prin umae Pentru chiar a arăta in acest z rolul familiei cum a spu în integrarea luand i calu socială a mai

ult de at indivizilor, altfe spu care au est imporan săvârşit

infracţiuniinacelsitmp, am prinumaeapelat chiarla două inacestzstudii de cumaspcaz, luandicpe care maiultdele voi altfespuprezenta în estimporancele ce inacelstmpurmează:1prinuma

Cazul nr. 1

1. Prezentarea faptei penale

Minorul Y.Y. a fost coinculpat în legătură cu săvârşirea infracţiunii de “furt calificat”

fiind cercetat în paralel, în două dosare penale. Astfel, aşa cum rezultă din rechizitorii, într-o
perioadă scurtă de timp - ianuarie-februarie 2001, minorul Y.Y., în vârstă de 16 ani, fără
antecedente penale, a participat, pe timp de noapte, alături de alte două persoane – un minor şi
un adult, ultimul cu antecedente penale, la comiterea mai multor fapte penale distincte, a căror
obiect material s-a arătat a fi dezmembrarea şi/sau sustragerea unor bunuri din autoturisme
respectiv, sustragerea de bunuri de consum dintr-un complex alimentar. Bunurile sustrase au
fost ulterior comercializate de către făptuitori, iar prejudiciile parţial recuperate.
Drept urmare, în legătură cu cercetarea primei cauze - comiterea infracţiunii de
“furt calificat” având ca obiect material dezmembrarea şi/sau sustragerea de obiecte din
autoturisme, Judecătoria Z a solicitat Serviciului de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe
lângă Tribunalul Z întocmirea unui referat de evaluare psihosocială privind pe inculpatul minor
Y.Y.2

2. Întocmirea referatului presentenţial de evaluare psihosocială

2.1. Prezentarea mediului social şi familial

 Aşa cum rezultă din referatul de evaluare mai sus menţionat, minorul Y.Y, în
vârstă de 17 ani şi 5 luni, provine dintr-o familie monoparentală pe linie maternă. Acesta
locuieşte împreună cu mama şi familia surorii sale, în casa proprietate personală a mamei, în
condiţii adecvate, însă veniturile familiei sunt modeste.
Dificultăţile minorului Y.Y. au apărut odată cu decesul tatălui său, concomitent
cu înrăutăţirea stării sănătăţii mamei. Ca efect imediat s-a putut observa, pe fondul diminuării
autorităţii parentale şi implicit a supravegherii minorului, apariţia unor manifestări atitudinal-
comportamentale cu aspect predelincvenţional, cu referire strictă la lipsa de acasă pe timp de
noapte asociată cu frecventarea unui anturaj negativ din care făceau parte şi persoane adulte cu
antecedente penale, absenteism corelat cu scăderea randamentului şcolar, consum de alcool şi
de substanţe psihoactive (netestat).3
Această conduită anunţă practic comportamentul infracţional al minorului, care s-a
manifestat ca un puseu, o criză de scurtă durată, în contextul mai sus amintit. În acest sens nu
este de neglijat impactul arestului preventiv în care minorul a fost iniţial cercetat, care pe de o
parte, a întrerupt brusc potenţialele acte infracţionale, iar pe de altă parte, a dus la acutizarea
dificultăţilor legate de familie, şcoală şi situaţia materială – în legătură directă cu condiţionarea
obţinerii pensiei de urmaş, de continuarea studiilor. Menţionăm că intervievarea minorului Y.Y.
pentru evaluarea presentenţială a fost realizată în penitenciar.
2.2. Evoluţia situaţiei şcolare şi profesionale
Minorul Y.Y. era elev în clasa a VIII-a, cu frecvenţă redusă, la şcoala generală din
localitatea de domiciliu. Minorul a fost transferat la această şcoală la recomandarea directorului
fostei şcoli generale, în regim cu frecvenţă, din cauza dificultăţilor şcolare.
Astfel, începând din clasa a IV-a (odată cu decesul tatălui său), minorul a înregistrat o
scădere progresivă a randamentului şcolar, ce a culminat cu două repetenţii (în clasele a VI-a şi
a VIII-a) cauzate în principal, de absenteism, corigenţe şi altercaţii cu unii colegi din şcoală.
Fosta profesoară îl caracterizează pe Y. ca fiind o persoană ascultătoare, harnică şi
modelabilă dacă este abordată cu tact, răbdare şi fermitate şi totodată, o persoană impulsivă,
independentă şi foarte influenţabilă. Pe acest fond, se poate remarca o predispoziţie spre
consumul de alcool care, poate declanşa reacţii violente.
Y. este pasionat în egală măsură de istorie, geografie, literatură şi mecanica auto. Îi place
să călătorească, chiar şi imaginar. În vacanţe şi în timpul liber, minorul a prestat diverse munci
remunerate, în domeniul construcţiilor.

3.3. Identificarea factorilor favorizanţi ai comportamentului infracţional

3
Informaţia în legătură cu posibilul consum de droguri a fost furnizată de către membrii familiei minorului, care
au descris “starea ciudată” în care s-a aflat minorul, după ce a sosit acasă, pe timp de noapte, fără să fie în stare
să ofere vreo explicaţie plauzibilă, nici atunci, şi nici ulterior. De regulă, atunci când există indicii clare ale
consumului de droguri, dovedite şi de rezultatele testării – la care persoanele evaluate nu pot fi supuse fără
acordul acestora, se menţionează acest aspect în referatul de evaluare, cu precizarea pentru instanţă, de la caz
la caz, pentru testare sau/şi supunere la tratament.
 Din relatările minorului Y.Y. rezultă că ideea comiterii faptelor a venit de fiecare dată,
din partea a două persoane din anturajul său (E.E. şi F.F, coinculpaţi şi într-o altă cauză penală).
Faptele au fost comise cu premeditare, iar iniţiativa a fost comună. Minorul nu cunoştea
antecedentele penale ale persoanelor participante la infracţiune, însă, auzise povestindu-se în
anturaj despre modul ilicit de a procura bani.
Minorul Y.Y. şi-a asumat un rol activ în cadrul infracţiunii (sustrage propriu-zis
bunurile), motivat fiind de starea de minoritate în care se află, fapt ce justifică şi rolul pasiv al
persoanelor adulte, cu antecedente penale, participante la infracţiune.
De asemenea, minorul afirmă că la baza motivaţiei comiterii infracţiunii s-a aflat
amuzamentul, distracţia. Acestei motivaţii însă, îi subzistă şi una de ordin financiar, implicit
recunoscută de către minor.
Minorul conştientizează gravitatea faptelor sale numai sub aspectul consecinţelor
negative asupra propriei persoane şi asupra familiei, cu excluderea părţii vătămate. Din această
perspectivă, minorul regretă faptele comise.
În prezent, şi datorită stării de arest preventiv în care minorul se află, acesta a început
să conştientizeze mai pregnant efectele negative ale faptelor sale, fiind îngrijorat de
întreruperea cursurilor şcolare, de pierderea încrederii familiei sau de posibila sistare a pensiei
de urmaş.

