DEZASTREFLORIAN ONITZA AS TRE si DEZASTRE PUTEREA ASTRELOR CONFIRMATA DE EVENIMENTELE ISTORICE Mu dispreuigi proorocirile 4 cercetagi toate lucrurile S4 pastrati ce este bun. (Din Scrizoarea I catre Tesalonicent a Apostolulut Pavel, Cap.5:20,21) COLECTIA ASTRE EDITURA VENUS & EDITURA NEMIRA LogoColectia ASTRE propune cititarilor explorarea fronttereior cunoastert, acolo unde orice calatorte este (m primal rind spiritual Coleciia ASTRE este specializata in editarea si pu- blicarea de iucrdri din domenit inctuzind astrolo- ‘ia. alchimia, iziognomomia, numerologia, vilorolo- 0 C Florian Onitza, 1988 ASTRE $1 DEZASTRE Zolliae Press — Los Angeles Profata rcs estate pre sau te complemancartte cu alte ohmic de aracterare ious {de pecanoagtre itor are 9 weehe bude sjorad de eaten el pope nota rate care wet Pind fe Dene che brane bt at anal onde dee tang seslorn ste nee ‘selena wn ttre sport ‘Reson hueret Cacacato serie de mart personality in materi ‘ore stu mat pe saad toda, aroun fo mare praca se in‘zect de an O pare ire aces yo contact cite $6 cl deat see raebr moni ‘ate Singer are 2 siren lg epaintote'sesamte ntpericade melon bree a totoelentacet Faron Ont, cat Foran Onitea st nineut lu 29. matic 1909 ta Nadaby udejal ‘rads Netnplninde devine de sem drs vx arene agency ‘ncruaho pertons Tm a Seroctd Telarc: Dix end 1981 ety brreceapiric pena caratercoge 9 hiram Teche fandomntle te ee i el et ga er Sat ean Sl mont a Aemand Consenieae cetera dene pent bara ce eee ein Tait tin Rian Onze face remarcat ao peronaliatecomplend tomer telntllraractroloyice de rograty feu feseor yet toate pene spt alert, rire lite de eke Criaol Cr Urmecte o perio de ante scum, de cece te un mand mur tei oarey seetarea ft peucrarce sve ea ‘es Ue Ghceroatt Subteceratutal! rin metas atolgce, mart oe ropomeeice ale fe pr empreme palmar, grag 9 tsar comple 1m ana 1973 Florian Onda parties tea Vee Congres moni de tents gold fofrtonls Qute, Conde) te cre os batt ['perncul cro fommares Succed reba de esbectiogcountere tragetnsatie alten sie parte lu Weshington, le Confer modi ae! ot in 85 Ye we anit ke ene ‘mort gpreehie bapa congrend ah 197, Plaran Onan se state Tae Ange Strte One “in tna 1975 seome membre acto al Atocotet Mondiale « Pope. if i rita meni Rede Re rer i esis ede acum amine iar Tn Romana, craven Are gi Dee Deyt ance cone precem 1 modal mai complet de « resent sstrgremele sat ma grt de Inte! penra citer newer too eeats corte af Horan Ore foo compte sta usted pe itil St fo mt ot ea nine ni dome de sl anon “Aslcatoten esata eoenmentlor late, a conentlor 4 en Iuquoe pate, spore atacttes cot cua ha malt wet wee tine roger fost veriiate sow ish onfrmarea fawn Ire se ing en de art "hate dette ete o pledoare pentru dering mower de trade sire fete emoaper ene he Ge) con een oe cate prezen'Iner 38 flan ma ene tap tn stor ‘ier ee fs ga ae at" rd ng. Dan BesconCUPRINS Prefata Derren ee alteeva? Intimplari neobignuite sa Astrologul nu este .ghicitor™.. Onl, eitmurite gi legile naturit.. Puterea de influent a planetelor asupra viel oameni- lor . oe Teei presedint, {rei atentate sh un Saturn nemilos Misteriosul 13 In lumina astrelor. Periodicitali asteale, rascoale si razboaie Asire gi dexastte 6. .o ee cee ce eeeee ees Romania trecutd gi viltoare in lumina astrelor, Seadenta astralé a dietaturilor Astrologia la Casa AIDA seo. eee eee e cere Complesitatea structurii omului si diversitatea caracte- relor Amul 2000... va fi sfiegitul tumit sau numai sfirgitul ilies Zina cea mai neagra din viata enta implinita ... oo i dictator — 0 sea ae 16 19 6 30 37 4“ a7 53 57 6 nDESPRE UN VIS... a Inceputul amlut 1977, ian adresat Tut Mircea Eliade jo scrisoare, In care i-am relatat un vis al meu, tn Bu- ceuregét, in care so facea ca prinisen de 1a el o scrisoare, tn care mica trimis un calc (hirtie centtransparema pentru desen telnic). La prim vedere, hrtia din plic parea alba, Pust tnsa pe un geam, in bataia luninit, am vazut imprint, prin presare, fe acest calc, un clomt mare. Mesa exgeditorulut: Mircea Eliade, Chicago. Impresiomt de acest vis, an tnceput si-1 seriu, Cind an terminat, a venit la mine cineva care mi-a tal- rmicit visul astfel: “o'sa plect in Averica, dar clopotul tm- semeazd cA trebule $4 faci 2gowot acolo... ‘Adevarul este 4, printr-un concurs favorabtl de tmpre- juréri, am vonit in Arerica in notenbrie 1976, tar la Incepu- ul amlui 1977, t-am trims lut Mircea Eliade 0 lucrare de reo doulzeci de'pagint, intitulata'Goloanele de la Casa Alba”, \amite tot in vis, pe cin eram tn Roninta. In lucrarea trimi- sé, tam Impirtagit lui Mircea Eliade citeva din idetle 91 convingerile mele, privind raspindirea culturit wane, 1a care Mircea Eliade miva réspuns astfel: "Dips cum’ cunose eu U.S.A. tw cred cé ideile Dis, vor Intinpina, de la Sreepuc, simpatic ‘gi Ameres. In 10-20 do ant, poate...(dacd planeta va mai fi ceoeagh...)." Ham tot gindit 1 mi gindese g4 acum, oare ce viziune interioara a avut acest mare geniu, de a ocris in paranteza: “daca planeta va mai fi aceeagi. Mu am avut prilejul s4 discut cu Mircea Eliade nimic despre aceasta. An agteptat ca acest prile) sd se iveascd La nul dintre corgresele Academie! Rondno-Anericane, tnsé Mircea Eliade ma ventt. Acun ajtept ca marele disparut sé mi Lam eased, poate tot Sntr-un vis...ANTIMPLARI NEOBISNUITE SAU. . ALTCEVA? fn peimvara anulul 1919, tn comm tn care man miscut, fatica tn Nédab, judoyul Arad, armatele bolyevice ale fu Bela Kit au tncercat 64 opund rezistenta amatelor rondne, care fnalntau spre Buiapesta. Urgurii au tras vreo patruzect, Go cbuze, dupa care au tnceput sf se retraga. Ge toft copttt, curios sa véd tummrile bolgevicilor ur pa, ou, cu aly trel coplt a unis chair, mam dus pit La colgul strazii prin care bolgevicit unguri au tepit din comm. In clipa in care am ajuns la colful strait, bolgeviest ay tir omit 84 traga cu amele gi mitralierele spre mi gl sire ca sele omentlor. Speriati de gulerdturile gloanyelor, am intrat repedo tn curtes clmarulul, find cea mal apropiatd. Clzmarul, ‘dlea tatal coplilor, iva Lisat pe coplit Iul si intre tn cast, {lar pe mine ma apeat de mina stings gi ma Impins tn curte, ‘at ploala de gloanje, degi, pind tn clipa aceea, era tot attt e deaguy fay do mino ca $i iaya de coplit Iu. am strit a met gardul de la grading gi wram ascurs in nigte urzici, de unde an vat, prinre sctrdurle gardulul, patru bolyevict, care au foryat'wja de 2a tradi of pe cea de la incrare tn ca” ‘38, apol au iserat peste cet adipostiti qi ivau tmagcat pe tot. De atures 9 ptt acum, la bitrinete, mean tetrebat cine 1a Inkrmat pe’ clmar sd st lase tn curte sub guterdturtle Bloangelor ca 84 fu, astfel, salvat de la marte? Care a fost scopul salvarii rele? Alea teetaplare. Tn arul 1946, rdspurztnd 1a propuneces ‘wut bun peioten al meu, am acceptat i tau parte la organiza rea unui mou partid politic tn Roninia, pe care ~ atwwet ~ ax considerat-o eliberata, dup al dotlea razioi mntial. ‘Ne-an intrunit e mat multe ori tn casa unl goneral, unde am citit de dul ori lucrares mea ireitulara "Evolu\st spirituala 1 politica vresii", cu care ccazte am preconizat Get lorinet: "Iratasca toate partidele politice!” gi "Trae ‘ascd Guverral $1 Opozitia!", considertnd ca un givern fd o- ponitie cate ca o mapint fara frine gi ca in toute purtidole ‘Se ekteoe ommend {6cugL dupa acelagi chip gl asamarare. Dipl vreo trot luni de la tnfiingare, partidul a fost dizolvat prin decret regal. Securitatea’ a ridicat 1 confiscat 750 de cxumplare din lucrarea mea gi ne-a pus tn ve- Gere sf mu re mat fncrunin, than cups dispocititlor prinice, astfel ca cu mi man mi dis 1a mict o trerumtre, Prietenti Gel, ined, a coneinuat 8 se mai tntruneasca, practictnd gt spiritism. Dips doutzset de ant, poate chiar mat milt, a ventt 1a seine acasi uml incre prietent 5i mi-a spus ceaa ce eu mi fflasin pina aturci. "An vendt s8-f{ spun c@ eu plec In éeori- a @f Gin Siti fac o marturtsire. Nu am venit pint acum. co si mith foc weo neplécere, S4 gtii cA mol, dupa dosfLingares partidilut, no-an mai fneruntt gi an facur gi spiritisn, Jar Ya ultina ‘sedinga, printre altele, an primit 91 aceasta com nicare: "VetA fl arestatt toft, Florian Onitza ~nul” An vrut ct geld asta. wee ce ot tn cama relatat mat Snsinte, sam fnerebat me de ce am fest ocrotit? Tat acum ce mi s-a comnlcat mie de edtre cet "de din colo", Ia data de 19 februnrie 1971: In jurul orei 7 soara, a sunat telefon. 0 doamn mi-a flcue invitapia s8 merg meapirat Yn Bulevardil 1 Mak, unde tne agteptat de mi multe persoame, I-an spus cf eate tir2iu gt ca ar fi bine oa antnim ineilnirea yo o alté zi, La dir Sistengele acelei doanne, am plecat. ‘Duel ce am incrat tn casa, mi sua spus ca maafira este fn crecere prin Bucurogtt gi cd'este un modiun bun, dar cA mi mate 4 cada in transé decie daca stn eu acolo. An luat loc Jao masa, avind tn faa vreo doutzoct do lundnirt aprince, apt s-a facut o rugiciume gi, dbodata, doama cu trsupirt me iumestsce a adormit gi a spus: “Auegs In mi jlocul vestru 0 fternica lumina, Sufletul Iii este curat $1 alb ca zapada." ups ce a respirat adine, a concinut, adestrdimt-se perso sal: "Bye un dunt gi vet fi din co tn ce mal lutinat. Eyed binevdaut gi ajutat do nei po pint, undo wel studio, bina vet fi chant 1a not, Ves face mereu rotocoale. Biblia este poneru Cine toata averea gt tot co-t po panine. in prima Mlaga at fost Apostolul Doemulus, iar acum, tn a gasea ret cantare, ai foot trims pentru Tnaracura, Tu pori tmaga tn ura mare, cl fn suflet gi tn gind. Mbt ato singura viaga pe inc, care va {4 silt dips anal 2000, Acun, tn a gasoa viahs, wh ff foarce imate 1 binewinut. Afara ca eiteges cuvineescupe, aun dar, c2 port descrie dupa ore, zie, Lunt gt ant, ceea ce altii mu pot. Cooa ce doresti $i al in suflet se va realiza, dar mi pind 1a sfirgit!” ‘in sinea mea, atunci am fost foarte mtnerezator In tot coon co an auzit. Taté, tn comimare, ce mi va comnicat: "pupa ce te vei dace cash gi vel citi cuvimele noastre, cre nga ta nu va Ti mare. Voi crade gi mu. Abia dupa un tip 144 vei da seama cA exista gi dinolo o cere nevaruta. Milt, mle de acum inaince vei {i cautat, ined in tacere! Nu ve po- pulariza, Not te vom ajuta. De acu, potd sta de worbd cu rot 4 te vom ajuta, Clipa pe care o doresti trea mu a vente, dar a vend, Vet £1 cautat, dar mi ce populariza, My este clips," in coneimare, Dil care s-a nonifestat prin feneia a Gormita a mi spus "In anal 1971, voi mterializa pentru tine un ind gi, oriunde vet merge cit acesta, vet fi bine primit ‘i va p89 nd G4 Se deachida 9 ma va Eom 9 spuna "ni" dn faja ta. Poste tot "Va". Te vei ccupa cu cartea, iar roi te ‘em ajita, Certen este pentru tine hrana. Viava ca va fi frie rmasd. AL Imagat ceva, ai trecut api la altcera, iar Ia sfirgit vet face din nou altcova, Vel fi tn slaw, Acasa vei itt acesto rintri gi GL se va pea C& ne cunagten prea p= fin, deps at cltit multe despre tos.” Thsena gazdl ma rugat oA chon ef-mi vorbonsed o rut aproptat sau un pricton docodst, ined nici ram toceput 3 ccuvint @{ Dal care mica vorbit, a spust "Un an are ups aceasta, douma sa tresit din somul el, fara st tie ce mice works Sine dator 2 val Minuresc, rea, unele Iueruri, gf a = rotocoalele de care se vortegte In comnicare stne astrogramole pe care eu le Intocmesc pentru fiecare persom fseudiata; tn astrologie, cerul do naptere se roprodice pe un eson, pe care se aqeasa Fiecare planet tn mmentul natorit ‘wut on; * este adbvarat ca, la trcopuc, tram avut deotuld tre credere tn camnicarile spiritiste, astfel c@ elorma scris3 la repeceals tn tonal gedinyet, am aruncat-o tntr-un sertar. Abia dupa cfteva lun an prizit inspirayia s-o cave 9h 0 transcriu pe curat} ° = avertisnertul smu ma popularizez a fost bineventt, cleurala", iar primi caro putea fi anchotat $i probabtl a= estat ay fi fost eu. In tacere, an fost tnd vizitat de a- froope Cret mii do oawent pint 1a plecarea din yara, tn 1976. Dick, $a roalizat prezicerea c& vot fi caurat! Glneul materialssat consta tntr-o potcoava_ cu ‘axiti, trinisa mic la Bucuregti, din Terusalin, 4m amu] 1971. Bite adovarat ca tot ceca co am dorit 28 fac, am Bleue fra flch un cbstacol = “chiar mat tance de 1971, adica Ia data de 19 sep- tenteie 1970, am pint o conferinga la Bucuresti ineitulata, "Ue gtin doopre on". Conferinya an tinut-o la Casa de Cultura @ Sindicatelor Santtare, cu ocasia deschiderit cursurtlor de culeurd peihrsematicé Joga, initsatorul find doctorul Riga. 1g sea opus iment; in 1973, an pregatit o lucrare pentru Congrestl Yor dial de Orientare Solara si Profesionald, care s-a tim la Usiversitatea Laval din Québec, Canada. Ae primit pagaport i ediat, degt ni tra trimis nici un minister, nick o arganiza- le saul Academia, pootry c& eran ponsionar gi mi am fost nici senbeu de parcids = in 1975 am fost invita La Gonferinga Nondiald a Popa layies din Washington, D.C., 1ar, apot, 1 1976, an fost din rast 1a Conforinga Mondiala Fopslatioi, deschizindwami-se ile fare nici o greucate, ‘by Corgrosole din 1973 ¢i 1975 mam tnapoiat tn gars, tar a treia oara, vonind vadw, am ranas prin casatorie in SUA In legatura cu plecarile mole peste ocean, ered e8 se ccwine sa amiutesc gi doo discugie avta in casa ma, tn ncureget cu un securist trims, desigur, sa mt sploneze, 2 ds cine vine la mine, ce caryi an tn biblioteca ete Vorbirehi-s despre atudiile gi corcetarile mele tn log wa cy identificarea carscterelot 91 revederea destinulut, Jam cfstigat tneredorea 1 ~ probabil ~ sinyatia, astfel ca, Inr-o 21, Intre patra ocht, wiva spas cu simcertiate gt zim ‘iad "AL fost, fn 1973, tm Canada gi at vente trapoty An 1975, fost 1a Wachington $1 iar at verit tnapoi. Aen, te dict a ‘rela oara La Washington, dup ce at doventt gL meu al Aso Slayied Mondiale a Populayiel. St gtii ea, daca gi acum te tr10 tored Ia Bucuresti, te bat..." Dasigur, gtia el ce gtia, tar Dahl protector i-a gopeit Tul ce si-ni Spund, adoverinto-se profetig tm legitura cu doschidorea upilor. ined 0 lamurire privind mul do “worbize" cu cot de discolo. De foarte milte ori, tn timpul scmulut, aud telefon ca sunt, St sure ptt ma ‘trezesc din som, Tn realitate, ny ‘sunt nici um telefon, Trea, dupa fecare trenire de acest fel, tet ager la masd gi incep sf scriu fm serie astfel acct de ar” ticole, publicate sau inca epublicate; am publicat aici, 19 SallA., carticica "Vitamie pentru suflet", 1ar, tn 1985, teva ‘apirut’ gi cartea "Policica promvarit valorilor ware", Dini toate acestea, mi-an zis ch "aint ccrotit de nel,/ea ad fac tot ce we ei! Zeit mi vorbesc cu voce tare. Duhurile curate care vor A re ocroteascdye inspira tn actiuni, ne tndeama gi ne dau ppaterea si infrunan obstacolele, pentru a ne duce la tam ssftrgit binele co trebuie slvirgit; tar pe drumil re care mm trebule 52 ne dic, no pin bariere co mu pot fi trecute. 