooo copii 1-4 ani,
Maramureș - cu 36,2, de la 56,9%ooo copii 1-4 ani la 20,7%ooo copii 1-4 ani, Bistrița-Năsăud - cu 28,8,
de la 43,3%ooo copii 1-4 ani la 14,5%ooo copii 1-4 ani. Creșteri ale ratei mortalităţii 1-4 ani în 2016 față
de 2015 au fost în 18 județe, într-un județ rata a rămas constantă și în 23 județe a scăzut.
84
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Dinamica mortalității copiilor în vârstă de 1 - 4 ani, pe regiuni. Regiunile cu cele mai mari
rate ale mortalității 1 - 4 ani sunt conform graficului de mai jos regiunile: Sud-Muntenia, Vest și S-V-
Oltenia. Cele mai mici rate se înregistrează în Regiunea București - Ilfov.
85
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Dinamica mortalității 1 – 4 ani pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari rate ale
mortalității sunt conform graficului macroregiunea patru (Reg. Sud-Vest-Oltenia; Reg. Vest). Cele mai
mici rate se înregistrează în macroregiunea unu (Reg. Nord-Vest; Reg. Centru).
Fig. 118 Dinamica mortalității 1-4 ani pe macroregiuni, în România, în anul 2016
Dinamica mortalității 1 - 4 ani pe medii. Pe medii, mortalitatea copiilor 1 - 4 ani este mult
mai mai mare în mediul rural, decât în mediul urban. În rural, mortalitatea primei copilării (1 - 4 ani)
scade de la 64,0%o00 în 2007 la 38,7%o00 în 2016. În urban, mortalitatea primei copilării (1 - 4 ani)
scade de la 41,0%o00 în 2007 la 27,4%o00 în 2016.
Fig. 119 Mortalitatea 1-4 ani la 100000 copii 1-4 ani, pe medii, în România, în perioada 2007-2016
Mortalitatea copiilor 1 - 4 ani în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, din cauza
condițiilor de viață uneori precare, a nivelului mai scăzut de educaţie şi cunoştinte despre sănătatea
copilului, ale părinţilor din mediul rural, dar și datorită accesului mai redus la servicii de sănătate.
Dinamica mortalității 1 - 4 ani pe gen. Mortalitatea copiilor 1-4 ani la genul masculin
prezintă un nivel mai înalt decât la genul feminin, constituie o temă importantă de studiu pentru
specialiști. La genul masculin scade de la 58,3%o00 în 2007,la 34,2%o00 în 2016. La genul feminin scade
de la 45,3%o00 în 2007 la 30,9%o00 în 2016.
86
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 120 Mortalitatea 1-4 ani la 100000 copii 1-4 ani pe gen, în România, în perioada 2007-2016
Fig. 121 Mortalitatea copiilor 1–4 ani pe primele cauze de deces, în România, în perioada 2007-2016
Urmărind ratele de mortalitate specifică la copii de vârstă 1-4 ani pe cauze de deces, se
constată că sunt în scădere în 2016 comparativ cu 2007 și ele respectă structura ponderilor pe cauze,
astfel, primul loc fiind ocupat de leziuni traumatice, care scad de la 16,1%o00 în 2007 la 10,9%o00 în
2016, rată mai mare față de cea înregistrată în 2012 (9,5%o00) și 2014 (9,8%o00). Urmează bolile
aparatului respirator, tumorile, anomaliile congenitale, bolile sistemului nervos, toate având valori
mult mai scăzute comparativ cu 2007 (tabel 26, fig. 121). În anii 2010 și 2014 diferențele dintre
valoarea ratei mortalității prin leziuni traumatice și prin afecțiuni respiratorii (care sunt decese
evitabile) sunt foarte mici, iar în anul 2012, cea mai mare valoare a ratei mortalității este prin
afecțiuni respiratorii.
Tabel 26. Mortalitatea copiilor 1–4 ani, pe primele cauze de deces, în România, în perioada 2007–2016
- la 100.000 copii de vârstă 1-4 ani -
Cauze deces 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Leziunile traumatice 16,1 15,2 14,9 13,4 14,7 9,5 12,2 9,8 11,6 10,9
Boli aparat respirator 12,3 12,3 9,3 13,3 11,5 10,6 8,2 9,3 8,2 8,0
Anomalii congenitale 8,4 5,6 6,7 4,9 5,7 5,2 3,5 3,6 3,0 3,8
Tumori 6,6 6,4 5,2 5,2 4,0 3,5 3,6 3,4 4,0 2,7
Boli sistem nervos 4,0 3,8 2,8 4,3 3,8 2,1 2,8 2,7 3,1 2,1
87
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Decesul matern este decesul unei femei în cursul sarcinii sau într-o perioadă de 42 zile de la
terminarea sa (oricare ar fi durata sau localizarea sarcinii, prin orice cauză determinată sau agravată
de sarcină sau de îngrijirile pe care aceasta le-a solicitat) şi 30 de zile post-abortum.
Mortalitatea maternă, calculată ca raport al numărului de decese prin complicaţii ale sarcinii, naşterii
şi lăuziei (avort + risc obstetrical direct) la 1000 născuţi vii ,scade, ajungând în 2016 la valoarea de
0,08 la 1000 născuți vii (fig. 122).
Fig. 122 Mortalitate maternă prin complicații ale sarcinii, nașterii și lăuziei în România, în perioada 2007-2016
Rata mortalităţii materne în anul 2016 a fost de 0,08 la 1000 născuţi vii, mai mică decât cea
din 2007, care avea valoarea de 0,15%o născuţi vii. Valori crescute înregistrate în intervalul 2007-
2016, au fost în anul 2009 (0,21%o născuţi vii), în 2010 (0,24%o născuţi vii) și în 2011 (0,26%o născuţi
vii), înregistrând valori diferite pe cele două componente: risc obstetrical-cauze directe şi avort (fig.
123).
0.30
0.25
0.24
0.2
0.21
0.25
0.2
la 1000 născuți vii
0.2
0.20
0.15
0.13
0.13
0.13
0.12
0.11
0.15
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.08
0.1
0.1
0.10
0.05
0.05
0.04
0.04
0.03
0.03
0.03
0.02
0.01
0.05
0.00
0.00
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
mortalitatea maternă mortalitate risc obst. mortalitate avort
Începând cu anul 2009, cauzele indirecte de decese materne (risc obstetrical indirect şi cauze
colaterale), se codifică cu codurile de la O95 la O99, exceptând cauzele colaterale, adică leziunile
traumatice şi otrăvirile. Astfel se permite identificarea deceselor materne prin risc obstetrical
indirect, care, până în 2009, se codificau la codul de boală respectiv (tabel 27).
88
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 124 Mortalitatea maternă în țările Uniunii Europene, în anul 2015 Sursa: (H.F.A. ianuarie 2018)
Deşi, în conformitate cu definiţiile OMS în vigoare, decesele prin risc obstetrical direct, risc
obstetrical indirect şi cele prin avort se includ în calculul mortalităţii materne, nu toate ţările includ şi
decesele prin risc indirect în calculul mortalităţii materne. De aceea, comparaţiile cu celelalte ţări pot
să fie distorsionate.
Pe plan european, deţinem o rată mare de mortalitate maternă (fig. 124). Cele mai mari rate
se înregistrează în Republica Moldova, Islanda, Federația Rusă, Ucraina. Ungaria și România au
aceeași rată a deceselor materne (0,14), urmată de Bulgaria (0,12) și Regiunea Europa (0,11). UE
(0,05) înregistrează valori mici comparativ cu România. Valorile cele mai mici se înregistrează în
Malta, Norvegia, Suedia, Italia etc.
Mortalitatea maternă pe medii are același trend descendent pe medii, atât pentru rural cât
și pentru urban. În perioada 2009-2011 s-a înregistrat un vârf, ca la totalul pe țară.
89
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Tabel 28. și fig. 125 Decesele și mortalitatea maternă pe medii în România, în perioada 2007-2016
- la 1000 născuți vii -
Decese materne Mortalitatea maternă
0.40
Anul
0.31
0.30
Total Urban Rural Total Urban Rural
0.22
0.22
0.21
0.20
2008 30 15 15 0.14 0.12 0.15
0.19
0.17
0.17
0.20
0.15
2009 47 25 22 0.21 0.21 0.22
0.14
0.13
0.12
0.11
0.11
0.11
0.11
2010 51 22 29 0.24 0.19 0.31
0.09
0.09
0.06
2011 50 23 27 0.25 0.22 0.30
2012 23 10 13 0.11 0.09 0.14
2013 27 11 16 0.13 0.09 0.17
0.00
2014 24 14 10 0.12 0.13 0.11 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
2015 27 12 15 0.13 0.11 0.17
0.08 0.06 0.11 urban rural
2016 17 7 10
Așa cum se vede în graficul de mai jos (fig. 126) există o strânsă corelație între natalitate,
mortalitate și spor natural. Unul dintre factorii care influenţează semnificativ indicatorul natalităţii
este migraţia populaţiei şi, în special, a celor în vârstă aptă de muncă. Pe parcursul ultimilor 10 ani,
numărul persoanelor de 15 ani şi peste, aflate la lucru sau în căutare de lucru în străinătate, și care
are o tendinţă semnificativă de creştere.
Fig. 126 Natalitatea, mortalitatea și sporul natural al populației, în România, în perioada 2007-2016
Astfel, putem concluziona că, scăderea drastică a natalităţii precum şi migraţia masivă
generează sporul negativ al populaţiei şi îmbătrânirea demografică. Una din consecinţele acestei
situaţii va fi micşorarea populaţiei apte de muncă şi îmbătrânirea forţei de muncă din ţară, ceea ce
va influenţa raportul dintre populaţia activă şi cea inactivă şi creşterea nevoilor de servicii de
sănătate, cu efecte asupra sistemului de sănătate şi societății în ansamblu.
În acest context semnalăm că este necesară elaborarea unor strategii la nivel naţional, care
ar putea asigura încurajarea creşterii natalităţii.
Graficul de mai sus arată o ușoară îmbunătățire a ratelor pentru anul 2016, comparativ cu
2015: scade ușor mortalitatea, crește ușor natalitatea și se îmbunătățește sporul natural.
90
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Boli cerebro-
Alte
vasculare
17%
22%
Comparând decesele influențabile (amenable) - pe total 2016 (53488) față de 2015 (54217),
- gen masculin 2016 (32292) față de 2015 (32723), - gen feminin 2016 (21196) față de 2015 (21494),
- mediul urban 2016 (27274) față de 2015 (27596) și - mediul rural 2016 (26214) față de 2015
(26621) putem constata că la toate categoriile (total, gen și medii), decesele influențabile sunt mai
puține ca număr în 2016, față de 2015. Repartiția acestor decese influențabile pe gen și mediu ne
arată un număr și o pondere mult mai mare pentru genul masculin față de cel feminin, și mai mare
ca număr și pondere pentru mediul urban comparativ cu mediul rural.
Decesele influențabile (sensibile la îngrijirea medicală) sunt mai scăzute ca număr și pondere
comparativ cu cele prevenibile (sensibile la promovarea sănătății), pentru total, masculin, urban și
rural, iar pentru genul feminin sunt mai scăzute decesele prevenibile în cei doi ani comparați.
91
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
92
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
2. INDICATORI DE MORBIDITATE
2.1. MORBIDITATEA
93
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 130 Morbiditatea generală pe principalele clase de boli în România, în perioada 2007-2016
Evoluția cazurilor noi de îmbolnăvire pe gen. Pentru cazurile noi de îmbolnăvire pe gen
putem spune că, în timp ce pentru genul feminin cresc de la 7.255.970 cazuri (67728,1%ooo femei) în
2007 la 8.324.185 cazuri (82595,5%ooo femei) în 2016, pentru genul masculin scad de la 7.030.675
cazuri (69134,3 %ooo bărbați) în 2007 la 6.299.822 cazuri (65430,5 %ooo bărbați) în 2016.
Evoluția cazurilor noi de îmbolnăvire pe medii. Pentru cazurile noi de îmbolnăvire pe medii
putem spune că, în timp ce pentru mediul urban scad de la 8.405.139 cazuri (73372,1%ooo locuitori)
în 2007 la 8.310.706 cazuri (78509,1 %ooo locuitori) în 2016, pentru mediul rural cresc de la 5.881.506
cazuri (62386,8%ooo locuitori) în 2007 la 6.313.301 cazuri (69218,2%ooo locuitori) în 2016 (fig.131).
95000 Total
87500 Masculin
80000
la 100000 loc.
Feminin
72500 Urban
65000
Rural
57500
50000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Fig. 131 Dinamica incidenței pe total, medii și sexe, în România, în perioada 2007-2016
Structura pe clase de boli în anul 2016 comparativ cu anul 2007, păstrează aceeași ordine
pentru clasele de boli, și anume, bolile aparatului respirator (reprezentând 37,9% din numărul total
al îmbolnăvirilor în 2016 și 43,6% în 2007), urmate de bolile aparatului digestiv, bolile sistemului
nervos, bolile sistemului osteo-muscular, boli aparat genito-urinar etc. (fig. 132 și 133).
94
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 132 Structura morbidității generale (cazuri noi) pe Fig. 133 Structura morbidității generale (cazuri noi) pe
clase de boli, în România, în anul 2007 clase de boli, în România, în anul 2016
Tabel 32 Rate specifice prin boli cu alură de cronicitate, în evidenţa cabinetelor medicilor de familie, România în anul 2016
– la 100000 locuitori –
Boala hipertensivă 12725,0
Cardiopatia ischemică 5966,8
Diabetul zaharat 4012,3
Bolile pulmonare cronice obstructive 2082,7
Bolile cerebro-vasculare 1717,1
Boala ulceroasă 1526,0
Ciroza hepatică 1526,7
Calculoza renală 864,9
Anemia 910,3
Guşa 904,1
Epilepsia 609,3
Nefritele 329,1
Cordul pulmonar cronic 208,8
Evidenţa bolnavilor cronici la nivelul cabinetelor medicilor de familie este mult sub cea reală,
datorită necomunicării informaţiilor de către medicii de familie (doar aproximativ 80% din medicii de
familie raportează date privind incidența și prevalența). Astfel numărul persoanelor bolnave
raportate în 2016 încă este mai mic decât cel identificat activ prin ancheta din anul 1997.
95
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
2.1.2.1. Diabetul
Numărul cazurilor noi de diabet zaharat, depistate la nivelul cabinetelor de nutriție și boli
metabolice în perioada 2007-2016 a scăzut de la 84591 cazuri (în 2007) la 77339 cazuri (în 2016),
determinând o incidență prin diabet zaharat de 405,1%ooo locuitori în 2007 și de 392,6%ooo locuitori
în 2016 (fig. 134). Perioada 2007-2016 are un trend descendent, oscilează de la un an la altul, însă
conform graficului de mai jos, începând din 2012 până în 2016, se înregistează o creștere
permanentă a ratei incidenței.
Incidența prin diabet zaharat a avut un vârf de creștere în 2008, și anume, au fost depistate
95756 cazuri noi, cu o rată 466,2%ooo locuitori, reprezentând perioada în care a fost făcută evaluarea
stării de sănătate a populație, după care a urmat o ușoară scădere, ajungând în 2012 la 63739 cazuri
noi (317,7%ooo locuitori) reprezentând cea mai mică valoare a incidenței diabetului zaharat în
perioada studiată.
Fig. 134 Incidența prin diabet zaharat (cazuri noi-total la 100000 loc.) în România, în perioada 2007–2016
Harta 24 Incidența prin diabet zaharat, în România, Europa și Uniunea Europeană, în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018
96
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Harta nr. 24 evidențiază faptul că România (cu o rată de 394%ooo locuitori) se situează sub
nivelul mediei pentru Europa (581%ooo locuitori). Rate mari ale incidenței se înregistrează în Slovenia,
Finlanda, Marea Britanie, iar rate mici în Rusia, Ucraina, Republica Moldova și Germania.
Conform raportărilor cabinetelor de nutriție și boli metabolice distribuția în profil teritorial a
cazurilor noi de diabet zaharat, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a
incidenței în 2016 a fost Giurgiu (73.6 %ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Alba (167,3%ooo
locuitori), Bacău (177,0%ooo locuitori), Olt (209,2%ooo locuitori), Bistrița-Năsăud (224,8%ooo locuitori).
Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Hunedoara (1014,5%ooo locuitori ), rate
mari au fost înregistrte și în Bihor (607,8%ooo locuitori), Mun. București (597,0%ooo locuitori),
Teleorman (555,6%ooo locuitori), Caraș-Severin (545,4%ooo locuitori). În 14 județe rata incidenței a
fost peste media pe România (392,5%ooo locuitori), iar în 28 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin diabet zaharat în anul 2016 față de anul
2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței prin diabet zaharat în județele: Hunedoara - cu 368,2, de
la 646,3%ooo locuitori la 1014,5%ooo locuitori, Bihor - cu 144,7, de la 463,1%ooo locuitori la 607,8%ooo
locuitori, Mun. București - cu 90,2, de la 506,8%ooo locuitori la 597,0%ooo locuitori. Cele mai mari
scăderi ale ratei incidenței prin diabet zaharat au fost în Neamț - cu 278,6, de la 666,9%ooo locuitori la
388,4%ooo locuitori, Bistrița-Năsăud - cu 221,9, de la 446,7%ooo locuitori la 224,8%ooo locuitori,
Harghita - cu 86,4, de la 351,8%ooo locuitori la 265,4%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței în 2016
față de 2015 au fost în 27 județe și în 15 județe Incidența a scăzut.
Incidența prin diabet în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de diabet zaharat
raportate de cabinetele de nutriție și boli metabolice în anul 2016 pe total țară, sunt în Regiunea
București-Ilfov, cu o incidență de 543,2%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu valoarea de
521,7%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri noi de diabet zaharat s-au raportat în Regiunea Nord –
Est, 289,2%ooo locuitori, Regiunea Sud-Est, 350,1%ooo locuitori.
97
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 135 Dinamica incidenței prin diabet zaharat pe regiuni, în România în anul 2016
Incidența prin diabet în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de diabet
zaharat în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea trei (Regiunea Sud-Muntenia și Regiunea
București-Ilfov).
Cele mai puține cazuri noi de diabet zaharat în anul 2016 pe total țară sunt în macroregiunea
doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea unu
(Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).
Fig. 136 Dinamica incidenței prin diabet zaharat, pe macroregiuni, în România, în anul 2016
500.0
430.3
392.5
400.0 348.5
300.0
200.0
100.0
0.0
total urban rural
Fig.137 Incidența prin diabet zaharat, total țară și medii, în anul 2016
Incidența prin diabet zaharat, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare în mediul urban
(430,3%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (348,5%ooo locuitori) și față de media pe total țară
(392,5%ooo locuitori).
98
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig.138 Incidența prin diabet zaharat, total țară și gen, în anul 2016
Incidența prin diabet zaharat, în anul 2016, pe gen, este mai mare pentru genul masculin
(397,3%ooo locuitori) comparativ cu genul feminin (387,9%ooo locuitori) și față de media pe total
țară (392,5%ooo locuitori).
Analiza în dinamică a incidenţei diabetului zaharat la copii urmează un trend ascendent,
ajungând la valori ale incidenței specifice pe grupe de vârstă astfel: 8,8%ooo copiii 0-14 ani în 2007,
7,9%ooo copiii 0-14 ani în 2009 (cea mai mică valoare a ratei incidenței prin diabet zaharat în perioada
2007-2016) şi de 18,8%ooo copiii 0-14 ani în anul 2016 (fig. 139), mai mult decât dublu față de 2007.
Fig. 139 Incidența prin diabet zaharat (cazuri noi la-copii 0-14 ani, la %ooo copii 0-14 ani) în România, în perioada 2007-
2016
99
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
în 2007 la un număr de 1.018.849 (5170,1 la 100000 locuitori) în 2016 (fig. 140). În profil teritorial,
cazurile de diabet zaharat nu sunt uniform distribuite. Cele mai mari, respectiv cele mai mici rate de
bolnavi în evidenţă în anul 2016 se constată în judeţele nominalizate în tabelul 34:
Tabel 34 Prevalența diabetului zaharat în evidenţă (la 100000 locuitori), în România, în anul 2016
Judeţe cu rate mai mari la 100000 locuitori Judeţe cu rate mai mici la 100000 locuitori
Municipiul București 7599,5 Giurgiu 1894,9
Timiș 7185,7 Călărași 2763,1
Hunedoara 6933,4 Ialomița 3067,0
Dolj 6654,4 Mehedinți 3077,3
Arad 6518,8 Bistrița-Năsăud 3169,8
Sibiu 6322,2 Ilfov 3187,8
Sălaj 6265,6 Olt 3200,9
Buzău 6137,1 Covasna 3279,3
Satu-Mare 6124,1 Brăila 3661,7
Conform raportărilor cabinetelor de nutriție și boli metabolice distribuția în profil teritorial a
cazurilor de diabet zaharat în evidență, în anul 2016, nu este uniformă.
