Compoziţie

Conţine 99 % apă, precum şi microelemente, săruri dizolvate, enzime,

proteine, aminoacizi, vitamine, mucus, precum şi alte substanţe.

Compozitia chimica a salivei variaza cu natura stimulilor secretori: originea

salivei si fluxul de de secretie. 1000 ml de saliva mixta nestimulata contine
994 grame de H2O, 1 g de substante solide suspendate(celule epiteliale
exfoliate, leucocite dezintegrate, microorganismeorale),5 g de substante
dizolvate (2 g substante anorganice si substante organice).

Constituienti anorganici ai salivei: K+ = 31-131mg/100; Na+ =30-

151mg/100; Ca2+ = 4,5-15mg/100; Mg2+ = 0,3-1mg/100; P total = 12-
26mg/100. Dupa cum observam,ionii de K+,P+ se gasesc in cantitate mai
mare in saliva decat in serul sanguin. Concentratia de Ca este intermediara
celei din sangele arterial si venos, iar Na+ se afla in concentratie mai mica.

Constituientii anorganici ai salivei, pot influienta indirect flora microbiana

orala prin, presiunea osmotica, rolul cativ sau inhibitor al unor enzime si
valoarea potentiaului redox. In saliva mai pot aparea urmatorii compusi
organici straini: saruri de mercur si plumb, iod radioactiv, etc.

Compusii anorganici ai salivei se remarca,prin existenta posibilitatii

combinarii unor ioni cu formare de compusi insolubili PO3 si CO3Ca, care
se depun ca tartru pe dinti sau sub forma de calculi in glandele salivare.
Constituienti organici ai salivei sunt: proteine, glucide, mucine, enzime,
colesterol, vitamine, aminoacizi, hormoni. O parte din constituientii organici
provin din alimente iar altii rezulta in urma metabolismului din cavitatea
bucala precum si a florei microbiene orale.

Unii constituienti organici sunt tranzitorii, iar altii raman in saliva un timp
suficient de mult, incat sa influienteze flora microbiana orala (amino-acizii,
glucidele si vitaminele servesc pentru nutritia florei microbiene).

Funcţii

Saliva este esentiala in formarea bolului alimentar.

Secreţie

Este secretata de glandele salivare parotide sublinguale si submaxilare.

 Saliva este apoasă şi de obicei, spumanta, substanţă produsă în gură
de om şi majoritatea celorlalte animale. Saliva este secretata de glandele
salivare. Saliva este compusa din 98% apă, în timp ce alte 2% este formata
din alţi compuşi, cum ar fi electroliţi, mucus, compusi antibacterieni, şi
enzime diferite [1] Ca parte a procesului iniţial de digestie alimente., prin
Enzimele din salivă actioneaza asupra amidonului şi grăsimilor în produsele
alimentare la nivel molecular. În plus, saliva lubrifiază şi protejează dinţii,
limba, şi ţesuturile în interiorul gurii.
Saliva joacă, de asemenea, un rol important de degustare .

Cuprins
1 Funcţii
1.1 Digestia
1.2 Dezinfectante
1.3 funcţie hormonala
1.4 non-fiziologice utilizare
1.5 iodului în glandele salivare şi sănătatea orală
2 Stimularea
Funcţii
Digestia
Funcţiile digestive de salivă includ umezirea alimentare şi ajutând pentru a
crea un bolus alimentar, aşa că pot fi înghiţite cu uşurinţă. Saliva conţine
enzima amilază care descompune amidonul în zahăr. Astfel, digestia
alimentelor începe în gură. Glandele salivare secreta lipaza salivara, de
asemenea, (o formă mai puternic al lipazei) pentru a începe digestie grăsime.
De asemenea, are o funcţie de protecţie, ajuta la prevenirea dezvoltarii
bacteriene de pe dinţi şi spălarea impiedicand aderarea particulele
alimentare..

