Sunteți pe pagina 1din 226

'èrc1.

21 NIO NO1INO1IIN3S IINflINfl V y 1SIA3

At*t

www.dacoromanica.ro
1959
IUNIE
ANUL XII

REVISTÄ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R.

CUPRINSUL
EUGEN JEBELEANU : Minotaurul ; Visul ; Vajitoarea ; Ca un copil

REMUS LUCA : DimineatS.de Mai (nuvelS) . 5

D1MOS REND1S : Impgrätie proletara (Poem) . 64

NICOLAE TIC: Un numAr festiv 81.

70 DE ANI DE LA MOARTEA LUI EMINESCU


DEMOSTENE BOTEZ : Scrisoare / 89
ION BRAD : Revedere 61.
EUGEN SIMION : In jurul personalitliti lui Erninescu : Note despre unele
studii eminesciene 92

PE MARG1NEA CELUI DE AL III-LEA CONGRES AL


SCRIITORILOR SOVIETICI
DUMITRU CORBEA : Indrumare st 1ndreptar 101
EUGEN BARBU: Pentru o literaturl demn5. de epoca noasträ 103
REMUS LUCA : Marginalii la problema genului scurt . . 104
AL. ANDRITOIU: Glosse la al Ill-lea Congres 106

DIN EXPERIENTA A 15 AN! DE LITERATURA NOUA


B. ELVIN : Erou sl colectivitate 108
EUGENIA TUDOR : Poetnut de IargA respiratie - o expresie a posz'ei
revolutionare 114

TEORIE SI CRITICA
ION VITNER : Creatori si opere : V. Ern. Galan (I) 121
ECATERINA OPROIU Literaturá-film-ecranizare 130
VERA CAL1N: De5pre o cuvintare sl un articol-program 147

CRONICA VIINTIFICA
Acad. G. VRINCEANU : Notiunea de spatiu 155

www.dacoromanica.ro
CRONICA LITERARA
OV. S. CROHMALNICEANU : 0 nuvell In clnstea lui 23 August :
Indrezneala" de Marin Preda . . . . . . . . 160
CRONICA DRAMATICA
1-IOR1A BRATU : 0 comedie popularfi . . 4 105
CRONICA FILMULUI
ION BARNA : Ivan cel Groaznic" de Serghei Eisenstein .
s
MISCELLANEA 179

CARTI NOI
RADU ALBALA : Ion Ghica : Documente literare inedite 200
R. L. : Viniciu Gallia . Oameni si oameni" . . 202
Z. ORNEA : La reeditarea romanului Soli" 204
CORNEL REGMAN : A. Serafimodci : Povestiri" 207

REVISTA REVISTELOR
- din tail -
Contemporanul" : 20 febr. - 8 mai/959 ; Tribune" - aprille 1959 ;
Critica din Steaua" Nr. 12/958-1/959 ; Arta Plastic/1" Nr.
1/959 209
- de peste hotare -
Novli Mir" Nr. 5,959 ; Les temps modernes" lebr.-martie 1959 ;
L'Express" 7 mai 1959 ; Neue deutsche Hefte" Nr. 55/1959 217

POSTA REDACTIEI . 224

In ateniia participantilor la concursul CEA MAI BUNA RECENZIE" 146

Rezultatul anchetel noastre In rIndurile cadrelon- didectIce . 223

ERATÄ LA Nr. 5
La pag. 134, col I-a, rIndul 10 de jos se va citi : riei tut
Landau. Pe pemInt sl pe eft stim
La pag. 189, titlul recenziel : D. Th. Neculuil : Spre
tärmul dreptliii"
Coperta : gravure de I. Glarlu

Coperta de : Silvester Victor (Petrosanl) - Constructoril (linogravurä)


Ilustraila la -nuvela DImineeili de mai" de Mitt Vulcdnescu
Fotografil : Florin Dragu

www.dacoromanica.ro
MINOTACIRUL
ECIGEN JEBELEANC1

u vreau s-ating nici and numai o coardd


sau cloud doar din bratul rdmuros
al harfei, ci dadi se-aude uneori
vuind mai tare singele-mi fierbinte
in unele artere, nu-s de vind :
e necesar, copii, e necesar...
tiu... ce frumos e sd.mingii o coardd
§i s-o prefaci in iederd ce nafte
spirale moi de uimbrd fi de muzici,
miresmele färd de care viata
e mai sdracd... tiu,
ftiu bine, insii-n Creta
std minotaurul fi cere jertfe,
fi nu pot sd nu fac sd se audd
in versu-mi mugetul lui infernal -
fi sd nu viid cd hrana lui nu-s ierburi,
lungi elfe vegetale luminate
de stelele de roud, ci-s liane
roscate ferpuind din timple reci,
sub care s-au rotit atitea lumi...
i-atunci fac sd gyneascd, din artere
Piaui de saii sdritoare -
si ldcrimez, dar nu pot sii vd ddrui
albastrele coline scdpdrind
de milioanele de ghiocei noptateci
ci semnul care duce cdtre Creta,
17 sabie ce apiird iubirea
fi-un firmament de cdrti brumate-n furn...

www.dacoromanica.ro
VISUL

dzuse toata noaptea zdpada


Cu gluga de zapadd pe cap, eram un scit
care visa, pe umdr avind un arc subtire
de lund, si-mprejuru-i copacii albi ostire.
Gindeam : 0, cit de bino-i ca regele Haraspes
pieri 0-acum sint liber i codrului alb oaspe-s
0 pot, ca o statuie de marmori, calatoare
sa tai prin alobrogene meleaguri pin'la mare,
sti-i mai privesc odatii oglinda minunatd.
Dar auzii o goarnii de radio de-odatii
0-am tresdrit din visu-mi - sulita-mi, prin ger,
zburd - s-ajute-n lupta -la fratii din Alger.

VRAJITOAREA
i-s pletele o harfa cu violete multe,
urechile-mi de faun s-apropie s-asculte
si-aud cum suna coarde blind aspru-n $ir :
suav si nalt : Ninive... mindru : ,Armavir I
Ti-i gura o pecetie pe care o despici
cind vrei, un pic, c-un zimbet ce-adie ca o boare,
ca sá zäresc - sclipinde strinse, nu prea mici
siilbaticele tale $ i reci märgaritare.
-
Ti-s degetele-atita de lungi 0-atit de pale,
cd unghiile roze din raze nasc, desigur,
pe care le imprästii deasupra mea, petale
de foc, de aurora, de febra $ i de friguri.

CA UN CONL...
it imi pare de bine $ i cit imi pare de rau
cd mi-am trait iubirea aya cum mi-am trait-o.
Cit imi pare de riiu ca nu am fost mereu al tau
$ i &it imi pare de bine cd-s Vingcl tine, iubito.
Ca un copil care-si turteste nasul de geam
e-n adaia minunii $ i nu e,
eram lingd tine, $ i nu eram,
gura mea cite-ar fi vrut spuie...
Cd mi-am trait aya cum mi-am trait viata,
o, ilit imi pare de Mu cit imi pare de bine :
de vremea ce atita de scurtei-i lingd tine,
de vremea fdrii tine pe care-o-nghite ceafa...

www.dacoromanica.ro
DIMINEATÂ DE MAI
REMUS LUCA

trada Cimpului din T. se afla intr-un cartier de margine ; era


scurtä, vre-o douäzeci de case pe-o parte si alte vre-o douázeci pe
cealaltá ; nici nu figura pe harta orasului, recent trasä la helio-
graf, decit ca o linie subtire insemnatä cu cifra 5, adicd strada numärul 5
din cartierul ,Tärmul Muresului". Era totusi o stradá vestitä cele vre-o
patruzeci de familii mai de demult statornicite aici erau mindre de trecutul
ei proletar ; pinä si copiii stiau cd la case cu numärul 14 s-au tinut multe
sedinte de partid în ilegalitate i chiar o plenarb a regionalei in timpul
grevelor muncitorilor forestieri din 1929.
Ca stradd era foarte tinärä. Cu cincizeci de ani in urmä, pe aici nu
era decit un cimp sterp, pe care revärsärile Muresului umpluserä de
prundis. Pe aici treceau eäräusii care aduceau pietris si nisip pentru con-
structiile din oras. Cu vremea urmele %ate de cäntte au devenit drum.
Un istet a cumpärat de la primärie pe mai nimic intreg ácest teren nefolosi-
tor pentru agriculturä, 1-a parcelat i 1-a botezat pompos : cartierul ferovia-
rilor. Drumul de cärute a primit denumirea de Strada Cimpului, iar ramifi-
catiile sale, nume ca a Vintului, a Prundului, a Muresului, a Tärmului si
alte asemenea. Antreprenorul a vinduf parcelele in rate. Oamenii au clädit
care cum a putut, case, plätind ratele o viatä intreagd ; unii n-au izbutit
sä pläteascá toate ratele si au ajuns chiriasi in casele pe care ei le clädi-
serä. Antreprenorul s-a imbogätit i si-a Matt si el o vilä, chiar pe tármul
Muresului, intr-un colt izolat, in mijlocul unui pile de plopi i sälcii bätrine.
Azi in vita aceasta e-o cresä de cartier.
In 1952 incá nu apäruserà cele vre-o zece case noi construite din bani
imprumutati de la stat, singurele din aceastä parte de oras care au baie si
eämarä de alimente, apa trasä in bucätärie i obloane de lernn la ferestre.
Strada mai avea neatins pe atunci aspectul ei vechi i un anumit pitoresc ;
casele scunde si bätrinicioase semänau toate intro ele, fiindcA toate fuseserä
zidite de mesterul Kelemen gel färä o minä, impreund cu cei doi bäieti ai
cunoscut in toatä regiunea fiindcá lucre ieftin i destul de bine si nu
te stringea cu usa sä-i plätesti de-odatä toti banii, ci te päsuia uneori chiar
5
www.dacoromanica.ro
pi doi-trei ani ; mepterul folosise un singur plan, simplu, economic, admi-
find doar mid deosebiri de amánunt in apezarea *tor pi a ferestrelor.
Casele, aproape toate, au fost construite in etape, intii o odaie, apoi peste
un an sau doi sau chiar mai tirziu chid erau prea multi copii pi nu mai
IncApeau, incä una in continuare, pe urmá, dacä se putea pi o bucätärioará.
Apa, nu-i nici o mirare c'd aceste case n-au iepit arätoase, nici mäcar cit s-ar
fi priceput Kelemen sä le facä ; a doua odaie era in general mai scundä,
apa cä stireapina nu era dreaptä; ci cobora, nid ferestrele nu erau In linie
pi nici egale, ci cum se nirnerise pi cum avusese omul bani sä cumpere scin-
duri. Tabloul putea sä parä lipsit de armonie pentru un ochi prea pretentios,
dar nu-i deranja ou nimic pe cei care locuiau acolo. Se obiprruiserä.
Curtile nu erau intinse pi nici grädinile din dosul caselor. Oarnenii au
folosit cum au putut spatiul, sädind meri, vipini, duzi, iar pentru frumusete,
tufe de liliac pi lasonne. t.
Prin 1952, strada Cimpului era numar de putinä vreme canalizatä pi
pavatä cu piaträ de riu, iar trotuarele apternute cu zgurá ; comitetul de
stradä obtinuse o aprobare pentru asfalt, dar mai era de apteptat, conform
unui plan care privea infrumusetarea tuturor sträzilor de la periferiile ora-
pului. Pinä atunci, comitetul s-a sträduit &A dea sträzii un aspect cit mai
civilizat. Salcirnii arliti la marginea trotuarelor erau tut* cu grijä in fie-
care iarnä, intre trotuare pi partea carosabilä se intindeau ca nipte panglici
colorate, straturi de flori, pe care fiecare cetätean era dator sä le ingri-
jeascd-, gardurile dinspre stradä erau vopSite in verde sau in bleu-gri ori cel
putin date cu motorind odatä pe lunä.
Pe strada Cimpului locuiau mai ales muncitori de la calea feratá,
fiindcä era foarte aproape de gar, de la fabrica de zahär, care se afla chiar
in dosul gärii, de la fabrica de mobile pi citiva functionari. Se vedea dupä
gospodärii cä oamenii nu sint bogati. Lucrurile ce le aveau prin curte pi
prin grädinä - mese pi lavite de scinduri, err picioare infipte in pämint,
cotete minuscule pentru galite, mici cocini de porci - pi le-au fäcut singuri
cu miinile lor, färä sä se fi priceput cine ptie cit la lucrul lemnului pi de-a-
ceea toate päreau improvizate pentru putin timp, ele insä däinuian ,de ani
de zile, invechindu-se, rezistind, oferind chiar un anumit confort.
Curätenia, ordinea, aspectul aproape ostentativ ingrijit al micilor gos-
podärii pi al sträzii erau ceva mai mult decit semnele traditionalei pedan-
terii ardelenepti. Cu ani in urmá, cind oamenii din acest cartier träiau foarte
greu, casa curatä pi ordonatä, curtea ingrijitä pi un strat de 'Hod in fata
casei dAdeau säráciei demnitate. Un om lipsit, nu-i decit un om lipsit ; fiinta
lui moralä nu suferä din pricina asta nici o ptirbire, ell timp omul träiepte
cinstit din munca lui ; mizeria insä injosepte pe orn, fiindcä-i ia demnitatea.
Aceastä preocupare atit de casnicá pi de märuntä, in aparentä, devenise un
tel de traditie a sträzii pi chiar a cartierului.
*
Intr-o dupä amiazä tirzie, cam pe la mijlocul lunii mai a anului
1952, Maria andea sedea pe un scAunel pliant, In poarta casei sale de la
numärul 14. Ziva era calmä. Infloreau salcimii si liliecii. Din curtea de peste
drum venea piná la ea o mireasmä discretá de iasomie. Trotuarele si stra-
turile din ínarginea lor fuseserá stropite de curind. Aerul era proaspät pi
odilmitor. Pe stradä era liniste.
6
www.dacoromanica.ro
Maria Cindea privea din and in cind in susul sau in josul sträzii, mai
mult insä sta cu pleoapele lásate peste ochi, parc-ar fi adurmicat. Era o
femeie de saizeci de ani, scundä, grasá, imbrdcatä cu grijä, parcd pentru
plimbare ; o rochie cenusie de diftin, o bluzä neagrd tricotatd de bumbac
o basma neagrä in cap, un port de femeie bdtrind, aproape tárdnesc.
Avea o fatä albä, cu incretituri largi, un chip istovit de orn care nu
s-a odihnit niciodatä in viata lui. Buzele strinse, aproape albe, aveau o anu-
mitá asprime, care nu putea fi räutate, ci mai curind urma läsatä de prea
multe renuntdri. Sub sprincenele sure si rare, ochii, cind se deschideau, erau
vii, negri, curiosi.
Sta acolo pe scäunelul ei pliant, fdrä miscdri multe, ci numai acele
scurte intoarceri ale capului cind privea intr-o parte sau in alta, urmärind
cine stie ce, in strada mai mult pustie la ora aceea. Era cunoscutá de toti
cei care locuiau aici, se obisnuiserd s-o vaddi mereu aproape in fiecare dupa
amiazd, in poarta casei sale, o salutau zicindu-i tusä Marie" si se opreau
sä mai schimbe o vorbd. Erau, ea si Ion Cindea sotul ei, cei mai vechi
poate cei mai bátrini din aceastä stradd ; viata ei si a familiei sale era
intr-un fel chiar istoria acestei strázi, unde oamenii trdiau apropiati, chiar
mai legati unii de altii decit sint membrii unui clan sau ai unui trib.

