Student: Geru Simona

Anul I, Master Drept European

Hotărârile Pilot

Originea procedurii-pilot Peste 150 000 de cereri sunt pendinte în fața Curții Europene a
Drepturilor Omului, iar multe dintre acestea sunt asa-zise „cereri repetitive”, care își au
originea într-o disfuncționalitate cronică la nivel intern. Procedura hotărârii-pilot a fost
concepută ca o metodă prin care să se permită identificarea problemelor structurale subiacente
cererilor repetitive îndreptate împotriva multor state și prin care să se impună statelor
respective soluționarea problemelor în litigiu. În cazul în care numeroase cereri întemeiate pe
aceeași problematică sunt introduse în fața Curții, aceasta poate decide să soluționeze una sau
mai multe dintre ele cu prioritate în procedura hotărârii-pilot. În cadrul acestei proceduri,
Curtea nu are doar funcția de a se pronunța dacă a existat sau nu o încălcare a Convenției într-
o cerere sau alta, ci și de a identifica problema sistemică și de a oferi guvernului vizat indicații
clare privind măsurile de reparație pe care acesta trebuie să le ia pentru remedierea problemei.

Obiectivele procedurii hotărârii-pilot:

 să ajute cele 47 de state europene care au ratificat Convenția să își rezolve problemele
structurale ori sistemice de la nivel național;
 să ofere celor implicați poșibilitatea unei reparații mai rapide la nivel național;
 să ajute Curtea Europeană să își gestioneze volumul de muncă cu mai multă eficiență și
diligență, prin reducerea numărului de cereri similare, de regulă complexe, care trebuie să
facă obiectul unei examinări minuțioase.

Broniowski împotriva Poloniei (prima hotărâre-pilot)

Problemă structurală: în urma modificării frontierei poloneze la sfârșitul celui de-al Doilea
Război Mondial, statul polonez s-a angajat să acorde despăgubiri repatriaţilor polonezi care
au fost nevoiţi să își abandoneze proprietăţile șituate peste râul Bug şi aflate în prezent pe
teritoriul ucrainean, bielorus sau lituanian. Seșizată cu cererea unui resortisant polonez care se
plângea că nu a primit despăgubirile în natură care i se cuveneau, Curtea a constatat că
respectiva cerere a revelat o deficienţă structurală care privează o întreagă categorie de
persoane particulare (aproape 80 000 de persoane) de dreptul lor de proprietate.
 Student: Geru Simona
Anul I, Master Drept European
Măsuri solicitate de Curte: să se așigure, prin măsuri legale şi administrative corespunzătoare,
recunoaşterea drepturilor patrimoniale sau despăgubirea tuturor celorlalţi reclamanţi interesaţi
de bunurile abandonate peste râul Bug.

Procedură: în urma acestei hotărâri și a suspendării cererilor similare de către Curte , Polonia
a adoptat în iulie 2005 o nouă lege privind despăgubirile băneşti pentru bunurile abandonate
peste râul Bug. Conșiderând efective noile dispoziţii legislative și regimul despăgubirilor pe
care acestea l-au instituit, Curtea a radiat în 2007 și 2008 peste 200 de cereri similare care
fuseseră suspendate

2. Interdictia torturii, a tratamentelor inumane si/sau degradante in conditiile de detentie

2.1. Hotararea Ananyev vs. Rusia din 10.01.2012

Disfunctionarea regimului penitenciar este la originea problemei structurale, recurente

conditiilor de detentie inadecvate-lipsa flagranta de spatii in celule, penuria de locuri depaturi,
acces limitat la lumina si la aer, absenta intimitatii in utilizarea nevoilor de igiena si sanitare
etc.

În fapt – Cauza priveşte condiţiile de detenţie a reclamanţilor în diferite centre de detenţie

între 2005 şi 2008 în aşteptarea procesului penal. După ce a concluzionat încălcarea art. 3 şi
13 din Convenţie, Curtea a examinat cauza din perspectiva art. 46.