Județul cu cea mai mică rată a prevalenței în 2016 a fost Giurgiu (1894.9%ooo locuitori), rate
mici s-au înregistrat și în Călărași (2763,1%ooo locuitori), Ialomița (3067,0%ooo locuitori), Mehedinți
(3077,2%ooo locuitori), Bistrița-Năsăud (3169,8%ooo locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței a fost
înregistrată în Mun. București (7599,5%ooo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Timiș
(7185,7%ooo locuitori), Hunedoara (6933,4%ooo locuitori), Dolj (6654,4%ooo locuitori), Arad
(6518,8%ooo locuitori). În 19 județe rata prevalenței prin diabet zaharat a fost peste media pe
România (5170,1%ooo locuitori), iar în 23 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin diabet zaharat în anul 2016 față de anul
2015, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin diabet zaharat în județele: Constanța - cu 936,4,
de la 4798,5%ooo locuitori la 5734,9%ooo locuitori, Brașov - cu 488,1, de la 5015,4%ooo locuitori la
5503,5%ooo locuitori, Bihor - cu 468,6, de la 5503,2%ooo locuitori la 5971,8 %ooo locuitori. Cele mai
mari scăderi ale ratei prevalenței prin diabet zaharat au fost în Cluj - cu 1048,2, de la 5242,4%ooo
locuitori la 4194,2%ooo locuitori, Mun. București - cu 355,5, de la 7955,0%ooo locuitori la 7599,5%ooo
locuitori, Hunedoara - cu 263,3, de la 7196,7%ooo locuitori la 6933,4%ooo locuitori. Creșteri ale ratei
prevalenței în 2016 față de 2015 au fost în 35 județe și în 7 județe au fost scăderi.
100
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Harta 27 Prevalența prin diabet în România, Europa și Uniunea Europeană, în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018
Deși cazurile de diabet zaharat rămași în evidență au crescut mult și în România, comparativ
cu Europa și UE, avem o prevalență sub valorile înregistrate în cele două zone (harta 27).
Prevalența prin diabet zaharat, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare în mediul urban
(6112,7%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (4076,2%ooo locuitori) și față de media pe total
țară (5170,1%ooo locuitori).
7000.0
6112.7
6000.0 5170.1
5000.0
4076.2
4000.0
3000.0
2000.0
1000.0
0.0
total urban rural
Fig.141 Prevalența prin diabet zaharat, total țară și medii, în anul 2016
6000.0 5453.1
5170.1
4899.7
5000.0
4000.0
3000.0
2000.0
1000.0
0.0
total masculin feminin
Fig.142 Prevalența prin diabet zaharat, total țară și gen, în anul 2016
101
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Prevalența prin diabet zaharat, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru genul
masculin (5453,1%ooo %ooo locuitori) comparativ cu genul feminin (4899,7%ooo locuitori) și față de
media pe total țară (5170,1%ooo locuitori).
100 94.9
85.1
la 100000 copii 0-14 ani 80 74.1 74.2
66.4 67.8
63.4 63.5 63.2
56.7
60
40
20
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Fig. 143 Prevalența prin diabet zaharat (rămași în evidență copii 0-14 ani la 100000 copii 0-14 ani) în România,
în perioada 2007-2016
Analiza în dinamică a prevalenței diabetului zaharat la copii 0-14 ani urmează același trend
ascendent, ajungând la valori ale prevalenței specifice pe grupe de vârstă astfel: 63,4%ooo copiii 0-
14 ani în 2007, crește continuu până în 2011, apoi scade în 2012 și ajunge la cea mai mică valoare a
intervalului în 2013 (56,7%ooo copiii 0-14 ani), după care crește continuu, la valoarea ratei de
94,9%ooo copiii 0-14 ani în anul 2016 (fig. 143), mai mult cu 31,5%ooo față de 2007.
2.1.2.2. Cancerul
400
330.3
305.1 311.3 308.1
286.8 294.9 298.0 291.6 283.5 292.3
300
200
100
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
102
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Prognoza privind incidența prin cancer până în anul 2025 arată tendința de creștere continuă
a cazurilor noi de cancer, ajungând în anul 2025 la valoarea de 342,5%ooo locuitori, ceea ce impune
o mai mare atenție acordată depistare precoce acestei boli prin screeninguri, unde este posibil,
pentru a determina o reducere a costurilor și a mortalității prin această boală (fig. 145).
Fig. 145 Prognoza ratelor de incidență prin cancer în România până în anul 2025
Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, cazurile noi de cancer în anul 2016 nu sunt
uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a incidenței în 2016 a fost Ilfov
(79,6%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Călărași (202,2%ooo locuitori), Giurgiu (204,4%ooo
locuitori), Bacău (211,2%ooo locuitori), Harghita (223,3%ooo locuitori). Rata cea mai mare a incidenței
a fost înregistrată în județul Bihor (449,6%ooo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Arad
(417,6%ooo locuitori), Tulcea (416,7%ooo locuitori), Hunedoara (410,7%ooo locuitori), Brăila (400,7%ooo
locuitori). În 26 județe rata incidenței a fost peste media pe România (308,1%ooo locuitori), iar în 16
județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin cancer, raportate de cabinetele de
oncologie, în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței prin cancer în
județele: Iași - cu 39,2, de la 329,5%ooo locuitori la 368,6%ooo locuitori, Arad - cu 33,2, de la 384,4%ooo
locuitori la 417,6%ooo locuitori, Mehedinți - cu 31,9, de la 332,8%ooo locuitori la 364,7%ooo locuitori.
Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin cancer au fost în Brașov - cu 105,6, de la 423,1%ooo
locuitori la 317,5 %ooo locuitori, Constanța - cu 72,7, de la 362,1%ooo locuitori la 289,5%ooo locuitori,
Călărași - cu 44,4, de la 246,6%ooo locuitori la 202,2%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței în 2016
față de 2015 au fost în 22 județ, și în 20 județe incidența a scăzut (harta 28).
103
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Harta nr. 29 evidențiază faptul că România (cu o incidență prin cancer de 316%ooo locuitori)
se situează sub nivelul mediei pentru Europa (439%ooo locuitori) și față de EU (569%ooo locuitori).
Rate mari ale incidenței se înregistrează în Ungaria, Danemarca, Suedia, Germania, iar rate mici în
Ucraina, Republica Moldova.
Harta 29. Incidența prin cancer în România, Europa și Uniunea Europeană în anul 2015
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018
Incidența prin cancer în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de cancer
raportate de cabinetele de oncologie în anul 2016, pe total țară, sunt în Regiunea Vest 364,9%ooo
locuitori. Urmează Regiunea Nord-Vest, cu valoarea de 344,6%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri
noi de cancer sunt în Regiunea București-Ilfov 196,8%ooo locuitori, Regiunea Sud-Muntenia 285,5%ooo
locuitori.
Incidența prin cancer în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de cancer în
anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).
104
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Cele mai puține cazuri noi de cancer în anul 2016 pe total țară sunt în macroregiunea trei
(Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea
doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est) (Fig. 147).
400 352.6
329.8 316.4
308.1
300 247.3
200
100
Incidența prin cancer, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru genul masculin
(350,5%ooo locuitori) comparativ cu genul feminin (267,6%ooo locuitori) și față de media pe total
țară (308,1%ooo locuitori).
400.0
350.5
350.0 308.1
300.0 267.6
250.0
200.0
150.0
100.0
50.0
0.0
total masculin feminin
105
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
300
262.9
251.1 245.0 249.1
234.7 236.4
240 216.8
201.5 201.7 209.9
180
120
60
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Prognoza privind incidența prin cancer (date raportate de medicul de familie) până în anul
2025 arată tendința de creștere continuă a cazurilor noi de cancer, ajungând în anul 2025 la valoarea
ratei de 318,1%ooo locuitori, ceea ce impune o mai mare atenție acordată depistării precoce a acestei
boli prin screeninguri, unde este posibil, pentru a determina o reducere a costurilor și a mortalității
prin această boală (fig. 150).
Fig. 150 Prognoza ratelor de incidență prin cancer în România până în anul 2025
700.0
652.4
651.4
666.1
693.9
665.5
662.1
592.8
585.4
700
600
500
262.9
251.1
249.1
245.0
236.4
234.7
400
216.8
212.1
209.9
205.1
201.7
201.5
195.0
189.6
189.3
181.8
173.0
167.5
159.2
158.2
300
200
21.1
19.3
19.0
15.7
14.5
14.3
13.0
12.8
10.1
10.0
100
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
TOTAL 0-14 ani 15-64 ani 65+ ani
Fig. 151 Incidența prin cancer în România,pe grupe de vârstă, în perioada 2007-2016
106
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Analizând pe gupe de vârstă incidența prin cancer la genul masculin, în România, în perioada
2007-2016, se observă valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față
de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an la altul,
pentru aceeași variabilă, dar determină un trend ascendent în intervalul studiat.
958.7
1000.9
935.7
946.8
917.5
911.9
902.8
862.8
848.8
833.0
1000
800
600
278.1
268.7
263.0
257.8
257.3
252.9
235.4
229.4
224.3
222.7
204.3
197.0
185.8
185.0
180.2
180.2
173.3
400
163.3
161.1
160.6
22.0
18.9
16.8
16.0
15.0
14.6
14.2
200
12.2
11.4
10.8
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Fig. 152 Incidența prin cancer în România,pe grupe de vârstă și genul masculin, în perioada 2007-2016
Analizând pe gupe de vârstă incidența prin cancer la genul feminin, în România, în perioada
2007-2016, se constată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față
de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an la altul,
pentru aceeași variabilă, dar determină un trend ascendent în intervalul studiat.
496.0
461.2
482.2
477.3
515.6
495.5
493.3
422.4
417.1
416.5
500
400
248.3
236.0
234.3
232.7
220.7
220.1
213.3
213.2
205.2
199.2
199.2
192.9
191.4
300
183.3
181.7
179.8
172.7
171.6
157.9
155.2
200
23.2
20.1
19.7
14.4
14.0
13.5
12.9
11.7
100
9.2
8.6
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Fig. 153 Incidența prin cancer în România,pe grupe de vârstă și genul feminin, în perioada 2007-2016
Dacă comparăm ratele înregistrate la genul masculin cu cel feminin, în perioada 2007-2016,
se constată că ratele sunt mai mari la genul masculin în toți anii, au o frecvență mai mare la grupa de
vârstă 65+, având valori mult mai mari comparativ cu genul feminin. La grupa de vârstă 15-64 ani
ratele au valori mai mari la masculin față de feminin, în perioada 2007-2009, după care în perioada
2010-2016, cresc la genul feminin. Pentru grupa de vârstă 0-14 ani, în majoritatea anilor, ratele sunt
mai mari la genul masculin (excepție 2012, 2014 și 2015 când sunt mai mari la genul feminin).
Analiza pe gupe de vârstă a incidenței prin cancer la mediul urban, în România, în perioada
2007-2016, ne arată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față de
celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an la altul,
pentru aceeași variabilă, dar determină un trend ascendent în intervalului studiat.
107
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 154 Incidența prin cancer în România,pe grupe de vârstă și mediul urban, în perioada 2007-2016
Analiza pe gupe de vârstă a incidenței prin cancer la mediul rural, în România, în perioada
2007-2016, ne arată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față de
celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an la altul, pentru
aceeași variabilă, dar în perioada studiată determină un trend ascendent. Dacă comparăm ratele
înregistrateîn mediul urban cu cel rural, în perioada 2007-2016, se constată că ratele sunt mai mari
în mediul urban în toți anii, predomină la grupa de vârstă 65+, având valori mult mai mari decât în
mediul rural. La toate grupele de vârstă, ratele sunt mai mari în mediul urban față de cel rural.
498.2
551.1
510.8
535.5
573.2
564.1
552.1
557.7
541.1
545.0
600
500
400
229.0
220.0
215.7
212.9
211.1
210.7
202.0
200.4
194.8
190.8
184.5
175.6
300
164.9
162.6
162.4
21.1 156.9
156.8
154.8
149.3
146.9
200
16.8
15.3
12.7
11.6
10.4
100
9.6
8.3
8.2
8.2
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
RURAL 0-14 ani 15-64 ani 65+ ani
Fig. 155 Incidența prin cancer în România,pe grupe de vârstă și mediul rural, în perioada 2007-2016
108
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Conform raportărilor cabinetelor de medicină de familie, cazurile noi de cancer în anul 2016
nu sunt uniform distribuite în profil teritorial. Județul cu cea mai mică rată a incidenței (date
raportate de medicul de familie) în 2016 a fost Arad (126.0%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și
în Cluj (130,0%ooo locuitori), Bihor (134,2%ooo locuitori), Vrancea (138,0%ooo locuitori), Dâmbovița
(150,8%ooo locuitori). Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Covasna (483,6%ooo
locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Alba (458,0%ooo locuitori), Hunedoara (429,6%ooo
locuitori), Dolj (395, %ooo locuitori), Neamț (380,0%ooo locuitori). În 20 județe rata incidenței a fost
peste media pe România (249,1%ooo locuitori), iar în 22 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele, privind ratele incidenței prin cancer, raportate de cabinetele de
medicină de familie, în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței prin
cancer în județele: Mehedinți - cu 147,3, de la 207,0%ooo locuitori la 354,3%ooo locuitori, Sibiu - cu
82,6, de la 274,9%ooo locuitori la 357,5%ooo locuitori, Vâlcea - cu 78,6, de la 263,8%ooo locuitori la
342,4%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin cancer, raportate de cabinetele de
medicină de familie, au fost Galați - cu 105,6, de la 356,1%ooo locuitori la 225,5%ooo locuitori, Alba -
cu 72,7, de la 569,0%ooo locuitori la 458,0%ooo locuitori, Constanța - cu 44,4, de la 362,3 %ooo locuitori
la 289,5%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței declarate de medicul de familie în 2016 față de
2015 au fost în 25 județe, și în 17 județe incidența a scăzut. (harta 30).
Incidența prin cancer, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare pentru mediul urban
(278,0%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (215,7%ooo locuitori) și față de media pe total țară
(308,1%ooo locuitori).
109
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 157 Incidența prin cancer, total țară și gen, în anul 2016
Incidența prin cancer, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru genul masculin
(263,0%ooo locuitori) comparativ cu genul feminin (236,0%ooo locuitori) și față de media pe total
țară (308,1%ooo locuitori).
110
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin cancer, raportate de cabinetele de
oncologie, în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin cancer în
județele: Galați - cu 225,1, de la 3112,1%ooo locuitori la 3337,2%ooo locuitori, Bihor - cu 187,5, de la
2379,2%ooo locuitori la 2566,6%ooo locuitori, Vaslui - cu 160,9, de la 1395,8%ooo locuitori la 2096,7
%ooo locuitori, Mehedinți - cu 160,9, de la 2614,3%ooo locuitori la 2775,2%oo%ooo o locuitori.
Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin cancer au fost în Mun. București - cu 139,5,
de la 2221,1%ooo locuitori la 2081,6%ooo locuitori, Bacău - cu 15,4, de la 1325,7%ooo locuitori la
1275,5%ooo locuitori, Ialomița - cu 15,3, de la 2226,4%ooo locuitori la 2201,5%ooo locuitori. Creșteri ale
ratei prevalenței prin cancer în 2016 față de 2015 au fost în 38 județe, iar în 4 județe prevalența a
scăzut. (harta 31).
Prevalența prin cancer în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri de cancer în evidență
și rata de prevalență, raportate de cabinetele de oncologie în anul 2016 pe total țară, sunt în
Regiunea Sud-Vest Oltenia - 2824,2%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu valoarea de 2811,3
%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri de cancer în evidență sunt în Regiunea București-Ilfov
1775,0%ooo locuitori, Regiunea Nord-Est 1864,3%ooo locuitori.
111
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Prevalența prin cancer în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri de cancer în
evidență și rată de prevalență cea mai mare, în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea patru
(Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).
Cele mai puține cazuri noi de cancer în anul 2016 pe total țară sunt în macroregiunea trei
(Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea
doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est) (Fig.160).
Harta 32. Prevalența prin cancer în România, Europa și Uniunea Europeană în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018
Comparativ cu Europa și UE, valorile ratelor de prevalență privind cancerul în România sunt mai mici,
deși înregistrează valori în creștere an de an (harta 32).
112
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Prognoza privind incidența prin cancer de sân (date raportate de medicul de familie) până în
anul 2025 arată tendința de creștere continuă a cazurilor noi de cancer de sân, ajungând în anul
2025 la valoarea ratei de 34,6 %ooo locuitori, ceea ce impune o mai mare atenție acordată depistării
precoce a acestei boli prin screeninguri, unde este posibil, pentru a determina o reducere a
costurilor și a mortalității prin această boală (fig. 162).
Fig. 162 Prognoza ratelor de incidență prin cancer de sân în România până în anul 2025
Analizând pe gupe de vârstă incidența prin cancer de sân în România, în perioada 2007-2016,
se constată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față de celelalte
două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an la altul, pentru aceeași
variabilă, dar în perioada 2007-2016 prezintă un trend ascendent.
63.9
80
60.8
58.7
56.5
55.4
55.3
54.9
51.9
51.7
49.7
60
29.6
28.6
28.0
27.9
27.8
27.0
26.9
26.1
26.0
25.7
24.8
24.7
24.4
24.2
24.2
24.0
23.2
22.9
22.0
40
20.8
20
0.6
0.6
0.6
0.5
0.5
0.4
0.3
0.3
0.1
0.1
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
TOTAL 0-14 ani 15-64 ani 65+ ani
Fig. 163 Incidența prin cancer de sân în România,pe grupe de vârstă, în perioada 2007-2016
113
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Analizând pe gupe de vârstă incidența prin cancer de sân la genul masculin, în România, în
perioada 2007-2016, se observă valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai
mare față de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. În anul 2007 au fost raportate un
număr mare de cazuri de cancer de sân la genul masculin (165 cazuri și o rată de 12,6%ooo locuitori),
mult mai mare decât valorile înregistrate în ceilalți ani ai perioadei studiate. Valorile ratelor variază
de la un an la altul, pentru aceeași variabilă.
Analizând pe gupe de vârstă incidența prin cancer de sân la genul feminin, în România, în
perioada 2007-2016, se constată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai
mare față de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară.
Fig. 164 Incidența prin cancer de sân în România,pe grupe de vârstă și genul masculin, în perioada 2007-2016
Valorile ratelor variază de la un an la altul, pentru aceeași variabilă, dar determină un trend
ascendent în perioada studiată. Dacă comparăm ratele înregistrate la genul masculin cu cel feminin,
în perioada 2007-2016, se constată că ratele sunt mai mari la genul feminin (dețin ponderea
cazurilor) în toți anii, frecvența cea mai mare este la grupa de vârstă 65+, având valori mult mai mari
decât la genul masculin. Valori mari pentru genul feminin față de cel masculin, sunt valabile la toate
grupele de vârstă.
84.2
99.4
89.1
88.6
93.3
88.2
91.9
81.4
78.6
100
90
80
55.9
54.6
54.3
54.0
53.5
53.4
50.7
50.7
49.0
48.7
48.2
70
47.1
46.9
46.8
46.0
44.5
41.8
41.5
41.3
40.1
60
50
40
30
20
1.3
0.8
0.7
0.6
0.5
0.5
0.4
0.3
0.1
0.1
10
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
FEMININ 0-14 ani
Fig. 165 Incidența prin cancer de sân în România,pe grupe de vârstă și genul feminin, în perioada 2007-2016
Analiza pe gupe de vârstă a incidenței prin cancer de sân în mediul urban, în România, în
perioada 2007-2016, ne arată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai
mare față de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an
la altul, pentru aceeași variabilă, dar determină un trend ascendent.
114
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
93.1
87.4
100
82.3
77.5
77.2
76.6
76.0
73.1
71.1
80
63.4
60
37.9
36.6
35.4
35.0
34.4
34.4
34.2
33.6
32.9
32.3
31.9
31.1
30.7
30.3
29.8
28.9
28.0
27.0
25.7
24.3
40
20
1.0
0.8
0.6
0.5
0.4
0.4
0.2
0.1
0.1
0.1
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
URBAN 0-14 ani 15-64 ani 65+ ani
Fig. 166 Incidența prin cancer de sân în România,pe grupe de vârstă și mediul urban, în perioada 2007-2016
Analiza pe gupe de vârstă a incidenței prin cancer de sân în mediul rural, în România, în
perioada 2007-2016, ne arată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai
mare față de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an
la altul, pentru aceeași variabilă. Dacă comparăm ratele înregistrate în mediul urban cu cel rural, în
perioada 2007-2016, se constată că ratele sunt mult mai mari în mediul urban în toți anii, frecvența
cea mai mare este la grupa de vârstă 65+, având valori mult mai mari decât în mediul rural. La toate
grupele de vârstă, ratele sunt mai mari în mediul urban față de cel rural.
36.8
35.2
39.1
39.6
37.4
37.1
38.9
38.8
36.0
38.9
40
32
19.9
19.4
19.3
19.1
18.5
18.5
18.3
18.0
17.9
17.9
17.4
17.4
17.4
17.2
16.3
16.2
16.1
15.7
15.7
24
13.5
16
8
1.2
0.9
0.4
0.4
0.3
0.2
0.1
0.1
0.1
0.0
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
RURAL 0-14 ani 15-64 ani 65+ ani
Fig. 167 Incidența prin cancer de sân în România, pe grupe de vârstă și mediul rural, în perioada 2007-2016
116
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin cancer de sân, raportate de cabinetele de
medicină de familie, au fost Ialomița - cu 10,4, de la 25,9%ooo locuitori la 15,6%ooo locuitori,
Constanța - cu 72,7, de la 30,6%ooo locuitori la 21,8%ooo locuitori, Călărași - cu 44,4, de la 36,0%ooo
locuitori la 27,2%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței declarate de medicul de familie în 2016
față de 2015 au fost în 24 județe, și în 18 județe incidența a scăzut. (harta 33).