0 fastfel de barfers wi-a fost pus pe drum ye care fmeepssen sa tnalner syee inginerie: dips apcoape doi ant de scoald, Inbolnavindiend, a trebutt 3 pirasesc Liceul trehustrial. fnypa un an de peegitire la Usina Electrica din Timi- jours, man intolnivit din nou gt a trebult si pirisesc labo- atoril de versfscat contoris electrict gi sl mi mi ma pot fice 1a spectalizare tn Germania ‘bp revole, tn 1929, am intrat 1a P.T.T.R., tar dup 29 Ge ant, tnd planeta Saturn a revenit pe locul unde 82 gAsea {in hotoscopul meu la data intrarii mele th P-TAT.R., mi sa desfacut contractul de mires. In Directia Regional P.T.T.R, Timigoara, wee om fureylomt ca gof'al Biroulul Personal Urban, 2 awit loc un episod care a jucat un rol decisiv tn activitatea mca ulteri- ‘ard de caracterolog: un fureyionar de la posta falstfica man date pogtale, pe care le treasa chiar el; studiind serisul an- wajatilor stopecti gi artnet pe peincipiile grafologies he care 0 studian fh acea vrenw ~ am reugit 2-1 depistes. pe vinowt. Aceasta tieinplare (Gt treurajat ftind de cet din jum ul mu) mea doternirat 33 aprofundez stuliul grafologiet gi al celorlalte gtiine care ajucd 1a cinoagterca caracterulit Tectmplarile care mau opeit 8 teaiwes pe drum ales u rajele" vecesare, co sf mers, ‘dincolo' au fost mite tn de mire gi wav silit 64 fac ye alt dian, gtiut numa de cei vaaga mes. Tovenian congtiengi de rolurile mastre alct, pe plain, i lum cunogtinga zi cu at do doseinal nostru, aga cin Lain Cunogtinya de conginutul ue cary, citing fila cu fila. Asa, de @emplu, 1a data de 7 Februarie 1964, am fost tnvitat do ceftre arhitectul Gristof Cerchez 1a 0 gedingé de spiritisn, unde am pinit acest mesa): “Lar tu, cercetatorule, despeinat din dungi, din tnere- ‘pituri, tain wor vibrayit omise de tneagi partea emotional care este treadrata tn trupil de Lut, fncte vet putea urmdrt ibragiile aura’, ca s-o caracterizeri, ca si-i definegtl mi angele culortlor din care rete faurita, FAL atent, cit m tu, imtrecanul, doscifrezi, ci Col de ous, care te conde 41 ff hnleurd tneet vibratia co o reprezinca aayrenta, ArUncA jideck- (ile tale 44 lasd drum firulut natural ce vine de la Obed oru cau gi vet tnjelege mai mult dectt din socatell, premize, jurbcaGi, Stlogisne. mul sd ve binecwvinteze, i-ti rasco- legti intimal, 68 prins! Adovécul ce se degaja in drumil tau prin cet de Inga tine."ASTROLOGUL NU ESTE "GHICITOR” a obwervat do sults wren ci ujurinja cu care cred jomenii este uluitoare, dst 0 craiima oarba, 0 emiinga de a uma pe cel ce spune cd gtie gf 0 credings ade- vrata, 1a care mi pofi ajunge decit dupll o\ tndelumgats i bosttcare cercetare, Prin stufit gi cercetari tndelurgate Se ‘ajunge 1a cummagterea adovarulul g1 1a elfberarea amilut do Superstigiile gl prejudecatile credinget oarbe, pentru c& cle gtie mi are nevoie 88 creadh orbeste, tocmal pentru cd stie. Nu dogeaba 9-a scris tn Sfinca Scriptura "cercetagi toate lu crurtle, gt pastratt ce este bun” (1 Tos.5:21). Stuttile gt cercetarile fécute de on au dus 1a cumagteres legilor funda- rentale ale Creafiumii. Cunoasterea aceasta este mi presus Gectt ceedings, pentry cA, aga cim spi apostolul Pavel, “nletdecun , credinga mi poate destiinga Legea" (Reman 3:31). Tar tn Bvarwhelia de 1a Toan se spune ‘cd rama cureagterea ovarulul te poate elitera: "Adevarul vd va face slobod (loan 8:32) levata spkrituald a unit om cupeinde yatru etape: = credinga oarhi, care poate fi urmta de 0 exploatare shirituala mat periculodsa dectt exploatarea materiala; = corcetarea gi meditayias Mluminarea $1 cunoagteres adevaruluts = eredinga cea adevtrata Oumoagterea adevirata este procedata adosea do 0 "pre cunoagtere", de 0 intuitie sau de aga-zisul "fler pathologic’ care 11 tieloand pe on $2 cercetene gi sa cunoaica dine, a5 eum au fécut i fac imvntatorit. fmime de a gti $1 a putea contri un aparat de zbor, spre cxomplu, al a fret pir tinga de a ura, Lar, dupa mart Lmeetithi de timp 9 de ine teligorga, a roupit sa zinare. Yn gcitma, toate descoperirile gi realizarile av foot precedate de intuires adevarulit gi de credinga omlut fn po- sibalstapile sale, Pe Ling olvervafitle gf informapiile care au servit ta 1b denoltarea gtiinget gi tetnic!S pe aceasta planeta, ramita Terra, coil Ineetat de a cumagte cit mat milte luenri, a privit 91 obeervat cerul tnstelat, cu planetele tn contimat Rigeare $i a ineult edstenga unr corelayil fnere planste $l Vlaya omilit pe pasint. Dips cheervaysi tndelungate, =a a jms 1a stabtlirea unor corelayii foarte strinse tntre on gi univers. Stulierea gi cercetarea aminyita a acestor corelagit este, tn eserta, obtectul Astrologiat. ‘gelinga’ aceasta studlard efectul pe care 11 produce Soarele cind trece prin cele 12 constelatii, mamite “sodis fefectul Lami tn cele patru faze ale et; natura gt efectul ra- (lagitlor ficcaret plamote faya de celelalte planete, 1a nag- tere gf dup nagtere etc. In astrologie, ca gi tn astronmle, se stuiiard cele rel tinpurt: tinpul sideral, tinpul legal gt timpul real, encru a'so putea stabili poxitia exacts, 1a un acment dat, Hlecaret planece. ‘setrologii din voata Luma au cules observayit rmeroa- se tm logitura cu efectul planetelor asupra rocopetvitayit nemale gi a sensihilicayti amlut faa de influengele madi ve, striduinti-se, ca gi meicit, of gAseascd mijleacele prac ice de conbacere’a influmngelor negative. ‘Aetrologul ru ghicegte". Din 1ipea eampleta de infor~ sajii, ca pi medicul, poate grepi, dar el mu este ghicttor, ct unobservator al cerulut gf al omilut, influonat do acest ‘cer. ‘Actrologul calculeaza i interpreteara aspectul plane tar tm fureyie de mediu, tn funcyie de contitia terestra de Teallzare, de starea sandcayit i a poothtlitaytlor de tngri- sire, Ajutat de anprencele mlinilor, de particularitagsie fe- fel 94 ale scrisulut, el poate explora psihicul umn, stabi- ind caracterul, inelinaglile, apcitudinile gi posibiltcaysle de realtzare, pentru a ajuta orientarea qcolara gi profest~ ola, In astrologio se spune moreu ca "planetele ms ima, ct edispin". Condiyia predispozart’ trebule dublata de condita eterminarts. Mu este sificient sf af talent mirical $1 si 3i Hlaca sa cingt. Vocea trebule cultivats, exorcifitic le canto trebuie 9a fie repetate cu staruinga, pnt La apart la pe scent gi pind la aplawe, Bercigitie de vioard sau lan fac parte din condipia determinanta a celul traastrat cu talent” pentru muzica. Planetele pot indica aceste fnelinajisry ‘ot talente mitcale, dar succosul m vine fd o vemeinica Pregitize, Gard staruinta in repetare, aga cum stim cu tobi, din viaga warilor gent, fie in arté, fe in stings, Guescind pericadele favorshlle sau nefavorabile din viata mastri, astrologii sustin ca ne putes apira de infly- fenjale negative, asa cum ne apiram de frig sau de argita Soa rolui. Nu puten dosfLinga aspoctele, aga cum mi pucen doaflin- a anotinpurtle. Cine afideaza fred avertismentul meteorology ut care anuna un val de frig este mal aqxoape de sufertita ectt cel care co progiteste sf infrunte frigul cu gaz, leme ‘sau carta Tica, do eamplu, elonontele mecesare studierit unit caz do boald stm complete, astrologul poate trage conclurit foarve judictoase asupra acienculul, aga cim am putut face gi 4, tn luna decerbrie 1975, la New Yorks Tama care wa gazduit mi-a adis datele de magtere gi arprentele anbelor sini ale und scristor, despre care medi~ cil au ops cf are cancer 9i cA va mri in curind, Dig dout zile de studit, an ajune la comlusta c& ‘seriitorul tn cauzd nu poate avea cancer. Brruriasmaea, doame gard a plecat Ia spital st le spins dectorilor cA un astrotog din Bucuresti a studlat cazul prletenulut internat In opital si a spus cd mi are cancer. ‘im plecat la Bucuregtt 1a finele lunit decesteie 1975, ar An ziua do 16 fetruarie 1976 am print, de la dosma care tra gizdult, o scrisoare din care reprodic tinekrile acestea! "Yack, sertitucul dat mort de 20 de doctori. $l 3 link de amlize "tn New York, ar trebul ea soeeascd’ az la nine pentru comalescerta, in timp co Ant, amica lui, are de ucru la Lbraria Congresulut. Inainte dea pleca la Paris, Svan zis dectorulut Tul cf Jack mu mare, cA rare cancer te tastazic gl ca 0 sf fle bine dug 22 lanuarie, cu comalescen- Yi ping tn tune ~ Astrotogie Tar et au ris de mine, 51 mi ales de d-ta,l-au daschis cea pe un bou In dou, nea gisit Cumorile, ci purct la coloana, vertebral, pe care T-au scos; tot aturei au descoperit un an iblotie si-] tratese 9. pe 20 iamarie era acass. In spitalul Ala, aven adorators atguri.' Repet cA astrologul m "ghiceste", ct, ca orice om de ‘geLinga care stutiazd omil $1 posibilitagile sale de dezolea- Yo, ol rage comlusit gi deduce de la cunsscut la necinoaci. 1s pesigur ca nict In gtlinga gi nict tn filozofie mi sa opus ltiml cuvtne gf cd mu pot £1 cunscute absolut toate elenen- tele din ecuafia destimulut, a 91 fn sedicin’, unde pot an ") tm astrologie puten tactini caniri cu totul ecbiquulte. Obeervatitle culese tn astfel de ocastt at into gatic gi mal mit tezaurul acestut donentu de cercetare, fn fare Om gi Universi) alcacuiesc 0 siabioes pe care nu 0 vom Cunmagte In tneregine niciodata.OMUL, RITMURILE $I LEGILE NATURIL nero toama ued si rece, dininaja, la ora ctnd Iu fsintle erau Inca aprince, treceam po Galea Rahoves. din Bxcurepti, cu trammiul 15, Privean prin fereastra vagonulus carat, de care era legat cu lanjul un cline. Am observat 3 acest cline se tncadra tn trapul sau pasul mat tncet al cai Jor, pontru e& lanul cu care ora legat attrm legantndu-so, Antine = nictodita. Desigur cl, In cazal tn care etinele ar fi veut 6a margi mi treet, lang I-ar fi tirie tn urm cary, ‘be asemnea, fn cazul In care ctinele ar fi vrut s-o ia mai repede, langul Ivar £4 tras nap, ram gindit atunci ca gi noi, oamnii, strom logayt ta Cciruya wremit gf am tngeles de ce uh fLlozof a spas, odaté, cA omul care gtie 4 jind pasul cu vronma este ajutat do soarta, far cel co mu se fncadreazd tn cadonja vromii este tirtt do ‘ca od m ajurgen 9a fim tirigt de soarta, trebute of ne striduin sd cunoagtem ritmrile wonli gi ritmrile mastre propeii. Pentru ed, aga cum spare poetul: el ce intri-n ritaul vrenis este ajucat de wrens EL vibetnd mal cu putere, do ninic ru se mal tone. Peinind ritmice teyulsuri de la stele, de la astre, Se inalfa dintre oament, catre zarile’albastre. [uhurile prea curate vin din ceruri qi-1 plzese mp ventagiile lunit gi de tadsl paatntesc Ici ne anintim de coea ce este scris in Sftnte Seriptu- ra, €& "eeea ce este sus, este Gi os” gi cA “orice voti lepa te paatné, va 1 legat tn ceri ql orice vet dezlega pe pimtnt a fi desiegat tn cer” (Hhtet 16:18) vom ingelege mal bine de ce trebule SA cunagton cooa ce este Jos, ales legile care guvermazd viaya ye acest plan fizic, pontru cd,apa cum exists Tindulala, ritm 1 ordine cereascd, trebuie af exdste ritmrt de viata, ocdine gi rimdiialA In viata moastea sufleteasca, "eset Dimreze mi este un Dimmeze al meoelndutelss"(I Corin” tent 14:33), v ici am compara, do exclu, perdoadele de rewoluyte ale aiferitelor planite 1 distancele ‘lor fata de Soare, am con- ftaca cB pertoadele acestea, 1a puterea a down, varlazd cu ra za orbitel, la puterea a tila; cA exdsté o lege a atractte: fntce corpurile ceregti, © loge a conservarii impulsurilor prin imguls Anjelegindi-se produsul dintre masa unt corp gi Miter aa. Inpulsurile acestea, tn meanica cereascl, au fost stu- ave de astronmt. Not vorbin, ined, de dmpulsuri gL atunct Cted caractertzam canenit, miljunindi-ne doar cu constatarea: kare este extren de inpulsivi a fost victim inplstvitayit Tut; mi glce potut controla imulsivitatea etc.,etc. Ca gi corgurtle ‘ceregti, corpurile mastre, tn care traim 70-80 de fant, au gi ele o mst gio vitera de migcare, un mijloc de frtrare sau propulsare, do temporare sau excitare. Tar daca 12 striduim sf cunoagten Clementele de ajustare la ritmurtle pre- ‘nse de vromri $i taprejurdri, van putea face cooa co a f2- cut cLinsle do oub carufa cotayeamlul, pentru a nu sing lan ul suasarilor 91 vitregia unor timpurt care vin gi trec ca 0 arma goroast sau ca o secet nintcitoare. ‘Gail care a ajurs af ingeleaga gl 8 se tncadreze tn riumurtle gi legile mturit, chiar in faja mxyii, rantne cal, lucid 9f Lberat de fricd, pentru cd, aga cum spune Krishra- mrt, in 'Viaga, mi exiott viaga gt marte,"Totul este un raced contin, Care niciodsta ml tneetears, care vegnic se Schinba. In 'Viaga mu poate fi la un moment dat nagtere gi la alt moment mparte, Bste nual exresia fiztca ce se schinbt. Procim este noapte gi zl, intunmric gf lumind, primavara gi team, aga este nagtere gi moarte." ‘A te freatra gi a ineloge ritmrile i logile huturlt este echivalent cu a dobtdi calm cultivatorubul ca- tre agteapta topires zapazil, ara gi InsdmtnjeazA a vrema po teivita, ‘rebule sé fim Injelepgt 54 sd Anfelegen cd, aga cum spe tot Krishnamurti, in lumea aceasta, in care totul este 1n continua migcare, ‘gaa, cum my poate ft grabitrasdricul Soarelut, ‘poate f4 grabiea "roata destimlut”. Sau, aga cum spure rontcarul: “ws sine wemurile sub etrma emul, ei btetul om Sb rami",18 ick ean stra si cummspten sei profund periodtes~ tathle isterice, pentru @ le corela cu periodicitaytie astrale, an'vadea ce strinsa legatura este tntre on st univers, ttre fm Raturd gi faptura creat de Damerou. tm Snyelegey aturcty 4e ce Tsus Gristos, in rugiciunea “Tatal mstru" a wut si-{ ssigere cml tmpcarea cu Tnevitabilul, prin cwintele: "Vie tmiratia Ta, facd-se via Ta, procim In Car, $1 ve Pann." PUTEREA DE INFLUENTA A PLANETELOR ASUPRA VIETII OAMENILOR EET apt S mitts ny cofelate cu periodicicatile astrale care “adic Trepoi ce 2 trect", aga cm sta seria tn Sfina Scripeurd: "Co a fost va mai fi gl ce s-a facur, se va mai facet mi este mimic nou sub Soare." (Beleziastal 1:3) Wemarile se succed cu regularitate, flint determinate fe wigcirile planetelor pe cer. Din tinpuriie cele mai vechi, ‘ind cu ecistau cAlentare 44 tabele de positit planetare, ca~ rmenit care chservau cerul §i migcarea astrelor conseamau tin= pul §L apuritia eveninentelor mi tn ani, cl tn vremei, soco- tind 0 wren®, un ciclu de migcare, adicd reventrea uret plane tein acelagi. lec pe bolta ceressed. Aga, de exarplu, migcarea Ge tevolutte a Sourelu cureasa 365 de eile, cup care acest astru va revent pe cer An acelasi toc. Biblia conkine diferite texte In core oe practzaacs Gi e exprins tingul In wremi. Un astfel de text apsre Ja prose ‘cul Daniel, ome gavin scris cd "asuprirea va dura o veene, dou veemi $1 0 junatace de vrene". ‘acd tien cont c# o mlgcare de cevolupie a Lut Jupiter, de exemplu, echivelenss cu {2 ani solari, aturel "o wee, ous wren gi 0 imate de rene” cr echivala cu 12+ 244 +5 ank, adich 42 de ant solart pentru Soare, 2 crud migcare Ge evolufie este de un an “o were, doud veeai 41 jimstate (de vremeaote de 142-4 Kank, sdict tres ant $1 jinitate Pertru Uranus, a carui migcare de rewltcie este de (de ant, "0 vrene, dul vrens gf 0 junltate de rene” eehiva ‘eazd cu 210 an Tan cele de mai sus rerulta ca “o vreme, coud went gf (© junttate de veer" a lui Jupiter corespunde cu © junitate ‘dtm vromes Luk Uranus (84 : 2 = 42). Teetgur ca, atunet cind vreatle unl planete corespund ‘gl ee sumrapun peste wentle sau jwatatile de went ale altet Blanete, putersa de influange asugce viebit commnilor este ‘mult mai mare.20 Pentru a ne cominge de existenta unr corelayii fatre aceste influente gt echinberile de comportament ale camontlor fm trebule ef facen altcova decit af commrin evenimatele Astorice gi datele 1a care s-au protus, cu perioticinatile astrale care pot fi favorabtle sau nefavrabile th astrologia clasica, ughturile de 60° 3 120°, tar, tn unele caniri, conjuntitle sire considerate favorabtle. In Fig. avon indicat porigia Soarelut tn virfurile trlunghiulut echilateral care taparte ecliptica In tret sec ome, Fecare avin 120 grade. Rigsd Gradul 0 corespunde date! do 21 martic, ctnd Soarele sner8 in constelapia Berbeculut. Grad 120 corespunde datet de 22 julie, ctr Soarele intrd in constelapia Leulut, Jar ‘gradul 240 cotespunde datei de 22 noteabrie, etn Soarele tir tet tn constelapia SAgetttorulut. Plecare dinere cele 3 sectorre de 120 grade repmerints 0 perioadi in care au loc feremene diferite gi arm: “Tanere 21 martie - 22 sulle aven pericada germintrii, a decwltérlt gi mturietrtt vegeeapiel; vlaya exalts gi tmvinge existema pimtculut, grinale se coc gi froctele abundi pe crengujele pomtlor, dud care vine perioada: = 22 iulie'- 22 notenbrie, cin roadele se culeg, se relucreaza sau se depoziteara, pentru a ne astgura cele nce Sore existenjel in pertowda care umeasd, adica? = tnere 22 notesbrie ~ 21 martie, cind frunsele cad, ploile 1 zfpezile abunds, iar cml’ se pregiteyte tn aceasta perioads a anotinpulut rece pentru viitoarea print vara, cind Soarcle revine in Corstelatia Berbeculut, ropetindrse