Mina-Maria RUSU Camelia GAVRILA coordonatori LIMBA . SI LITERATURA ROMANA LUCRARI ‘DE NOTA 107CONCURSUL NATIONAL DE LIMBA $I LITERATURA ROMANA »lONEL TEQDOREANU” Etapa nationalé, 22 — 25 mai 2006 Clasa a V-o - ROMANI REMIUL | Marin Bianca Maria, L.P.S. ,Nadia Coméneci®, Bactu Ay ( Subiectul f Wh LG Can te Cy Scriitor original rémantic $f liric, post suav” in prozé, dar gi un neintrecut ,pictor al vorbei", lox nel Teodoreanu'®reafizat, pe baza une formule aristce proprio oper Tic 9 imagisticd Inpirah de univers miraculos gi candid al copildrie {n_viatunes aufonufut copriaria ¢ un complex amestec, aviind un conjinut artistic de autentic€ gi sublima poezie”. Povestirea ,.Ulita copilérie®” e, in esenta ci, un suav 3i tulburdtor pocm naraiiv a cérui idee artis cd se caracterizeazi prints-o emofionant® clegie generata dé nostalgia picrderii copilariei cu candorile ei edenice, Acest ..poem ingerese al fragedei copilirii” (G. CAlinescu) a fost realizat prin tmpletizea actiunii cpist, 8 vibralici lirice yi descrierii, Hotarul dintre ele nu se traseaz ugor. in citatul dat, narajiunea pre- domind. Ulifa este personificaii. Cele douA epitete antepuse (inversiunea) sunt foarte sugestive gi definite. ni, Ulifa spare asement Sfintei Duminici din basme. Epiteta! .bétrina™ ar putea avea aici inelesut de Jinjeteapta”. 2a un putemic rol initiatic. asupra copilului il va ajuta sé uite plinsul, #& rida, si poata iubi (inélasiv pe ed; ullfay gi sh fie fubit. [iva diirui fericirea rAirii nobilului sentiment al prieteniei {era prietenul et risfBjat"), Mai presus de acestea fi va da bueuria jocului. Cu ajutorul enumersjiei, autorul releva coordonatele fundamentale ale wniversului infantil: risul, plinsul, iubirea, prietenia gi reslizarea imperativul jocula ‘Copilul descoperd ui it exisienja universului micilor viepuitoace: vrdbiile, fluturli, meleii. Impre- sionante sunt comparapiilé tnsoyite de epitete care le pun in lumina insusirile definitorit: vrdbil-mingi minunate, fluturti-zmeie felurit colorate, melcii-matanii de as intortocheat Observam cf clementele cu care se compari sunt jucSriile preferate, Dar maidniile? Desigur, le vatzusc in mainile bonicit care se ruga si pentru sdndtatea si norwcul lu Prin asimilarea realityit in basm gi invers, autorul d& cititorului iepresia infptuirii miracolulul Peeineavea copilul? Pe a, ulita care-i facea mingi, {i inBlta $i fi daruia matdnii, Cat de mull se implica’ Verbele la imperfect sugereaza durata de timp 9i repstabilitatea actiunii Lepatura dintre el (copilul} gi € opreste pe pint, lings copacul batrin si infclept, pe erengile cima mugurii au plesnit gi din ei s-au ‘vit frunzulife albicioase, La umbra acestui copac inzestrat cu toate frumusefile vietii, sommul gi-a asternut valul de umbre peste echit mei Zeita primivard coboari, plutind pared, din a sa caleagci ji se indreapta ugor spre mine, intinde mina alba ea argintul noaptea 3i 0 futurk deasupra ochilor mei. Genele mi se desprind din imbritigare g1 ‘ochii mei albagtri ca azurul se tatrepatrund ew ochii de un verde crud ai primlveril. Sunt fermecala de ‘wupul mare}, de rochia de fleri gingoye, de pantofii de clestar si de zimbetul gales. Dupa céteva momente, ‘vocea mieroass & Zéilei mi se adresear’ — Fetifa cu parul bilai 1 ochi de vara, am venit aici, pe pamdnt pentru c& eu reprécint-renagterea — Tu, primavar’, imi vei aria— Ii vot arita copiLiria cure, odata apusd, nu s€ rai intoarcs — Dar i meditativ al scriftonalut Epitstul inversiune ~ buna gi batrins uli", impreun§ cu epitetele ,prietenul (...) cst smanunate”, pun in evidenia visul copiliriei, sub prisima clnuia inueg sulleul si peisajul apare urifie Aventura creajiei €steemnar intr aventura cuv A, este narafiunes. Sentimental transmis este acela ed , buna gi batrina ula” apare ca o protectoare a copilula, a co- pilaniei, ca 0 mama de-8 pucuri sprinsd fn suet, eare nu va fi uitath, ci Hiudan inilta emeie”, ii diruia mAibnii", sugoreazs SUBIECTUL I | Mote Dake dana sf renee, | T.RiScruce™- Tudor Arghezi Soarele lisa In urma lui, pe piduri, beteald. Stoguri de fan era rinuluite ca niste fulnici cozonaei abia scosi din cuptor. Cerul, albastry ea o petala de miczer, schimba saruténi cu plimantul, Soarcle piven prin trunghiul de raze al cocoritor. In duminica celei mat curate sigur, nu te putcal Ioaina deoat cu tine. La marginea fiecArei balti,rajele gingase vilsleau, uitind radacinile ca nigte buchete de sAleit — Saarele — suverana poruncd, cosorii ~ puncte negre, cajele gingasele visle, rorcle cascénd, tei cu parfum dulce. Rrimavara! Aceasta este tot ee-ti dorcyti— © enpilirie intro magic’ veselie, devorur feerive, nopti cu lina €3 voaTol de argint al Weert, — Cine este acolo? Cine vorbeste despre mine? — Eu, eu sunt! — Aha! Tu te furigezi! — OF De ce oare esti, drag’, tu asa scum, in splendoarea vielii mele, in balul ei? — Bragt copild, invayd s& prefuicgti totul aga cum a fost dat de Dumnezeu! Sent tu, Hi Sil)... cea mat bund! Saicitle s¢ eldtina armonios, ca un trup invaluit de smugchi, mingaindy-ma incet, parcé mangiindu-mi sufletul scnin — To esti um copil? Uite! Sufletul tdu este intr-« continua vibratie! — Copiliria, doar, ag vrea si dureze 0 wegnieie! Fit 62 0 Hoare! Eytt liber ca pasdrea cerului! Primivara purta valurile apei limpezi pe piciar Este cao carte deschisd spre a fi citia! — Uiti-te la tine! Esti at8t de plin de viaga, exuberan ‘yu s8 ml mai joe cu ea — Parul meu buelat, gatul gal ‘eau SB Vibrez de ericire. a ’¢ cind inima mea este nervaasd $1 ou } indulosator de pur, gene zburlite, achii negri cu albul vioriu, fie SUBIECTUL IIT ', Valoarea morfologicd din text a cuvintului .o" este de pronume personal, Alte tei valori mor fologies 4 cuvantului 0” sunt; interjestie predicativi (,0, ce veste minunata"), numeral cardinal (hea rumai e viata din pacatc) si artieol nehatirat (O upd scAnjditcare s-a deschis tare), 2. Predicatul nominal din text este era prietenu! Peictenul — substantiv-comun, simpli, gen masculin, nt. singular, ea2 nomninativ, articulat cu arte oll hot&rat enctitie , f° 3 Elva devent prictenul tau cel mai bun Bogdan pare prietenul tu de incredere. 4 minunate = superbe; Felusit = divers; Se crmuiau = se Indreptau; inwriocheat = inealeit; $-e1= pronume personal, persoona. Il-a, nr singular, zen feminin, form’ artieulata, ear nomina "~pronume persenal, gen masculin, ne singular, tartha neaecentuatd, eaz dativ{ cui diruia?) 136. li dai cadoul de la:ziua tui, aga ii? ‘ 7. - lonel! fonel! Ionel! Du-te dincolo, mar pargi urechile dumnealuit Nu e frumos cind ai musafir Manty Bristena Georgiana, C.N._,V. Alecsandri*, Galati SUBIECTULT \y hs Fragmentul din .Ulita copilariei" de Tonel Teodoreanu este © narajiune obiectiva.care prezinté frumusejea copilirie’ gi visele ci mireje Copilfiria ~ primul om din noi ~ ne poarts pe culmile imaginagiei, ne indeamni la jor 91 ne fnetru- mi spre noi tararmuni alc cunoagterii Ca element paratextual, titlul este format din lexemul subsiantival ulifa", numr singular, gen feminin, articulat cu articolul heuirat enclitic ,a si din determinantal siu, substantivul.,copilfries” Titlul accentueazi faptul cA ultfa prin farmecul ei il veajeste pe copil yi if vegheazd pana cand devine tanar si pleaca in armata, Gchiu! de ester nu eapie realitatea, ci o traneformd, aratie imaginagiei gi sensibilitaié care domin8, dotorita tropilor. Prima fexzd semnified uitarea tristepii si bucuria sufletului copilulu inocent, ce ajutorul beitrfinel ulife, epitet care sintetizeazi ireversibilitates timpului trecerea generatiilar care tt in aces uli ¢- su jucat, au chiuit i s-au bucurat Urmatoarea propozitie eomunied simpatia profunda pe care uleja 0 aria bsiejelului, care se minuna de vrabiile eare se jueau gi ele. Metafora ,gningi minunate” exprims shundal- nicia veSbiujelor, dar totodaté $1 naivitatea copilagului in fija acestor mici fiinge ale cerului, care crede ea. sunt nigte mingi sS11toare. Fluturs sunt aseminafi unor zmeie, care 2burau, dugi de boarea dulee, gi care ji anina fata bieielalut, De altfet melcti sunt ascmfinati unor .mstinii de os intortocheate”, datorits for- mei lor ciudate. : Acest fragment Comunic’ narstarului, virtuslului lector, frumusetes copilariei care nu trebuie uita- 14 niciodatd, dar 51 sentimente de fericire, senimdtate sufleteascd, care poate cA era © caracteristica a lui lonel Teodorcanu, sau model in care natura foihilidrd ii insufla.o permancnta siaze de liniste sufleteasc, SUBIECTUL IL Este dimincaga di de primavara, In sufleu! meu de copil sclipeste o scanteie, cflzeytc, Doreste cu orice prey sf iask Stau pe ginduri gi mediter. Simt nevoia si ies din viata de zi cu zi micar a ord, $8 mi aflu pe tie rimurile ascunse unde locuieste primivara cea senina gi s4 vorbesc cu ea despre copilul din mine, despre fhucuria de ami tri copiliria, Ea este cel mai minunat, cel mai senin moment din viaga mea, Dacd nu ai copilirie e341 un om distrus. Deodata, ca prin vis mi sa infipisat o fin feerica, din pletelesi de aur curgind picSturi de mndirga~ ritare, din ochii ei patrunzitari iegind scantei de curcubeu,iar trupul emaniind ferieire cit pentru fnireaga natura virgind, [nsi marturisi incet cu 0 voce suava gi limpede ca sufletul ei ~ Bun, drag’ copile! Eu sunt Primivara! Eu aduc speranji gi bucurie in — Bund ziua! am spus eu sfioasa, — Nu ifi fie fried de mine, deoarece tw, la fel ea tof! oamenii te identifici cu mine, daca te wii in oglind ma vezi pe mine, dar fir3 atdtea bucuri, sperante, ituzii 31 vise! — Flinded ma crezi o fipturé aseminati fie, atunci md pot irui cw sufletul tie, ered, binecuvantat, copile imi zise Primavara — As dari sd irni spat cate ceva despre mine, despre copilul din mine — Tu esti unicd pe lumea aceasta, Fiscarc om cate uni, deoarese nimeni nu ¢ identic eu eelalalt Ficcare om primmeste, la inceputurile lui, un dar nepre{uit de fe Dummezeus viata — Dar aceasta viatl de ce este aga importanta? — Fliré ea, noi nu am exista, nici natura, nici soarele de aur, nici romantica lund, nici universul. — Side unde incepe viaja? 1a oamenilor... 14Fath che cu minunata copilsrie, Ea este cova superb, mitfic, To, copile, ai avut 9 eopiécie impli, ode aces tecbuie cd te bueuri de ex in continuare. Nu ii pot! imagina acum cit de imperacea cate, chiar dacd ai o vag idec asupra ei, —Nuered asta, marian: oats viaga eA dreplute, draga Primavard. Sti de ce tocmai pe tine te-ain ales simi explici copilaria? Pen- tru cf tu etl copiléria anulul: inceputurile {i le formezi singurl, Esti unic& prin felul iu dea fe Vann tinerejea if intensified sentimentele, iar tourna gi iama sugereard maturizarea gi stingerea inceata, cu pasi marunti, care te intemnnijeaza in clipirile batraneyi, — Aico mare drepiate, dragi copila. Te apreciez din adincul sufletului meu, Cred ed ai ingetes ca niciodats mu vei avea vote sf it wifi copiltria gi visele sale mitefe. Ii amintesc versurile «0, may = de Mihai Eminescu, ca si te recunagti pe tine insii wAstazi chiar de m-as intoarce, nyelege nu mai pot Unie egtt copilarie Cu pacturea ta cu tot?” Deodstd m-am rezit brusc. A fost un vis plicut, poate chiar cel mai frumos vis din copildria mea diafana. SUBIECTUL MI |. Cuvantul .0” este ca parte de vorbire pronume personal, forma neascentuatd Numeral: Eu am cumparat o pereche de ochelari 51 dowd tricour Articol nehotirit: Am zarit @ pidure diafand in vis, Interjectic: O! ce frumos este in fosta capital a Mokloveit 2 Predicatul nominal este: era prietenul” Prietenul = nume predicativ ¢xprimat prin substantiv eomun, simplu, gen mascu lar, exz nominatiy, articulat cu anicohul hott enclisi yal. 3. a) El.a rhmas pristenul meu pe vecie. b) A ajuns din intimplare prietenul lui 4. minunate = extravagaste; feerice; Pelurit = diversificay, se cirmutau = conduceau; intortocheat = zharlit, neordona, strimb; 3. c8 = sublect exprimat prin pronume personal, formal agcentuid, persaana a Illa, nuandrul sie ular, gen feminin, caz nominativ li = complement indirect exprimat Prin pronume personal, formi nexccentata, persoana a Ula, numinil singular, caz dativ; 6. The greu sai invett ariumetica Frimmal wit este verb copulativ forma populara, lar al doilea este pronume personal, 7. lonel! lonel! Duste dincola mama, c& spare’ urechile dumnealui. Nu ¢ feumos én sunt mo ssafiri 15Closa a V-a — MINORITATI PREMIUL | lordache Francesca Irene, C. N. ,Decebol”, Deva SUBIECTUL I ‘Fragmentul dim rextul liter Bun Loses ics parte din creajia prozatorulut roman lone! Teodareanu siconstituie « parte din memorialistica agestuia, reprezentata prin modul de expuncre numnit Gegeriere, Tate contiautul textului $i titlal acestuia exist’ 0 strains legatura. Opera epics este nyrnitd Buni- deuarece avestia oglindese un imporianl aspect din viata seritérulu: Jonel Teodoreanu, in casa lor isi pelfecea aulorul o mare parte sau toath vacanja din indspartata iui sopilane, pe timpul anotimpulai printaniee Fragmentul are ca tema prézentarea primverii, anotimp iubit de copii si debuteazA ctl 9, imagine viguald: ,.Era inir-un inceput de primivara”, prin care lone! Teodoreany ne face cunoscut spayiu! care unmeaza a fi descris. . ‘Prozatonul continud opera epicd cu ajutorul unui epitet post-pus, dublu, 9i anume: .tlicere blaji- nd... imbdtraniti parc”, in cadnal ciruia putem identifica $i o personificare, care descric atmosfera. El nu eit a folosi 51 o deosebitd metaford: ecamurile albastrit dé noapte”, care reflecta un fru- mos peisa nosturn, Aceasth figurd de stil este'imediat urmati dle sintagma, ,xldéau meri Inflorit, ¢a nigte, copii eu obrajié clabucifi de sipun", compusk dintr-o personificare, un epitet si 0 comperatie, cate eonstitae, im- preuni o parte din gindurile 31 sentimentele antorului, si anume: melancolie, dutosie, dragaste gi sensibili- tate Urmitoares expresic, ..