Maria Cindea plecase'de-acasá, din cdtunul Cocos prin 1904 sau 1905.
Erau opt !copii in casä, iar ea cea mai mare. Venise in T. sä intre servi-
toare i nici nu implinise patrusprezece ani, dar acasä tot n-avea ce face,
ci doar sä mänince pe degeaba piinea de la gura celorlalti. Vre-o patru ani
slujise la familia dr. Veress. Domnul era un Writ' de saptezeci de ani, cam
ticnit, pare-avea ceva cu nervii i in fiecare noapte îi uda salteaua. Doamna
era bdtrind si ea si religioasd si o bätea la cap toatä ziva cu rugAciunile,
silind-o sä posteascd i sá ajuneze, dal-, ea era tinärä i muncea mult, asa
cd altä cale nu era cleat sä se infrupte pe ascuns din cámara totdeauna
plind de alimente. Aveau o fatä care pinä la virsta_de patruzeci de ani rämd-
sese necásátoritä si-avea mania sd se joace cu pdpusile. Era plind casa de
pdpusi de tot soiul, ca o grádinitä de copii. Aici se simtise destul de bine ;
plateau mica ei leaf á la timp, n-o bäteau, nu strigau la ea si nu-i scd-
deau din salariu paharele sparte, iar duminica dupd amiaza o läsau sá iasá
la plimbare. De lucru era foarte mult ; domnul fusese procuror de curte
tinea i Oupd ce iesise la pensie, casá mare, cinci oddi si un salon cit sum,
o curte imensä cu pare i o grädinä de legume, si intretinerea lor era toatd
in grija ei. De cloud ori pe sAptdminä era zi de primire ; veneau o grämadd
de ofiteri ; domnisoara mai spera sd se márite ; Maria trebuia sä imbrace
o rochitä neagrä de satin, cu sort alb, sd-si pund bonetica albd in cap si
sä-i serveascd pe invitati. Zilele acestea erau o pedeapsä i un chin pentru
ea ; domnii ofiteri fáceau glume urite i o ciupeau si ea n-avea voie sd zicä
nimic. Pe-atunci Maria credea cd asa-i firesc : domnul sä ude salteaua, ea
sd curete dupd el, si era multumitä cá primea cei citiva florini de hirtie pe
kind i mincarea. Pe urmá, intr-o dimineatä, 1-au gäsit pe domnul mort in
urina lui, a trebuit spele ea. N-a simtit scirbd, ci fricd. Cadavrul era
slab, vindt, cu pielea impietritá pe oase. Ii späla, cum ar fi spälat dusu-
meaua, cu o perie asprd, al cdrei fosnet sec o infiora. Nu mai väzuse orn
mort, decit de departe si se gindea, cu mintea ei copildreascd : Cit de mur-
dar ii omul dupd ce moare!". L-au ingropat cu mare pompd. A plins si ea
7
www.dacoromanica.ro
la inmormintare ca ceilalti, fárá pärere de räu. Doamna Veress a vindut
casa i s-a retras la Ora", unde aveau un conac i pärnint. Ea si-a primit
leafa pe trei luni 5i a trebuit sä-si caute un alt loc. S-a angajat la domnul
Kertesz, coloniale 5i delicatese. Doamna Kertesz era grasä 5i bolnävicioasä.
Venea dimineafa, cu ochii toropiti de somn, nepieptänatä, numai in combine-
zon, arätindu-si färd rusine cärnurile albe si buhave, i s-aseza gemind pe
un scaun in mijlocul bucátariei, unde räminea nemiscatä citeva ceasuri,
dindu-i porunci cu un glas scincit ; o certa mereu pentru toate fleacurile,
amenintind-o cu politia. Avea un bäiat de cincisprezece ani, care se uita la
Maria cu ochi cäscati, ingälbenind, i o pindea seara pe gaura cheii, asa cá
trebuia sä se dezbrace pe intuneric. Intr-o noapte, a venit domnul Kertesz
in bacAtárie 5i a vrut sä se culce cu ea. Ea 1-a imbrincit cit colo 5i a inceput
sä fipe iesind In cämasä, in curte. S-a trezit doamna si eind a aflat ce se
intImplase a lesinat 5i a cäzut in usa bucätäriei, apoi dupä ce s-a trezit, s-a
certiat cu domnul pinä dimineata. Dimineatä a venit domnul, un omulef de
cincizeci de ani, mic, urit, cu o bärbutfá ascutitä. Tremura de furie i o ame-
nirrta arát eu fie, putoare !" Ea s-a Infuriat si a strigat : NA' nu mä
facefi putoare. Sint WA cinstitä. Am sa" plec de la dumneavoastre. A doje-
nit-o i doamna : Nu trebuia sä faci scandal pentru atita lucru, sä scoli toti
vecinii". AdicA sä-1 las sä-si batá joc de mine ?" - a spus ea indignatä.
Nu pierdeai nimic cu asta. Bärbatii au nevoie de asta i eu pe al meu nu
mai pot sä-1 multumesc. Mai bine fii cuminte, 5i-are sä te räsplateasca".
Numai eu nu vreau sä stiu nimic, fiinda n-am voie sä mä enervez". Pe
Maria, asa tiara i nepriceputd cum era, a apucat-o scirba. Asa ceva nu
si-ar fi inchipuit niciodatá. A plecat de la ei, dar n-au vrut sä-i deie actele,
5i färä acte n-eu vrut s-o angajeze in and parte. A dormit vre-o douä not*
pe la prietene. Nu indráznea sa" meargä sä-si cearä actele, ca sä nu dea
ochi cu domnul Kertesz. Pe urmä s-a hotärit sä se intoarcd acasä in sat la
ei. la párinti. Chid a ajuns insä 1a bariera orasului, curajul a päräsit-o. Cine
stie ce s-ar mai fi scornit pe seama ei, prin sat, unde fetele plecate servi-
toare la oras erau socotite pierdute i condamnate sä devinä tirfe. S-a asezat
pe-o piatrá, lingä calea feratä, cu bocceluta ei pe genunchi 5i a inceput sä
plingá. Se gindea sä se omeare. Se afla aproape de garä, in dreptul unor
grämezi mari de cArbuni, unde veneau locomotivele sä se aprovizioneze.
In fata ei, un om inalt, negru de praf de cArbune, incärca un tender, cu o
lopatä aiudatä, ca o lingurä uriasä, 5i se tot uita la ea. Ea s-a i intors cu
spatele, ca sä nu-i mai vadä ochii albastri care o cercetau cu curiozitate,
De-odatá 1-a auzit foarte aproape in spatele ei intrebind-o
- Tu fatá, de ce plingi ?
A tresärit speriatä 5i s-a ridicat repede in picioare. Abia acum vedea
cît e de flan 0 privea incruntat, parc-ar fi fost supärat pe ea. Maria care
era unguroaicA, stia romineste de-acasä, din sat, 5i i-a räspuns
- Treaba mea !
- *tiu cä-i treaba ta, dar vád cä esti femeie muncitoare si nu o domni-
soarä. Nu trebuie sä plingi. Ce fi s-a intimplat?
Ce i-o fi venit sä-i povesteascä tot ce i se intimplase ? El a ascultat-o
atent. Observase cá se uitä cu un fel de duiosie la ea. A inteles cä-i place
de ea ; sinitea cum se ,infioarä de teamä, dar nu asa cum se temea deobicei
de privirile pofticioase 5i de vorbele urite ale domnilor, ci altfel. Se temea
parcä sä nu-i placá 5i ei de el.
- Pe mine mä chiamg Ion, a spus el.
8
www.dacoromanica.ro
-- Pe mine Maria, a räspuns ea si i-a intins mina, pe care el i-a
strins-o usor.
- Uite - ce-i, Marie, a spus el, acasd n-are nici un rost sä te întorci.
Ar insemna sä fii lasä. Ai sä te duci acum in strada 0'1..11, la nr. 71. -Pico lo
locuim eu si cu mama. Ii spui cd te-am trimis eu. Ai sä dormi acolo. Milne
nid intorc din turd si o sä mergem la domnul Ala sä-ti dea actele si dreptu-
rile. Apoi mergem sd te inscrii in sindicat si o sd cdutdm de lucru. Am un
prieten la fabrica de mobile. Poate intri acolo. E mai bine intre muncitorii
organizati. Nu te poate zvirli chiar asa usor afard.
Si-au dat mina. El s-a urcat pe locornotivä si a plecat. Ea stätea si
se uita dupd el. L-a mai auzit strigind :
- Du-te acolo unde ti-am spus.
Ce sigur ii el c-am sä md due la maicd-sa ! - s-a gindit ea. Si la
sindicatul Ala. Cum vorbeste cu mine ! Da' cine esti tu ?"
S-a dus insä. Nici n-avea de ales. Nici azi nu stia de ce, dar avea
incredere in bärbatul acesta, care folosea cuvinte asa de ciudate. Ii venea sä
ridä cit e de incruntat. Un om tinär nu trebuie sä fie incruntat.
A gäsit, intrebind, strada Gärii. La nr. 71 se afla o casä micd, ingro-
patá in pämint si o curte näpäditä de troscotel, prin care se plimba o
closa cu puii ei.
- Caut pe doamna Ana, andea Ana, spuse ea unei femei de vre-o
cincizeci de ani, care iesise in usa casei.
- Eu sint, spuse femeia, privind-o curioasä. Da' nu-s doamnä. Spu-
ne-mi tusä, c-asa-mi spun toti.
- M-a trimis fiul dumneavoasträ ? ii spuse ea, povestindu-i.
- Asta-i Ion, spuse tusa Ana, rizind. El ii asa de bun la suflet. El
trimite pe toatä clasa muncitoare rämasä färd lucru sä doarmä la mine.
Si se ceartä pentru toti, de parch." i-ar fi frati. Bine dragd. Väd 6 esti tinárd
si necoaptä la minte. Prea repede crezi la bärbati. Acum ai avut noroc. Ion
ii orn de treabd. Si eu inteleg cd esti nácäjitä. Oamenii sáraci trebuie sä
se ajute intre ei. Da' putea sd iasä mai räu. Acuma vino sä-ti dau ceva de
mincare cd-i fi flämindä.
A doua zi a venit Ion. S-a spälat si s-a imbrdcat in hainele lui cele
bune. Era un costum aproape domnesc, din stofd tärcatd, si se vedea de la
zece pasi cd nu-i nou. Haina era fárgá, scurtä in mineci, pantalonii strimti
si necálcati de multd vreme. Isi legase la git o cravatä foarte veche de
mdtasä, visinie, cu bobite mici argintii. In cap purta o päldrie neagrá, cu
borurile pleastite. Era un bärbat chipes ou 'an mers bátos, cu gesturi tepene.
Iar ei ii venea sä Ha', väzindu-1 cum päseste, ca strunit. Ii pläcurd tare
ochii lui albastri-surii, care se uitau blind la ea, cu o anumitá duiosie pe
care nu se putea sä n-o inteleagá. S-au dus la domnul Kertesz si Ion s-a
certat cu el. Ea asculta cum vorbeste Ion, folosind tot felul de cuvinte alese,
care-1 enervau pe domnul Kertesz si-1 fAceau sd tremure. 0 sd ne adresdm
justitiei, zicea Ion. Procedeul dumneavoasträ contravine legilor. Sindicatul
nu va tolera astfel de acte samavolnice ale patronilor". Domnul Kcrtesz i-a
inapoiat actele, dar banii n-a voit sd i-i dea.
- Mama lor de burjui ! a spus Ion cind au plecat de-acolo. Si a dat
drurnul unei injuráturi inspdirnintátoare. Maria si-a astupat urechile,
strigind :
- Vai ce urit vorbesti.
9