3.4. Analiza şi sinteza factorilor psihosociali ai conduitei generale

Din această perspectivă au fost conturaţi în cadrul referatului de evaluare presentenţial,
factorii psihosociali pozitivi ai conduitei generale, respectiv inhibitori ai comportamentului
infracţional, contrabalansaţi de către factorii negativi ai conduitei, respectiv precipitatori ai
comportamentului infracţional, după cum urmează:

 Existenţa unor caracteristici personale şi a unor deprinderi de viaţă ce permit o bună

adaptare socială
 Suport emoţional şi material din partea familiei lărgite asociat cu disponibilitatea
acesteia pentru supravegherea minorului
 Încadrarea într-o formă de învăţământ asociată cu dorinţa de continuare a studiilor şi de
obţinere a unei calificări profesionale
 Implicare periodică în activităţi profesionale remunerate
 Lipsa antecedentelor penale

 Diminuarea autorităţii parentale asociată cu lipsa tatălui din familie şi cu starea precară
a sănătăţii mamei
 Dificultăţi de adaptare la mediul şcolar cauzate în mare parte de absenteism
 Frecventarea unui anturaj negativ din care fac parte şi adulţi cu antecedente penale,
asociat cu gradul crescut de influenţabilitate al minorului
 Predispoziţia spre consumul de alcool, însoţit sau nu de impulsivitate.

Pe baza analizei factorilor statici sau evolutivi care influenţează conduita generală a
minorului a fost estimat un risc mediu de a comite infracţiuni de acelaşi gen şi un risc scăzut
pentru siguranţa publică.4

4
Menţionăm că, pe de o parte, estimarea riscului de a mai comite infracţiuni sau a riscului pentru siguranţa
publică, s-a realizat, în lipsa unui instrument de lucru validat, în baza analizei clinice a factorilor criminogeni
prezentaţi, iar pe de alta parte, legea specială nu prevede estimarea riscului în etapa procesual penală
presentenţială, aceasta fiind expres menţionată, ca o activitate permanentă, doar în faza postsentenţială, a
întocmirii planului de (reintegrare socială şi) supraveghere (art. 22 alin 2 din Regulamentul de aplicare a O.G. nr.
 3.5. Conturarea perspectivelor de reinserţie socială
În consecinţă, ţinându-se cont de caracterul evolutiv al factorilor psihosociali, cu
relevanţă asupra conduitei generale, au fost conturate perspective realiste, fezabile privind
reinserţia socială a minorului Y.Y.
Astfel, perspectivele de reinserţie socială în cazul minorului Y.Y. sunt legate de
supravegherea atentă a acestuia prin intermediul unui serviciu specializat în colaborare cu
familia şi şcoala, supravegherea trebuind să fie axată pe următoarele aspecte:

 Controlul frecventării cursurilor şcolare

 Controlul anturajului şi al petrecerii timpului liber

De asemenea, s-a considerat necesar ca în paralel, minorul să fie inclus în programe de

asistenţă psihosocială axate pe schimbarea atitudinal-comportamentală care să vizeze
atingerea următoarelor obiective :

 Învăţarea de tehnici de a rezista la presiuni externe şi alegerea unui anturaj adecvat

nevoilor minorului
 Prevenirea şi controlul consumului de alcool şi eventual, al agresivităţii
 Conştientizarea gravităţii faptelor şi din perspectiva victimei, precum şi prevenirea
recidivei

3. Emiterea primei sentinţe neprivative de libertate (sentinţă comunitară)

După aproximativ o lună de la depunerea referatului de evaluare la instanţă, a fost

comunicată Serviciului de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Z,
sentinţa penală rămasă definitivă prin neapelare, prin care minorul Y.Y., în vârstă de 17 ani şi
6 luni a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un an) închisoare cu suspendarea condiţionată a
executării pedepsei pentru o perioadă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni ce constituie termen de
încercare, cu încredinţarea minorului spre supraveghere Serviciului de Reintegrare Socială şi
Supraveghere de pe lângă Tribunalul Z. Totodată, prin aceeaşi sentinţă s-a dispus scoaterea, de
îndată, a minorului Y.Y. de sub arest preventiv.

4. Executarea pedepsei neprivative de libertate în cadrul S.R.S.S. de pe lângă

Tribunalul Z

4.1. Încheierea procesului verbal

În termen de zece zile lucrătoare de la comunicarea sentinţei, a avut loc prima
întrevedere5 cu minorul Y.Y. în care, i s-a adus acestuia la cunoştinţă modul de desfăşurare a
activităţii de supraveghere, ale cărei obiective au fost stabilite în funcţie de măsurile şi
obligaţiile prevăzute în hotărârea judecătorească. Astfel, în conţinutul procesului verbal sunt
prezentate următoarele informaţii:
 perioada în care se va desfăşura activitatea de supraveghere în baza dispoziţiilor O.G.
nr. 92 din 29 august 2000;

