Sunteți pe pagina 1din 17

Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE

433C Stabilizator de tensiune

Universitatea “POLITEHNICA” Bucureşti


Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii

Proiect Dispozitive şi Circuite Electronice

Stabilizator de tensiune

Diţă Cristian Ionuţ Coordonator Proiect:


433 C Florin Drăghici

1
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

CUPRINS

Tema proiectului (cerinţe de proiectare)...................................................................3

Schema bloc funcţională.............................................................................................3

Introducere..................................................................................................................4

Referinţa de tensiune..................................................................................................6

Amplificatorul de eroare............................................................................................6

Elementul regulator serie...........................................................................................9

Reţeaua de reacţie.......................................................................................................9

Circuitul de protecţie................................................................................................10

Schema finală a stabilizatorului de tensiune..........................................................12

Funcţionarea circuitului...........................................................................................13

Anexa 1. Componente utilizate................................................................................16

Anexa 2. Bibliografie................................................................................................17

2
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

Tema proiectului

Să se proiecteze un stabilizator de tensiune cu următoarele caracteristici:

 Tensiunea de ieşire reglabilă în intervalul: 6V÷8V;


 Sarcina la ieşire: 2.66 Ω;
 Deriva termică: <2mV/°C;
 Protecţie la suprasarcină prin limitarea temperaturii tranzistoarelor regulatoare serie la
120C , şi a curentului maxim la 5A;
 Tensiune de intrare în intervalul: 12V÷16V;
 Domeniul temperaturilor de funcţionare: 0  60C
 Amplificarea în tensiune minimă (in bucla deschisa) a amplificatorului de eroare: 100;

Notă: Se pot folosi numai tranzistoare bipolare şi TEC-J.

Schema bloc funcţională

Se utilizează o schemă de stabilizator cu element regulator serie (ERS) comandat de un


amplificator de eroare (AE) care compară tensiunea dată de referinţa de tensiune (REF) cu
tensiunea preluată de la ieşire prin reţeaua de reacţie (RR). La acesta se adaugă un circuit de
protecţie la suprasarcină.

IN IN
ERS

REF +
AE
-
RR

CP

3
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

Introducere

Pentru o funcţionare corectă a aparaturii electronice şi pentru asigurarea preciziei


funcţionării ei sunt necesare, în multe situaţii, tensiuni de alimentare constante. Pentru aceasta se
utilizează stabilizatoare de tensiune continuă conectate între sursa de tensiune continuă
nestabilizată şi sarcină.
Schema bloc ce prezintă locul şi rolul stabilizatorului într-un circuit de alimentare se
prezintă în figura 1.

Figura 1

Sursa S este adesea constituită dintr-un redresor cu filtru.


Rezistenţa de sarcină Rs are semnificaţia consumatorului constituit din aparatul electronic
alimentat.
Un stabilizator ideal de tensiune menţine tensiunea de ieşire constantă în condiţiile în
care variază tensiunea de intrare, sarcina şi temperatura. O caracteristică ideală a unui stabilizator
ar arăta ca in figura 2. Practic, nu se poate realiza o caracteristică absolut orizontală. Apropierea
de stabilizatorul ideal al montajelor reale depinde de circuitele folosite şi de complexitatea
acestora.

Figura 2
Corespunzător modului în care se obţine efectul de stabilizare deosebim:
- stabilizatoare parametrice;
- stabilizatoare cu reacţie;
- stabilizatoare in comutaţie.
Stabilizatoarele cu reacţie sunt cele mai utilizate, ele furnizând tensiunea de ieşire
constantă în urma unui proces de reglare. La rândul lor, acestea sunt de două feluri:
- cu element regulator serie (ERS);
- cu element regulator paralel (ERP).
Schemele bloc ale celor două tipuri de stabilizatoare cu reacţie se prezintă în figura 3. Se
observă că in structura ambelor stabilizatoare este prezent elementul de reglare (serie sau paralel)
şi circuitul de comandă (CC).

4
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

a Figura 3 b
Conform schemei bloc, un stabilizator cu ERS funcţionează în felul următor:
Circuitul de comandă CC supraveghează valoarea tensiunii pe sarcină. Dacă aceasta este
mai mare decât valoarea prescrisă, ERS va fi comandat în sensul reducerii curentului de sarcină,
ţinând cont de faptul că:
Us= IsRs (1)
Dacă dimpotrivă Us este mai mică decât valoarea prescrisă, ERS va fi comandat în sensul
cresterii lui Is, determinând, conform relaţiei (1), creşterea Us.
Dacă temperatura elementului regulator serie creşte prea mult sau curentul prin el
depăşeşte valoarea limită circuitul de protecţie preia curentul debitat de amplificatorul de eroare,
iar elementul regulator serie se închide şi nu mai lasă să treacă curent.