Dezinfectantie
Vezi de asemenea şi: lins plăgilor
O credinta comuna este ca saliva conţinute în gură a dezinfectanţi naturale,
ceea ce conduce pe oameni să cred că este benefic pentru "ling ranile lor".
Cercetatorii de la Universitatea din Florida de la Gainesville au descoperit o
proteină numită factorul de creştere nervoasa (NGF) în salivă de şoareci.
Rănile date cu NGF s-au vindecat de două ori mai rapid ca ranile netratate,
prin urmare, saliva poate ajuta să vindece rănile la unele specii. NGF nu a
fost gasit in saliva umana; cu toate acestea, cercetătorii sustin ca saliva
umana conţine agenţi antibacterieni ca IgA secretoare, lactoferrin, lizozim şi
peroxidazei. Nu a fost demonstrat că linsul rănilor umane le dezinfecteaza,
dar este probabil că linsul ajuta la curatarea ranilor prin eliminarea
contaminanţilor mai mari, cum ar fi murdăria şi poate contribui la eliminarea
direct organisme infecţios prin periere-le departe. Prin urmare, lingerea ar fi
o modalitate de a wiping off agenţi patogeni, util în cazul în apă curată nu
este disponibil pentru animalul sau persoana.

Gura de animale este habitatul multor bacterii, unele patogene. Unele boli,
cum ar fi herpesul, pot fi transmise prin gura. De origine animală (inclusiv
umane) sunt muscaturile de rutină tratate cu antibiotice sistemice din cauza
riscului de septicemie.

Cercetările recente sugerează că saliva păsărilor este un indicator mai bun

decât al gripei aviare sunt probe de fecale. [6]

hormonale
Saliva secreta hormon Gustin, care este gândit să joace un rol în dezvoltarea
papilelor gustative.

Iod în glandele salivare şi sănătatea orală

presupusa activitate anti-tumorala a iodurii ar putea fi, de asemenea,
importanta pentru prevenirea bolilor orale şi glandele salivare.

Stimularea
Productia de saliva este stimulată atât prin sistemul nervos simpatic şi
parasimpatic [9].

Salivă stimulată de inervaţie simpatic este mai gros, şi salivă stimulată

parasympathetically este mai apos.

stimularea parasimpatic duce la acetilcolina eliberarea pe celule acinare

salivare (ACH). ACh se leagă pe receptorii muscarinici şi provoacă o
creştere a concentraţiei de ioni de calciu intracelular (prin intermediul
sistemului de messenger două IP3/DAG). ACh determina eliberarea de
kallikrein, o enzimă care converteşte kininogen in lysyl-bradikinina pentru a
genera vasodilataţie şi creşterea permeabilităţii capilare.
Fluxul rezultat sânge crescut permite producerea de salivă mai multa.
În sfârşit, stimularea ambele SNV, simpatic si parasimpatic, poate duce la
contracţia myoepitheilium care determină expulzarea secretiilor din acinii
secretori în conducte şi în cele din urmă la cavitatea bucală.
secretia salivara zilnica
Există multe dezbateri despre cantitatea de saliva, care este produsă într-o
persoană sănătoasă pe zi; estimările sunt de 0.75 - 1.5 litri pe zi, în timp ce
este general acceptat că în timpul somnului suma scade la aproape zero. La
om, glanda sub-mandibulare contribuie cu aproximativ 70-75% de secreţie,
în timp ce glanda parotidă secreta aproximativ 20-25% şi sume mici sunt
secretate de alte glande salivare.

Este un lichid care conţine:

De apă
Electroliţilor:
2-21 mmol / L de sodiu (mai mic decât plasmă de sânge)
10-36 mmol / L, potasiu (mai mare de plasmă)
1.2-2.8 mmol / L de calciu (similar cu plasmă)
0.08-0.5 mmol / l de magneziu
5-40 mmol / l de clorură de (mai mic decât plasmă)
25 mmol / L bicarbonat (mai mare de plasmă)
1.4-39 mmol / L fosfat
Iod (mmol / L, de obicei, mai mare decât plasmatice, dar variabilă
dependentă în funcţie de aportul alimentar de iod)
Mucus. Mucus in saliva constă, în principal mucopolysaccharides şi
glicoproteine;
compuşi antibacteriene (tiocianat, peroxid de hidrogen, şi imunoglobulină
secretorie A)
factorul de creştere epidermică sau FEG
diferite enzime. Există trei enzime majore identificate în salivă.
α-amilazei (EC3.2.1.1). Amilaze incepe digestia amidonului şi lipazei
grăsime înainte de alimente este chiar înghiţit. Ea are un pH de 7,4 Optima.
lingual lipazei.
enzime antimicrobieni care omoara bacteriile.
Lizozimul
Salivare Lactoperoxidase
Lactoferrin
Imunoglobulină A
Proline bogate în proteine (în funcţie de formarea smaltului, Ca2 +,
obligatoriu, uciderea microb si lubrifiere) [10]
enzime salivare minore includ fosfatazele A + B, amidase N-
acetylmuramoyl-L-alanină, DNA (P) H dehidrogenază (chinonă), superoxid
bismutaza, glutation transferaza, clasa 3 aldehidă dehidrogenază, izomeraza
glucozo-6-fosfat, şi kallikrein ţesutului.
Celule: 8 milioane umane şi 500 de milioane de celule bacteriene pe ml.
Prezenţa produse bacteriene (acizi organici mici, amine, şi tioli) cauza miros
neplăcut.
Opiorphin, o substanţă nou cercetat analgezic găsite în salivă umane.

Saliva (also referred to as spit, spittle or slobber) is the watery and usually
frothy substance produced in the mouths of humans and most other animals.
Saliva is produced in and secreted from the salivary glands. Human saliva is
composed of 98% water, while the other 2% consists of other compounds
such as electrolytes, mucus, antibacterial compounds, and various enzymes.
[1]
As part of the initial process of food digestion, the enzymes in the saliva
break down some of the starch and fat in the food at the molecular level.
Saliva also breaks down food caught in the teeth, protecting them from
bacteria that cause decay. Furthermore, saliva lubricates and protects the
teeth, the tongue, and the tender tissues inside the mouth. Saliva also plays
an important role in tasting food, by trapping thiols produced from odorless
food compounds by anaerobic bacteria living in the mouth. [2]

Various species have evolved special uses for saliva that go beyond
predigestion. Some swifts use their gummy saliva to build nests.
Aerodramus swiftlet nests are prized for use in bird's nest soup.[3] Cobras,
vipers, and certain other members of the venom clade hunt with venomous
saliva injected by fangs. Some arthropods, such as spiders and caterpillars,
create thread from salivary glands.

Functions

Digestion

The digestive functions of saliva include moistening food and helping to

create a food bolus, so it can be swallowed easily. Saliva contains the
enzyme amylase that breaks down starch into sugar. Thus, digestion of food
begins in the mouth. Salivary glands also secrete salivary lipase (a more
potent form of lipase) to start fat digestion. Lipase plays a large role in fat
digestion in new-borns as their pancreatic lipase still has some time to
develop.[4] It also has a protective function, helping to prevent bacterial
build-up on the teeth and washing away adhered food particles.

Disinfectants
See also: Wound licking

A common belief is that saliva contained in the mouth has natural

disinfectants, which leads people to believe it is beneficial to "lick their
wounds". Researchers at the University of Florida at Gainesville have
discovered a protein called nerve growth factor (NGF) in the saliva of mice.
Wounds doused with NGF healed twice as fast as untreated and unlicked
wounds; therefore, saliva can help to heal wounds in some species. NGF has
not been found in human saliva; however, researchers find human saliva
contains such antibacterial agents as secretory IgA, lactoferrin, lysozyme
and peroxidase.[5] It has not been shown that human licking of wounds
disinfects them, but licking is likely to help clean the wound by removing
larger contaminants such as dirt and may help to directly remove infective
bodies by brushing them away. Therefore, licking would be a way of wiping
off pathogens, useful if clean water is not available to the animal or person.

The mouth of animals is the habitat of many bacteria, some pathogenic.

Some diseases, such as herpes, can be transmitted through the mouth.
Animal (including human) bites are routinely treated with systemic
antibiotics because of the risk of septicemia.

Recent research suggests that the saliva of birds is a better indicator of avian
influenza than are faecal samples.[6]

Hormonal function

Saliva secretes Gustin hormone which is thought to play a role in the

development of taste buds.