www.dacoromanica.ro
- Iartä-ma, i-a spus el, dar cind am de-a face cu astfel de oameni,
nu ma mai pot stapini.
0 tinea de brat. Ei i se parea foarte ciudat acest lucru, dar ii pläcea.
Pinä atunci n-o tinuse nimeni de brat si nici nu-i vorbise atita de familiar.
i totusi cuviincios. Sindicatul era intr-o clädire mare cu cloud etaje, unde
intra si iesea o multime de lume. Pe pereti erau tot felul de afise si por-
tretele a doi barbati barbosi. L-a intrebat pe Ion, cine sint. Marx si Engels
- i-a raspuns el. Ei sint ideologii nostri". - Ce inseamnä aia : ideologi ?
a intrebat ea curioasä. - Ei ne invatä cum sä ne organizam si sä luptam
pentru eliberarea clasei muncitoare. 0 sä facem revolutie si o sä luäni pu-
terea de la burjui si o sä facem socialism. Adica o sä fim liberi". Maria n-a
inteles nimic atunci. S-a gindit : Trebuie cä-i un om tare destept el" si
nu putea pricepe de ce-i fochist si nu domn. La sindicat toti il cunosteau pe
Ion si vorbeau prieteneste cu el. Au primit-o, pe baza recomandärii lui Ion,
si i-au promis cä vor incerca sä scoatä de la domnul Kertesz banii ce i se
cuvin. at despre loc de munca, mai avea de asteptat, erau multi someri in
oras, sindicalisti vechi. SA ail:A incredere. Muncitorii nu-si lasä tovaräsii.
Vorbeau si oamenii de la sindicat la fel de ciudat ca Ion si-i ziceau to-
varäsä Maria". Erau toti foarte seriosi, poate prea seriosi, dar ei ii pläcea
ca nu simtea in atitudinea lor, desconsiderare fatä de ea. *i asta nu i se
mai intirnplase pina cind il intilnise pe Ion.
Seara s-au intors ceva mai tirziu acasä, pe la ora zece. Tusa Ana ii
astepta cu lampa aprinsä.
- Am intirziat putin, a spus Ion.
- Vad, a zis maica-sa, supäratä.
- Am mai stat de vorbd la un pahar de bere.
- Inteleg, a zis maica-sa. i cum se incrunta, semana uimitor cu
baiatul ei.
Pe urma Ion a povestit ce s-a mai intimplat in ziva aceea si maica-sa
a zis :
- Bine. Apoi privind ciudat la Ion, a adäugat : - Maria o sä
doarma cu mine.
Ion a tresarit si s-a inrosit tot.
- Da. Bine-nteles, - a raspuns, fisticit. Asa m-am gindit si eu.
Maria s-a inrosit si ea, cAci ghicise la ce se gindeste bätrina si-i era
putin ciuda pe ea. Altfel, ii devenise draga.
Nu si-a gäsit de lucru. Vre-o doua-trei luni de zile, a umblat la spalat
pe la case, unde o recomanda tusa Ana sau vecinele ei. A putut in felul
acesta sa-si plateasca mincarea ce-o minca. Tusa Ana nu-i ceruse niciodata
nimic, dar nu o refuza si primea banii cu un gest firesc, care n-o umilea,
parca i-ar fi lost fiica. Ion a dus-o de doua ail la sedinte la sindicat si
°data la o serbare, urmata de petrecere. Acolo a cunoscut o multime de fete
si de barbati tineri, toti muncitori, care glumeau cu ea ; barbatil o cereau
la dans, dar ea nu stia nici valsul, nici polca, si-atunci fetele au luat-o s-o
invete. S-a simtit foarte bine intre ei. Era gálagie mare, toti vorbeau tare,
rideau si glumeau si se vedea cä-s toti sal-ad, cä nu erau imbräcati cine
stie cum, si toti se purtau frumos cu ea. Ii pläcea mai ales cä bärbatii erau
cuviinciosi si nu faceau glume urite cu fetele si nu le ciupeau.
Apoi in drum spre casä, Ion a särutat-o si l-a särutat si ea. Era primul
barbat sträin pe care-1 sdruta. Ii era putin rusine. Dar i-a placut si pe urmii
10

www.dacoromanica.ro
cind el i-a mingilat sinii nu s-a ferit. Para s-ar fi asteptat la asta si i se
pärea a nici nu s-ar putea intimpla altfel. Pe urra, peste cîteva zile, cind
tusa Ana nu era acasä, s-a IntImplat ceea ce se intimplä de-obicei si ei i-a
fost tare rusine. A plins si s-a gindit cä acum trebuie sä plece neapärat
de-acolo. Dar n-a plecat. Se si mira a nu poate fi supäratä pe Ion si a
adesea cautd ea singurä prilejuri sä se gäseasa singuri acasä si sä se lase
dezmierdatä de el.
Tusa Ana, si-a dat seama repede a s-a intimplat ceva si a luat-o din
scurt :
- Fatä dragä, spune-mi ce ti-a fácut Ion ?
Ea a tresdrit, speriatä, a plecat ochii in pämint si a inceput sä plingä :
- PAL. .
- Asa, va sä zicä... Bine. Am sä vorbesc eu cu el. Eu nu vreau sii
IDA amestec in treaba asta, dar nu-i frumos. MA rog, vä iubiti, - vä iubiti,
dar nu sinteti cäsätoriti si nu-i bine asa. Doar nu sintem animale.
Maria nu stie nici azi ce-a vorbit atunci maia-sa cu el. A intrebat-o
cind au Minas singuri :
- Te-ai plins mamii ?
- Nu. Ea m-a intrebat. Pe dumnezeul meu cd nu i-as fi spus nimic,
daa nu rn-ar fi Intrebat.
- N-ai incredere in mine ? Doar te iubesc.
Atunci ea s-a supärat.
- Mä iubesti, dar tot nu mi:ai dat pace pinä n-ai fäcut ce ti-a pläcut
cu mine.
- Asa vorbesti tu, Marie ? Imi pare räu.
Ii pärea räu si ei de ceea ce-i spusese, dar nu mai avea ce face. Ca
sä-1 impace, 1-a särutat si 1-a tras de par.
- Esti un prost ! - i-a spus. Doar si eu am vrut. Daa n-as fi vrut,
nu s-ar fi intimplat. Nu-s eu chiar asa de proastä.
S-au cäsätorit peste vre-o trei säptämini. Nuntä n-au fäcut, n-aveau
cu ce. Au invitat numai citiva din tovarásii lui Ion la masä in ziva aceea,
soacrä-sa a fäcut cozonac si au !DLit cloud kile de yin.
*i intr-o zi, a venit aid, cu Ion. Poate s-au oprit chiar in acest loc,
unde stä ea acum pe saunelul ei pliant.
Era tinärä, n-avea nici douäzeci de ani, era subtire si fricoasä si-1
tinea steins de minä. Privea dezarnägitä cimpul gol, sterp, pe care cresteau
doar märdcini si asculta vuietul apropiat al Muresului care se näpustea
peste vaduri. Din loc in loc erau infipti-tärusi, pe tärusi erau bätute täblite
cu inscriptii ciudate. S-au oprit in dreptul unei täblite pe care scria : Lotul F,
parcela nr. 15. ,Ion a spus :
- Asta-i. Iti place.
- Imi place.
- E-un loc frumos aici. Muresul la doi pasi. Toatä vara o sä facem
baie si-o sä prindem -peste. Pestele-i un aliment foarte sänätos. Contine
fosfor mult. E foarte folositor pentru nervi.
- *i cind o sä mergi la lucru ?
- M-am &Ida la timpul liber.
- and ai tu timp liber ?
- Ei, se mai intimplä. *i... nu te mai lega si tu de toate fleacurile...
11