5
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

1. Referinţa de tensiune

Referinţa de tensiune este formată dintr-o diodă Zener Vin


alimentată de la sursă de curent constant. Am ales o diodă de tip 12 - 16 V

1N5225B. Acesta are tensiunea de străpungere constantă de


T1 BF245C
aproximativ 3V în condiţiile în care este alimentată cu un curent
între 1 şi 20mA.
Ca sursă de curent am folosit un tranzistor TEC-J de tipul
BF245C (T1). Acesta are un curent I DSS între 12mA şi 25mA
pentru tensiuni drenă-sursă de până la 30V. Tensiunea maximă Vref
3V
care va fi aplicată pe el va fi de 13V. Deci puterea maximă pe care

Z1 1N5225B
trebuie să fie capabil să o disipe este de 13V x 25mA = 325mW.
Din catalog reiese că el poate disipa până la 350mW deci
funcţionarea sa are loc în siguranţă.
Curentul maxim cu care poate fi alimentată dioda Zener este
de 25mA, deci puterea maximă pe care trebuie să o disipe este de
3Vx25mA=75mW. Dioda se află în domeniul normal de
funcţionare (puterea maxima pe care o poate disipa este de
500mW).

2. Amplificatorul de eroare

Pentru a obţine o amplificare în tensiune a amplificatorului de eroare de cel puţin 100 am ales
o schemă cu două etaje de amplificare diferenţială în cascadă şi un etaj de conversie tensiune-
curent.
Primul etaj diferenţial (T2, T3, R1, R2) este realizat cu tranzistoare bipolare. Etajul este
alimentat printr-o sursă de curent cu referinţa tensiunea Vbe (T5, R6, T4).
Al doilea etaj diferenţial (T7,T8, D1, R4) este realizat cu tranzistoare bipolare pentru a avea o
amplificare cât mai bună a tensiunii diferenţiale. Alimentarea acestora se face din nou de la o
sursă de curent cu referinţă tensiunea Vbe (T6, R7, T4). Convertorul tensiune-curent este un
tranzistor care va lucra în conexiune emitor comun (T11). El are ca sarcină elementul regulator
serie.

6
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

Vin

D1 1N3879
R5 3.3k

R4 300
R1 2k

R2 2k
T11 BC177

T8 BC107 T7 BC107

T1 BC107
T2 BC107
Vref Vref

T6 BC107

RL 0
T5 BC107
T4 BC107
R6 175

R7 175

Pentru primul etaj diferenţial s-au ales tranzistoare de tip BC017 (T 2 şi T3). Prin acestea va
trece un curent egal cu jumătate din Ic5, adică 2mA. Pentru simplificare acelaşi curent va fi impus
şi prin colectorul fiecărui tranzistor din cel de-al doilea etaj. Deci vom avea nevoie de două surse
de curent de 4mA.
Pentru sursele de curent folosim tranzistoare de tipul BC107 (T 5 şi T6). Pentru acestea
Vbe=0,7V, deci rezistenţele din emitor vor avea valorile:

Vbe 0,7V
R6  R7    175 .
Ic 4mA
Se pot folosi rezistenţe cu toleranţa 10%. Puterea pe care trebuie acestea să o disipe este
de maxim 16Vx4mA=64mW. Se pot folosi rezistenţe de putere mică (125mW), peliculare de tip
RMG-1025.

7
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

Dacă se neglijează curenţii de bază pentru tranzistoarele T5 şi T6 (posibil deoarece


  100 ) şi Ic4 este tot de ordinul 4mA, vom avea:

Vin  Vbe6  Vbe 4


R5   2.65k  3.65k
Ic 4

Alegem o valoare standardizată de 3.3kΩ cu toleranţa 10%. Puterea pe care trebuie să o


disipe este de maxim 16Vx4mA=64mW. Se poate utiliza o rezistenţă de tip 30BJ901 (poate
disipa maxim 1W).
Rezistenţele R1 şi R2 trebuie să fie egale (pentru a avea echilibru în primul etaj
diferenţial). Vom lua R1=R2=1kΩ cu toleranţa 10%. Curentul prin ele este I c2=Ic3=2mA. Puterea
maximă disipată pe acestea va fi de 16Vx4mA=64mW (pentru un diferenţial total dezechilibrat).
Este suficient să alegem nişte rezistenţe peliculare de mică putere (125mW) de tip RCG 1025.

Se aleg tranzistoarele T7, T8 de tipul BC107A, iar tranzistorul T11 de tip BC177.

Căderea de tensiune pe rezistenţa R4 trebuie să fie egală cu Vbe11=0,6V. Deci, pentru un


curent Ic7=2mA se obţine:

Vbe11 0,6V
R4    300
Ic 7 2mA

Se poate lua această valoare cu toleranţa 5%. Puterea disipată de aceasta din nou nu poate
depăşi 64mW deci este suficient o rezistenţă de putere mică (125mW) de tip RMG-1025.