40 35.4
35
30 28.0
25
19.4
20
15
10
5
0
total urban rural
Fig.168 Incidența prin cancer de sân, total țară și medii, în anul 2016
Incidența prin cancer de sân, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare pentru mediul
urban (35,4%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (19,4%ooo locuitori) și față de media pe total
țară (28,0%ooo locuitori).
Fig.169 Incidența prin cancer de sân, total țară și gen, în anul 2016
116
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Incidența prin cancer de sân, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru genul
feminin, care deține ponderea (53,5%ooo locuitori), comparativ cu genul masculin (1,3%ooo locuitori)
și față de media pe total țară (28,0%ooo locuitori).
Prognoza privind Incidența prin cancer (date raportate de medicul de familie) până în anul
2025 arată tendința de creștere continuă a cazurilor noi de cancer de prostată, ajungând în anul
2025 la valoarea ratei de 39,3%ooo locuitori, valoare aproape dublă față de 2007, ceea ce impune o
mai mare atenție acordată depistării precoce a acestei boli prin screeninguri, unde este posibil,
pentru a determina o reducere a costurilor și a mortalității prin această boală (fig. 171).
Fig. 171 Prognoza ratelor de incidență prin cancer de prostată, în România până în anul 2025
Analizând pe gupe de vârstă Incidența prin cancer de prostată în România, în perioada 2007-
2016, se constată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față de
117
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an la altul,
pentru aceeași variabilă, determinând un trend ascendent în perioada studiată.
Fig. 172 Incidența prin cancer de prostată în România,pe grupe de vârstă, în perioada 2007-2016
Analiza pe gupe de vârstă a incidenței prin cancer de prostată în mediul urban, în România,
în perioada 2007-2016, ne arată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai
mare față de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an
la altul, pentru aceeași variabilă, dar determină în intervalul studiat un trend ascendent.
Fig. 173 Incidența prin cancer de prostată în România,pe grupe de vârstă și mediul urban, în perioada 2007-2016
Analiza pe gupe de vârstă a incidenței prin cancer de prostată în mediul rural, în România, în
perioada 2007-2016, ne arată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai
mare față de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară. Valorile ratelor variază de la un an
la altul, pentru aceeași variabilă, determinând un trend ascendent în perioada studiată.
118
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 174 Incidența prin cancer de prostată în România,pe grupe de vârstă și mediul rural, în perioada 2007-2016
Dacă comparăm ratele înregistrate în mediul urban cu cel rural, în perioada 2007-2016, se
constată că ratele sunt mult mai mari în mediul urban în toți anii studiați, frecvența cea mai mare
este la grupa de vârstă 65+. La toate grupele de vârstă, ratele sunt mai mari în mediul urban față de
cel rural.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin cancer de prostată, raportate de
cabinetele de medicină de familie, în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei
incidenței prin cancer de prostată în județele: Brăila - cu 30,9, de la 30,7%ooo locuitori la 61,6%ooo
locuitori, Alba - cu 22,8, de la 28,4%ooo locuitori la 51,2%oo%ooo o locuitori, Hunedoara - cu 21,6, de
la 33,1%ooo locuitori la 54,7%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin cancer de
prostată, au fost în Galați - cu 23,7, de la 61,0%ooo locuitori la 37,3%ooo locuitori, Buzău - cu 15,4, de
la 22,1%ooo locuitori la 6,7%ooo locuitori, Tulcea - cu 15,3, de la 37,1%ooo locuitori la 21,7%ooo locuitori.
Creșteri ale ratei incidenței prin cancer de prostată declarate de medicul de familie în 2016 față de
2015 au fost în 22 județe, și în 20 județe Incidența a scăzut (harta 34).
119
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 175 Incidența prin cancer de prostată, total țară și medii, în anul 2016
Incidența prin cancer de prostată, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare pentru
mediul urban (35,4%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (19,4%ooo locuitori) și față de media pe
total țară (28,0%ooo locuitori).
Datele înregistrate privind Incidența şi prevalenţa cazurilor de boli psihice sunt mult
subevaluate în rapoartele periodice.
Analizând în dinamică Incidența cazurilor de tulburări mentale şi de comportament,
înregistrată în cabinetele medicilor de familie pe perioada 2007–2016, se constată o creştere de la
1005,5%ooo locuitori în 2007 la 1181,6%ooo locuitori în 2016, cu un vârf în 2011 de 1494,2%ooo
locuitori și în 2012 de 1495,6 la 100000 locuitori (fig. 176). Din 2013 valorile ratei oscilează puțin de
la un an la altul.
120
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 176 Incidenţa bolnavilor cu tulburări mentale şi de comportament în România, în perioada 2007-2016
Harta 35. Incidența prin tulburări mentale și de comportament în România, în anul 2016
121
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 177 Incidența prin tulburări mentale și de comportament pe regiuni, în România, în anul 2016
Fig. 178 Incidența prin tulburări mentale și de comportament pe macroregiuni, în România, în anul-2016
Fig.179 Incidența prin tulburări mentale și de comportament, total țară și medii, în anul 2016
Incidența prin tulburări mentale și de comportament, în anul 2016, pe medii, este mult mai
mare în mediul urban (1229,0%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (1126,5%ooo locuitori) și față
de media pe total țară (1181,6%ooo locuitori).
122
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig.180 Incidența prin tulburări mentale și de comportament, total țară și gen, în anul 2016
Incidența prin tulburări mentale și de comportament, în anul 2016, pe gen, este mult mai
mare pentru genul feminin (1420,9%ooo locuitori) comparativ cu genul masculin (931,1%ooo locuitori)
și față de media pe total țară (1181,6%ooo locuitori).
Prevalenţa prin tulburări mentale și de comportament în perioada 2007-2016 a crescut de la
1143,4%ooo locuitori în 2007 la 2278,6%ooo locuitori în 2016, urmând același trend ascendent ca și
Incidența (fig. 181). Față de 2007, în 2016 rata de prevalență este aproape dublă.
Fig. 181 Prevalenţa bolnavilor cu tulburări mentale şi de comportament, în România, în perioada 2007-2016
123
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
locuitori), Bistrița-Năsăud (1519,1%ooo locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței a fost înregistrată
în Argeș (4819,9%ooo locuitori ). Rate mari au fost înregistrate și în Vâlcea (4217,0%ooo locuitori),
Timiș (3533,6%ooo locuitori), Olt (3445,4%ooo locuitori), Hunedoara (3389,0%ooo locuitori). În 18 județe
rata prevalenței prin tulburări mentale și de comportament a fost peste media pe România
(2278,6%ooo locuitori), iar în 24 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin tulburări mentale și de comportament
în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin tulburări mentale și de
comportament în județele: Argeș - cu 834,3, de la 3985,6%ooo locuitori la 4819,9%ooo locuitori,
Călărași - cu 785,3, de la 1734,2%ooo locuitori la 2519,5%ooo locuitori, Timiș - cu 751,8, de la
2781,8%ooo locuitori la 3533,6%ooo locuitori.
Harta 36. Prevalența prin tulburări mentale și de comportament în România, în anul 2016
Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin tulburări mentale și de comportament au fost
în Cluj - cu 297,7, de la 2354,1%ooo locuitori la 2056,5%ooo locuitori, Brăila - cu 55,6, de la 2042,6%ooo
locuitori la 1986,9%ooo locuitori, Mureș - cu 2,7, de la 1536,6%ooo locuitori la 1533,9%ooo locuitori.
Creșteri ale ratei prevalenței în 2016 față de 2015 au fost în 39 județe, și în 3 județe rata a scăzut.
Fig. 182 Prevalența prin tulburări mentale și de comportament pe regiuni, în România, în anul 2016
Prevalența prin tulburări mentale şi de comportament, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai
multe cazuri în evidență de tulburări mentale și de comportament raportate de cabinetele de
medicină de familie în anul 2016 pe total țară, sunt în Regiunea Vest, 2943,2%ooo locuitori. Urmează
Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu valoarea de 2709,0%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri în evidență de
tulburări mentale și de comportament sunt în Regiunea Centru, 1761,7%ooo locuitori, Regiunea Nord-
Est,1998,1%ooo locuitori.
124
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 183 Prevalența prin tulburări mentale și de comportament pe macroregiuni, în România, în anul 2016
Harta 37. Prevalența tulburărilor mentale în România, Europa și Uniunea Europeană, în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018
2.1.2.4. BPOC
125
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
la un an la altul, valoarea cea mai mică a intervalului a fost în anul 2008 (100,7%ooo locuitori), cu un
vârf în 2015 (211,9%ooo locuitori) (fig. 184).
126
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Incidența prin BPOC în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de BPOC în
anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).
Cele mai puține cazuri noi de bolnavi cu BPOC în anul 2016 pe total țară sunt în
macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia). Valori mici se înregistrează
și în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).
197.6
200
143.6 144.9
100
Incidența pin BPOC, în anul 2016, pe medii, este mai mare în mediul rural (202,7%ooo
locuitori) comparativ cu mediul urban (193,2 %ooo locuitori) și față de media pe total țară (197,6 %ooo
locuitori).
127
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Incidența prin BPOC, în anul 2016, pe gen, este mai mare pentru genul masculin (221,0%ooo
locuitori) comparativ cu genul feminin (175,3%ooo locuitori) și față de media pe total țară (197,6%ooo
locuitori).
250.0 221.0
197.6
200.0 175.3
150.0
100.0
50.0
0.0
total masculin feminin
128
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin BPOC în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin BPOC în județele: Călărași - cu 491,8, de la 1953,2%ooo
locuitori la 2445,0%ooo locuitori, Timiș - cu 348,3, de la 1656,6%ooo locuitori la 2004,9%ooo locuitori,
Gorj - cu 254,5, de la 1588,9%ooo locuitori la 1843,4%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei
prevalenței prin BPOC au fost în Bihor - cu 385,7, de la 3863,0%ooo locuitori la 3477,9%ooo locuitori,
Constanța - cu 51,6, de la 1394,4%ooo locuitori la 1342,8%ooo locuitori, Vaslui - cu 36,2, de la 2427,1
%ooo locuitori, la 2390,9%ooo locuitori. Creșteri ale ratei prevalenței în 2016 față de 2015 au fost în 37
județe, și scăderi în 5 județe.
Prevalența prin BPOC, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri în evidență de BPOC
raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe total țară, sunt în Regiunea Vest
2479,6%ooo locuitori. Urmează Regiunea Nord-Vest, cu valoarea de 2383,5%ooo locuitori. Cele mai
puține cazuri în evidență de BPOC sunt în Regiunea Sud-Est 1728,7%ooo locuitori, Regiunea
București-Ilfov 1890,5%ooo locuitori.
Prevalența prin BPOC în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri în evidență de
BPOC în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea
Vest).
Cele mai puține cazuri în evidență de bolnavi cu BPOC în anul 2016, pe total țară sunt în
macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia). Valori mici se înregistrează
și în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).
129
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Harta 40. Prevalența prin BPOC în România, Europa și Uniunea Europeană în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018
2.1.2.5. Astmul
200
160.8
150.6 150.4
150 138.7
116.9 117.8
102.6 110.5
90.9
100 80.2
50
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
130
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține ascendent, în 2016 rata este
aproape dublă față de 2007 (fig. 192).
Conform raportărilor cabinetelor de medicina de familie, distribuția în profil teritorial a
cazurilor noi de astm bronșic, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a
incidenței în 2016 a fost Bacău (22,6%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Constanța (25,0%ooo
locuitori), Buzău (27,5%ooo locuitori), Ialomița (33,0%ooo locuitori), Vaslui (34,0%ooo locuitori). Rata
cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Botoșani (416,6%ooo locuitori), rate mari au
fost înregistrate și în Covasna (392,2%ooo locuitori), Hunedoara (387,7%ooo locuitori), Alba (323,5%ooo
locuitori), Arad (304,2%ooo locuitori). În 21 județe rata incidenței a fost peste media pe România
(150,4%ooo locuitori), iar în 21 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin astm bronșic în anul 2016 față de anul
2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Covasna - cu 91,3, de la 300,9%ooo locuitori,
la 392,2%ooo locuitori, Alba - cu 83,0, de la 240,5%ooo locuitori la 323,5%ooo locuitori, Hunedoara - cu
63,6, de la 324,2%ooo locuitori la 387,7%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin
astm bronșic au fost în Satu-Mare - cu 171,0, de la 339,3%ooo locuitori la 168,3%ooo locuitori, Galați -
cu 165,7, de la 278,2%ooo locuitori la 112,5%ooo locuitori, Sălaj - cu 75,2, de la 315,2%ooo locuitori la
239,9%ooo locuitori. Creșteri ale ratei incidenței prin astm bronșic în 2016 față de 2015 au fost în 19
județe și în 23 județe a fost scăderi.
Incidența prin astm bronșic, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de astm
bronșic raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe total țară, sunt în Regiunea
Centru 235,7%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu valoarea de 209,0%ooo locuitori. Cele mai
puține cazuri noi de astm bronșic sunt în Regiunea Sud-Est 65,4%ooo locuitori, Regiunea București-
Ilfov 72,6%ooo locuitori.
131
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Incidența prin astm bronșic în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de
astm bronșic în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea
Centru).
Cele mai puține cazuri noi de astm bronșic în anul 2016 pe total țară sunt în macroregiunea
doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei
(Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).
Incidența prin astm bronșic, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare în mediul urban
(177,9%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (118,5%ooo locuitori) și față de media pe total țară
(150,4%ooo locuitori).
Fig. 195 Incidența prin astm total țară și medii, în anul 2016
Incidența prin astm bronșic, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru genul feminin
(163,4%ooo locuitori) comparativ cu genul masculin (136,8%ooo locuitori) și față de media pe total
țară (150,4%ooo locuitori).
200.0
163.4
150.4
150.0 136.8
100.0
50.0
0.0
total masculin feminin
Fig. 196 Incidența prin astm, total țară și gen, în anul 2016
132
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
600
400
200
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Fig. 197 Incidenţa prin bolile ischemice ale inimii în România, în perioada 2007-2016
133
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Harta 42. Incidența prin bolile ischemice ale inimii în România, în anul 2016
Incidența prin boli ischemice ale inimii, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi
de boli ischemice ale inimii raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe total țară,
sunt în Regiunea Centru 1447,5%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu valoarea de 1207,3%ooo
locuitori. Cele mai puține cazuri noi de boli ischemice ale inimii sunt în Regiunea București-Ilfov
516,4%ooo locuitori, Regiunea Sud-Est 588,4%ooo locuitori.
1500 1447.5
1207.3
1200
940.5 875.9
865.4
900 774.7 708.5
588.4
516.4
600
300
Fig. 198 Incidența prin boli ischemice ale inimii pe regiuni în România în anul 2016
Incidența prin boli ischemice ale inimii în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri
noi de boli ischemice ale inimii în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea unu (Regiunea
Nord-Vest și Regiunea Centru). Cele mai puține cazuri noi de boli ischemice ale inimii în anul 2016 pe
total țară sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se
înregistrează și în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).
1095.0 1033.5
1000 865.4
757.6
800 656.8
600
400
200
Fig. 199 Incidența prin boli ischemice ale inimii pe macroregiuni în România în anul 2016
134
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Incidența pin boli ischemice ale inimii, în anul 2016, pe medii, este mai mare în mediul urban
(894,6%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (831,5%ooo locuitori) și față de media pe total țară
(865,4%ooo locuitori).
Fig. 200 Incidența prin boli ischemice ale inimii total țară și medii, în anul 2016
Incidența prin boli ischemice ale inimii, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare pentru
genul feminin (948,0%ooo locuitori) comparativ cu genul masculin (779,0%ooo locuitori) și față de
media pe total țară (865,4%ooo locuitori).
Fig. 201 Incidența prin boli ischemice ale inimii, total țară și gen, în anul 2016
135
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 202 Prevalenţa bolnavilor cu boli ischemice ale inimii în România, în perioada 2007-2016
Fig. 203 Prognoza ratelor de prevalență prin boli ischemice ale inimii în România, până în anul 2025
Prognoza ratelor de prevalență a bolilor ischemice ale inimii ne indică o tendință continuă de
creștere în anii următori în România (fig. 203).
Harta 43 Prevalența prin bolile ischemice ale inimii în România, în anul 2016
Conform raportărilor cabinetelor medicilor de familie, distribuția în profil teritorial a
cazurilor de boli ischemice ale inimii în evidență, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai
mică rată a prevalenței în 2016 a fost Ilfov (2377,4%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Olt
(2585,1%ooo locuitori), Satu-Mare (3013,5%ooo locuitori), Iași (3361,7%ooo locuitori), Constanța
(3403,7%ooo locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței a fost înregistrată în Brașov (9508,1%ooo
locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Sibiu (9187,8%ooo locuitori), Caraș-Severin (9106,8%ooo
locuitori), Hunedoara (8426,3%ooo locuitori), Covasna (8260,7%ooo locuitori). În 20 județe rata
prevalenței prin boli ischemice ale inimii a fost peste media pe România (5966,8%ooo locuitori), iar în
22 județe au fost valori sub medie.
136
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Analiza datelor privind ratele prevalenței prin boli ischemice ale inimii în anul 2016 față de
anul 2015, evidențiază creșteri ale ratei prevalenței prin boli ischemice ale inimii în județele: Călărași
cu 1772,8, de la 5046,8%ooo locuitori la 6819,6%ooo locuitori, Giurgiu - cu 392,7, de la 4472,8%ooo
locuitori la 4865,5 %ooo locuitori, Gorj - cu 371,0, de la 3987,3%ooo locuitori la 4358,3%ooo
locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin boli ischemice ale inimii au fost în Bihor - cu
918,5, de la 8488,5%ooo locuitori la 7570,0%ooo locuitori, Sălaj - cu 75,6, de la 6103,6%ooo locuitori
la 6028,0%ooo locuitori, Iași - cu 37,1, de la 3398,8%ooo locuitori la 3361,7%ooo locuitori. Creșteri
ale ratei prevalenței în 2016 față de 2015 au fost în 35 județe, și scăderi în 7 județe. Diferențele
foarte mari în raportarea cazurilor în evidență de boli ischemice ale inimii (între județe) pot fi reale,
însă există și posibilitatea de a avea o subraportare sau un nivel diferit de adresabilitate la serviciile
medicale (harta 43).
Fig. 204 Prevalența cazurilor cu boli ischemice ale inimii pe regiuni în România, în anul 2016
Prevalența prin boli ischemice ale inimii, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri în
evidență de boli ischemice ale inimii raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe
total țară, sunt în Regiunea Centru 7522,3%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu valoarea de
7012,0 %ooo locuitori. Cele mai puține cazuri în evidență de boli ischemice ale inimii sunt în Regiunea
Sud-Vest Oltenia 4997,2%ooo locuitori, Regiunea Sud-Est 5069,5%ooo locuitori.
Fig. 205 Prevalența cazurilor cu boli ischemice ale inimii pe macroregiuni în România, în anul 2016
Prevalența prin boli ischemice ale inimii în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe
cazuri în evidență de boli ischemice ale inimii în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea unu
(Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).
Cele mai puține cazuri în evidență de boli ischemice ale inimii în anul 2016, pe total țară sunt
în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).
137
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
În anul 2016 au fost înregistrate 79660 cazuri noi de afecțiuni cerebro-vasculare (BCV) care
au determinat o incidență prin boli cerebro-vasculare (BCV) de 404,2%ooo locuitori (fig. 204), acestea
reprezentând 9,2% din numărul total de cazuri de boli ale aparatului circulator (861540).
Analizând în dinamică Incidența cazurilor noi de afecțiuni cerebro-vasculare, înregistrată în
cabinetele medicilor de familie în perioada 2007–2016, se constată un trend ascendent, o creştere a
incidenței de la 229,7%ooo locuitori în 2007, la 404,0 %ooo locuitori în 2016, cu un vârf în 2015 de
439,0%ooo locuitori și o valoarea minimă în anul 2008, de 214,4%ooo locuitori. Valorile variază ușor de
la un an la altul, însă trendul se menține ascendent (fig. 206).
Fig. 207 Prognoza ratelor de incidență prin boli cerebro-vasculare în România, până în anul 2025
Atât tendința cât și prognoza ratelor de incidență prin bolile cerebro-vasculare prezintă un
trend crescător (fig. 206, 207).
Conform raportărilor cabinetelor de medicina de familie, distribuția în profil teritorial a
cazurilor noi de boli cerebro-vasculare, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată
a incidenței în 2016 a fost Vrancea (78,6%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Vaslui (94,9%ooo
locuitori), Constanța (122,1%ooo locuitori), Olt (133,3%ooo locuitori), Cluj (135,1%ooo locuitori). Rata
cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Vâlcea (1324,8%ooo locuitori ), rate mari au
fost înregistrate și în Hunedoara (1270,0%ooo locuitori), Alba (1260,0%ooo locuitori), Mehedinți
(1143,0%ooo locuitori), Covasna (1084,4%ooo locuitori). În 20 județe rata incidenței a fost peste media
pe România (404,2%ooo locuitori), iar în 22 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin boli cerebro-vasculare în anul 2016 față
de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Alba cu 284,4, de la 975,6%ooo
138
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Incidența prin boli cerebro-vasculare, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de
boli cerebro-vasculare raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe total țară, sunt
în Regiunea Vest 738,1%ooo locuitori. Urmează Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu valoarea de 591,3%ooo
locuitori. Cele mai puține cazuri noi de boli cerebro-vasculare sunt în Regiunea București-Ilfov
176,0%ooo locuitori, Regiunea Nord-Est 259,5%ooo locuitori.