În drept – Art. 46: Caracterul inadecvat al condiţiilor de detenţie constituie în Rusia o

problemă structurală recurentă, care a determinat Curtea să concluzioneze încălcarea art. 3 şi
13 în peste 80 de cauze de la prima constatare a încălcării făcută de aceasta în 2002, în cauza
Kalachnikov [1]. Peste 250 de cauze care fac referire la condiţii de detenţie inadecvate sunt
pendinte în faţa Curţii. Încălcările constatate au în esenţă aceleaşi cauze, respectiv lipsa acută
de spaţiu personal în celule, penuria locurilor de dormit, acces limitat la lumină şi aer curat,
precum şi lipsa de intimitate în timpul utilizării instalaţiilor sanitare. Prin urmare, este vorba
despre o problemă răspândită care rezultă dintr-o disfuncţionalitate a sistemului penitenciar
rus şi din insuficienţa garanţiilor juridice şi administrative existente. Având în vedere
caracterul repetitiv şi persistent al acestei probleme, numărul mare de persoane implicate,
 Student: Geru Simona
Anul I, Master Drept European
precum şi necesitatea urgentă de a asigura o reparaţie rapidă şi corespunzătoare la nivel
intern, Curtea consideră necesar să aplice procedura hotărârii pilot.

Prin hotararea pilot, Curtea a decis ca statul parat, in cooperare cu Comitetul de Ministri al
Consiliului Europei, in termen de 6 luni, sa adopte un calendar riguros pentru aplicarea
masurilor preventive si de compensare, datorate violarii art. 3 din Conventie.

Deşi este de acord cu autorităţile ruse potrivit cărora identificarea de soluţii la problema
supraaglomerării centrelor de detenţie necesită o abordare integrată care implică o schimbare
a cadrului juridic, a practicilor şi comportamentelor, Curtea consideră că nu este de datoria sa
să ofere consultanţă Guvernului cu privire la un proces de reformă atât de complex, cu atât
mai puţin să facă recomandări cu privire la modul de organizare a sistemului penal şi
penitenciar. Astfel, Curtea consideră important să atragă atenţia autorităţilor ruse asupra a
două probleme care trebuie analizate, respectiv, pe de o parte, relaţia strânsă dintre
supraaglomerarea din penitenciare şi problema de asemenea recurentă în Rusia a duratei
excesive a arestului i preventiv şi, pe de altă parte, necesitatea de a pune în aplicare măsuri şi
garanţii provizorii care să împiedice supraaglomerarea centrelor de detenţie. În ceea ce
priveşte primul punct , organismele Consiliului Europei, consideră în unanimitate că
reducerea numărului de deţinuţi plasaţi în arest preventiv ar fi cea mai bună soluţie la
problema supraaglomerării din penitenciare. Curtea a precizat într-o serie de hotărâri că
arestul preventiv ar trebui să fie mai curând excepţie decât regulă şi că această măsură nu ar
trebui să intervină decât în ultimă instanţă.

Cu privire la al doilea punct, care se referă la aranjamentele temporare care trebuie realizate
pentru a preveni şi reduce supraaglomerarea din penitenciare, Curtea observă că, deşi s-au
îmbunătăţit semnificativ, condiţiile materiale de detenţie riscă să rămână sub nivelul
standardelor timp de mai mulţi ani. Această situaţie impune adoptarea rapidă a unor noi
garanţii juridice pentru a preveni, sau, cel puţin, pentru a atenua supraaglomerarea în centrele
în care nu a fost eliminată, precum şi protecţia efectivă a drepturilor persoanelor deţinute în
aceste centre.
 Student: Geru Simona
Anul I, Master Drept European

Bibliografie electronica
https://www.echr.coe.int/Documents/FS_Pilot_judgments_RON.pdf

https://www.juridice.ro/essentials/913/cedo-hotararile-pilot-pronuntate-de-curte-in-perioada-
2004-2016-sinteza

http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/cedo/Rez-Ananyev-s.a.-impotriva-Rusiei.pdf