{n deprtare, luna apirea prinire nouri, ca un ghar luminos hulub” are in cadrul ei 0 metafora, o comparatie, un epitet gi un arhaism, hulu”. Tnsemnand porumbel, prin ear autorul transmite cititorului sentimente de melancobe si duiogie, trezind in sufletul acestuia un interes pentra a ails mai multe despce astral argitia Acest frumas fragment se incheie cu o imagine vizualt, fn odaia de culeare, adunayi im jurul unei masufe, stiteau bunicii gi cu ming”, care reprezinta, pe de o parte, atmostera din casa bunicilor, 3i pe de alt parte, dragostea bunicilor fafa de nepor Pentru a scrie aceasta opera fiterara, lonel Teodorcanu pleacdi de Ja un aspect real, copilaria, mic copil”, incursivnea reflectind anit trecuti, pe core il dezvalta gi il wece prin filtrul imaginatici si sensibili- 15h sale, transfiguritndu-t inte-un aspest fietiv. Prin aceasta descriere, lone] Tecdorvanu ne-a impartagit cite eeva din gindurile, cemtimentele gi ichirile sale, care sunt citite eu plicere de ciire cei mici fi cei mati. a fk Fone pile in ara piticitor, scp pen int: mereu viefuituarele avelui tram de vis Naiura infloritos?@-® acefor meleagun mingiic cu duiogi¢ ochii piticilor, care sunt ca niyte spiri- dust dragusi, cu nisucurile ugor rogiatice gi urechiugele fugwiate. Acesle mci si faseinante vietuitoare iubesc lummea lor. fara lor plind de minuni, plind de noianuri de floricele multicolore, de arbor batrdi $1 fngelepti, de iarbit verde precurn smaraldul, de-nori fericif) 1 efldtort gi de un soare auriv gi edtnbirs| Dar, aceste meleaguri de neimaginat sunt, cdteodaid invadate de nigte flinte mull, mult, mult mai mari decit piticii, Zeneit sunt ei, nesmilogi gi tiese intteun Intunetic cei mistuie pain, wate putin, sii face tot mai hain La sfirgitul fiecirei inedierdri, piticl, ajutafi de plsari fermecate 51 xine bune gi b doboare fortele raului, pe emei. Locuitont firti piticilor cred cu adevarat in forgele binelui gt de aceea inving intotdeauna rl ‘Aga ar trebui si faces $i vo? SUBIECTUL II inde, reugese $3 16SUBIECTUL ‘ele, deeptrta-re; o-dacias bu-mi-cit liniste; blagina — blanda, gingas’; geamuri — ferestre; odaia - incSperea, eamera 3. copil: copiliresc, copilires, eopilirie, a copia, necopiliros 4, rixdeau ~ mod ind., timp imperfect Copii au ris de el 5, ingasa ~ acuzatiy bunicilor — wera 6. luminas ~ atribut adjestival Acel lucra se lisa luminos eStre erddina scoea 7, Réideau merit. (peopozitie simpliay PREMIUL II Negruj Ruxandra, C.N, ,Decebal”, Deva SUBIECTUL I Descrieret , Buniei" de lonel Tendoreanu esto relatare a copitirie’ sale acum mult timp. prin anii 1900. ‘Avtoral infrumuscteaz’ conginutul texiulul cy ajutorul Hyurlor de stil 5i imaginilor artistige, Te te aveste procedee te introduc plutind, intr-o lume a visu, lumea imaginard, a fetiuni $i fn acest fragment, aciones se pewece in anotimpul printanier, unal dintre cele mai iubite de co- pil. De obieci, casa bunicitor este deschisi ca find un loc de relaxare, in aceasta naraqiune, faptul a este repreecntat cui ajutorul epitetilui substantivului care poate fi tuat drept o personiti. Fe adrcsati unei stani de spirit, lonel Teodoreans se ¢ baceazd pe imagini vizuale, avind la baz 9 naraliune a copilfrici Cu sjutoru! figurilor de sul gi procedeelor aruistice, Ionel Teodoreanu imbind realitacea eu lum Visclor, eu ajutorul fictiunis inirumuseyind astfel textal SUBIECTUL IL In jara piticilor este totul mie Mic, Pic 51 The sunt ii pitict dragalagi, care locuiese in yara pitcilor, int-un mujuroi elegant, se- lect de fumici. Hrana lor favorita este pieptul de fumicd Ia gratar, cu garmiturds de petal a florit de Nu-MA+Uita, umplut eur mac 7Le place locuinja lor avand e petal de margaret sub forma de pat. Dulapul este cut din'nisip Ei gt reinnoiese casa foarte des, rostogolindu-se de rei ori peste cap, astfcl schimbiindu-se tot mobilieru! wast Lui Mic i place sa faci sport, dar nu singur, ci alergat de furnica. Lui Pic fi place <8 citeasca toate edrfile (,,.), numite cirjile bucluease”, eare sunt mict ct un purice. Tic este numit ,,lencgul”, deoarece st mereu in fafa mBrejulai televizor. VA intrebayji care televizor? Gasegte ef unul prin oras, dar cel mai mult ii place cel al reginei Carolina, Vara aceasia. admir& priveligtea. Poni sunt verzi, infloriti cel mai mic Bind wn fel wa fel de tun de control al eurtit pentru cei trei prietemi, Lui Mic ii place s& stea intins pe iarba verde, de mAtase, ca smaraldul Piticit au o imaginajie bogatd, dorind ca intr-o zi, sa ajungd pe timida si mBreata hina, aceasta fi- ind pentru ci, totuy), numai o speran Tara piticifor este lumea in care au wisat (ol) copii s& ajunga. SUBIECTUL IIL L geamurile: gea-mu-ri-le: deplrtare: e-par-ta-re; odaia: o-da-ia; bunk 2 ticere = linigte; blajin& = blind’; geamuri = ferestre: odaia = camera, 3. copit- copitag, copslandru, copilarcs, copilfrie, copilut 4. rides: modul indicativ, timpul imperfect Camenii au ris foarte mult timp. indicativ, perfeet compus 5. ,{m casa bunicilar” in case: complement circumstantial de loc, acuzativ bumietlar: atribut substantival genitival, genitiv. 6, ca un zbor Iuminos de hulu” lumings: nume predieatiy, nominativ 7. »Pe la geamurile altastrii de noapte, rideau (Py) merii (8) inflori Radeaw meni PREMIUL III Vlddescu lulia, Col jul German ,Geethe”, Bucuresti SUBLECTUL [ Jone Teodoreanu apreciazd primivara, deoarece aceasta ii aduce aminte de bunieti lui wbiy Autor! descrie casa bunicilor intr-un inceput de primévarl. lonel Teodoreanu compara apantia lunii pe cer cu zborul unui porumbel stralucitor, ,,...luna apdrea printre nouci, ea un zbor luminos de hy- lub”. Ionel Teodoreanu ascamAn merii inflorifi din fata din fata ferestrei cu niste copii plini de sapun pe obraji,,...rideau meri tnflorij, ca nigte copii cu obraji elabueifi de sun" Din cauza acestei comparatii, lui i ca pirut cd merii infloriti, ca niste copii cu obrajii eliibucifi de spun. Autorul a folosit descrierea, pentru a ardta frumuscica casei bunisilor lui primavara. Pentru de- scrierea casei el foloscste epitctul ,, ticere blajinit” vriind s8 expeime linistea apAsSfoare din casa bunicilor. Folosind epitetul meri infloripi”, lone! Teodoreamu prezint& veairea. Casa bunicilor ii aminteste narato- rului de clipele frumoase din copilivia sa. El isi aduce aiminte ce bine era atunci ciind, copil fiind, petrecea primaverile impreund cu tubipii tui bunict ‘ lonel Teodoreanu a viut sii prezinte casa bunicilor sti atunci cind cotul este in floare 9 astfel a ales £4 prezinte primavara. Atunci, in ace! anotimp, el admira casa bunicilor primavara, deoarece i se pare a fi cu totul special. Autorul igi aduce aminte de cdind era el copil, dar ne arati cd nu era at mult schim- batis casa bunicitor: ..In casa buniciler aceeasi tacere blajin’ pe care o stiam de mic lonel Teodorcanu descri¢ casa bunicilor dupl cum si-o amintea e) de cind era copil. Astfel ne prezinié 51 nou framusejea case: bunieilor lui, cum nineni nu ar putea.SUBIECTUL 1 A fost odald ea niciodala © padure mare gi deasd. Padurca era atSt de dea un sirop de lumind in ea. Dar deasupra acestei piri strSlucca incotdeauna wn cureubeu, Undeva, nit se gfie unde, Ia baza curcubeului, era o cdmpie intins’. Deci, iat, aii trhiaw pit. Tréigu pe cdmpia vesnic verde de la bara curcubeului, de-deasupea padurii dese. Tar acolo, ia ara piticilor era eald si véynic soar iar iarba era mereu verde, iae cerul senin, cum altul nu sa rai vazut, Poste Lot pe eAmpie erau viuperci albe ca zhpada. Dar c& mai ere ciudat la ciupercile acestea, este faptul e& ele aveau vigjA st pe rulpina fecareia se afla 0 micé us si una sau doud ferestre. Acestea erau eascle piticilor. fn acest Urcm pli inifoi cu pairu foi si fori dintre ccle mai frumoase trdisu pitica Piticii wiau in armonic si intelegere cu fara tor Tarimul lor era unul in care predomina veselia pind si tarba eSata. Curajopii 51 prea cinstii pitici ve jue si se distr in fieeare 7. Fi nu aveau gra probleme, trdind intro vegnic’ armonie. Cine nu ar fi vrut, cu mare bucurie, aceasti lume ca din vis Si o vad, dar cu neputingd este, ect aceastt lume la baza unui magnific curcubeu se afts, Dar cine, wotugi ar incerca, si stie aga, sh-ntrebe de-o padure dea cubeu vegheaz’, La baza acelui curcubeu se afla lumea din visul mew a incat nu se wisea niei asupra cireia un magnific cur- SUBIECTUL 11 I. gea-mu-si-le, le-pit-ts-re: o-da-ia; bu-ni-cli 2. eere= liniste: blajind = apasttoare: geamuri 3. eopil: cuvant de baza; + eopilirie, copilires, copils, copilandru 4. rideau » indicatiy, timpul imperfect su ris = idicatty, timpul perfect compus Jeri sm Ricut o prostie gi tofi colegii au ris de mine 5. asa = cazul acuzativ, bunicilor = cazul genitiv 6 luminas = atribut Soarele luminas risirise pe cer. 7. Merii rideau. ire; odaia = camera Clasa a Vl-a - ROMANI PREMIUL | Lozneanu Cezara-Maria, C.N. ,C. Negruzzi’ losi SUBIECTUL I Prinit-o oper’ fiterari, .Vacanja cea mare”, fone! Teodoreanu reuseste 33 surprinda farmecul verit 4 faseinatia acestei perioade care pune sispanire pe sufletele copiilor Astfel cul narativ inwoduee cititorul intr-o ume imaginard a ferictrii depline, a bucuriet de a ( mnic, care prin ockii inocenti ai copilinei devine o lume in care lipsesc cu desdvirgire orive umbre als trey, vacanja devenind un spatiw care desparte realitatea de o existenja metaforica.a viel omenssti. Ca mod de expunere fn aves! text se remarea descricrea autorul valorificand din plit ati cle specifive accsteia, eat 51 creativitatea sa Fragmentul abunda in figuri de stil, dintre care se rein metafore. Astfel, in text, sensurils propeit ale care conferd textului 0 expresivitate aparte procede- A cantitif1 impresionante de epitete 91 ivimtelor sunt inlocuite cu insistent’ de sensiae £ 19Prin , plaja vandtd a cerului” se schifeazd o imagine sugestiva s unui apus de soare, care determina carul s8 nib © culoare vandtd, ,.fuga luminii spre apus” flind o metaford care pune in evident’ treceres linpului ireversibild. Razele de soare, reflestate de trandafiriv! scoleilor Face ea insulele 5 pard le mar- gcan” (spilel, noni de seara” asemdngndu-se dupd, formd si culoare cu nists scoici. Prin aceste clemente (Scoici, Nori, Tumind, nisip) se realizesza 9 contopire imaginard, metaforic& a planului terestru cu eel eos- mic. Prezenja lui Dina face ca descrierea sf pari mai apropiat’ de realitate, valurile care il urmau, fined o altS.expresic care sugereaza ninipul din clepsidra universalé.a timpului. Spindri de amurg" este un epitet care accentueagi reflectarea lumina in cnstalimul apei. ‘Textul poaic spune cB este 0 cxpresie concentrata a trecerii timpului, a frumusetii vacanjei, fapt sugerat si dc ,picirurile de aps prelinse, scuturate de pe ef”, earccideau cu suncte de Muier™. Asifel, prin muljimea meiaforelor, epiteielor sau a cuvintelor cu sensuri figuretc, Lonel Teodoreanu realizeazs o descriere a vacanfei, moment sublim al copiliriei sale, SUBIECTUL TL eels Vs (isteipod esi ta rd gn a pnt gl 2a ts ub arin core a lor Bucuria acesteia este sugeratd de sinceritatea si senindtatea cu care aduc muljumiei anotimpuluti Bine- ficitor, astiel neat fiinjele naturii prind glas: . — Petale trandafirii mi-au fafloritgé sunt att de feriita, ~ Cu aromele noastre coplegitoare vom fermeca iar intreaga suflare a nauurit — Phmancul vanat imi face bine gi mi-a dat viafl, opti un fir de iarb&, Pot iar smal bucur de mnghierea find a vantului ca a unei manupe de copil. Pe locul de la poalele muntelui, pe o frunzd imens4, dormea un boboe alb, cu nuante verzui, wn nu fr, — Primavara, mulpumesc! In curénd voi fermeca natura cu frumuseyea mea... Acest gind pared mi va face si erese mui repede! — Ma gindese care... mai ¢ putin pind... pind mA voi coace si mA voi pleca in jos de greutates, spicelor mele auri, fogni un fir de griu. Natura este in delir, bucuria ei a inceput si bata cu putere i razele sale mange menilor, cat 51 ale animalelor si plantelor. at sufletele ow SUBIECTUL It 1. Visti — (a) favine yi Trandafirii —(a) destrandafiri, nettandafiri SirBlucitoare ~ nestrilucitoare Potclit ~ neporalit 2 Strilucitoare # inchis (la culoare), opact Oceaja opaci se ask inect din mmungi 3. Acerului | Luminii |= > eaxdl G Ale nouritor | Lumina soarelui oferi cerulu 0 strilucire g2 0 profunzime aparte, 4, Seuturate ~ atribut adjectival | adjective (provenit din participial verbulut feminine, wr. pl., cazul N 5. Pasiqi macar o dova in bine. © sa papi gi vor oda lumea cealalta, 6. .Si picdturile de ap prelinse (,)" <~ separ cuv. Aflate in enumeraties ,seuturate de pe et (.)"< are rel in intonafic, simbolizand o pauzs; ,cideau cantind cu sunete de Mluier.” 