92/2000). Totuşi, practica unor servicii de probaţiune este în sensul estimării riscului încă din această etapă, în
ideea intensificării şi extinderii ariei de activitate în faza presentenţială.
5
Cu ocazia realizării primei întrevederi, ca urmare a convocării la sediul S.R.S.S. s-a încheiat un proces verbal între
consilierul responsabil de caz şi minorul supravegheat Y.Y. Toate întrevederile care au loc la sediul serviciului sunt
consemnate în fişa de evidenţă a întrevederilor la sediul S.R.S.S. din cadrul dosarului de supraveghere al minorului
Y.Y.
  scopul activităţii de supraveghere constă în asigurarea îndeplinirii măsurilor şi a
executării obligaţiilor stabilite de de către instanţă, pe perioada termenului de încercare,
precum şi în sprijinirea reintegrării sociale a persoanei supravegheate Y.Y.;
 măsurile şi obligaţiile prevăzute în sentinţa penală rămasă definitivă prin neapelare, ce
inculcă persoanei supravegheate Y.Y. sunt:
- să se prezinte la termenele fixate de comun acord la organul desemnat cu supravegherea;
- să anunţe, în prealabil, orice shimbare de domiciliu, locuinţă sau reşedinţă şi orice
deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum şi în toarcerea;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate modalitatea de petrecere a timpului
liber şi mijloacele de existenţă;
- să-şi definitiveze studiile;
- să nu părăsească domiciliul între orele 22,00 şi 7,00, decât în situaţii excepţionale;
- să nu intre în legătură cu E.E., domiciliat în localitatea Z şi F.F., domiciliat în aceiaşi
localitate;
- să participe la programele de asistenţă psihosocială axate pe schimbarea atitudinal-
comportamentală, care să vizeze, în principal, controlul consumului de alcool şi al
agresivităţii; învăţarea de tehnici de a rezista la presiuni externe ;
 modul de desfăşurare a supravegherii se va realiza în baza planului de supraveghere întocmit
plecând de la măsurile şi obligaţiile impuse de instanţă prin hotărâre judecătorească şi adus la
cunoştinţa persoanei supravegheate Y.Y. ;
 respectarea planului de supraveghere de către persoana supravegheată Y.Y., atrage scăderea
nivelului de supervizare, situaţie ce va conduce la modificarea planului de supraveghere iniţial,
ce va fi reflectată în cadrul rapoartelor intermediare de supraveghere, respectiv în cadrul
raportului final de supraveghere;
 în situaţia încălcării măsurilor şi obligaţiilor prevăzute în hotărârea judecătorească, consilierul
responsabil de caz va înştiinţa şeful serviciului care, la rândul său va sesiza instanţa;
 persoana supravegheată Y.Y. trebuie să respecte regulile de conduită (comportament adecvat)
faţă de consilier şi alte persoane aflate în supraveghere;
 în cazul în care, persoana supravegheată Y.Y. este tratată necorespunzător, există posibilitatea
de a formula plângere la şeful S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul Z;
 în vederea includerii în programe asistenţiale derulate de către şi prin intermediul S.R.S.S.,
persoana supravegheată Y.Y. are posibilitatea de a solicita în scris (cerere) de asistenţă şi
consiliere.

4.2. Reevaluarea primară - stabilirea nivelului riscului de recidivă şi a

nivelului de supervizare
Pe parcursul a două întrevederi ulterioare cu minorul Y.Y. şi contactarea mai multor
surse, pornindu-se de la referatul de evaluare presentenţial existent la dosarul de supraveghere,
s-a realizat o reevaluare a situaţiei psiho-socio-economice a persoanei supravegheate Y.Y., cu
accent pe identificarea nevoilor şi dificultăţilor în vederea completării capitolelor specifice din
planul de supraveghere, după cum urmează:

a. Necesitatea angajării profesionale, eventual în paralel cu continuarea

studiilor
b. Dificultăţi legate de situaţia financiară precară
c. Dificultăţi legate de formarea unui anturaj adecvat nevoilor personale, în
condiţiile interdicţiei de a nu părăsi domiciliul pe timpul nopţii şi a nu întâlni
anumite persoane
d. Dificultăţi legate de inculparea persoanei supravegheate într-o altă cauză
penală
 e. Dificultăţi legate de uşoara instabilitate emoţională corelată cu predispoziţia
spre consumul de alcool care, în anumite situaţii poate duce la pierderea
autocontrolului

De asemenea, tot în această perioadă a fost reevaluat nivelul riscului ca fiind mediu –
cu privire la comiterea de infracţiuni de acelaşi gen, şi risc scăzut - cu privire la siguranţa
publică, care a fost corelat cu nivelul de supervizare stabilit ca fiind mediu6, pe baza analizei
următorilor factori:

a. Existenţa unor caracteristici personale care permit o bună adaptare socială cu referire
la existenţa unor deprinderi de viaţă adecvate cerinţelor zilnice de trai
b. Stabilitate locativă corelată cu oferirea de suport afectiv şi material din partea
familiei lărgite
c. Colaborarea familiei cu S.R.S.S. în vederea realizarea supravegherii minorului
d. Încadrare într-o formă de învăţământ corelată cu dorinţa de a munci
e. Existenţa motivaţiei pentru schimbare corelată cu receptivitate faţă de serviciile de
reabilitare
f. Lipsa antecedentelor penale

a. Situaţie financiară precară

b. Inexistenţa unor perspective clare privind calificarea şi angajarea profesională
corelată cu iminenta vârstă a majoratului
c. Asocieri ocazionale cu anturaj negativ care a condus la rezultate negative
d. Uşoară instabilitate emoţională corelată cu predilecţia spre consumul de alcool

La una dintre aceste întrevederi a participat şi mama minorului supravegheat Y.Y., care
şi-a oferit disponibilitatea de a colabora cu Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de
pe lângă Tribunalul Z în vederea eficientizării activităţii de supraveghere.7

4.3. Întocmirea şi semnarea planului de supraveghere

2. În cadrul celei de-a treia întrevederi8 realizată cu minorul supravegheat s-a semnat de
către acesta şi consilierul responsabil de caz, planul de supraveghere, care a fost întocmit pe
baza măsurilor şi obligaţiilor prevăzute în sentinţa neprivativă de libertate (comunitară),
asociate cu nevoile şi dificultăţile identificate, nivelul riscului şi nivelul de supervizare, avându-
se în vedere, concomitent, factorii inhibitori şi factorii precipitatori ai comportamentului
infracţional, mai sus enumeraţi. În acest sens, au fost stabilite, în cadrul planului de

6
Nivelul riscului de recidivă şi nivelul de supervizare se stabilesc cu ajutorul unor formulare de evaluare pe baza
unor itemi standard (aceste instrumente sunt de uz intern, ele nefiind validate la nivel naţional), avându-se în
vedere evaluările clinice, subiective realizate anterior.
7
În acest caz, având în vedere şi minoritatea persoanei supravegheate, mama acesteia şi-a manifestat
disponibilitatea pentru colaborarea cu S.R.S.S., printr-un angajament scris.
8
Dacă persoana condamnată trebuie convocată în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii judecătoreşti,
la sediul S.R.S.S., în vederea realizării primei întrevederi consemnată în procesul verbal iniţial, planul de
supraveghere trebuie întocmit, adus la cunoştinţa persoanei supravegheate (tot printr-un proces verbal) şi
semnat, conform legii, în termen de 5 (cinci) zile de la comunicarea hotărârii judecătoreşti de condamnare la
pedeapsa neprivativă de libertate. Însă, aşa cum se arată şi în cazul de faţă, datorită includerii prin lege în planul
de supraveghere, a capitolului referitor la nevoile şi dificultăţile persoanei supravegheate, care necesită o
reevaluare a situaţiei psiho-socio-economice, în practică, termenul de cinci zile nu poate fi întotdeauna respectat,
pentru colectarea informaţiilor relevante fiind necesară uneori realizarea mai multor interviuri prin contactarea
şi altor surse de informaţii.
supraveghere, natura şi frecvenţa întrevederilor dintre minor şi consilierul responsabil de caz,
după cum urmează:

1. Realizarea de întrevederi la sediul S.R.S.S., în prima zi a săptămânii, o

dată/săptămână, până în momentul pronunţării sentinţei din cea de-a doua cauză penală, în
funcţie de care se va reveni asupra frecvenţei întrevederilor. Ora întrevederilor a fost stabilită
de comun acord între persoana supravegheată şi consilierul responsabil, în funcţie de programul
de lucru al fiecărei părţi ca fiind ora 9,00.
2. Realizarea de către consilierul responsabil de vizite inopinate la domiciliul persoanei
supravegheate, la şcoală sau/şi la locul de muncă.
3. Realizarea de şedinţe de consiliere, atât în baza obligaţiei din cadrul sentinţei, cât şi
ca urmare a cererii de asistenţă şi consiliere din partea minorului supravegheat, la sediul
S.R.S.S., în legătură cu dificultăţile deja menţionate sau în legătură cu orice alte dificultăţi ivite
pe parcursul perioadei de supraveghere. Interviurile vor avea loc, fie în cadrul întrevederilor
deja stabilite la punctul 1, fie separat, data şi ora urmând să fie stabilite de comun acord între
persoana supravegheată şi consilierul responsabil de caz.9
4. Întrevederile realizate între minorul supravegheat, consilierul responsabil de caz şi
consilierul-coordonator al activităţilor de grup, cu ocazia participării minorului Y.Y. la
programele de lucru cu grupul din cadrul S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul Z.

Metodele utilizate pentru asigurarea îndeplinirii măsurilor şi obligaţiilor impuse de către

instanţa de judecată în sarcina minorului supravegheat, pot fi rezumate astfel:

1. Minorul Y.Y. se va prezenta iniţial, o dată pe săptămână, în ziua de luni, ora 9,00 la
sediul S.R.S.S. Există posibilitatea reducerii sau amplificării frecvenţei întrevederilor, în funcţie
de nivelul îndeplinirii măsurilor şi obligaţiilor corelată cu evoluţia situaţiei psiho-socio-
economice a minorului.
2. Minorul supravegheat va anunţa, în prealabil, în scris (excepţie telefonic) şi cu acte
doveditoare, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă; de asemenea, acesta va
anunţa, în prealabil, în scris sau telefonic, adresa, numărul de telefon pe perioada deplasării
şi motivul deplasării mai mari de 8 zile.
3. Minorul supravegheat va comunica în scris informaţii privind controlul mijloacelor
de existenţă, împreună cu acte doveditoare din care să rezulte: situaţia locativă, situaţia
financiară şi cea legată de locul de muncă. Aceste informaţii însoţite de acte doveditoare, vor
fi communicate la solicitarea consilierului responsabil de caz, iniţial, sau ori de câte ori situaţia
o impune.
4. Minorul supravegheat va comunica verbal şi în scris – consemnări în cadrul unui
caiet special, informaţii despre modalităţile de petrecere a timpului liber, la solicitarea
consilierului responsabil de caz, care va verifica veridicitatea informaţiilor prin menţinerea unei
legături permanente cu familia, şcoala, mediul profesional, vecini, organe de poliţie, etc.
5. Minorul supravegheat va frecventa cursurile şcolii la care este înscris şi va comunica
verbal şi în scris – în cadrul caietului personal, informaţii cu privire la programul şi orarul
şcolar, la solicitarea consilierului responsabil de caz, care va controla prezenţa la cursuri, modul
de îndeplinire a activităţilor şcolare, precum şi conduita în cadrul şcolii.
6. Minorul supravegheat nu va părăsi domiciliul pe timpul nopţii, între orele 22,00 –
7,00, decât în cazuri excepţionale, situaţie în care, anterior sau ulterior – în termen de 24 de ore,
minorul va comunica verbal şi în scris – prin intermediul unei înştiinţări către S.R.S.S., motivele

9
Informaţiile cu privire la acordarea de asistenţă şi consiliere, conform legii, sunt cuprinse în cadrul dosarului de
reintegrare socială şi supraveghere, care se deschide odată cu aprobarea cererii de asistenţă psihosocială, de
către şeful S.R.S.S.
părăsirii domiciliului pe timpul nopţii. În toate situaţiile, consilierul responsabil de caz va
verifica veridicitatea informaţiilor şi va analiza întemeierea motivelor.
7. Minorul supravegheat nu va frecventa vechiul grup de prieteni, respectiv nu se va
întâlni cu E.E. şi F.F. În acest sens, consilierul responsabil de caz va contacta şi va ţine legătura
cu membrii familiei, cu profesorii, colegii de şcoală sau/şi de serviciu, vecinii din cartier, cu
lucrătorii de poliţie, precum şi cu alte persoane în măsură să ofere informaţii în legătură cu
aspectul mai sus menţionat.
8. Minorul supravegheat, şi ca urmare a unei cereri de asistenţă şi consiliere către
S.R.S.S., va participa la orice program de terapie atitudinal-comportamentală, derulat prin
intermediul S.R.S.S., care să aibă drept scop controlul consumului de alcool şi al agresivităţii,
precum şi învăţarea de tehnici de a rezista la presiuni externe.

5. Întocmirea referatului de evaluare presentenţial pentru cea de-a doua cauză

La scurt timp după începerea executării pedepsei neprivative de libertate de către
minorul Y.Y., prin intermediul Serviciului de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă
Tribunalul Z, Judecătoria Z a solicitat întocmirea unui referat de evaluare presentenţial pentru
inculpatul minor Y.Y., în cea de-a doua cauză, judecată în paralel. Practic în acest al doilea
referat de evaluare presentenţial s-a realizat o reevaluare a situaţiei psiho-socio-economice a
minorului Y.Y., în vârstă de 17 ani şi 8 luni, cu specificarea aspectelor atitudinal-
comportamentale observate în scurta perioadă – de aproximativ două luni, de supraveghere de
către S.R.S.S., precum şi o analiză a factorilor favorizanţi privind comiterea celei de-a doua
fapte penale.
Ca atare, mama minorului, sprijinită de către sora şi cumnatul acestuia, colaborează cu
Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Z, în vederea realizării
supravegherii în baza hotărârii judecătoreşti.
În prezent, minorulY frecventează cursurile şcolare, în limita regimului frecvenţă
redusă, respectând totodată, obligaţia impusă de către instanţă de a-şi continua studiile.
De asemenea, minorul are o conduită socială adecvată în familie, şcoală şi în
comunitate, în general, respectând totodată, măsurile şi obligaţiile impuse prin hotărârea
judecătorească de executare a pedepsei neprivative de libertate pentru prima faptă penală
săvârşită.
În ceea ce priveşte analiza celei de-a doua infracţiuni, se remarcă menţinerea modului
de organizare şi a motivaţiei comiterii acesteia.
În acest al doilea referat de evaluare presentenţial se remarcă aceiaşi factori pozitivi ai
conduitei generale ca şi în cazul primei evaluări, dintre care punctăm:
 Suport emoţional şi material din partea familiei asociat cu disponibilitatea acesteia pentru
supravegherea minorului corelată în prezent, cu realizarea efectivă a supravegherii în
colaborare cu S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul Z
 Conduită adecvată în cadrul Serviciului de Reintegrare Socială şi Supraveghere, de pe lângă
Tribunalul Z, unde minorul execută o pedeapsă neprivativă de libertate.