www.dacoromanica.ro
Ea a ris atunci mult, dar nu de aceste vorbe, ci pentru cä a Inteles cä
el incearcd s-o incinte cu alegerea acestui loc de casä care n-avea nimic
aträgAtor in el si nu-i pläcea nici ei i nici lui, dar cdutau amindoi sd se
convingd cd-i foarte avantajos. Singurul avantaj era cd-1 cumpárau mai
ieftin cleat in cartiere in care se clädise deja, si-1 puteau pläti in rate, timp
de zece ani. Erau insä tineri si le pläcea sd viseze.
In aceeasi searä au semnat contractul si au achitat prima ratä, care a
inghitit aproape tot ce agonisise ea in patru ani cît fusese servitoare si cit
putuse economisi el din leafa lui de fochist pe locomotivä. El a luat-o i pe
ea la tocmeala cu antreprenorul care negocia terenurile ; ea se impotrivise
la inceput, el insä insistase :
- Tu trebuie sä intelegi, Marie, cd sotul tdu nu-i tun terchea-berchea ;
îi un muncitor constient, care-si mai vird nasul prin cArti. Tu trebuie sä
tii asta : eu is pentru egalitate intre bärbati i femei. Noi de-acum, tot ce
facem, facém impreunä i trebuie sä stii tot si sd-ti dai pärerea...
Ea a ris si a zis
- Bine. Fie cum zici tu.
Ion era pe atunci un tinär 'Malt i zdravän, cam prea tantos in hai-
nele lui säräcute, incrunta fata aproape färä fir de barbd, dindu-si im-
portantä de orn serios si destept.
Ti vedea si acum, cu infätisarea lui de atunci aducea aminte tot
ce gin dise despre el. Tare rnd mai si sinchiseam eu atunci de egalitatea
asta. Ce stiam eu atunci ? Imi 'Area bine cä 1-am gäsit. CA am si eu pe
cineva. Poate nici nu 1-am iubit asa de mult la inceput. Imi era drag
fiinda-1 vedeam bun si cumsecade"...
Si-au clädit o odaie nu prea Mare, din cdrämizi nearse, fäcute de ti-
gani, cd erau mai ieftine. Ea amesteca mortarul, asa cum o invätase el, si
i-1 cdra cu gäleataiar el aseza cdrämizile si le potrivea dupd un fir de atä
de care atirna o greutate. Asa au ridicat zidurile. (Le-a ajutat prietenul lui
Ion, Vidräsan si el fochist la calea feratä i nevasta acestuia, Lina.
Peste un an sau doi i-au ajutat i ei pe Vidräsani sä-si iacä o odaie, la vre-o
cincizeci de pasi mal incolo, pe aceeasi Acoperisul 1-au fäcut din tablä
folositä, cumpäratä de la un antreprenor care därimase niste case vechi.
Au fäcut i un gard rar, de treceau ciinii printre scinduri i o portitä prinsä
in titini de curea.
Jur imprejur hied nu erau alte case. Aproape doi ani de zile au locuit
aici numai ei, ca intr-o pustie, fdrä vecini. Puteai sd innebunesti de atita
1inite; iarna and bätea vintul, fluierind ca o mie de locomotive, zguduind
gardul, clätinind acoperisul, iti venea sä-ti iei lumea in cap. Seara cind
venea de la lucru, Ion trebuia s-o astepte la barierd ; era intuneric, drumul
plin de gropi, mereu se impiedicau ; el injura, iar ea abia-si stápinea plinsul,
de fricä ; se temea mereu sä nu fi venit niste tilhari sä le fi jefuit ce bruma
aveau pe-acasä. Iar chid el era in turd, atunci trebuia sä vie singurd acasd
prin intuneric i s-apropia de casa ei de parcä n-ar fi cAlcat niciodatä pe-a-
colo, parc-ar fi fost un loc sträin i ar fi asteptat sä-i sarä cine stie ce fiará
sälbaticd in spinare, i cind gäsea cheia la locul stiut, se gräbea sd des-
chidd usa i mina-i tremura de fricd si de ostenitä ce era si intra repede
repede, färä sä räsufle mdcar, aprindea lampa si se uita speriatä in jurul
ei, bucurindu-se cä toate sint asa cum le läsase. Imbuca ceva in graba si
12
www.dacoromanica.ro
se culca, dupA ce rezema un scaun de claata usii, si ell era de obositä, nu
putea sä doarmä.
Vara era mai bine. Nu trebuiau lemne. Nu era noroi pe drum. Ieseau
seara pe tärmul Muresului, intre sälcii si uneori se drAgosteau chiar acolo...
Atunci erau fericiti. Isi rezema capul de pieptul lui si-i auzea inima cum
bate si i se pärea cA in lume nici nu poate fi ceva mai frumos decit sä ai
un bärbat ca Ion.
Odaia lor era mica' si rPaveau in ea decit un pat, soba de gAtit, o masä
mic5 si un scaun. Hainele incApeau toate in lädita ei ce-o avea de cind fu-
sese servitoare. Intr-o searA, Ion, chid a venit acasä cu leafa, a spus :
- Acum sA-ti cumpär de-o rochie si o pereche de ghete.
- Nu, a zis ea. IncA nu-i nevoie. Zic sä nici nu cheltuim nimic din
leafa ta, sä plätim locul mai repede. Atunci si dobinzile ar fi mai mici. lar
noi am träi din ce aduc eu cu spälatul.
Ion a cam mirlit : sä fie prea greu pentru minutele tale, mama'
dragä. Eu mine mult". ',o Nu-i nimic, a zis ea. SA scApAm mai repede de
datorii, pind sintem mai tineri. C-apoi o sä avem copii si..." Esti tu orn
chibzuit, i-a spus el - da' nu chiar". Pînä la urmä a primit. In doi ani au
§i plätit mai mult de jumätate din datorie. S-au si uscat amindoi ca scin-
durile. El pleca si in ture peste rind, iar ea aducea si-acasá de spälat.
Rar isi fAceau ceva nou si uneori plingea in ascuns de mila lui, cä
trebuia sä meargA la sedinte si sä vorbeascd in fata oamenilor si-i erau
nAdragii peteciti si ghetele scilciate, iar cravata numai ate. Iar ea umbla
tot in hainele ei de fan-. .

Si intr-o zi, el a zis : Stai. 10a nu mai merge. Ard-o focu' de casä.
Mie nevasta mi-i dragä, nu casa". 0 tinea in brate si i se uita drept in
ochi. Tu te mai uiti in oglindä, mamd dragA ?" In ce oglindä ?". El a
ris. Asa-i. N-avem oglinda". Si a oftat : Esti uritä, marnä dragA. Si-ai
fost frurnoasä. Te-ai slutit. Ai un nas de vräjitoare". Ea s-a supärat. Poate
iti trebuie altä femeie". S-a supärat si el. DacA mi-ar trebui n-as sta pe
ginduri". Pe urmä el a Inceput iar cu vorbele lui ciudate. Capitalismul
l-a robit pe muncitor, nu numai prin relatille de muncA. Asta-i numai lan-
tul cel mai greu, da' mai grit o serie intreagä de lanturi si läntisoare. Da-
toria la bäcan, chiria, taxele scolare, mobila in rate. Te leagA de nici nu
poti räsufla. Ii bine sä ai casa ta, cA nu te poate da afarä. Da' nici asa
cum facem noi". Si-odatä s-a infuriat : Nu-i destul cA ne exploateazA altii,
ne mai exploatAm si noi pe _noi". Apoi a adAugat : De-acum o läsAm mai
moale. MAcar o lunA nu mai mergi la spälat, iar dupä aia, om vedea.
Poate intri la fabrica de mobile." Dar n-a putut intra, si a trebuit iaräsi
sä umble la spälat.
Dupä vre-o doi ani de cind se luaserä, ea si-a dat seama la un mo-
ment dat cd-i gravidä si i-a si spus. Era intr-o searA, toamna tirziu. FAcuse
un pic de foc, cA incepuse sä fie frig noaptea. El a ascultat-o linistit, färä
sä spunä nirnic, dar se vedea cA-i pare bine ; ii tremura usor coltul gurii
si-si tot freca barba nerasä. Ea astepta sä-i spund o vorbA, dar el täcea
si se gindea la ceva. Apoi a luat-o in brate si a särutat-o multä vreme,
mingiind-o. A intrebat-o :
- Oare nu-i prea de vreme sä faci copii, Marie ?
Ea a ris.
13

www.dacoromanica.ro
- Mama m-a näscut pe mine cind avea saisprezece ani, i eu am
douäzeci i unu.
- Da, asa-i, a rdspuns el.
Mai tirziu, peste vre-un ceas, i-a spus cä ar fi bine, acum sä nu-1
nascd pe copil, sä meargä la doctor. Ea n-a vrut. El a incercat s-o con-
vingd. Mai au timp doar, is tineri. Au greutäti maxi. Casa-i in mina antre-
prenorului, dacä trei luni nu pratesc rata, le-o ia. Se mai gindea el si la
alte lucruri si nu i le-a spus : lumea se tulburase, s-arAtau semne preves-
titoare de räzboi, el stia cd citea gazetele si cum umbla mult cu trenul,
vedea i auzea multe. Ea insä nu stia. Poate cd dacA i-ar fi spus-o, s-ar
fi invoit. Ori dacd i-ar fi spus cd se pregAtesie o grevd, cA cine stie ce se
mai poate intimpla cu el, iaräsi s-ar fi invoit. Poate numai azi, cu mintea
ei de-acuma crede asa, poate cä atunci tot n-ar fi priceput, si mai bine
cd Ion n-a insistat.
In 1913 in iulie 1-a näscut pe Aurel. A avut noroc. Se mai clädiserä
citeva case. Aveau vecini. Altfel cine stie ce-ar fi putut päti ? Chiar in
ziva aceea fusese la spälat. 0 apucaser durerile pe la prinz, dar nu putea
intrerupe lucrul. A inceput sä se grAbeascA si a isprdvit mai repede. Nici
nu stie cum a ajuns ocasä. A mai apucat s-o strige pe sotia lui Vidräsan,
pe Una, care era si ea tinärä si inepriceputd. S-a intins in pat si i se !Area
cd moare. Nici nu-si dAdea seama c urld de durere strigä pe Ion,
zvircolindu-se. Au venit repede vecinele, vre-o trei, au pregAtit ce trebuia,
iar Lina sAnaca, tot zicea :
- Asteaptä dragd, mai asteapt putin, c-am trimes dupä moasä.
Iar Clara, nevasta lui Kopandi, pantofarul, care näscuse pind atunci
trei din cele noud fete ale ei incepu sä bombäne :
- Vorbesti i tu. Crezi CAA robinet, îi dai drumul opresti dupd
plac. Du-te repede si mai adä apä si lemne.
Iar ea se gindea, chinuitd : eu mor si nici nu-i acas- Ion". Era grevd
la calea feratä si Ion era la sindicat i poate chiar atunci tinea vre-o cu-
vintare ori poate era la camera de muncd sä se tirguiascd cu domnii si
simtea c-1 ureste pentru cä n-are grijä de ea, tocmai acum end e
mai greu.
Rind a venit moasa, näscuse. and s-a intors Ion, ea era linistitd.
Copilul era infäsat lingd ea i dormea i ei ti venea s ante asa se simtea
de bine. Ion s-a asezat pe dunga patului i s-a tot uitat la ea si nu zicea
nimic, numai ii mingiia mina. Intr-un tirziu a intrebat-o :
- Te-a durut ?
- Da. M-a durut. Da' nu-i nimic. Ti bäiat. Trebuie sä mergi dimi-
neatä sä-1 inscrii...
- Am sä merg. Bine cd a trecut.
Apoi a ris :
- Douä bucurii ! SA tii c-am cistigat greva.
- Bine, drag. Imi pare bine. Inseamnd cd n-a fost degeaba.
Si nici azi n-ar sti spune dacd s-a gindit cd n-au fost degeaba greva
sau durerile ei care trecuserd si le i uitase.
Ea a mai trebuit sä umble la spälat multA vreme ; chiar dupä ce i
s-au näscut copiii i trebuia sä-i lase in grija vecinilor. A mai indurat
dupä aceea umilinte destule. Crezuse, cu mintea ei de fatd, cä dacd avea
sä se märite, avea sä scape mAcar de umilinte. Märitatä e altfel, gindea
14

www.dacoromanica.ro
ea, atunci, nu te mai ciupesc bärbatii, nu te mai injurä stApinii, nu mai
strigä birjarii vorbe nerusinate dupá tine pe stradä, nu-ti mai fac cu ochiul
calfele de la prävälie cind mergi sä cumperi ceva... are cine sä te apere.
N-a fost asa. Umilinte au mai fost. Cucoanele la care späla, erau bänui-
toare si o pindeau tot timpul sä nu fure ceva, iar cind pleca seara ii räs-
coleau cosuletul In care-si lua acasä cina. Li se pärea cä prea se ispräveste
repede säpunul, o certau cd prea freacä rufele si se uzeazä, ieseau pentru
o clip din bucátärie, iar cind se intorceau repede cercetau cratitele, nu
cumva sä fi luat ea vre-o bucAticä de carne, se tirguiau pentru un bänut
la platä si-i era ei rusine de nerusinarea lor ; pentru ea un bänut ,era o
bucáticä de piine, pentru ele nu era nimic, si tot se tirguiau, si ea se sim-
tea Injositä &A trebuie sä se tirguiascä pentru un bänut si nu poate sä re-
nunte la el.
Odatä, o cucoanä, nevastä de doctor, a acuzat-o cä i-a furat un combi-
nezon de mätase. Ea nu s-a mai putut stäpini. I-a strigat cucoanei :
- Pe mine sä nu mä faceti hoatä. Sint femeie cinstitä.
- Vai dragá, dar numai te-am intrebat. Imi lipseste un combinezon
de mätasä. Si azi n-a umblat nimeni aici in afarä de tine.
- Dar cum crezi dumneata CA eu pot pune mina pe un lucru sträin ?
- Vai dragä, dar nu-i vorba de asta. Inteleg cd esti säracä. Dacá ai
nevoie, poti sa-mi ceri ; eu nu-s rea la inimd. Dar combinezonul Asta e
nou-nout, mi 1-a fäcut cadou sotul meu. Poti sä-ti dau un altul. E vechi,
dar e in bunä stare. Il mai poti purta si un an.
- Intelege, cucoanä, cä nu 1-am luat. Si de pumaná n-am cerut si
n-am sä cer cit oi träi. Dacä nu crezi, nu-mi pläti ziva de azi, dar sa stii
cä la dumneata eu nu mai vin la spälat.
- 0, dragä, dar combinezonul Asta e foarte scump, nici cu zece zile
de spälat nu-1 poti pläti. Eu am sä merg la politie, dragä.
- Mergeti sänätoasä.
Cucoana nu s-a mai dus la politie, cáci si-a gäsit combinezonul sub
-pat ; i-a trimis vorbá sä meargä la spälat, dar ea nu s-a mai dus acolo.
In seara aceea a venit acasá plingind. I-a povestit tot lui Ion. El s-a
infuriat si-a vrut sä se ducá sä se certe cu cucoana. Ea nu 1-a läsat. A
spus :
- Lasä-i. Nu face. Nu trebuie sä ne umilirn.
Atunci el i-a särutat miinile roase de lesie. Era pentru prima datä
de cind se stiau cä-i säruta miinile :
- Ai dreptate, mamä dragä. 0 sä vinä vremea sä nu mai fim mereu
umiliti si batjocoriti. Noi muncitorii sintem o fortä mare. Nici nu ne däm
bine seama cit sintem de tari. Altfel n-am mai räbda atitea.