8. fi, copile, cumintet soutura"), genul 20Jepes Alexandra, Se. Nr. 3, Piatra Neamt SUBIECTULT Fragmentul canta cea mare”, de Hone! tun univers fascinant. —————_ parent, avind ea temé natura, f elementele componeme Teodoreamn, invita ciitorul {a eatatorti imaginare, intr ental rel ova aspecte deosebite dintr-un adr na reeai doua lablourt: in prinuul tablou este evidentiatd imaginea cerului, pe- nseratc, iar in a doilea este sugerat tabloul tip-portret al lui Din. (deea central coincide cu titlul epere! find surprinsd imagine ea earacteristie, fiind sstfel, in sufletul copiilor, un spatiu al ferieiris dcpline, um inp fara umbre de cristepe $i un mijloe de a trece din realitate in metafora existenjet om: Tablow! Treerari pe plan ceresteu: Pe plaja vanatd a cerulul, fu ulele de mirgean risipeste scotcile trsndafiri ale nowrilor de sear” potenfcazs imaginea misterioasd 9 naturist a acestul aer ¢ ALL. Tablow! este realizet prin ayuiorul imaginilor antistice: .fuga luminit 2 figuri de stil, in special metafore revelatorii, Metaforele playa vini= tu’, .insulele de margean”, ,scoreile trandatiri” reliefeazi imaginea sirAlucirii inserkrit, Venirea serii este id le metafiora fuga lurmanii In al doitea tablow, comparalia pasa spre mal urmat de valuri, ca un pastor al turmelor straluci. toare cu spindni de-amure” reley’ imaginea legitari stranse dintre copil $1 natura, in ,.vacanfa cea mare’ ‘Armonia insert este potentata de imaginea auditiva .picdturile cideau cintind cu sunete de fluier Fragmentul eristalizeazi temic sentimentele poctului intr-un sentiment dominant, eel al tubirit gi admiratici faji de frumusejea vacanjei gi este ccalizat prin asocierea liberd de imagini inedite, in acest univers fictional, astiel, este 0 descriere al, in sare vacanjei mari, cu tat ce ne sti 4 lumii Scaldaia spre apus fn ine sediklat® spre apus’ evide Libre pee (UOOA0 Dupi multe zile grele, in care iama gi-a scris amintirile, prin ‘lori, ps timpul cin primdvara ft poate recita pocaile gi cintocele ung — Se face primivara a zis un mar. Aud gi simt cum simionia acestui SUBIECTUL IT easelor, a seit gi poLIMp inespe se imi curg domol prin ramiuni Chiar gi mie mi s-a asul... afiemnd un pifige!, Acum, pot participa si i pisirile-si dainuisu cAntecele, ridicdndu-ma tn cura) $3 mnirare, caci mici¢and n-am ¢rezut ca voi vedea 51 aceastl faj4.a lumii, ce s-a rAsfidnt asupra mea ,. Man Oana lulia, Liceul Sportiy ,Avram lancy", Zalau SUBIECTULT In fina sé etema sa curgere prin trupul Sremitind al pmintului, seva vietii a scris 0 poczie sublie ma Un inger cu aripi de fivri gi chtpul de luming alba a coborst pe pimi re" dar a iluzie"E dimineata Fion de argint pe care a alunecat o facrimé a risSritului s-au revirsat asupra sa ca 0 ploaie dulce, sfanta, transformand-o intr-un inger. PAgit pe pimdmtul camenilot, ingerul” nu ac poate intoarce. Pofi st fu i iubesti? Eu, Liricul este, prin excelen{d, genul subviectivitiii, al lumii interioare. Poetu! igi transmite in mod direct sentimentele, prin intermediul limbajului pectic, fiind prezent in mod nemijiocit in creafia sa. Descrievea este modul de expunere prezent in creatia lirica. in poezia ..Dimineaga”, poeta Magda [sanos descrie framusejea unei dimineti insorite, proaspete, realizindu-i tabloul, prin zugrivirea trisaturilor specifice. De aceea, descrierea este de tip tablou, alter. nnd intre static gi dinamic. Descrierea are un rol dublu: persuasiv, de convingere, si estetic, de & trezi in cititor emnotia esteti- 4, prin intermedia! imaginilor artistice gi al figurilor de st Cadnal descris este surprins din perspectiva privitorului: .Dimineata mi-a intrat in casa” Obiectut deserierii este un cadra vast, dimineata pogoriindy-sc peste Intreaga natura, in lumini de prospetime, impresion’nd-o pe poeta: ,umiai in casa mea”. Registra! imagistic.este constituit din imagini auditive: ,résund eristalul” si imaginé mina pieptinata”, ,soare”, zi frumoasi”, ,picioare goals", .lumini” Sunt predominante imaginile vizuale, ele prezentind frumusctea, lumina gi prospetimea dium’, Imaginile artistice sunt redate prin figuri de stit, care pun in lumind sirdlucirea si frumusefea ma- ged a dimineyi in. prima strof’, poeta igs exprimd uienirea ta fafa trumusetii diume, care apare la fel ca in poezit Ea doreste si descopere frumusctile naturii: .Wreau sa deseopar lumea”, la fel cur sunt prezenta- te de etre post Lumina diminetii o indeamni pe poeta s creadi in frumusejea diving, greu de deseris, aproape ioposibil, a naturit:.ns8 asta, cu lumina piepiiaata /Dimineaja mi-a intrat in casa Se remarca cpitetul .pieptinatd”, care sugereazi pogoriirea iuminii deumne, uniform, pests intreaga (0 frumuseye tulburdtos- vimuale: .lu- naturd 58jn continuare, in strofa a dowa, poeta deseric dimineata, purnani agcent pe lumina proaspatd gt ypu. a Metafora ,picioare” fnsofita de epitetal .goale” 9i de verbul .pagea’” thee referintd la [rumuseten 3h J lumina dimineti, care se revarsi peste intreaga naturd, discret, cobondd pe un leagan nevi ‘Caistalul” reprezintd luntina dius care se seflecté 91 s¢ inpragtie, pare’ dansdnd intranm bal, f= ind preemani si prin intermediul metafore: fetclor” Diinincaja strimmtase locul/Fetelor-lumin tt Casa a" we Mai depante, in ultima sire, poeta isi exprim regretul fala de insecrea fimpullt, care duce cu sh jnerete $i frumuseyea dimineyii Poets vrea si rimin vegnie tindra, peniry a se bucuea dé strshucirea aurie 3 soacelul care Rasare [Siprivind cu ma gindeam e4-1 bine Sa Gi Vine eand afat-i soare”. De asentenea, poeta igi dareste 52 due’ impreuna cu cfemner, care ii fur ttneretea $1 frum eles Jumineraca a dicnineti i voi pune legAtura/Dupa gat gi-o sa ie iaucu mime” in ansamblu, cextui este umaresie i luminos”, adic& un zimbet care abia reugeste 5’ igi plstreve bucuria 17Prin ,curatt” auribuit dimincfii gi ,crisalide” mugurilor né arata o lume minunata de wis. Dar prin eombi- nares celor douS imagini de mai sus, veslem o lume care tocrai a trecut printr-un grew teribil, un grew pe are abia acum reugegte Si-t uile. ,toamna trecuti” reprezinté pentru aceasta lume necazul iar ,,{oile” amintirile esre trebuisw vitate, Pentru ¢4 oneat de slab ar fi zimbetul, el va prinde’putere gi va Tnvinge oui. Cam aceasta ar fi imaginea fictiva a primaveri ereatd de autor. Lumes minunatéce va urma este vars, r in acest text, ca in ortcare de acest gen ne este predemiat ceva, Aisi aflam mai multe despre un colt din natur&. In c¢ anotimp, ce moment al zilei gi cum se prezint& acea natura, Titlul operei, prin claritatca si expresiviiatea lui, ajutd la o mai bund fnfelegere a iextului. Clipa este un moment foarte scurt in care au loc schimbri majore. Un moment este o pericad de timp fntce eva gialtceva, .Aprilie —o clips”, .Aprilie - um moment” Aprilie este: momentul in care mugurii stau s& plesncasci In martie, pomii Inmugurese, in mai, la sfiryitul primAverti ¢i plesmesc dnd nagtere florilar 51 frunzelor. Aprifie este hina in care mugunii sunt ..ugor crdpali”. Este i momentul de suspans unde vremex cou se decide, iar tofi stau cu sufletul la gurf cu privinja [a ee v8 uma, Mesajul poctic este transmis deci direct, prin intermedi! figurilor de stil dar gi al titlului. Incadrindu-se In toate caracteristicile acesini tip de scriere se poate spune ch acel fragment este 0 descriere SUBIRCTULIL Aprilie. VAntul bate, copacii se apleaca. Ploaia cade, piléridarele fotilor privese:triste spre p+ mintal ud. Tousi, fo odtile Iuminoase pluieste dulcea mireasma de eozonse. La picioarele paturitor sunt agezate mici cuiburi, de aceasté data in cas’, unde iepuragul urmeaz’ si pund oulle gi alte daruri, Familia 512 reunitS in suftagerie, vopsind ov, Cam aceasta este imagines eare o putem observa tn orice cas Aprospe, Me strizile pustii $1 mobordte ale aeelui mic oray, trece © fetitd micupl, Invelita intr-sen paltonag verde cu gluga tras pe cap. Dear greu insinta, opuniindl-se wintulii. Are obrajii rogii ca owsle de Pash. Ochigerii se mai vid doar ea doud. dungulite albastrey iar pArv| b8lan este ,lmpletit” i bale cu pummul in usa. Ceva normal la — Cine-i?, intreb’ bunicufa cu o voce rigusita, — Mari! Desoitide bunico, vreau 4 te intreb ceva, Usa se deschide incet 51 0 femeie batrind cu par de argint, cu taya seniné gi frumoasd, imbracata int-un halat, o intamping, Mari intotdeauna cdind o intdinea, o intreba: de ce nua participat cdnd ern tind {ila eoiss Romdnia, Ea primea rispuns: au crou pe atunci vremurile acesiea, Niciodata nu injelegea Mark aspansul bunieli, Cum este-€a ma ficnith..Bunica, generoasd ca infotdeauna, o servesie cu prijitura cu mere, preferatele ci si cu compat de vigine. Mmm, ce bune sunt, Dup ce a terminat de mincat Mori sc linge pe degete gi spune bunicii cB vrea si aiba o diseutie ca Intre femei, Bunica aimabeste gi ti acorda acest privilegiu. Mari incepe s8 o intrebe despre minunea invierii gi in acclagi timp se rusineazi, Acum recunoagie faptul cB atunct clind era mic’ nu era interesaid de temele bunicii, Lucra niu! Bunica epe Si-! spunti despre minunca invierii, despre nasterex din nou a elementelor natuni gi c& fara de ele nu am imal putea tri, De data aceasta, 11 ascultl bunica cu ribdare i flr s& o inteerupa. Lucru rar la Mari Bunica i povesteyte pe indelete gi cu rabdare. ineepu si-i placd cu bunica. Pare’ un duh cerese Je apropia, locepe sf fngeleagi despre minunes invigri, dar totodatd isi d& seama faptul cA relajia dintre ea si bunica ua fost apa de stréinsd niciodat4, Discugia se termind, iar la sfargitul vizitei igi séruti bunica iar bunica la fel, Din nou gribitd. merge acas, Nu a auzit niciodsta despre praverbul Graba strie& treaba™? Cred! © maj Grsiu va webui sa vind la bunica SA Wi explice proverbul. Ajunsa acasA, fugi sus in camera 1. O 84ricoare ce este! Lfsase geamul deschis. Din grabi uitase sé-l inchids. $2 wit pe geam si isi aminteste de spusele bunicii, Zimbeste Simandan Codruta Frencisca, Scoala Generala Nr. 1, Codlea, Brasov Premiul special pentru onginalitaie SUBIECTULI in textul .Aprilic ~ 0 clip” de Mihail Sadoveanu este warba de 0 descriere in prozi. Autorul de- serie anolimpul in care invie natura, primavara; el alegindu-si luna aprilie Observim lepatura strinsd inire realitare gi fietiune: O padure simpls, core fnverzeyte, s¢ teams forma Tauro lume magica, unde copacii, tufigurite, frunzele gi timp pring via, iar astfel padurea devine © fume a fictiunii. Din acest mativ, Sadoveanu foloseste o varietate de figuel de stil: persernifiedri, metafo~ re, comparati, immagini vizuale, audnive.,. Prin personificarea diminetil, copacilor 54 tufisurilor, Sadovea- su araiii padurea wizutd de el, acica cea a fiefiunit, Sadovennu, €4 oFice alt scnitor, are talentul de a preta; dea picia in minjile noasire Fi pictesz3 iq imaginayia noasted un tablow care il vedem in timp ce citim operele lor, Aga iau nagtere imaginile vizuale, pe care ni la imagindim citind textul, Astfel ne nsteme yraja peste fiecare operd, iar in-cazul acesta este Ia fel ‘Cand citim textul, pare ed suzim fognetul frunzélor de sith piciowrele noastre, le simfim. Autorul Foloseste, dup cum am mai spus, © mod de expunere derminant descrierea El descric in primul rind pildurea, in momentul renajterii €i. Animalele se trezess 51 cautd hrani, natura reinverzesie. El descric perioady zilei end natura se trezeste: dimineats. Apoi ne spune despre copact si tufiguri cu magurit lor ‘mari, erapaji asemanatori unor , Plecém peste doud ile spre Tunis, ce zici? Tnsa Nassir deja inchisese usa’ dupa el yi a plecat, dar s-a fntors peste cAteva zile cu acelagi gear mantan negra pe care, obosit, il trecea clintr«o mfind in alta, — Vino cu mine, am pregitit totul, imi zise cdlugarul. Aim pornit spre firm Mari Mediterane ale cirei valuri imi transformau clipa ologa gi subtis uemuri¢s, infringente in vietorie, clips in eternitate, Nassir 5-2 ridicat deodata. — Aici este locul Ne-am imbraeat in costumele de scafandne si am fnaintat spre abisul: mérii, in hagcul albastra in care solipeste taimic viata tuturor luinilor, merew cilstoare in necuprinsul fir, Arunei am v&zut pentru prima oar oragul ce mea fermecat, Tunisul. Mergeam pe-lungile alei in care mai trdiau doar eateva speci de peti: ClAdirile albe imi dideau impresia unui deja-vu, Batranul cAlupir mi-a deschis usa unei case in care am intrat curios fnsogit de privinea sa trist& ce-i mapadea amintiri. Deodstd ne-am simfit tragi ca: inte gaurd subpimaniean’. Nassit frerura stupefiat, Am ajuns inte-o sal, S-adeschis poarta clipei si o multitudine de nuanye ale Iuminii prindeau moartea zorilor ¢ mi- au cdzut in brate. — Blestemat 88 fii! striga batranul cazut in genunchi, O voce puternic’ a niruit nedumeritea, deschi2’ndui-mi oobi — Nassir, fooul tau era aici, aldnur de fratele thu, in viata vegnicd, — Viaya vesnica? Asta eo iluzie, striga Nassir cu ochii inlScrimati, Twu.mi-ai omorit fratete! Am Incercat $4 ma epropii de el, s-I linigtese., Tntors ochii negri im care {ji avea pared izvorul negura masié si lam gting, dar s-a preschimbat in praf, Deasupra main mcle picuray siropi de api de mare — Trezeste-te, Vind? Aga lucredt tu la ultimul yolumde poczii?™ Mi-am ridicat privirea si am realizat ed am avut un vis. Nu meam putut abfine si i Lam povesit i colegului meu de facultate. M& credea nebun, dar am hotfrit sl merg acast In fafa usii mele mA agtepta un Landr de.vreo cincisprezece ani, cu un soi de-valiz neagra in mana. — Di-mi, te nog, putind apa, imi zise copilul. ‘L-am polit indunteu 9i eram uimit de culoarea neagrd a ochilor sii. Iam intins cana cu api... Deasupra mini era praf... Picurau lscrimi. Sosise ora clind se culcd pamantl, cand cerul cugeti singonal timp real: trecutul — Pe fiaga mea se vede tot, pind si tu! Priveste-mi chipul, edict am s& plec cu Asfinjitul,,. Numa supir pentra a ta venire, cici Rasaritul leam pastrat mereu in mine, Blesneag lonut, Scoala cu clasele |-Vill Nr. 3, Suceava SUBIECTUL I Poszia ,.Doamne” de Vasile Voiculescu apartine genutui lirie si specie’ literare pastel, imbinand gi numeroase elemente de psalm 31 meditajie. Tema operci este creajia poetical, care capata proportif univer- sale st divine, fiind asociatS snitulul genczei lumii. Poetul se afa in ipostaza creatorului, ist defineste ‘munca, prin reportarea pocciei la lumea fnconjurstoarc. 