Dioda D1 va trebui să suporte un curent de 4mA şi să aibă o tensiune egală cu


Vbe11=0,6V. Se foloseşte o diodă de tipul 1N3879, care îndeplineşte aceste condiţii.

Ţinând cont că tensiunea maximă în circuit este de 16V (tranzistoarele bipolare de tip
BC107 au Vcemax= 45 V) şi curentul maxim prin circuit este de 4mA, puterea maximă ce trebuie
disipată de tranzistoare este de până la 64mW. Tranzistoarele bipolare pot disipa până la 300mW,
deci nu există pericolul de supradisipare.

3. Elementul regulator serie

8
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

Elementul regulator serie este format dintr-un tranzistor de putere TIP3055 in serie cu un
tranzistor de tip BD135.
In cel mai defavorabil caz, va suporta un curent de aproximativ 5A la o tensiune de 16V deci
va trebui sa disipe o putere maxima Pd=80W.
Tranzistorul de putere TIP3055 are un curent maxim de colector de 15A, amplificare în
curent de minim 15, tensiune Vcemax =70V şi puterea disipată la 25C de 90W, iar tranzistorul
BD135 are un curent maxim de colector de Icmax=2A, amplificare în curent 40 la un curent de
colector de 5mA, tensiune Vcemax =45V şi puterea disipată la 25C de 8W. Se obtine astfel o
amplificare de minim 600.
Aceste caracteristici, la care se adaugă prezenţa circuitului de protecţie, ne asigură
funţionarea elementului regulator serie fără pericolul supradisipării. Pentru mai multă siguranţă,
se pot monta tranzisoarele pe un radiator.

4. Reţeaua de reacţie
Vout
Tensiunea eşantionată de aceasta este comparată cu tensiunea de
referinţă dată de dioda Zener. Tensiunea de ieşire din acest circuit
este dată de formula:

R8 20k
unde R’8 şi R’11 sunt R8 şi R11 ajustate cu valorile bratelor
potenţiometrului P1.
Pentru a putea regla tensiunea la ieşire între 6V şi 8V cu un
potenţiometru de 5k va trebui ca:
P1 5k
R11 15k Vref

Rezultă:
R8=20.5kΩ
R9=15kΩ
Se aleg rezistenţe de putere mică , cu toleranţa ±5% de tipul
30BJ250, de valori standard 20kΩ, respectiv 15kΩ.

5. Circuitul de protecţie

9
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

T14 TIP3055
Vin Vout

R16 4.7k
R13 140m

T10 BC177
T15 BD135

Vdif
T11 BC177
(amplificata)

Vref T9 BC107
R17 4.7k
R14 16k

RL 2.66
T13 BC547

T12 BC107
R15 3k

Senzorul de temperatură este tranzistorul T12 împreună cu elementele ajutătoare T9, R14,
R15. Senzorul de supracurent este tranzistorul T13 împreună cu rezistenţa R13.

Cu ajutorul divizorului de tensiune format din R 14, R15 se stabileşte pe baza lui T 12 o
tensiune de aproximativ 0,4V. La temperaturi normale această tensiune impune un curent de
colector practic nul.
Alegem tranzistoarele T9 şi T12 de tip BC107. La temperatura de 120°C acesta are un
VBE≈0.2 - 0.4V.
În consecinţă, divizorul de tensiune R14,R15 va trece tensiunea de 2,6-2,8V din emitorul
lui T9 in 0,2-0,4V. Tranzistorul T12 se montează pe radiatorul tranzistoarelor T14, T15 (elementul
regulator serie). Odată cu creşterea temperaturii scade tensiunea de deschidere a tranzistorului
astfel încât, la o anumită temperatură, acesta se deschide şi creşte curentul său de colector.
Pentru a fixa potenţialul de 0,2-0,4V se aleg rezistenţele:

10
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

R14=16kΩ
R15=3kΩ
Acestea sunt rezistenţe de putere mică, de tip RCG-1025 cu toleranţe 5%.
Alegm tranzistorul T13 de tip BC547.
Rezistenţa R13 lucrează ca un convertor curent-tensiune. La un curent de maxim 5A ea
trebuie să dea o cădere de tensiune de 0,7V, cădere de tensiune ce va deschide tranzistorul T 13.
De aici rezultă R13=0,14Ω. Puterea pe care trebuie să o poată disipa este de cel puţin 3W. Dacă se
alege o toleranţă de 5% (curent limită între 4,75A şi 5,25A) şi o clasă de putere de 5W se poate
alege o rezistenţă bobinată în corp ceramic de tip RBE4005.
Dacă creşte curentul de colector al lui T13, T10 se saturează deci tensiunea Vbe11=0V ceea
ce duce la închiderea lui T14 şi T15. Se obţine astfel limitarea dorită.
Căderea de tensiune pe R16 îl deschide pe T10, iar R17 limitează curentul prin tranzistoare.
Valorile de 4,7kΩ duc la curenţi maximi de 2-3mA deci nu există pericolul distrugerii prin
supraîncălzire a tranzistoarelor T12 sau T13. Atât R16 cât şi R17 pot avea toleranţe 20% şi pot fi de
putere mică, de tipul RCG-1025.