Pe baza factorilor analizaţi, a fost estimat un risc mediu - care s-a menţinut de la prima
evaluare, cu privire la comiterea de noi infracţiuni, precum şi un risc scăzut pentru siguranţa
publică.
Astfel, perspectivele de reinserţie socială în cazul minorului Y.Y. au fost legate de
supravegherea, cu un nivel de supervizare mediu a acestuia, de către Serviciul de Reintegrare
Socială şi Supraveghere, de pe lângă Tribunalul Z, în colaborare cu familia şi şcoala,
supravegherea fiind axată pe următoarele aspecte:

 Controlul frecventării cursurilor şcolare

 Controlul anturajului şi al petrecerii timpului liber
Controlul situaţiei locative şi al deplasărilor care depăşesc 8 (opt) zile
Interdicţia de a părăsi domiciliul între orele 22,00 şi 7, 00, exceptând situaţiile speciale
Interdicţia de a se întâlni cu E.E. şi F.F., coinculpaţi în prezenta cauză.
În paralel, minorul a fost inclus în programe de asistenţă psihosocială axate pe
schimbarea atitudinal-comportamentală care vizezează:
 Învăţarea de tehnici de a rezista la presiuni externe şi modalităţi de petrecere a timpului
liber, precum şi de alegere a prietenilor.
 Controlul consumului de alcool şi eventual, al agresivităţii.

6. Emiterea celei de-a doua sentinţe neprivative de libertate (sentinţă comunitară)

În perioada imediat următoare, a fost dată hotărârea judecătorească privitoare la cea de-
a doua cauză în care minorul Y.Y. a primit pedeapsa cu închisoarea cu suspendarea sub
supraveghere a executării pedepsei. Astfel, minorul a rămas sub supravegherea S.R.S.S., fără
modificarea perioadei de supraveghere, termenul de încercare din cea de-a doua sentinţă fiind
inclus în termenul de încercare specificat de instanţă în cadrul primei sentinţe neprivative de
libertate. În ceea ce priveşte măsurile şi obligaţiile prevăzute în cadrul celei de-a doua sentinţe,
acestea coincid cu cele din cadrul primei sentinţe, astfel încât nu a fost necesară modificarea
planului de supraveghere întocmit iniţial.

7. Punerea în aplicare a planului de supraveghere – monitorizarea şi evaluarea

periodică a derulării activităţii de supraveghere
Pe parcursul unei perioade de aproximativ un an şi patru luni, timp în care persoana
supravegheată Y.Y. a devenit majoră, activitatea de supraveghere s-a desfăşurat conform
planului de supraveghere iniţial, cu respectarea tuturor măsurilor şi obligaţiilor prevăzute în
hotărârea judecătorească, aşa cum rezultă din fişa de monitorizare, fişa de evidenţă întrevederi
la sediul S.R.S.S. şi rapoartele periodice de evaluare – întocmite o dată la şase luni.10
Concomitent, tânărul Y.Y. este consiliat în legătură cu orice aspecte problematice legate
de respectarea măsurilor şi obligaţiilor impuse de către instanţă, manifestându-şi totodată,
disponibilitatea de a participa la un program de grup derulat în cadrul S.R.S.S., axat pe
schimbarea atitudinal-comportamentală, în speţă însuşirea de cunoştinţe despre infracţiuni şi
pedepse.11

8. Solicitarea de asistenţă psihosocială12

Astfel, şi ca urmare a cererii de asistenţă şi consiliere adresată de către tânărul
supravegheat Y.Y. Serviciului de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul
Z, aceasta beneficiază, concomitent, de consiliere şi terapie de grup axate pe însuşirea de
cunoştinţe despre infracţiune şi efectele sale negative inclusiv asupra victimei, despre tehnici
de a rezista la presiuni externe şi modul de alegere a prietenilor, cât si privind prevenirea
consumului abuziv de alcool şi drog.
Având în vedere faptul că, ulterior împlinirii vârstei majoratului, tânărul Y.Y. a solicitat
în mod expres prin intermediul cererii de asistenţă psihosocială, asistarea în vederea obţinerii

10
Menţionăm că aceste rapoarte periodice de evaluare pot fi întocmite, conform legii, ori de câte ori situaţia o
impune, însă în mod obligatoriu o dată la şase luni.
11
Menţionăm că minorul Y.Y. a fost inclus în programele de asistenţă psihosocială – consiliere individuală şi
programe de grup, derulate de către S.R.S.S., anterior cererii de asistenţă şi consiliere, în virtutea obligaţiei
prevăzută de instanţa de judecată de a se supune la programele de terapie atitudinal-comportamentală.
12
Cererea de asistenţă şi consiliere înaintată către S.R.S.S. deschide practic dosarul de reintegrare socială şi
supraveghere pentru tânărul Y.Y.
unei calificări profesionale şi angajare profesională,13 acesta este susţinut pe parcursul
perioadei de supraveghere în vederea continuării studiilor – în parteneriat cu Inspectoratul
Judeţean Şcolar, sau/şi a obţinerii unei calificări şi a angajării profesionale în parteneriat cu
Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă. În acest sens, consilierul de reintegrare
responsabil de caz a întocmit un plan de reintegrare socială şi supraveghere14 pentru tânărul
Y.Y., în care sunt specificate obiectivele activităţii de asistenţă psihosocială legate de formarea
profesională, pe termen scurt şi pe termen lung, după cum urmează:

a. Domeniul vizat (pe termen lung)