10ined. din with, opera capita un caracter sacru, substantivul ,Doamne” reprerentind divinitatea atotputernica 41 creatoare. ,,.Doamne” poate fi $10 metaford pentru poet, argumentind astfel eserta diva a inspirgjiei, a harului creator, dar 41 forja interioard de care este nevois pentnu a serie literatura Pogzia nu este grupatd in strate, dar respect normele clasice de prozodie Poctul, ingearcd prin arta sa fie aproape de ideal, de cosmic, idee sugeratA chiar din primele: ver~ suri (,n varful Tau sunt o floare.../Pe cea msi Inalti ramurd a lumiifMa legin in talozul de azur i de soate”). Prin adresare direct fata de divinitate, se cealizcaza o comuniune, o apropiere: sufletcasc8, chiar o Uunire cu aceasta, Adresarea dircetd cate prezent’ la nivel gramatical prin pranume gi adjective pronomina- lela persoana a I-a singular (,.Tau”, Tie”, .,Tale", .Ti-"). Scrierea acestora cu'rmajusculA impune totoda- 1 51 un respect pentru fiinfa divin’ Poctul, prin harul séu, este o parte a materiei sacre, pure a universului, iar metafora .o floare", conferd un caracter misterios, al eleganfei, al frumusejit. Artistal zmprurmut§ din energiile primordiale ale flinjei divine, parcurgind un ritual jnifiatic c3tre lumea poeziei, a inspiratiei, a artei, Cuvimiele ,vartul” §1 -inaka aflate in acceasi sferd semantic, potenteaza ideea de ridicare a spiritului citre celest, de aspiragie spre ideal. Eul lirie este omniprezent fn poczie, capitd proporjiile unui zeu, prezenta sa flind marcati la nivel gramatical prin verbc, pronmme gi adjective pronaminale la persoana [ singular: sunt, afi Tegan”, AAflat in plin proces de ereajic, postul resimte o bucurie primordials, o inedintare, o beatitudine su- eens. Merafora ,.talazul de aur gi de soare” sugereaz3 o invSluire a sufletului cu tot ce este pur, curat 5i celest, poate fi chisr © definitie a inspirajiei, Verbul mi legin” transpune artistul intr-un spatiu fluid, rmuzical, ie care ncesta define o energie suprem, devine omnipotent, . Indltarea otatica 9 omului ebtre ideal este datorata fortei diving, Sintagmna ,Slav4 Tie” velevA mul- jumirea suprema a poetului pentru harul primit. Prin arta, ompl se desparte de lumes terest’, comund, dezolanta, in eare sufletul nu este tiber, lumea sugeraré prin metafora .temnija lumi”. Aceasti metafori intrd in antitez’ cu epiterul ,sloboca”, sugerdndu-se astfel o eliberare totald de lume inconjuratonre. Ioims este simbolu! sentimentelor, al rSirilor, reprezint’ esenfa primordiala ce concentreaza in ea ideea de om. Inima poate fi in aceasid poezie echivalent cu sufletul, cu giadinea, care aspirind spre cer”, se unepte cu universul, Procesul inipierli se finalizeazd prin aceasté contopire, in urma careia, sufletul capi energie, purtste, tandrete, capacitatea de a transforma Iumea. El insugt suferd o transfarmare, sugetatd pri epitetul infloritoare™, ce sugereazd o tzbuenire a eclor mai curate ginduri Odaid ce a cipatat inspirafig, postul are capacitatea de a transfigura universul, de a filtra realitatca prin propria sensibilitate. Multitudinea de verbe: ,.zbucneste™, .s8 lege”, .zimbesc", ,.se umfli, beau” cle. reda intensitatea sentimmeniclor, cforu depus in timpul procesufui de creatie. Metafora .limpezi peta- le" sugereazA umul din produsul creapiei gi se remarcit printr-o puritate 51 0 frumuseje celesti. .Bob de poetic” reprezint& elemental embrionar, primordial, din care se va nagfe gi se va devolta poecia. inireaga creafie ce rezultl este raportatS divinului, se uneste cu sucrul, cw idealol, find astfel eternizat, primind asifel valoare, Poetul se simte legat de intreaga natura, se afld intt-o comuniuine perfect cu aceasta, in special cu element ca ,petala” si .aripa, ce sugereazs ideea de zbor, de ideal, de feumusefe gi de aspira- tie (.Petala mi-e cv aripa rad” Procesul transfiguririi in poezie cuprinde intregul univers gi ti confer agestuia armonie, Tabloul devine ileal, este percepul sinestezic, iar tncSnrarea omului la contactul cu natura cap§ta propartit ald de mart ined simfurile par s8 se confunde, si se completere. (,Mireasma, eintec gata si s-audi”). Metafora .cimtec" are conotatiile unei armonii cosmice, a unet murzicalitii ce tnvsui intreaga lume. Transformarea lumii mu se poste realiza decit sub seminu! mistic al nopfii, al astrelor noctume Acest moment al zilei desvarseyte procesul creajiz, Il definitivea, gi fi canferd totodata mister. Poetue lui f seatribuice stare de reverie, este fermeeat dearmonia lumii create, idee redati de sintagmia ..vistrile- ri grele”. Apele lunii” reprezinta esonja transfigursrii, a melamorfozei, apa fiind simbolu) regenerSrii, al victii vesnice, al tingrejel. Paunti nopgti sunt simboturi ale creafici aflate ia stadiul final. Ei suferd ultima transformare, deoarece ,.beau spele lunii” $i sunt raportafi la vesnic, la ideal, Is cclestul sugerat de stele” (.PSunii noptii eu cozile-n stele"), Piunii reprezint® enfirefia, nobletea, misterul, dar $i valoarea si viata up’ procesul creator, poetul se desparte de divin, coboard din nou in lurmea sa (,Cerul arunce-cs inapai jos ruina”), In aceste versuri, artistal capat& ipostaza celui care se xacrificA pentru frumos, pentra divinitate, Metafora ..ruind” sugereuci epuizarea energiei creatoare, sccAtuirea. Poetul resimte cu toate acesiea un sentiment de implinire, deoarece a ajuns ta un stadiv ridicat al cunoajterii, chiar a atins perfee- mwjiunea, deoarece ,a viaut Cerul” $i, Tia sirutat Lumina’. Procesul mistie al sSruwului repreziatd @ conio- pire in intregime cw-esenta divin. Desi are un pronunjat caracter modem, poegia respect prozodia clasicd. Rimele facrucigate se ine trepatrand cu cele imperecheats, Imbrafigate $i partiale, sugerind astfel complexitatea procesului de creax fic, elortul depus de artist. Ritmul este anfibrabic. ist misure versurilor este de 12-13 silabe, ceea ce sporeste armanta si misterul tabloulul $1 preiteste gradat apogeul creatiei. Ritsmul mai poate sugera idcea de leginare de beatitutine. Poezia Dearne” de Vasile Voiculescu imprésianeaza prin concepfia originals asupra creafici, prin raportarea harului gi a fortet poetului la divinitate. Aceasti operd poate fi considernta totodata si un psalm, o muljuinire adusd lui Durnnezeu pentru inspiraqia insuflst asupra omulud, Pent poet, arta si jertfa pentru creafie, pentru ideal, sunt sinontme ex insisi viata SUBIECTUL II Primavard,.. Un vant fugar fyi M1(Sic aripile sirkwezit printre crengi furdad un tandru sarut mug ‘ilar, Deasupra luni soarele sc inalta cdire indepdrtatele vazduhuni pentru a-y1 jortfi tinerescul 51 inflc ratul singe pe treptele celeste sculpture in azur. T8cere.... Nici un cfintec nu twlbur’ linigica natu... Doar 9 uumbed igi tremurd trupul mlidios peste argintul rAvayit al zSperii, ce pt tutinde anpile albe, sfayiate, pestepamantul dezgolit Eu stan gi privese la fereastra... Natura imi pare pustic, pre pustie... Bra(ele reci ale arborilor par incremenite in semurirea lor, ma infigara, ma inspiimduth Vreau 8 intinercsc Tumea, vroa 38 aduc primavara... Dar cum’ Simt cd ceva se va petrece astizi, ci 0 fora 9i va schimba totul ‘Acest gvon ani (-3 goptit la ureche vantul, aseard, $1 bam erczut... Minit, imi cufund privirea in sticla rece 51 palid a ferestrei, care, cu reflexiile ei misterinase imi farmecs yarul ostcnit de aldia monotonic. Cu degetul, sonu firay, pe clestarul et, un cuvant....Un euvant uitat. Un euvnt mult dont... Pamdvard Deodati, in gridina, dintr-o sedimeie juminoasi apare 0 fiin{a. Un om? Un zeu? Nu... Piinfa are infatigarea mea, are chipul incu, ave simqurile mele... Oare ew sunt? Nu por fi cu eci ew sunt aici, la te- east, Sou, poate... RAman impietrit, privingu-ma pe mine in spatele acelei sticle reci, ca intrso-oghinds... Da. Eu sunt... Eu sunt fh gelding 51 am pulert noi, am aura zeiasea, am forgs divind. $i ca wn titan al naturii iim declinjui energia creatoare asupra lumii, Cu wn gest tianie, smulg din addncimile teresire ceoul viefii, dezlinfuind fore de neoprit. Din achti mei, ca dint-o fintind magica, scot Lacrimi de lamin’ sile arunc pe cer invelburdndu-t culoarea azurie, Din plept, din inima, scot vipata divina puruficatoare invieni si intinzand-o pe piméntul pustit, 1opese zApezile gi le fac izvoare. Din ureche, desprind myrmu- ru tainie 91 il arune in apa limpede, wemurindd, in facul Culeat ea 0 oglinds in rame de verdeapa. Intind palma spre ceruri $i las s& mi se désprinda sin ea stolur de pASAN, ¢& Yor sigeta garew. Frematdnd apa 51 ppimim, inal{ spre cerusi trupuri firave gi pure de ciwedrhu, ¢¢ isi Vor fermesa privirea in lumina solara 31 igi vor vibra glasurile diafune in neasemuite imau Imi scutur sufletul de frunze gi verdeayS, de bucurie, de sperant’, de lumind, Din trupual meu se cern fillgi de viaga gi iubire, care mAngdie in treacdt paimantul qi ridicd din abisurite, lui luminaase si. del cate corale de Dori. Soaptele mele fermecate trezese in irupurile lemnoase ale arboritor, in piepturils lr de scoar}i, zvonul primciverii iar acestea isi deschid ochii vegeta pentru a se mira dle aniwwnca co a ct prime Innes Ostenit, imbatat de farmecul paturli, ma ayer 1a umbra unui arbore 33 modelee din Lema, paimint, frunze, lumina $4 Dori, 9 feeioord. O fecioard cu plete lungi g1 blonde ea razele solare, care cad, $e cen pe meri ei firavi gt goi. O fecioard cu ochi negri ca noaptea, in care mistcrul iyi iremurd infiorat solzit de Umbra. fecioard frumoasd ca o znd... Sunt vrapit de ereatia mea. [i iau obrajit si buzele, o sarut, insufle~ tind-o. — Trezeste-te, muza mea! fi zie, Trereste-te! A risdrit soarele dinereti. lar ea, cu un zambet suav, pe chipul ei de nimi, mA privi eu tandroye gi-mi spuse — Ab! Tu m-aé inviat din acel somn lung j1 dureros! Tu, dindu-ei via mie, ai Inuinert natura... ‘Cu trupul ei edemic, zana primaverii mi acoperi, ma invalui, apoi ma Lass #8 alunee in visare, suls inutile ci mistice ‘Cind m-am trezit, eram la fereasiri. Acel .alter ege’” div gridind disparuse impreund ex minunile sale. indurerat, ma vetrag la masujA, iau o foaie de hirtic gt inesp si scriu o poszie, M2Ceord Adina Adriana, C.N. ,Miguel de Cervantes”, Bucuresti SUBLECTUL 1 Dinvre toate fiinjele lumii, omul a fost hirdril de Dumnezeu cu cele mai maigstuoase calitify, ace- feo cate-t diferengiaz’ de animale 3i il ridica in inaltul coruhri, aducandu-l aproape de Durnaczen. prin ayemdnare. Omul a fost inzestrat na ournai cu rajiune, ci si cu imoginatie gi sentiments profunde, ris plins, fericire gi tristeye, dragastei uri, woate sentimentele Fac din om un semizeu ogling’ a naiueii incor |uedtoare pe care numai el, eu ajutarul limbit primite de la mami, « poate descrie Dar mai presus de toate, omul, ca fiinta nfscuth din divinitates ctemi, cauld sd ajunga la aceasta divinitate, igi cau aripile pierdute din Rai de cStre strEmogit sti, Adam yi Eva, si aspied ta un ideal, sin- gurul care poate face chiar gi cel msi deprimat om sa fotrezreascd o raz de speran{i. cand intdlneste nenoreirea: faptul ¢4, dole sus, cinieva ne vegheasa, jar omul wrea si s€ apropie de acest ideal in tot eco te fuce, chiar gi in pura-i existenfa. $i oare cine poate tigadui putcrca euvintclor? Cine poate nege cascada dlesentimente pe care oul si-v eamufleaz’ eul aspeetul unei poezi* Adevarat spunca Ernest Bovet cind afirma cd lirisrmul este, inaute de toate, tinerejea exuberant a sentimentalut, @ revarsare de forte firs {inti prceisa, un élan de creding®”. lar aczasta deoarece prin poezie, noi cream. Unnindy-1 pe Bumnezen, ne dim frau liber imaginatici $i ne apropiern de acest siauut de divinitaie tocmai datorita ereatiei. in aces lagi timp, I} edutim pe Dumnezeu prin intermediul posgijlor Nu insugi Tudor Arghezi a menjionat de titea ori ca prin poezic, el ciuta eternul Creator oe a dat viah att Iv, edt i bumnit din jur? ‘Totodati, in a sa poczic ,Doanine”, Vasile Voiculescu Li muljumeste Iv) Dumnezeu ca prin crea eel ajuns fn Paradis, in ciuda cAderii ullerioare. I s-a ingliduit sH..vada Cerul si L-a sarutat Lumina’ hai Durmnezew prin poczic. chiar 1 pentru o secunda, 1 4 fost purures Tinplinit. Argumentarea propriu-7isa a fapiulut ca opera ..Doarnne™ este poezic poate (i indeplinita prin apelarea fa muitimes de figari de sti tc atl de miraculos de Voiculescu, insi ficand o nowa referire [a textul lui Ernest Bovet citat mai descopenim chintesenta poczici: smu coateazd aspectil operei, lirismul nu este o stim matermach este o sliinta a suflewlui, o oglind a sentimentelor sia credinfelor, iar daca opera i apropie je autor de Durnezeu prin puritatea, profunzimea yi spontaneitatea sontimentslor exprimatg, atunci ea sste in esenta poezia. Ba este cantecul Sa revin totugi la argumentares logic Lirisnuul, literatura insigi, este int-adevar o stint gi care origare alta Logie, ore regulile ei. Poezia mu poate fi complet numai prin exprimarea unor sentimente, onicat de nddnei ar fi ele. Poctul adevarat trebuie s8 siSpineasca limbs pentru a putea impr revelaqia poeziel cu eititont si, lar Vasile Voiculescu demonstreaza ch stie cu adeviirat aceste reguli i ke urmeacit intemal. in primul sind, Tntélnim eul lie, un poet credincins ce e eongtient ca frumusejea operclar sale mu se dotoreaza sie), 1 insagi putecti divine, inspirajia suprem pe care Dumnezeu o reprezint3. Multitedi= marcilor (sunt *, ym” etc.) accentucazi profunzimea semtimentelor exprimate $1 implicarea adinea 9 cului line in poezia sa, Totodord, apar numeraasa mire ale adresirii directe (TAU, «Tie ete), inclusiv o inwvosatie retoned (,Slavi Tie"), far acestea completexza imagines unui adevirat hirista confe~ ivy inifialele care apar in uliltzmrea prcnumelor la persoana a duua, singular, desi sunt intr-o oarecare rmsuri impuse scridoraha, sunbolizese’ totus respectul purtat-de cu! lirie pemina Durmnezeu, tntr-adevar, fi este © Simpl regule & serisullt, ci implica’ si mai mult seatiment si stinfeniv, iar asttel se impletesc afecjiunica gt admiralia, reeumand continutul pocziei la cel al unei posibile ode. Personal chiar consider i, de fapt, ..Doamne"” este o od adusa Creatoru Pentre poet, nu numai sentimentele exprimate sun! pure, ci gi propels persoand prin cteatie, prin ciutacca fut Dumuczeu 31 chiar prin harul primit de fa Acesta; asifel, eul firic se itentified cu 0 floare, indltatd prin poezic Jn viriul copacului”, .pe cca iat inaltd tamurd a lumii”. adici inaliats