Sunteți pe pagina 1din 20

Electronica aplicata

© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Becuri economice, “neoane”, etc.

Iluminatul incaperilor se facea, si se face, cu becuri cu incandescenta. Principiul


de functionare este dat de numele lor: un fir (filament) prin care trece curent, se
incalzeste, si apare pe langa efectul termic si efectul luminos. Filamentul este facut dintr-
un material special (tungsten) care rezista la temperaturi inalte, si pentru a nu oxida (arde)
a fost bagat intr-un balon de sticla vidat, apoi in gaze inerte la joasa presiune, ca de
exemplu argonul.
Totusi, tungstenul de pe filament se reduce treptat, ajungand pe balonul de sticla.
Subtierea filamentului duce in final la ardere. Pentru a mari viata becurilor se introduce in
bec si halogen, care are rolul de a se combina cu tungstenul evaporat, care ajuge in final
tot pe filament.
Randamentul unui bec cu incandescenta este foarte mic. Efectul luminos
reprezinta 1-10 % (15-25 lm/W) din energia absorbita, restul fiind caldura. Are de
asemenea o durata de functionare redusa. Cu scopul de a avea randament mai bun
(impropriu spus randament, corect ar fi eficacitate) si a emite diverse tipuri de radiatii s-
au inventat tuburile cu descarcari in gaze, si mai apoi tuburile fluorescente, care au
invadat viata oamenilor, incepand de la iluminarea locuintei si ajungand la iluminatul
exterior si la firme luminoase. Randamentul lor este de 40 – 60 % (100 lm/W), sau chiar
mai mult, si au o durata de viata de 10 ori mai mare decat a becurilor cu incandescenta.
Repet, randamentul dat in procente este un lucru impropriu, eu ma exprim asa pentru a va
realiza o idee despre eficacitatea lor.
Descarcarea in gaze (nobile!) se folosea in stabilizatoare de tensiune, in asa-zisele
tiratroane (asemanatoare tiristorilor din ziua de azi) etc. Nu aveau utilizari in iluminare,
deoarece lumina produsa nu are intensitate mare, poate fi cel mult utilizata pentru teste,
lampi de panou…de exemplu in intrerupatoarele de lumina care au prevazut un beculet.
Descarcarea in neon produce lumina rosiatica, iar in argon, xenon si kripton lumina este
albastra. Xenonul produce un spectru predominant ultra-violet.
Asa-zisele “neoane”, care nu au nici o tangenta cu acest gaz, se bazeaza pe un
strat fluorescent (un luminofor) care este bombardat de raze ultra-violete (produse de
descarcarea in gaz) si le transforma in lumina. De asemenea, acest fenomen nu poate avea
loc fara prezenta unui mediu metalic, astfel ajungandu-se la folosirea vaporilor de mercur
la joasa/inalta presiune, combinati cu argon sau xenon. In cazul acesta, lungimea de unda
a radiatiei tubului este data de luminofor, si nu de gazul utilizat. Compozitia
luminoforului se modifica in functie de aplicatie.
In interiorul locuintelor se folosesc tuburi cu vapori de mercur la joasa presiune,
care au radiatia ultra-violeta limitata pentru a nu avea efecte nocive (uneori se foloseste
quartz si nu sticla, penru a opri emisia UV, mai ales la tuburile cu descarcare in ioduri
metalice). Cu toate acestea, au fost observate efecte nocive asupra organismului (caderea
parului, impotenta) care conving oamenii sa foloseasca cu incredere becul cu
incandescenta, care pe buna dreptate are gama de radiatii cea mai apropiata de cele
solare.
Pentru iuminatul exterior, unde puterea trebuie, evident, sa fie mai mare, se
folosesc tuburile cu vapori de mercur la inalta presiune. In tehnologia fabricarii acestor
tuburi a aparut totusi o schimbare: tubul si gazele care produc razele ultra-violete pentru
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

bombardarea luminoforului sunt separate de stratul fluorescent cu vaporii de mercur.


