Calculul prinderii antretoazei de grinzile principale Antretoaza fiind consideraté o grinda simplu rezematé pe grinzile principale, prinderea se va calcula la reactiunea maxima din antretoazé, majoraté cu 20% pentru a se tine cont de faptul c& elementele de prindere sunt plasate excentric fata de axa vertical a grinzilor principale: Rag =1.2(Ry + Rp) (4.55) Antretoazele se fixeazé de asemenea si de talpa inferioara a grinzilor, de guseul orizontal al contravantuirii generale. Antretoazele prinse de grinda principal cu suduré se considera, in lipsa unui calcul exact, acfionate la capete de un moment negativ, egal cu: M,=0.25 M, (4.58) unde Mo — momentul maxim din cémp al antretoazei, consideraté ca grinda simplu rezemata. 4.2. PLATELAJUL PODURILOR METALICE RUTIERE 4.2.1. Calea podurilor metalice Calea podurilor metalice de sosea are drept caracteristicd principala continuitatea, care asiguré mobilitatea vehiculelor pe pod, atét in sens longitudinal cét si in sens transversal. Calea este alc&tuité din straturile sistemului rutier si un element intermediar de sustinere a acestora. Intre aceste elemente se interpune stratul hidrofug - in cazul platelajelor din beton armat sau precomprimat, sau stratul de protectie anticorozivé — cazul platelajelor metalice. Sistemul rutier, care intra in contact direct cu rofile vehiculelor rutiere, se executa, fie in solutia sistemului rutier al cai curente, fie in solutie proprie. Straturile sistemului rutier se mai numesc $i imbracdmintea c&ii in figura 4.75 se prezinté o sectiune prin calea unui platelaj de beton, acesta putand insa avea gi alte rezolvari constructive. In aceasta variant constructiva, straturile c&ii au o grosime cumulata de cca. 12 cm, reprezentand 0 greutate moarta de cca. 240 kg/mp, iar placa de beton cu grosime de 15-20 om, are o greutate de cca. 500 kg/mp, rezultand o greutate totala a cali de cca. 750 kgimp. 2.6 om-beton asfaltic de uzuré 5) 8 3 an blonde tee Soave Fi. 478, Caeapoduor | om $a _ SS a Hi elon ce egalzare din beton armat sau 5] PLACA DE BETON ARMAT ‘Beton precompaimet 74 &| sAUBETON PRECOMPRIMAT ‘in cazul podurilor de sosea cu platelaj metalic (tolé metalica rigidizaté cu nervuri longitudinale si transversale) calea este alcdtuité in mod curent din doua straturi de asfalt tumat sau din beton asfaltic, protectia anticoroziva si tola platelajului, figura 4.76.2.8 cm -beton asfaltic de uzura 2'8 em -boton asfallic de rezistonta ‘13 em - protectie anticoroziva~ 15 mm “fola metalica jotaizare cui zinc sau alumni “vopsele speciale Fig. 4.76. Calea podurilor rutiere cu platelaj ‘metalic (placa ortotropa) Calea, in acest caz, necesita o inaltime de constructie mult mai mica gi reprezinté 0 greutate de cca. 250 kgimp (100 kg/mp — asfalt si protectie + 150 kg/mp — platelajul metalic ortotrop). Pe langa_sistemele de cale prezentate anterior, care se utilizeaza in mod curent in etapa actuala, in decursul evolutiei structurilor de poduri s-au utilizat si alte solutii de alcatuire a caii, cateva din acestea fiind urmatoarele: + imbrcéminte din pavele executate din roci vuleanice (granit, andezit, bazalt) Pavelele se monteaza pe un strat de nisip si au structura de sustinere sub forma de bolti din cdramida, piatra sau beton simplu, figura 4.77, atigoare din bbeton simplu a) elpgoae dn Lehiraa 4.50-2.00m 7 + Imbracaminte din lemn Fig. 4.77. Imbrécaminte din pavele din roci vuleanice Calea este alcdtuitl din dou straturi de dulapi suprapusi (figura 4.78), stratul inferior din dulapi cu grosimea de 7-8 cm montanti transversal podului si stratul de uzura realizat din dulapi asezati la 45° fata de axul podului. @ [3 Podina de rezistenta 2, Podina de uzura Lonjeroni 4. Antretoaza 5. Cule cu cioc Fig. 4.78. imbracéminto din lem + mbrac&minte mixta din dulapi de lemn si mixtura asfalticd, (figura 4.79) 133b¥10cm Fig. 4.79 ae I 9. 