spre perfect ne Nu numai iniljatd, ct 91 stmbol al periectinm, al idealului (itealul find adeseart eomparat cu cerul iar 1 opera ,.Qoamne" apare metafora .talazul de azur 34 sare”, simbol al cerului insorit, si verbal md legiin", ce descrie o migcare grajioasa, gentila, chiar perfect i in concordant’ cu natura). Prin sintagma jn-am romas in temnita humii", Voiculereu descric depravarea societifii contemporane cate striveste 91 invemnijeaza omul de yeniu, idee folosita de atic de multi poet romfini i strdini, preeum Eminescu, Blaga sau Baudelaire Identiticaren cn floarca este din now prezenti, de aceasta dat prin epitetul .inima inflortoare™, ;1 simbolizeazé sentimentele curste pe care, pentreun curva — .slobadit”, .sbueneste” poetul gi le exteriorizesz8 dSnuindu-te lui Durnnezeu prin poevie (asttel regis ideea fui Bovet de clan”, 113{c exteriorizeara d&ruindu-le Jui Dumnezeu prin poszie (astfel fegasim ideea Ini Bovet de clan", fever sare) si chiar sie insugi, eliberdndu-se astiel de ianturilé lumii, Se deduce faptul c& poeziile [i sunt Inet nate lui Dumnezeu din metafora ,bob de poezie! Hrand zburitoarclor imparitiei Tale’, ,2burttoarele” din Paradis, nu sunt aimeni altele decdt ingerii, wn alt simbol al puritiji, iar deoarece eului firie ,:petala i-e cu aripa rudd", se transforma pe sine intr-un inger, copil al lui Dumnezeu, liber s zboare prin cer, liber dé temnifa hist” (stmbolul aripii) : Aga eum am higntional mai sus, pocria este un cAmec al inimai, indltat spre Dumnezeu $1 intonat: Pentru a fiauzit de intreaga lume, idee prevents prin identificarea ,miresmei florit’; (parfumul flind opera unei Nori, devenind astfel poezie atunci cand floarea'es poetul) cu un ,cantee gata s8 saudi". in dcelagi timp, fcaind apet la clemenicle noptii (.luceafir”, luna”, stele"), Voiculescu acord8 o nota de mate poeziei sale, nouptea find, apa cum 3tie oat lumea, un simbol al misterului, mawiei, dar $i al feminitafii, framosului, sensibidului. Eul lite tgi descrie ,visirile” (idealurile find de fast astemute pe hartie, poczii in devenire) ca pe nigte fiinfe (prin personificarea datorata verbelor ..Ambesc”, . beau") ce se inspira din naturd, din diafan si din miraculos, fiinge magnifice, falnice, identificate cu miindnt . piuni pasdre o¢ trimite gandul totodata la Inzestrarc divind -"cozile:s Sigle”, asemenea unor diamante, simbol pentru stlipires imaginafiei pia harului postului--, ce ,bea-din apele Iunii” adied din insligi Fintins imagi- natiei (luna find gi simbol al creativitaii). {ntr-un final, eu! lirie este ..floarea e&zute din imparitie”, Ins, spre deosebine de Adam gi Eva, ca- fe sunt izgomifi din cauza cAderii in picat, poetu! devine ruin” deoarece i-a treaut timpul; floire sa ofilt, [ns el, poeta, a vdzut Cerul gi Fa sirutat Lumina’ lui Duninezeu, deci este trinmf itor gi devenit fant prin poezie. Creatia +a ridicat in Ceruri gi i-a acordat tithl de inger. sfBiit, semi%eu, om cea visut Lumina Raiului gi a plecat nu fiinded 9 fost ganit, ci penta cd a cbosit, sea transformat intro ruins. Prin Mrmare, el fi multumeste lui Dumnezeu penne i-a fost ingdduit si vad Paradisul si este congtient c& tot ‘even ce a adus aici, toatd inspirayia sa, a fost divin, trimis de Ia Cel de Sus. Luiind in considcrare toate aceste aspecte, nu poate ff negat faptul c& opera .Doamne” este o poe- ‘Hic, cu toate cd cu revin la ideea inipiala si mentionez cA purul avant de seatimente ¢xprimate, sinceritates lor $1 apropicrea de Dumnezeu, sunt principalets arguments, intr-un mod mult mai spiritual Poezia este € insisi spirituals. Emest Bovet a creat ¢ now’ definijic a genului liric, 0 definitie ce priveste mai mult sufletul, jar opera ,.Doamne” de eftre Vasile Voiculescu este intruchiparea periecté 9 acestel defi SUBIECTUL IT Maros de lem de nus ldcuit imi inundé ndtile. Rafturile se ridica Semete in fS[a mea 51 pe fiecare dintre ele troneaza cartile. CArti vecki, citite si rdscitite, care gi-au impartit seeretul ca noi, cititeri, Dar ‘noi nu stim sii le apreciem. Ast € vila", imi spun. .Oamenii nu pot injelege ce se ascunde in spatele unor file galbene si prafuite, Dar eu gtiw asta gi caut comoara in ficcare zi”. lau @ carte la intimplare $i ma asez comad in Joteliu, Biblioteca € paradisul meu, iar cartea e sora mea, Copertile vechi de piele sunt nobile, iar semoul regu deschide singur eartea la prima paging, Doua titere ,O” se wit la mine si imediat Intrezitrese figura ‘Sari, MA privesic si mA ascultd. — Lace te gindesti? ‘Sunt surprinsd! Cartile nu vorbesc, dar aceasta vad cl da! Oare ce vrea de | mine? M& carn sperie. Asez cartea pe genunchi gi realize ef inte-adevar dorete 83-1 spun la ce mi gindesc. E 0 poveste 5a de lunea, 9 toiugi biblioteca mu se inchide curdnd, Cartea nu mA sperie atit de mult: bine, x vorbit, $1 ce-i cu asta? — Hai, spunet ma indeamng cartea, Eu vai fi aici si maine, si poimfine. — Epti ca vulpea din .Micul Pring” — Sunt o carte, ¢ normal s4 fiu curioas’. ‘Vreau sf seri poezie despre carte. Mi-a zburat gindul anterior: n-am si vi-l impartigese nici vou, nici canii. In schimb, ii spun idest mea — Carte despre carte? — Nu, carte, poezie despre carte. — $i ce-ai sh scrii? —Nu 5tiu ined, 14‘Ce conversatie seaed, purtatd intre mine gi o carte! Pufhese in rds, iar cartea se supa — Am si-ti spun eu despre ce s& serii. Am fost aici toath viaja si multe persoane au tresut prin fa- fo mea gi au vorbit despre edryi, SI-ti dau 0 idiee-coud? Ce idee geniala! Nu mai e sec deloc, ¢ © carte care povesteste! Si de ce $8 nv a ascult? Poszic sau roman, conicazé interiorul, nu exicriorul, aga ¢8 pot sa. ascult fot cz-mi va spune cartes. Oricum, literatura fe un singur fir de aur {mpletit din cele trei ale destinului unei foi pe care cineva va urma $8 serie: poezie, povesic sau teatru. — Viid 3 iar ai cAzut pe gdinduri. Hai sé-ti povestess ceva si vedem pe urma ce si cum s8 seri, Eu stim de pe acum ce sf scriu. Iii ieu finaia 93 creianul din ghiozdan $i setiu tot eé-mi serie cartea Viata unei c&rfi ¢ ciudatd, Sufletul nostru poate fi aidt de diferit in functic de ce-si dorests autorul nostra. Puter fi vesele sau triste, dar niciodat®i nu se pune problema de gen. Poezia ¢ sor’ geamnd cu proza gi amindoui cu drama, Vret poezie despre carte? Uite aici — Nu, nusmi spune, o fntrerup eu, Vreau povestea, iar eu voi ageza rima. — Ejti o tocilara. Frumoasé replica din partea ei! Dar nu conteaz4, o Inteleg, a vzut oameni atit de multi, 91 stit de diferti. Nici nu gtie cum #4 Jind o conversatic prea bine. — Hai, continua, stiu eu ce voi face. . Un tindr intra sd imprumute vreo citeva cii; in bibtiotect se afla gi un mogneag cu pérul sur yi ochelani cototsti sus-sus pe un nas coroiat Eu de pe raftul meu imi aranjez frumos paginile, dar cei doi tree pe Lingd mine si seotacesc ia continuare, Nu se cunose, dar tanrul ineeared 4 intre in vorba eu mogul —Nu-i asa cd este fascinant s8 scrii Ary? Creezi o lume a ta... Incepi s& te simpi ca un Durnne~ neu! — Blasfemie! jipA mogul si trantewte o carte sie faya tanarulu, Tntr-adevar, cuvintele cénjii ini dau de gindit, Vreau si seris ¢ poezie; deci voi ere 0 fume pro- prie! E captivantt Mogul nu are dreptate, Dumnezeu ia dat minte emului pentru a si-a folosi... Ah, desc in timp ce agtem pe héstie tol ce aud de la carte sub forma unei poeet, .Am gasit un vers care a8 rimeze cu ablasfemiay batrinului!” — MBi, numa asculli?! Cortea asta e prea janjoy8. Oricum, ¢ interesanté — Asculté, cantinud ca, ci tot vorbeam despre create, inspir-te din Pendulul lui Foucault” al lui Umberto Eco. —Dece? — Sti tu... Idea dezvoliatd a credrit unei peoprii lumii... Pierderea sinelui si integrarea in cre: ete. ete. etc — Se spune ercetera, si, oricum, eu nu vreau 8 scritt despre creafie... Las, mai bine continud-fé povestes si pstrir comentarite peri mai tz. — Aga ma gindcam gi cu Poezia. Nu sti eu prea multe despre poesie, find o carte de proc’, dar vecina mea de la raftul ga se ecu poezii Eo madame adevirati! Cred c& din cauzx poezict; a Ricuto s8 fie sensibili, mult mai meditativa gi sentimental’ decat noi, eirfile de prov. Chiar ieti Imi povestea ce gindea ea despre viitoru! bibliotecii — Lumea asta se duce de ripa, a afirmat ex see, — De ce esti pesimist? ined mai exista cameni care citese — Dar prea putini re injeleg sceretul, Autorul nostra ne-s sens pentea un eititar ideal, care sa ajunga si-t injcleag’ pe insugi poet prin noi, Aceasta e alinarea poetului, Dar acel cititor idest tot tntarzie sd apard — Exageres — Ba nu exagere, poctul eo fiintd atit de sensibila, yi noi suntem fragile Poeziile devin victimele societAti, fiecare interpreteazi cum vrea el; dar nimeni mu descoperd in- terpretarea adevérata. Ne simim incomplete ns— Ce-i cu tine?! Ai poezi de Alan Poe?! Mai taci, ma deprimi! — Near fi trebui si jap la ca, imi spuse cartea, M-am fot gindit seara trecuta si avea droptate, Poe saile sunt incomplete. {ned le trebuie acel cittor ideal, un Salvator al liricii, Sx suparat pe mine, bist, 91 nu yrea si-mi vorbeasek acum. E aga de sensibild Deja ma mai sunt atenta la ceea ce fmi spune cartes. Poezia incomplets... Superb! E un tity att de... adewdrat! $tiu ce sé scriu’ Nu mai conteazd crearea unei lumi pentru mine, conteazA scrierea unei, poerii dedicate cititorului meu ideal Rusan Andrada loana, Sélaj SUBIECTUL I Poet reprezentatiy al literaturit romine, Vasile Voiculeseu a fost condamnat prin arigine fa con- cret, dar vesnic Insetat de absolut, Scriitorul si-a trdit Intreaga viata sub semnul uneé straase legituri cu divinitatea, semnalindu-se astfel puternice accente religioase in poeziile sale, cum ar fi .Doamne”, in Flori”, generate de convingerea sa ci exista Dumnezeu. Poezia .Doamne”, ce pare a fi un imn de slav adresat Creatorului, este wn text poetic fire, dena rece intnaneste toate caracteristicile acestui gen Iiterar. Tidlul textului, aledtuit dintr-un substantiv comun, care in contexiul poeziei devine substantiv propriu, este unul sugestiv, caci este o invocafie retaricd a celui Caria {i este fnchinat poezia © prima caracteristic’ a operei lirice este prezenja eului liric, vooea creata,de scriiter pentru 3 comunica in mod direct anurnite ici , sentimente; atitudini, © mirturie # agestut Taps sum pronumele, adjectivele pronominale si verbele de persoana inti: ,sunt”, ..n-am rmas”, .,(inima) mea” si a doua (copacului) Tau", (Slava) Tie", dar gi invocafia retoried: .Doamne gi anumite semne de punctastie uutilizate, dovezi ale unor trdiri interioare intense ale fiinjei poetce. Ca inorice text lirie, realitatea objectiva este ransfigurata si perceputa subiectiy, find filtrata prin propria sensibilitate a eului liric. O aviriurie a acestui fapt sunt inaginile artistice predominant vizualc, dar si motori olfactive, auditive, realizate prin intermediul figurilor de stil, care au sunt doar un mijloc de infrumusejare a textului, ct Insugi modul de a {i al poezici. Astfel, se paste afirma cA intreg textul poezici cxte o metaford, cici finjs amand este asemuit cu @ floare din copactl viefit lu Dumnezeu: copaculut Tau sunt o floare...”. Pe Kinga inyocatia insfiala din titly, ,Doamae”, poceia mai contine alte cAteva invocatil retorice: .Stavd Tic”, ,mArire Tie", De asemenca in textul poeziei se cremated epitetele: slimnperi petale", rod tainic” 5) personificarile: .zimbesc.,. visbrile” Poezia pare © oda ailusa view, aceasta flind scrsa in spiritul ceedinjei in viata de dupa moarte, in inviere, eel pasayele: ,sunt © flowre”, .f-am rSmas in temnita hui", sugereszd o conceptie biblici po- init cdreia ,.Dumnezeu na voit moartea pieStosului, ci s& se intoarcét 3) sf fie viu'’. Omul este considerat de ercator o floare aleasa, cdrcia ii ofera locul de cinste in copacul vie}, cca mai inalt& ramuri a lumii”, it ofeed viata, invierea 31 nu il condamnd La temnija humii”, adic la arderea in focul veynie 4i sransfor- marea in cenus sau la reintoarceres in pamantul din care a fost creat, Poezia propune un ton optimist, ai éste serisi pornind de Ia convingerea ci Dumnezcu a creat omul pentru fericire, pentru vesnicie. De asemenea, ereahia lined face referirc 91 la parabola fiulué riticiter: .floarea cdauti din impardgic’A. viaut Cerul oi Ti-a strutat lumina”, fa penitenta pacdtosului gi la doringa acestuia de a-gi indrepta viata, de a se apropia de Tatil ceresc,de tericire. Cuvintele ,Cerul” si ,,Lumind sunt scrise cu literd mare cei amando- Ud sunt simboluri ale Divinivijii, constituind marturia unui profund sentiment religtos al autorului. Meta fora ,Cerul arunce-mi inapoi jos mina’ sugereaaii dorinta profunda a flintei poetice des ita raul, pcatul din Gecut, dorina inereptarii, penitenta gi totodata intareste ideea cA binele triumf mereu Poczis nu este organizata in strofe, are rim imperecheatd, ritm iambic si masurd inepala. Toate aceste elemente de prorodie conferd poczici o mazicalitate aparte, accentuand transmiterea sentimenteler Fiind o opera lined, in aceasté poezie eu! poetic isk traasmité a mare diversitate de sentimemle putemice: admiratie, slavl $1 jubire profunds fara de Creator, ingrederes intr-un now incepui, parerea de ru pentru rejelile din trecut §4 opti mismul eu care priveste viitorul Imprestoncaza in poezic forma artistic’, sinceritatea sentimentekor transmise dar gt limbajul cx presiv, cua mare fovta de sugestic, Avdind toate aceste caracteristict ale genului liric, transfigurarea reall 116tajii im mod sublectiv, transmiterea direct a sentimentelor, puter alirma ed opera literar Doamne” este un text postie lini, SUBIECTUL HL in seara accasta, sim cerul mai aproape de mirie 44 2m inpresia cd cele edtewa stele care sau aghe pot de idtasea vaizdull igi picurd arguntul printre genele mele. In surtea liceului sijiva copii joacé bas- chet. Curtea © mare si frumoas’. Ps banca