Fig. 208 Incidența prin boli cerebro-vasculare pe regiuni în România, în anul 2016
Incidența prin boli cerebro-vasculare în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri
noi de boli cerebro-vasculare în anul 2016 pe total țară sunt în macroregiunea patru (Regiunea Sud-
Vest și Regiunea Vest). Cele mai puține cazuri noi de boli cerebro-vasculare în anul 2016 pe total țară
sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).
139
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 209 Incidența prin boli cerebro-vasculare pe macroregiuni în România, în anul 2016
Incidența pin boli cerebro-vasculare, în anul 2016, pe medii este mult mai mare în mediul
urban (415,7%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (390,9%ooo locuitori) și față de media pe
total țară (404,2%ooo locuitori).
Fig. 210 Incidența prin boli cerebro-vasculare total țară și medii, în anul 2016
Incidența prin boli cerebro-vasculare, în anul 2016, pe gen este mult mai mare pentru genul
feminin (466,5%ooo locuitori) comparativ cu genul masculin (339,0%ooo locuitori) și față de media pe
total țară (404,2%ooo locuitori).
Fig. 211 Incidența prin boli cerebro-vasculare, total țară și gen, în anul 2016
140
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
2000
1665.6 1717.1
1528.8 1590.2
1500 1410.1 1465.3
1336.7
1242.4
1132.9
1042.6
1000
500
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Fig. 213 Prognoza ratelor de prevalență prin boli cerebro-vasculare în România, până în anul 2025
Atât tendința cât și prognoza ratelor de prevalență prin bolile cerebro-vasculare prezintă un
trend crescător (fig. 212, 213).
Conform raportărilor cabinetelor medicilor de familie, distribuția în profil teritorial a
cazurilor de boli cerebro-vasculare în evidență, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai
mică rată a prevalenței în 2016 a fost Satu-Mare (671,1%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în
Ilfov (845,8%ooo locuitori), Olt (852,5%ooo locuitori), Harghita (945,1%ooo locuitori), Vrancea
(967,5%ooo locuitori). Rata cea mai mare a prevalenței a fost înregistrată în Mehedinți (2865,2%ooo
locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Caraș-Severin (2797,6%ooo locuitori), Teleorman
(2480,6%ooo locuitori), Giurgiu (2470,3%ooo locuitori), Vâlcea (2413,6%ooo locuitori). În 19 județe rata
prevalenței prin boli cerebro-vasculare a fost peste media pe România (1717,1%ooo locuitori), iar în
23 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele prevalenței prin boli cerebro-vasculare în anul 2016 față
de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei prevalenței prin boli cerebro-vasculare în județele: Călărași
- cu 630,3, de la 1320,7%ooo locuitori la 1950,9 %ooo locuitori, Giurgiu - cu 304,3, de la 2166,0%ooo
locuitori la 2470,3%ooo locuitori, Caraș-Severin cu 267,0, de la 2530,6%ooo locuitori la 2797,6%ooo
141
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei prevalenței prin boli cerebro-vasculare au fost în Sibiu - cu
231,6, de la 1947,3%ooo locuitori la 1715,7%ooo locuitori, Bihor - cu 199,5, de la 1816,7%ooo locuitori la
1617,2%ooo locuitori, Constanța - cu 190,2, de la 1404,8%ooo locuitori la 1214,6%ooo locuitori. Creșteri
ale ratei prevalenței în anul 2016 față de anul 2015 au fost în 33 județe și scăderi în 9 județe.
Fig. 214 Prevalența prin bolile cerebro-vasculare pe regiuni în România, în anul 2016
Prevalența prin boli cerebro-vasculare, în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri în
evidență de boli cerebro-vasculare raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe
total țară sunt în Regiunea București-Ilfov 1994,1%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu valoarea
de 1990,0%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri în evidență de boli cerebro-vasculare sunt în
Regiunea Nord-Vest 1528,6%ooo locuitori, Regiunea Nord-Est 1576,7%ooo locuitori.
Fig. 215 Prevalența prin bolile cerebro-vasculare pe macroregiuni în România, în anul 2016
142
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Prevalența prin boli cerebro-vasculare în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe
cazuri în evidență de boli cerebro-vasculare în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea patru
(Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).
Cele mai puține cazuri în evidență de boli cerebro-vasculare în anul 2016, pe total țară sunt
în macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).
Fig. 216 Incidența prin tuberculoză la copii si adulți, în România, în perioada 2007-2016
143
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 217 Incidența prin tuberculoză în România, Europa și Uniunea Europeană, în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018
144
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Incidența prin tuberculoză pulmonară (TB), în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri
noi de TB raportate în anul 2016 pe total țară, sunt în Regiunea Sud-Vest Oltenia 68,15%ooo
locuitori. Urmează Regiunea Sud-Est, cu valoarea ratei de 65,36%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri
noi de TB sunt în Regiunea Centru 30,03%ooo locuitori, Regiunea București-Ilfov 44,75%ooo locuitori.
70 64.7 63.2
60 54.5 52.4
50
38.1
40
30
20
10
0
Incidența prin tuberculoză pulmonară (TB) în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe
cazuri de TB raportate în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și
Regiunea Sud-Est). Cele mai puține cazuri noi de TB în anul 2016, pe total țară sunt în macroregiunea
unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei
(Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).
145
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Harghita (2,0%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Sălaj (2,8%ooo locuitori), Alba (4,1%ooo
locuitori), Sibiu (4,5%ooo locuitori), Arad (4,7%ooo locuitori). Rata cea mai mare a incidenței TB la copii
0-14 ani, a fost înregistrată în județul Brăila (68,5%ooo locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în
Teleorman (61,6%ooo locuitori), Maramureș (44,2%ooo locuitori), Galați (39,0%ooo locuitori), Giurgiu
(38,9%ooo locuitori). În 17 județe rata incidenței TB la copii 0-14 ani a fost peste media pe România
(19,3%ooo locuitori), iar în 25 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin tuberculoză pulmonară (TB) la copii 0-14
ani, în anul 2016 față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Ialomița cu
26,8, de la 11,0%ooo locuitori la 37,8%ooo locuitori, Satu-Mare - cu 19,4, de la 17,4%ooo locuitori la
36,8%ooo locuitori, Giurgiu - cu 15,0, de la 23,9%ooo locuitori la 38,9%ooo locuitori. Cele mai mari
scăderi ale ratei incidenței prin tuberculoză pulmonară (TB) la copii 0-14 ani au fost în Dâmbovița -
cu 25,6, de la 32,1%ooo locuitori la 6,5%ooo locuitori, Tulcea - cu 18,2, de la 30,7%ooo locuitori la
12,6%ooo locuitori, Vrancea - cu 16,1, de la 21,5%ooo locuitori la 5,5%ooo locuitori. Creșteri ale ratei
incidenței prin tuberculoză pulmonară (TB) la copii 0-14 ani în 2016 față de 2015 au fost în 17 județe
și în 25 județe au fost scăderi. (harta 47).
Fig. 220 Incidența prin TBC 0-14 ani pe regiuni în România, în anul 2016
Incidența prin tuberculoză pulmonară (TB) la copii 0-14 ani, în anul 2016 - pe regiuni. Cele
mai multe cazuri noi de TB la copii 0-14 ani raportate în anul 2016 pe total țară sunt în Regiunea Sud-
Est 4,5%ooo copii 0-14 ani. Urmează Regiunea Nord-Vest, cu valoarea ratei de 3,8%ooo copii 0-14 ani.
Cele mai puține cazuri noi de TB la copii 0-14 ani sunt în Regiunea Centru 1,5%ooo copii 0-14 ani,
Regiunea Vest 2,1%ooo copii 0-14 ani.
Incidența prin tuberculoză pulmonară (TB) la copii 0-14 ani în anul 2016 - pe macroregiuni.
Cele mai multe cazuri noi de TB raportate în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea doi
(Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Cele mai puține cazuri noi de TB la copii 0-14 ani în anul
2016, pe total țară sunt în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest și Regiunea Vest). Valori mici se
înregistrează și în macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).
146
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 221 Incidența prin TBC 0-14 ani pe macroregiuni în România, în anul 2016
Incidența prin sifilis, în perioada 2007-2016 are un trend descendent, de la 23,4%ooo în anul
2007, la 4,8%ooo în anii 2015 și 2016, reprezentând cele mai mici valori ale intervalului (fig. 222).
Analizând evoluţia incidenţei prin sifilis în perioada 2007–2016 rezultă că a scăzut valoarea
ratelor în această perioadă de aproximativ cinci ori.
Fig. 223. Incidența prin sifilis în România, Europa și Uniunea Europeană în anul 2016
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018
Valoarea incidenței prin sifilis din România ne plasează mult sub media celei din Regiunea
Europa și peste media din UE (figura 223).
Conform datelor statistice raportate de laboratorul de boli transmisibile, distribuția în profil
teritorial a cazurilor noi de sifilis, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a
incidenței în 2016 a fost Ilfov (0,2%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Caraș-Severin (0,7%ooo
locuitori), Bihor (0,9%ooo locuitori), Dolj (1,4%ooo locuitori), Giurgiu (1,5%ooo locuitori). Rata cea mai
147
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
mare a incidenței a fost înregistrată în județul Galați (12,4%ooo locuitori), rate mari au fost
înregistrate și în Brăila (12,3%ooo locuitori), Mureș (9,8%ooo locuitori), Bacău (9,0%ooo locuitori), Sălaj
(7,8%ooo locuitori). În 18 județe rata incidenței a fost peste media pe România (4,8%ooo locuitori), iar
în 24 județe au fost sub valoarea medie.
Incidența prin sifilis în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de sifilis în anul
2016 pe total țară sunt în Regiunea Sud-Est 7,6%ooo locuitori. Urmează Regiunea Nord-Est, cu
valoarea de 6,2%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri de sifilis sunt în Regiunea Sud-Vest Oltenia
1,8%ooo locuitori, Regiunea Sud-Muntenia 3,0%ooo locuitori.
148
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Incidența prin sifilis în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de sifilis în
anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).
Cele mai puține cazuri noi de sifilis în anul 2016, pe total țară sunt în macroregiunea patru
(Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei
(Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).
Incidența prin hepatită virală Incidența prin hepatită virală a scăzut în perioada 2007–2016
de la 32,8%ooo în 2007, la 18,0%ooo locuitori în 2016 (fig. 226). Valoarea cea mai mică a intervalului se
înregistrează în 2011 – 17,1%ooo locuitori, iar cea mai mare în anul 2014 și anume 37,1%ooo locuitori.
În acest interval, valoarea ratei incidenței a variat foarte mult de la un an la altul.
Fig. 227 Incidența prin hepatita virală în România, Europa și Uniunea Europeană, în anul 2003
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, ianuarie 2018
149
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 228 Incidența prin hepatita virală pe regiuni în România, în anul 2016
Incidența prin hepatită virală în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe cazuri noi de
hepatită virală în anul 2016 pe total țară sunt în Regiunea Nord-Est 39,0%ooo locuitori. Urmează
150
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu valoarea de 23,5%ooo locuitori. Cele mai puține cazuri noi de hepatită
virală sunt în Regiunea București-Ilfov 3,6%ooo locuitori, Regiunea Vest 3,9%ooo locuitori.
Fig. 229 Incidența prin hepatita virală pe macroregiuni în România, în anul 2016
Incidența prin hepatită virală în anul 2016 - pe macroregiuni. Cele mai multe cazuri noi de
hepatită virală în anul 2016 pe total țară, sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea
Sud-Est).
Cele mai puține cazuri noi de hepatită virală în anul 2016, pe total țară sunt în
macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia). Valori mici se înregistrează
și în macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).
Anii de viață sănătoși sunt anii asteptați de trăit de la o anumită vârstă fără limitări pe termen
lung ale activității. Anii de viață sănătoși sunt calculați scăzând din speranța de viață anii de viață
așteptați a fi trăiți cu limitări pe termen lung ale activității, estimați prin anchete. Se observă din fig.
230 că în România anii de viață sănătoși au avut o tendință crescătoare în ultimii ani, de la 57,3 ani la
bărbați și 57,5 ani la femei în 2010 la 59 ani la bărbați și 59,4 ani la femei în 2015. Diferența între
bărbați și femei este mult mai mică decât diferența de speranță de viață, ceea ce înseamnă că
femeile trăiesc mai mult cu limitări ale activității. De asemenea diferența față de media Uniunii
Europene este mai mică decât în cazul speranței de viață.
64
62
60
58
56
54
52
2010 2011 2012 2013 2014 2015
EU28 barbati EU28 femei
RO barbati RO femei
Tabel 36 Povara îmbolnăvirilor la toate vârstele, DALY la 100000 locuitori, România 2000-2015
Cauza DALY la 100000 locuitori
2000 2005 2010 2015
Toate cauzele 39886 39397 39113 38230
Boli infectioase si parazitare 842 700 610 581
Tuberculoza 420 350 305 212
HIV/SIDA 34 71 44 64
Infectii Respiratorii 1649 1166 1095 1109
Infectii respiratorii inferioare 1584 1105 1038 1054
Afectiuni neonatale 1129 873 615 467
Complicatii ale prematuritatii 670 548 374 269
Asfixie si traumatism la nastere 209 116 95 78
Deficiente nutritionale 476 449 443 430
Anemie feripriva 431 413 410 396
Tumori maligne 5499 5946 6424 6912
Cancer al gurii si orofaringelui 242 289 346 385
Cancer esofagian 71 93 104 109
Cancer de stomac 490 469 459 442
Cancer de colon si rect 462 571 677 765
Cancer hepatic 255 288 346 388
Cancer pancreatic 241 277 328 363
Cancer bronhopulmonar 1142 1221 1335 1432
Melanom si alte cancere ale pielii 91 103 107 127
Cancer de san 850 908 921 995
Cancer de col uterin 665 650 622 607
Cancer de corp uterin 132 120 121 133
152
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
154
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
3. DETERMINANŢI AI SĂNĂTĂŢII
În această grupă sunt furnizate informații pentru şapte indicatori (Tabelul 37).
10
0
% scazut mediu ridicat
Nivel de educatie
Harta 50 Proporția persoanelor obeze (IMC>30) în Fig. 231 Proporția adulților obezi în funcție de nivelul de
populația adultă, în anul 2014 educație, în anul 2014
Sursa: ECHI Sursa ECHI
155
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Harta 51 Proporția persoanelor care raportează HTA în ultimele 12 luni, în anul 2014
Sursa : ECHI
Fig. 232 Proporția persoanelor care raporteaza HTA în ultimele 12 luni în funcție de nivelul de educație, în anul 2014
Sursa : ECHI
156
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
3.3 FUMATUL
Harta 52 Proporția persoanelor peste 15 ani care fumează zilnic, în anul 2014
Sursa: ECHI
Proporția persoanelor peste 15 ani care fumează zilnic în anul 2014 a fost în România de
19,8%, puțin peste media din Uniunea Europeană de 18,4%. În funcție de nivelul de educație se
observă că frecvența cea mai mare a fumatului se observă la cei cu nivel de educație mediu, urmați
de cei cu nivel de educație ridicat, spre deosebire de media Uniunii Europene în care cei cu nivel de
educație ridicat au cea mai scăzută frecvență a fumatului (fig. 233). Față de precedenta anchetă a
stării de sănătate realizată în anul 2008, proporția celor care fumează zilnic a scăzut puțin de la
valoarea de 20,2%.
Fig. 233 Proportia persoanelor de peste 15 ani care fumează zilnic în funcție de nivelul de educație, în anul2014
Sursa : ECHI
157
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
La vârsta de 15 ani, studiul HBSC 2014 raportează consum curent de tutun la 19,3% dintre
băieți și 16,7% dintre fete.
Fig. 235 Procentul elevilor care actual fumează săptămânal 2006 și 2014
Sursa: cercetare HBSC 2006, 2010 și 2014
158
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Indicatorul care măsoară consumul total de alcool (în litri alcool pur) pe cap de locuitor şi pe
an, în populaţia de peste 15 ani ia în calcul producţia şi importurile, dar nu şi consumul neînregistrat.
Cantitatea de alcool consumată exprimată în litri de alcool pur per persoană în populația de peste 15
ani în 2015 a fost în România printre cele mai mari din Uniunea Europeană cu o valoare de 12,9 litri,
față de media EU28 de 10,2 litri (harta 53 ).
Harta 53 Litri de alcool pur per persoană în populația de peste 15 ani, în anul 2015
Sursa: ECHI
În studiul HBSC, consumul săptămânal de alcool este raportat de 21% dintre băieții și 9%
dintre fete cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani, prevalența consumului crescând odată cu vârsta
astfel încât se ajunge ca la 15 ani, 31% dintre băieți și 11% dintre fete raportează consum săptămânal
de alcool.
Fig. 236 Procentul elevilor care consumă alcool cel puțin o dată pe săptămână
Sursa: cercetare HBSC 2014
La vârsta de 15 ani, 29% dintre băieții și 12% dintre fete declară că au avut cel puțin două
episoade de ebrietate în viață, fenomen prezent și la adolescenții de 11 și 13 ani, dar într-un procent
semnificativ mai redus.
159
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Figura 237 Procentul elevilor care s-au îmbătat cel puțin două ori pe parcursul vieții
Sursa: cercetare HBSC 2014
Harta 54 Proporția consumului de fructe cel puțin o dată pe zi în populația de peste 15 ani, în anul 2014
Sursa datelor: ECHI
Proporția consumului de fructe cel puțin o dată pe zi, în populația de peste 15 ani, în anul
2014 a fost în România cea mai scăzută din Uniunea Europeană, cu o valoare de 28,8%, față de
media UE 28 de 55,7% (harta 54).
160
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 238 Proporția persoanelor de peste 15 ani care mănâncă fructe cel puțin o dată pe zi în funcție de nivelul de educație
în 2014
Sursa datelor: ECHI
Harta 55 Proporția consumului de legume cel puțin o dată pe zi în populația de peste 15 ani în anul 2014
Sursa : ECHI
Proporția consumului de legume cel puțin o dată pe zi în populația de peste 15 ani în 2014 a
fost în România cea mai scăzută din Uniunea Europeană, cu o valoare de 29,6% față de media EU28
de 50,1% (harta 55).
161
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 239 Proporția persoanelor de peste 15 ani care mănâncă legume cel puțin o dată pe zi, în funcție de nivelul de
educație, în anul 2014
Sursa : ECHI
Harta 56 Expunerea anuală medie a populației urbane la poluarea aerului cu particule PM 10 în 2014
Sursa : ECHI
162
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Proporția populației la risc de sărăcie în populația totală în 2015 în România a fost printre cele mai
mari din Uniunea Europeană cu o valoare de 37,4% față de media EU28 de 23,7% (harta 57).
Proporția populației la risc de sărăcie în populația de copii în 2015 în România a fost cea mai
mare din Uniunea Europeană cu o valoare de 46,8% față de media EU28 de 26,9% (harta 58).
163
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Proporția persoanelor cu sprijin social slab în anul 2014 a fost în România de 26,3%, cea mai
mare valoare din Uniunea Europeană, față de media EU28 de 15,5%.
164
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
4.1. RESURSE
Tabel 39. Indicatorii privind resursele sistemului de sănătate
Nr.crt. Indicator
1 Bugetul sănătății
2 Asigurarea populației cu personal medical și personal sanitar mediu
3 Asigurarea populației cu paturi
4 Dotarea cu aparatură medicală
Tabel 40. Dinamica cheltuielilor publice pentru sănătate în România, în perioada 2007-2016
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Chelt. publice consolidate (mil. lei) 17283,2 24221,7 22171,2 21278,2 20524,7 22183,8 27427,2 26660,9 28917,8 30265,1
- pentru un locuitor (lei) 827,6 1179,4 1088,6 1050,9 1018,7 1105,9 1372,1 1338,6 1459,0 1535,8
- la % din PIB 4,3 4,8 4,5 4,1 3,5 3,8 4,4 4,0 4,1 4,0
165
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Comparativ cu celelalte țări europene, în anul 2015, bugetul acordat sănătății reprezintă mai
puţin de jumătate din cât cheltuie unele țări pentru sănătate și mult mai mic decât media din Europa
și din UE, iar față de țările dezvoltate cheltuielile sunt mai mici (fig. 240).
Fig. 240 Cheltuieli pentru sănătate din PIB (%), în România, Europa Uniunea Europeană, în anul 2015
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database
Fig. 241 Cheltuieli per persoană per capita, în Euro la paritatea puterii de cumpărare, în anul 2015
1 Include investițiile 2 Estimare OECD
Sursa: OECD Health at a Glance: Europe 2016
În comparație cu țările din Uniunea Europeană, cheltuielile pentru sănătate, ca proporție din
PIB, au cea mai scăzută valoare (Fig. 242), fiind estimate în 2015 la 4% din surse guvernamentale și
asigurări obligatorii și 1% din surse private.