migcarea do revolupie, pentru a “aduce fnapot co Plecare dintre cele tret perloade cupcinde patry com scelajti, cu patru elenente, binecunoscute de tout Lunea: fo- cul, Plmtneul, serul gf apa. Hama noastra, Natura, Le congine fe toate, iar nof cement, facut “dup chipul gf asemdmarea ut Dumezeu", le conginan pe toate acestea, rentru cd aven caldura trupulut (focul), mAdilarele, carnea gi casele (pixtn- Cul), respiratia (aorul) i circulayia umrilor gt stngelus (apa), fart de care viata’ pe acest pine, malt Terra, m este Cu puting. Aga cum Soarele condi, ioneaza viata plantelor, cregte- ‘ea gi transformarea vegotatiet, coloritul 9 cAderea rune lor, nagterea gi disparitia omlul, alte planete condi ioneaza studirea 54 puterea de creatie a'omulut, fiima superioar tnoestrata cu recopeivitate mental gt afectiva faf8 de "nal binele" Ia care rivmegte. Inca Jupiter, de exeaplu, ne oferd stimlari mentale gi erioade de dezvoltare mai aproplate de agplrayitle firegtt ste amilut, Tut ca individ, Uranus bine aspoctat stimleaza ‘nom intuifia supertoara, spiritul tmentiv gt retormtor. fn sil colectivitajit, Urams poate declanga mgcart de maa, revolugit 91 politica de expansions. Tn Fig. 2 este indicacé posifia lul Uae Snex-o mig care de revolugie completa, adica 84 de ant solari. Virfurtle clunghiulut echilateral indica ani ctnd aceasta planets a ‘ranzitat aceste purcte zodiacale: 1864, 1889 g1 1919. Tc’ veGi binowl sa va ostentti 98 deschidess o carte e ‘storie a lumii tn date, vett rantne trmarmrit constatire ~ migcarea soctalista (mmndista) care a acttonat pe2 sia," 2 plan mondial a organizat tn anul 1856 Internapéonala T. Dip {p de ant, Urania a ajuns 12 120 de grade faya de poxipia din fees, dock a parcurs 1nc8 120 de grade, cind a fost organtzatd, ‘tr 1689, Tnernationdla IT, iar dif alps 28 de ant, tot Is aspoctul de 120 grade faya'de ultima Internayionala, a fost organtzat, tn anul 1919, Internafionala IITs “marind soi atent corelaptile dintre aspectele pla~ rotare gt stirile de spirit create de configariile astrale Care au precedat’ cele trel Internationale, constatan: Gu surprindere ch, de flecare data, Uranus a fost in Sau aspect cu Satur, In sina) colectivicagit qi mayiuntlor, trams gt Saturn tn cfu aopoct oo manifesta prin rescyia mai pearfed a partidelor in minoritate, pein stimlarea actsuns~ for reformatoare gi lista ascunsa sau fais Inpotrivé puters statale, pein ootilitagi gi mginaii politice, mi mle sau ‘al pupin reupite, Tespectul negativ dintre Saturn gi Urams, care @ pre eat Internagionala T din 1868, s-a produs tntre 1860 94 1862: “aceatgl configurayse negativa trtre Saturn gt Uranus, cave a precedat Internatiorala If din 1889, s-a prods i 1885, Sospectul negatsy Saturr-Urarus, caro a precedat In tecnaionala TIL, s-a prodis in aru 1918. Pigira 3 we arata aspoctole negative dintre Saturn si ‘ramus. ‘Bepareiunea dorits de militangit nanciget mi gia pitt atinge gelul final (revolufia mondial contra ortnduirit caps faliste) pentru ed Uranus, tot la 2 de ant gi, respectiv, 12 42 de and, face aapecte negative, de opociqie gt aidirnicire 2 planuilor. Tied toparyin pe 86 Ja 4 cbeinan 21 de ant, exact tim ul neceser ca Uranus sa parcurga 90 de grade. Cele patru ova (aturi foc toomal 360 de grade, adied 0 migcare do revolufte campieta. Figura 4 drvica pozigia pe cer a planetel Uranus 1a 0 4 100" (aspecte de impoerivire) faya ve anil 1888, ctnd Lenin 4 tnsandnjat prima daca mancisml tn Rusia, unde a germinat si 4 produ rewlutia din 1917 1 razboiul civil dintre anit [oie = 1920, cind Urams a facut priva cvadracuré (90°, deci ccruce aga ‘de positia 1a caro s-a gisit tn periouda germlnd- TH, Uranus @ datrat apo! tn constelagia Peytilor, sem de sa- rifietu gf de narcira.Fig.4 fp alg 21. de ant, Urarus, dun co a mai parcurs 90 0 grade, a ajurs 1a 180 de grade fay de yozitia pe care ¢ aant-o tn 1898 si la 90 de grade fata de pozijia din anal 1920, Reactia din exterior Inpotriva Untunil Soviet ice a cree: ‘cut foarte mit gi sa manifostat prin acjtunea hitleristé ¢f rzbotul declangat tn anal 1941, an cin Urania ajuncese evact a 160 de grade faya de pezitia avta tn 1898, am germine {Net commiste In Rista. Dip alt 21 de ant, adica tn oral 1962, Urams a ajuns, ‘ea gi An anal 1920, in crate cu poeitia din 1898, dn ragtere tinal fendmen ct) totul now tn Astoria U.RS.S.+ destalintrares ft lupea Lut rujciov tepocriva eultului porsonalitst prac Cleat de Stalin, adoptarea wil constitutit gt extinderen re lagitlor dintre U.R.S.S. gf alte (art furdwental diferite de cele particizante la Tntechapionalele I, U1 gt IIT Poste accate "vremzi” aduse do Uranus, periodicitatite tut Saturn cu Jupiter abe alte Wreauri, je care periodicit3- fle fstorice Le confirma. ‘Conjuncgia incre Satta 91 Jupiter are loc din 20 tn 20 de ani gf 0 gisin conjugata cu pertodicitatea de 2 de ant 2s a tut Uranus, Aga, de emia, razbotul civil din statele Gace ale aricti, din 1861, s-a produs in perioada con fheetioh dintre Saturn 4 Jupiter, faya do care Uranus se gt Jes la 90 de grade, deci th cruce (aspect rau). tiga alg 20 de ant, tn 1881, cind Saturn cu Jupiter au facut o noua conjunctie, sma produs razbotul din Pacific. Urmdtoarea conjurctie s-a prods in 1901, dup 20 de ord, ef anarhigt it I-au asastnat pe pregedincele Kinley, dar fhe 2 putut action mai milt, peneru ca aspectele negative Uinere arte, Jupiter, Saturn g4 Uran, care au prozidat ‘aloluk dintre Spanda 91 Awerica (1899-1900), s-au destrinat. S.A. a dntrat 4n prim rAzbot mondial tn 1917, etna swcurn cu Jupiter so gaseau tn cruce (90 de grade). ‘Al dotlea rézbot mondial a fost precedat de trtpl& con Jonette dintre Soturn, Jupiter gt Uranus, din prinivara amut 941 De reyinut a, 4m anfd 1900-1961, Jupiter se suprapune in nou peste Saturn, exact tn pericada’ tn care Uramss repeta enfiguraia rapativa po care a avut-o in 1941TREL PRESEDINJI, TREL ATENTATE $I UN SATURN NEMILOS orang, intiferenga gi dispretul pntru tot ce poate FL sal indlyator peneru oe au atras. asupea onenirit multe ritéciri gi multe mecazwi. Gea vel mire raticire din ‘renea nostra este ignoares studlislor,¢s cereetartlor pent Ccumagterea cmului gi 2 corelatiilor dintre on 1 univers. ‘arent se cunaee. Bi cunane doar eticherele, title= rile gi situayiile dobtndite, buurile materiale, casele, com fortal Fisie 4 tnbuiberes tora, {4r8 st obeerve sAracia lor spiritual, crigele mrale gi lijea lor de inelepciure. in 1ipea lor de tnjelerciune, ef pot fi wjor corugi, abatuyt din rwmil cel tun, deventind unelte de Smajbire gi destrimare, atit in fanilie, cit gi tn societate. Bete cazul celor ce mi pAsesc multunire Intro activicate onorabila 9 mi We sh se nvegreze In societatea color mull, pentru a colaboea gi a rospera Sepreund. Tin categoria unora ca acogtia au fast recrutayi a- dopgit terorismilul, porsecuyiilor, atenatelor gi asasinate- Jor tn toata lumea, Bt fac parte din "rebucurile racurit” gi wy se pot schinba, Conon bunt gi cu sufletul ales erebule 8 Injeleaga 8, tn aceste rebuturl, ef au un dugsan, pein tre ‘sapi natura lor, diametral opusd. Poreru a mi ft atacati sau velgi de cet rat, aml Lun, ajuns Entr-o pozitie Imalta, tre bule s8 fe bine pazit. Gonducatorii gi tof cei ce militeaza pentru triuaful Dinelut 91 dreprayit tn lume trobute £4 curnsscd periodele im care filnga lor este mat mult periclitata de "stressurile ‘astrale” $1 2 evite situstlile In care ar putes devent mai Uwyor (ines unui atac violent. Ente bine stabiltt de astrologi ca agpectele negative pe care Le croaza Saturn faa de Soare, faa de Parte sav alte Planete din vom de nagtere 2 unui on, 11 pot aduce obstacole, neidente, accidente sau pericole grave, cum au fost atentace” le La viaja presedingilor Lincoln, Kennedy $1 Reagan, cid Sa~ ‘turn era In rdu aspect cu Marte. 2 In asteologie, tharte represinta voinga gt acyaunile vo~ tutere ale omulut, ambiqile gi doringele, indiferent in ce Gumnls de activitate, Saturn este opwul sdu, rezistona, forts obscura gi neniloasa care frineara Liberul arbicru, tale Sanu gi presara prinejéit pe druml pe care pigegt. Tata de fc euongterea perloadslor nefeste pentru realizarea Wel ini Ghaeive este inperios necesara, aga cum este nacesard cur Tonsteres condifiel meteorologice pentru agricultort. Pontru ava convinge c& Saturn ny este deloc strain de seentatele conise tnpotriva color trai prepedingt at Statelor ite ale Anericii, va rog ea obvervati pe astrogranele de mit io voasgia aceste) planate faja do pozitia pe care a avut~o morte la nageerea ftecarul preyedince: Lincoln, Kennedy §i aagan. Abraham Lireola. Pregadingele Abxahus Lincoln a fost ales 1a data de 6 oiembrie 1860, ctr Saturn se gasea tn puntul A. Dipl & ant Gt 8 lund, cind Saturn o ajuns peste Marte, tn purctul B, el & {oct asasinat (14 apeilie 1965). ‘De romarcat 2, in ziua asasimtulut, gi Soarele se gi- eo Tm opeztfie, deci in rau aspact cu Marte din ziua Lut de agtere,FPregedintole John Kowesy «fest asasinat 1a 3 ani dup legerea sa, allicd tn nolenéric 1963, cine Saturn a ajuns in wunctul B, in eruce cu planeta Marte din ziun de nastere: Harve, 1a magtere Rorald Reagan: Satie, 1a data a eneatulis 2» la data alegeriiprogedinvelut Reagan, planeta Saturn cera com In aceeapi pozipie cu cea de la dita atentatulus, ‘A mers 0 bucata de timp ascendent, ajurgind,in a dous jjustace a Luni Lanurie 198), pint 1a 9 grade 47'minute in Bularg, dupa care a retrogradat gi a cobocit pin la 6 grade fn Balanga, tn cruce cu Marte din ziua 1ut de magtere. Confi- spurapia este idontica cu cea care a favorisat aeaainarea pre fotincelul Kennedy. la data do 5 iunte 1961, Saturn a ajune 1a 3 grade Ba- Langa, dup care a tocoput 6a aiba din nou o migcare aacenden- ca, astfel 4, pe data de 8 august 1961, a ajuns a acelagt rad undo se gicea in ziua de 30 martic 1981, :Sua atentatulut, Inisigur c2 prietenii pregedinelul care cumssc mreul ‘pi influotga astrelor I-au informat gi au facut tocul pentru a fncari garda 68 persona, evitind situat ile critice. Ips afirmagitle 'doamei Dixon, fostul pregedinte Yornedy a fost sfavutt sa nu se dca fn Texas fn ziu anne ulus, ns Nenmedy a tratat cu indiferenga avertisnentul iswael Dison gL 4 mere chiar An mapint deschisd la Dallas.MISTERIOSUL 13 iN LUMINA ASTRELOR att Inerohar veeodita care este sbetratul wor om nifieatis atribuite numiculit 13? Udi cred c& ctfra 13 Le poartd ghinion, deel ar trebut sA me ferim de ea... Acoast’ superstitie este foarte frecvent etinita th S.U.A died, de pilds, intel tn eabira ancenee~ rrului unit agiriie-ter’, se poate observa c& pe tabela intica- tome a etajelor Lipseste cifra 13, care par st simply a fost cmisa 1s mmmrotares etajeler, etajil 13 tind rumeroeat ev cifra Ia... ALE cred 2 13 Je poartd noroc, de unde gl foptul ef wele ferei poarts mavirul 13 ca martisor La git sau ca brata~ 8, Tatd-l acu pe msteriosul 13 nmotfiind ghintonist, ch BERAtOr de nore Indiferent de plrerea urora sou a celorlati, explicayia poreru Gmortanga acordata cifre: 15 trebule cfueats fn leps= Tura ef cu astrele, inte-o reviets din Roninsa au aptrut fotcgraftile @ dot stein care sau mdscut tn acelasi an, sceeag! Turd gf zi. Dips 63 de ant de cdcatorie, au micit antndo tn aceeasi Zi, 1a ncerval de mimai citeva ore. Cu zect de ant 1h ur dot ‘serorl gomene, cisftorite tn aceeast ef sl clase antral t= ‘dove, au paralizat tn acooagt 2 gi au murtt th aceoagt 21, tn comin Posart din judeyul al 5. Tata ce sccta un zlar iccal despre acest cazt “rceasta teagedte a stirnit vit commntarii fn xincurite msolor {ardnegti, care atrtbuie acest derrodanine unoe bles ten din seratunt,” Gare ago si fie? Nu pot ‘cradle €2 blestenele ar putea avea 9 influent sl tere asupra a doud sau mai multe persoare niscute Ia aceeast (ea. Cercetartle faeute In dorendl prea putin cineacite dc la conclusia cd exist o rezpnanta genetic, ereditara $4 chiar astral, care, {Sint foarte puternica la cel care 26 mse te conditit genctice gl astrale idertice, mireste recep tlvitares faya de acotagt stimlt positavi sae oepativi ce vin Py in modi cerestru sau extratereseruy 1a un moment dat. Dar, Sibi doch acest leru este rat sau cd an dct ci Ske tanaaineul sf ne coningon de Fealitate, ar trebul 68 peor Sm io o mpla cilegere de informyit niuticase po o peri= SoS dehugsca, analizind tn mod qiingite fenenencle, to Skuse scatseries edtfestoae. i tneore tured cu 39 Ge and, clnd am cercetat 9h pr buscot penta Hatta card o oucceatne de eSaplart 1 event eee otrins legate denim 13, fra 58 cues acunck ea Tie sewace care 11 far ye 15 tem db unit gt =r Serange peneru alg. eS ad de la ideea cé omil este un produs al eredica~ is, al madlulul su de dersolcare 9i al comomulut, am ter Ee "weuwal cenctarlicr mle leste de periodicity sf Ship in anpectele periodice ale Sorelut, ctrescute de malta Time, pectodicttaten Lists ~ #1 aceasta thdeajuns de euncscur UE) dar in urd Mn care a8 0 pst igelepetopt. Poa Ye nigh coment u Sigeleg, ca, strtmea corelafie dere fo dete Lnst ge cele tru tomeranerce clase lelatte lunete av poriodicicaile lor, ctclurle tor de incpsificare st slabire a radiagislor, de revenire 29 ae tagt lor int un anit nar de ani sa, ehiar, zack de an, fa cim Soerale ycurge oate cele 12 malt (oomtelatt) fiercun any Jupiter e_parcurge tn 12. an petrecind, ci, Srormtiv un an in fiecare coetelaite. Desig cd fh care cine: jeriodictragile comtelatilor gh au urmiit St tinp velupia peopriei Tor vlegh, au commtata_ gf Tec trecur ch tn ant cu of 16 merge al ry otc, dnpertvdy Terrerbe sol bine gi au mi mlve reali th ari fara sot (Geena capi de confspwatia asteala din zu de rgtere 2 Festina). Dhety cim spunoan, cil ls Jupiter este ine scabi~ Lit: et este de 12 ant Ciclul de 7 ant este Lgat de migcarea Uut ram. Seeasta, planta face celal soflaculut 1m 4 de ft. Back imaryin fe 84 la 12, obyiten 7 an de influcega a Tut" Urema in’ fiscare, aotie’ Ente” probs) cal age, se lich parabola mblicé dence cole 7 wet slabe gt ele 7 Se graces Chea Ura face aatazs ht 90" ch Soa Sele, fags e Fane posto 7 a, el 30 A pil Ia 120%, tre eeu? sopacal de tunulergay srtabilicate gt tradatave de Stiri, cr col de echilitey ficienga 41 scimlace postin supra ror, sbratagit i activitagy tn general2 Clclul tut Saturn este de 29 de ant gi influena sa se face slmgst4 Jn viata indiviztlor qi a popoarelor. ‘or aga am atudlat i ciclurile celorlalte planete, dar my am patut gh explicatia mistertosulut 13, pentry cf nck una din planetele cumecute nu are un astfel de ciclu. De cu- ind, fred, mi-a ventt idee of raportez tntre ele ciclurile planetelor, tn corelatie cu influenjele acestora. Astfel, upd Ce am umnsrit multi ani tn gir migcarea planete Neptun, care face ccolul sadiaculus 1n 165 de ani, am conetatat A este a Jumed din wmai de Jupiter odata la 13 ant. Dect, tot la ctte 13 ant, tntre Nopeun gi Jupiter ce repata pe cor acelagh waht oe X grade, o data tncr-un sem (zodie) poritiv, o data Im trom sem negativ. $i astfel, coon ce configmatia Junkter~ Nepeun creas4, ajuta sau trchoaga 1a un mement dat, dig 13 ant, poate destrima sau distruge sau, dimgotriva, cotsolide 0 situagie sau o stare de luerurt ‘SA urmarin acum citeva Intinplari $i evenimente petre- cute 1a anumite tnterale gt legate de acest ciclu de 13 ant, 4m roport cu alte cicluri gi configaratii, pontru a clarificd ‘rea arm din tainele raturi. Teneru frcepit, este interecant de mnjsonat cA col mat mre poet romtin, Mihail Brinescu, a mirit atunct cet Nepeun e pe cor se gasea tn cruce (90°) cu Neptun de la mgtere, tar Supiter se gloea pentru a treia card tn unght mlefic fata de Neptun - adicd de trei ori cite 13 aml, coca ce este egal cu 39 de ant, virsta la care a mit poetul. ‘Tot Ia ered cicliei de 13 ani, adicd la virsta de 39 de ant, Aloarru oan Cuza a fost ales Dom al Princinatelor Unite. Rogele Ferdinand I a mirit la 13 ant do la urcaren ea pe