vopsi(d in albasina deschis stau cu 31 serijelese cu cheia inijialele numelui meu, dar garidul mi-e dus departe, mai sus-decdt cet cAfiva nori alburii ce sfidcazd ale bastmal pur al cenalut Un vant uyor iim aduce in goapt mirosul plicut al florilor razalii ale viginului de Ving paar. Prinire gene mi-a scapat o lacrima Apoi incd una. incep si-mi picrd lacrimile pe obrajii paliza Depart de casi, coplesiti de atftca probleme dim wrecutul nu foarte tndepartat. La fnceput, olimpie ada a (ost penta mine un ideal, un wis, acum mice greu sa aprese laerimile ce spala paloarea obrajitor met. Vecau si mi bucur, vreau 8 fiu fericitd pentru visul implimit, dar © greu, Deodati, sirul gandurilor feat este Hnsrerupt — hte fi, te nog, acest eaiet pana ma fntorc!) Trebuie si merg pind sus, arm uitat ceva, ma intreabst 0 voce prieienoasa sigur, am spus.eu, incercdnul si revin Ia cealitate E 0 fat eam de varsia mea, en parul seurt si cu o privire binevoitoare. Se apleacd sé imi dea eate- ul, dar se epreyte Brus, spuniind — Dar ty plimgy? Nu stii eS nu e woie si plingi? — Pai...probabil ¢& au ¢, am nispuns eu eu o yore plictisita, ce af putea prea chiar aroganta Dee plangi? Ce motive poti avea? Esti aiei, deci esti o invingtoare. De ee 33 plingi? Pai... ant multe probleme — Ei probleme! La varsta asta ou pot fi probleme, Uncon, eamenit isi creeszd problemele din lipal de ocupatie. Si-M spun ceva. Se ageza lang mine pe baned, witand cd trebuia sb mearga sus. Apa cu e-¥oce prictenoas8, continua — Uneori, oamenii gt mai ales adolescents untiese intr-un fel ele Keargis, de depresie. Problemele inchipuite ne intuneed mintea 5i nu ne re busurdim de cet mai fruinogt ani din via. sili spun o poveste ailevarati. Era odaté o fatd vesel’, sare se bucura de fecare lucru maruot Cu timpul, a deverut tol mai iris. Tria departe de cole, de prietend $i nimeni nu injelegea de ce. Era cuprins’ de probleme st de di, dar niment ow sti ce amume. Plingea meseu yi depresia i plinges a ghsit intr-o carte de versuri o pocese frumoa copaculur Tau sunt o floare. (Pecea mai inalta ramuri a lumii”. Aiunci, ea si-a dat seama c& Dumnezeu ne mibeste pre toi gi nod irebwie sa fim Fericili, sf stim se ne bucurken de fiecare sans pe care © rezervi Viaja, Nu e interesant si fit supdrat, nici macar din plictiseald, ct mai bine s8 fli impicat cu tine insupe gi nu te ver plicts! niciodaid . Din moment ce 9t tu e9ti aici, Tnseamnd ci eytt in vir”, 8 esti talentat’ $1 de asta trebure sf fit ferieri%. Fata aceea eram ev. Abia de curind mi-am dat seama ct am gregit. Supara- tea ni impresionear pe nimeni. Cand cauji motive x4 fi neferieit le vei isi Imotdcauna, dar trebuic doar site gindesti ci tu esti fercit3, fark si mai cauti alke motive, Aceast paczic mi-a schimbat viala $1 sper ova schimba gi ji intuncea privicea, inte-o zi, in timp ce din care imi mat amintese doar atat: Jn virial Chira Angela Maria, Scoala Generalé nr. 5, Bragov SUBIECT impetratia cerulea est nde fina umand, Dumneeeu ne 6 fem’ frecvent utilizali de poet, simbolizzad puritatca absolut spre dat viata penieu a ne putea hucura de slava Lui, pent a fi fi raulqwmindu-i 3 on de ete or avem nevoie gt midjduim ka Dénsul, cu bunstatea Sa infin 1E.Dragestea dommitut exie hrang sufletului nosina, Hird de care noianul ispitelor ar fi biruitor asupra emului, Far inrobi 31 tear putea sclipa decSt tot prin hurnina rugiciuni, prin cheia impariteasca ce sfiarmn’ uigile abisulni; Crucea tus Heistos Poecia .Doamne" singctizcart dorings finjef umane de a atinge porfecjiunea: a trece vamile viz vz i 4duhului cu smerenie $1 a se bucura de slava fetei Lui Dumnezeu. Puterea divind gi mfretia Raiulul sunt accentuate de folosirea cuvintelor ,in vaeful”, cca mai inalt8, poctul imaginind ferieirea etern& ca pe it Copac, iar el find .o floare” » acesiuia, simbolul puritijti pe care o dobindeste sufletul odata cu lepadarea forme trupeyt, Intotdeauna geddina Edenului este situatd deasupra tuturor luerunifor lumesti, asociaté eu cerul gt eu soareie, dineole de focul unde mai poate ajunge ruintea oamenilor, mai presus decSt imaginajia gindului, Accast® .ramurd a furnii” aga cum o contureazd artistul, este un spatia intre infin gi pimént, gata sf 2boare spre divinitate, Puterea inimii autorului, armonizavé de aliterafia lui I", se imbind. armoni. os cu metaforele cérului (wialazul de azur”) gi prezenja astrului vigfii confer o mireasmd de speranfa gi de fericive ta gandul e@ va trece in lumina slavei lui Dumnezeu, Pentru accastd trecere Ia luimea nepieritaare, seritorul muljumeste domnnulsi: Slava Tie”, find Cel care la edlduzit prin Tatunericul vietis spre lume na vesnich. Luma tnupeased, » pmintului este asociaté cu 0 ,termnij&” 4 ,humii”, metafora format din simboluri ale universului interior gi ale mortii accentmfind idesa de cinstringere a minfii, pe care o face {mupul. Prezenja adjestivetor . slobodA” gi ,nfloritoare” sernnateazd sentimente-de infinitA ericire, pe care Postul le asteme pe hartic, intensificdndule prin asacierea termenilor nu mai intkrzie”, ,zbucneste” lina mea este simbolizani intregii flinge umane, tatnigul loc in care sunt concentrate toate trairile omu- lui un eufar al vicji care pardseyte forma pe care 9 avea $i rupe lacStul trupului, inlfinduse spe divinia- te, Din now apar .peialcle”, simbolul speranfei, al purttiti spre care tinde omul. $i din ilazii, vise i ugiciuni se nagte poezia, intr-un mod tainic, stiut doar dé harul divin, aceasta voce a sufletulut ia viaya ost lege rod tainic, bob de poezie™. Cuvintele rod” §i bob” sunt simboluri ale renagterti, sugerand cf poemele se nase prin lepadarea trupulvi, ele flind © hrand pentru pAsdrile ceresti, aga cum Voiculescu te deseric. Plsirile sugercaza si ele evadarea din plcat $i zborul spre smerenie, dobindind astfel ajutor $i spryin divin. Odsta plecat de pe ramura lumii, poetul ajunge tn spatiul Edenului, pe care-! oglindeste it versuri, folosind metafore de © expresivitate deosebitS, care transforma imaginile vizuale in uncle olfiscti- ve sau cele auditive in alte forme ale euvintului, magicul instrument al inimil, .Petala mi-e ev aripa ned’ »Mureasma ciniec gata s4 se aud.” ~ aytoru) impleteste puritaica cu speranfa, fericirea cu divinitatca pntr-un paralelism simtactic, notdnd perfectiunea 3i incerciind s& contureze prin puterea cuvantului pris Impirdfia Cerurilor. Prezenja .tuceaffialui” aduce in prim-plan poezia eminesciand, asosiind. $i iubirca necondifionata a creaiorulut pentru: creati. ,.Visanile grele" care ,.zAmbese" reprezint@ rimagifele trupesti, scum doar amintiti indepirtate pentru o-1 mai putea rini pe autor. incet-inest poetal se indreap edre simboluri ale noptii, sugerdind © despartire de haral divin, ,Apele luni”, .paunul noptii” gi ,covileen ste. Je" sunt metafore-ce ilustreazi un drum de Intoarcere de la lumina raului spre intuaerieul pamantului ‘Treaptd cu treaptl ia nagtere © scar ce-i aduce pe seritor inapoi la humea teupeased, ,apa huni” fiind ca o bauturd ¢e-1 inrobeste iar piunul simbolizind rail de ochi, gardient at poi divinittii. Tatuyi, pastrca aratl $10 sperania.a seriitorului de reintoareere la bogafia sufleteasca atunei cind timpul va fi cel poirivit A.doua parte a posziei descrie drumul de revenire al sutorului pe pimant 3i sentimente stimnite de rivirea stiri de perfeefiune, Folosirca cuvntului ,.umna” aruncatd din Cer, sugerearA dectderea spiritua- #3 a.sufletului end ajunge fnapoi om. Dar scriitonalrevine cu 0 doz8 de speranta, singura seApare: ajuto_ nul de fs Dumnezeu, .Pururca Mirire Tic” este rugaciunea adresatd de oaricni Creatorului, c&ci aumai El, find Mult-milosti, prea bun side ereaje Tubitor ne poate salva din intunericul viet Participarea poet. Jul Ia aceasta revenire este marcata de eul liic, evidengiat de adjectival pronominal pasesiv: ,.mea” si de Pronumele la persoana a doua: .,[ée", viziunea flind subiectivd, tar intreoga oper’ o inwocafie # puterii divine, Meiafora .floarea cazuta din imparijie”, i transpune pe scriiter in lumea celor vii si subliniaz’ treverea de la puritate la pacat, dar votusi pastrind o uri a perfectiunié prin credinga in Dumnezeu. Privi legiul de o-L vedea pe Creator este conturat atdt de frumos de Voiculescu prin metafora ,,Ti-a s8rutat Gumina”. incheindu-si poezia intr-o-notd de incredere In iubirea lui Dumnescu. Avind rima mixtd, masu- ra de la $ la 14 silabe gi riumul amfibrah, poetul sugereaz3 faptul cA perfectiunea nu poate fi creata decat prin folosirea unei structun dezordonate, care sd integreze lumiea terestra si s@ aspire Ja oca cosmicd Credinja in Domnul Creator este tlusiraté in poezia .Doamne” aga eum irebuie Ea si fie: cea care Ne scapa de nevo1, care ne arat eele mai deosebite lumi ale universului, Ea este o tubire nesfirsild, care ne inalia spre absolut, ne hriinesis setea suflewului cu perle de rou pura, Iscrimi ale sincerei plgeri de rin Pentru pacate sf ale cdinjst, cea case pedepseste asement fulgerului, dar din nimicnicie ne conduce la viata weenied. Dragostea Domiiului ne insojeste mereu, inconjurindu-ne de lumina fejet divine si daca picatul mu poste sirdpunge grajtile eredinger, ale speraniet 91 increderni in Dummezeu, sufletul va dinui vegnic in universal perfestinii 1B a cesSUBIECTUL I ‘SSrutarea dulce a primiverii a sirutat varfurile copacilor, impadobindusi cu flori de paradis, Ver- dele crud a} tineretit s-a impletit cu ecelalte culari ale naturii, fesind pe galbenal terestru. o parte din gridina Raiului, un colt de binecuvntare cereased), pe care primivara I-a parfumat cu o mireasma dulce, a gustului de cozonaci 1 oud roi. Intreaga creajie vuleste de viagl, iar eu haladui pe potecile ferigiri, im- bitatd de zgomocul bondarilor gi de colindele de Payti ale pisdrifor, tanguitoare gi de jale, edi a murit is, de bucurie gf sperangs, caci a inviat 2 tela zi. Suripunsa de ginduri indepartate, mintea mea se- nfiripa cu un fir de iubire yesut de natura, dnd nastere unei poe. Ea inca se afla sub mdinile figrarilor, dar cind va ajunge la stedlucirea aurarilor, care vor preface metalul pretios in aur de valoare, strilucitor, Imbinat cu o raz8 de soure, atunci poezia va deveni o femeie manrl,imbedcata In portul rominese, fru- moasd 62 0 ¢rhiasd a clestarului Isat pe flori de rouk. Dar nu pot reusi, ficrul nu se preface-n aur, iar sudostea care mi-s Invaluit tamplele mu se preschimba-n perle parfumate, MS deprtez astfel de Iumea celot vii, cAci mintea mga se lupl acum cu negre filnje ale abisului, sugrumand firavul trup al poezici i inecindu-i cintul, Deodatd vantul se parneste, austrul suierd gi se-mpleteste cw flori de inserniecceionand un hitrin alb, cernit, peste care altarul vietii a lsat doar urme ale imaculatutui. Din negrele tenebre ale mintii Wee cu privisea La mosneagul desculf din fata-mi,care intinde mana si le-alungd.salvine! firava poezic. MA ia deoparte gi-mi yopteste: Sitti tu care,cum 5-2 ndscut poezia? Ea nu revista decit dack are ‘mamA puritaica, pornitd din inim3, din sirSfundul ci, dcparte de-cele humesti...” ..£a nu rezisti decdt Imbracat in haina credinjei, imbibatd in uleaw!l parfamat al sperangei, Pesem= te ef legenda primei poerii tu n-o cunosti Adevirat, neo cunoastem, dar el stia gieatunci din ochii fui albagtri a rasérit 0 lume noua, din ni= micnicie a inviat un alt univers, departe de paint. —Poezia sa nfscut aja cum 9 mirosi acum. Pocria cra o fat8 1ndrd, sSrac8, singuri, care-si due cea viaja intraun palat sub ape, departe de lume, M-asculti, copila mea? Tl ascultam, dar ma injelegeam rostul acestei intilniri, cdci Dumnezeu cu siguranfa mil scoseseen cale, cind smintea mea-ntinac nu mai putea najte versuri. $i el mi-a deevaluit mai departe — Acolo unde traia ea, nu exista nici alb, nici negra, nici Mori ori n-a incetat o clips sf se roage, $i inc» buna 2i, un tSnar seriitor a strapuns vamile trupesti gia ajuns la ca. Acolo, efind a vazut-o, pe loe anqurile le-a rupt 44.8 eliberat-o. Poezia a zburat slabed®, dar efind 93-0 intors capul, tindral nu mai ers, A ¥IUL Sd se intoares dupa el, dar n-a pulut, cAct in castelul nimicniciei, cineva trehuia $8 rAmind cu geniile nebunici, pentry ca ele s2 1 se-ndrepte spre Inmies noastra. Astfel fecionra 9 zburat departe, {mprigtiindu- se in lume, sidind in sufletele camenilor bucurii gi wisteti. $i pentru ca rimas neintineta, neatinsd de duhurile plestului, es trebuie purures aga s8 rimind, nbscutd din incredere, speran{s... melancolie. $1 apoi mosnesgul a plecat, plutind pe mireasma austrului, s-a dus departe, s&-si implineasc’ destimul spre alte suflete. Din ceea ce mi-a istorisil el, am rimat cu © picdturi de injelepciune: poezia este precum Creatia lumti, Construita pe sacrifictul eter, ea are nevoie de intteaga daruire a crestoruli, trup si suflet, Intocmai cum eliberatorul ¢i a rimas inchis in groaza, deci yi-a dat intreaga viata poeziei, aya ew meriia bscutd din puritate gi nti ales apreciat. Cum Dumnezeu, dupa ce 2 creat lumea, a inviluit-o cu dragos- tea Lud, care ne cBlduzeste pe dramul vietii, speranta 31 rugaciunea carabiilor cu care navigam spre lim nu ale pati, dobdndind mantuire, aga creatonul: postul irebuig s8-fi iubeascd operele, <8 te confere heina sezistentei, a increderii penimu ca ele veggie $8 diinuiasca, Daca ne indreptatm privirile Tntinate gi urgisite, dar spiilate cu lacrimi de smerenie si clin(& adevarat8, Bunul Dumnezeu oe ajuti: asa $i poezia are neveie de un sirop de fericire parfarnatl din partea noasird, o firimd de dragoste sincerd, gi ea va dinut veynic fin de mosrte sau temen., deasupra astroavelor picatelor trupest, lumin.ind mint tulburate, alinand sufe- Tinte, biruitoare gi gata de Raiul vicfit rd de sfargit lsac Alina, Scoala ,Geerge Tutoveanu”, Barlad BIECTULL Lirismul este cel mai dulce Eden al sontimentului, Fitea utnanté ingroapa fir’ de regret cele mai pure suave irhin in recele mormint al inimis. Singucatatca ucide frumusetea sulletului, il eotropeste, th neHipegle fencirea, jar in acest crunt rizboi al simfimintelor, omul, insignifiant fn aceasté nedreapta‘lupus, va pierde cel mai de pref dar al Divinitatii - puterea de a mai visa, de a mai iubi... Clicie mult prea nemiloa- Sf legea fini... © mult prea qureros 84 te pierzi in neaniu! timpului fir& sA poi simi caldura fucliei sfinte diniuntru-i, c¢ se va ineca printre lacrimi, in uitare. " Rastignt in deyertul minfii, prizonier in inchisoarea gindului, suflewl apune gi un trist acord fuune- var n€-nvaluieste inima, Insd puterea divind e infinité, prea inaltul Tard Cerese, sirmjul absolut ce imbraisea24 Universul, lumina. cternd a creatiei sirdluceste si penta noi. Omul are puterea si atingd cele mat inalie culm ale infinitului, 58 st&ipéneasc& portile cele mai agcunse ale lumii. Cum’... Prin eredinga, prin iubire... prin crea Postul, inzestrat geniul creator, libereaz& prin imensa si inefabila putere a cuvantului, descdtusea- zi eu ardoare gi 0 vegnicd iubire gi captivapie sentimentul. Prin genul siu artistic, Vasile Voiculeseu da anpi cuyantului, reinvie sentimentele,., Prin superba ‘reafie a preamSririi divinitdti, poezia..Doamne", ev linc inaljé o prea minunata ruga spre cer... O mule Jumire cBtre Creator, o recunoastere a perfecjiunii lumii, o oda citre Dumnezcu, Discursulliric se deschide printr-o superba metaford — ,Varful eopacului Siu suat o floare”, Ziunea poetului omul © pereeput ca. un vilsiar a, continuitijii, ce inmugureste in primavara vieqil si va scutura petalele cind falnicu-1 apus if va iaypreuna, Epiterul metaforet ,.cea mai fnalt ramura a lumii ,. semnificS. 