 Realizarea unei stabilităţi socio-economice şi profesionale
 Oferire de consiliere motivaţională în legătură cu domeniul vizat

b. Obiective
 Motivarea persoanei în vederea continuării studiilor sau/şi obţinerii unei
calificări profesionale
 Obţinerea carnetului de şomer neindemnizabil şi a ajutorului social aferent
 Absolvirea a zece clase în paralel cu obţinerea unei calificări profesionale
 Angajare profesională care să asigure relativa stabilitate a locului de muncă
corelată cu realizarea unui venit care să asigure independenţa financiară şi un trai
decent

c. Durata estimată în vederea atingerii obiectivelor

 2 (două) săptămâni pentru obţinerea ajutorului social şi a carnetului de şomer
neindemnizabil ; termen : noiembrie 2003.
 5 (cinci) luni pentru înscrierea şi absolvirea unui curs de calificare profesională
– fără taxă, prin A.J.O.F.M. în paralel cu angajare profesională temporară; termen :
aprilie 2004
 2 (doi) ani şcolari (2003-2004 ; 2004-2005) pentru absolvirea a zece clase în
cadrul unei şcoli profesionale de profil;
 1 (un) an pentru angajare profesională cu carte de muncă în baza obţinerii unei
calificări profesionale prin A.J.O.F.M.; 3 (trei) ani pentru angajare profesională cu
carte de muncă în baza obţinerii calificării profesionale prin Inspectoratul Judeţean
Şcolar.

d. Tipuri de activităţi
 Oferire de consiliere motivaţională în cadrul întrevederilor bilunare la sediul
S.R.S.S. sau cu ocazia vizitelor inopinate realizate la domiciliu, şcoală sau loc de
muncă
13
Tânărul Y.Y. a absolvit în vara anului 2002 opt clase cu examen de capacitate, în regim frecvenţă
redusă, iar în paralel a lucrat într-o fabrică de prelucrare a sticlei, fiind angajat cu contract de muncă
pe o perioadă determinată. În prezent, tânărul Y.Y. lucrează fără carte de muncă în domeniul
construcţiilor, iar în paralel frecventează cursurile Centrului de Formare Profesională în domeniul
“construcţii – dulgheri.”

14
Planul de reintegrare socială şi supraveghere, reprezintă planul iniţial de supraveghere revizuit şi
modificat, la care a fost adăugat capitolul referitor la activitatea de asistenţă şi consiliere, ca urmare a efectuării
cererii de asistenţă psihosocială.
  Contactare de către consilierul responsabil de caz a Departamentului Şomaj şi
a Centrului de Formare Profesională, A.J.O.F.M.
 Întocmirea şi depunerea dosarului pentru obţinerea ajutorului social şi a
carnetului de şomer neindemnizabil, precum şi a dosarului de calificare/angajare
profesională.
 Monitorizarea de către S.R.S.S. a implicării persoanei supravegheate în
activităţile şcolare şi profesionale în vederea atingerii obiectivelor estimate.

e. Rezultate aşteptate
 Obţinerea statutului de şomer neindemnizabil şi a ajutorului de şomaj
 Obţinerea calificării profesionale printr-un curs de scurtă sau lungă durată
 Angajare profesională temporară sau definitivă, în baza unui contract de muncă,
în paralel cu obţinerea stabilităţii profesionale.

După ce tânărul supravegheat şi asistat Y.Y. a luat la cunoştinţă de conţinutul planului

de reintegrare socială şi supraveghere, înţelegând prin aceasta să coopereze în executarea
obligaţiilor ce îi revin, precum şi la derularea planului de reintegrare socială şi supraveghere,
planul a fost semnat de către ambele părţi.

În prezent, tânărul Y.Y., în vârstă de 19 ani, aflat în supravegherea şi asistarea

psihosocială a S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul Z, frecventează cursurile intensive de calificare
profesională în domeniul ales, iar în paralel, lucrează în domeniul construcţiilor, fără carte de
muncă, fiind remunerat. Avantajul cert al alternativei alese este reprezentat de faptul că
activitatea prestată la locul de muncă de către tânărul Y.Y., este recunoscută de către Centrul
de Formare Profesională, în baza unei adeverinţe eliberată de angajator, ca fiind practică de
specialitate în domeniu.