166
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 242 Cheltuieli pentru sănătate ca proporție din PIB, în anul 2015
1 Include investițiile 2 Estimare OECD
Sursa: OECD Health at a Glance: Europe 2016
În funcție de sursa de finanțare, plățile directe reprezintă 19,9% din cheltuielile pentru
sănătate (Fig. 243), valoare mai mare cu circa o treime decât media europeană, dar mai mică decât
majoritatea țărilor din centrul și estul Europei.
Fig. 243 Proporția cheltuielilor pentru sănătate în funcție de sursa de finanțare, 2014
1 Include investițiile
Surs: OECD Health at a Glance: Europe 2016
167
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Harta 60 evidențiază, pentru anul 2016, numărul mare de județe în care există deficit de
medici și numărul mare de locuitori ce revin la un medic, ceea ce conduce la limitarea accesului
populației la îngrijirile de sănătate. Față de media pe țară (343,9 locuitori/medic) sunt puține
județele cărora le revine un număr mic de locuitori la un medic.
Analizând harta de mai jos se poate constata că sunt județe cu o populație mare ce revine la
un medic (consecința unui număr mic de medici), astfel putem enumera: Călărași, Giurgiu,
Dâmbovița, Ialomița, Vaslui, Buzău.
Județele cu un număr mare de medici și care determină un număr redus de populație ce
revine la un medic sunt: Mun. București, Timiș, Cluj, Dolj, Mureș, Iași, Bihor, Sibiu, Brașov, Constanța,
toate acestea fiind centre universitare cu profil medical.
Harta 60 Asigurarea populației cu medici în România, în Harta 61 Asigurarea populației cu medici de familie în
anul 2016 România, în anul 2016
În ceea ce privește ponderea medicilor în România, pe grupe de vârstă, în anul 2016 (fig
244), situația se prezintă astfel: ponderea cea mai mare 29,21% (16741 medici) este dată de grupa
de vârstă 25-34 ani, însă acest procent este crescut prin faptul că la această grupă de vârstă sunt
cuprinși și medicii rezidenți în număr de 13764 (reprezintă 82,21% din această grupă de vârstă). Se
168
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
constată un număr crescut de medici (11598 medici - 20,24%) la grupa de vârstă 55-64 ani și chiar și
la peste 65 ani (2205 medici - 3,85%), în timp ce medicii care termină rezidențiatul nu au locuri de
muncă sau lucrează în alte țări.
În anul 2016, indicele de asigurare a populației cu medici de familie (harta 61) este de 6,3
medici de familie la 10000 locuitori (12334 medici de familie), revenind 1597 locuitori la un medic de
familie. Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele: Ilfov - 3,9%oo loc., Călărași
- 4,2%oo loc., Giurgiu - 4,3%oo loc., Botoșani - 4,7%oo loc., Vaslui - 4,7%oo loc. O rată mai mare a
medicilor este în: Municipiul București - 9,6%oo loc., Arad - 8,6%oo loc., Timiș - 8,1%oo loc., Dolj -
7,8%oo loc., Alba - 7,2%oo loc., Sibiu - 7,1%oo loc.
Analizând asigurarea populației cu medici pe specialități se constată că cei mai mulți sunt în
județele care sunt centre universitare cu profil medical.
Fig. 244 Ponderea medicilor pe grupe de vârstă în Harta 62 Numărul total de medici la 100000 locuitori în
România, în anul 2016 țările Uniunii Europene în anul 2015
Sursa: ECHI (European Core Health indicators)
Raportat la țările europene (harta 62), România are un număr mic de medici la 100.000
persoane (276,6), în timp ce Bulgaria (404,5) se apropie de valorile din țările cu cei mai mulți medici,
iar Ungaria (309,7) are indici mult mai mari decât țara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează
în Norvegia (440,4) și Austria (509,7).
În anul 2015, indicele de asigurare a preșcolarilor și elevilor cu medici școlari (harta 63) este
de 0,35%o elevi (663 medici școlari). Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în
județele: Covasna, Mehedinți, Neamț, Vaslui, Mureș. O rată mai mare a medicilor este în: Călărași,
Dolj, Olt, Hunedoara, Cluj, Alba. Sunt 24 județe cu valori ale indicatorului peste media pe țară.
169
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Harta 63 Harta 64
În anul 2016, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali (harta 65)a avut valoarea
pe țară de 69,3 asistenți medicali la %oo locuitori, cea mai redusă a fost în județele: Ilfov 23,9%oo
locuitori, Giurgiu 37,6%oo locuitori, Călărași 40,2%oo locuitori, Ialomița 47,9%oo locuitori,
Dâmbovița 51,8%oo locuitori. Rate mari au fost înregistrate în Mun. București 116,3%oo locuitori,
Dolj 94,8%oo locuitori, Timiș 83,2%oo locuitori, Cluj 81,8%oo locuitori, Iași 80,1%oo locuitori.
În anul 2014, rata de asigurare a populației cu asistenți comunitari (harta 66) cea mai redusă
a fost în județele: Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Dâmbovița.
Harta 65 Asigurarea populației cu asistenți medicali în Harta 66. Asigurarea populației cu asistenți medicali
România, în anul 2016 comunitari în România, în anul 2014
În anul 2015, Ministerul Sănătăţii a scos la concurs aproape 300 de posturi de asistenţi
medicali comunitari şi 95 de mediatori sanitari, astfel încât numărul total al personalului angajat în
furnizarea de servicii de îngrijiri comunitare la sfârșitul anului 2015 a ajuns la 1160 de asistenți
medicali comunitari şi 420 de mediatori sanitari.
170
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Consecutiv etapelor succesive de reformă, conform tabelului de mai sus se observă scăderea
numărului de paturi în spitale în perioada 2007-2016 într-o proporţie de 8,5%, fără afectarea
acoperirii populației cu paturi de spital care rămâne de 6,4%o, una dintre cele mai mari din UE.
Asigurarea populației cu paturi de spital oscilează în jurul valorii de 6%o în toată perioada studiată, și
anume 6,6%o loc. în 2007 și 6,4%o în 2016.
Numărul de paturi din sanatoriile TBC scade în proporție de 54,9%, în preventorii a scăzut cu
29,3%, aşa cum rezultă şi din indicii de asigurare a populației cu paturi pe diferite tipuri de unităţi
sanitare cu paturi.
În anul 2016, rata de asigurare a populației cu paturi (harta 67) este de 6,4 paturi la 1000
locuitori (125326 paturi în spitale). Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele:
Ilfov - 2,8%o loc., Giurgiu - 2,9%o loc., Ialomița - 3,3%o loc., Călărași - 3,9%o loc., Vrancea - 4,0%o loc..
O rată mai mare de asigurare cu paturi de spital a populației este în: Municipiul București - 11,1%o
loc., Cluj - 9,1%o loc., Covasna - 8,8%o loc., Iași - 8,5%o loc., Hunedoara - 8,1%o loc., Timiș - 7,5%o loc.
171
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Tabel 43. Dotarea unităților sanitare cu echipamente medicale cu tehnologie avansată în România, în anul 2016
Aparate (scannere) pentru: Aparate pentru:
tomografie rezonanţă angiografie mărunţirea terapie cu
tomografie Aparate
cu emisie de magnetică digitală calculilor renali radiaţii Mamo-
computerizată Gamma
pozitroni (aparate (aparate – litotriptor (aparate grafii
(aparate TC)
(aparate PET) RMN) DSA) (aparate LSI) RAD)
Total 249 9 47 116 71 47 77 150
Rețea publică 144 1 29 45 56 29 60 88
Rețea privată 105 8 18 71 15 18 17 62
172
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
1. Equipment outside hospital not included. 1. Exams outside hospital not included (in Cyprus and Ireland, exams in
2. Only equipment eligible for public reimbursement. private hospital also not included).
Fig. 245 Numărul de aparate CT la 1000000 locuitori în 2. Exams privately-funded not included.
țările Uniunii Europene, în anul 2014 Fig. 246 Numărul de examinări CT la1000 locuitori în
Sursa: OECD Health Statistics 2016; Eurostat Database. țările Uniunii Europene, în anul 2014
Sursa: OECD Health Statistics 2016; Eurostat Database.
Un alt tip de aparatură de înaltă performanță este reprezentată de RMN. Aparatele RMN
raportate în anul 2016 au fost în număr de 116, determinând o rată de asigurare a populației cu
173
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
aparate RMN de 5,9%oooo locuitori. În anul 2016 au fost efectuate 47132 examinări RMN, revenind
un număr de 2,4 examinări RMN la 1000 locuitori.
Comparând cu celelalte țări membre UE, România are rata de asigurare cu aparatură RMN
de 4,7%oooo locuitori (datele din 2014), în timp ce rata medie EU-28 este de 15,4%oooo, valoare triplă
față de România. Comparativ cu alte țări EU, România este dotată cu mai multă aparatură decât
Ungaria (3,0%oooo), Macedonia (2,9%oooo), Serbia (2,8%oooo) dar mult mai puțină decât Germania
(30,5%oooo locuitori), Italia (25,2%oooo), Finlanda (23,3%oooo), Austria (19,7%oooo locuitori).
Așadar, aparatura este puțină și, de multe ori, puțin utilizată (Fig. 247).
Comparând cu celelalte țări membre UE, România are rata de examinări RMN raportate la
1000 locuitori de 8,7%o locuitori (datele din 2014), în timp ce EU-26 are o rată de 67,5%o. Rate peste
media EU și mult peste România au fost în Germania (114,3%o), Franța (95,5%o), iar Ungaria
(35,9%o) are valoarea ratei sub media europeană și mult peste România. Rate mai mici decât media
EU sunt în Olanda, Regatul Unit, Irlanda, Bulgaria. Așadar, aparatura este puțină și de multe ori
nefolosită (Fig. 248). Din datele raportate de Eurostat se constată că România are printre cel mai mic
număr de examinări RMN raportate la 1000 locuitori, valori mai mici fiind în Bulgaria și Cipru (Fig.
248).
Tabelul 44 prezintă unele dintre activităţile sistemului de sănătate din anii 2007-2016.
174
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Harta 68 Asigurarea populației cu consultații pe județe, Harta 69 Asigurarea populației cu tratamente pe județe,
în România, în anul 2016 în România, în anul 2016
175
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 249 Acoperirea vaccinală în procente contra DTP, hepatită B și rujeolă la vârsta de 1 an
Sursa: CNSCBT
Acoperirea vaccinală contra principalelor boli preventibile prin vaccinare, DTP, hepatită B și
rujeolă a scăzut de la valori de peste 96% în urmă cu zece ani la valori de 82,2% pentru DTP, 86,5%
pentru rujeolă și 92% pentru hepatită în anul 2016 (Fi. 249).
Fig. 250 Acoperirea vaccinală în procente contra gripei la persoane de peste 65 ani
Sursa: CNSCBT
176
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
177
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Morbiditatea spitalizată total țară, în anul 2016, pe medii este mult mai mare pentru
locuitorii din mediul rural (17843,9%ooo locuitori) comparativ cu mediul urban (17182,2%ooo
locuitori) și față de media pe total țară (17488,5%ooo locuitori).
Morbiditatea spitalizată total țară, în anul 2016, pe gen este mult mai mare pentru genul
feminin (18569,8 %ooo locuitori) comparativ cu genul masculin (16356,6%ooo locuitori) și față de
media pe total țară (17488,5%ooo locuitori).
20000 18569.8
17488.5
16356.6
15000
10000
5000
0
total masculin feminin
178
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Conform datelor statistice (DRG) raportate de spitalele publice (spitale M.S., spitale
Administrația locală, Academia Română), distribuția în profil teritorial a morbidității spitalizate, în
anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate pe total țară în
2016 a fost Ilfov (4142,1%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Bistrița-Năsăud (7318,8%ooo
locuitori), Giurgiu (7612,8%ooo locuitori), Neamț (9178,5%ooo locuitori), Olt (10264,5%ooo locuitori).
Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a fost înregistrată în București (33963,7%ooo locuitori),
rate mari au fost înregistrate și în Cluj (27393,3%ooo locuitori), Iași (23905,0%ooo locuitori), Gorj
(21453,7%ooo locuitori), Covasna (21450,3%ooo locuitori). În 13 județe rata morbidității spitalizate a
fost peste media pe România (17488,5%ooo locuitori), iar în 29 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate, în anul 2016 față de anul 2015,
remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Gorj cu 1459,0, de la 19994,7%ooo
locuitori la 21453,7%ooo locuitori, Bihor cu 642,5, de la 16942,6%ooo locuitori la 17585,0%ooo locuitori,
Sibiu cu 245,8, de la 16981,0%ooo locuitori la 17226,7%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei
morbidității spitalizate au fost în Neamț cu 5694,2, de la 14872,6%ooo locuitori la 9178,5%ooo
locuitori, Bistrița-Năsăud cu 5586,4, de la 12905,2%ooo locuitori la 7318,7%ooo locuitori, Olt cu
5388,3, de la 15652,9%ooo locuitori la 10264,5%ooo locuitori. Creșteri ale ratei morbidității spitalizate
în 2016 față de 2015 au fost în 5 județe, iar în 37 județe a scăzut (harta 70).
Morbiditatea spitalizată total țară în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată a
morbidității spitalizate a fost în Regiunea București-Ilfov 28066,5%ooo locuitori. Urmează Regiunea
Nord-Vest, cu valoarea de 18486,1%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în
Regiunea Sud-Muntenia 13108,3%ooo locuitori, Regiunea Sud-Est 13636,1%ooo locuitori.
30000 28066.5
18486.117438.7
20000 17488.5 16604.2 17179.217223.8
13636.1 13108.3
10000
179
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Morbiditatea spitalizată total țară în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată a
morbidității spitalizate în anul 2016 a fost în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și
Regiunea Sud-Muntenia).
Cele mai mici rate ale morbidității spitalizate în anul 2016, pe total țară sunt în
macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).
Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne are un trend descendent în perioada 2007–
2016, astfel, în anul 2007 a fost înregistrată cea mai mică rată a intervalului studiat 1156,9%ooo, după
care ratele cresc brusc în 2008 la 1486,2%ooo, ajungând în 2009 la 1533,6%ooo locuitori (cea mai mare
valoare a intervalului) (fig. 256). Din 2010 valorile ratelor încep să scadă, oscilând în jurul valorilor de
1400%ooo - 1300%ooo și ating valoarea de 1209,2%ooo locuitori în anul 2016. În aceeași perioadă,
conform tabelului de mai sus, scad zilele de spitalizare și se reduce accentuat durarata medie de
spitalizare, de la 7,5 zile în 2007, la 6,9 zile în 2016.
Fig. 256 Dinamica morbidității spitalizate prin tumori maligne în România, în perioada 2007-2016
Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, în anul 2016, pe medii este mult mai mare
pentru locuitorii din mediul urban (1269,3%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (1139,4%ooo
locuitori) și față de media pe total țară (1209,2%ooo locuitori).
180
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 257 Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, total țară și medii, în anul 2016
Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, în anul 2016, pe gen, este mult mai mare
pentru genul masculin (1325,3%ooo locuitori) comparativ cu genul feminin (1098,3%ooo locuitori) și
față de media pe total țară (1209,2%ooo locuitori).
Fig. 258 Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, total țară și gen, în anul 2016
181
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
înregistrate și în Cluj (3467,0%ooo locuitori), Iași (2120,5%ooo locuitori), Dolj (1376,3%ooo locuitori),
Mureș (1350,4%ooo locuitori). În 6 județe rata morbidității spitalizate prin tumori maligne a fost peste
media pe România (1209,2%ooo locuitori), iar în 36 județe a fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin tumori maligne, în anul 2016
față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin tumori maligne în
județele: Harghita cu 128,5, de la 940,8%ooo locuitori la 1069,4 %ooo locuitori, Brăila - cu 91,5, de la
504,9%ooo locuitori la 596,4 %ooo locuitori, Dâmbovița - cu 78,8, de la 497,4%ooo locuitori la 576,1%ooo
locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin tumori maligne au fost în Timiș -
cu 618,1, de la 1614,0%ooo locuitori la 996,0%ooo locuitori, București - cu 509,7, de la 4041,3%ooo
locuitori la 3531,7%ooo locuitori, Neamț - cu 485,4 de la 984,3%ooo locuitori la 498,8%ooo locuitori.
Creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin tumori maligne în 2016 față de 2015 au fost în 16
județe, iar în 26 județe au fost scăderi. (harta 71).
Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată a
morbidității spitalizate prin tumori maligne a fost în Regiunea București-Ilfov 2897,0%ooo locuitori.
Urmează Regiunea Nord-Vest, cu valoarea de 1666,6%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a
înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia 622,3%ooo locuitori, Regiunea Sud-Est 658,1%ooo locuitori.
Fig. 259 Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, pe regiuni în România în anul 2016
Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare
rată a morbidității spitalizate în anul 2016 a fost în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și
Regiunea Sud-Muntenia).
Cele mai mici rate ale morbidității spitalizate în anul 2016, pe total țară sunt în
macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).
2000 1603.2
1370.2
1500 1209.2
992.3
848.1
1000
500
0
Fig. 260 Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, pe macroregiuni în România în anul 2016
182
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Morbiditatea spitalizată prin boli aparat circulator are un trend descendent în perioada
2007–2016, în anul 2007 a fost înregistrată o rată de 2914,2%ooo, după care ratele cresc, ajungând în
2009 la 3350,3%ooo locuitori (cea mai mare valoare a intervalului) (fig. 261). Din 2010 valorile ratelor
încep să scadă, oscilând ușor, și ajung la valoarea de 2460,8%ooo locuitori în anul 2016, cea mai mică
valoare a intervalului. Pe lângă numărul bolnavilor spitalizați și morbiditatea spitalizată prin boli ale
aparatului circulator în perioada 2007-2016, a scăzut și numărul de zile de spitalizare și durata medie
de spitalizare (ajungând de la 8,1 zile în 2007, la 7,5 zile în 2016).
3500 3200.53350.33156.2
2914.2 2787.92676.42756.9
3000 2599.92557.2
2460.8
2500
2000
1500
1000
500
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Fig. 261 Dinamica morbidității spitalizate prin boli aparat circulator în România, în perioada 2007-2016
Morbiditatea spitalizată prin boli ale aparatului circulator, în anul 2016, pe medii, este mult
mai mare pentru locuitorii din mediul rural (2559,1%ooo locuitori) comparativ cu mediul urban
(2375,7%ooo locuitori) și față de media pe total țară (2460,8%ooo locuitori).
Fig. 262 Morbiditatea spitalizată prin boli aparat circulator, total țară și medii, în anul 2016
Morbiditatea spitalizată prin boli ale aparatului circulator, în anul 2016, pe gen, este mult
mai mare pentru genul masculin (2511,9%ooo locuitori) comparativ cu genul feminin (2412,1 %ooo
locuitori) și față de media pe total țară (2460,8 %ooo locuitori).
183
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 263 Morbiditatea spitalizată prin boli aparat circulator, total țară și gen, în anul 2016
Harta 72 Morbiditatea spitalizată prin boli aparat circulator, în România, în anul 2016
184
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Morbiditatea spitalizată prin boli ale aparatului circulator în anul 2016 - pe regiuni. Cea
mai mare rată a morbidității spitalizate prin boli ale aparatului circulator a fost în Regiunea
București-Ilfov 3401,7%ooo locuitori, urmează Regiunea Centru, cu valoarea de 3283,7%ooo locuitori.
Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-Est 1696,4%ooo locuitori, Regiunea Sud-
Muntenia 2007,3%ooo locuitori.
Fig. 264 Morbiditatea spitalizată prin boli aparat circulator, pe regiuni în România în anul 2016
Morbiditatea spitalizată prin boli ale aparatului circulator în anul 2016 - pe macroregiuni.
Cea mai mare rată a morbidității spitalizate prin boli ale aparatului circulator în anul 2016 a fost în
macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).
Cele mai mici rate ale morbidității spitalizate în anul 2016, pe total țară sunt în
macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest).
Fig. 265 Morbiditatea spitalizată prin boli aparat circulator, pe macroregiuni în România în anul 2016
185
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Morbiditatea spitalizată prin infarct acut de miocard a avut un trend ascendent în perioada
2007–2016, astfel, în anul 2007 a fost înregistrată cea mai mică rată a intervalului studiat 67,2%ooo,
după care ratele cresc, ajungând în 2016 la 93,1%ooo locuitori (cea mai mare valoare a intervalului)
(fig. 266). A fost o creștere continuă a internărilor în perioada studiată, cu excepția anului 2014 care
înregistrează o ușoară scădere comparativ cu anul anterior, după care crește foarte mult. Pe lângă
numărul bolnavilor spitalizați și morbiditatea spitalizată prin infarct acut de miocard în perioada
2007-2016 a scăzut și numărul de zile de spitalizare și durata medie de spitalizare (ajungând de la 9,0
zile în 2007, la 6,5 zile în 2016).
Fig. 266 Dinamica morbidității spitalizate prin infarct acut miocardic în România, în perioada 2007-2016
Morbiditatea spitalizată prin infarct acut de miocard, în anul 2016, pe medii, este mult mai
mare pentru locuitorii din mediul urban (105,2%ooo locuitori) comparativ cu mediul rural (79,0%ooo
locuitori) și față de media pe total țară (93,1 %ooo locuitori).