0 recunoastere a condifiel umane, a Joculut indivichu maport cu Universul. Caci omul, prin neprefuitele daruri ale creatiei se afla cel mai aproape de Dumnezeu, putind atinge sufletul st gdndul ideca perféc|iunti infinite - ,Ma leaga talszul de auur 41 soare”; cerul in ereatia poeticd, legiméntul sufletesc al sentimentulu, Eul liric preamareste Cer ca suflul divin a inviat materia creafiei dAruindui libertate spiritualA ji etici: Slava Tie cd n-am ramas in temnija hum, ej slobodi spre cer,,infloritoarc/inima mea mu mai intiezic”. Poetul define cheia libert3i Uuniversale, a eliberdrii de sine, a nazuintéi spre perfectiune. Eul liric salaslujeste ascuns in fiece cuvant al operei, genialitatea pocticd se resimte in adancul inimié citiorului, care fringe imaginea rece a liteselor, addmird profunzimes sensurilor, transpundndu-si propnite rain aldturi de cele ale poetului, ambele vegheate de pacca divind ce ne deschide portile imete- geril ft cunousterii, ce ne farmecd ochii imum Imma, care dup cum ne-o prezintd poctul, infloreste cu dulccayd deschizandu-gi a sale .limpezi petale” — gpitet metaforic in inversiuns. [nueaga opera reuneste, pe Hinga un limbaj artistic eu totul deo- sebil si unic, o simbolisticd apart, Oglindind realitatea in simboluri poetice, ia text sunt asemAnate, intr-o manierd elegant’ $i deoss bith ~ poecia ca un rod txinic™ (epitet) al inimii; ereapile lirice-slinare a sentimentelor, simidmintele aidoma ,.churitoarelor impérafiei” ceresti, cuvintele ~ aripr” spre infinit, Aceasta enumeratie a metafore- lor subinjelese, farmecd intru totul universul poetic, adueind In perfectiune armonia prezenta intre cele daua planun - col cosmic gi ce! terestru. Poemul, cupt din suiletul poetului in calmitatea noprilor inatelate ~ jimbese sub lucealiir visirile~ mi grele”, este cel mai pur si insemnat dar ce creatorul liric il poate inshina Cerului. Finarea fraged& a poezict se inaljd odata cu venerajia spiritual’ a eului liric spre cele mai inalte culmi - .Fioarea cazutl din imparijic' vizut Cer si Ti-a srutat Lumina”, Sufletul, intregit de mireasma suave a Lirismului, inaripat de credinfa, admirapie, venerajie, indljaji spre Univers de profurraimea unitfii sentimentelor artistice, atinge.imposibilul totregind humina divina, veynica, prin ficlia ce luceste cu pasiune inlduntru-i. Nimic nue imposibil! Doar dacfi ne ascundem re- alele titi, ubirea pentru creatie ce timid perpetud in sufletele noasize, perfecjiunea cereasca ne va pirea ireala, 0 iluzie treeitoare 3 lumii. Doar sufletul poetului cunoaste cu adevdrat lumina magica ce ¢ stipini dincolo de ner! Ferige de cel ce o pnate atinge, ferice de cel ce 0 poate infelege... Ascunsl e privirii noastre aceasta faela a univer- sulu, dar foarte aproape de inima noasiri, mereu prezentA dincolo de sullete. Cum Vasile Voiculescu, acest mare post de geniu a privit adinc inlauntru-i intdlnind paces §) ar- moni ajunsé la perfeetiune, fic ce poe, fic ce creator trdiegte cuforia divina, apune dureros ip ale nossire sufletedar risare mai falnic ca oricand intr-un loc fara de timp gi ‘Spapiu, in Ratul literar, cuprins de razele armonisi dincolo de creajie. 120Poczia .Doamne” reprezinta o edt lied inchinatd divinitagi, o preamrie a spiritului universal, ‘ntregit intron ansamblu abundent al imaginilor artistice, unde eul lire, alot prezent, tnalid odauh co ate sale triiri, simyimimtete cititorilor spre ser. Prezenja eului lirie s¢ remarca Printr-o succesiune a formelor verbal gi pronominale de persoana { gia Il —.. sunt, TAU", Tie", .md login", ,dmbese"! Datorita prezentei evidente a culuiliric in cadrul poeziei, datoritd discursului liric deosetit de lc. Am ineereat apoi si crecz citeva versuri, cdteva poezii scurte, reugind asttel si cunosc Iumea pocziet ‘Am inceput si impletesc poezia cu proza, m-aim pierdut printre cuvinte gi astfel, am reusit 34 Cree, Am injeles eu adevirat acum ce inseamna fericirea, Ea este diferita pentm ficcare, ins, penteu ine, fericinea se vegasegte in acele mig momente de glorie cand imi dau seama ch ar reusit «8 crees ceva ou, incdit, in clipele de 2i cu zi e&nd realizes £8 pot fi un mie Creator al lumii mele, un Creator al prope ei personalitiji, un Creator al pavestilor, al Poeriei. 153CLASA a Vill-a MINORITATI PREMIUL 1 Sintu Antonia-loana, C.N. ,Decebal", Deve P.S, pentru estetica bucririi SUBIECTULI ‘Inca de fa inceputa) Jumii, Dumnezeu a hirdzit fiecdruia dintre voi un destin, niscut din puterea cuvdntului gia creatiei. Asupra noastra §-a pogorit un Inger care ne-a insuflat aura ynui har. Un har deo- sebit care ne-a individuatizat gi care ne-a deschis privirea spre lume. Acest dar, mereu altul, mere su! lim, riticepte singuratic pe. striduicle laturalnice ale sufletului nostra, agteptand, ca wn indemn. un ‘pind .. un gest s3-} deseopere $i aga s!-si implineascd menirea de a-l impodobi cu lumina i sensibilitate pecel care il poarta. Unele fitnte si-au lsat darul 34 infloreasea si s8-i farmece pe cei din jur Scriitoarea Simona Popescu prezinta in opera sa Titerara ,,Carmen’” 0 astfel de fSpturd incununaia cu haul Purtatoare in minte 9i in suflet a gansci de a re-crea, Fragmentul selectat sugercaz por- tretu] literar al personajului principal, Carmen Portretul reprezintd un tip de descriere care const in prezentarea insusiri soane, a unei fiinje necuvantitoare etc Personajul principal creat de Simona Popescu capita o sempificalie deoscbité prin numele ei Carmen”, care trimite la idee de creapie si unicitate, inca de la inceputul textului scrittoarca igi exprima Surpriza, mirarea ce i-a stpanit suflctul la auzul aceseui mume, care i se pévea ,.nai deyrah potrivit pentru lun biiat” AccastA diferenta intre impresie si realitate contureazd intina, insusine « personajului, accea de unicitate. Carmen insuflé eclorlalfi un anumit sentiment ,de altfel” de diferentiere, o anumité pasticulari- tate fat de comun. Acest fapt reiese oarecum indirect din perceptia autoarei care metamoriivzeaz @ pet- sonalitate diferiti, dar inedmuttoarc. ‘Dupa trecerea timpului, ce are rolul unei limpeziti asupra gindurilor autoarei, aceasta invata sf vada dincolo de lucruri $i observa acea personalitate latent ce i se dezvaluie doar unui spirit matur, Pen. {nu Simona Popescu Carmen” ,inseamnd poezie" asadar personajul principal este perceput ca un izvor al sreafiei, al sensibilitéjii, Poezia defineste in acest text puterea talentului creativ, al excelérii in atingeres haruhi. Urmétoarele ginduri reprezinté portretul fizic al lui Carmen, dar autoarea Ins cititorulul sansa de 8 vedea prinire rnduri asocierils dintre farmecul fizic ji cel moral, Personajul ,avea vreo 12-13 ani” 91 este prezertiata mai maturiatét la virstd cit gi la puterea fnfelegerii decat autoarea: era cu vreo 3 ani mai mare decit mine”. Ultima propocitie a primului fragment reliefea2a superiontatea personajului 51 derinqa acestuin de a pirisi lumea copilariei gi de a transiign spre © lume mai profunda, mai mawrd, cladita din stdlpii imaginatiei si din puntea capacitiqii creatoare ,nu participa la jocurile (...)." Paragraful final din acest fragment reprezinta oscilarea dintre trecut gi prezent. Adverbull ,astiai" Feprezintl sfarsitul perioudei amintite mai sus, aceea a eopilariei, gi implicit sfarsitul unei perioade a nein- felegeritor, a inocen{ci din viata autoarei. Aceasta igi doreste si ¢ intilneascd acum" pe cea pe eare mu a reugit 5-0 cunoasea bine fn perioada incepumului maturizinil, insd doar .dacd ar fi accengi” Autoarea do- Feste Sl-i dessopere secreiele lui Carmen, puterea creatiei, a sigurantei in géndire. Ea sperd ca acest per- Sona) puternic individualizat s& qu-si f pierdut acest har, pentru ca asifcl sf primeasca sansa de ao Canoaste mai bine. Simona Popescu uitd insd de faptul cS trecerea ireversibild a timpului marcheaza sufle- jecdrei persoane, nu numai pe al sku. Pentru sceiitoare Carmen reprezinta un izvor al infinitei cunoagteri, un ¢reator apatil 64 priveased oriunde $i sa observe totul. Doringa arvdtoare a autoarci, accea de a indeplita valul ce ascunde senvnifi fia creajiei si dea patrunde dincole de cl ii tideaza o trdire puternica, pasional’. Aceasia este oglindl intrebari pe care ea 1 le-ar adresa persoanei perfecte, lui Carmen, ,De pildi daca e adevirat cd exist pen- tu fiecare Carte a viejti un seriitot 2”, Intrebarea retoried Pentru cine ¢ ca scrisé 7” reprezinth o vidila 154 a fiziculut unei per- tul‘cunouylere 8 autoarei, care yealizeaza cd sigur Carmen s¢ afld in dowd iposiaze: co creatoare gi de persona) creat. incheieres. fragmentului trimiteiarigt la idcen de poezie. Incununares ereatiel, Autoatea %p1 doreyte 82-1 vorbeased despre poezie, ludind ca motto” numele ci. Probabil ck Simana Poposcis este hateatt dea sf da in vileag impresia ce s-a euibarit de mule iimp in sufletu! ci, aceea ca enea” defineste persona Ini Carmen Observim cf scrlitoarea, prin personalitatca ei, prin dorinja ei de eunoasters 4 creat acest persos fia}, ingereAnd Si-I transformne ntr-un rispuns peniru inirebarile in legturd ex , haul ereaiel”. De asemenea Carmen isi dezvaluie trasiturile prin perceptiile autoarel, prin fptul de cur este ea privitd, 0 purtatoare a pecefit creatoare, un ideal Din toate cele amintite mai sus, se poate observa ea feagmentul reprezinta portretul litera al per- sonajului principal, Carmen, acesta definind cavintele critieului Comstantin Ciopraga: . Suuccura indivie dual joaca, la fiecare, un rol ce nu trebule minimalszar" SUBIECTUL I Ne privea deseori melaneolica gt se indrepia spre stjarul batrin dint fata casei. Phrea copleyita sinduri, de aspiraqii, de idteaturi, Pasul ef ugor a ridica gi mai awe in fata noastré. Pe atunci copii, mui clegeam frimdatirile, dar ne eonfarmam sf o privin cum atinge tandru scosrja stujaruilui. Deseeri nu ne anunca miei o privire, st pirea si nu ne observe sirigtele: zburdalnive lipsite de griji, uveyul febvil 5 Nepotolit ce se revirsa din obit nostri, Altcori aveam impresia cd avea harul de a veilea dineolo de ld crun, Ca nu pereepea o floare cum percepeanh nar. Ex nu vedea petale $i wlpina. Carmen zarea un empl al puritayit, al miracolului. Cand we vedea rupand o mangercti, fata i se inuuncea subit 44 ne arunea priviri mustritoare mai durerease decit orice pedvaps’ posibili Diminetile si le peireces admirindt cerul si soarele, pentru ca mai apot <& te eranspund eu o asa milestre artistic& printre durile pocziilor sale. Privea veSjité norii $1 iagina un edmiece| slah ce patea a se reviarsa din strdfundut suflctului stu. Zilele ploioase crau percepute de Carmen, nu cao pedesps§ ci ea o binecuvintare. Cat de mult fi pldcga 8 sim picuri de ploaie pe abrazul stu trandafiriy Si aninei era st mai frumoasi. Ca un inger 0 vedeain not, o erdiasd a profinzimit sufletului, © priveam atét de prosteyte, cu ochi mari, naivi, ineit se rupina 9) eile intregi ou We arunea nic un euvane Uneori simeam cl o jubim, ci mu vom putea Wi fri si o vedem mladionsd cwn se plimba prin , cum murmur’ cuvinte neinelese pentru nen, Hiresti pentru ea. Dar Carmen parsa si nu impan. 