Maria Cindea se trezi din amintire ca dintr-un somn, mirindu-se o


clipä ca ochii ei väd altceva in jur. I se intimpla des in ultimul timp sä se
piardá asa in amintire '-i-apoi sä se mire o clipä cd vede lucrurile schim-
bate. Si iar isi aducea aminte cum au fost elädite pe rind aceste cAsute,
cum s-au mutat oameni intrinsele si cum au träit, crescindu-si copii. Si-a-
tunci isi dädea seama cä a imbätrinit. Se gindea : Vremea a trecut si nu
m-a intrebat si-o sä treacá mai departe si tot n-o sä mä intrebe" si ofta.
15

www.dacoromanica.ro
Dacä n-ar fi casele acestea i oamenii care o cunosc i copiii ei care i-au
dat nepoti, nici n-ai crede CA ea a tráit i s-a zbâtut in lume. Dar sint
casele acestea, care toate Sint mai tinere cleat ea si oamenii care locuiesc
in ele, si care au ales-o membrd in comitetul de stradá i copiii ei care.
de mult nu mai Sint copii - i toate la un loc te fac sä simti viata mate-
rialä, de parcä ai putea s-o pi* cu degetul. Iar cele ce-au trecut
durut-o cindva n-au rämas decit in amintire i n-o mai dor nici and si le
aduce aminte. Si chiar îi pare räu dupd ele, fiinda atunci a fost tînärä
si-acum nu mai este.

Din curtea de peste drum, iesi legänindu-se, Aurica, nevasta lui


Iosca Muntean, timplarul. Tinea intr-o minä stropitoarea, din care picura
apä, iar in cealaltä o máturä de nuiele. Era o femeie bine fäcutä, de vre-o
patruzeci de ani, care ii däruise sotului ei sapte copii, cinci bâieti i douä
fete, toti dolofani i miTicAciosi ca ea. Muntean Iosif - Iosca, dupä cum
ii ziceau nevasta i prietenii, mäcar cA nu era ungur - era subtire si slab,
de te temeai sä nu-1 sufle vintul, si-i tinea el pe toti, c-avea miini de aur.
- Bunä ziva, tusd Maria". Ce mai faci ? strigá Aurica, de parcd
s-ar fi aflat in celälalt capät al cartierului i s-ar fi temut cä n-o aude.
- Bine, dragä. Dar tu ?
- Bine. Nu-mi mai vAd capul de lucru...
Stropi alene florile din marginea trotuarului, stropi pe urmä tro-
tuarul incepind sä-1 mAture färä grabá, cam in silá, continuind sä vorbeascä
strigind, cum era obiceiul in casa Muntenilor :
- Nici nu mai stiu ce sä. fac. Copiii ästia Intorc totul cu susul In jos.
La mine-n casä parcá-i dupä foc. Nici nu-ti mai vine sä te apuci de ordine.
Si FA mincare, i spalä-i, i dä la porc i la ggini, si präseste-n grâclinä...
Maria Cindea n-o mai asculta. Stia pe dinafarä ce poate spuie.
Si nici nu-i plâcea femeia asta. Era neingrijitä. Iesea in stradá cu rochia
pâtatä de gräsime, de la bucätärie, cu pärul nepieptAnat, curgindu-i de
sub basma. Altfel avea urn obraz frumos, rurnen §i plin si privind la pielea
fragedä a gitului ei, nu fi dat patruzeci de ani. Iosca Muntean era
numai cu vre-o patru ani mai mare decit Aurel, fiul Mariei Cindea, i lu-
craserä mult timp la aceeasi fabricA a domnilor Runcu si Sebes". In 1928,
cfnd a fost greva ucenicilor, Iosca era calf â de vre-o trei ani ; a fost sin-
gurul dintre calfe care a tinut cu ucenicii i n-a vrut sä lucreze ; a si fost
dat afarä pe urniä. Un timp a lucrat la Domokos, care avea un mic atelier
de mobile. Acolo s-a incurcat el cu Aurica, fiica lui Domokos.
Aurica fusese, cum s-ar zice, domnisoarä. Urmase patru clase la gim-
naziul catolic al cAlugäritelor ursuline, purta ciorapi de mätase i in zilele
de lucru, avea muini subtiri, unghiile läcuite si päruL intotdeauna acut cu
fierul. Atunci nu era asa de grasä, era zve1t i visätoare. Citea romane
mergea la bal in rochii fungi pinä la pâmint. Ar fi putut sä se märite
cu vre-un functionar sau chiar cu un avocat, dar ea s-a indrAgostit de
Iosca, pe-atunci un flächi negricios, bun de gurä i indräznet ; stia sä
glumeascd i sä facä tot felul de drAcovenii ; juca in echipa artisticd a
clubului sindical, cinta cu vioara, pe care singur mesterise, i tia pe
dinafard sute de poezii i romante. Vre-pn an de zile si-au tot scris scri-
sori, mAcar cA se vedeau zilnic, apoi au inceput sâ se plimbe impreunä
16

www.dacoromanica.ro
.piná la urmä s-au intimplat si alte lucruri. Cind s-au trezit pärintit fetei,
era tirziti; Aurica ameninta cä se sinucide dac n-o máritä dupä Iosca ;
a ea' n-au avut incotro. Domokos, cruia ii pläcea de altfel de Iosca, se
gindea chiar sä-i lase lui atelierul, iar el sä se mai odihneascd. Ioska
Muntean insä n-avea fire de patron si dupä un timp s-a certat cu Domokos,
1-a päräsit i s-a angajat la alt atelier. Prin 1931.a intrat iaräsi in fa-
brica Runcu i ebes".
In acelasi an Domokos vindut atelierul si s-a mutat la tarä,
unde nevastä-sa -mostenise o casá cu livadä de meri de la pärinti ; din
banii luati pe atelier a cládit casa in care locuiese azi Muntenii. and s-au
mutat aici, Iowa i Aurica aveau doi bAieti. Ea era incä subtiricä, se
mai purta imbräcatä elegant si se tinea cam de-o parte de celelalte femei
tinere din cartier, care mai toate fuseserä ucenice i erau lucrátoare ; cit
era ziulica de mare, ii däclkea copii i citea romane. Se vedea cä tnu se
pricepe sä tinä o casá i cä nici nu-si bate capul cu asa ceva, doar
fácea mincare lui Io5ka. In casá aveau mobilä frumoasä, lucratä de Ioska,
covoare pe jos i multe vase de portelan, i tablouri pe pereti, totul era
insä plin de praf, podelele neingrijite erau sure, peretii parc-ar fi fost
afumati. In bucátárie, toate lucrurile erau pátate de muste, iar pe pahare
se vedeau urmele alburii läsate de apa de fintinä. Aurica niciodatä n-a
spälat vasele cu apá fierbinte, ca sä r111-0 ardä miinile, le muia numai in
apä cAldicicA, apoi le stergea cu un servet, pe care se adunase atita grä-
sime incit puteai face supä din el.
La putin timp dupá ce s-au mutat aici, Aurica a näscut al treilea
Hiat. Maria CIindea, care-1 stia pe IoFa prieten cu Aurel al ei, socotea
oarecum si ca bäiatul ei (Iosca nu-si cunostea pärintii ; copil gäsit, crescuse
la orfelinat), s-a ocupat ea vre-o cloud säptárnini de gospodäria for. Le-a
curätat odäile, le-a bätut covoarele, le-a innoit bucätäria. Aurica o privea cu
admiratie:
- Vai, tusä Marie, MU pot pricepe cum te descurci asa cu toate. Eu
lucru toatä ziva si nu iese nimic.
- Apoi nu tot lucru-i lucru, dragá. Dacá nu OH un pic, degeaba.
Esti prea blindä, draga mea, prea iti cruti miinile i prea cruti mätura.
Aurica tocmai îi primenea noul näscut. Intinsese fasa pe pat si
täia cu o foarfeeä regiunile pätate de copil.
- Ce faci acolo, dragá ? De ce strici fasa ? Aia trebuie spälatä !
- Stiu, da'mi-i greatä s pui mina.
- Doar ii pruncu täu, tu!
- Ce sä fac ? Mi-i greatä.
Iosca insä isi iubea nevasta si familia, care se inroultea in fiecare
an. Intre timp ajunsese maistru si muncea mult la fabricä i acasä, unde-si
injghebase un atelier intr-o magazie. Era un timplar priceput. Mobila lu-
cratá de el cistiga premii la expozitii in Viena si in Paris, Mcind vestitá
fabrica din T. a lui Runcu si Sebes". Cistiga mai mult decit ceilalti, dar
n-ajungea. Qopiii mincau mult, Aurica nu se omora cu treaba, iar el se
subtia si se usca.
Maria Cindea se mirase Intotdeauna cum un bärbat harnic ca Iosca
poate sä iubeascä o femeie lenesä ca Aurica. Se mirase pinä odatá. Cam
prin 1938 ori 39, in strada lor se mutase un plutonier tindr, unul Po-
pescu, inalt, frumos, cu pinteni la cizme. Om prea destept nu putea fi,
2 - \rota Rominaseä nr. 6 17

www.dacoromanica.ro
ca tot ridea, oricui i pentru orice nimic, dar era tinár i nu-i sedea rau.
Fete le se uitau zimbind la el, iar bAietii se incruntau cind vedeau. Po-
pescu s-a indrágostit de Aurica ; incd nu se ingrásase asa de tare, era
implinitä in trup i se mai dichisea. Poate cä a si fost ceva intre ei. Iosca
a aflat curind, dar n-a zis nimic. Si intr-o dimineatd, Popescu a plecat
la cazarmä cu capul bandajat i chiopátind tare de-un picior. Iar dupd
amiaza, tn aceeasi zi, doi soldati i-au arat cuferele de la Moldovan, unde
locuise cu chirie. Atunci, vre-o säptäminä, Aurica a fost mai harnicA decit
deobicei.
Maria Cindea de-atunci nu s-a mai mirat. N-a priceput prea.multe,
dar spus : Numa' bärbatii se prostesc asa de tare chid îi apucä
amorul".
Iosca a mai fkut el si alte prostii in viata lui i poate de-aia se
uscase asa, cki de mincat, minca, bolnav nu era si nici nkazuri multe
n-a avut cu copiii ; asa prost ingrijiti cum erau, n-au fost niciodatä bol-
navi ca sä te sperie.
Maria Cindea insä nu stia chiar totul. Iosca Mutrtean era nu numai
prieten bun cu Aurel al ei, ci amindoi erau in aceeasi celulä utecistä. Erau
lucruri pe care Maria numai le bänuia ; niciodatä nu i s-a spus nimic ld-
murit i trebuia sä-si sfarme mintea singurä, si se si temea sä intrebe
ceva. Prin 1932, citeva zile Aurel s-a tot tinut de capul lui Iosca si se
vedea cá-s amindoi miniosi si se ceartd, dar nici unul nu striga. Si-ntr-o
bunä zi, Aurel a dispgrut, iar Iosca nu-si gäsea locul, tot venea pe la
Cindesti acasä, mai ales seara, i sta cite un ceas, pinä-1 striga Aurica
la ciná, si nu scotea o vorbd, ci numai fuma si se tot rásucea nervos pe
scaun. Peste vreo trei luni de zile, Maria a primit o scrisoare de la Aurel,
care era inchis in penitenciarul din Galati. Maria citise In gazetä cä la
Galati fusese o grevä, la santierele navale, si-acum intelegea de ce anume
plecase Aurel. A plins citeva zile, pregätind un mic pachet de alimente.
Iosca incepuse iar sä vie seara i sä stea cite un ceas färá sä spunä nimic,
främintIndu-se pe scaun si fumind intr-una ; iar Ion Cindea i fiul säu
Vasile, care era märisor atunci, se uitau tare ciudat la Iosca, dar nici ei
nu ziceau nimic. Si nici Maria nu-i spusese c-a primit scrisoare de la Aurel.
Aurel a stat doi ani inchis, apoi s-a intors, dar n-a mai intrat in
fabricd - nu 1-au mai primit - lucra pe unde apuca, pe la diferite mici
ateliere de timplárie, i nici nu mai tinea asa prietenie cu Iosca. Acesta
îl tot cäuta, iar Aurel nu-1 ocolea, dar nu vorbea cu el mai nimica. Iar
losca se tot usca si era din ce in ce mai nervos. Aurica nu bäga de searnä
nimic, se ingräsa i fkea aproape in fiecare an cite un copil.
Dupä elliberare, Iosca a ajuns tehnician set la fabrica de mobile,
unde-i Attire! director.
Relatiile dintre Aurel i Iowa nu sint nici azi ca intre doi buni prie-
teni cum au lost ei cindva. Au mereu. discutii, si de citeva ori Maria 1-a
auzit pe Iosca intrebind :
- N-ai incredere in mine, Aurele ?
- In cinstea la am incredere. Altfel nu te-as suferi unde esti.
- Spui tu asa, dar nu mai esti ca mai demult latä de mine.
Deocamdatä mu slut. Dar intr-o zi, poate, o sä fiu iar. Depinde
de tine.