tron. Regele Garol al U-lea a abelicat 1a 13 ant de la moar tea tatalul su gl a mit 1a 13 ani dupt abdicarea sa. TIntre prim gi ¢ dow urcare pe tron a Regelul Mat stmt 13 ant, Ela abdicat la virsta de 25 de ant, adict la oud elelurt de 13 ant. Tr, Petru Groza'a mirit dopa 13 ant do 1a mmirea sa ca preyedinee al gwwermlui roveluyionar. Gheorghe Greorghiu-De} mare 1a 13 ant dip alegeres 23 ca petmrninistry. ar méstertooul 13 mingi manifests putoren mumi tn Rominia, ci gi in alte (art ale lunii gi in toate compart men 2 ele wleyit mustre, Raferin-e la tare weetne cu Raina, Ghincin c& Ragele Boris al Bulgariet s-a cdsatorit dupa 1 ani Ge lo wrearea sa pe tron gi a mrit dupd 13 ant de 1a caeato- tie, Jar Regele Alexandru Yaragsorgevict I al Tugoslaviet a ‘fost asasinat la Marailia, tn anal 1934, dup 19 ant de la ur= Gareo oa pe tron, (El a fest ofatuit de rabinal-gef al Iugo- Slaviet, prioten personal gi fost coleg de clasa cu Regele, Te-Tsec Alcalay, e4 renunje la acest volaj, prevestind nenoro™ clrea. ~ Nota Redactiet). Cifra 13 are inplica,ii extrem de interesante tn desta ‘qwarea evenimencelor din Buropa, dup primil razbot mondial. aca aduna,i 13 ani la anul 1918, cthd ova torminat rasbotul, fin capitularea Cermaniel, obireyi anil 1931, an cind criza lowmicd atinoese apogeul $1 dind care au inceput tnfimdrile, repitirile de rashot gi al dotlea rAzbot mondial au éurat 13 and. Aemistitiul, diph cel deal doilea razbol mondial, sa ftheheiat tn 1964," 1a doud cicluri de 13 ant, adica a exact 26 dans de 1a terminarea primulut razbot, tn'1918, Tasbotul declangat de Hitler ve Inscrie pe acelagt sra~ fe gi are incervale care coineid tn mad uluitor cu tratecto~ ria ‘réehnetelor napoleonice. Astfel, etre actiunile Lut Willer gt ale Lui Napoleon eine 129 de ant, adica aproape act 10 ciclurt de cite 13 ant. Scaztnd 129 din 1993, 1938, 1961 gi 1964 vem obgine respectiv anit 1606, 1809, isi? gf 1s, $8 acim, Jaca cim au docurs, comparativ, evenimentele: Napoleon a fost proclanat ‘trparat all francezilor tn 2 ful 1804, Hieler a preluat pucerea In 1933, dupa 129 de Napoleon cueeregte Austria in anal 1809; Hitler anexea- 28 tustria 1a Germania tn 1958, dup 129 de an. Tepoleon, Luptted faporeiva ruptlor, so tndceapts spre escova tn 1812. litler tncepo razhotul tmpotriva rugilor $t © Indeapea gi €L spre Mescova tn anul 1941, dupt 129 de ant Tepoleon sufera Infrirgerea de 12 Waterlao tn ‘nl 1815; tieler suferd tnfeingerea tn Rusia tn aml 1964, sa) 129 de ant Wither mare dupa 13 ant de La preluarea poterit. Nisterfoeul 13 {1 rapure pe Missolint dup doud Cteluri ctte 13 ant de 1a organizares partidulut fascist tn Italia. ‘In Rorinéa, migchrea legionira fost distrust la 13 84 dupa Ancsimare. Conduratorul el, Gorveliu Godream, 2m 1 dupa 9 efeluri de 13 ant, adica ia virsta de 39 do ani.” Nici ferica mi exte seutité de.,,unltirile misterto- sulut 3. ‘ga 6o piLldt, pastorul Martin Luthor King,, condicatorul rigctrit populatied de culoare, a fost acastmat tot up tre cores a trel cicluri de 13 ani, adica la virsta do 39 do ant. Footul pregedinte al ‘Statelor Unite, Franklin Dalaro Roosevelt, a mrit tn al L-Lea an de la alegerea lut ca pre edince. ‘ete Lecul st anintin acu gi deo sintLitudine foarte Antoresanes totre progedingit Statelor Unite, Abraham Lincoln ‘John Fone. ‘kzchan Lincoln a fost ales pregedinte th arul 1860. {h¥stenmady 2 fost ales peegedince tn 1980, dip 100 de an. Mexahon Lincoln a awt ca vice-pregedinte po. Ante Jotwson, care a devenit pregedinee, fn rma asasinris Tut Unealn! EL era niseut Sn aml 1608, ‘sha Henmedy a avut ca vice-pregedinte pe Lyndon Jebmon, care a dovenit pregedinte tn um osasinarit ut ornedy El era niecut tn aml 1908, adie& dust 100 de ant de Ja nasteraa Tul Andres Johnson. ‘foasiml care va tapuycat pe Abrahan Lincoln era nis cot tn eral 1839, easiml care I-a tagcat pe John Fenmedy era wiscut 0 1939, alles vot la o difererga de 100 de ant. (bit asacind a tran asupea pregedin Lor dinte-un do ponit gi au mit tninte do afl comarut’ th fay8 tribum Ieloe. fnca un smanae: pe socretarul 1ut Axatam Lincoln 11 chera Kennedy; pe secretarul ui Joh Kouedy £1 chena Lincoln. MLL pregedingt au fost asasinagt tatr-o vinert, gin ‘rpugcare tn cap. (a gi im cand Rogelut Aloarcku 1 al Tuppslaviel, cot os propedingt au foat avertizati qi sfatuigt sa mu apmra tn fmblic, dar mu au ascultat sfaturtle, poncru cd gt uml, gt elaleit aveau aspacte planetare potrimice tn tenele Lor de fmgtere: Saturn cu fhrte In acpect rau. Jetfel, Aroha Lincoln 2 fungionat ca preyedince pind ctnd Saturn'a trecut paste Marte din ziua Tul de magtere (conjunctie), iar John onmedy a ducat ca progodince pind ctrd Saturn a ajuns la SO" aya de Marte din sia lul de ragtere (cruce). Distanja pe ca~ reo avea de parcurs Saturn tn tem de nagtere a Il Abrahan 2s Limoln, ca 2f fac aspactul negativ cu Marte, era de 48", Coun co corespunde timpulut sideral de 4 ant gi 3 luni! (fwanan Lincoln a fost asaoinet dup 4 ant gi 3) lund ‘e reeqodengio. Distanja pe care o avea de parcurs Saturn tn eon de magtere a lui John Kennedy, ca sd fact aspoctul noga~ tiv cu Mirte, era de 25", ceea ce, potrivit Bfemeridelor, co- Fespimde thopulul sideral de 3 and? John Hennedy a fost asa Sinot dips Dank de Ia data alegerit sale ca pregedince, in alt oxomplu do ciclu planetar influent este cel de 29 de ant, animeit 1a tocepucul acestul articol. BL intied re~ ‘werirea planetel Saturn in acelagt purct al odiaculut. Ob- penvajiile culese de cercetatort dur 1a conclusia ca, tn tome Jo de magtere donirate de Saturn, efectele acestet planete tut eran de puternice ~ tn bine sau tn rau. sceasta planeta este, de oblcet, daminanea in conetela~ ia Capicormlul, tn care sua niscut qi T.V.Stalin. Spee arplu, 1n aml 1924, dup martes Lut Lenin, a urmat Stalin, (nd Saturn a revenit’ exact pe locul unde se gisea 1a marten Jul Lenin, a marie gt Stalin, adied in 1953, dupa 29 do ant. ig cin vedo, po plan mondial, efectele acestor ci- luni se verified tot aut de bine ca gi tn tenele de nagtere fale unor porsonalitayi sau coniucatort de popoare, event, trea, La rumirul 13, mat seomalan: liga Napluntlor a foet distract de misterioeul 13 Le 13 fui do la tnftingare: fucose creata tn anul 1920, dup prim ‘istot medial, avind acelagh rol ca gt Organtzagia Naysuntlor Unite de astazi. In anal 1933, dect dup 13 ant, Cormania sa otras din aceasta crgantzayie (aparuse Hitler), Due alg 13 fan, exact tn aceaagi 21 gt in aceeagt lund, Organtzayta Nap= tatior Unice 198 gine prima gedingd, 1a 10 faraarie 1946, Dip dou ciclurt de 13 ant de Ta taflingarea Organtza~ ‘Viel Napsuntlor Unite, este peinita gi China fn aceasta orga~ nlzayse, Pind gf shore spapiale stht urite de acest agent ‘sterios al’ destinulul. Duga cum se gtie, priml satelit ar ‘Ulicial al Randneulut # fost lansat do U.R.S.S, tn anal 1957.6 ‘ups 13 and de 1a aceasea lancare. anericandt au trimis primis omment pe Lind. In 197, tn Romina, dup doa ciclurs do 13 ant do Ja lumbardnencele din 1944, inumdat$i catastrofale au causat discrugert fara procedone in aceasta fara. In fine, mi anintesc presenga Tul 13 tn vietile a out persomitayi din U.RS.S. gf U.S.A. Richita Hruclov a murit la 1 ant ‘de la mmirea sa ca pruwainistru; pregedinele Richard ison a plecat de la condxerea qarit tn 1974, adicd ‘ua 13 ant de 1a dita plecarit sale de 1a Casa Alta, cind a fost viee-pregedinte st a fost infrtnt tn alegertle preziden- ale. Tar cao verificare mat rocenta a misterioeulut 13 nintim moartea lul Prarco, dun trei cicluri de 13 ant de la reluarea puterii tn Span, Din toate cele de mai sus, 0 conluzie sedesprinde e Ja sine: gi anme, 4 misteriosul 19 ra are nici o prefe- ing, flint indiforont daca porsonalitates sau sistem politic este capitalist sau soctalist. El apare ca 0 exqreste 2 wei legi naturale, ecincecuta eau prea pakin cunmocutd, ‘care se inpune Ia fol ca gi legea gravitagiet eau a dilatarsi corpurdlor, PERLODICITAJI ASTRALE, RASCOALE $I RAZBOAIE ny cadrul stullslor gl cercetarklor ficute pentru cu- Divscteres omiut, an ajun 08 curse multe corelagii rere Ge gi Univers, Ecsta 0 corelayie string tnere Gar st Faure, toure nigcarile planetelor gf nigcirile cantor fed in aml 1976, am publicat ici, Sn fewriea, un ar~ ico! dmeitulae Misteriooul 13 fn Lusina astrelor". in aah 1690. ov publicat articolele "Omil, rstmirile qi legile nats- tart, In core am scris cd, doch neva strat sh curpagten ma frofund periodicteagile dstorice, pentru a le corela cl perio Sicitagie astrale, am constate Ge strinca legatixd este intre Gg Univers. Yn lua decenbrie 1980, tn articolul inseulax “Ve wa seam despre Saturn? arat cum aceasta plaet poate eul- ike soracatee, neroul afacerilor gi stdrile ameale qi afoc- tive ale omentlor fn cele ce umazd mi vo. ccups de efectele predse fr tom de Snetlnires (conjuria) planetet Saturn cu Uranus, entra in am. 1988, cele dant planste so wor gist ect 1 aceoag! lorgitutine, Tn crecue, conpurctia Soturr-Uramas o-a mal repotat Sn ans, 189) 1653, 1095 ~ 1658 ot 1900 - 1983. een ce cate dem de retimic in lepiturd cu efectele ‘ropterit color daus planate este, mal Inaince de culnira~ So aapectulud, coment coprtd gh mansfesté "serossul". RL Geitd, co feantred, se vowlta qi, unert, pormese la rAstot, feact aga cim foc ule viegutoare care jresine cutromrele, ‘hut 0 evadareycau fugcim foc gobolarsi ain aimee de car” ‘nn, agitindirse mat imine de rodicerea curren, Telayiiie gi datele istorice 1 obliga, agadae, te ccrectan, fm sandal c4 efectul apoctulut Satur, de Care vorbin, cote de cine ant gf anime! tere 1648 ~ 1853, Inere 1893 ~ 1058 gh Ine 1938 = 1963.Ge culburdrt sau petrecut sntre anid 1848 ~ 1853? = Riscoald populara 2a Viera, tn 18; rdscoale antdauetriece La Tilano, Venetia qi Praga: Sneepurul rovelupiet de la 1848 ‘tn Ungaria gt detro- rea dinactiot hataburgice tn 1849; ~ tn 1888 ~ 1849, revolutia gl epopees apiarLt Hat: lor Amsent de etre armata (ardnaascd coniush de Avan Tanc = tot tn 1848 = 1849, trupele fariste din Rusia au In ervenit sa dnaage revolugia din 1848; ~ tn Prana, prima batalie de clasa in societatea capt~ talistS, reprint tntre 23-26 tunte 1848; “tn 1851, Jovitura de stat tnfapeutta de Ludovic Nepo- eon Bonaparte, Aepotul ut Yepoleon 1, tar, appt, An 1852, eb se proclanh inparat al frameztlor, sub nuple de Yepolean al T-teas * $n Garmanda, in 1648, rascole qardnegtt 1a Bade edabotul priso-danezt = Seopa propagarea intensd a marxisaulul; = in 1852, ate loc provesul de 2a Koln, tntentat mabe Lor Ligit Comndstes = tn Aelia, tn februari 1888, apere tanifestul Partt- talus Comms: = in Italia, tn 1848, se prodxe réscoala din Palem @i facepe revolupia: "tn Iugpelavia, incre 1852 ~ 1853, rdscoale tacdnogt = tn Polonia, tot in 1848, migeaet (ardnegtt gh mnct- ovegtt tn Stlezia. ce tultaart 91 eveninente importante consemeazA isto- ria fnere 1693 ~ 1698? “In Anglia, au construtt dow partide politice gt anume: n 1893, Partidal Laburist Indopendort, iar tn 189, Partidul Repblican Socialist Irland; =n Grecia, fn 1897, a tneeput rasbotul turco-grect = tn Tealta,”tntre 1895 ~ 1896, 2 awt loc rfzbotul sxalo-ettoptan: tn 1858, luyte pe baricade 1a Milano, tntve mueitort ‘pt arma Sn 1895, are loc rAzbotul chino-japonee: tn 1897, freepe rdshotul tntre S.ULA. gl Spanta; = toere 1895 1695, rAstot vanal intre Pranga gf El- weytat = tn Gebaslovecta, tn 1893, domonstrayit gt mtttngur 8 ae masd, 1a Praga si Brno, pontry obinorea dreptului de vot sn 1894, a ast loc proceaul Henoran- igtilor, wmat de 14 conmari gi proteste mari tn Gronsitvena, Vechiul Regat gi tn stralmtate; procesul a avut oe la Cl = tot An 1894, 4n Uwaria, sa dispus Incerziceres Par~ Halu Rational Ronin: fn Prangayin anal 1894, a foot asasinat progedintele Sad Garnet tn 1897, criza politica fn Franga, apok secuysres re- lagittor franeo-beitanices tn Rusia, preva generalé a textiligtilor din Feters~ ‘ag, Sn anal 1896; wt SU.A., Am anal 1693, margul qemerilor din Ghio 1a ashingtons tn 1694, tot An S.A, 9a produs grove muncitorilor feroviars = Jn 1890, Sncepe xdcbotul hispano-anerican: = tn Turcla, inere 1894-189 au fost pogremurt ale ar~ vention. Ge eveninente snportante s-au prods fnere antt 1938 ~ tae ~ in Gehostovacia, 1m aml 1936, s-2 prods dezmenbra a (ari, reglunea sudeta find codata Germaniet mazistes ~ in 1939, Garmanta hitlerista acupd rogtuntle cehe: = Sn Rominia, regele Carol al Ti-lea instaureaza dict ura regald, fn amu 1938; fn acelagt an, a foot asastrat C2. Codreana hall legionari ~ fn aml 1939, a foot aoasinat Arwand CSLinescus = in Franka, in 1958, greva gonerala de protest tnpo~ (elva misurilor givernutul B. Talavters = Austria este cotropita de Germania hitlerist@ tn mar ie 1938; ~"tn Germania, {n 1938, toate foryele armate au fost Suordonate Lut A. Hitlers “tn 1939, trupele {talsene cotrepose Alinta; = 1a data’ de I sertenbric 1939 treepe al dotles réztot nial, prin ivadares Polontes de catre armatele hicleristei “a data de 22 dunte 1941 tieepe rastotul incre Germ Ma 1 usta, rézhot care a dirat pind la 9 mi 1985, cin la hirLeriata a capitulat fara condyit.0 In logatura cu cele de mi sus, milti cititort tpt vor pwe iurebares daca, in intervalele dinere conjuncyiile Sa- urmlUrams, au fost ‘eveninente gi lupte tot atit de inpor- Desigur c& au foot lipte gi asupriri deotule, ns nu trebule uitat fapcul ea acestea au fost generate tot de eveninentele amintite gi cd se leaga strins de acestea. Cs alte cuvinte, apar ca 0 comccinga fireasca gi inevitabila « tmordirilor 91 "stressurtlor" inifiale, cauzate de Sntfinires ccelor dou planece. In tnmle individuale de nagtere, cele doud plancte, tn rau asymct, produc caractere greu de staptntt, reacyii impo trive ordivet stabilite, tar col ce swporta "streseul” pot Te- ccurge jor 1a violene $i pot sufert dacepgit, datoriea grege lor, aja cun s-a tneinplat cu nemgii, in'al doilea ra2toi omtial. uit fettnpind meu obstacole i mi scaph de guinioane, pentru cf se acords greu, fn sinea lor, cu starile sspertoare de caln, care le-ar asigura lucidicaten percepts ler. fnceptnd de 1a finele anulul 1986 g4 pr in aral 1961, Planetele Saturn gi Urams vor fi, din mu ineeinate, sar fntre 1-16 felrwarie 1966, cle au foct exact pe aceeast longi tudine. Taya de situajla existenta ast tn lume, este firesc sf ne punom focrebacea dict vom avea pace sau razint? Gondcatorii celor doud mari puteri tmcearcé <8 ajungt a 0 tngelegere In ceaa ce privegte devarvaren, Beista {nes wn dtu gi anme, ca my so prea curse cazwi tn istorie cind regitirile de rizbot sf fi fost umute de pace, fr tazbot. ASTRE $I DEZASTRE cea ce deosctagte yo plctor de sculptor este fapeul et rimil geie gl Powe sf ageze esenalul pe pln, tar a doilea gtie af tnature reesenpialul dinte-o plates sau din Jeol pe care 1 sculpecasd. Dropre gonful Mterar sa spus, de asomenea, cf arta serisulul cost& fn a get sf aranjecl cwlmtele afl de cam Ie acanjeaza wn miter de rind. in ging, perdu creator se mardfestd tn arta cu care cul qtle ‘88 tabine in mterial cu altul, aja cim tn chimte, ( eamplu, se Inbins in element cu alt clement, pentru a dt comps tx, un prods care difera de un ale ein dea 3 valenga elemecelor ce Sner8 in oul com. 1a pothologie, studLile gt cercetarile ste destul de avareate portru a metert cAile de exces spre "chinta elemer- Color puthice", cave ve tilesnt cunagteren amu, Taormeht- fig cllese in’ zmct de ant de stullt gf cercetrL pot servi Cundomerearea gisitifich a carecterolopiel, pentru c8 cml de tine sh mm mal fle o "Ema mecurscutd", cl un oblect de Stortu, ca orice contruxgie obeerwtd, misurata gl Adore feats! Tar, pentru foptul ca influerya astrald fed mu este suffetent de bine cunscita gf explicata, pentru a ft psd a- Lituri de paihologic, de ereditate gi modiul de dezwolvare, ne ‘va ocupa de asta data de astre, pentr a face mal bine Ange lash puterea