REFERAT PENTRU LUCRAREA DE LABORATOR Nr.

5
Disciplina Data / ora:
Termotehnică şi maşini termice ............... / ………….
Titular disciplină: sef lucrari dr. ing. Silvian Suditu
Student: Anul: Grupa:

Denumirea lucrării:
DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC AL AERULUI

A. Partea teoretică

Exponentul adiabatic al aerului se notează cu k şi, conform definiţiei, acesta reprezintă

raportul căldurilor specifice izobară şi izotermă ale unui gaz, adică
cp
k
cv
Pentru determinarea experimentală a acestuia se utilizează dispozitivul din figura 1.

Figura1

Acesta se compune dintr-un vas metalic 1, manometrul 2 şi robineții de manevră R 1 şi R2.

Transformările de stare suferite de aer în dispozitivul experimental sunt reprezentate grafic în
figura 2.

Figura 2
Lucrarea nr. 5. DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC 1
Astfel prin manevrarea convenabilă a robineţilor se introduce aer comprimat în vasul 1 până
la presiunea p1, apoi prin deschiderea bruscă a robinetului R 2 se realizează o destindere
adiabatică a aerului de la presiunea p1 până la presiunea p2, egală cu presiunea atmosferică
notată cu p0. Se închide robinetul R1 şi se aşteaptă o perioadă de timp. Se constată că
presiunea în vas începe să crească; volumul vasului fiind constant rezultă că aerul suferă o
transformare izocoră. Se notează cu p3 presiunea finală din transformarea izocoră.
Se scrie ecuaţia adiabatei pentru transformarea 1-2:
p 
ln 1 
p
p1V1k  p2V2k  k   2  (1)
V 
ln 2 
 V1 
Din izocora 2-3 rezultă V3  V2 , iar din izoterma 1-3 rezultă
V3 V2 p
p1V1  P3V3    1 (2)
V1 V1 p3
Înlocuind relaţia (2) în relaţia (1) obţinem

p  p  p  p 
ln 1  ln 1  ln 1  ln 1 
p p  p2    p2  h
k  3  2  1 (3)
V  p  p p  p   p  h h
ln 3  ln 1  ln 1  2  ln 1   ln 3  1 3
 V1   p3   p3 p 2   p2   p2 

p  p2   H 2 0 gh1  H 2 0 gh1
Pentru termenii de tipul ln 1    1 s-a utilizat dezvoltarea în serie:
 p2  p2 p2
2 3
x x
ln 1  x   x    ... de la care s-a reţinut numai primul termen. Acest lucru este posibil
2! 3!
 H 2 0 gh1
deoarece valoare fracţiei  10 2 este foarte mică.
p2
B. Partea experimentală

Cu instalaţia de mai sus se fac următoarele manevre:

- Se introduce aer comprimat în butelie şi se notează valoarea înălţimii lichidului din
manometru h1
- Se închide robinetul R2, se aşteaptă o perioadă de timp astfel încât lichidul din
manometru să nu se mai mişte şi se citeşte h3
- Se repetă experienţa de cel puţin trei ori.

C. Determinări experimentale, calcule şi rezultate

Determinările experimentale se trec în tabelul de mai jos.

Nr. crt. h1 h3 k –val. exactă K – val. aprox.

Observaţii:

Cadrul didactic care a condus lucrarea de laborator:

Lucrarea nr. 5. DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC 2