Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Germanii din România (în germană Rumäniendeutsche) reprezintă o minoritate etnică din
interiorul României. În timpul perioadei interbelice, în interiorul Regatului României trăiau în jur
de 745.421 de germani, conform recensământului din 1930. Acest număr a tot scăzut. Conform
recensământului din 2002, în România erau 59.764, iar în 2011 mai erau doar 36.042 de germani,
reprezentând 0,17% din întreaga populație a țării.
Grupuri
Germanii din România și Republica Moldova nu sunt un grup etnic unitar. Pentru a înțelege
limba, cultura și istoria lor, trebuie văzuți ca o serie de grupuri independente, care se deosebesc
unele de altele atât ca obârșie, cât și după regiunea în care s-au așezat și data imigrării[2]:
Sașii - cel mai cunoscut grup, adesea identificat cu germanii din România,
Șvabii sătmăreni și majoritatea șvabilor bănățeni, grupuri ale șvabilor dunăreni din
România,
Landlerii protestanți din zona Sibiului,
Țipțerii germani din Maramureș,
Germanii bucovineni, odinioară cu prezență masivă la Gura Humorului (majoritatea
populației în 1930), Suceava, Rădăuți, Vatra Dornei și Cernăuți,
Germanii basarabeni (pentru perioada 1918-1940),
Germanii regățeni,
o Germanii dobrogeni, colonizați în trei etape între 1840 și 1891.
Demografie
Evoluția populației germane din România a fost următoarea:
1930: 745.421 persoane (4,1% din populația României)[3] respectiv 23,7% din populația
Banatului,[4] 8,9% din populația Bucovinei[5], 7,9% din populația Transilvaniei;[4], 3% din
populația Basarabiei și 2,8% din populația Dobrogei.
1948: 343.913 persoane (2,2% din populația României);
1956: 384.708 persoane (2,2% din populația României);
1977: 359.109 persoane
1992: 111.301 persoane
2002: 60.088 persoane
Statisticile oficiale arată că în ultimii ani ai dictaturii comuniste, germanii au părăsit țara după
cum urmează:
12.809 în 1985,
11.034 în 1986,
11.639 în 1987,
10.738 în 1988,
14.598 în 1989.
O cifră exactă este greu de stabilit, dar la sfârșitul anului 1989 mai trăiau în România 250.000 -
260.000 germani.
Datele oficiale arată o "explozie" a emigrării în primul an după căderea comunismului, după care
numărul emigranților a început să scadă:
60.072 în 1990,
15.567 în 1991,
8.852 în 1992,
5.945 în 1993,
4.065 în 1994,
2.906 în 1995,
2.315 în 1996,
1.273 în 1997.
Conform recensământului din 2002 mai existau în România 60.088 de germani, reprezentând
0,3% din populația țării.
La recensământul din 2011 un număr de 27.019 persoane s-au declarat cu limba germană ca
limbă maternă.[6]
Personalități
Bernd Fabritius (n. 1965), politician, membru al Bundestagului din partea CSU;
Klaus Iohannis (n. 1959), fizician, primar al orașului Sibiu, politician, președintele
României (al cincilea);
Michael Klein (n. 1959), sportiv, fotbalist;
Peter Maffay (n. 1949), cantautor, cântăreț și muzician rock'n'roll;
Herbert Müller (n. 1962), sportiv, handbalist;
Herta Müller (n. 1953), laureată a Premiului Nobel pentru Literatură;
Hermann Oberth (1894-1989), unul dintre părinții astronauticii;
Paul Philippi (n. 1923), politician, președinte fondator al FDGR;
Eginald Schlattner (n. 1933), inginer hidrolog, pastor luteran, scriitor;
Stefan Hell (n. 1962), laureat al Premiului Nobel pentru Chimie;
Galerie
Distribuția germanilor în Europe centrală și de est în 1925 (în imagine pot fi vizibile și
comunitățile de germani din Regatul României)
Un german în Colilia