Lor de influenga aoupra viegLt camentlor. ‘ste foarte important de rofint faptul ca, tn natura, ri existed repos abeolit. Orice lucru vibreaca. Vibragitle, tes, 9¢ tranemit: inttinind vibratit de acelagi fel, le 50 Supeapun, dar cele mi pwernice le amplifica pe cele mt abe, daca sine tn rezoranta. O obeervatie cunoscuta de toata lunes a fost facia tr tio sald fi care oe giceau mai multe plane: dupa co a fost a ined coarda "a nut plan, coardole "do" de la planele tn weeinate au dncepit af vibreze, fara sf fie atinee direct. In Lata geiingsfie, ve spure ca’ vibragitle puternice ale coar~2 et atinee au anplificat vibeaglile coardelor aflate "tn rez0~ ang, ‘Prin condita nagterii sale, flecare on este,fay8 de U- nivers, {ntr-un raport de vibrayie, Vibrayiile Untversulut se caracterizeact pein pertodicitagi, prin imensitate gt nacre poritivd sau megativd. Un eumplu do vibrapie negative este posijia unit astru tn cruce sau fn opositse cu alt astra. Ra~ diagitle umita, etnd cad perpendicular pe radiayitle celuilalt wrod 0 perturbare, aldoua pulverizirii dozordorate a dout Jeturt de apa, tm purctul unde un jet 11 inetlneste pe cela alt, cu care'se tneructqeaza. Ca of se ingeloaga gi mt bine cefectul procs de o cvatracura (90°) sau opneigie (180") din tre planete trebule sine imginan dows automobile care vin din stra care se tncrucigeaza sau din directit opuse gi 82 ciocmasc. Flecare dintre not roprezinta un vehicul care se poate tncrwciga cu "Vehiculele" Naturit, tm parioada tn care plane tele din zlun tn care ne-am niscut'se gasese tn cruce, 1m op aije sau chiar tn conjuncfe (distana ni mai nate de 8 Lungitutine tntre dout planete} uneori, cu plaretele (vehi~ culele) de pe cer. Configurayitle favorabile, care se produc weori si miltan cu cele nefavorabile sint ca semafoarele, care sean each 1 treetinesc viteza sau frtnoaza "aabiyiile" omit, pentru a putea face o nanevea tn scopul evitarss unt dezast ri, Iuzastrele provocate de astre au ajirut mina acolo ui do ma au edistat astfel de somalizatoare sau acolo unde cml, gt avertizat, a disprefutt pericolul gi a mers frainte, fed 4 pese de urniri. Uh astfel de excmplu ni-1 ofers doama Jeane Dixon, tnd aftmns ca I-a avertizat ye fostul progedince John 7, Homedy de prinejdia care-L aneninga tn Texas, Dispreyind pe- icolul, el a intreprine aceast ealatorie chiar tn periosda cine se’procoau cele mi nefavorabile configura ti astrale. Tata pouitiile po cerul do nagtere al festulus prege~ dine Soarele ~ 1a gradil 7 $n constelatta Gomntlors Uranus - Ja gradul 23 In Varsator; Nurte ~ ta gradul 17 tn Tau. la data alegeris sale ca progedinte al Statelor Unite, adica 1a 8 nolonirie 1960, a fost favorizat de pocifia lub “8 arte care sa gasit 1a 60° (aspect bun) cu Marte din ziua do = Poritia lui Saturn tn ziua nagterii lut J.P.Kennedy a foot extven de favorabll8 peneru c8 ora gaste n “domdetL4ul" (Sn, adit tn Capeicarn (zdia Caeseormalut ate givernacd de Sleuen) st fn ugh de 120" fade three, asigurit un con ine de tnprefurars favorable pentru realizarea abit itlor Sie. Ga plamtele, sceste adearate vehicule spaftale, m Gi pe loc, ele. au ajure ef focd, In dita de 22 wlenicie {oot urmoarele aspect: Trams a ahs. in zodia Reciooret, Ia 90° fay de palpi Sarelit fn aiua mgtersis Saturn a ajure 1a 17" Vireitor, aca tn eruce (90°) yerfectA eu Mare din ziua ragteril feeste aspecte derastrunase au favorizat asasinarea Iu, or obdocta uni cf aspectele sefavorabile din ziva sasindeit pregedintelud Kemady lesa ait tot col care eau feocit ola cuvel gl chiar alte mis gf sute e mil de persoo~ ves mlscute cu aspette eimilare gi tot, mH sa taetaplat Monte, Ghlecyiunen lor este logic8, dat iogica,Ligutta de tn- forma(tite nocesare pe care a4 se trtemieze, dice fatal 1a covelizit eronae Gel ce erfticd astrologia mu gtiu cf aspectele planeta~ ve stot pedispocante, mu deveratnante. Ge troeannd aspect sau conde predispocanea? ‘com dt ca evmmpli poletul. Poletul predispune 2a e3 deve, jeneru cf este alone, Poleful fnleoree fatinarea ro{llog la un wehicul fetnoe qi predispne laciocniren cu alt ‘tical, Dar mi toate vehicutele eave clreuld pe tirp de tara fe gt clocnesc, Be Lingh condita peedispozanes, mal trebule 9 euiste pl 0 conde determinant rate condita dotreinanta? Deeigur c& um dintre comiifiile determirrte este & tonrea de apmeciere. O alta coniitie este gray apot vitera, vara cate hueurtlor ete ‘Nomi clrd se indeplinesc antzle condit ~ esa pre- ispozanta gd con determined ~ apare dezastrul Te plan politic, virfurtle sie ce plocurtle mugtlor ctopne care Sena asp! "DrBzetul fn mgt ial(t lowest” Conigia politica, determinant, tn covelatse cu conti~ a ascraia,”pretlponarta, adiee dezastrl, Acest lucry este Yala att pentru Lnivd ett gl por socecate,“ In cartes sa incitulata "De la vis la descoperize", o- mul de gtiinja Henri Solye scrie ca "acel care tpt tnalf@ wat, mult capul deasupra senentlor sii devine gi o fina mi wor de nimerit", Pentru a fi ajutati de astre, trebule st cunoagtem ny mt conditiile astrale predispozamte, cl gi contiyiile sociale, politice gi ecommice, cu care acestea se coreleaza, etermintnd succesul sau insuccesul nostru tn viafd. Popt aves cole mal alese treugirt, cele mai bune apeitutint pentru a de~ yeni artist de scom, dar daca vei trai tn mediul rural, to- tr-un catun aledtuft ‘din ctteva case locuite de mucitori w mill, vet raintne wn muritor de rtrd, pentru c& talentul mu se estvtrgogte fara condifitle deteruinante oferite de medi. Cine conditia astrala prodispocanea este incomparibils cu condifia sociela sau po}icicd determinaned,apare egacul.Un sstfel de eyec apare tn tom de nagtere a lul Kitler, aga cum fe arata tn cele ce umeara. 1a magterea oa, Adbif Hitler a avut un aspect negaciv’ fnere Marte ‘i Saturn (90"), Cole dou planste se gaseau tn sane fixe de indir jire gi tocasaytnare, Gwervayiile culese de astrologt de-a lurgul veacurilor ‘cuprind precizari doocebit de importance tn legstura cu accastd configuratie, mai ales atuci ctnd mi apar alte configurayii neutralizante, caxe ea atemoze gi s& tempereze pornirile firii. Puterea inctinctelor este aBrita, voine 9 fnstinetul absolicist de doninare fac caus comin gi mere pl na la excluderea oricaret alte idei care ar putea ef-1 ajuce 8 face ule sanevre politice 4 diplomatice ca st evite eyecul. Iiplanajia mi este giretente gt viclente do garpe sau de wulye. Este © arta menitd 52 Inleculasca forya cart lrutala cu tactict chibeutte, adecvate coringelor mmsul politic, {n wederes obfineril unor rezultate snportaite, cu bierderi minime de energie 51 do vic\t omnegti. Pentru ca nu pogt poiata cell ce nu adte aa fie poxajuit gi pentru ca, tn gram Iul mebund, dictatorul cu aspecte myatlve predisyozance disproyuiegte inforsatsile 9 fay ween sa auda de condifit determinance, el gonegte din jurul stu pe bunii sfacuitori, privindiri ca po nigte dugsant care crebuie edlagi. (Gare Thomas tion, exlat in Elverta gl, apo, fn S.U.A- fn timpul regimilut nazist, mu avea loc In Germinia? Ar fi 45 fost rau daca era consultat? Stiu cA diferena de 14 ant din- tre data nagterit lut Hitler $1 data nagterii Iu Thosss Mem 42 dat nastere unui "fenomen de respingere": compart astro- frewele lor, constatan c4 planeta Saturn se afl8 tn oposifie, fir Urams din ziut de ragtere a Lut Thomas Hann tn conjuneyie co Saturn din ziua de magtere a lui Hitler. Ajutati, tna, de frgelepctune,canenii pot evita respingerile decastruase,”Bo- gis inforrayitior, cultura want §1 selectia valorilor, che tute sf realizeze o'doctrint la nivelul conepeual al reform terulul, fac parte din opera de conducere 91 adninistrare a (arsloe gt a lumii Incrogi ‘Se spine cA Adolf Hitler ar {4 avut un astrolog care 11 syupea acestula murat coea co ar £1 vrut Hitler sf se tntingle Gh astrele, ined, mu te oft jucal Si lata c# tn ziua tn care Jupiter a ajuns pe cer tn opozitie cu Saturn gl cind tarte se fasea tn zadla Scorptomlul, tn opozitie cu Marte din zodia Tourulul (de la magtere), iar Saturn fn zodia Leulul, 1a 50" fata de Marte din Scorpion, dezastrul s-a produ, iar Stalin a ‘Anbit triumfator. De ce oare? \ xe6 Raspuncul ni-L dau tot astrele din sua de nagtere a lu L.V,Stalin, Soarele cu Nepeun gi cu Grams, 1a nagterea ut, Se gaseau tn trigon de protecgie (Linia continu din fi- awa). In aise ctnd a dat lovitura de marte lut Hitler, Yarte gf Saturn (Woingg 1 lnprojurarile) au ajurs pe cer tn aspect favorabil gi anbele planete tn aspect bun cu Jupiter din ziua tagtore a Lut Stalin, Apare astfel un al dotlea triurght cechtlateral = trigon ~ (Lina punctata). ‘Suprapmtnd teiurghiul de protectie de 1a nagtere poste ‘riughiul care a prezidat victoria, obginem figura de mal sus 4n care Soarele, Harte, Urams, Saturn, Nepeun gi Jupiter se isese distargate la ‘cite 60". Saile gi trigane, spn setrologit! Desigur ca o configuratie astrald mat desavirgita ca aceasta este cu nepucings! ROMANIA TRECUTA $I VIITOARE iN LUMINA ASTRELOR ct un ax din lunes acoast my poate avea dectt 0 ain ‘Ard mand i o singura patrie-mant. Patria nosete® mani ‘este Romdnla, Pe panintul sfintit cu lacrinile si singele ero- flor care smu Jertfit pentru apararea ei, patria este tot co fen mai scum pe lime, este Tocul nostrud adifost, “eurnul fete de scapare", cim spuno pealmistul, In patria-rana va rebut 62 m0 gisim Linlgtea si paces. Teneru aceasta, avon datoria ed cercetam, st cunnagtem st 58 tndepLinin, cu volngd gi cu gttina, confitiile Hintstit 3 pictl, Trebuite sa realisam, tn peiml rind, pacea cu nod ‘gine, care nu vine 1a simpla mastra dering, cl dupa pune rea ef tn ecuntic, dup complicata cautare gi gisire a nacu- mecutelor, aga cum tn gtilna pozitiva nici o realizare mt aia mu s-a putut cbtine fara informyit carplete, fara sta- ruinga, peicopore gt tenacitate tn actiune. ‘Informatia este esentiala my rum portru a gti ctta sare trebuie pust in mlncare sau pentru a gti ce tncarcatura ‘uportal o magina pe un drum reted sau plin de gropt, cl pentru 2 9UL cum, cind gt tn ce conditit terestre sau astrale se poa- te procice un lucru sau 0 stare de lueruri. ‘v Snvajat sa calculan tn ce porioade ale anulut ziua ste egalé cu’ moptea, ctr se prodee Ineunecinna do Soare sau do Lure, ctr este ‘bine sa aran sau s2 tnsamtnyan, dar mt am Anvajat ‘ctr gt sub co configuragit astrale este bine £4 facem reform politice sau aduinistrative, ad stabilim relatsi elle gi sa ne ferin de cele prime jdioase, ‘Busta o multine de intelectuali sau peeudo-intelectu- 11 care neaga orice corelayie dintre am gi univers; et retusa ice informyie care ar putea af le ajite la cumasterea de Sine gi a celorlaly{ aamenii 191 aleg colaboratort redemn, ‘radstort gi lagi. Tn cet clneizect de ant de studit gt cercet det practice Pantry cunoagterea cmului si a polibilitayslor sale de dezvol- are, m-am putut da seam ctt de superficials gf ett de slats8 ‘este progitirea omlui fata do cole mai elomntare nogsunt rivird cunoegterea senenilor sai. Pot da ca exaxplu fapeul e& fin cet peste 3000 de medici care au fost tn casa mes (ru ca st mf consulte el pe mine, ci eu pe et), nici uml mu a gtiut cit trebute sf creased mina omit. Chnervan doar atit, ca tof coptit se masc cu capil mare $i mina mica, dor nimeni mi ge introata cit trebute sf creascd mina gi ce corelatie poate asta there trsusirile $1 aptitudinile celor cu mina lunga $1 rina scurta. Dir, sf mat vorbin gi de alte corelayis. ‘UU tofi omenli, cu puyina gcinpa de carte, c@ tntre: luna gf spe asrilor gt oceanelor exista o corelatie, pentru ca altfel au ar apare flual si reflual, la pozigiile binecu- reecute ale Soarelut gi Lunti. Foarte pu;int oament morg mat, Gepurte cu gindul caso ingeloaga ca apa din corpul mostra (cam 65%) este gi ea receptive faja do influenga nti, a Soa relut $1 altor planete gi cd mu fara o cauza bin dotermtnata pot apices la oa stari maladive sau indispoziyii, in Civda analizelor medical "foarte bine”. Te daca aceasta, dovesc sa insist mat mult asupra core lagidlor dintre configuratisle astrale ¢1 eveninertele politi ce care au avut loc tn trecut $1 asjuctele de viitor. Viitorul se poate dedhce din trecut, pontru ca adsta o ewlufie cieli- ca a evenimentelor. “Istoria se ropata”, pentru ca $1 configy- rapiile astrale se repeta, "Dumezeu aduce iaragt tnapot ce a recut”, tar pe Fantotul acesta "sinqura jermnenta este ne permanciga” (Keishneenrt). Hote de mare taportana tncepytul Werurilor, adied “scartul", gh deplina cwoagtere a condititior erestre $l astrale 1h care fceye orice lucru, ‘aga cim, 1a nagterea nil ar, ste Sajertant sa cv" moagtem condigia creditara, astrala gi sociala care plaseaza pe roul-rascut "po orbita deotinulus sau", configuray le astrale 31 sociale din eomonul Lmoneterit wut stat pot feniga, 4m Lins mars, vistorul acelu stat. "noania de astari s-a nascut 1a 24 ianuarie/ 5 fotrua re 1859. Actul Uniris sa seanat La ora 2.38 pum.y aga can flat din datele culese de astrologil renin Armand Constant rescu din Bucuregts (ora 2.38 este ura reala Faya de Oreerch) ata horoscopul 48elL, tntecnit dina datele de mat s fig itis tn hatne de sartatoare ca o mireasd, Rominia t= nora 9 frumaed gi-a print mirole,tn persoana Tut A.1.Cuza, ‘es Domitor al Frincimtelor Unite. x suprapus planetele ‘in cena de nagtece 9 Dommicorulut peste planetele din ziu de 24 tamorie/S februarie 1859, data Unirli Principatelor. La fama un grad distanga do Vems a Tari se gasea Ura, 1a rastereaDomitorulus, In 1839, Uranus se gasea 1a 29° tn consvelayia Taurulul, Jar dup’ gapte and, el @ avansat pind tnd a facut opoedgse cu Venus al Jarl gt cu Urams al. Doel tort. Aduntre sapte ant 1a anil 1859, obginan aml 1866, an tnd Domitorul « fost eilit 28 abdice de catre 0 coalitie co- rupea dine Iiterali-radicall $1 conservatori. ‘Sa realizat un aspect negativ dintre Verus st Urants, care, fn majoritatea camurilor de rupere a relatitlor, apare 2 0 lovitura de traznet gf separd pe cel ce s-au unit. ‘pt A.1,Cuza a urmat Carol T, care nu avea dectt 27 de fond tnd a foxt acs ca Doenitor tr 1866 (apoi Rege din 1881 tna fn 1914). Doenda ut a durat 49 de antadica de 7 x 7 an la martes sa, Uranus ajuriese pe cer in opozitie cu Saturn al Rondniet, sar Saturn din arul rortit - 1914 ~ a ajuns La 90°,deck tn cruce cu Marte din horoscopal tari In cet 49 de ant de donnie, aspectele cole mai mefavorabile sau produs tn anit 1889, ctnd Saturn a revenit pe locul din ztua semdrii actulut Unirit gi tn 1907, etd Saturn a trecut poste Nepeun gf peste Meridian Tait. Aspoctele au ca interpretare starile de ne~ suljusize, dificultapile gi lipsa de insptratie pentru redre- ‘area imdiata a sitwtiel, confirmate de rascoalele ardnogtt din andi respectivi gi, mai ales, rascoala din 1907 Tehivalentul Lul 49 este 13 (4+9), pe care 12 gAsin gi 1a A.l.Guza, ales Domitor efi avea virsta de 39 de ant (trek cfeluri de 13 ani). Clelul de 13 ant reprezinta, de fapt, po- Hlodicitates Jupiter-Neptun, Acest ciclu este foarte important tat ales yontrw Roninia, care {1 aco po Neptin 1a Meridian, tar ‘Jupiter in sectorul relagitlor anicale, relaciv bine asp: tut do Soare, Ca aceat ciclt este attt de important pentru pe riodiettatile tstorice o arata evenimntele care s-au petrocut ‘pf dupa noartea lui Carol I, Aga, de exemplu, Regele Ferdinand 1, care a urmat dupa Carol Ta murit la 13 ant dup wearea ‘pe tron (1914-1927) TIntre prima gi 3 down urcare po tron a Lut Mihat stat 13 ant. ‘Carol al T-lea aosre la 13 ani dup abicare, La fost silit sa abstice 1a 13 ant dupa martea tatalut sau, Die tatura rogala a lut Garol al II-lea a distrus Migcarea Legio- rua din Roadnia dupa 13 ant do La taftingarea et, Cornelit orkeam a fost asasinat 1a virsta do 39 do-ant (deci la trel cfeluri &e 13 ani). Figura cea mat repreaomtativa a rogimilul commist din Rowfinta, Gheorghe Georghtu-Do}, mare la 13 ant dup alegerea sca inrainistr. ‘he repint cd gf Oe. Poreu rows a murit Le 13 ant dupe ramen sich preyedinie al guvocnulut Kevolut sonar In anul 1967, Nicolae Caoupescu a dovenit Progedi mele Constttulut de Stat, adies qeful statulut readin. Tn al 1980, srau taplinit, deci, 13 ant de la trecauarea lu. Este fires. ‘8 umarim aceasta Scadonta 91 sa studion aspoctele plavetare in horescopal ait gi al yefulul statulul In fafa astrogramlor suprapuse, ranti, jar 44 sinplu, consternit do configurayiile existente Soarele din ziut miglerii lai Mcolae Ganujescu este suxapis peste Soarele Rimini; Mercur ~ supcapus peste st vercurs Jupiter ~ peste Jupiter, gt Saturn ~ peste Saturn, In Col 59 de ant care rau scurs de Ta nagteren Rominies st de la festerea. Tut Nicolae Coauescty acesteplanete ou everdt pe tcolagi loc, wetnd 8A spun cf ascersiunen 1ut Nicolae Cea feoct a fost favorizaté de astre. mai tarte oe pioee tn rdu sepecti dich, Marte al Tacit fapé de Marte al lui Nicolae Cenugecu 9¢ af18 exact 1a 160". Gu alte cute, ce wren ely fu wren ara! ce vren Tara, vrea el (au mu poate €l), 1m arul 1967, Saturna trecut peste Harte al Tarit gi a ‘aevt oposite cu Mirte al lil Nicolae Coaugesc. Vremiile a fost grele 91 pentru el, pentru Ronda. In septenbrie- oc~ tonbrie 1980, Saturn a Erocut poste Marte al lui Ricelae Ceau- feocu gl a facur opzzifie cu Parte din Poroscopl Rodnie!, Configaratia corespine decacordulul vongel cu inre rare Ingrudene, vendinga de a urn reacjile inpulve, fara a ft ve cont_de urmiei, Acacirt violene din partes edversariior, (heltirt ascinee pl unori atentate, rlayurmarea situaiel, cadaricires planilor $1 renumgart dezaustatoare. 