chiar

Cazul nr. 2
luandicI. maiultdeDate personalealtfespu;
estimporan1. inacelstmpNumele şi prinumaeprenumelechiar: MCinacestz.
cumasp2.luandicl Vârstamaimultde: 34 altfespuani.esteimporan
3inacelsitmp. prinumaeInfracţiuneachiar: violinacestz.
cumasp4.luandicl Condamnareamaimultde: 3 altfespuani din estimporancare a inacelstmpexecutat 2 prinumaeanichiar.
inacestzII.cumasp Situaţia luandicfamiliala:maimultde
1altfespu. estimporanTata: inacelstmpdecedat.prinumae
chiar2.inacestz Mamacumasp: 8 luandicclase.maimultde
IIIaltfespu. estimporanSituaţia personalăinacelsitmp:
prinumae1chiar. Căsătoritinacestz: soţia cumasp- casnicăluandicl.
 mai ultdea 2.altfespu Copiiesteimporant: 2 inacelstimpbăieţi minoriprinumae.chiar
3inacestz. cumaspNivelul şcolar luandicşi de maiultdepregătire: altfespu8 clase estimporanşi 3 inacelstmpani profesionalăprinumae.chiar
4inacestz. cumaspOcupaţia: luandiczugrav.maimultde
IValtfespu. estimporanModul de inacelstmpintegrare în prinumaesocietate chiardupă executarea inacestzpedepsei:cumasp
Cu luandicajutorul familiei maiultdeşi al altfespuprietenilor, estimporans-inacelsitmpa integrat prinumaebine chiarîn societateinacestz. De cumaspla eliberarea luandicsa
din maiultdepenitenciar au altfesputrecut 2 estimporanani, inacelstmpperioadă în prinumaecare chiaşi-i
r nacestza găsit cumaspserviciu.luandicl
Pentru maiultdea observa altfespucare a estimporanfost aportul inacelstmpfamiliei în prinumaeintegrarea chiarsa în inacestzsocietate, cumaspsubiectul a luandic
fost de maiultdeacord să altfespurăspundă la estimporanunele întrebăriinacelsitmp:
prinumaeÎchiar.1inacestz: Ce cumaspaţi aşteptat luandicsă facă maiultdefamilia pentru altfespua vă estimporanintegra în inacelstmpsocietate mai prinumaeuşor chiar?
inacestzR.cumasp1: luandicIn primul maiultderând aşteptam altfespuca familia estimporansă mă inacelstmpierte pentru prinumaefapta chiarcomisă. inacestzîn special cumasp
soţia, luandicsă mă maiultdeînţeleagă pentru altfespucă, estimporanîn timpul inacelstmpcomiterii faptei prinumaeeram chiarsub influenţa inacestzalcoolului şi cumaspnu
ştiam luandicce facmaimultde. Mai altfespudoream ca estimporanfamilia să inacelstmpmă ajute prinumaesă chiardepăşesc acest inacestzmoment şi cumaspsă mă luandicintegrez
mai maiultderepede în altfespurândul loresteimporan. Mă inacelstmpaşteptam ca prinumaecei chiardoi copii inacestzsă nu cumaspmă urască luandicpentru ceea maiultdece am altfespu
făcut, estimporanşi să inacelstmpînveţe din prinumaegreşelile chiarmele.inacestz
Îcumasp.2luandicl: în maiultdece măsură altfespua răspuns estimporanfamilia aşteptărilor inacelstmpdumneavoastră?prinumae
chiarR.inacestz2: cumaspIntegrarea în luandicfamilie a maiultdeavut Ioc altfespufoarte uşoresteimporan. întreaga inacelstmpfamilie mprinumae-chiara ajutat inacestzşi mcumasp-a luandic
susţinut. maiultdeToate aşteptările altfespumele miesteimporan-au inacelstmpfost realizateprinumae.chiar
Îinacestz.3cumasp: Familia luandica mai maiultdefăcut referire altfespula fapta estimporancomisă ?inacelsitmp
Rprinumae.chiar3: inacestzNu. cumaspAtât euluandicl, cât maiultdeşi familia altfespumea încercăm estimporansă uităm inacelstmpceea ce prinumaeam chiarfăcut. inacestzAceasta face
cumaspparte din luandictrecutul meumaimultde, iar altfespueu doresc estimporansă-inacelsitmpmi ajut prinumaefamiliachiar, să inacestzam un cumaspserviciu bun luandiccu care maiultdesă-altfespumi
întreţin estimporanfamilia.inacelsitmp
Îprinumae.chiar4: inacestzCe mai cumaspputeţi săluandicl-mi maiultdespuneţi despre altfespufamilia dvesteimporan.?
inacelstmpR.prinumae4chiar: Vreau inacestzsă mulţumesc cumaspfamiliei pentru luandiccă mmaimultde-a altfespusprijinit şi estimporanm-inacelsitmpa ajutat prinumaesă chiartrec peste inacestz
momentele grelecumasp. Dacă luandicfamilia nu maiultdem-altfespuar fi estimporanajutat nu inacelstmpştiu dacă prinumaeaş chiarfi putut inacestzsă trec cumasppeste greşeala luandic
mea. maiultdeîi mulţumesc altfespusoţiei şi estimporanmamei mele inacelstmppentru că prinumaeau chiaravut grijă inacestzde copii cumaspîn lipsa luandicmea.maimultde
Pentru altfespua observa estimporancum a inacelstmpreacţionat soţia prinumaecu chiarprivire la inacestzfapta comisă cumaspi sluandicl-au maiultdeadresat câteva
altfespuîntrebări:15estimporan
Îinacelsitmp. 1prinumae: chiarCe vinacestz-a cumaspdeterminat săluandicl-l maiultdeajutaţi pe altfespusoţul dvesteimporan. după inacelstmpieşirea din prinumaepenitenciar chiar?

15
Gorici A.N, Familia-factor de reuşită a integrării sociale postpenale.– în: Integrarea socială postpenală a
infractorilor între realitate şi perspective. Materialele conferinţei desfăşurate la universitatea „Spiru Haret”,
Bucureşti, 2010, pag. 43
 inacestzR.cumasp1: luandicAm încercat maiultdesa-altfespu1 iert estimporanşi să inacelstmpuit ceea prinumaece chiara tăcut inacestzpentru că cumaspeste tatăl luandiccopiilor meimaimultde, iar
altfespuei au estimporannevoie de inacelstmpel. prinumaeMi-a spus că era beat când a făcut acea prostie şi mi-a promis că nu va mai
face.
chiarÎ.inacestz2: cumaspDacă va luandicmai săvârşi maiultdealte fapte altfespuilegale îl estimporanveţi mai inacelstmpsprijini?prinumae
chiarR.inacestz2: cumaspNu cred luandiccă voi maiultdemai putea altfespusă trec estimporanîncă o inacelstmpdată prin prinumaece chiaram trecutinacestz. Şi cumaspnu cred luandiccă este maiultde
bine ca altfespucei doi estimporancopii ai inacelstmpmei să prinumaefie chiarîn preajma inacestzlui.cumasp

luandic

maiultde

Cazul nr. 3
inacelstmpI. prinumaeDate chiarpersonale:inacestz
1cumasp. luandicNumele şi maiultdeprenumele: altfespuI.esteimporanM.inacelsitmp
2prinumae.chiar Vârstainacestz: 39 cumaspani.luandicl
3maimultde. altfespuInfracţiunea: estimporanîncăierare.inacelsitmp
4prinumae.chiar Condamnareainacestz: 2 cumaspani din luandiccare a maiultdeexecutat 1 altfespuan şi estimporan5 luniinacelsitmp.
prinumaeIIchiar. inacestzSituaţia familialăcumasp:
luandicl. maiultdeTata: altfespu7clase.esteimporan
2inacelsitmp. Mamaprinumae: chiar4 claseinacestz.
cumaspIII.luandicl Situaţia maiultdepersonală:altfespu
1esteimporan. inacelstmpCăsătorit: prinumaesoţiachiar- muncitoareinacestz.
cumasp2.luandicl Copiimaimultde: 3 altfespucopii minoriesteimporan.
inacelstmp3.prinumae chiarNivelul şcolar inacestzşi de cumasppregătire: luandic8 clasemaimultde.
altfespu4.esteimporan Ocupaţiainacelsitmp: muncitorprinumae.chiar
IVinacestz. cumaspModul de luandicintegrare în maiultdesocietate după altfespuexecutarea pedepseiesteimporan:
inacelstmpCu ajutorul prinumaesoţiei chiara reuşit inacestzsă-cumaspşi găsească luandicun loc maiultdede muncăaltfespu, dar estimporanîn schimbinacelsitmp, părinţii prinumaeşi chiar
copiii linacestz-au cumaspîndepărtai şi luandicnu au maiultdeo părere altfespubună despre estimporanel.16inacelstmp
Subiectul prinumaea chiarfost de inacestzacord să cumasprăspundă la luandiccâteva întrebărimaimultde:
altfespuÎ. estimporan1: inacelstmpCe aţi prinumaeaşteptat chiarsă facă inacestzfamilia pentru cumaspa vă luandicintegra în maiultdesocietate mai altfespuuşor?esteimporan