Fig. 267 Morbiditatea spitalizată prin infarct acut miocardic, total țară și medii, în anul 2016
Morbiditatea spitalizată prin infarct acut de miocard, în anul 2016, pe gen, este mult mai
mare, aproape dublu pentru genul masculin (122,5%ooo locuitori) comparativ cu genul feminin
(65,1%ooo locuitori) și față de media pe total țară (93,1%ooo locuitori).
186
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 268 Morbiditatea spitalizată prin infarct acut miocardic, total țară și gen, în anul 2016
Harta 73 Morbiditatea spitalizată prin infarct acut miocardic, în România, în anul 2016
Vest, cu valoarea de 112,0%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-
Muntenia 41,4%ooo locuitori, Regiunea Sud-Vest Oltenia 49,9%ooo locuitori.
Fig. 269 Morbiditatea spitalizată prin infarct acut miocardic, pe regiuni în România în anul 2016
Morbiditatea spitalizată prin infarct acut de miocard în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea
mai mare rată a morbidității spitalizate prin infarct acut de miocard în anul 2016 a fost în
macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).
Cele mai mici rate ale morbidității spitalizate prin infarct acut de miocard în anul 2016, pe
total țară sunt în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest). Valori mici se
înregistrează și în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).
Fig. 270 Morbiditatea spitalizată prin infarct acut miocardic, pe macroregiuni în România în anul 2016
188
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 271 Dinamica spitalizîrii pentru naștere normală în România, în perioada 2007-2016
Spitalizarea prin naștere normală, în anul 2016, pe medii, este mult mai mare pentru femeile
din mediul rural (392,0%ooo) comparativ cu mediul urban (213,0%ooo) și față de media pe total țară
(293,8%ooo).
Fig. 272 Spitalizarea pentru naștere normală, total țară și medii, în anul 2016
Conform datelor statistice (DRG) raportate de spitalele publice (spitale Ministerul Sănătății,
spitalele Administrației locale, Academia Română), distribuția în profil teritorial a spitalizării pentru
naștere normală, în anul 2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a spitalizării pentru
prin naștere normală în 2016 a fost Tulcea (5,0%ooo), rate mici s-au înregistrat și în Vaslui (9,9%ooo),
Botoșani (22,2%ooo), Arad (25,3%ooo), Ilfov (75,3%ooo). Rata cea mai mare a spitalizării pentru naștere
normală a fost înregistrată în județul Brașov (975,8%ooo), rate mari au fost înregistrate și în Mureș
(840,3%ooo), Harghita (819,7%ooo), Bihor (631,2%ooo), Mehedinți (557,1%ooo). În 17 județe rata
189
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
spitalizării pentru naștere normală a fost peste media pe România (4,8%ooo), iar în 25 județe au fost
sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele spitalizării pentru naștere normală, în anul 2016 față de
anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei spitalizării pentru naștere normală în județele: Gorj - cu 223,0,
de la 162,4%ooo la 385,4%ooo, Mehedinți - cu 179,7, de la 377,4%ooo la 557,1%ooo, Giurgiu - cu 159,5,
de la 91,0%ooo la 250,5%ooo. Cele mai mari scăderi ale ratei spitalizării pentru naștere normală au fost
în Sibiu - cu 626,5, de la 863,1%ooo la 236,6%ooo, Cluj - cu 606,0, de la 802,3%ooo la 196,3%ooo , Bistrița-
Năsăud - cu 509,3, de la 1007,8%ooo la 498,5%ooo. Creșteri ale ratei spitalizării pentru naștere normală
în 2016 față de 2015 au fost în 13 județe, într-un județ (Brăila) nu au fost cazuri în cei doi ani, iar în
28 județe a scăzut (harta 74).
Spitalizarea pentru naștere normală în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată a
spitalizării pentru naștere normală a fost în Regiunea Centru 679,3%ooo locuitori. Urmează Regiunea
Sud-Muntenia, cu valoarea de 347,2%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în
Regiunea Sud-Est 120,4%ooo locuitori, Regiunea Nord-Est, cu valoarea de 129,8%ooo locuitori.
Fig. 273 Morbiditatea spitalizată prin naștere normală, pe regiuni în România în anul 2016
Spitalizarea pentru naștere normală în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată a
spitalizării în anul 2016 a fost în macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).
Cele mai mici rate în anul 2016, pe total țară sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est
și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei (Regiunea București -Ilfov și
Regiunea Sud-Muntenia).
Fig. 274 Morbiditatea spitalizată prin naștere normală, pe macroregiuni în România în anul 2016
190
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Tabel 47. Dinamica procedurilor efectuate în spitalele din România, în perioada 2007-2016
Tip procedură 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
CT
Număr proceduri 188271 208216 228053 221205 230486 261318 281227 276220 313936 320638
Indici la 100000 loc. 901.6 1013.8 1119.7 1092.5 1144.0 1302.7 1406.9 1386.9 1584.0 1627.1
RMN
Număr proceduri 25203 30420 37278 32539 31738 33470 38413 39442 46668 47132
Indici la 100000 loc. 120.7 148.1 183.0 160.7 157.5 166.8 192.2 198.0 235.5 239.2
Angioplastii
Număr proceduri 7495 8210 9080 10325 13012 14746 14070 16767 18947 19876
Indici la 100000 loc. 35.9 40.0 44.6 51.0 64.6 73.5 70.4 84.2 95.6 100.9
Bypass coronarian
Număr proceduri 3042 3177 3787 3278 2979 3564 3240 3322 3145 3156
Indici la 100000 loc. 14.6 15.5 18.6 16.2 14.8 17.8 16.2 16.7 15.9 16.0
Proteză de genunchi
Număr proceduri 1308 1978 2155 1804 1665 1818 2131 2629 2997 3591
Indici la 100000 loc. 6.3 9.6 10.6 8.9 8.3 9.1 10.7 13.2 15.1 18.2
Proteză de șold
Număr proceduri 8262 9272 9454 9237 8926 9226 9858 10982 10976 11214
Indici la 100000 loc. 39.6 45.1 46.4 45.6 44.3 46.0 49.3 55.1 55.4 56.9
4.3.1 PROCEDURI CT
191
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Rata cea mai mare a examinărilor CT efectuate a fost înregistrată în București (4890,2%ooo
locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Iași (2379,9%ooo locuitori), Bihor (2349,5%ooo locuitori),
Brăila (2311,7%ooo locuitori), Cluj (2045,8%ooo locuitori). În 11 județe ratele examinărilor CT efectuate
au fost peste media pe România (1627,1%ooo locuitori), iar în 31 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele examinărilor CT efectuate, în anul 2016 față de anul
2015, remarcăm creșteri ale ratei examinărilor CT efectuate în județele: Brăila - cu 778,6, de la
1533,1%ooo locuitori la 2311,7%ooo locuitori, Timiș - cu 532,8, de la 1353,3%ooo locuitori la 1886,1%ooo
locuitori, Tulcea - cu 382,4, de la 1242,9%ooo locuitori la 1625,3%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi
ale ratei examinărilor CT efectuate au fost în Satu-Mare - cu 1760,7, de la 1853,5%ooo locuitori la
92,7%ooo locuitori, Bistrița-Năsăud - cu 730,4, de la 1868,8%ooo locuitori la 1138,4%ooo locuitori, Sibiu -
cu 599,7, de la 1379,5%ooo locuitori la 779,8%ooo locuitori. Creșteri ale ratei examinărilor CT efectuate
în 2016 față de 2015 au fost în 31 județe, iar în 11 județe au scăzut (harta 75).
192
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Proceduri (examinări) CT în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată a examinărilor CT
efectuate a fost în Regiunea București-Ilfov 3938,6%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu
valoarea de 1548,2%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-
Muntenia 600,3%ooo locuitori, Regiunea Centru 1441,3%ooo locuitori.
Proceduri (examinări) CT în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată a examinărilor
CT efectuate în anul 2016 a fost în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-
Muntenia).
Cele mai mici rate ale examinărilor CT efectuate în anul 2016, pe total țară sunt în
macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru). Valori mici se înregistrează și în
macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est).
193
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în
profil teritorial a examinărilor RMN efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2016, nu este
uniformă. În patru județe nu se fac examinări RMN (Satu-Mare, Mehedinți, Giurgiu, Călărași). Județul
cu cea mai mică rată a examinărilor RMN efectuate în 2016 a fost Vâlcea (0,3%ooo locuitori), rate mici
s-au înregistrat și în Bistrița-Năsăud (1,4%ooo locuitori), Argeș (1,5%ooo locuitori), Vaslui (1,6%ooo
locuitori), Covasna (2,9%ooo locuitori). Rata cea mai mare a examinărilor RMN efectuate a fost
înregistrată în București (1011,4%ooo locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Timiș (510,8%ooo
locuitori), Brașov (492,7%ooo locuitori), Cluj (393,2%ooo locuitori), Constanța (342,0%ooo locuitori). În
10 județe ratele examinărilor RMN efectuate au fost peste media pe România (239,2%ooo locuitori),
în 4 județe nu se fac, iar în 28 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele examinărilor RMN efectuate, în anul 2016 față de anul
2015, remarcăm creșteri ale ratei examinărilor RMN efectuate în județele: Timiș - cu 191,4, de la
319,4%ooo locuitori la 510,8%ooo locuitori, Ialomița - cu 104,8, de la 0,0%ooo locuitori, la 104,8%ooo
locuitori, Cluj - cu 84,5, de la 308,7%ooo locuitori la 393,2%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei
examinărilor RMN efectuate au fost în Satu-Mare - cu 81,1, de la 81,1%ooo locuitori la 0,0%ooo
locuitori, Neamț cu 75,6, de la 156,5%ooo locuitori la 80,9%ooo locuitori, București - cu 73,9, de la
1085,3%ooo locuitori la 1011,4%ooo locuitori. Creșteri ale ratei examinărilor RMN efectuate în 2016
față de 2015 au fost în 22 județe, în trei județe nu s-au efectuat în cei doi ani, iar în 17 județe au
scăzut (harta 76).
900 817.8
600
327.9
300 239.2 219.4
175.3 147.6 162.7 139.3
43.9
0
194
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Proceduri (examinări) RMN în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată a examinărilor
RMN efectuate a fost în Regiunea București-Ilfov 817,8%ooo locuitori. Urmează Regiunea Vest, cu
valoarea de 327,9%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-
Muntenia 43,9%ooo locuitori, Regiunea Sud-Vest Oltenia 139,3%ooo locuitori.
Proceduri (examinări) RMN în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată a
examinărilor RMN efectuate în anul 2016 a fost în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și
Regiunea Sud-Muntenia).
Cele mai mici rate ale examinărilor RMN în anul 2016, pe total țară sunt în macroregiunea
doi (Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea unu
(Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).
4.3.3 ANGIOPLASTII
195
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în
profil teritorial a angioplastiilor efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2016, nu este
uniformă. Județele cu cele mai multe angioplastii efectuate în 2016 au fost Mun. București, Iași,
Timiș, Mureș. Angioplastiile se efectuează în județe în care sunt centre universitare, în care spitalele
sunt mai dotate cu aparatură performantă și personal de specialitate pregătit pentru efectuarea
acestor angioplastii (harta 77 ).
Angioplastii în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe angioplastii și cele mai mari rate ale
procedurilor angioplastii au fost în Regiunea București-Ilfov 363,4%ooo locuitori. Urmează Regiunea
Vest, cu o rată de 148,3%ooo locuitori. În Regiunea Sud-Est și Sud-Vest Oltenia nu au fost efectuate
angioplastii în anul 2016. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia
18,2%ooo locuitori, Regiunea Nord-Est 93,1%ooo locuitori.
196
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 284 Dinamica procedurilor bypass coronarian efectuate în România, în perioada 2007-2016
197
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în
profil teritorial a procedurilor bypass efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2016, nu este
uniformă. Județele în care au fost efectuate aceste proceduri sunt puține, majoritatea fiind centre
universitare (Mun. București, Timiș, Cluj, Iași, Mureș). Bypass-urile se efectuează în județe în care
sunt centre universitare, în care spitalele sunt mai dotate cu aparatură performantă și personal de
specialitate pregătit pentru efectuarea acestor intervenții chirurgicale.
Bypass coronarian în anul 2016 - pe regiuni. Cele mai multe proceduri bypass și cele mai
mari rate au fost în Regiunea Vest 41,7%ooo locuitori, urmează Regiunea București-Ilfov 38,2%ooo
locuitori. În Sud- Muntenia nu au fost efectuate proceduri bypass, iar în Sud-Vest Oltenia au o rată
de 0,1%ooo locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-Est 3,0%ooo locuitori,
Regiunea Nord-Est 16,3%ooo locuitori.
Bypass coronarian în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată a procedurilor bypass
în anul 2016 a fost în macroregiunea patru (Regiunea Sud-Vest Oltenia și Regiunea Vest). Cele mai
mici rate ale procedurilor bypass în anul 2016, sunt în macroregiunea doi (Regiunea Nord-Est și
Regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și
Regiunea Sud-Muntenia).
198
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 287 Dinamica procedurilor de protezare genunchi efectuate în România, în perioada 2007-2016
Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în
profil teritorial a protezărilor de genunchi efectuate (raportate la 100000 locuitori), în anul 2016, nu
este uniformă. În 2016 nu au fost efectuate proceduri de protezare în 11 județe. Județul cu cea mai
mică rată în 2016 a fost Teleorman (0,3%ooo locuitori), rate mici s-au înregistrat și în Dâmbovița
(0,4%ooo locuitori), Sălaj (0,5%ooo locuitori), Bistrița-Năsăud (0,7%ooo locuitori), Brăila (1,0%ooo
locuitori). Rata cea mai mare a procedurilor efectuate a fost înregistrată în București (87,5%ooo
locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Mureș (63,8%ooo locuitori), Cluj (36,3%ooo locuitori),
Timiș (27,4%ooo locuitori), Vâlcea (24,0%ooo locuitori).
Dacă analizăm datele privind ratele de protezare genunchi efectuate, în anul 2016 față de
anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei în județele: București cu 13,9, de la 73,6%ooo locuitori la
87,5%ooo locuitori, Mureș - cu 12,3, de la 51,5%ooo locuitori la 63,8%ooo locuitori, Alba- cu 10,6, de la
4,2%ooo locuitori la 14,7%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratelor au fost în Satu-Mare - cu 10,9,
199
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
de la 15,6%ooo locuitori la 4,7%ooo locuitori, Neamț cu 7,1, de la 20,3%ooo locuitori la 13,2 %ooo
locuitori, Timiș - cu 3,9, de la 31,3%ooo locuitori la 27,4%ooo locuitori. (harta 79).
Protezarea de genunchi în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată în 2016 a fost în
Regiunea București-Ilfov 70,2%ooo locuitori. Urmează Regiunea Centru, cu valoarea de 23,3%ooo
locuitori. Cea mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia 2,9%ooo locuitori,
Regiunea Sud-Est 5,7%ooo locuitori.
Protezarea de genunchi în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată în anul 2016 a
fost în macroregiunea trei (Regiunea București-Ilfov și Regiunea Sud-Muntenia).
200
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Fig. 290 Dinamica procedurilor de protezare șold efectuate în România, în perioada 2007-2016
Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în
profil teritorial a procedurilor de protezare șold efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul
2016, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată în 2016 a fost Tulcea (3,0%ooo locuitori), rate
mici s-au înregistrat și în Călărași (6,5%ooo locuitori), Ialomița (8,4%ooo locuitori), Giurgiu (9,5%ooo
locuitori), Caraș-Severin (10,3%ooo locuitori). Rata cea mai mare a fost înregistrată în Mureș
(200,2%ooo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Mun. București (157,1%ooo locuitori), Cluj
(100,5%ooo locuitori), Alba (77,3%ooo locuitori), Hunedoara (73,2%ooo locuitori).
Dacă analizăm datele privind ratele procedurilor de protezare șold efectuate, în anul 2016
față de anul 2015, remarcăm creșteri ale ratei în județele: Bihor - cu 17,7, de la 54,0%ooo locuitori la
71,7%ooo locuitori, București - cu 13,1, de la 143,9%ooo locuitori la 157,1%ooo locuitori, Brăila - cu 10,4,
de la 49,0%ooo locuitori la 59,4%ooo locuitori. Cele mai mari scăderi ale ratei au fost în Satu-Mare - cu
50,3, de la 71,0%ooo locuitori la 20,7%ooo locuitori, Neamț - cu 23,6, de la 52,7%ooo locuitori la
29,1%ooo locuitori, Prahova - cu 11,5, de la 56,2%ooo locuitori la 44,7%ooo locuitori.
Protezarea de șold în anul 2016 - pe regiuni. Cea mai mare rată a fost în Regiunea
București-Ilfov 126,0%ooo locuitori. Urmează Regiunea Centru, cu valoarea de 90,6%ooo locuitori. Cea
mai mică valoare a ratei s-a înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia 25,2%ooo locuitori, Regiunea Sud-
Est 36,6%ooo locuitori.
201
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Protezarea de șold în anul 2016 - pe macroregiuni. Cea mai mare rată în anul 2016 a fost în
macroregiunea unu (Regiunea Nord-Vest și Regiunea Centru).