4m legaturd cu anal 1967, mal pon aduga ca, peste 21 o ant, ce Uranus oe ve gaat Ia 90" (adiea tn cruce) cu po- iia pe care aceasta plaretd a awt-o in anil 1967, ve pot lovinpla ovenimence gi mai grave peneru Nicolae Ceaupescu, S& agteptan, deel, pe 198, care va ace schibirl mot importa {din pct at vedere al attutiel palitice 9l erornice, re Jagitle eu alee yért indepartate ctr eturci wn rare rol. ‘Sotury, aflat tn sectoral finajelor, corespinde uree siftettayt finaetare, feast sector, swaps peste constela Vio Ueuli, ar trebul s2-L tndeme'pe condxcatort 58 cheltu- lasca mal fujin peneru parte, sorb, propa 1 vizite dineite. De asenenes, Harte in sectorul psifiel seciale 9 egitirtlor ‘mitere, mcesita eholtullt, care treble 2 Ieinnee faa de orice alte cheleuleli. Roinia trebule af Cle ‘ect gta de aparare. Gel co citese aceste rinckrl 58 mi ulte, ca af pata lamurt gf pe alts, e@, potrivielegilor raturi migra tuntle luturor wiejuitearelor, deci i ale camentlor, tamara sens mind. Thea aft face 0 experiensd, tn plind rogee, cu un glob care svar rotl de lo apn spre Tisirit gf att tntepea asupra 1 un favcieul de Tuning, Luin at serge de la rasaeit spre suis. AGA putea obeerve, atinet, cam fluturls de roapte arse rerge tojt dupé lunind, adicd do 2a rasarit opre opus, aga com ‘9 imacitle, vendinya de expersiune risdjurmeazd acelag! dunt Syro Oectdont! Cig cament Fug din apus spre Rusia? Cet malgs fg din Rusia opre apus! Fonanerul acesta, cunoseut tn istorka razbosielor prin denumirea de "kigcare tn omcinexs 91 antici- reza” explica gi egecul actiuntlor militare care au pornit: de 1a Apus spre Rasarit. Bkemple coavingacoare aven In actiunile {ut Napoleon gi Bitter. Fericolul, pentru magi, vine din partea Gkinet, care poate ataca Rusia direpre Rasarit spre Apus. Fencru Rondnia, entru Buropa gi poate chiar pentru dworica, expanstunca rsd ar putes fi 0 anentoqare, dacd ma ar ceota 1 pen ijt anninaren chines, cae 1 ota ot Buropa gi Aworica vor trebut sa Sntaressca gi of apere cu stragnicie portile dinspee raearit. Rowdnia trobuie ajutata s8 dovind acel "stat tampon" incre Fasarit gi Apus, core s& reziste expmnetunis nuiegt, ferind Buropa ji luma Libera de mardanele, lentnisnele gi stalinismele care au frygrozit tnreaga centre, SCADENTA ASTRALA A DICTATURILOR In capitolul "Yistorcsl 19 Iain asteloe™ an co- reneat © serie do eenimnte legate de revendrea I Juntter Tneenpieyie ca eptan, te Ta 13 ant. Th centimarea stiller # cercetariloc mele, am cules infrmti gi dope alte periodieieayt ea scaderge astral Greerinato to Toveives stor plarace 10 acelayt Ive fats de fesitia Tor din rium de iptre um om a de ka Sreeptal owt peonde ingrtatte frercan ait articol, am dot ca nmi oi scadega asceald din tom do sagtero Tul Sean, cae, fiiel seat th {bela Coreicormlul, swt ca planeta domiamta pe Sim, @ tral migcare do resluyie este do 29 ani. Du warten i tenin, tn 1924, um. Stalin, care.» mit in anil 1953, et wrt dh 29 60 ant. Tn ide raqtore a Tu Nicolae Gnigesci Soaele 30 taoea tn contolayia Vareitoral, a ears planeta doetnanca fee Ura, caro Cevitw ps Toca in eltn de mage dt 8 Ge ans, teh 84 de ant Ura pcurge 360", reat c& 9" Te pareurge tn 21 do ani (4x 90 = 360). Def,tot a 21 de ant Oram fave cruce (60°) eel tru. threle istorice vin s4 speijine st conflme snter~ srecaren egativa a aces aspoct cate, £9 car dctatorslors ‘eauat fribupires dictatrit sou chiar marten dictator, Toth efteve exaple: 1 poteon, Bomrarte. a Snetaurat 0 rang eum dicratorial tn motoneie 1799 91.4 mie Mn lun Pat 1821, fica dip 21 co‘ gi 6 Lint, tere dente. geful Fortius Nast din Goren sla tn an 1900 Dig 21 oe ay el 8 eee atl gor flag rior, cave oa fot fata STinboottnd a motu yaxoren tm Tealia tn aml 1922. pa 21 de aniyadica in 1943, detatura fascist In Tea Sa abate. fe hicohito, ytatlJapntos, @ aut paterea abeolu- 4 tn Japnia din aul 1926 pnt 4m al 1947, adic 20 0 ant.5, Nicolae Ceaugescu a doventt Pregedincele Const liulut Stat in Reatnia, instaurtnd dictatura comnista, 1a data do 9 cecenbrie 1967. "fn anal 1988 se Implinese 21 de ant do ta aceasta data, Configurayia negativa a lut Uramis a tuceput, fed, chiar din deceatrie 1985, Urmarind ughlurile de 90° po astrugranele alacurate, constatam cu surprindere cd toate au determina prabugirile dictaturilor instaurate de Napoleon, Hitler, Mssolint gi HWirohita. Cu acestes An fags, cititorul este Iasat ef traga, ‘ngur ‘coneluzia in legaturd cu cel de-al cincilea dictator, cia, dupa 21 de ant de diceatura commlsea tn Renda, les Argeles, 16 aprilte 1968 ASTROLOGIA LA CASA ALBA a tmeptul Tumi mi 1988, postul de radio Buropa Li- feed a transmis urnttorul interviu An legatura cu agi catia creata do crodinta tn astrologie a sotilor Reagan $1, mi ales, a dommet Yancy Reagan, care conta ci repularit te un astrolog. Roproducen mat jos intrebarile puse de dl. Nestor Rates de La postul de radio Buropa Libera 1 raspusurile astrologi- 1s romin, al. Floeian Onitza, cin Los Angeles. Interviul a fost precedat de urnitoarea tntrocucere: Exista 0 nowl categorie de city - a spus dl. Nestor Rate ~ pe caro anericanti au nurit-o "kise and tell books", 0 reste care tgi are originea tn comportanentul reprobabil al lum bizbet care are Iegaturi amoroase cu o fomsie ¢i, apot, ovesteste totul prietentlor sat. Jn contextul actual, eqresta so referd 1a cartile pe care anmite persoane cu furetLi inalte adniniatrative se gcd ese sa le serie infatd dups co intra in viata particulara. Sire unele cargi care dendlute lucrurt meplacute eau scanda— Toase despre alft mnbri ai guermilul sau despre progedintele frougi. Au aparut mai multe volume de acest gen tn anii din luni, ‘cel mi proaspit, publicat stpeantna aceasta, ftird cel al fostulul mintstru de finage si director excutiv al Caset lke, Dom Regan. Cartes se incitulears "De 1a Wall Street la Washington" gi este crontca unui birbat care, dps o lata plin de succese tn afaceri, cauta realtzarea tn funegit Snalte tn Administragia Reagan. El a foot Anlocutt tn tapreju- ar mu toon placite, tn rm afscerts Iranlut. cartes congine marturii gi obeervatis interesante Geopre activitayile gwernimentale qi dez@luiri net mult sa mi. puin senzayionale, care denotd, adesea, 0 dorinya de ‘evangd sau chdar de rasbmare. ocupiqul eritictlor sale oe trdreapea cel mat frocvent Impotriva sofiet preyedintelut, Nancy Reagan, clreia 2h repeo- ‘tad diverse interferenge in activitayile givernmentale,se Cartes Lut Donald Regan sugereaza unele teme de dsc le gi conrowrse din cele mai interesante, de pilds, rolul Soviet pregedimelut Reagan tn eistemil gwervanental sou ets ca celor ce serwese temporar fn posturi gvernancreale, ‘feeogia principsla, mea, a feet stinita alei de exvalutrea publica c4 sotlt Reagan consulta cu regularitate un astrolog, ale carui preziceri ar fi cortat la adoptarea nor docizii’presidonpiate, do emaplu, la stabilirea datelor nor calatorts sau tneiUnirs i dlscuyss. ‘Aecast denvaluire, confirma pin de Casa Albi, a peileguit obeorvatit ironice, conmntarii incisive gi carica- Trt grotegtt 1a arese sotilor Reagan, Preyedinele s-a apdrat viguros, prectzind ca ou a a~ optat nici o dectzte ingortanta pe taza prezicerilor astrolo- sce. Controversa este, trea, tn plint desfagurare. ‘Aj wea 2 cxaminm Citeva appecte ale, acestel contro- focti, mam adresat unt astrolog. DL. Florian Onitza este, probabil, cel mi cumescut astrolog ronan, celebeu fre fe vremea cind gi fn Rondnia exista un interes public pentru {influenja astrelor aura comhdtet gi destinulut umn, DL, Onitza traieste tn prezent 1a Los Argeles gf sintem tn le satura tolefonica cu doania sa. Nestor ate: - Dommule Onitza, cum apare, din punctul dv, de vedere, toata aceasta agitayie sttrnita de demaluires fapeului ca propodintele Reagan gi, mat ales, sotia lui, Nancy Reagan, 191 consulta horoccopul gi jin sean de el? Florian Onitza: - Get ce se’agita mi curase sufictent corelajitle dintre Ou gi Univers. Aceste corelatit sine tot atit de reale ca gi corelajia dintre ammtinurl gi postgia Soarelut faya de Pantne. Nestor Katey: ~ Credeti, deci, c& mi este nimic ridical sau reprobabil tn ineoresul lor poncru astrologie? Seatses chiar doringa dv. c@ toats lumee 08 4a in serioe astrologia, Florian Onitza: ~ Tretuie s4 0 1a tn serioe, deoarece, pe coata suprafaya globulul pamtneesc, aamenlt nascuyt 49 ace- lagi tiap au trasaturi de tomeranent 91 caracter foarte ase rmimicoare; dect exista, peste influenga ereditara, peste cea sociala, o alta influema, care mi ponte fi decke Snfluenga, astrelor, care constitule un fel de ciyar in care so toarra gi se yeofileaza personalitatea omulul, Acest tipur mi poate £1 39 sfarinat de nici o alté putere, pentru c8 mu exist 0 alta pu tere mai mare dectt Universul, care madeleara oml cu flecare configuratie astral. Nestor Fates: ~ Cm va explicati descrierile caractoro- ogice pe care le fac astrologit, inelusiv prezicerile de wsitor? Florian Onitza: ~ Ta, prezicerile de vittor stnt dever~ inate totdeauna de un aga-2ia "stress astral”. cd la rag terea uni om, 94 zican cd Soarcle este afectat de opozitia Jui Saturn, aturet insicele de vitalitate scade, clam pentru activitate scade gi el, iar oml poate si ath eyecurts unele fnaladis cronice se pot agrava, dae aceasta mi frsami c&, da- CH un om fai Sngrijeqte sinatavan, mu poate Infrunta acest leyect. Bu nu sine pentru fatalitate 41 mi cred tn puterea imoluta a astrelor. fi susfin c@ influorya lor poate £1 neu tralizata in parte sau total, daca oamenti se ocupt de sintta~ tea lor, de viata lor, de persoralitatea 1 potengialul lor Semascut Testor Fateg: ~ De pilda, din disputele sttmnite de a~ east carte publicata de Donald Regan, se spine c4 deanna Reagan Lar £1 determinat pe soqul ef s2/mu efectueze anmite calatorii in zilele pe care aotrologul. lea considerat pericu- Josse. De unde gi cum so poate gti cé Tmt sau marti, de enmplu, ar putea fio xf periculoast pentru calatortt, pentru © anmita perscans? Florian Onitza: - Foarte simplu, pentru c&, daca la da~ 1a de nagtere, sa zicen c# porsoana are pe Marte 1a 10 grade tn conmtelagia Berbeculut, im prtoada in care Saturn se va isi pe cer la 10 grade In Capricorn, va fi fn cruce cu Marte, Acest aspect, Amotdaaua, predispune (nu iapure) 4a aceddente, dncidente ‘sau plerderi.. Nu uita c& tofl prege- digit care au euferit arbmate (eu am scris aceasta tntr-un lar) ay awe accle atentate cfnd Harte cu Saturn au fost fn au aspect, AUIE Kennedy, cft gf Lincoln sau Reagan, au avit feract acelapl aspect. Interpretarile aspectelor se fac pe ob- servahil gi vorificart practice, mi pe fantezta unor astrologt ameter. = 0 tmerebare pe care 9i-0 pine, banutesc, te cum arame gi do co dispoctta astrelor ave sa influenese viaga mca sau viaga mea financiard? Florian Onitza: ~ Ute de co: noi, tn momencul primesoo resplragii, adica ature cind copilul (ipa prima data Leqsad din ptntec, se tneimpla invacia sau patrunderea mediulut coe talc tn alveole, Acest mail coamic extern imprint vietSi. bio logice un arumit ritm, pentru ca tn alveole rantie apradmtiv 25% din prima respiratie, cunscut in mdicint sub nmele de “ner rezicual”. Acest vitm biologic se mentine pint la moarte ‘gl mu poate £4 afectat doctt de planatele care ajung in dajad— rie cu cele care au foot la nagtere. Nestor Rates: ~ Asta ar putea si fle o influenya asupra satay, asupra evoluyiei? Flortan Onttzat = Da, pentru cd sanatatea Fisted 91 cea vorala merg mina in atna, Un om care este bolmy nu etndegte ca un om sanatos. Nestor Rates? - Dar de ce mi-ar merge prost tn afacert sau ag avea o deztlusie sontinertala? Florian Onitza: ~ $1 asta se poate, deoarece Venus git vernenza viaya afoctivd gi daca Venus, de oxmpli, este unkrit de Saturn sau Uranus, pot sd apara oveninence potrivnice, Sa ‘obeervat 1 confirmat din statistictle inteenite de astrologl 2 orice aspect favorabll fad de Vorus, faya de Soare sau Li rf aduce succes 1 relayitle cu luna, cu oaments. Nestor Rates: ~ Tar stig, desigur, c& gtitnga,vorbesc de gtlinga pozitive, considera ca toate aceate Iueruri mau nici 0 taza in lumea reala gi c@ afnt fantezit sau prejudbcati Florian Onitza: ~ Da, peneru ca stn lucrurt care mse explica, ci se constatay oml de gttinga, tna, vrea eqplicatit 1a orice. Bu nu pot 8 explic de ce ogarul are p= ‘cloare "lurgi gi de co mopeul le are scurte, de ce un fom are ocht allugtrt, Jar altul £1 are negrt sau capri. A cestea int lucruri care se constata, mi se explica. Nestor Rateg: ~ ar horascospele sine foarte diferite de 1a un astrolog 1a altul, de mite ori chiar contradictori, ona co ma faco sa cred ca'ciclurile astrale, posi ia planete” lor etc. oe preteaca 1a incerpretari diferite gi subiective. Florian Onitza: ~ Sigur, pentru ca migi din cet co se cup de astrologie mu au suficionta pregatire pentru aceasta, Naat daca cercetatorul tiwaa sa corelese interpeetarile di- verse $1 unsort contradictorii ale fejei, afinilor, scrisulut st configurayitlor astrale pot fi evitate erorile, deoarece (oate concura 1a zidirea gi curaagterea unit os, Nestor Fates: ~ Cum alcatults dv. horoscopal sau astro- 6 pram, cum ati demumit-o, fie fn general, de goml celor pu biieate im ziare, fle tn particular? Florian Onitzat - An nevote de datele de nagtere, care alettulese partes astrologicd. Agot am nevcie de form mini— Jor, flexibiLttates degetelor, form lor, raportul dine mind i fad, dintre palmt gi degote, dooarece acestea vorbasc mal {are gi mat slocer dectt gura. Nestor Rates: ~ $1 ce facett cu aceste informayit? Florian Onitza: ~ Toate aceate informyst le corelez st fac operatia pictorulul care gtie 52 tnbine culorile pe 0 pin vA. My este de mirare c& albal st alaturi de negru Sntr-o picturd, aga duph cum un om poate avea calitati 1 defect. Sigur cf uy agerolog anator, dict eate ¢1 peaimist, observa ele aspecte negative la un cm, scot tn relief ram! partes ogativa a flinget Lut. eator Rateg: ~ $k unde Sotervin astrele? Florian Onitza: ~ Astrele intervin 1a interpretarea configurayiilor astrale, dooarece planetele a interpretari, atit fn semele zodiacale tn care se gisesc, clt gl tn unghtu ‘ile de deschidere dintre ele. In astrologie, unghturtle de 60 51 120 do grade sire favorabtle. Cvadraturile (90 