Non-physiological use

Saliva has anti-fog functions. Scuba divers commonly smear a thin layer of
saliva on the inside surface of their goggles to prevent fogging.[7]

Saliva is an effective cleaning agent used in art conservation. Cotton swabs

coated with saliva are rolled across a painting's surface to delicately remove
thin layers of dirt that may accumulate.[8]
Iodine in salivary glands and oral health

The trophic, antioxidant and apoptosis-inductor actions and the presumed

anti-tumour activity of iodide might also be important for prevention of oral
and salivary glands diseases.

Stimulation

The production of saliva is stimulated both by the sympathetic nervous

system and the parasympathetic.[9]

The saliva stimulated by sympathetic innervation is thicker, and saliva

stimulated parasympathetically is more watery.

Parasympathetic stimulation leads to acetylcholine (ACh) release onto the

salivary acinar cells. ACh binds to muscarinic receptors and causes an
increased intracellular calcium ion concentration (through the IP3/DAG
second messenger system). Increased calcium causes vesicles within the
cells to fuse with the apical cell membrane leading to secretion formation.
ACh also causes the salivary gland to release kallikrein, an enzyme that
converts kininogen to lysyl-bradykinin. Lysyl-bradykinin acts upons blood
vessels and capillaries of the salivary gland to generate vasodilation and
increased capillary permeability respectively. The resulting increased blood
flow to the acinar allows production of more saliva. Lastly, both
parasympathetic and sympathetic nervous stimulation can lead to
myoepitheilium contraction which causes the expulsion of secretions from
the secretory acinus into the ducts and eventually to the oral cavity.

Daily salivary output

There is much debate about the amount of saliva that is produced in a

healthy person per day; estimates range from 0.75 to 1.5 liters per day while
it is generally accepted that during sleep the amount drops to almost zero. In
humans, the sub-mandibular gland contributes around 70-75% of secretion,
while the parotid gland secretes about 20-25 % and small amounts are
secreted from the other salivary glands.

Contents
Produced in salivary glands, human saliva is 98% water, but it contains
many important substances, including electrolytes, mucus, antibacterial
compounds and various enzymes.[1]

It is a fluid containing:

• Water
• Electrolytes:
o 2-21 mmol/L sodium (lower than blood plasma)
o 10-36 mmol/L potassium (higher than plasma)
o 1.2-2.8 mmol/L calcium (similar to plasma)
o 0.08-0.5 mmol/L magnesium
o 5-40 mmol/L chloride (lower than plasma)
o 25 mmol/L bicarbonate (higher than plasma)
o 1.4-39 mmol/L phosphate
o Iodine (mmol/L usually higher than plasma, but dependent
variable according to dietary iodine intake)
• Mucus. Mucus in saliva mainly consists of mucopolysaccharides and
glycoproteins;
• Antibacterial compounds (thiocyanate, hydrogen peroxide, and
secretory immunoglobulin A)
• Epidermal growth factor or EGF
• Various enzymes. There are three major enzymes found in saliva.
o α-amylase (EC3.2.1.1). Amylase starts the digestion of starch
and lipase fat before the food is even swallowed. It has a pH
optima of 7.4.
o lingual lipase. Lingual lipase has a pH optimum ~4.0 so it is not
activated until entering the acidic environment of the stomach.
o Antimicrobial enzymes that kill bacteria.
 Lysozyme
 Salivary lactoperoxidase
[10]
 Lactoferrin
[10]
 Immunoglobulin A
2+
o Proline-rich proteins (function in enamel formation, Ca -
binding, microbe killing and lubrication)[10]
o Minor enzymes include salivary acid phosphatases A+B, N-
acetylmuramoyl-L-alanine amidase, NAD(P)H dehydrogenase
(quinone), superoxide dismutase, glutathione transferase, class
3 aldehyde dehydrogenase, glucose-6-phosphate isomerase, and
tissue kallikrein (function unknown).[10]
 • Cells: Possibly as much as 8 million human and 500 million bacterial
cells per mL. The presence of bacterial products (small organic acids,
amines, and thiols) causes saliva to sometimes exhibit foul odor.
• Opiorphin, a newly researched pain-killing substance found in human
saliva.

Different reagents used to determine the content of saliva \1. Molisch test
gives a positive result of purple color that is costituent to the presence of
carbohydrates