16
Gorici A.N, Familia-factor de reuşită a integrării sociale postpenale.– în: Integrarea socială postpenală a
infractorilor între realitate şi perspective. Materialele conferinţei desfăşurate la universitatea „Spiru Haret”,
Bucureşti, 2010, pag. 44
 Rinacelsitmp.1prinumae: chiarAşteptam ca inacestzîntreaga familie cumaspsă mă luandicajute şi maiultdesă mă altfespuprimească în estimporanrândul lorinacelsitmp. Copiii
prinumaesă chiarmă respecte inacestzşi să cumaspnu mă luandicconsidere un maiultdeinfractor. altfespuDoream ca estimporanpărinţii mei inacelstmpsă nu prinumaemă chiaralunge de
inacestzacasă şi cumaspsă mă luandicajute ca maiultdesă-altfespumi găsesc estimporanun serviciuinacelsitmp.
prinumaeÎchiar.2inacestz: Ce cumaspv-luandiclaţi dori maiultdeca familia altfespusă facă estimporanpe viitorinacelsitmp?
prinumaeRchiar.2inacestz: Micumasp-aş luandicdori ca maiultdefamilia mea altfespusă mă estimporanieite pentru inacelstmpceea ce prinumaeam chiartăcut şi inacestzsă fim cumaspcu toţii luandic
împreună. maiultdeAş vrea altfespuca copiii estimporanmei să inacelstmpmă considere prinumaetot chiartatăl lorinacestz, să cumaspmă iubeascăluandicl, să maiultdemă înţeleagă
altfespuşi să estimporannu mă inacelstmpmai judece prinumaepentru chiarcele întâmplateinacestz.17
cumaspDin analiza luandicrăspunsurilor subiecţilor maiultde şi cuantificând altfespuîntr-esteimporanun fel inacelstmpopiniile acestoraprinumae, chiar
reiese următoareleinacestz:
cumaspSubiectul nrluandicl. 1maimultde:
altfespuAşteptări: estimporan- înţelegere inacelstmpşi iertare prinumaedin chiarpartea familiei inacestzpentru fapta cumaspcomisă;luandicl
-maimultde sprijin altfespumoral şi estimporanafecţiune;inacelsitmp
-prinumae chiaracceptare de inacestzcătre familiecumasp, ca luandicmembru deplin maiultdeal acesteiaaltfespu.
estimporanFamilia iinacelsitmp-a prinumaeoferitchiar: - inacestzaccepiare şi cumaspiertare:luandicl
-maimultde sprijin altfespumoral şi estimporanmaterial:inacelsitmp
-prinumae chiargrijă faţă inacestzde copiii cumaspsubiectului.luandicl
Concluzii maiultdeparţiale: altfespu- De estimporanobservat că inacelstmpaşteptările subiectului prinumaese chiarîndreptau spre inacestznevoi de
cumaspnatură moralluandicl-afectivămaimultde.
altfespu- estimporanFamilia răspunde inacelstmpaşteptărilor moralprinumae-chiarafective ale inacestzsubiectului,cumasp
oferindluandicl. în maiultdeplus, altfespusuport materialesteimporan.
inacelstmpLa subiectul prinumaenrchiar. 2inacestz
Aşteptăricumasp: - luandicînţelegere şi maiultdeiertare;altfespu
-esteimporan sprijin inacelstmpmoral;prinumae
chiar- inacestzacceptare de cumaspcătre părinţi luandicşi copiimaimultde;
altfespuFamilia iesteimporan-a inacelstmpoferit: prinumae- chiaracceptare şi inacestziertare;cumasp
-luandicl sprijin maiultdemoral şi altfespumaterial, estimporandar oferite inacelstmpnumai de prinumaesoţiechiar.
inacestzConcluzie parţialăcumasp: - luandicaşteptările subiectului maiultdenr.altfespu2 sunt estimporanidentice cu inacelstmpcele ale prinumaesubiectului chiar
nr. inacestz1;cumasp
-luandicl aşteptările maiultdemoral-altfespuafective ale estimporansubiectului sunt inacelstmpîndeplinite parţialprinumae,chiar
doar inacestzde către cumaspsoţie.luandicl

17
Gorici A.N, Familia-factor de reuşită a integrării sociale postpenale.– în: Integrarea socială postpenală a
infractorilor între realitate şi perspective. Materialele conferinţei desfăşurate la universitatea „Spiru Haret”,
Bucureşti, 2010, pag. 44
 Din maiultdeconfruntarea aşteptărilor altfespusubiecţilor cu estimporanceea ce inacelstmpau oferit prinumaecele chiardouă familii inacestzreiese căcum
amspu:
luandic1.- maiultdeLa baza altfespuintegrării familialeesteimporan, ca inacelstmppremisă a prinumaereintegrării chiarsociale, inacestzstau în cumaspprimul rând luandic
factori de maiultdenatură moralăaltfespu, afectivesteimporan-emoţionaliinacelsitmp.
prinumae 2chiar .- La in acest z primul cazcum a spu , toate luandi clu aşteptările imaimultdea -au altfespu fost îndepliniteeste imporan ; de inacels timp aici, prinumae presupunem chiar că
reintegrarea inacestza avut cumasploc şi luandicdatorită sprijinului maiultdeîntregii familiialtfespu.
estimporan3.- inacelstmpLa cel prinumaedechiar-al inacestzdoilea cazcumasp, aşteptările luandic subiectului smaimultde -au altfespuîndeplinit doar estimporandin partea inacelstmp
soţiei.18prinumae
chiarConcluzii privind inacest z rolul familiei cum asp în reintegrarea luandi clusocială a mai ult dea persoanelor eliberate altfespu din
detenţieesteimporan:
inacelstmpPlecând de prinumaela chiarconcluziile mai inacestzsus formulatecumasp, ne luandicpermitem a maiultdeavansa şi altfespuo ipoteză estimporanlegată
de inacelstmpviitorul parcurs prinumaesocial chiaral subiectului inacestznr.cumasp2: luandicdacă răspunsul maiultdefamiliei la altfespunevoile şi estimporanaşteptările
psihoinacelsitmp-afective prinumaeşi chiaremoţionale ale inacestzfostului condamnat cumaspeste parţialluandicl, atunci maiultdeprobabilitatea recidivei
altfespuacesteia este estimporanmai mareinacelsitmp.
prinumaech

18
Gorici A.N, Familia-factor de reuşită a integrării sociale postpenale.– în: Integrarea socială postpenală a
infractorilor între realitate şi perspective. Materialele conferinţei desfăşurate la universitatea „Spiru Haret”,
Bucureşti, 2010, pag. 45