18

www.dacoromanica.ro
Iosca nu mai zicea 'nit Ilk. Ofta si fuma.
Odatä, färd sä vrea, Maria a auzit urmAtoarea discutie :
Iosca spunea : 1

- Nu mä duc. Nu pot. Mi-i rusine.


- Da'ce, esti domnisoarA ?
.-
sä uit.
Nu pot. Nimeni nu uitä cA rn-am dat de-oparte. Nici eu nu pot
- Toti oamenii gresesc.
- Dar o gresalä, ca asta, n-are iertare.
- Acum pentru asta noi n-o sä te mingiiem. SA nici nu te astepti
la asta. Ba, o sä te frecAm de-o sä-ti iasä peri albi. Asta insä ii altA cá-
ciulä. Altfel cum crezi cA o sä speli rnurdäria asta, dacä nu printr-o acti-
vitate bunä, orice ti s-ar da sä faci ?
- Stiu. Dar nu pot. Mi-i rusine de tovaräsi. Ei si-au fAcut toti datoria,
unii au stat in i:kuscArie ,si eu m-arn tinut de-o parte.
- Pe dracu, ti-i rusine. Stiu eu ce-i. Ai devenit un individualist
afurisit. Ti s-a subtiat obrazul. Ti-i milä de el. Ti-i kicá sä nu fii cri-
ticat. Da' nu te las eu. Am sä scot eu individualismul Asta scirbos din
tine, boierasule.
Maria Cindea se gindise atunci : Cum si le fac oamenii cu mina
lor !" Poate chiar Aurica sä-1 fi tinut pe Iosca prea legat de fusta ei. Si
el, se usucA, iar ea, nepAsätoare, se ingrasä si trAieste multumitä, Mil
sä intrebe si färä sä-si batä capul.
Acum vAzind-o cum se miscA a lene, mäturind cu un tel de dezgust
in toate gesturile ei molcute, pe Maria Cindea incepu s-o furnice ener-
varea si si-o simtea pinä-n virfurile degetelor, dar nu spuse nimic.
Aurica isprävi de mAturat si rezemind mdtura de gard si lAsind stro-
pitoarea in mijlocul trotuarului, trecu strada, legänindu-se. Continua sä
vorbeascA aproape strigind, repede, YAM sä se gindeascd prea mult la cele
ce spunea :
- ...Nici nu poti sä stii, dragä tusä Maria, di mi-i de greu. Cite-
odatä imi vine sä las totul si sä-mi iau lumea in cap... Am noroc de bietul
Iosca. MänincA ce-i pun in farfurie, nu-i moftutros... Cu copiii nu mai pot
sä rezist. Sint mari si nu mä pot intelege cu ei... Prea i-am educat blind,
dar asa-i caracterul meu. Nu pot fi asprä cu nimeni...
In vremea asta se gindea : Ei ce-i pasA ? A avut noroc ! Demo-
cratia i-a ridicat toti copiii in rang. Nici nu si-a bdtut capul vre-odatä cu
viitorul lor, si uite-i ce noroc au avut".
Maria Cindea se gindea : I-a educat !... Nu i-a educat nici cum. Au
crescut ca bAlAriile. Da' ce-i pasä ei ? Mina, doarme, si se ingrasä ca
animalul.»" .
"Aurica se opri in fata Mariei, incrucisindu-si bratele ; Maria nu se
sculä de pe scaun. Ii intinse numai mina, cu un gest cam silnic. Ridicind
ochii spre ea, tresäri väzincl niste umbre discrete, unde gitul AuricAi avea
citeva cute delicate. Se gindi : Asta nu s-a mai spälat de-o sAptärninä,
ce sfintu'ei r Nu-i mai veni sä se uite la ea. Se mira numai cA a täcut
brusc. Simtea cum o priveste tintA si nu-i era la indeminä. Se ridicä de
pe scAunel, getnind si trebui sä priveascA iar drept in fatä pe Aurica. 0
väzu cum se uità la ea, cu ochii ei, mari, albastri, aproape copiläresc de
frumosi, si ghici In privirea lor parcä o undä de Induiosare. Ce-o mai fi
apucat-o si pe netoata asta ?" se intrebä, dar nu zise nimic.
2* 19

www.dacoromanica.ro
Vorbi Aurica :
- Tusä Maria, Citi ani ai dumneata ?
- D-apoi am destui, räspunse Maria supäratä. Nu-mi pierd vrernea
sä-i numär. Am i allele de fácut.
- Trebuie sä-ti fie greu sä te mai ocupi de casä, la virsta dumitale.
- Ba nu mi-i greu de loc, dragä. M-am obisnuit.
Aurica amuti iaräsi. Maria se mira de purtarea ei ciudatá si de vor-
bele ei. Aurica era o fire nepäsätoare care n-avea ginduri si preocupári
cleat pentru sine, destul de putine si-acelea. Acum, se uita tintä la ea si
pärea tulburatä de ceva ; i se ivise la coltul gurii un suris fin, si Maria
se gindi : Ii frumoasä si-acum, afurisita r apoi isi spuse : Te pomenesti
a vrea sä-mi cearä ceva".
- Am vrut sä te intreb ceva, da' sä nu te superi, tusä Marie.
- Intreabä-mä, dragä. Nu mä supär.
- Spune-mi, ai purtat vre-odatä märgele ?
Maria incepu sä ridä. De mult n-a mai ris asa de bine. Ii tremura
tot trupul de ris. Se opri insä repede. 0 obosea si risul. Ce prostii pot
sä-i treacä unui om prin cap, chiar la virsta de patruzeci de ani - gindi
ea. Märgele !"
Räspunse, rásuflind greu dupä risul care aproape o sufocase :
- Da, Auricä dragä. Am purtat si eu mkgele cindva. Am fost si eu
tinärä doar. si nici n-am fost uritä.
- $i-acum de ce nu mai porti ?
- Apoi de mult nu mai port eu märgele.
- Gindesc cä ti-ar sta bine.
Maria rise -din nou. Acum insä de ciudä. I se päru o clipä cä Aurica
Isi bate joc de dinsa. Pe urmä isi spuse: Prea-i lenesä ca sä-si batä joc.
Cine stie ce prostii ii umblä prin cap" !
Se auzi atunci un guitat disperat izbucnind brusc si nemaiincetind.
In cocina din curtea Muntenilor, porcul incepuse sä se zbatä, de s-o
därime.
Aurica tresäri.
- Vai, cum zboarä timpul. Nici n-am avut vreme sä pregätesc min-
carea porcului. Ah ! mä duc. La revedere, tu.sä Marie. Complimente Rozei,
n-am väzut-o de mult. Ce mai face ? Spune-i cä mi-i dor de ea.
- Am sä-i spun, dragá. Du-te si dä la pore, cä-ntr-o bunä zi iti
sparge cocina si ti-1 mänincä pe careva din copii.
Aurica rise si plecá domol. Simtise ironia din vorbele bätrinii. Nu
i-s simpaticá, fiindcä nu stilt din tagma ei" - se gindea. Era Insä o fire
domoalä si nu putea sä urascá pe nimenea cum nici sä tubeascá peste
másurä nu izbutea. Era nepäsätoare, fiindcä nepásarea nu cere nici un
efort. Pinä a ajuns in mijlocul ográzii, a si uitat totul si-acum se gindea
cu nepläcere &A trebuie sä hräneascä porcul acesta care-i scoate peri albi
in cap cu pofta lui de mincare.
*

Maria Cindea rämase iaräsi singurä. Se asezase iaräsi pe scAu-


nelul ei, obositä. Nu-i ieseau din cap intrebárile prostesti, färä nici o noimä
ale AuricAi. Märgele ! - gindi ea. Tare-mi arde mie acum de märgele.
20
www.dacoromanica.ro
Da' asa se intimpld. Intr-un cap sec nu pot incdpea decit ginduri seci.
Aurica, si chid o sd aibd saptezeci de ani, tot la márgele o sa se gindeascä.
Ma s-a obisnuit, asa a trdit". Ar fi vrut sa uite i sd se gindeascd la alt-
ceva, dar nu putea uita. Prea era ciudat. Toatä atitudinea Auricdi i vor-
bele ei neasteptate. Si de-odatd se infurie. I-i mild de mine, cd-s bdtrind.
Sd-i fie mild de ea insäsi, cd-i o puturoasä i o murdare.
Ceasurile trecuserd, s-apropia seara. Se auzeau din depártare zgomo-
tele orasului, estompate, parcd invelite in vatd. 0 locomotivá suierä lung,
la semafor, cerind intrare. Se auzi un camion huruind greoi, pe strada
Fabricii. and ajunse in dreptul sträzii Cimpului, huruitul sdu deveni asur-
zitor, de parca ar fi trecut la doi pasi, i indatä nu se mai auzi decit ca un
mormäit usor, apoi amuti cu totul. Treceau cdrute incdrcate cu saci, tre-
cuserd Muresul la vad ; täranii aduceau cereale la tirgul de a doua zi,
vorbeau domol, indemnindu-si caii.
Strada Cimpului nu era o arterd prea frecventatd. 0 cAlcau doar cei
care o locuiau. Si-acum era urr ceas de pustiu, ca o pauzá. Bärbatii care
lucrau in schimbul de dupd amiaza, plecaserä mai demult, cei de noapte
dormeau prin casele lor, cu ferestrele inchise i acoperite cu päturi. Copiii
erau la joacä in zävoaiele de pe malul Muresului.
Rar trecea cite un orn, salutind-o de departe pe Maria, fiindcd o cu-
nosteau toti cunostea si ea asa de bine, incit ar fi putut sä povesteascd
viata fiecruia ; avea päreri despre fiecare, päreri ce se formaserd in zeci de
ani de viatá &dad mereu aläturea ; stia j ce mähincä si cite cämäsi au si
de ce se ceartd cu nevestele lor i chiar de ce slut veseli sau de ce sint necä-
jiti, stia tot ce se cade sä stie un vecin bun despre vecinii sat buni, asa
cum si ei stiau despre dinsa aproape tot ce se cddea sd stie. i despre fie-
care ce trecea, ea avea un gind si o preocupare Iiindcd fiecare, in organi-
zarea tacitá a acestei strázi, avea un rost i un rol.
Se auzird apropiindu-se pasi märunti, repezi, parcd asezati cu sfialá
pe pämint, pe furis. Vine Kopandi, pantofarul". L-ar fi ghicit i cu ochii
închii; un omulet sfrijit, vesnic gräbit, cdlcind cu multä grijä ca sd-si
crute pingelele. Ma un mers n-avea nimeni in strada aceasta. Era si acum
ingindurat, cum se obisnuise de mult sä fie din pricina vietii sale. Ducea
acum o piine sub brat, obicei vechi de care nu se mai putea dezbära ; mai
de mutt, cind copiii lui cei multi erau märunti, if asteptau grämadd la
poarfä luau cu asalt cind apärea, iar el rupea din ptine, impärtindu-le-o
toatd, pind a jungea in casä, unde apoi scotea din servietä cealaltä One.
De obicei, Kopandi trecea repede i furisat, ca un soricel. Mormdia
abia auzit un Noroc bun" pe ungureste. Era scump la vorbd, ca toti pan-
tofarii, fiincicä toatä ziva tin in gurd cuiele de lemn pe care le bat in pin-
gele. Se Insurase de tinär si fäcuse zece copii. Avusese ambitia sä aibä
un bäiat, dar nevastd-sa nästea an de an numai fete. El astepta curajos
bdiatul i muncea ca un rob. Ziva la un patron si seara pinä tirziu acasä,
Iiindcd-i erau dragi i fetele. Abia al zecelea a lost bäiat i atunci Ko-
pandi a umblat beat trei zile si a gresit cloud perechi de pantofi, croin-
du-i toti pe calapod de picior sting.
Acum, Kopandi se opri in fata Mariei, zicind :
- Bunä zina, tusä Marie, si-si scoase päläria. Ce mai faci ?
- Bung ziva, Trdiane. Ce sä fac ? Bine.
21

