Sunteți pe pagina 1din 3

Bilet nr 7

1 . Notiune de modelare matematica.Formularea problemei generale de programare


matematica.Diferite compartimente ale programarii matematice,programare liniara.
Modelarea matematică este descrierea unui sistem utilizând concepte și termeni matematici. Este folosită
atât în domeniul științelor naturale cât și în ingineriaindustrială și economică. Din procesul unei modelări
matematice trebuie să rezulte un model matematic al cazului (situației) studiat, model folosibil în luarea de
decizii tehnice sau economice. Formularea problemei generale de programare matematica consta in :sa se
determine x1,x2,xn care satisfac un sistem de conditii care se formuleaza ca niste egalitati
1. F1 (x1,x2........xn)=0 2.z=f(x1,x2....xn)-valoare optima
F2(x1,x2.............xn)=0 maxim si minim
Fn(x1,x2............xn)=0
Compartimentele programari matematice sunt:
1.Studierea legitatrilor a procesului dat
2.Legitatile stabilite se formuleaza in mod cantitativ care se formuleaza in limbajul matematic
3. Modelul matematic alcatuit se studiaza folosind toate posibilitatile matematici
4. Modelul obtinut se contrapune cu procesul studiat
5. Modernizarea modelului matematic si aducerea la forma convenita.
Programarea liniară studiază cazurile în care funcția obiectiv f este liniară și mulțimea A este specificată
folosind doar egalități sau inegalități liniare.
Deosebim 2 forme:
1.Forma canonica
2.Forma standard
Formularea PPL
1.A11x1+a12x2+...a1nxn=b1
A21x1+a22x2+.....a2nxn=b2
Am1x1+am2x2+...amnxn=bm
2.z=c1x1+c2x2+....cnxn=optim max-min
X1,x2,xn-se cnoteaza cantitatile de obiecte de fiecare tip de produse
B1,b2,bn-cantitatile de resurse
Aij-coieficienti tehnologici cantitatea de resurse pt coeficienti de produs detipul j
C1,c2-venitul obtinut de la realizarea unei unitati de produs.
Z-beneficiul obtinut de la realizarea obiectelor propuse.
2 .Notiune de evenimente elementate de ex. la aruncarea unui zar. Evenimente aliatoare.
Operatii cu evenimente aliatoare , proprietatile de baza .

Evenimente elementare-sunt rezultatul sau problele experimentului. nu orice spatiu de evenimente


elementare este finit .ex. cu o zar cind cade (1,2,3,4,5,6 /6 ) in cazul cind razul este ideal toate
punctele de 1pina l a6 au sanse egale de a fi adica 6 /6. Experiment aleator-se numeste aleator acel
experiment rezultatul caruia este imprevizibil(nu poate fii stiut )pina la realitatea sa. Evenimente
aleatore-presupune ca inaintea de a efectua experimentul pot fi formulate diferite ipoteze plauzibile
referitor la rezultatele acestuia astfel,incit odata ce experimentul este efectuat,fiecare ipoteza sa fie
confiramta sau infirmata.

1
3 .Determinati probabilitatea de de distrugere a tintei la impuscarea a 2 tintasi ce nimenersccu
probabilitatile de 0,7 si 0,8 daca tinta este distrusa cind : a)nimeresc ambii concomitent , b) cel
putin unu . Ce se poate spune despre fiabilitatea intre aceste cazuri .

Se da: tintasul A, tintasul B.


P(A)= 0,7 P(B)= 0,8
a) Cind ambii tintasi nimeresc A si B
b) P(S)= P(A∩B)= P(AB)
P(AB)=P(A), P(A/B)
P(B/A)= P(B); P(AB)=P(A)*P(B)= 0,7*0,8= 0,56
c) Cind nimereste A SAU B
AUB
P(AUB)
P(AUB)=P(A)+ P(B)- P(AB)ind.= P(A)+P(B)-P(A)*P(B)
P(AUB)=0,7+0,8- 0,7*0,8= 1,5- 0,56=0,94

Fiabilitatea in acest caz difera deoarece PROBABILITATEA functionarii sistemului doar cu un


component este mai mare decit PROBABILITATEA functionarii sistemului cu ambele component.
Fiabilitatea variantei b este mai optima pentru system
4 . Pentru variabila aliatoare X data prin legea de repartitie x1 = 0; x2=2; x3=5 ; x4=6 ;
p1=0,5 ; p2 =0,3 ; p4 =0,1 p3 –necunoscut , sa se determine M(X), D(X) , Q(x) . Ce reprezinta
Q(x) pentru un aparat de masurare ?

Xi 0 2 5 6
pi 0.5 0.3 P3 0.1
Rezolvare

1 . Calculul variabelei lipse

∑Pi=1
p1+p2+p3+p4=1
0.5+0.3+p3+0.1=1
P3=1-(0.5+0.3+0.1)
P2=0.1
2 . Calculul mediei variabelelor aliatoare
M(X)=∑xi*Pi
M(x)=0*0.5+2*0.3+5*0.1+6*0.1=0+0,6+0.5+0.6=1.7
3 .Calculul despersiei variabelelor aliatoare
D(X)=∑(xi-M(X))2*Pi
D(X)=(0-1.7)2*0.5+(2-1.7)2*0.3+(5-1.7)2*0.1+(6-1.7)2*0.1=0+0.027+1.089+1.849=2.965
4 . Calculul abaterei medie patratica

σ= D(x) =√2.965=1.721

σ- reprezinta calitatea aparatului si cu cit abaterea medie patratica este mai mica cu atit aparatul e
mai calitativ .

2
5 .Formula de estimare a a valorii tipice (media, dispersia, dispersia ,modificata)

S-ar putea să vă placă și