de grade) gi opontyLile stne nogative gf mi este bine ca un om 68.ta hota iri importance ctrd aspectele stnt nefavorabile. Testor Rateg: Cum se personlizaazd aceste disporitss astrale? Florian Onttza: - Flecare on are astrograna ut, tar ‘astrologul se ulta tn efemride gi vede ce aspacte are persoa- a respoctiva la data care 11 interesaazd, Astrologul. compara ozititle actuale cu cele de 1a magtere gl, daca mu sint favo- rabile, poate da sfatul de a axtm lusres inigtativelor pt Ja viltorul aspect bun. Nestor Rates: ~ Plecare om are o astrogrand personala? Florian Onttza: ~ Sigur cd da, pentru cd astrograna re~ wrezimd tiparul coonic care se schinba din mirut tn minut, hoarece astrele se migcd necontentt, Nistor Raves: ~ In furctie de ce? Florian Onitza: ~ Ficcare plareta are migcarea et de revoluyie. De exemplu, Jupiter, la Sneerval de 12 ant revine {tn acelagi loc, termintndig! o cursd. Satur la 29 de ant, Uamas-1a 84 de ant, Nepeun - 1a 164 de ani, tar Pluto ~ 1a 230 de ant,e Nestor Rateg! ~ De ce depiide astrograna ma personal, Yoroscopal meu? Florian Onitea: ~ Depinde de anil, luna, ziua, ora gi ocul nagterss. Nestor Rates: ~ Keven a subiectul iniial, banese cd, tm opinia dv., proyedintele Ronald Reagan gi ‘sopia fac foarte bine 8 fall th considerate interpretarile astrologice. Florian Unites: - Fac foarte bine, tumai s4 nu exage- ese, Vel, asta-t nemorocivea In Americal Oanenti cred cu 0 ‘uring nemaiponensta, uluitoare. Nestor Ratog: ~"Cu alte cuvinte, gasiti gi primejdit tn Florian Onitza: ~ Sigur cd da. Prinejllile afar cfnd se cord o valoare abnoluca acestor configurayit gi mu se a im porcarga gi celorlalte contigit terestre existente fntr-o tard. Igeabd vei avea eu aspacte bune si guvernez 0 tard, daca ms ae colatoratori de cinete gi de caracter. Incotdeauna trebuie ‘88 corelan coniiftile astrale cu cele verestre. ‘ci se vermin interviul po care Ivan acordat postulul de radio Buropa Libera. Pentru a putea cunoaste oamenli ca sii putem select io~ na, este abooluté nevoie de gtiinta donumita caractero- Logie, cam an aratat 1a Corgresul Acadeniet Rondno-Anericane {nue fn luna mai 1988 1a Universitacea din Portland, Oregon. Lacrarea prezentats 1a Oorgres se incituleaza’"Compled- ates structurii omilul g1 diversitatea caracterelor". Urmeaz’ vexcul integral al lucrdrit. COMPLEXITATEA STRUCTURII OMULUI §I DIVERSITATEA CARACTERELOR Mamot Astrologia_m rezoiva problem ccunoagtertt mul 9 « posibilieatlor uf de denoltare. Este abeolut cesar ‘st fie Largit cadeul de referinte. nerebarea pe care mina pis-o milti intelectunlt de runte eate aceasta: "De ce fetrologia, nich dup 5000 de ant de cbservatit ‘pt credings 1p influenga astrelor asupra vioqit omilul, m Sra putt impure ca getinya?” Tn cole co urmazd, fncerc o8 raspund la tntrebare. jeest rospune 11 dau dupt 56 de ant de studit gl cer- cette practice pentru cunoagterea cml gt a posibilitays~ lor 1ut de dezleare. ‘fx pornit de 1a cele 12 sods gi, pentru c@ am fret] nit foarce multe mepotrivirl, an Largit ‘cadrul de referinge, Inclustnd in studitle 94 Cercetarile male fixiognmia, chiro” logia, grafologia 51, 1a urn de tot, a Intoontt 1m test do nteligenga gt culewa inard. ‘Osea ce ma sixpeine, inca din adslescen,a, au fost, mele deosebirt profunde intre gement, chiar tntre genent univiteling, ndscugt din acelagi clint genetic. Toeina de a cunoagte cauele ma trdemrat od le fac anumite misurdtors, cu care ocazie an constatat cd rapoartele de proporyioralitate incre fayd gi mfint, incre palm qt de~ mete, m au fost la fel. Stuflinhrle mal ttrztu gi Lintile almel, de asenenea am constatat cf "goografia minis" mi eraon Adereics, degt diferena de timp tntre nagterea umiia gt a celuilalt mu dopagoa 15 minute, Ham convins in acest fol ca ‘ral mu este numa prodisul aatrelor, ei gt al ereditagii, al cromozomtlor, al modiulut fanllial ¢i social, care las urme atit pe fad, cit gl po afintle omilut. ti este fara impor- ‘tanga acest Uoxt din cartes lui Tov, cap.37:7, unde se spune: "Dunezou pocetlutegte mina tuturor camenilor, pencry cf tog 68 oe recunoasca de fapcurt ale Lut." In unelo tradicert ale Sfintet Seripruri, vextul pare gi mai clar, adted: “el posta 4 cumeccuta fapeura Lut." In privinga influenget ereditayii, int amintesc do ur nitosrea tntinplare: pe Ling terenul nostru de Joc cu mingea, rintre coptii antrenayi la Joc, se gisea gt unl despre care ‘Vecinul meu, wltindi-se ml atent 1a el, a spust "Asta tre- Yule sa fie al lui Petrugea, pentru ca seaman tare bine cu lj are faja gi ochit Lut." fner-adevar, coptlul era al Lut Petru. Cadrul restrins de referinga al astrologie! a fost, astfol, largit prin observatitle culese de Fiziogremigti, po ‘trivit convingerit ca pe ings astre, tata gi mma au, dest— gur, 0 influanya deosehit de inporcanta asupra caracterult 1 frousirdlor prunculut lor. Mal cirziu, tn anti do gcoald, am cbservat ca serioul lovilor 1 studergtlor difera foarte mlt de la am la ca. An ‘nclus in cadrul de referinye gt grafologia. Pontru a putea studia atent particularitayile mtintlor sf Linttlor palees fara a ft nevolt 24 rapesc milt timp per Soanelor care tat solicttau un studiu ananungit, an recurs la fotografierea lintilor ralsare si apot, In Linigte, cu am- prentele, astrogram 91 scrisul ‘omlut ‘tn faa, Corclez im erpretarile i trag conelurii definitive. Cadrul de referinge a fast largit astfel 1 prin includerea chiresam- fet sau chirologiet. ersoanele care mau viritat mi-au cert diferite xplicayit in Legitura cu constatarLle mle, Insd ceaa co ‘spunea i putea sa ingeleagd nul mu era tot attt de bine fnyeles $1 de un altul. tan convine cf oameniii mi dau ace~ lagi conginue mfiuntlor, De exemplu, vorbineh-i unida despre calm, am constatat c el confurda aceasta stare cu Snctferen- a. Dapa mat milte discuyit qt explicagit cu difersss oament, cu diferite nivele de cultura, a trobuit 62 includ In cadrul Ge referinge gi testul de inceligenta qi cultura wmant, care 65 4 tot creseut pind 1a 0 suta do tnerebtri. In acest test, am ‘adiugat gt inerebarea: "Uo decoebire este incre calm gi ini~ ferenga?” Aca cim an eps mai sus, foarve mitt dintre cet chestionati au raspuns cf nu exista nici © deceehire. lata, rea, ca intro 2 venl la mine o studertd.care, dupa ce 8-2 fndit ywtin,a scris pe Airtic: "Calm este 0 rezerva tactta, {in timp ce iniiferenta este 0 totala nepartictpare!” Un raopane mat tam nicl c@ se putea, ‘O surpriza deceebita an avut-o dup vreo dot ant. de La cima visita a persoanet care a dat acest réspune tun la tn trebarea deopre calm si indiferent4. In ce a constat aceast surpriza? La aceeagi tnerebare, parsoana in caus a dat un réspuns foarte confuz, Mi-am pw atiwet Antrebarea de ce pri- tm data, raspuneul a oat abit de concis gi de co de asta da a este attt de meclar. ‘im apelat 1a astrologle 1 am comparat asyactele pla~ etare ale persoane’ din ziua 1n care a dat rdspursul bun cu cele din ziua tn care a dat raspunsul confuz, dupa dot ant. om pate constata c2, prima data, aspactele planetare ati fost fewelenee pentru roceptivitates mereala, tar dup dot ant, faspectele planetare au fost nefavorabile st confirmu stares Galadivd, peneru care agi venit La mire, cu doringa sit ‘spin in ce pertoadt ar {1 mat bine si-pi fact o operate. Tata cum am putt obtine un document pretios, din care rezul~ uh cd mot nu simcen tot tinpul tntr-o stare de recepeivitate ‘opeina gi mu totdeaura ne pute mengine 1a cel mas Anat mi~ wel de ‘njelegere gi exgrimare a gindurilor, emgiilor gi soreinentelor. Configurayiile astrale Joact un rol foarte tn portant. Ou aceasta introdicere, sf trocem acus La principalele clemence, somnalnente qi particularitati paiho-somtice care fisting pe un cm de alt om gi creazd tmensa diversitate a ca~ recterelor umne. 1, In friml rind, sin cele 12 constelatit, ccummscute mat bine stb demmizes de “aniii", avind flecare 0 planeta dominanes, derumtta"etapina’ constelatiot”. Denmires zoditlor cate prea cunoscuta, pentru a le ma ent sera. Mi tots oamenis cunmec cele sece’planete, care sarvesc sotict 1a Ancocmirea qi interpretarea unt horoscop, astfel ch le vol amined aga cim le isin in tabelele de pori(it pla~ retare, adich tn efemeride. Acestea cizc: Soarele, Lina, Mercury Verus, Marte, Jupiter, Saturn, Uramus,Nepeun i Pluto.6 2. in al dotlea rind, Lum tn raport cu Soarele,adics cele patru faze ale Lanti, plus cvadraturile 54 oporitia, adica Lana Plind, Acestea corespind cu cele patru tempera” fone clasice, adica sanguin), narvocul, biliosul 1 Limta- tieul. Cadratura gt opozitia ‘sine negative gt oe interpre teud tn conexiume cu celelalte configurayit astrale, 3. In al treilea rind, aste Ascendentul, adic women- tal prinet resptratii, calculat, binatnceles, dip ora gi mi rautul tn care omil 9@ nagte, Ascendontul poate ft gi el, ea orice planeta, in una dintre cele 12 corstelaysi. Yomentul primi resplratit este deosehit do inportant pontru ca tn lips respoctivd, sediul coauie din afars patrunde 1n alveo- Jele pulnorare 41 inprini nouluivnéscut un tmpuls, adica un ritm biologic ‘care se contima tomtd viata, prin apa- sioul "sor resid", tn propartie de 25H din capactatea plintnilor gt care mi se mi elimina pina 1a marte. Plane tele totre ele pot fi tn bun sau tn rau aspect, cele be find socotite unghturile de 60 gi 120 de grade, lar cele re- Je {Lind unghturite de 90 gL de 180 de grade. Conjunet ttle, adica O grade, pot f1 91 bune gi rele, depinde de planctele respective. 4, Piztognomta cuprinde gt uele caractertart privind form fefei 91 an gasit caractertzarea destul de imeresanta a fefei rotunde, ovale, pltrato, droptunghtulare gi tri- Ughtulare, cu baza superinera decoltata, sau triughiul tm tors, adicd barbia qf etajul inferior mat’ dezvoltat. 5, Muinile poc fi egale cu tnaltima fetel, pot fl mi lung sau mai scurte ca faya, flecare perticularitate avind smermretari caracterologice dbosebite, Trebule sf ge gtie ca ogi copiit se nase cu capul mre gi mina mica, lar aina tre- ‘ule si creasca find acopera faya. 6. Degetele pot {1 contce, ascuyite sau pétrate. 7. ste, de asenenea, inyortant de studiat daca dege~ tele sine fepone, flexibile sau tneowlate spre interior palms, 8. Unghiile pot f1 lung, scurte, Inovolate etc. 9, Lintite palmel se stuiaza ca rama @i pot £33 nor male, pugine sau extrem de rumeroase. 10, Nu ste fara imortana consistenja mlinii, care poste fi normala, plima sau osoes. 11, Una din particularitaytie importante la cm este, 6 estgur, culoarea ochilor, care pot fi: mgr sau cdprul, verzi gi albastri. 12, Sine foarte importante cele tret etaje ale fetet: frances, etajul mijlocis, cu maul, $1 etajul inferior, adiea recilarcle oi barkta. 13, Gorpul poate 1 mic, mre sou inalt, eventual ‘lab, gras sau rormal, tine propor tonat. 16, Tneervalul dintre nas gi gura are gi el vreo cine parcicularitati, putted {1 mic, me, dept, comex sau 15, Form crantulul, tn profil, poste £1 rormal, bra~ hicefald sau dolitecefala. 16, In legaturd cu grafologia, aairtesc cA, in general, serisul poate fl vertical, tncLingt, continn, adica cu Lite- re legate, poate ft tocat, ascendort, deacendent, tneheeutt, teprigtiat, mare, mic, glatiolat eau dinameen. ‘sceatea sine doar o micd parte din particularitattle sf comalnentele care ne diferentiazA unl de altul. St to- tupl, peobabilitatea gistrit a dot oament perfect identict ca data de nagtere, particularitayt potho-somtice gi parti- ‘cularitati ale scrierii, este de I la cfteva mtltarde, Sen- mimentele qi particularitatile tnjirate mi sus crese n rrogresie gemmetrica, iar rezultatul ‘bjime nmi din sex aint nici dat cament Lf fel" gf cf Natura sau Dumezeu creazd ‘amet gi umd tipurt originale. ‘ele tret elenerte care determini, aqadar, structura gf ourastrictura atit de comlod a flpeurit imine stint: creditaten, configuratiile astrale @i mdiul tn care se myte ff se denolta aceasta. Aceste elemmnte aleftutesc tiparul tn Care oe profileasd 91 se dezvolté intividalttates gt perso- ralitates noastrd, despre care Goothe a spux cA nict 0 putere din lume nu Le poate schinn ‘eLind acest lucru gi tnelogtnd ci nick mul, modelat e acest tipmr, mi se poate schinba, vom putea sf fin mi in Gdulgengs fai de sonerdi nogtri. Flecarul on ft place 8 se ‘conic dup {dete Lut gf mi acces wor st girdeascdlaltul Feneru el, s8-1 eritice sau at-1 tnpurd alte convingert, care, deen, eine total diferite de ale sale. ‘nent mi este vinowt 4, 1a ragterea sa, Soarele segasea In opozitie cu Saturn sau in ru aspect cu Marte. rebule sil invidien pe cet care, ajutat de planete tn bun aspect 1a napterea lor, obgin succese mai milte gi mai mari ect rot. oi oament pot fi nascujt tn acecasi constelatie de Foc, de cxumlu, fara sa fle a fel de imulsivi. Bate cuft- ‘cient ca unul din et sf aibé Lana tn cregtere gi fm oporitie ‘cutarte, la mgtere, Sar celalalt ef'aibs Luna th scadere $i {mn bun aspect cu Jupiter. Cel cu fata pitrata ve fi mal greu de conbitut ca cel cu fafa ovald, iar cel cu degotele conice va fi nat bun organizator dectt cel cu degecele patrate sau spaculate, indicat mai bine pentru exmcuyit congttincicase. ‘Adaptarea la condiyisle oferite de medi gt acLimat~ zarea tn relayiile cu cetlalyi oament este mi rapid la cot ‘cu degete flecibile dectt la cei cu degetele tepene, chiar ‘decd planstele din zius lor de nagtere stnt tn acelagt aspect lata cin informayiile furnizate de cadrul largit de eforinge ne ajuta ei-1 ingelegen mai bine po saments togtri sf 98 ne rescondm tn fafa neputinget Lor de a fL apa cum do- sim no. Nepuctndu-i schinba pe oamnt, aven datoria 2 tha yin sat cunoagten, pentru ed mumat™ cunosctodh-t vem putea Sit selecplona. Mt refer Ja selectia care trobule facutd, mat trett, fn gcold, pentru a nu mat pune arma cunoagtertt fn mine celu, rau, Cel’ rau, flind Lipsit de areatura morala gt spiritual, va folosi in scopuri egeiste cungtingele gi puterea acordacé do titlurile dobindite tn geoald, aga cum rezultd din aver~ isnentul cupeing tn varghelia de la Yatei (7:6), unde se ‘pune: "Sa mu dati ctintlor lucrurile sfinte gi smu aru caji mirgaritarele veastre tnatntea porcilor, cd mi cuma si le calee An picioare $1 a8 se {neoarcé 9a va Taps." (Chinii gi porcit de care vorbegte sftncul evanghelist Macet sine dictatorit g1 tiranti, care calea peste cadavre ca ‘i-gi ajunes scopul.Caracterul lor, violenga ql cruzis de care totdoauna au dat dovadd, mu Le pot alunga nici plinge- rile, nict suspinele 1 nict rugactunfle celor asupriti, per trv ¢@ schisbirile 41 binefacerile pe care le agteapt un po- por sine ca plotle §1 razele de soare, care vin do sus tn jos st mu de jos An sus. Tisocrajiile in couta lunes, tngelegtnd acest lucru 69 (pl c# coment mu pot £4 schinbagt, au Tupeat pentru alogert itere, peneru apirarea Libertatit de gindire 91 de exqrinare, Cregtinioml ne indeama 1a aceasta lupta, aga cun remulta chiar din Scrisoarea I etre Corintiort 2 aprstolulut Pavel, care spine: “Tyebule 04 fle 91 partide Inre vol, ca si tas la Liming cet gfstti bunt.” (1 Corintient 11:19). in totala contradictse cu denocratia cregtind, 2 apa rut tn vrema nossted comnisml ateu, adicd mandeml, care reconizeazA gtanjarea, adica stardardizarea oamentlor, pre~ Stoi-i tntr-in tiger unte, din care, zic el, 8 trebute si ask “om nou", total deosebit de cml facut de Dumezou. ‘feast “oa nou!" are datoria 8 tact, sf sufere orice micurd de oprimre, de persecuie gi muttlare a creterulut prin aya-zi~ et “Indoctrinare”. Prin “indoctrinare" este upor de tngeles cl atelt tr- eles alungarea Ditulut dumezstesc din oa gL asasinarea len a porsonalitaytt Lut. ‘nope “indoctrinare", marele Napoleon a spus cA int ret mifloace de a asasina oamentt: = eu obratd gt = cu chimire sufleteases; dintre toate, chtnul sufle- tese este cel mi crud, pentru cd, tn marea lor disperare, fomenii ajung st spund cA "este mai ‘bine un sftrgit cu groazd, Geet