Astfel, se ajunge la un tub in interiorul altui tub.
Tubul din interior, care produce UV se numeste popular “arzator”, tehnic “incinta
de descarcare”, si contine gaze care produc radiatii UV (vezi mai sus). El poate fi
recuperat si utilizat in aplicatii practice (de exemplu fabricarea PCB-urilor prin metoda
foto, stergerea memoriilor EEPROM), insa este foarte periculos prin radiatia puternica pe
care o emite si prin temperatura la care poate ajunge.
Tuburile fluorescente cu vapori de mercur la inalta presiune nu se manevreaza
cand sunt aprinse, si nu se utilizeaza in iluminatul interior, deoarece au o lumina foarte
puternica si radatie UV peste limita satatoasa.

Metode si scheme de alimentare


Cea mai simpla metoda de alimentare a unui tub cu descarcare in gaze este in
curent continuu, unde nu exista fenomene tranzistorii, decat o amorsare urmata de intarea
in regim normal a tubului. Tensiunea disponibila de alimentare este de 220 V CA, sau in
aplicatii mobile 6 – 12 V (acumulatori…).
Tuburile cu vapori de mercur la joasa presiune au doi electrozi, care sunt niste
filamente. Reprezentarea schematica se apropie de alcatuirea adevarata a tubului:

In utilizarea tubului se tine cont de cateva caracteristici: putere, tensiune normala


de lucru, tensiune de amorsare si de dezamorsare, eventual si tensiunea pe filament.
Valorile curente sunt:
Tensiune amorsare: 400-800 V
Tensiune normala de lucru: 50 – 110 V
Tensiune pe filament: 12 V
Purere: 4 – 80 W
Nu este sufIcienta aplicarea la capetele tubului a tensiunii normale de lucru,
deoarece nu va amorsa. Tubul se amorseaza (porneste) fie prin incalzirea filamentelor, fie
prin aplicarea de impulsuri scurte de inalta tensiune (=tensiunea de amorsare) intre
capete, dupa care se revine la tensiunea normala de lucru. De asemenea, un tub poate
functiona la tensiunea normala de lucru, sau in impulsuri (in acest caz se scurtcircuiteaza
capetele filamentului).
Montajul “clasic” utilizat este ansamblul drosel (balast) – tub – starter.
La aplicarea tensiunii de alimentare (220 V CA) tubul fluorescent nu
reactioneaza, tensiunea fiind prea mica. Starter-ul, insa, amorseaza. Starterul contine un
gaz inert (de obicei neon) si doi electrozi, dintre care unul este o lamela bimetalica. Cand
se produc descarcari, prin efect termic, lamela bimetalica se indoaie si se uneste cu
celalalt electrod, deci face contact electric pentru o anumita perioada de timp. Revenind
la montajul de mai sus, se observa ca starter-ul este alimentat prin cele doua filamente ale
tubului, si prin drosel (care are o reactanta neglijabila in acest moment). Descarcarile
provocate in starter sunt urmate de punerea in scurt a electrozilor. In acest moment,
filamentele sunt inseriate cu droselul. Datorita reactantei droselului in curent alternativ (si
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

a rezistentei parazite), tensiunea de 220 V scade la 24 V, deci 12 V pe fiecare filament.


Filamentele sunt incalzite, si dupa cateva secunde, starter-ul revine in starea initiala. Daca
tubul nu amorseaza, fenomenul se repeta.

In momentul amorsarii tubului fluorescent (gazul se ionizeaza), balastul limiteaza