11
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

6. Schema finală a stabilizatorului de tensiune

12
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

7. Funcţionarea circuitului

 Variaţia tensiunii de ieşire funcţie de variaţia tensiunii de intrare:


T 7.00

6.00

5.00
Voltage (V)

4.00

3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00
Input voltage (V)

Performanţele sunt deosebit de bune, tensiunea de ieşire având o variaţie < 0,2mV/V.

 Variaţia tensiunii de ieşire în funcţie de poziţia potenţiometrului P1:


T 9.00

8.00
Voltage (V)

7.00

6.00
0.00 25.00 50.00 75.00 100.00
Potmeter setting (%)

13
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

 Variaţia tensiunii de ieşire funcţie de variaţia temperaturii:

T
7.00

6.00

5.00
Voltage (V)

4.00

3.00

2.00

1.00

0.00
0.00 50.00 100.00 150.00 200.00
Temperature (C)

Se observă blocarea funcţionării la o temperatură de 120°C. Analiza s-a făcut în situaţia


cea mai dezavantajoasă, pentru o tensiune de intrare maximă de 16V.

 Observarea derivei termice la temperaturi normale de funcţionare:


T 7.0000

6.7500
Voltage (V)

6.5000

6.2500

6.0000
0.00 20.00 40.00 60.00
Temperature (C)

Deriva termică este de 1,66mV/°C (mai mică de 2mV/°C). Deci stabilizatorul are o
comportare foarte bună nu numai la variaţia tensiunii de intrare, ci şi la variaţia temperaturii de
lucru.

14
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

 Simularea variaţiei rezistenţei de sarcină:

T 5.00

4.00
Current (A)

3.00

2.00

1.00
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00
Input resistance (ohms)

La scăderea rezistenţei de sarcină curentul este limitat sub 5mA. Deci nu există
pericolul ca prin punerea în scurtcircuit a elementului regulator serie să se
supraîncălzească şi să se distrugă.

15
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

Anexa 1. Componente utilizate

Dispozitive active

Tranzistoare bipolare
Număr Tip Putere maximă
T1 BF245C 350mW
T2,T3,T4,T5,T6,T7,T8,T9,T12 BC107 300mW
T10,T11 BC177 300mW
T13 BC547 500mW
T14 TIP3055 90W
T15 BD135 8W

Tranzistoare TEC-J
Număr Tip Putere maximă
T1 BF245C 350mW
T2,T3 BF245B 200mW

Diode
D1 D1N3492
D2 1N5225

Dispozitive pasive

Rezistenţe
Număr Valoare Toleranţă Putere Tip
R1,R2 2k 10% 125mW RCG-1025
R4 300 5% 125mW RMG-1025
R5 3.3k 10% 1W 30BJ901
R6,R7 175 10% 125mW RMG-1025
R8 21k 5% 125mW RCG-1025
R11 15k 5% 125mW RCG-1025
R13 0,14 5% 5W RBE 4005
R14 16k 20% 125mW RCG-1025
R15 3k 5% 125mW RCG-1025
R16,R17 4,7k 20% 125mW RCG-1025
Se foloseşte şi un potenţiometru P1 de 5k, dacă se poate liniar şi multitură pentru un
control fin şi liniar al tensiunii de ieşire.
Foile de catalog ale produselor; http://www.datasheetcatalog.com
http://dce.pub.ro/dce

16
Diţă Cristian Ionuţ Proiect DCE
433C Stabilizator de tensiune

Anexa 2. Bibliografie

 D. Dascălu, L. Turic, I. Hoffman – „Circuite Electronice” – Ed. Didactică şi Pedagogică –


1981
 D.D. Sandu - „Dispozitive şi Circuite Electronice” – Ed. Didactică şi Pedagogică – 1975

 Gh. Brezeanu, F. Drăghici, F. Mitu, Gh. Dilimăţ – „Dispozitive Electronice”, „Circuite


Electronice Fundamentale”

 Notiţe de curs DE CEF – prof. Marcel Profirescu

 Notiţe de curs CEF – prof. Dragoş Dobrescu

17

S-ar putea să vă placă și