o groaza fara de sftrgit.” ‘in (rile daminace de commigt, popoarele suferd a ceste chim, Lar fogtii lor conicitort, oamenii de elit, fare au luptat peneru aplrarea Libertatilor, au fost asasi~ neji cus arme sau cu otravd, iar, mu recent, cu radiayiile Hu mal spun gt rept ch este imerios neceaar af se snigieze nicer tn (Arile bere stutit gt cercettrt caracte- rologice la un nivel cit mi tnalt, pentru ane cunoagte 1 {ULL pe nok Angine gi, apat, od-i putem curnagte gi pe senentt ogert, ard aceasta cunmagtere, selectia valorilor mi este cu puting. Pard cwoagteres omlul gi a posthilitaytlor Lut de ecwitare nu poate £1 realizat@'coordonarea furctset cu cel ce © devine, Ignorartul gi tayostorul care rutreazs ‘91 mi croard ~ tat poricolul acestu secol! "Nmic mi poate EL mat SnepBindreator ca ignorant activa", 2 spss Goethe.0 poeasta Agmoranga activa a dat nagtere celul mai rugi~ os aspect al viet politice 1a care asistam astart. Cact, ce poate fi tat degradant pentru cmenirea darnica de pace gi Prosperitate decit defilarile soldaytior, ural de tancurt, borbe, rachete gi misile, care ne aneninga viata?! Unde este “decarmarea genarald gi totala” po care o yard mnbri a Organizatiel Najiuntlor’ Unite a propus-o cu atfta perfidie gi doringd de taarmare @i daminare 2 tntregii unt? Une stot reformele umnitare triabtyate de la trib ele conestorilor din yarile totalitare, adopyi al com Inismilut ateist cave neaga existenga lut Dumnezeu cu aceeayi reruginare cu care crimiralul de rind neaga extstenga orica- ‘rut Frincipiu de echitate gi drepeate tn lume? Gail ru, special preferat de resimriie totalitare, cea of sugrine viaga celis Aumeecrat de Damozeu ou taeupiet (Mose, 1] peiwgte bo acesta cu urd, 11 prigonegte qi 11 uci Ge, mi pereru c& acesta scar face rau, ci pentru 8 oe tone cc ar pitea sii facd rai. El este ca gi clinele care te rmigca, mu pentru ca vret s8-1 lovegtt, cl pentru c@ are fried Ge orice trecator. Fara studli 91 corcetari sertoase pontru cunoagterea cmulut, acegti clint fricogt qi rat din fire mu pot fi iden tificayi gt alurgayi din arena politica, tar omenires conden de ef, va merge din rau tn mat rau, Oy milG ani tn uma, 1a noi tn yard, profesorul Radu lescw-Hotru a sjus ca nu trebute 82 ne tocapattnam 58 facen caractere din naturi criminale 91 nlct genil din tnctraiayi Ja mintes far pein anal 1993, profesorul Sinioortehedings, tn cartes 1 “Apropere de Tous" a scris ca "mm prin legi, nici wen vorke sau prin caryi se schinht lua, cf’ prin ‘cutent, puntos nainte, ca indreptar de viata, pe cel co pot 1, tn'ramura lor de activitate, dele pentru’ alyi”. Ny orice faptura poate servi ca instrument de mani~ festare a tmeleyciunil gt puterit de creagie, asa cun ma orice vehtcul poate cixcula ey viteza mare sau suporta tncar~ eatiel mrt. Corp gi suflet are orice fiinya vie, Ansa Dib de aye epctune, de descoperire sau de pricepere tn a face bincle ae mmai cel treestrat, col caruia Mt este dit din cer harul a sa savirgeasca lucrurt mari tn aceasta lume, n fn Sfima Scriptura oe spine ca, alct, pe imine, calm poate face dectt coon co 1 este dat din cer. Tar ce fete Corul? Bate ome nimi coaa ce spun religitle, adica un Damesei care ar avea miliarde de ochi si de urechi, 8 vad si sh audi recanile omentler 1 si ajute pe cel ce se ough pentru a-1 sein de nororocire? 0, mul Pentru mine, Gare am stullat 0 viata fntreagh corelatitle dintre tm gt Univers, Cerul de care vorbagte Biblia este toatalita- tea radiapislor qf impulsurilor astrale, ale planetelor gt stelelor fim, tncare se zimislagte $1 96 dezvolta cml. Ra~ Giagitic qi tnpulsurile acestes foc parte intograntd din ftinga totiat a cml, facto] receptiv faya de coea ce "th este dat din Gar". Tar martea m este altceva dectt tre toarcerea Ia obfrgie @ acestor puteri, prin fonamemil pulve- rizArii tn meant. In clipa fn care acest corset sau corp f1~ ‘ic diayare, opiritul gl toate darurile, talentele 91 facul- tapile cu care a fost Inmestrat aint absorbite de sursa din care au provenit, Gu alte cwinte, prin martes crupulut, spiritul ee integrearA tn Bternitate gi se comtopagte cu ea, ‘aga cum stropul de api se contopegte cu mrea sau cu oceaml din care a provenit. (Gh acest od de a gilt este foarte aproptat de acela al Beleziastulut (Cap.4-2:3),0 dovedeste acest text "Si am gioit ca moryii care au murit mai tnainte stmt mat feriesgi decft cet vii, care mat sint ted tn viata. Dar mm fericifi dectt antrdot, an gAsit po cel ce m s-a niscut {iea, finds a vdaut toate relele ce se petrec sub Soare." ‘au Splrtagit Smotdeauma credingo tn nemurire gL peivesc plecarea din lumea accast ca pe o dcbarcare dintr-un Yvepor aau din alt wehicul, fn care an fact revolt sd stm anmit maar de wile... Unit debarcd mal devon, Lar alfit, onl tteztu. $f ener c& mi gtie iment unde 90 duce dupd detarcare, se tem opt de soarte oe Angeles, 13 notenbrie 1987Anul_va rr setrsitut LUMii? 2000... sal NUMAI SFiRSITUL UNUI MILENIU? nam 1977 am peimit toer-un plic 0 £414 dintr-un ca- lendar, pe care se gasea scris: “Feste cfyiva ant, cele ope" planete’ ale sistemlui metry solar se vor’ afla ‘tn accoagi Linte cu Soarele, Dip pirerea gpofizicientlor, ‘atwei va Tocepe o porioadi care se va anuja prin formidabile tulburtri ale scoaryel pintntest. Alinianentele planetelor au {nfluenya asupra vieyii Pandntului. Data setsmilui este cum rnscutd: 1982, De asenenea, se gtie gL locul de pe glob care va trebui sf suporte aceasta conjurctie ~ falia San Andreas, care se trtinde de 1a San Francisco pina la froneiera cu Mexi cul.” In aml 1979 an mat print gi o carte despre Torra, tn care se arata ca “cercetatorit aneticant care s-au comacrat ehservarit faliei Sen Andreas din California (una din cele mai Clare falis de pe glob, vizibila 1a suxafaya pe o lungime de 1000 fe, de 1a San Francisco pina 1a graniqa cu Mecicul gi ca- re geneceaza grave seisme, au constatat aigcari impercert bile alo arginilor platformslor mcifica 51 amricand (marginea imei patrunctnd sub coalalta tn zon acestet falit) care, ind se intensified, indiea un cutremur iinent Touma de ce ar putea sa se incimple a focut-o peo doamt din New York sa-mi scrie gi sa mi intrebe: "De ce scrie fn Biblie ca pumai cet ce vor fugi tn mint vor saya? 0 ales doama din Bucuregt mi-a spus c8, Teri tn tro mternitate, sa uitat tn mlintle rotlor nlscuys gi ca ofl aveau linia vieyit scurta MH s-a mat pus in fora Biblia, indictnava-se textul n in Gomza, cap.6, vorsetul 7: "S$ Domul a zis: an s8 sterg de pe fata pimintulul pe om po care I-am facut de la om pind la vite, pind la tirttoare gf pink la plsarile cerulul; cact ‘wi are rau ca tan facut." far proorocul Ysala, tn cap.13, versetele 11-13, pune: "Vol pedepet = zice Dommul = Iumes eneru rautatea ol, gi pe cei r&i pentru nelepiuirile lors vot face oA fteetene india celor trutagi, §1 vol dotort soneia color asuyritori. Voi face pe cament mai rari dectt aurul cu- rat, gi mi scumpl dactt aurul din Ofir. Fontru aceasta vot latin cerurtle, gt pisineul se va zgudit din tenelia lit, de ntnia Dowmulus ogtirilor, tn ziua minlet lut aprinse. Desigur, citind aceste lucrurt, 1 multe altele, oam- nil se nolinigtese gi cauca o scare, ca gi cum ar putea #8 fevite clderea nut mptoorit sau of se punt la adipost de peri- colul cutremmelor. Outrenurele do pitt mise pot tna prevedea gi mi sa fiscut nici un savant pe lime care sf poaté calcula ment fm care ultimil miligran de presiue din adtncurt va tnvinge lltiml mtltgran de rezistenga a scoaryei qi tn care loc amine de pe pate. (tt despre apa-sisele “aliniert” ale planetelor, astro~ omit au procizat cA feremonul arungat pentru 1982 ers foarte sayin peobebil, pentru c@, tn acel an, "ru eo va realiza 0 a~ Lintere perfect a planetelor, ci ele se vor gas fntr-an sec~ tor de cere do peste 100 de grado (citat din "Terra" de T.Popovied, na. 49), In opr final pier astronemtlor, sup examindts itt tortlor astrogramle cu “alinterea" planetelor din 18 apetlic 1906, cnt a fost distrus de cutremm oragul San Francisco gi Ia 4 mortie 1977, ctnd ¢-a prods cutromurl de La Bucuregts, Tc ar fi adevirat cA mami alinierile pe aceeagt lon 2itudine cu Soarele protic cutremire, aturct cutremul din 1906 nu trebuta sa se produc’, pentru ca planstele sine ageza- te peo jumttate de core, adicd po 180 do grade (Fig.l). ‘etrogram din Fig.2, represent tod agezarea sau “alint- crea! planstelor din ziun de 4 mrtie 1977, este complet opict ‘aglowerartlor de planete tamulte cd ar putea genera cutremure. Tei, ict cutremmul de la Bycuregtt mi trebula sf so pro- axa, In Fig.3, reproduc astrograma unet “aLinteri" care s-a Produs tn 1962," fara sf se produca nict un cutremr. Dota la% care a existat accastd aglonerare de planete in constelatia ‘areatorulut corespunde cu 5 februarie 1962, despre care Jeane Tixon din Washington @ spus fia ack pe lume un mare iniysat, care va awa rolul si unifice toate religitle. fa a precizat fa ecest mare inijiat tpt va face aparifia cid va tmplint arsta de 18 ant, adica tn arul 1980, Anul 1980 a trecut, dar snigiatul trea nu gi-a facut aparigta. 0 aglonerare de plarete care merita sa fie somalata se va produce tn amil 1989, mai cxact po data do 28 doconbrie 1969, Soarele, Uranus, Luna, Neptun, Saturn gi Hercur se vor ist tn conjunctie tn Constelaysa Capricormilul, tar An opmzi= fle cu aceste planete, se va gist Jupiter, tn Constelayia Ra~ cubs. Tn astrograna din Fig.4 se vede cum Saturn, dominant tn Capricorn, revine tn aceastA corstelatie, deci puterea lui do snfluenga find mucin, e-ar putea rage conclusia ca efectul configurayislor ce se Vor produce atuect ma va ft prea favo- abil, Pantntul (Capricormul) gi Apa (Racul) poate ni vor mai asigura echilibrul faya de celelalte dou elemwste (Pocul $1 derul), astfel c@ anptispurtle accuale s4 mu asi corespundi puterti de adaytare a omulul pe anumite paryé sau pe fntreaga ‘suprafaya a Torrel. Sa no gintin la fapeul ca funeytile de ‘adaptare 1a varlagitle de tenperatura 11 ajuta pe om sa re- ‘iste fnere minus 40 gi plus 60 de grade Calsius, doci cml so poate adapta lao variatie de tomeratura de 100 de grade Celsius. Tntrebarea care se pine este ummatoaraat in ipotoza ca ea Pastaculut ar suferi o mica deviere care ar atrage dup Sine dernt mai aspre sau wor mal calde deeft poate suporta 0- mul, ce se va tncfnpla? (gi tn alte perioade din trecut, configurayLile anti- tite por sa mi adica nici o schinbare, My strom tn msura 3 revedn exact ce are sa se Incimple. Stim tnsa un lucru gi a~ rime, c@ mu pucen pune global Pantmulud 1n faya unl eeran eu raze x, cum facem cu plamfnis wut pacient, ¢@ 3a vedem cum se rezinta tn imerior. $1 chiar daca an putea vedea, ru puten ‘shina soarta omens ‘ga cim spunea un filozof, trebule sa ne mulyumim cu “a cerceta Ce se fnite cerceta gia stim ce mse poate cer~ In Vochiul Testament (Beleziastul 11:5) gistm scrise ” rtndhrtle acedtea: "Cam mi gti care este calea vintulut, ntet ‘am se fac oasele 4 plnveccle foneli tnsarcinate, tot aga mi Curogtt nict lucrarea lui Dimezeu care le face pe toate". ‘is trebute sf vé fie teama de anal 1989, aga cum mi m2 feat teand nici de aru 1962. CIt despre aml'2000, de care 0 tant arte din oament se tem gl spun cd atunct va fi. sftrgitul Tunis, poste cd va fi mma efirgit Qi tacoput de milentt, ca sh aril 1000, act,ZIUA CEA MAI NEAGRA DIN VIATA UNUI DICTATOR — 0 SCADENTA IMPLINITA Cu ocasia manifestatiilor la care aim partcipat Ia Los: Angeles impotriva regimulu totaitar din Romania, am fost Tntrebat de mai multi romani exilati cind se va peau! tiranul Ceausescu: Rispunsul meu a fost acesta Ceaugescu are cea mal neagrs 21 din viata Tul la data de 25 decembrie 1989. Dupa ce a fost executat, exact in ziua de 25 decembrie 1989, arm primitinte-o singura’21 42 de telefoane de Ia cunoseu $i prietenh, care mau Intrcbat ce aspecte planctare a avut rhs Feapectivi? Pentru ci nu pot repeta Ia telefon explicatile cerute de foarte multi romani, interest io. studile gi cereetarile pri vitoare la aspectele planetare, am gasit eu cale 44 public astro ‘grama respectiva cu explicajile, mal exact cu. Interpretarea Sspectelor planetare de la data de 23 decembrie 1988, TInterpretarile fu-mi apariin mie. Eu n-am fGeut alteev decit a8 consult y multe de lucrael privind corelatla dineee (Om si Univers. Cele mai concise interpretiri le-am extras din brogura Transit", serisi gi publieati In Germania de catre Reinhold Ebertin Tntr-an arteol scurt, publieat in Universul nt.96, din apr lie 1989, aim prezentat unele interpretiel ale astrologulul ger rman sub tilul .Ceauyeseu gi Astrele~ até acum ‘astrograma interpretile eerute de ciitor Aspectul nr, Planeta Marte, la nasterea lui Nicol la 184 de grade, in constelajia ,Balanfel” To ziua eind s-2 Tnfaptuit ‘Unirea Principatelor, adie ta 1859, planeta Marte se gisea la 4 grade in constelaia ,Ber beeul*! Despre oportia acestors, i articolul meu fntitulat Ro: mania trecuta 91 vltoare, in lumina astrelor”, publieat in una Gecemmbete 1873 eu am seris €2 Marte al fir, fata de Marte 4 lal Ceausescu este in rau aspect g, ca atare, ce vrea el thu veen tara gi ce vrea tara nu vrea elf {Tn aceasta opozite, astrologul german Ebertin vede: ener- gie trosita, crusime, lipsi de calm interior, acte violente, ten dinga de a’ sufert prejudie, dispute, distragert Ceaupeseu se gisea Aspectul nr.2 Planeta Pluto, la nagterea lui Ceauyescu a fost in eruce (90 de grade) faa de Marte al tall, avind aceasta interpreta fer crusting, eutalitate, sete violente, ranire, pericol de ae Cidente sau loviri, Foloseste mijloace brutale st nu tine cont Ge alti, apoi suferh violenta.sltora. Aeest aspect negativ. a txistat si in horoseopul persoanl ai Elenci Ceausescu. A. se dea Pluto la 4 grade ta Rac” 31 Marte la 5 grade in Ca ricer” ‘spectul nr.3: Tavnayterea lui N. Ceausescu, plantele Saturn si Neptun ‘se giseau in semm fix ca g! Soarcle, aya se explic g1 stabiltatea iui‘atitia. ani, Interpretarea aspectuliy este aceasta: boali, ne rose, ale chror eauze sine greu de gisit (dementa)- Probleme jin public, plerdere #1 pericol de oteavire. ‘in siua de 25 decembrie 1989, Soarcle sa gisit pe cer in opovitie perfecta cu Pluto, din ziua de nastere a Tut N.Ceausetey, lar planeta Uranus. era in conjunctic (ri aspect) eu Marte al Elenel Ceausescu lath interpeetarile: “ Soarele fai de Pluto, Indica fanatism devia, 18, supracstimarea eurlul (dementa) sP*Uranus cut Marte al Elenel Ceaugescu: cont terioare, intare, sccidente, lovituri, striearea plan pitinare, brutalitate, sehimbiei twlburitoare, consteingert yi (repel datorita grabel. Simultan Uranus se ydsea pe cer in Grace (90 de grade) gh cu Marte a lui N.Ceaugescu deci si cl'erg Supus constringer Tnalara de Soare, configurajia astral care a indicat chiar viva cea mal neagea din viaja sojlor Ceaugescu a fost trecerea Luni la 90 de grade (crice) {ald de Uranus. Aspectul teste critic pentru femel, lar pentru ambele sexe aduce Ingustime fe vederi, “fanatism, exagerare. Lipsi de oportunitati favorabl Te pentru’ a seapa de o nenorocire. Tr legiturd cu fiorosul dictator romn, pot spune cel ar fh avut poate un sfirgit mah pupin tragle daca ar fi cunoscut Seadenta dictaturllor si sar fi retras Tn urn cu un an, sau Inicar fn urma Serisoriicelor 6°, din martie 1989. El a calea legea. scadenfelor $1 nu a inut cont de cielurie astrale Pentru aceasts, Dumneveu, in inalta Lui infelepciune, a hotarit si fle pedepsit cu moartea, tocmal in ziua In care Min- {iitorul nosteuIsus sa nseut (Los Angeles, 23 decembrie 1989)COLECTIA AUTORULU! Despre chsdtorii in general si despre posbiliates de w inltura divortal T337 Mijlooce pentru Kentificarea caracterelor sl prevederen destinelor — 104) 2 5. Vitanine pentru sufley — 1980 4 Politics promovirlvuloilar umane — 1985. 55. Astre gi denastre — 1988, 6, Mirtursie. Mesaj de la cet de ncolo — 1890.au als a a ey