202
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
ANEXE
203
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa: INS
204
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa INS
205
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa INS
206
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa INS
207
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa INS
208
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
2015 2016
Total Urban Rural Total Urban Rural
TOTAL 70885 36812 34073 63518 33374 30144
Alba 685 423 262 634 348 286
Arad 1051 502 549 1090 518 572
Argeş 1750 773 977 1586 647 939
Bacău 2364 1102 1262 2048 1063 985
Bihor 1785 925 860 1736 805 931
Bistriţa-N. 625 285 340 384 139 245
Botoşani 672 227 445 589 204 385
Braşov 2381 1748 633 1920 1462 458
Brăila 2455 1302 1153 1986 1043 943
Buzău 1158 536 622 1476 553 923
Caraş-S. 1145 715 430 962 544 418
Călăraşi 889 276 613 824 259 565
Cluj 2048 1263 785 2119 1246 873
Constanţa 2429 1718 711 1946 1512 434
Covasna 2010 823 1187 1870 733 1137
Dâmboviţa 1118 341 777 1282 260 1022
Dolj 2083 1090 993 1670 882 788
Galaţi 1144 636 508 858 459 399
Giurgiu 667 209 458 645 216 429
Gorj 1607 933 674 1176 867 309
Harghita 1474 644 830 1410 560 850
Hunedoara 562 443 119 561 454 107
Ialomiţa 2014 696 1318 1922 735 1187
Iaşi 1562 883 679 1787 1114 673
Ilfov 737 584 153 569 363 206
Maramureş 796 443 353 710 396 314
Mehedinţi 1005 578 427 1624 983 641
Mureş 2073 1100 973 1727 842 885
Neamţ 855 318 537 998 460 538
Olt 984 406 578 718 337 381
Prahova 2591 1197 1394 2162 1031 1131
Satu-Mare 630 298 332 664 344 320
Sălaj 171 89 82 184 71 113
Sibiu 1219 607 612 1141 512 629
Suceava 1395 471 924 1414 553 861
Teleorman 1874 692 1182 1810 777 1033
Timiş 4011 2725 1286 2652 1423 1229
Tulcea 632 343 289 649 364 285
Vaslui 1526 481 1045 1551 445 1106
Vâlcea 1504 681 823 1260 555 705
Vrancea 918 310 608 609 236 373
M.Bucureşti 12286 6996 5290 10595 7059 3536
209
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
2015 2016
Total Urban Rural Total Urban Rural
TOTAL 129729 73025 56704 128932 72496 56436
Alba 1785 1085 700 1879 1138 741
Arad 2626 1555 1071 2719 1584 1135
Argeş 3969 2078 1891 4046 2027 2019
Bacău 4378 2025 2353 4302 2006 2296
Bihor 5365 3127 2238 4244 2475 1769
Bistriţa-N. 3253 1632 1621 3809 1842 1967
Botoşani 2320 943 1377 2331 1004 1327
Braşov 2427 1762 665 2555 1897 658
Brăila 1258 831 427 1972 1282 690
Buzău 2322 1072 1250 2302 988 1314
Caraş-S. 977 613 364 981 640 341
Călăraşi 1745 684 1061 1660 685 975
Cluj 3696 2957 739 3362 2629 733
Constanţa 3807 2818 989 3402 2475 927
Covasna 1661 776 885 1671 798 873
Dâmboviţa 2581 869 1712 2641 863 1778
Dolj 8145 4054 4091 6638 3418 3220
Galaţi 2272 1382 890 2242 1373 869
Giurgiu 1468 344 1124 1474 356 1118
Gorj 1555 834 721 1542 846 696
Harghita 3323 1337 1986 3286 1280 2006
Hunedoara 1656 1398 258 1819 1508 311
Ialomiţa 1647 782 865 1552 738 814
Iaşi 7266 3017 4249 8202 3677 4525
Ilfov 1187 534 653 1202 569 633
Maramureş 2957 1769 1188 3098 1850 1248
Mehedinţi 1739 736 1003 1868 893 975
Mureş 4408 2348 2060 4491 2270 2221
Neamţ 3115 1236 1879 3057 1149 1908
Olt 2456 1209 1247 2564 1232 1332
Prahova 5018 2574 2444 5051 2587 2464
Satu-Mare 1714 1088 626 1845 991 854
Sălaj 1672 787 885 1687 781 906
Sibiu 3468 2388 1080 3615 2458 1157
Suceava 4652 2198 2454 4614 2155 2459
Teleorman 871 388 483 782 357 425
Timiş 7174 4238 2936 7140 4216 2924
Tulcea 1253 726 527 1245 757 488
Vaslui 2763 1131 1632 2874 1320 1554
Vâlcea 2214 1034 1180 2079 1077 1002
Vrancea 1394 494 900 1322 538 784
M.Bucureşti 10172 10172 0 9767 9767 0
210
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa INS
211
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
212
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa INS
213
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa INS
214
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa INS
215
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
MORTALITATEA COPIILOR 1-4 ANI PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
decedați 1-4 ani la 100000 copii 1-4 ani
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 35.1 24.8 47.2 36.0 34.3 32.6 27.4 38.7 34.2 30.9
Alba 30.2 12.6 56.4 14.6 46.9 22.9 12.8 38.0 14.9 31.3
Arad 47.2 53.5 39.5 34.2 61.3 47.2 53.9 39.1 67.5 24.8
Argeş 27.2 9.4 43.9 17.7 37.0 37.0 28.8 44.5 18.0 56.9
Bacău 34.7 8.1 54.8 34.0 35.5 31.3 23.9 37.0 40.8 21.3
Bihor 58.0 62.8 53.8 72.9 42.4 41.4 35.8 46.2 40.4 42.4
Bistriţa-N. 43.3 38.0 46.6 14.1 74.1 14.5 37.7 0.0 14.2 14.9
Botoşani 45.8 14.2 66.9 33.5 58.6 34.4 56.9 19.2 22.4 46.9
Braşov 34.7 23.2 57.6 44.8 23.9 31.1 29.4 34.3 22.6 40.0
Brăila 38.7 0.0 94.0 56.1 20.0 39.6 16.8 72.0 38.9 40.3
Buzău 36.0 43.2 30.9 35.2 37.0 18.6 15.0 21.2 12.1 25.5
Caraş-S. 49.4 85.9 0.0 58.2 40.3 50.4 69.9 23.8 79.5 20.4
Călăraşi 50.5 45.1 53.8 32.3 70.4 50.6 88.9 27.2 48.8 52.6
Cluj 30.1 35.3 20.9 21.9 38.9 14.8 11.7 20.3 0.0 30.7
Constanţa 22.8 19.9 28.3 32.1 13.2 36.4 20.3 66.7 45.4 27.1
Covasna 10.6 0.0 18.4 0.0 22.1 42.8 50.3 37.3 20.7 66.7
Dâmboviţa 30.9 17.6 36.4 50.2 10.6 37.2 72.8 22.5 51.8 21.8
Dolj 56.1 14.8 105.0 54.5 57.9 40.1 44.8 34.7 31.2 49.5
Galaţi 42.6 27.0 59.9 18.5 67.7 38.0 36.0 40.1 56.1 19.3
Giurgiu 19.6 0.0 28.5 37.4 0.0 80.2 97.0 72.7 134.7 20.9
Gorj 59.4 50.9 67.9 82.1 35.1 34.5 34.8 34.2 49.7 18.0
Harghita 15.1 37.8 0.0 0.0 30.7 30.2 18.9 37.6 59.6 0.0
Hunedoara 36.2 45.9 0.0 57.1 14.7 21.5 9.1 67.4 27.9 14.7
Ialomiţa 59.2 54.2 63.6 33.1 86.5 43.0 55.0 32.5 67.5 17.6
Iaşi 30.4 16.2 42.8 44.4 15.6 24.6 20.7 28.0 23.8 25.4
Ilfov 28.8 12.8 41.9 45.2 11.7 21.9 24.0 20.1 21.4 22.4
Maramureş 56.9 43.8 75.6 70.5 42.5 20.7 17.6 25.0 20.2 21.2
Mehedinţi 30.5 21.6 38.5 20.1 41.2 41.4 45.3 38.2 60.9 21.2
Mureş 38.4 18.3 55.8 32.8 44.4 21.4 18.7 23.7 16.5 26.6
Neamţ 67.3 53.2 75.2 65.7 68.9 43.5 54.2 37.6 47.2 39.6
Olt 29.4 46.8 13.9 28.8 30.0 29.6 31.7 27.8 57.8 0.0
Prahova 11.2 15.2 7.4 14.4 7.8 22.7 15.3 29.9 36.6 7.9
Satu-Mare 52.9 46.7 57.4 37.9 69.3 40.3 62.9 23.4 38.4 42.4
Sălaj 77.3 22.8 117.2 114.9 39.0 67.9 68.8 67.2 57.3 78.8
Sibiu 21.2 17.2 27.8 20.5 22.0 37.2 17.3 68.7 20.4 55.5
Suceava 28.7 27.9 29.2 39.4 17.6 19.9 6.9 29.2 11.2 29.0
Teleorman 42.5 44.2 41.5 65.6 17.6 94.4 44.5 125.7 100.1 88.3
Timiş 21.9 6.3 43.4 28.5 15.0 35.9 18.7 59.4 21.0 51.4
Tulcea 34.1 0.0 67.4 22.0 47.1 46.7 23.7 69.0 45.4 48.0
Vaslui 35.3 11.2 55.1 39.3 31.1 39.5 0.0 76.3 48.0 30.4
Vâlcea 70.3 61.1 79.9 60.7 80.6 32.4 15.6 50.5 47.2 16.6
Vrancea 46.1 38.5 50.1 12.7 81.9 20.1 0.0 30.4 38.9 0.0
M.Bucureşti 11.6 11.6 0.0 12.5 10.6 20.8 20.8 0.0 15.1 27.0
Sursa INS
216
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
MORTALITATEA MATERNĂ PE
SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE PE JUDEȚE, SEXE ȘI MEDII ÎN
JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA
ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
ÎN ANII 2015-2016
decese prin complicații ale ani
sarcinii, nașterii și lăuziei la 1000
Anul 2015 Anul 2016
născuți vii
Anul 2015 Anul 2016 Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
Total 0.13 0.08 Total 75.39 71.94 78.9 75.56 72.11 79.07
Alba 0.00 0.00 Alba 76.1 72.84 79.47 76.08 72.86 79.45
Arad 0.00 0.00 Arad 74.66 71.75 77.51 74.89 71.83 77.91
Argeş 0.18 0.18 Argeş 76.01 72.61 79.42 76.08 72.85 79.3
Bacău 0.00 0.15 Bacău 74.2 70.45 78.21 74.54 70.86 78.47
Bihor 0.00 0.00 Bihor 74.45 71.05 77.89 74.73 71.55 77.9
Bistriţa-N. 0.29 0.00 Bistriţa-N. 75.86 72.53 79.57 75.96 72.63 79.59
Botoşani 0.00 0.00 Botoşani 74.32 70.21 78.86 74.23 70.29 78.58
Braşov 0.32 0.00 Braşov 76.61 73.27 79.9 77.02 73.67 80.29
Brăila 0.42 0.00 Brăila 74.68 70.59 78.91 75.29 71.39 79.27
Buzău 0.00 0.00 Buzău 75.06 71.34 78.98 75.29 71.49 79.32
Caraş-S. 0.00 0.00 Caraş-S. 74.45 71.46 77.48 74.8 71.55 78.16
Călăraşi 0.35 0.68 Călăraşi 73.26 69.43 77.36 73.76 70.02 77.74
Cluj 0.00 0.00 Cluj 76.75 73.71 79.72 76.93 73.9 79.88
Constanţa 0.14 0.27 Constanţa 74.89 71.53 78.26 74.99 71.64 78.36
Covasna 0.45 0.00 Covasna 75.49 72.38 78.74 75.76 72.78 78.82
Dâmboviţa 0.00 0.21 Dâmboviţa 75.27 71.45 79.25 75.43 71.87 79.08
Dolj 0.00 0.17 Dolj 74.51 70.98 78.17 74.63 71.16 78.19
Galaţi 0.20 0.20 Galaţi 75.25 71.37 79.39 75.53 71.65 79.68
Giurgiu 0.00 0.82 Giurgiu 73.54 69.92 77.34 73.92 70.13 77.91
Gorj 0.00 0.00 Gorj 75.08 71.66 78.7 75.33 72.04 78.81
Harghita 0.31 0.00 Harghita 75.9 72.72 79.22 76.14 72.88 79.59
Hunedoara 0.00 0.27 Hunedoara 74.69 71.52 77.89 74.68 71.62 77.76
Ialomiţa 0.37 0.00 Ialomiţa 74.17 70.47 78.07 74.35 70.71 78.16
Iaşi 0.10 0.00 Iaşi 75.58 71.91 79.43 75.65 71.85 79.64
Ilfov 0.22 0.00 Ilfov 75.43 71.84 79.12 75.76 72.24 79.3
Maramureş 0.00 0.00 Maramureş 74.88 71.59 78.2 74.68 71.21 78.25
Mehedinţi 0.00 0.00 Mehedinţi 74.15 71.02 77.44 74.84 71.83 77.96
Mureş 0.00 0.34 Mureş 75.28 71.92 78.72 75.22 71.7 78.86
Neamţ 0.00 0.21 Neamţ 75.35 71.77 79.08 75.58 71.98 79.32
Olt 0.31 0.00 Olt 74.09 70.49 78 74.63 71.14 78.4
Prahova 0.00 0.00 Prahova 75.86 72.39 79.33 75.79 72.28 79.33
Satu-Mare 0.29 0.00 Satu-Mare 73.24 69.61 76.91 73.56 69.53 77.67
Sălaj 0.39 0.00 Sălaj 74.61 71.16 78.17 74.9 71.13 78.85
Sibiu 0.44 0.00 Sibiu 76.22 72.73 79.69 76.2 72.88 79.54
Suceava 0.12 0.00 Suceava 75.76 72.46 79.18 76.05 72.86 79.33
Teleorman 0.72 0.00 Teleorman 74.42 70.77 78.4 74.62 71.01 78.54
Timiş 0.00 0.00 Timiş 76.01 73.01 78.94 76.15 73.15 79.09
Tulcea 0.00 0.54 Tulcea 73.57 69.89 77.67 73.51 69.77 77.62
Vaslui 0.20 0.00 Vaslui 74.66 70.89 78.83 74.74 70.88 79.11
Vâlcea 0.00 0.36 Vâlcea 77.55 74.62 80.45 78.21 75.41 80.97
Vrancea 0.00 0.00 Vrancea 75.59 71.92 79.43 75.84 72.18 79.7
M.Bucureşti 0.26 0.00 M.Bucureşti 77.81 74.7 80.56 77.72 74.59 80.51
Sursa INS
217
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa: CNSISP
218
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
219
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
220
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
221
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
222
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
INCIDENȚA PRIN CANCER DE SÂN PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 27.0 34.4 18.5 2.2 50.7 28.0 35.4 19.4 1.3 53.5
Alba 37.3 47.1 23.6 0.0 73.7 45.7 60.9 24.5 0.6 89.7
Arad 14.3 14.5 14.2 1.0 27.0 13.0 13.7 12.1 0.5 24.8
Argeş 23.7 29.5 18.9 2.1 44.4 25.8 38.2 15.2 0.7 49.7
Bacău 17.4 26.2 10.8 0.0 34.5 11.7 15.1 9.1 0.0 23.2
Bihor 25.2 38.6 12.4 0.7 48.6 21.1 33.5 9.3 2.9 38.5
Bistriţa-N. 18.7 24.3 15.4 2.8 34.4 22.0 36.4 13.2 0.0 43.7
Botoşani 27.4 52.0 10.6 0.5 53.9 34.9 54.4 21.5 1.0 68.3
Braşov 21.8 26.4 10.1 1.1 41.4 30.3 38.3 10.6 1.1 58.1
Brăila 52.9 67.0 30.1 0.7 103.1 47.8 59.6 28.7 0.7 93.0
Buzău 28.6 36.6 23.6 2.4 53.8 25.9 31.7 22.3 0.5 50.4
Caraş-S. 22.9 35.3 8.4 1.4 43.3 23.5 32.6 13.0 5.1 41.1
Călăraşi 36.0 53.1 26.3 3.4 67.5 27.2 50.9 13.8 2.1 51.5
Cluj 15.7 19.5 8.4 1.8 28.6 14.8 19.1 6.6 1.5 27.2
Constanţa 30.6 27.7 36.8 0.0 59.8 21.8 21.0 23.4 0.0 42.5
Covasna 52.6 67.2 39.5 0.0 104.3 61.2 82.3 42.4 3.9 117.5
Dâmboviţa 13.8 9.0 15.7 0.0 27.2 17.7 23.8 15.3 1.2 33.8
Dolj 44.4 58.1 29.7 0.3 86.6 41.2 48.5 33.4 1.0 79.7
Galaţi 32.9 46.0 17.3 3.5 61.6 29.4 39.2 17.8 0.0 57.9
Giurgiu 28.3 39.9 23.5 2.9 53.0 25.5 35.4 21.5 0.7 49.8
Gorj 21.5 32.9 12.2 1.8 40.9 25.8 37.5 16.2 0.6 50.5
Harghita 25.6 32.8 20.3 0.0 50.7 28.7 36.2 23.2 0.0 56.8
Hunedoara 41.1 46.4 25.5 4.1 76.6 42.4 44.5 36.4 2.6 80.6
Ialomiţa 25.9 40.1 14.8 0.0 51.2 15.6 23.3 9.5 0.0 30.7
Iaşi 30.3 44.8 18.1 1.3 59.0 38.8 56.4 23.7 1.0 76.1
Ilfov 17.1 23.3 12.3 1.9 31.8 18.1 12.9 22.3 3.6 32.0
Maramureş 25.1 27.5 21.9 2.2 47.3 21.8 26.6 15.5 0.4 42.5
Mehedinţi 25.5 21.3 29.2 0.0 50.4 31.8 25.3 37.4 2.4 60.5
Mureş 27.7 31.0 24.4 1.5 53.0 31.3 41.3 21.6 2.6 59.0
Neamţ 28.8 44.2 20.4 0.4 56.5 34.6 57.2 22.2 0.9 67.4
Olt 24.8 31.4 20.5 0.0 48.9 25.4 31.4 21.5 0.0 50.0
Prahova 28.4 36.5 20.5 1.7 53.7 26.2 31.7 20.9 1.1 50.0
Satu-Mare 36.6 53.1 23.0 1.2 69.9 31.1 41.0 23.1 0.0 60.5
Sălaj 27.0 41.7 17.4 0.0 53.0 24.9 30.4 21.3 1.9 47.1
Sibiu 27.2 34.2 13.9 7.7 45.7 41.5 51.5 22.5 1.0 79.8
Suceava 16.5 28.3 8.3 0.0 32.7 16.2 21.8 12.4 0.0 32.2
Teleorman 20.6 34.5 14.0 0.6 40.1 23.8 39.6 16.3 4.0 43.1
Timiş 31.9 36.2 25.3 17.2 45.7 33.3 38.8 24.9 0.0 64.5
Tulcea 41.0 76.5 10.1 1.0 81.2 33.2 52.1 16.7 1.0 65.4
Vaslui 14.9 16.8 13.7 0.5 29.6 23.6 35.4 15.6 2.6 45.0
Vâlcea 28.5 34.7 23.5 1.7 54.2 41.6 45.1 38.7 2.8 78.8
Vrancea 16.8 21.6 14.1 1.2 31.8 18.5 31.0 11.4 0.0 36.3
M.Bucureşti 29.1 29.1 0.0 5.2 49.8 30.8 30.8 0.0 3.1 54.8
223
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
224
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
225
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
226
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
227
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
INCIDENȚA PRIN BOLI ISCHEMICE ALE INIMII PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 923.7 910.6 939.1 819.3 1023.4 865.4 894.6 831.5 779.0 948.0
Alba 2293.8 3035.6 1256.6 2054.5 2527.1 2282.8 2968.7 1324.8 2086.1 2474.6
Arad 1098.4 794.7 1473.1 994.3 1196.7 789.8 681.1 923.2 728.7 847.6
Argeş 986.9 869.7 1086.5 915.9 1054.6 872.1 964.5 793.9 817.8 923.9
Bacău 386.1 555.8 257.6 381.8 390.3 389.7 607.9 224.8 406.7 373.0
Bihor 693.7 626.8 758.3 600.7 782.3 483.3 519.2 449.0 432.1 532.1
Bistriţa-N. 724.5 439.9 897.7 697.4 751.3 1188.7 1310.8 1113.8 1093.0 1283.4
Botoşani 1785.5 1994.2 1642.4 1419.5 2145.4 1877.1 1702.1 1997.3 1425.4 2322.5
Braşov 963.2 1149.7 497.9 861.1 1060.3 973.9 1183.7 459.8 806.6 1133.0
Brăila 1690.6 1579.3 1871.9 1382.0 1986.4 1221.7 1130.5 1369.3 1032.2 1403.6
Buzău 578.8 589.7 572.0 472.8 680.6 469.7 452.5 480.4 422.1 515.5
Caraş-S. 1449.7 1837.4 998.7 1349.8 1545.1 1318.3 1757.2 814.4 1266.7 1367.6
Călăraşi 1151.4 1945.2 703.0 965.4 1331.5 1126.5 1717.9 793.0 1018.8 1231.0
Cluj 404.9 421.8 372.4 389.3 419.5 328.5 328.3 328.9 298.1 356.9
Constanţa 242.7 255.7 214.8 235.6 249.4 406.1 418.6 379.7 381.8 429.2
Covasna 3434.8 3924.7 2993.4 2829.8 4028.6 3775.1 4155.8 3433.8 3178.9 4360.3
Dâmboviţa 486.5 341.8 544.2 380.8 589.5 651.6 408.2 748.0 572.5 728.9
Dolj 792.5 743.7 845.2 758.0 825.6 798.7 790.7 807.1 684.8 907.6
Galaţi 1271.0 1143.6 1423.7 1107.1 1430.5 746.0 585.9 936.3 660.3 829.2
Giurgiu 1230.3 916.6 1359.1 1036.1 1419.7 772.5 1195.9 600.8 699.1 844.6
Gorj 892.3 994.9 807.9 860.9 923.1 631.6 725.5 554.7 558.0 703.8
Harghita 1477.7 1832.7 1215.6 1352.6 1600.4 1027.0 1080.1 987.9 1000.8 1052.6
Hunedoara 2616.0 3056.3 1325.3 2247.6 2969.1 2730.9 3272.6 1161.0 2441.3 3008.6
Ialomiţa 503.5 532.5 480.6 461.9 544.0 271.1 370.5 192.7 234.6 306.6
Iaşi 553.0 679.6 445.5 474.8 630.2 567.0 697.5 455.5 469.7 663.3