tensiunea (de fapt curentul) la valoarea normala de functionare. Starterul nu mai
amorseaza, deoarece tensiunea de lucru a tubului fluorescent este mai mica decat
tensiunea de amorsare a starterului.
Dezavantajele folosirii acestui montaj sunt: volum, greutate, efect stroboscopic (la
50 – 60 Hz, gazul se deionizeaza rapid), uzarea filamentelor, poate si randament scazut.
In cazul asa-ziselor “becuri economice” nu ar fi spatiu suficient pentru un drosel. Se
poate inlocui starter-ul cu un montaj electronic, dar asta nu rezolva dezavantajele
enumarate mai sus.
Problemele acestea se rezolva prin utilizarea convertoarelor
cu frecvente ridicate de functionare (20 – 60 Khz) in semi-punte.
Acestea ajung sub diverse forme modificate/simplificate in becuri de
proasta calitate, care au viata scurta. Datorita tensiunilor la care se
lucreaza, este indicat sa se utilizeze materiale de buna calitate pentru
siguranta in functionare.
Schema de principiu are la baza doua comutatoare (ca in orice
convertor semi-punte) care sunt comandate astfel incat lucreaza in
contra-timp. Termistorul si condensatorul montate in paralel cu tubul
folosesc la pornirea tubului (condensatorul impreuna cu droselul
formeaza un circuit acordat, care creste tensiunea cu scopul de a
amorsa tubul).
Montajul permite reducerea drastica a dimensiunilor,
cresterea cu pana la 20 % a eficacitatii, cresterea vietii tuburilor,
reducerea efectelor stresante de clipire.

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Schema bloc a montajului este prezentata mai jos. Poate avea la baza fie o reactie
pozitiva, prin care cei doi tranzistori oscileaza, fie un controller care comanda tranzistorii
si monitorizeaza tensiunile/curentii. Tensiunea disponibila de 220 V este crescuta prin
redresare si filtrare la 300 V.

Va voi prezenta in continuare niste scheme folosite in becurile electronice si in


alimentarea neoanelor in general.
Schema generala foloseste un transformator de reactie, cauzand oscilatia
tranzistorilor la o frecventa ridicata. Uzuali sunt 1300x, care pot fi gasiti si in surse de
calculator. In montajele moderne se mai folosesc si fet-uri, IGBT-uri.

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Schema folosita de Osram – 20 W

Varianta a 2-a Osram – 21 W

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Phillips – 15 W

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Huayi – 21 W

Multe becuri au probleme la amorsare cand tensiunea de alimentare scade la 200


V AC, problema rectificandu-se prin marirea numarului de spire al droselului cu 10-20
%.
Transformatoarele de reactie se realizeaza pe toruri de ferita cu diametrul 8 – 10
mm.

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Schema folosita prin diverse “chinezarii” 15 – 18 W

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

In continuare, 3 scheme HUAYI.

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Exista posibilitatea utilizarii de mos-feti:

Acest montaj a fost testat cu urmatoarele componente:


• tranzistori IRF640/IRF9640 fara radiator (au Vds=200V, dar au rezistat!);
• diode zenner PL4V7Z;
• transformatorul bobinat pe un miez MH2000 (20x10x5), cu un primar de 6 spire
0,42 si un secundar de 9 spire 0,42;
• bobina de soc pe un miez EE20 cu intrefier din hostafan (doua foite de 0,08mm),
continand 100 spire 0,22;
• termistor cu coeficient de temperatura pozitiv, 130 ohmi/25 grade Celsius;
• condensator electrolitic pentru filtraj 33 microfarazi/350V;
• sarcina: tub 40 W

Toate componentele au pastrat temperatura normala, autorul sustine totusi ca


raportul de transformare nu este optim, fiind nevoie sa se modifice numarul de spire.

Se pot utiliza in aceste montaje si circuite integrate destinate comenzii


tranzistorilor montati in semi-punte, sau chiar dedicate aplicatiilor cu tuburi fluorescente.
Un exemplu este circuitul integrat IR2155, driver pentru tranzistori care are

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

oscilator incorporat. Pentru a elimina tranzistorii de putere se poate folosi chiar IR


51H420, care are partea de putere incorporata.

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Cu un pret ridicat se pot utiliza AN6574, AN6561, AN 993, AN5656, dedicate


acestor aplicatii. Folosirea circuitelor integrate este justificata la puteri peste 50 W, sub
aceasta valoare fiind simplu si sigur de utilizat montajul cu 2 tranzistori.
Pentru alimentarea de la tensiuni scazute se poate folosi fie principiul flyback, fie
push-pull.
Un exemplu in care tubul se foloseste in regim de impulsuri de inalta tensiune este
ridicatorul pe principiul flyback.