5) 1y=b+2h by Llazeean + Imbracéiminte din pavele din lemn de esenté tare, (figura 4.80) 8-10 cm - pavele de lemn % 2-3 cm - nisip sau mixtura asf.fina 6 cm - mortar de protecti izolatie hidrofuga .ELEMENTE DE Fig. 4.80 REZISTENTA 4.2.2. Sisteme de alcatuire a platelajelor podurilor metalice de sosea a. Sisteme constructive utilizate in prima etapa de constructie a podurilor metalice La inceputurile constructiei podurilor metalice, elementele intermediare de sustinere a caii, erau realizate din zidarie sau beton simplu, sub forma de bolti, pentru a fi solicitate preponderent la compresiune (figura 4.77). Tnainte de cel de-al Il-lea rézboi mondial s-au utilizat ca elemente intermediare profile speciale de tip “Zores", agezate transversal pe lonjeroni (figura 4.81), sau profile Krupp (figura 4.82). a,b,¢,d,e @? asfalt in doua straturl 2+2 em Dibeton protecte gap8 2-9 em isip 70 mm 2 sapa miaronuga tem protectiegapé 22 ¢m i: beton de egalizare 3.em ‘$9pa hidrofuga 1 ent @£ beton de umpluturd 13 om beton de umplutura ~16 om Fig. 4.81. Elemente intormediare de sustinere Fig. 4.82, Elemente intermediare de sustinere a cai din profile Zores cai din profile Krupp Datorita greutatii proprii mari a structurilor realizate in aceste variante, dupa 1935 in Germania si SUA incep cercetérile pentru realizarea unor platelaje metalice usoare. Au fost studiate si aplicate trei tipuri de platelaje metalice usoare si anume: - Platelaje gratar (figura 4.83), utilizate in special la podurile mobile si suspendate, pentru a rezulta 0 greutate proprie cat mai redusa. 134AA 2 3 Fig. 4.83, Platelajo ip gratar MITUITE SUDATE $1 BETOMATE PERaREAGA PE AMMATATE ‘RAUNT Aceste platelaje realizate initial nituit, inglobau o manopera ridicata si erau foarte zgomotoase. Prin sudare s-a simplificat executia, iar prin betonare partial sau totala s-a redus efectul de zgomot $i de inconfort rutier, dar s-a marit greutatea acestora. = Platelaje retea, constand din suprapunerea pe grinzile lonjeronilor a unor tole de acoperire plane, pe care se suprapune imbracamintea céii (figura 4.84). Sistemul s-a dovedit neeconomic, deoarece datorité deformabilitatii tolei, distanta dintre lonjeroni este foarte mica, gsi in plus, rezulté o inaltime de constructie mare. —— ] ! 1 Fig. 4.84 Pattelaje tip rejea | | - Platelaje retea cu told curba (figura 4.85), utilizeaz& in locul tolei plane o tola curb’ (ondulata) permitand mérirea distantei intre lonjeroni, datorité capacitati portante sporite a acestora. STRATURILE CAI! TABLA ONDULATA Fig. 4.85. Platelaje retea cu told curba ANTRETOAZA b. Platelaje de tip “SANDWICH” Sunt platelaje la care nervurile longitudinale se gasesc intre doua tole de grosime redusa (figura 4.86).Fig. 4.86. Platela) tip “SANDWICH™ Asamblarea intre tola centralé ondulat8, ce indeplineste rolul nervurilor longitudinale si cele doua tole de acoperire se poate executa cu sudura prin puncte. ¢. Platelaje la care lonjeronii nu sunt legati direct de antretoaze Acest tip de platelaj a fost introdus din necesitatea méririi procesului de industrializare a fabricatiei, respectiv pentru micgorarea volumului de imbinari sudate realizate manual. in figura 4.87 este prezentat un exemplu de astiel