www.dacoromanica.ro
- Da, da, spuse Kopandi privind stäruitor la picioarele ei. Era in-
cältatä cu pantofi de pislä neagrä cu talpa de un deget si-avea ciorapi
negri, grosi, de atä. 0 chinuiau vesnic reumatismele. Maria ii trase
greoi picioarele sub scaun. Efortul acesta simti in tot trupul, si se stä-
pinea greu sä nu gifiie.
- Acum ce numär porti, tusä Maria ?
- Apoi nu stii cá treizeci i nouä ?
- Para purtai treizeci si opt.
- Da, treizeci si opt, da' mi s-au ingrosat tare picioarele acum.
- Asa rn-am gindit si eu, cä nu ti-s buni treizeci si opt. Cu bine,
tusä Marie.
Kopandi plecä repede, cu rnersul säu märunt.
Maria privi lung in urma lui. Parcä-i mai bine imbräcat acum, se
gindi ea. Ar fi i vrernea". Acum ar mai putea räsufla omul, trei din fete
i se märitaserä, douä lucrau la fabrica de mobile, una inväta la liceu, .
umbla i nevastä-sa la lucru la fabrica de zahär. Oricurn, casa-i era mai
usoarä. El insä se obisnuise sä lucre mult, sä vorbeascä putin, sä nu ridd,
sä fie mereu ingindurat i putin cam izolat de ceilalti. Da, îi spuse Maria.
Viata te face sä fii curn n-ai vrea i rämii asa de la un timp".
Maria se inveseli : Vrea el sä stie precis ce nurnär de ghete port.
Ciudati mai sint unii oameni ! Meseria ii face sä nu-i mai vadä intregi pe
oameni. Kopandi ani de zile a incältat toatá strada i la toti le cunoate
picioarele si le stie numärul i chiar bätäturile, si nu s-a mai dezvätat
nici azi, cind rar îi mai face cineva ghete, la comandà ; i le cumpärä
de gata".
Kopandi insä nu era un orn räu i nici nepäsätor i avea si el sen-
timente ca orice orn. Pe Maria Cindea o cunostea de mult i o asezase
printre oamenii care ii erau dragi. Se obisnuise s-o van acolo, pe scdu-
nelul ei, in poartä, i sä-i zica Noroc bun" cind trece. Fiind orn täcut,
avea närav sä mediteze si nu uita usor nimic. Cind acum vre-o cincispre-
zece ani, el somase vre-o sase luni, iar nevastd-sa se imbolnävise si zAcuse
vre-o patru sAptämini, Maria Cindea venea aproape zilnic sä le facä de
mincare la copii, sä-i spele i sa" deretice prin casä. Iar el n-a avut cu ce
sä-i ráspläteascä bunävointa. i mereu se pregätea, economisind, sä-i ducä
in dar o pereche de ghete cálduroase pentru picioarele ei diformate de reu-
matisrn. Pinä azi insä nu apucase sä facä acea pereche de ghete si tot-
deauna dud trecea prin fata casei ei, ii era rusine, de parcä i le-ar fi
promis chiar, si se gram Acum Insä ghetele existau. Le avea acasä, in-
tinse pe calapod. Mai trebuia sä lucreze la ele vre-un ceas si i le-ar fi
putut trimite. 0 sä i le aducä Insä chiar el, a doua zi. Oprindu-se in drep-
tul ei, adineaori, ar fi vrut sä-i spulná citeva vorbe prietenesti, dar lui îi
fipsea obisnuinta sä vorbeascd generalitäti cu oamenii si se trezise intre-
bind-o de numärul piciorului apoi se intimidase i plecase repede. Acum
regreta, dar asa era firea lui si nu se mai putea schimba.
Maria Cindea incepea sä se plictiseascä asteplind. Vecinele nu se
arätau cine stie din ce pricinä. S-ar fi intors in casá, dar acolo n-avea ce
sä facä. Ar fi putut merge la inevasta lui Szekeres, dar locuia tocrnai pe
malul Muresului, in capätul sträzii ; iar ei ii venea greu acum sä se miste
pinä acolo. 0 dureau picioarele care se ingrosaserä de-atita stat in pi-
22

www.dacoromanica.ro
cioare si fdcuserä varice. 0 dureau si and mergea, si and sedea pe scaun,
intinzindu-si-le.
Il vAzu venind pe Boier, frizerul. Era un orn de care ceilalti fdceau
haz, iar el nu se supära. Isi scria numele Bojer, zicea cd-i de neamul lui
neamt, dar era romin si nu stia o boabd nemteste, si era o adevAratA dis-
tractie sä-1 auzi vorbind ungureste. Era omul cel mai nenorocit din car-
tier, cAci nu-si iubea meseria. SA tai Or si sA iei bacsi§ 'si-apoi sA zici :
säru'rnina. Asta-i meserie ?" - zicea el. Avea aproape la cincizeci de ani
si Ind tot îl blestema pe tatAl-säu care nu-1 läsase sA se facA mecanic, ci
1-a obligat sä invete meseria lui, sä-i mosteneascä sculele. ,,Azi as fi lost
cineva, dacd mä fAceam lAcAtus" - zicea - Un frizer si in comunism
o sä fie tot frizer. In bransa asta n-ai nici o perspectivA. Nu existä nici
ingineri, nici tehnicieni ; frizeri, coafori si basta". Era scund, bondoc, ii
plAcea sA mAnince bine si avea o muträ tristä de orn bätut. N-avea copii
si-i pärea bine. Nu-i nici o mindrie sd zici : tata-i frizer. Altfel ii cind
zici : tata-i lAcAtus sau mecanic de locomtivä sau zidar".
Cind s-a infiintat cooperativa frizerilor in oras, a fost cel mai insu-
fletit propagandist. Rostea discursuri interminabile la sedinte si se tinea
de capul colegilor säi zi si noapte, demonstrindu-le lucruri pe care acestia
le cunosteau tot asa de bine ca si el. In sinea lui spera sä fie ales in con-
ducere, sä facA si el in viata lui o muncä frumoasä, sä organizeze intre-
ceri, sA näscoceascA, sA inoveze, sä modernizeze ; dar nu 1-au ales, soco-
tindu-1 prea flecar.
0 salutd de departe pe Maria Cindea si o intrebd ce mai face si
cum se laudd cu vechiul ei reumatism.
- Bine, dragA. N-am de ce sä MA pling. MA doare and trebuie si
chiar si and nu trebuie.
Boier rise zgomotos, oprindu-se in dreptul ei si inclinindu-se cere-
monios :
- Tusä Marie, ai un suflet vesel. Adevärat suflet muncitoresc.
Pe urmä un sfert de ceas ii povesti cum ar fi putut cistiga cincizeci
de mii de lei la pronosport, dacA ar fi pus X in cloud locuri.
- Dacä n-am noroc ? NiciodatA n-am avut noroc in viata mea. ViatA
de frizer. Nici de romane nu-i bung.
Plea, legánindu-se trist. Dupd .citiva pasi insA se intoarse, revenind
suriZAtor.
Maria se gindi : Omul Asta are atista vorbärie in capul lui, cd si
noaptea in somn trebuie cä vorbeste intr-una".
Boier se apropie si intrebd :
- Dumneata, tusä Marie, unde te coafezi ?
- Nu md coafez nici unde. Md piaptän singurd. Port conci.
- Ei vezi, asta nu se poate. Conciu-i o rárnAsitä retrogradä. Durn-
neata, care putem spune esti mama sträzii noastre si te-ai ardtat totdeauna
ca o femeie progresistd si ai un rol important in sistematizarea .socialistä
a acestei strdzi, nu se mai poate sA porti conci.
- Ei nu se poate. Se poate foarte bine.
- Nu, nu se poate. Dáçä te decizi, si trebuie sä te decizi, Ind chemi.
Iti retez eu pdrul si-ti fac o coafurd serioasd, sobrä, cum se cuvine unei
persoane ca dumneata.
- Nu mai face glume cu mine, mA omule.
23

www.dacoromanica.ro
- Nu-i nici o glumA. Viata asta de azi e plind de evenimente: eve-
nimente sociale, evenimente personale. Poate te-asteaptä si pe dumneata
un eveniment. SA nu te gäseascA nepregAtitA. Ne-am inteles ? Md. chemi.
Ii fAcu cu ochiul, apoi isi la rämas bun si plecd.
Asta s-a ticnit de tot" - gindi Maria,
Strada rdmase iardsi pall
De-acum nu mai are cine sd treacd spre casd", isi spuse bdtrina.
Schimbul doi iesea able spre orele zece. Ceferistii veneau si plecau in zori.
Copiii veneau de la scoald la sapte. Ea cunostea bine programul de viatä
al oamenilor acestei strdzi. Tot m-oi duce pinä la nevasta lui Szekeres
- isi spuse, pregdtindu-se sd se ridice. Si ce-am sd-i spun oare?" Ar fi
avut ce sä-i spund, dar se jena. Nevasta lui Szekeres primise In comitetul
de stradd sä se ocupe de igiena curtilor, sä vadd decá oamenii curätä si
väruiesc cocinile, cd venea vara si cocinile miroseau ; nu era misiune pld-
cutd, dar trebuia sä feed si asta cineva. N-am s-o intreb de cocini, se
räzgindi Maria. 0 sd-mi spund ea singurd. 0 sd intreb deed' fiul ei a reusit
la examenul de mester". Maria stia a Iuliu Szekeres iesise primul la exa-
menul acesta sr cA fusese numit de-o sAptämind, dar maicd-sa se va bucura
avind prilejul sd se mai laude cuiva cu succesele fiului ei. Dupd aceea l'a
veni vorba si de cocini.
Am sd-i povestesc de proasta asta de Aurica" ! Gindurile i se strin-
serd iardsi ghern. Ori am imbdtrinit eu si prea le bag hi seamd toate, ori
a fost azi ziva nebunilor". Obisnuitä cu un anumit curs de viata bine
stabilit, schimbärile venite pe neasteptate chiar dacA nu erau importante,
ii dAdeau o stare de enervare, tin soi de neliniste. De rdu nu se speria,
fiindcd-i cunostea toate fetele, si nici de bine, fiindcA nimeni nu se teme
de bine, dar and nu stia ceva ce putea sä se Intimple, atunci nu se simtea
bine. Se enerva. Si enervarea clätina linistea ei, echilibrul ei interior. Nu
meritd sd-mi pierd vremea cu prostiile Atricdi si cu ticneala lui Boier. Nu
merite. Nici Kopandi n-a fost ca de obicei. Ceva a vrut si el sd-i spuie,
de s-a oprit. S-a intimplat, gindi ea. S-a nimerit tocmai azi. Asta-i !"
Maria Cindea auzi niste pasi, apropiindu-se dinspre ores si-i recu-
noscu. Dar nu privi intr-acolo. Se prefAcu preocupatd de roboteala domoald
a Auricdi, care nesinchisindu-se de disperarea poroului, amesteca usurel
lAturile intr-o gdleatä mare neagrA, zicind : Ai räbdare Ghitisor dragd,
cd-i prea fierbinte mincArica, sä se mai ráceascA putin".
Maria auzi cum pasii se domolesc si se opresc apoi in stinga ei.
Se intoarse incetisor, gemind - se ingräsase in ultima vreme si-si purta
cam cu greutate trupul - si-1 vdzu pe bärbatul ei, pe Ion Cindea, stind
acolo, lingd ea, lung, subtire si adus de spate, privind la ea si surizInd
cu un aer de viclenie veselä. Ii cdzuserä aproape toti dintii, iar ei i se
pärea ciudat sd-1 van stirb.
- Servus, mamd dragd. M-asteptai ?
- Para tu esti din dia sä te astepte omul ? Esti bun de trimis dupd
moarte. Adus-ai piperul ?
- Adus! Viri mina in buzuner, cdutind multd vreme, WA grabd.
Privea la ea surizind, parc-ar fi vrut s-o pAcAleascA. Mi se pare c-am uitat
- adAugh, continuind sd scormoneascd meticulos.
- A, uite-1, zise el, intinzindu-i triumfAtor un pachetel in care insA
nu era piper, ci ni§te bomboane acrisoare.
24