Ilfov 723.5 310.4 1049.2 661.0 783.4 1127.1 1126.5 1127.6 844.2 1398.2
Maramureş 1493.2 1420.1 1591.3 1359.6 1622.3 1256.4 1253.9 1259.7 1174.3 1335.7
Mehedinţi 1875.6 1328.1 2345.4 1604.1 2139.7 1807.4 1085.6 2413.8 1584.9 2024.1
Mureş 1340.7 1334.9 1346.4 1242.0 1435.8 1336.6 1492.5 1183.4 1241.3 1428.5
Neamţ 1217.0 1273.6 1185.7 1106.8 1324.4 952.3 1181.0 826.8 882.0 1020.6
Olt 227.9 288.9 188.8 208.0 247.2 167.0 200.8 145.5 159.1 174.6
Prahova 1435.4 1177.2 1682.9 1077.4 1775.1 1279.8 1142.3 1410.9 1159.0 1394.6
Satu-Mare 1448.4 2011.5 988.6 1300.3 1588.1 733.4 849.3 639.4 687.9 776.3
Sălaj 1279.4 639.6 1697.8 1147.7 1405.8 1471.4 742.0 1946.0 1214.3 1718.5
Sibiu 587.6 649.8 468.1 630.0 547.3 681.1 749.3 551.6 654.4 706.4
Suceava 801.0 1110.3 587.1 733.6 867.0 578.6 601.0 563.1 542.9 613.6
Teleorman 1123.4 1229.3 1072.7 944.7 1296.7 1234.6 1620.0 1051.0 1103.1 1362.5
Timiş 524.0 534.8 507.2 461.2 583.0 550.7 566.7 526.4 481.6 615.6
Tulcea 936.1 1149.7 749.5 804.1 1068.4 631.5 864.1 429.3 623.5 639.5
Vaslui 215.3 171.4 244.5 190.7 240.2 228.1 261.7 205.4 212.3 244.1
Vâlcea 1168.2 547.4 1668.8 1000.5 1328.8 1394.3 1394.2 1394.5 1231.0 1551.1
Vrancea 313.7 297.1 323.1 307.4 319.7 266.3 271.7 263.2 256.2 276.0
M.Bucureşti 308.6 308.6 0.0 312.4 305.2 365.9 365.9 0.0 394.5 341.1
228
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
229
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
230
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
231
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
INCIDENȚA PRIN BOLI PULMONARE OBSTRUCTIVE CRONICE PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
cazuri noi la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 211.9 201.5 223.9 240.0 185.0 197.6 193.2 202.7 221.0 175.3
Alba 554.4 716.3 328.1 621.5 489.0 582.9 717.8 394.5 638.9 528.3
Arad 390.3 239.2 576.6 380.0 400.0 326.4 231.2 443.2 312.6 339.4
Argeş 263.2 204.9 312.6 262.0 264.2 234.8 210.0 255.8 254.2 216.3
Bacău 94.1 116.7 77.0 107.4 81.2 54.5 88.9 28.5 57.8 51.3
Bihor 135.8 93.9 176.3 178.9 94.8 100.4 98.1 102.6 127.3 74.7
Bistriţa-N. 196.1 176.5 208.1 241.0 151.8 279.0 261.0 290.0 353.6 205.2
Botoşani 386.3 352.9 409.1 439.3 334.1 455.0 367.7 515.0 515.5 395.4
Braşov 239.9 278.7 143.3 260.2 220.6 161.9 185.6 104.0 174.0 150.5
Brăila 350.0 347.5 354.1 401.3 300.9 313.8 295.6 343.2 369.1 260.7
Buzău 184.4 149.5 206.1 207.9 161.8 89.1 86.6 90.7 100.4 78.3
Caraş-S. 238.4 264.2 208.4 274.3 204.1 242.8 280.4 199.6 295.9 192.1
Călăraşi 386.6 684.1 218.5 427.6 346.9 377.5 560.7 274.3 400.3 355.4
Cluj 137.1 136.6 137.9 158.0 117.6 123.5 113.0 143.4 142.4 105.9
Constanţa 53.2 41.7 77.7 58.0 48.6 63.2 60.4 69.2 57.3 68.9
Covasna 580.0 520.6 633.6 684.5 477.5 586.6 608.8 566.8 669.1 505.7
Dâmboviţa 159.6 169.5 155.7 150.9 168.1 129.3 93.1 143.7 129.1 129.6
Dolj 180.0 173.6 186.9 210.9 150.5 161.6 147.8 176.4 173.9 149.9
Galaţi 247.2 202.7 300.5 310.3 185.8 158.6 134.2 187.5 180.1 137.6
Giurgiu 325.7 351.2 315.2 375.2 277.4 178.6 300.6 129.1 206.0 151.6
Gorj 195.7 133.1 247.2 206.4 185.2 147.7 146.7 148.4 167.2 128.5
Harghita 257.1 274.8 244.0 311.0 204.2 168.9 195.5 149.3 201.6 136.8
Hunedoara 597.5 648.6 447.7 649.2 547.9 726.0 815.9 465.4 769.2 684.5
Ialomiţa 180.5 163.0 194.3 205.8 155.8 87.3 150.8 37.3 98.5 76.5
Iaşi 83.4 86.2 81.0 99.4 67.6 83.0 111.4 58.7 97.9 68.3
Ilfov 132.1 113.0 147.1 140.0 124.4 157.8 97.6 205.9 175.7 140.6
Maramureş 406.9 277.6 580.3 482.4 334.0 339.6 228.7 487.8 403.2 278.2
Mehedinţi 405.1 225.5 559.2 426.3 384.4 492.9 329.6 630.0 560.0 427.4
Mureş 367.6 357.1 378.0 444.4 293.6 374.1 344.5 403.2 428.9 321.3
Neamţ 353.1 320.7 371.1 419.3 288.7 311.0 327.9 301.8 361.5 261.9
Olt 4.3 7.4 2.4 6.3 2.4 2.0 2.5 1.6 2.5 1.4
Prahova 159.9 180.4 140.3 172.8 147.7 182.8 189.4 176.6 206.4 160.4
Satu-Mare 515.0 634.2 417.7 595.2 439.4 280.6 342.9 230.1 302.7 259.7
Sălaj 354.6 279.3 403.8 385.4 325.0 394.9 317.2 445.6 426.4 364.7
Sibiu 145.7 191.6 57.6 149.0 142.6 189.3 203.4 162.4 225.2 155.3
Suceava 135.2 205.7 86.4 156.3 114.4 112.9 98.7 122.7 143.4 82.9
Teleorman 103.8 125.0 93.6 117.9 90.1 108.6 132.7 97.1 112.7 104.6
Timiş 89.3 95.7 79.5 86.6 91.9 89.2 96.3 78.3 86.4 91.8
Tulcea 204.2 262.0 153.7 252.7 155.6 105.9 156.4 62.0 111.7 100.1
Vaslui 84.5 89.6 81.1 114.5 53.9 78.3 90.0 70.3 97.7 58.5
Vâlcea 287.6 229.8 334.2 294.3 281.0 499.2 561.8 448.9 500.7 497.7
Vrancea 67.4 52.3 75.9 85.9 49.5 64.6 54.5 70.3 65.0 64.2
M.Bucureşti 80.4 80.4 0.0 96.0 66.9 74.5 74.5 0.0 89.9 61.1
232
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
233
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
234
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
235
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa: CNSCBT-INSP
236
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
ASIGURAREA POPULAȚIEI CU MEDICI, MEDICI DE FAMILIE, MEDICI DENTIȘTI, FARMACIȘTI ȘI ASISTENȚI MEDICALI PE
JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
rate la 10000 locuitori
din care: medici de Asistenți medicali
Medici Medici dentiști Farmaciști
familie (studii sup.+ medii)
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2015 Anul 2016
Total 28.3 29.1 6.2 6.3 7.8 8.3 8.6 8.7 66.8 69.3
Alba 21.1 21.5 7.1 7.2 5.9 6.0 6.4 6.4 64.1 66.7
Arad 26.0 26.5 8.3 8.6 9.3 9.3 6.0 6.0 57.5 62.4
Argeş 23.7 24.8 6.3 6.6 7.7 8.1 4.1 4.1 59.2 61.0
Bacău 18.4 18.2 4.9 4.8 5.5 5.4 4.7 4.7 53.7 55.5
Bihor 33.3 34.2 7.0 7.1 12.3 12.8 9.4 9.7 59.3 61.4
Bistriţa-N. 15.7 15.8 5.1 5.0 6.0 6.0 5.7 5.8 53.7 56.8
Botoşani 15.3 15.5 4.6 4.7 3.5 3.7 4.6 4.8 65.8 68.7
Braşov 29.4 30.5 7.2 7.1 7.3 7.6 8.6 9.3 57.5 59.6
Brăila 17.5 17.0 5.0 4.8 5.7 6.4 6.4 6.9 74.0 75.5
Buzău 14.4 14.5 4.9 5.0 4.1 4.2 5.8 6.1 60.2 64.1
Caraş-S. 19.5 20.3 5.8 5.8 6.4 5.8 4.5 4.9 59.3 61.2
Călăraşi 10.6 10.5 4.1 4.2 2.9 2.9 3.8 3.2 38.4 40.2
Cluj 53.4 49.8 6.0 5.8 15.5 14.5 8.6 7.8 84.6 81.8
Constanţa 29.1 30.2 6.7 6.7 9.1 9.6 11.2 15.9 57.2 59.0
Covasna 22.0 22.9 5.2 5.2 4.7 5.1 3.9 6.8 54.1 55.9
Dâmboviţa 11.5 11.7 4.7 4.7 4.1 4.3 4.1 4.1 49.6 51.8
Dolj 42.3 44.8 8.2 7.8 8.9 9.4 11.8 12.8 91.0 94.8
Galaţi 18.5 18.1 5.5 5.4 4.9 6.4 4.0 4.0 59.7 61.4
Giurgiu 11.8 11.4 4.5 4.3 2.8 3.0 5.2 5.1 36.2 37.6
Gorj 22.1 22.2 6.4 6.3 5.0 5.2 4.9 4.9 62.3 63.7
Harghita 16.5 18.1 5.2 5.3 5.2 5.3 6.3 6.5 70.4 73.9
Hunedoara 28.1 29.0 6.1 6.2 6.4 6.7 5.6 5.7 68.8 73.3
Ialomiţa 12.3 12.4 4.9 4.7 2.7 3.0 4.2 4.6 46.9 47.9
Iaşi 37.5 42.3 6.0 5.8 12.0 16.1 16.9 15.8 83.2 80.1
Ilfov 15.2 16.0 3.9 3.9 3.8 4.1 4.6 4.4 21.9 23.9
Maramureş 18.4 18.6 5.5 5.4 7.3 7.6 9.1 9.2 76.1 80.0
Mehedinţi 19.1 19.4 6.6 6.7 5.0 5.2 5.2 5.2 62.1 64.3
Mureş 41.5 42.3 6.9 6.5 9.0 8.5 7.5 7.7 74.5 78.7
Neamţ 17.9 17.9 6.0 5.6 5.8 6.2 6.5 6.4 60.6 60.8
Olt 17.8 17.2 5.8 6.2 1.8 2.0 3.7 3.8 55.7 56.7
Prahova 15.1 15.1 5.4 5.6 6.3 6.7 6.1 6.4 64.5 65.5
Satu-Mare 17.5 17.4 5.7 6.0 7.1 6.8 8.8 8.8 57.2 58.3
Sălaj 17.9 19.5 5.5 5.5 6.6 7.4 8.7 8.7 57.2 62.1
Sibiu 30.7 32.6 7.1 7.1 11.1 11.7 8.6 9.3 70.5 74.3
Suceava 14.7 15.0 5.0 5.1 6.6 6.9 6.6 6.9 57.9 58.9
Teleorman 15.9 15.9 5.3 5.4 3.2 3.2 3.0 2.9 51.6 53.9
Timiş 55.2 56.1 8.1 8.1 14.1 14.7 10.0 10.1 80.3 83.2
Tulcea 18.3 17.9 4.8 4.8 5.3 5.5 4.8 5.0 64.6 66.3
Vaslui 14.0 13.8 4.7 4.7 3.7 3.9 4.2 4.3 52.3 54.2
Vâlcea 19.1 19.6 6.1 6.1 5.9 6.2 6.7 6.7 60.0 63.7
Vrancea 15.7 16.0 4.9 5.0 5.3 5.3 3.5 3.5 52.6 54.9
M.Bucureşti 65.4 68.3 9.1 9.6 14.5 16.0 24.6 22.7 108.1 116.3
Sursa: INS
237
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
238
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa: DRG - spitalele din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Adm. Locală și Academia Română)
239
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa: DRG - spitalele din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Adm. Locală și Academia Română)
240
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
MORBIDITATEA SPITALIZATĂ PRIN BOLI APARAT CIRCULATOR PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 2557.2 2458.1 2672.8 2601.3 2515.1 2460.8 2375.7 2559.7 2511.9 2412.1
Alba 3051.4 2898.3 3265.3 3023.4 3078.6 3120.0 3005.4 3280.0 3111.4 3128.3
Arad 1688.3 1534.0 1878.5 1746.5 1633.2 1586.7 1417.0 1794.9 1680.6 1497.9
Argeş 1971.6 1490.7 2380.1 1902.8 2037.3 1818.7 1380.7 2189.4 1755.4 1879.1
Bacău 2403.4 2794.6 2107.0 2468.2 2339.9 2310.5 2576.7 2109.3 2326.6 2294.7
Bihor 2487.6 2192.7 2772.2 2355.1 2613.9 2512.0 2273.6 2739.8 2410.9 2608.6
Bistriţa-N. 1759.6 1553.1 1885.3 1711.1 1807.6 1031.3 862.4 1134.9 1006.0 1056.3
Botoşani 2398.8 2152.1 2568.0 2181.3 2612.8 2404.7 2153.0 2577.5 2174.2 2631.9
Braşov 1682.8 1619.1 1841.9 1818.3 1553.9 1734.0 1710.7 1791.0 1898.9 1577.3
Brăila 2513.2 2475.3 2574.9 2692.0 2341.7 2590.0 2537.4 2675.1 2708.5 2476.2
Buzău 1848.8 1859.8 1842.0 1831.9 1865.1 1855.4 1842.9 1863.1 1812.7 1896.4
Caraş-S. 3396.3 3091.6 3750.7 3329.5 3460.0 3246.1 2895.0 3649.3 3154.5 3333.7
Călăraşi 1507.4 1708.5 1393.8 1504.5 1510.2 1568.0 1714.1 1485.5 1544.1 1591.1
Cluj 4147.1 3655.5 5096.3 4420.8 3892.4 3859.4 3358.6 4811.7 4062.6 3670.3
Constanţa 1499.3 1567.8 1352.9 1585.5 1417.3 1486.8 1541.0 1372.2 1568.8 1408.9
Covasna 8811.7 12210.1 5748.9 9138.7 8490.7 9177.4 12783.2 5946.1 9504.2 8856.5
Dâmboviţa 1519.5 1225.2 1636.7 1473.5 1564.3 1560.3 1132.3 1729.8 1481.1 1637.6
Dolj 2072.4 1881.8 2278.0 2019.4 2123.2 1990.1 1824.4 2167.5 1966.9 2012.4
Galaţi 1347.0 1348.4 1345.4 1427.1 1269.2 1327.2 1291.1 1370.2 1407.8 1248.9
Giurgiu 1301.0 2165.8 945.7 1351.9 1251.3 1521.7 2096.3 1288.7 1344.4 1695.7
Gorj 2914.5 2575.2 3193.6 2762.3 3064.0 3137.9 2799.8 3414.3 2985.3 3287.9
Harghita 2290.5 2307.5 2277.9 2371.3 2211.2 2182.7 2187.9 2178.9 2267.0 2100.1
Hunedoara 3148.0 2957.4 3706.6 2970.6 3317.9 3060.8 2902.2 3520.4 2936.2 3180.3
Ialomiţa 1484.5 1441.5 1518.4 1436.0 1531.7 1546.2 1468.3 1607.6 1457.5 1632.7
Iaşi 2637.8 2770.0 2525.4 2793.9 2483.6 2549.4 2635.7 2475.6 2725.8 2374.9
Ilfov 643.9 584.1 691.2 584.9 700.6 598.0 532.7 650.3 541.6 652.2
Maramureş 2448.6 2120.3 2889.0 2438.8 2458.1 2552.4 2254.8 2950.2 2535.5 2568.7
Mehedinţi 2572.2 2729.3 2437.4 2555.5 2588.5 2358.8 2453.7 2279.0 2400.7 2317.9
Mureş 4521.9 4746.0 4300.2 4946.0 4113.2 4287.3 4509.6 4068.8 4799.5 3793.3
Neamţ 1391.6 1426.6 1372.3 1388.4 1394.7 957.3 944.5 964.4 952.6 961.9
Olt 2036.5 1911.3 2116.7 2025.3 2047.4 1233.0 1088.5 1324.8 1196.1 1268.9
Prahova 2652.5 2579.3 2722.8 2514.4 2783.6 2650.7 2549.7 2747.0 2568.7 2728.6
Satu-Mare 2208.7 2212.2 2205.9 2109.3 2302.5 2154.2 3490.0 1071.8 2076.5 2227.5
Sălaj 2596.0 2055.6 2949.3 2398.4 2785.7 2484.1 1938.1 2839.4 2295.0 2665.9
Sibiu 2034.3 1995.1 2109.4 2171.6 1904.3 2006.0 1978.3 2058.6 2080.4 1935.5
Suceava 2083.6 1829.4 2259.3 1916.7 2247.3 2062.0 1866.3 2196.7 1922.6 2198.9
Teleorman 2678.6 2807.6 2616.9 2552.3 2801.0 2707.7 2777.7 2674.4 2618.6 2794.4
Timiş 3188.3 2993.7 3489.9 3459.1 2933.9 2799.0 2560.2 3161.4 3128.4 2489.2
Tulcea 1396.3 1471.5 1330.6 1442.3 1350.1 1286.8 1310.0 1266.6 1338.0 1235.4
Vaslui 2225.2 2184.1 2252.5 2136.5 2315.1 2102.1 1995.6 2174.1 2000.7 2205.3
Vâlcea 2674.8 2251.1 3016.5 2551.3 2793.1 2510.7 2113.1 2830.2 2437.0 2581.5
Vrancea 1890.3 1520.3 2100.6 1870.1 1909.7 1935.4 1580.0 2136.7 1871.2 1997.1
M.Bucureşti 4235.2 2889.8 0.0 4674.3 3854.6 4092.8 2784.4 0.0 4576.7 3673.7
Sursa: DRG - spitalele din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Adm. Locală și Academia Română)
241
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
MORBIDITATEA SPITALIZATĂ PRIN INFARCT MIOCARDIC ACUT PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2015-2016
la 100000 locuitori
Anul 2015 Anul 2016
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
Total 89.2 99.6 77.0 117.1 62.5 93.1 105.2 79.0 122.5 65.1
Alba 71.4 77.4 63.0 89.0 54.3 61.7 67.6 53.4 73.2 50.5
Arad 90.5 98.8 80.4 120.0 62.6 90.0 88.4 92.1 115.7 65.8
Argeş 46.5 44.0 48.5 59.6 34.0 41.1 40.1 42.0 50.8 31.9
Bacău 46.1 59.3 36.2 58.0 34.5 40.5 48.6 34.3 50.0 31.1
Bihor 104.3 107.4 101.2 124.0 85.6 114.7 125.8 104.0 136.7 93.6
Bistriţa-N. 38.2 45.8 33.5 41.9 34.4 14.9 17.7 13.2 15.0 14.8
Botoşani 33.0 29.7 35.2 36.1 30.0 29.3 31.9 27.5 32.8 25.8
Braşov 124.0 126.1 118.6 166.0 83.9 117.1 119.6 110.9 149.0 86.7
Brăila 92.8 105.5 72.2 117.5 69.1 85.2 89.6 78.2 110.4 61.1
Buzău 47.3 54.0 43.0 56.5 38.4 46.7 52.4 43.1 51.4 42.1
Caraş-S. 20.0 20.9 19.0 29.5 11.0 22.4 21.3 23.7 28.4 16.7
Călăraşi 33.0 38.2 30.0 35.6 30.5 34.7 39.6 31.9 40.7 28.8
Cluj 217.8 206.8 239.1 296.7 144.3 213.3 203.0 233.0 286.2 145.4
Constanţa 113.9 130.3 78.6 153.3 76.4 129.7 141.5 104.9 169.9 91.5
Covasna 52.2 61.1 44.1 51.7 52.6 44.2 58.6 31.3 50.0 38.5
Dâmboviţa 35.1 29.7 37.2 44.3 26.1 37.9 25.9 42.7 45.0 31.0
Dolj 92.9 102.4 82.7 115.6 71.1 80.4 81.5 79.1 95.8 65.6
Galaţi 53.2 62.5 42.1 64.1 42.7 51.8 57.7 44.9 65.5 38.5
Giurgiu 13.4 21.2 10.2 15.4 11.5 13.1 22.7 9.2 17.7 8.7
Gorj 45.5 50.4 41.5 54.5 36.7 53.1 63.5 44.6 70.6 35.9
Harghita 31.1 31.3 31.0 34.0 28.3 22.8 20.0 24.9 24.4 21.3
Hunedoara 47.1 45.4 51.9 63.6 31.2 46.4 50.3 35.4 61.4 32.1
Ialomiţa 42.9 46.1 40.3 46.5 39.3 31.5 35.3 28.5 36.2 27.0
Iaşi 140.4 168.9 116.2 188.8 92.6 153.0 190.8 120.8 205.7 101.0
Ilfov 3.9 3.1 4.5 2.8 4.9 3.8 2.5 4.8 4.1 3.5
Maramureş 87.1 94.0 77.8 115.7 59.4 95.9 102.2 87.6 125.1 67.8
Mehedinţi 54.2 70.6 40.1 70.1 38.7 60.1 83.7 40.3 88.8 32.2
Mureş 215.9 264.5 167.8 291.2 143.4 201.0 236.6 166.0 269.3 135.1
Neamţ 30.4 31.3 29.8 32.3 28.5 18.1 26.1 13.7 21.4 14.8
Olt 41.4 38.8 43.0 58.6 24.7 6.6 10.7 4.0 8.9 4.3
Prahova 46.4 56.3 36.8 57.7 35.6 60.9 71.2 51.2 84.1 38.9
Satu-Mare 57.8 68.2 49.3 66.2 49.8 53.0 113.2 4.3 65.3 41.5
Sălaj 41.7 38.2 43.9 43.0 40.4 29.5 23.4 33.5 35.8 23.5
Sibiu 27.2 25.1 31.4 33.4 21.4 22.5 22.9 21.7 25.7 19.5
Suceava 90.6 98.2 85.3 130.4 51.5 110.2 128.7 97.5 146.0 75.0
Teleorman 31.8 38.8 28.5 40.2 23.6 41.1 46.6 38.5 55.2 27.4
Timiş 146.2 148.9 142.1 210.6 85.8 174.6 181.0 165.0 256.8 97.4
Tulcea 39.1 37.7 40.3 44.9 33.3 43.6 58.5 30.5 47.4 39.7
Vaslui 17.0 19.3 15.4 21.0 13.0 22.3 19.3 24.3 27.8 16.7
Vâlcea 35.9 39.0 33.5 43.5 28.7 34.9 35.7 34.2 43.3 26.8
Vrancea 58.3 58.1 58.5 82.2 35.4 64.0 73.8 58.4 76.7 51.8
M.Bucureşti 227.6 156.1 0.0 319.7 147.9 263.7 178.4 0.0 374.2 168.0
Sursa: DRG - spitalele din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Adm. Locală și Academia Română)
242
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa: DRG - spitalele din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Adm. Locală și Academia Română)
243
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Sursa: DRG - spitalele din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Adm. Locală și Academia Română)
244