de platelaj; in acest caz toate cordoanele de sudura ale lonjeronilor de tola de acoperire se pot realiza automat, pe toaté lungimea podului. panoul de patel incluzind tronsonul superior a grzt i Fig. 4.87. Platelaj rezemat pe antretoazé Nervurile longitudinale se sudeaza de antretoaze direct sau prin intermediul unor gusee verticale, aceste suduri fiind executate manual d. Platelaje din elemente fara conlucrare spatiala In figura 4.88.a este prezentat un platelaj metalic alc&tuit dintr-o tol care descarc& pe lonjeroni desi, realizati din profile laminate. Aceste profile reazema pe antretoaze, de asemenea realizate din laminate care transmit reactiunile la grinzile principale, fara s& existe 0 conlucrare spatiala intre cele doua tipuri de grinzi ale ii. In figura 4.88.b dala de beton conlucreaz& ca structuré compozité numai cu lonjeronii, realizati din profile laminate (longrinele longitudinale) si nu contribuie la preluarea incovoierii generale a tablierului 136Fig.4.88, Platelaje din elemente independente e. Platelaje ortotrope Platelajul ortotrop este realizat dintr-o tabla (told) de otel de grosime redusa (12-20 mm), rigidizaté pe doua directii — longitudinala, cu nervuri dese (lonjeroni) si transversal, cu rigidizari transversale mai puternice (antretoaze), figura 4.89. Fig.4.89. Platelaj ortotrop Structurile spatiale cu platelaje ugoare de tip placa ortotropé oferd o serie de avantaje comparativ cu structurile “clasice”, dintre care merita a fi mentionate urmatoarele: ~ avantajul de ordin economic; - _consum mai redus de ofel; = consum mai redus de manoper - se preteaza realizarii uzinate, putandu-se realiza ansamble si subansamble de dimensiuni mari (restrictionate numai de conditile de transport si de montaj); - se exploateaza in mod judicios rezerva de capacitate portanta a structuri, fara periclitarea sigurantei in exploatare; - figiditatea mult mai mare la acelagi consum de material; > usurarea montajului; = aspect estetic etc. Platelajele ortotrope pot intra in componenta structurilor de poduri, practic pentru toate tipurile de suprastructuri: poduri pe grinzi principale cu inima plind sau cu zabrele, Poduri pe cadre sau arce, poduri hobanate gi poduri suspendate. in cazul podurilor in arc, hobanate si suspendate platelajul ortotrop face parte din grinda de rigidizare a acestora. 137,Alcatuirea constructiva a platelajelor ortotrope jin functie de modul de alctuire al nervurilor longitudinale gi transversale, in directa legaturd cu rigiditatea la incovoiere si torsiune a acestora, placile ortotrope pot fi clasificate jn trei categorii, astfel: - _ pldci ortotrope cu nervuri longitudinale flexibile la torsiune; - pldci ortotrope cu nervuri longitudinale rigide gi antretoaze flexibile la torsiune; = placi ortotrope cu nervuri gi antretoaze rigide la torsiune. Plci ortotrope cu nervuri longitudinale flexibile la torsiune Nervurile longitudinale se realizeazé ca nervuri flexibile la torsiune atunci cand distantele dintre antretoaze sunt relativ mici (cca. 1800 mm). Aceste nervuri pot fi realizate din platbande, profile cu bulb, profile laminate (L, 7) sau profile T alcatuite sudat. Nervurile trec continuu prin fantele practicate in inimile antretoazelor si se sudeaz& de acestea cu dou sau mai multe cordoane de sudura, figura 4.90. Sudarea cu patru cordoane de sudura (figura 4.90.a) prezinté unele dificultati deoarece, datorité tolerantelor de executie a fantelor din inimile antretoazelor, nervurile pot s4 nu pasuiasca si in plus, sudurile pot cauza tensiuni