4 sentimental, Era reve, neindurdtoare, nu ne agrees compania, Prefern siaguritaien . latr-o zi am intrebat-o, in timp ee imptetea pple, dacd ne iubeste. A parut surprinsd, wr tior de neliniste in cupens tmupul. O clip mai trciu. rogeala din obraji-a dispar cu repeziciune gi ct un fon placial mia raspans slubirea € un sentiment care este creat din iluzii gt anbitii, Ea mi se niagle din suilet, e2 din minte!” Am privito surprinsa. Parul auriu ii incadra chipul, e3zand «lomol pe umerii ex albi ca laptele Ochii negrii va oaptea plrean atit de adanci incit presi absoriat de limpezimea lor Frunica sermeata trida un caracter mereu diferit, mereu altfel deci comunul. Nasu! aevilin inal ii intuncca fata, ofcrinduei a riceali care itt didea impresia cA nu face parte din lumes nonstrl, Pa ita ce nu-gi gasea lecul pe seena (Bramulii oménese. Eram convinsd ed mu isi pica Atunci am ricut si m-amn indepartat, A parut Ch veoka si-mi spund ceva, ech nmugchii erm incouath gi {a coljul gurié se observau migein ce fi tddau triirea intensd. Dar a cut Sea intors in umes e3, creajia eu.am pleeat Din momentul acela am betarai s& nu mai incere <8 pairund in sufletul ei, pent cd nui njelegeain. In nogptea aceea Carmen parea ci vrea sisi urle vayul pe UT mai iiiclezea Sedea pe iarba umedd din gridind, imbricata cu o rochie alba ce Ti aglindea (alia nefiresc de subtire si meri incredibill de mbidiosi. Atunei 2 pins. Aspira la ceva miref, aspira la deseoperizes talent lun harului stu, dar poate 1 se parea dificil si-3i realizeze sclealul, Era doar o copili micinold de irSiei prea intense care @fsfabeau trupul, Dowd zile mai tirciw mia marvursit ul vend Gare tia pus pe ganar A grail su o voce blind cu care nu misa mai vorbit nigiodsut ea va lupta 54 reze idealal. Am intrebato cave ar fi avesta... dar 2 veand {at cu inffigurare mina gi m-a privit eu aclii Scinteicton, spunindacmi cd nw ma va ite niches m-a sdrutat pe obraz. Buzele-i ardeau ca focul Asesta m-a cupeins 155 decawordatd a universufas, 0 existenta ini Harul e1 era stp: asc postbift itn sega reali- fece dar dupa a clypa mi-a Apo pe mine Fram aiiratt Am veut $0Snireb de ce a Ricut acest lucru. Atunci misa dus degetul ei subjire la buze. Eram convinsd c& am obtinut mai mult decst imi doream, decit puteam s& injeleg... Apoi a plecat. ‘Am crezut ca de acum Incole vom fi mai apropiate. Era prima data cand igi deschidea sufletul cu- iva, de aceea am fost de parere ¢& acesta va rimane deschis, Dar nu a fost asa, Carmen a cufundat tot mai mult, tot mai repede in ticere, in singurdtate. Pirea absorbit§ de harul, pasiunea 1. In ficcare zi come ypunea poeme, care pe mine ma inspAiméntau prin profunzimea, trisicjea si dragestea cu care erau scrise eam mocnind in sufletul ei o forJA creakivé ce era contolalé prin maturitatea de care Carmen didea a3 cu fiecare clipa petreeuta iniuntru ei, cu fecare veae petrecut acolo... in lume. Inte-o zi a plecat in cdutarea idealului séu cde a-zi descopert harul creagici cu care fusese impodobi- lade Dumnezeu, A plecat aga cum a fost meren pentru mine, a necunoseuta, a cirei cheie a sufletului nu am descoperit-a decat mai tarciu, Am sperat mereu c& fiinja ei, a cérei putere era cuvantul, poate invinge ‘Wweeerea timpulisi, PREMIUL I! Popa Lilisna-Elena, C.N. ,,Doamna Ghica”, Fagéras PS. pentra registrul de comunicare gi stil SUBIECTUL I Portretul literar al personajului Carmen, sugerat in frogmentul eitat, apartine genului apie ta prozd si ne este preaentat suecint un posibil creator literar. Fragmentul incepe cu o interpretare a numelui personsjulut prezentat, gt-anume ca, numele stu — Carmen ~ era considerat de narator ca find ua nume de bial, dar avu surpriza s& afle-¢& inseamna poezie, ‘ardio acest cuvant deriv numeroase sensuri vibratoare in sufletului oricdnui om, Poezie inseam sens bilitate dar $1 ging’gie, miracol, izvor de lurnind sufleteassa, de bucune, de pace si dé annonie. Prin poe- ic descopeci frumusejea nevizuta a luerurilor banale, cotidiene, deoarece, din postura de cititer, tot ce ¢ deseris in pocaie, vezi prin ochivd magic, sensibil al poetului. Agador, numele Carmen are o varictate de sensurl identificate cin twinicul cuvint ,poezie”, lapt care impresioneazd deosebit naratorul. fn urmatoarete relatin aflim varsta lui Carmen $i raportul ci taj de narator, anume ci cea cu trei ani mai mare ¢i nu Tua parte [a jocurile celorlalhi copii. Aceasta este, de fapt, conditia geniului creator, una de solidaritate, de retragere intr-o lume a creatitlor sale, intr- lume a cuvinielor, a sentimentelor, a visuri- lor... 0 lume feericé sau sinistra, veseld sau anosté, veridie’ sau imaginarl Bupa ce ani s-au agezat si peste Carmen si peste narator, a trecut dulcea eopildrie, naratoral arata la fel de mult interes pentru vechea sa amicd, @ gaseste la fel de interesant’ ,daca ar fi aceeagi™ gi are mulls intrebdin plstrate pentru a i le adresa. Intrebarile sunt legate de arta scrisulai de farmecul (yi gi al setiitonului de .Cartea Viejil” gt neuitind de semnificatia numehui ,Carmen”, cfire odinioard tl ampresio- nase atat de mult, ar porn: o discutie pe tema poezie: Naratorul nu este Fermecat doar de ,poetu\” din Carmen, ci mai ales el acest past reprezeital pa 15 gi tle numele ei apare in minunatele peisaje ale copiliiric sale gi le imbalsimeaza in gingtigie, sensibili- fate... ii di un plus de mister, pentru ci ea era alifel, distingindu-se de eeilalti copii printr-un charm parte, dar si prin conditia sa de viitor artist Portretu! lu} Carmen este expresiv i direct, far8 a se face apel la diferite imagini artistive, redat exelusiv prin descriere Constantin Ciopraga, ca un bun cunoscator al personalitii creatoare $i al camenilor, in general, reliefeaza prin fragmentul final citat valoarea fiecarui individ 3) siructura sa. Astfel, fiecare individ are © parte interesantd $i importanta, ear intotdeauna aceasta trebuic deseoperita si necunoscutl de cet din jur, Hhuruled in spatele fiesdrui om se ascunde ceva nevéizut pi neprefuit, la fel ca in spatele poeziifor gi al sen surilor.. Not Webuie mereu sé aspirim ta cova complex, la ceva rotund”, care s8 desemneze un Inireg. Prustre toate aspiratiile neastre trebutc 5H includem si pe aceea de a cunoagte oamenis, universul, litera 156lwra, sensurile, werurile ct mai profund,si le descoperim escnia pentru a afla comori neprejuite yi xa acordkim fieediwia sansa de a se afirina Sa pormim Ia fel ca si naratorul. de la a ghsi sensurile numelor, care pot fi extrem de reprezentative 31 importante sau sh deseoperim nucleul existenfci fiecirai om gi pai s@ ajungem la a-irecunoayte calitae Nile, harul, valoarés individwali... flinded flecare structurd inedeviduala are un rol, .2e nu trebuie minimal zal” SUBIECTUL IT Carmen, aga 0 chema gi mu micd mi-a fost sumpriza cand, rai tarziu, am aflat cd numele el, care ‘mi se pirca pe stunci mai degrab potrivit pentru un baat, inseamnd poczie Avea vreo 12-13 ani gt era.eu veo trei ani mai mare decat mine. Era cea mai mare dintee nei $i mu participa la jocurile noasire Cand vremunite copitiriel noasire zburdalnice au treeut, am intilniteo pe Carmen, intt-m 21 inss- nia de mai, prin livada ew meri iflorifi din satul bunicator. Era la fel de 2velta ca o trestie, cu méinile subjiri gi degete palide, pagea usor peste iarba inmiresmatl ca puntati de farmecul visuritor impletit cu raze de aur rupte din saare... Privitéa ¢i miingSictoare 5i tmbrifisarea tandr erau revarsarca vizdubului wektor asupra mea Inca din primele cuvinte pe care mi le-a adresat, mi-am dat seama c& draga mea Carmen titsuasc ceeagi... o fire sensibild si adorabill 91 o persoand interesantd. Am incoput si discurdm despre poezie. pasiunea ei din copilirie, care s-a implinit acum. »Mintea este eternul izvor al bucuriei", spunea misterioasa Maitreyi, de accea ca este pentru mine tun izvor de poezie gi poczia un izvor de linigte gi de fericire, Simt eA prin poeziile pe care le scrit iit indeplinese cele mei imposible visuri, c& lumea e mai frumoasd, cd suferinja © inai dulee, cd asa sunt ew insimi, povestea cu o urma de melancolie Carmen, Insusi numnele thu scmnificd pocric, Te-a inspirat vreodata sau a fost un factor determinant penina a. deveai pact? am intrebat interesatd de cite are aceasti drags prietend de druit ji de imparidsit Numele meu a fost inspirat tot din poezie... Mamei mele ji plicea s& citeasca, si-si bucure sufle- ‘ul cu comorile versurilor descoperite sub: mierea tetlor inflorti i S-a rigat neincetat fui Dumnezeu peatra acu si am condei pentru poezie... Mea nunnit Carmen $i mi-a iimp&rtdsit miracolul literaturi... Al Inceput s8 scrit poezii de pe vremea end abia invajai alfabetul si ai reugit abia acurt <& le pu- Wict... laut ed prin talentul 13u $4 admiragia celor din jur i-ai indeplinit visul... visul de a deveni poet Da, simjeam ci bucuria pe care mi-a oferit-> viata ttebuie impartisitd gi cclortalfi i cum altfel decdt prin line versuri serise ascultind murmural ritlui, oglindindu-mt privirea in scninul cerului imbauindu-m cu parfumul filiseulut gi a] razelor intinse lenese sub occanul strilucitor al soarelui Siew am dorit odati si scriu, dar dup§ cfiteva creatit in prozA mi-am dat seama ca stint prea nus. talgice, prea triste gi ma ceprimau mereu, Niciodals mu am putut scric ceva vesel, sau despre fericive. Nu stiv de ce! Poemele lui George Bacovia ma inspirau 9i dramele pe carc le seriam exprimau pustictates 4 durerea unor suflete pierdute, oglindite in Licerea toamnei, biciuite de ploi anoste, bantuile de tluzi desarte gi sperane plerdute... nscute moarte Carmen m-a aseuliat cu ateafie, dar linistea naturii o ademenes mereu...Eu, geabiis s& ajung la bi seriea din varful dealului, a trebuil si 0 las, rugind-o semi promita ca va reveni pe acele moritice mela gun. Discuttile acelea imi ficeau un bine extraordinar gi misteral ei subtil aw-l puleam destugi miei din privin, nigi din versurile ei, nici din vorbe, nici din manile ei. ransparente gi gingase ca obrazul unui wopil Eu plecai melancolicd, eu past repezi, cu paru-mi fluturdind sub mangaierea vaniuli, eu miinile aseunse sub rachia ce matura splendoarea florilor de mai wAstizi, daca ap intdlnio gi daci ar fi aceeagi, i-85 pune multe intrebari. De pil’ dace adevarat ‘exista pentru fiecare Carte a Wich un scriitor, cine o citeste? Pentru cine ¢ ca seris8” Poate i-ag vorbi si despre poezie, pornind de la numele ei.” 157PREMIUL III Ferencz Annamaria, C.N. ,Unirea”, Tg. Mures PS, pentru plasticitatea limbajului folosit in compunerea gramaticala deseriptivi. SUBIECTULI ‘Simona Popescu in opera sa, intitulatd ,Carmen”, prezints pirtrgtul ati fizié cit 9i moral al pex- sonajului principal Autoarea incepe acest fragment cu numele protagonistei, asifel scoate in evident’ personajul c&ru- a iL airibuic unele insugiri. Portet! fetei confine puting insugiri, Hisand cititorului libertatea dea adduga altele lang’ cele prezente.Acestea pot fi deduse din faptele ci, Poriretul fizic al fetei este vag, Aflam doar ca avea 12-13 ani, fitod sea mai mare dinire prictenié amintifi in operd. Autoares atrage atentia cititorului asupra portretului moral, nedescriind inf¥4isarea lui Carmen. Agadar portretul moral conjing unele insugiri, care sunt cele mai importante. Scriitnarea spune ci, mtu participa la jocurile noastre”. Protagonista find mai mare c posibil s4 fi avut alte preocupari, alte pinduri decd cele ale prietenilor ei . i Simona Popescu evidentiazd numéle personajului s4u, care inseam poczic, Nu aflim dacd per- sonajul intradevir devine poet, dar autoarea acord’ atentic relatéci dintre qume gi persoand. Se spune cd numele care ni se dd tn momentul nagterii, va fi soaria noastrd, viafa ne va fi cAlauzith de sernnificagia acelui niime Poezia, find o creatie, iar Carmen avind acest nume, e posibil a ca si devina o creatoare mica, plinli de succes. Acest dar doar putini cameni il au: darul creatici ¢ un dar dumnezeiesc, Este eadoul nnaturli In aceasti opera se reflect’ ideile 91 sentimentele autoarei, exprimate in mod indirect, mai ales prin intermediu! personajului principal, Deci personalitatea ci ¢ oglindita in portretul prezentat In (ext Carmen, find privitd ca 0 creatoare, ar putea fi chiar tnsugi scriftoarea care vorbeste despre sine, Ar putea fi umbma ei serisi, prezentatd cititonului. Prin urmare ultimul paragraf ar putea consia din fntreblirile pe care Simana Popescu gi le pine, ‘Sunt gindurile autoarei ale cdror rAspuns nu Le stie ined. Aceste randuri sunt de fapt monologul sau redat ‘in opera sa literard. ‘Agadar opera, find prezente elementele definitorii ale unui portret literar, apartine acestei specii SUBIECTUL I Carmen, aga o chems gi nu mica mi-a fost surpriza edad, maj térziu, am aflat ca numele ci, care i se prea pe atunei mai degrabs potrivit pentru un batat, inscamna poceic. Avea vreo 12-13 ani si era cu vreo 3 ani mai mare decdt mine. Era cea mai mare dintre noi gi nu participa la jocurile noaste. ‘Odata vorbisem cu 4a, Stiteam pe 0 banca. Era o mioiinstit zi de vard. Soarele — lacrima Domaul proaspete ale paturii cu © lumind odihniiosre, Carmen stitea neclintila pe banca, la umbra unui arbore cu crengile intinse spre cer, in vazdulnal hurdnitor, in lumina. Deja avea vreo 15 ani, Noi, restul coptilor, am raimas ta Fel de zburdalnici gi de juca- ust cum am fost acum 3 ani, dear ea se matwriza, inceapea s3 aibi alte preocupari, alte gindun ‘Mi apropii de ca si mA agez pe banca. O privesc pe ascuns. —E miaunoti tumina. Simfi cum tmpul tu absoarbe cildura. Te-ai gindit vreodatd ce s-ar in- timpla dae nu ar mai fi luminS? | — Am muri? — inireb eu cu o voce subjire, imi era teama cA cea ce spun, pentru ca va fi o pros cum i spunea ca ~ sirfpungea culorile be 158pate... Dae ten a schinibante pe nu ar fi lumina, oohii me ar avea nici un post. Deck pul, Atunet nimeni nu ae ima veflecid in ei... Sau totus? Incepe a ride. Era un ras indecent. Ew parc’ vedeam copiful ve se ascundt it ea, eel core gna undevaadine fnchis in imma sa, Ist reia ide — Nimic nu ar mai fi frumios, nimic au ar mai fe cS © parte dia esicticd ar fi

S-ar putea să vă placă și

• Partea I Manualul Inginerului de Sunet Cristian Nastase

  

  Document63 pagini

  Partea I Manualul Inginerului de Sunet Cristian Nastase

  Ana Maria Pavel

  100% (2)
• Irvin Yalom - Privind Soarele in Fata PDF

  

  Document118 pagini

  Irvin Yalom - Privind Soarele in Fata PDF

  Maria Stroe

  90% (10)
• Lista Lucrari Ase

  

  Document7 pagini

  Lista Lucrari Ase

  George Geo

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Genomica Umana - Bolile Mitocondriale

  

  Document10 pagini

  Genomica Umana - Bolile Mitocondriale

  George Geo

  Încă nu există evaluări