Se poate utiliza fie un tranzistor care oscileaza autoblocat, fie (recomandat) un


oscilator format dintr-un timer si un tranzistor de putere. Ca timer, cel mai simplu de
utilizat este 555.
Mai jos este prezentata schema tipica de convertor autoblocat. Ca tranzistor
comutator se poate utiliza de la BD 139 la 2N 3055, in functie de putere. Nu dau
informatii exacte pentru ca functionarea acestui tip de dispozitiv nu este stabila, variaza
cu tensiunea de alimentare, cu sarcina si cu factorul de dispersie al tranzistorului.
Rezistentele se aleg prin tatonari. C1 poate sa lipseasca, valoarea indicata este de 100 nF.
Pentru inceput se poate pune R1 de 500 Ω si R2 de 100 Ω, eventual reglabila intre 0 si
500 Ω.
Infasurarea de reactie si primarul pot avea 12 si 12, 6 si 12, 12 si 30 spire (in
functie de miezul utilizat), iar secundarul intre 200 si 450 spire. Repet, cel mai indicat
este sa tatonati valorile pentru un montaj cat mai sigur in functionare.

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Pentru functionare sigura se foloseste un oscilator separat, in cazul de fata cu 555.

Transformatorul poate fi unul pe ferita, sau unul pe tole (se poate utiliza unul de retea, cu
secundarul ca primar si invers). Rezistentele si condensatoarele care participa la oscilatia

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

circuitului integrat se vor dimensiona in functie de frecventa optima de lucru a


transformatorului. Pentru a nu solicita iesirea timerului, se poate utiliza un darlington, sau
chiar un mos-fet (ex. BUZ11, 40n30)

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Nu pun in acest articol scheme de ridicatoare in punte pentru tuburi fluorescente,


intrucat nu exista solicitari si nu am realizat inca nici unul.

Tuburile cu vapori de mercur la inalta presiune se folosesc numai pentru


puteri mari. Datorita constitutiei arzatorului, amorsarea se face greu, ceea ce a dus la
introducerea unui electrod de amorsare la unul din capete (pentru puteri pana la 250 W),
si chiar a doi electrozi de amorsare, la ambele capete (pentru puteri peste 250 W).
La conecarea alimentarii, datorita distantei mari dintre electrozii principali,
curentul dintre acestia este extrem de redus. In schimb, distanta mica dintre electrodul
principal si electrodul de amorsare de langa el favorizeaza circulatia unui curent care este
limitat de rezistenta inseriata intre electrodul de amorsare si electrodul principal opus lui.
Descarcarea sub forma de arc dintre electrodul principal si electrodul de amorsare
provoaca ionizarea in interiorul tubului, care favorizeaza cresterea curentului care circula
intre electrozi, pe de-o parte prin cresterea temperaturii iar pe de alta, prin evaporarea
mercurului din arzator.
La atingerea unui anumit nivel de ionizare, rezistenta mediului dintre electrozii
principali devine mai mica decat rezistenta dintre electrodul principal si electrodul de
amorsare, motiv pentru care descarcarea se va produce intre electrozii principali.
Cresterea temperaturii in interiorul arzatorului, respectiv a gradului de vaporizare
a mercurului duce la cresterea puternica a curentului dintre electrozii principali. pentru a
evita cresterea exagerata a curentului, acesta este limitat la o valoare corespunzatoare
puterii lampii cu ajutorul balastului exterior sau a rezistentei interioare.

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

Limitarea curentului care trece prin lampa se face cu un drosel conectat in exterior
in serie cu electrozii principali. Nu s-au facut montaje electronice care sa elimine
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!
Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul webmasterului!

greutatea si volumul acestei bobine, insa s-a facut o adaptare: droselul inductiv este
inlocuit cu unul rezistiv, care se gaseste sub forma de filament in interiorul tubului. In
cazul din urma nu mai este nevoie de nici o componenta externa tubului.

Datasheet-urile tranzistorilor si integratelor utilizate in montajele de mai sus se


gasesc pe www.alldatasheet.com si poate si pe site.

Electronica aplicata
© Este interzisa sub orice forma reproducerea acestui material fara acordul
webmasterului!

S-ar putea să vă placă și