reziduale mari, conducand la aparitia unor fisuri sub sarcind. Din aceste cauze se prefera solutille de prindere a nervurilor longitudinale cu numai dou cordoane de suduré de inimile antretoazelor, prelucrate ca in figura 4.90.b,c. Fig. 4.90, Platelaje cu nervur flexibile Placi ortotrope cu nervuri longitudinale figide si antretoaze flexibile la torsiune Nervurile rigide la torsiune se realizeaz cu sectiune casetata (talpa superioara fiind tola platelajului), in mod obisnuit din tabla ambutisata sau % teava, figura 4.91. | Fig. 4.91. Nervuri | i iL rigide la torsiune Datorité rigiditatii mari la torsiune a acestor nervuri, grosimea tablei din care sunt realizate este redusa, iar distanta dintre antretoaze creste la a=(12...30)b, unde “b” este distanta intre nervurile longitudinale. Nervurile pot trece continuu prin inimile antretoazelor (figura 4.92.a), sau pot fi intrerupte in dreptul acestora (figura 4.92.b). 138Las L Z 6 bp LK Fig. 4.92. Nervuri longitudinale: a) continue; b) discontinue y= Sudurd automat PF in figura 4.93 se _prezinta rz : tehnologia de fabricatie a unui platelaj cu nervuri rigide care traverseaz& inimile Decupsreacuflacira _antretoazelor (continue), in care se ae oxigazafantet din observ realizarea unei contrasdgeti a oxigaz Dee eorecee tolei, inaintea sudarii nervurilor, care s& _- Verhe compenseze deformatille din sudare. —Sudurs manvae Fig, 4.93, Fazele tehnologice de execufie Suda comniautomata unui platelaj cu nervuririgide Cateva exemple de platelaje de poduri cu nervuri longitudinale rigide sunt prezentate in figura 4.94. Fig. 4.94. Platelaje cu nervuririgide Placi ortotrope cu nervuri longitudinale si transversale rigide la torsiune Aceste platelaje sunt evident cele mai rigide, iar faptul ca si antretoazele sunt rigide la torsiune, permite marirea distantei dintre ele la a = (20...40)b. La acest tip de platelaj antretoazele sunt continue, nervurile longitudinale fiind intrerupte in dreptul acestora. Platelajul cu ambele nervuri rigide permite realizarea celei mai mici indiltimi de constructie, fiind utilizat atunci cand conditille date impun acest lucru 139Rosturi de santier Imbindirilor de santier ale suprastructurilor cu platelaj ortotrop, trebuie sé li se acorde o analiza detaliata, avand in vedere importanta deosebita a acestora. Tablierul metalic se executa in uzind sau pe santier sub forma de subansambluri complet sudate, de dimensiuni gabaritice (daca sunt transportate cu mijloace CF sau auto) gi cu greutti care sa nu depageasca capacitatea utilajelor de ridicare. ‘Subansamblurile sunt asamblate la gantier pentru realizarea suprastructurit podulul prin rosturile de montaj Rosturile de montaj (de santier) transversale sau transversale si longitudinale se pot realiza prin sudura, atunci cénd montajul suprastructurii se face prin lansare sau subansamblele se asambleaza in tronsoane mari sudate, continuizarea acestor tronsoane realizandu-se cu nituri sau suruburi de inalta rezistenta pretensionate, figura 4.95. ‘Un rost de santier transversal presupune continuizarea tolei platelajului, a lonjeronilor si a grinzilor principale. Rostul de monta) se amplaseaz aproximativ la sfertul deschiderii lonjeronilor (sectiunea de moment incovoietor minim). jn figura 4.96. se prezinta imbinarea sudata a lonjeronilor cu sectiune deschisa; fiecare lonjeron se completeaz cu cate un cupon (platbanda) de cca. 500 mm lungime, lungimea exacté obtinandu-se prin masurare a fata locului, pentru a compensa tolerantele de execute. rost de santier nituit sau SIRP oo Reread [ rost de N\ rost de santier santier long. sudat transv. sudat Fig. 4.98. Rosturi de montaj ale unei suprastructuri cu platela ortotrop jin cazul lonjeronilor cu sectiunea inchis& rostul de montaj se poate realiza in urméatoarele variante: «se decaleaza sectiunea de innadire a tablei platelajului de cea a lonjeronilor, introdueand un tronson de inndire pentru lonjeroni de cca. 500 mm (ca si im cazul lonjeronilor simpli) figura 4.97; 140* se decaleaza sectiunea de innddire a tablei platelajului de cea a lonjeronilor prin introducerea unui cupon de tabla de cca. 500 mm pentru imbinarea tablei platelajului, figura 4.98. ae £0 stale la santior la lungimea necesara F | suduri do, ‘santier Fig. 4.97. Rost de santier transversal sudat prin cupon de innadire a lonjeronilor inchigi: ainainte de montaj; b) dup montaj 141suduri de _-—placute suport 50X10 Fig. 4.98, Rost de santier transversal sudat prin cupon de innadire a tablei platelajului 4.2.3. Dispozitive de racordare $i compensare a caii Tablierele podurilor metalice suferd deformatii elastice datorité actiunilor la care ‘sunt supuse — deformatii provenite din variatia de temperatura si deformatile produse de incarcarile permanente gi utile. Rezemarea tablierului pe infrastructura se rezolva astfel incat aceste deformatii s4 nu impiedice exploatarea in condifii corespunzéitoare a podulu. Pentru a realiza 0 racordare corespunzatoare a tablierului elastic, cu terasamentele mai putin deformabile este necesaré prevederea unor dispozitive de racordare si compensare a caii. Pentru a face o evaluare a deformatilor din temperatura se accept ca in cel mai defavorabil caz, in conditiile din tara noastra, temperatura poate varia intre 30°C $i 50°C, deci At =80°C. Rezulta astfel: Ak{mm] = L[m] (4.57) Dispozitivele de racordare si compensare a cai podurilor de sosea sunt de mai multe tipuri, fiind alese in primul rand in functie de marimea deformatiilor. Pentru poduri cu deschidere mica si mijlocie (10-30 m) se pot folosi dispozitive cu placa, figura 4.99, pentru domeniul Ai<40 mm. PLATBANDA DE RACORDARE ‘Mastic /MBRACAMINTE N Fig. 4.99. Dispozitiv de racordare — compensare cu placa [160-40 | \tAcraR LANCORE La tabliere la care dilatarea Al, depageste 40 mm se pot utiliza dispozitive cu placa nervuraté (“in piaptn"), figura 4.100, care pot compensa dilatari de pana la 200 mm. Aceste tipuri de dispozitive au dezavantajul ca prezinta o rigiditate sporita fata de sistemul rutier curent (sunt zgomotoase) si sunt sensibile la coroziune, fiind realizate preponderent din piese metalice 142PLACA DE RACORDARE ‘in Germania. PROFILE METALICE~ PROFILE DE CAUGIUC DE CAUCIUE Dispozitivele moderne care diminueaza aceste dezavantaje, dar si mult mai simple, sunt cele de tip elastic, figura 4.101, brevetate La podurile cu deschideri foarte mari, unde deformatiile din temperatura sunt de ordinul zecilor de centimetri, se utilizeazé dispozitive de racordare cu placa rulanté sau cu crucior, figura 4.102 Fig. 4.100. Dispozitiv de compensare ou placé nervurat ofel NOMAGNS Fig. 4.101. Dispozitive de compensare tip elastic grind’ principalé platofaj metalic placa fixa lacé rulants suport placa rulants suruburi fixare sistem rutier 143Fig. 4.102. Dispozitive de racordare: a) cu placa rulanta; b) cu carucior Problema rezolvarii corecte a racordarii si a compens&rii deformatillor la podurile metalice de gosea este deosebit de important’, motiv pentru care in ultimul timp aceasta este tratat& cu multa seriozitate si in tara noastra. 144