www.dacoromanica.ro
Maria rise iaräsi. Orn cu nepoatA de patrusprezece ani si se tine de
prostii. Cînd era mai tîrfär pared era mai serios. Zise :
- DA piperul incoace, mäi omule I
- Uite si piperul, spuse el, fAcindu-i cu ochiul.
- Tare esti vesel. Mi se pare cA te-ai intilnit cu VidrAsan.
- M-am intilnit ! rAspunse el. De ce sä nu mA intilnesc. Mi-i prie-
ten. Mai schimbAm o vorbä.
- Si n-o puteti sdhimba dacA n-o udati un pie, altfel scirtiie ? - spuse
bAtrina cu un ton intepat.
El o privi uluit. Intreaga lui atitudine se schimbase brusc. Deveni
serios, aproape teapän. Spuse jignit :
- Un det, mamä dragA. Un singur det.
- Si te-ai pilit dintr-un det... Ea stia cA el e slab la bäuturA, fiindcä
nu-i obisnuit, dar avea chef sd-1 needjeascA.
- Nu-s pilit, protestä el cu acelasi ton de orn jignit. Sint vesel. Era
insA serios si gray.
- Mi-am dat seama imediat cA esti vesel, spuse ea, ridicindu-se
greoaie, gemind usor ; el o prinse de brat sd-i ajute.
-MA rog, mie mi-i tot una, continua' ea, dar pot sä te vadä oamenii.
Ei te-aleg deputat si tu stai prin drciumi eu prietenii.
Tonul ei suna nepAsätor, dar ea stia bine unde loveste.
- Iar exagerezi. Asta-i boala ta. N-am f Acut nici o crimä. Am bäut
un det de drojdie cu Gheorghe si-s vesel. Am acest drept. SA beau un det si
sA fiu vesel. Si dacA rn-ar vedea un alegAtor, n-ar fi nimic. M-ar saluta
cu respect si rn-ar intreba cum o duc cu sAnAtatea si cind o sä vie gia de
la sfat sä asfalteze trotuarele. si eu le-as räspunde respectuos Ca' si ieri
am fost sä mä interesez si cä abia la toamnä vine la rind cartierul nostru.
Si in toatä treaba asta, detul de drojdie pe care 1-am Hut n-are absolut
nici o importantä. E o chestiune strict personalA, dacA mä intelegi, tova-
rAsA Maria. DragA tovaräsä Maria, repetA el, accentuind, e o chestiune
strict personalä.
Maria nu-1 mai asculta. Nu se supArase. N-avea pentru ce. Il doje-
nise asa, din obisnuintä. Iar acum uitase si se &idea la altceva. El insä
voia s-o convingä si continu5 :
- Nu trebuie sä te gräbesti in generalizAri negindite, dacA mA in-
telegi. In trecut, un det de drojdie putea fi o crimA pentru un tatA ce tre-
buia sä-si creascA cei cinci copii. Un det insemna un kil de One. Azi insä
pentru bugetul meu, un det la douA trei-zile, nu inseamnä njmic. 0 dis-
tractie. 0 simplä distractie nevinovatA. Are sau nu are dreptul un bAtrin
muncitor la o mica' distractie, tovaräsA Maria, dacA pä intelegi ?...
Intraserä in curte. Ea mergea Inainte, miscIndu-se anevoie ; Isi In-
chipuia cA merge repede, dar numai gifiia, fAcind pasi mici si repezi. El
venea in urmä, purtind scaunul pliant. Isi terminase peroratia si In vremea
asta dispozitia i se schimbase iaräsi. Redevenise vesel si duios. Se gin-
dea : SArAcuta. A imbAtrinit".
Curtea pärea largA, fiindcA cele dotiä case nu erau prea mari si nu
ocupau nici jumAtate din spatiul ei. La stradA, era o casA nouä, cu douä
odAi si bucAtärie, zidite pe temelie de beton. Era destul de inaltA si-avea
o mica- terasA, la care urcai patru scäri. Peretii incA nu erau tencuiti si
lemnul ferestrelor dat doar cu galben si cu chit. Casa cea nouá fusese con-

25

www.dacoromanica.ro
struita anul trecut de Aurel, bäiatul lor cel mai mare, care locuia acolo
cu sotia si cu fiica lui.
In spate, parca ascunzindu-se, era casa cea veche, mai scunda, näpa-
ditä de vita ; abia i se vedeau ferestrele si usa, cu lemnul lor vechi, crapat
si cu vopseaua cafenie, aproape neagrä, särita. Aici, in douä odai si bucä-
tarie locuiau Ion Cindea si sotia lui, fiul lor Tudor si fiica lor Ileana.
In fata caselor erau straturi de flori, amestecate farä un plan definit,
panselute multicolore, guna-leului, visinii si galbene micsunele, ochiul
boului, ici colo trandafiri ce acum Imboboceau, iar in lungul gardului,
vre-o trei tufe de liliac, care infloriserä $ i umpleau curtea de miresme.
In spatele curtii era gradina de legume. Erau si citiva meri, un visin
si salcimul batrin, care se zarea de departe. Parea nins, asa era de M-
ai-cat de flori. Sub salcim era o masä mica, rotunda si douä lavite de
scindurk Toate se zareau de cum intrai pe portita, cáci si curtea si gra-
dina erau mid.
Intrará in bucätärie. Era intuneric si o caldurä inabusita, fiindca
se gatise pinä pe la ceasurile trei dupä amiaza. Bätrinul räsuci comuta-
torul. Aici aproape toate lucrurile erau vechi, purtind patina fumurie a
unei alte vremi. Intr-un colt, o soba scundä, de fontä, cu picioare strimbe,
cu mici reliefuri in forma de frunze pe la incheieturi, pe usita sobei o
inscriptie : Grossmayer, Wien". Soba lucea ; la Maria Cindea devenise
pasiune obiceiul de a lustrui soba cu peria, de fiecare data dud ispravea
de gätit. Pe soba se afla o cratita mare de tuciu, care fusese cindva zmal-
tuita, dar zmaltul pleznise de mult, ca la toate vasele de tuciu zmáltuit,
si-acum era tot asa de neagrä ca soba. 0 ureche ii lipsea ; o seapase Va-
sile, cel de-al doilea baiat al lor, care in copilärie avea mania gätitului,
cind voise sä serveasca el la masd si se fripsese ; tocana se imprästiase
toata jos, spre entuziasmul motanului ; ei au mincat in ziva aceea numai
supä. Aläturi un duläpior de vase vechi, cu geamuri male.
In celälalt colt al bucätäriei se afla patul in care dormeau ei doi si
dormisera mereu, de dud se mutasera aici. Era un pat vechi, cu capatiie
inane ovale. Li-1 fäcuse cadou o ma-WO a lui Ion. De vre-o douä ori, tre-
buise sä-1 repare, mai scirtiia si acum dud te asezai pe el, dar se mai
tinea destul de bine. Cuvertura de catifea era de-asemenea veche, azi nici
nu se mai fac astfel de cuverturi, verde, cu franjuri ce fusesera cindva aurii,
iar acum erau doar galbene; peste cuverturk o broderie din atk si o rnul-
time de pernite cu fata de plus de toate culorile. Pe perete, in dreptur
patului, o scoartä de linä, in culori stinse, putin roasä in unele parti, era
cadoul ce-1 primise Maria de la maicd-sa, cind se maritase.
In dreptul feresttrei se afla un lavaboul de fermi, ea lighean, paste el
o coperitoare albá de pinzä de in, cusutd cu flori si cu urmatoarea inscrip-
tie in limba maghiará : Curätenia si ordinea sint podoabele bunei gos-
podine". Linga lavabou, pe perete, o traistutd pentru perii si piepteni, pe
care scria romineste : Bunä dimineata".
Pe pereti erau multe fotografii, in rame simple, vopsite cu duko, pe
jos presuri de cask cumparate de la tarani, iar pe pervazul ferestrei, ghi-
veciuri cu muscate, acum färä flori.
Cei doi bátrini s-au asezat la mask unul in fata celuilalt, si-au stat
un timp färä vorbe, ascultindu-si räsuflarea.
26

www.dacoromanica.ro
Ion andea continua sä suridä, cu aerul sAu de viclenie bonomä ;
ochii lui albastri sträluceau. Ti sucea alene tigara, stringind cu grijä
tutunul in foit5. Avea saizeci si patru de ani, iesise la pensie de vre-o doi
ani si se linistise. Viata lui n-a lost insä una linistitä ; fusese un bärbat
puternic si neastimpärat ; incet, 'Meet se uscase si se girbovise, iar
pärul din cap, din blond ca spicul de secarä se Meuse alb si se rärise, ca
puful de pApädie; fumul locomotivei îi innegrise pielea obrajilor, grumajii
si miinile, incit ai fi jurat cä intotdeauna au lost negre.
Nu se mai &idea la observatiire ei intepätoare de adineaori, care
nu-1 supâraserä ; stia câ acele vorbe räutkioase n-aveau nici o impor-
tantä pentru Maria, asa Ca nu le-a dat nici el nici o importantä. Erau
bAtrini si viata lor Incepuse sä se despartA de a celorlalti ; desi trAiau
impreunä cu ei, preocupärile lor erau din ce in ce mai putine si mai má-
runte i chiar chid se certau pentru cite ceva de tot neinsemnat, numai li
se pärea lor cA se ceartä. $i mai ales Maria avea nevoie sA-si inchipuie cA
tot mai este stApina casei si a familiei, drept pe care i-1 recunosteau cu
totii, dar care de multi ani era numai o iluzie. Crescuse bine copiii ODA
la prima lor tinerete, iar dupd aceea, alte forte îi purtaserd in viatd, insä
ea isi inchipuia cA-i conduce si ii creste mai departe si azi. Poate nici
ea nu-si inchipuie, ci numai se preface, ca sä nu se bage de seamä cit de
mult a imbätrinit.

In autobiografia lui, scrisä In 1945, luna ianuarie, ziva 30, cind


a intrat in Partidul Comunist Romin, Ion Cindea scria :
M-am nAscut in T., in anul 1888. TatAl meu, Vasile, a fost spälätor
de cazane, la depoul de locomotive din localitate. Bunicul meu a lost hi-
nar. Toti unchii mei au fost IucrAtori §i meseriasi la calea feratä, iar verii
mei, destul de multi, trecuti pe tabelul anexat, sint si ei muncitori, majori-
tatea la c.f.r.
Din copilárie, mi-a pläcut munca pe locomotivä si visam sä ajung
masinist. Iubeam aceastä dihanie neagrA de fier si omul care o mina,
negru de funingine la fatä si pe miini, cu hainele lucind de uleiuri ca tini-
cheaua, mi se pärea un tel de dumnezeu. Cunosteam locomotivele dupä
suierat si dupd cum gernea parnintul cind treceau si-mi erau dragi, ca níste
fiinte vii.
Pe and eu aveam doisprezece ani, tata a murit de reumatism pro-
gresiv, care i s-a tras de la spälatul cazanelor. Fratele meu cel mai mare,
avea numai doudzeci si doi de ani si era militar, iar surorile aveau intre
optsprezece si cincisprezece ani. Ne-au alutat unchii nostri, sä iesim cumva
la capät ; eu, la virsta de paisprezece ani, am intrat ucenic la läcAtuseria
depoului. Acolo nu mi-a plAcut i ce-am Invátat, am Invätat din silä. MA
trägea ata cdtre locomotivA.
In anul 1905, printr-un noroc, am putut sä mä angajez fochist. Am
avut neintelegeri cu familia din cauza asta, pentru cá dacä má fAcearn
Mattis, a§ fi avut un salariu mai mare. Eu insä din tinerete am suferit
de incApAtinare, care uneori m-a impins la bine, dar de multe ori, la rau.
Cind rn-am urcat pe locomotivä si rn-am vAzut cu lopata in ruing,
aruncind cArbunii in cuptor, rn-am simtit fericit. Mi-ar fi plAcut sä fiu eu

27

www.dacoromanica.ro
omul acela intunecat, care apäsa calm pe manete, citind gray ca un papa
indicatiile monometrului, dar chiar i asa, ca fochist, eram multumit.
Aveam o locomotivá, aproape ca a mea, pe care urma s-o ingrijesc, s-o
curät, s-o sterg, s-o hränesc, si-aveam sä umblu drumuri lungi, rezemat in
cot, de usa strimtä de fier. Eram tinär pläcea sä visez.
Tot atunci am intrat in sindicatul feroviarilor. La noi in T. sindicatele
erau destul de bine organizate, dar nu se ocupau cleat de problemele salari-
zárii si ale asistentei sociale. Abia in preajrna primului rdzboi mondial, au
friceput sä aibä i caracter politic.. Faptul acesta explicä unele din päcatele
tineretii mele, dar nu pe toate, fiindca toti tovarásii i prietenii Ínei din T.
au trecut prin aceste sindicate, dar nu toti au fäcut greselile i rätkirile
mele. Q activitate culturalä mai sustinutá a inceput cam prin 1900, poate
chiar cu doi-trei ani, dar nu cu mult mai de vreme. Stiu cä aveam vre-o
unsprezece, doisprezece ani, cind am mers intii acolo, la bibliotecä, si am
cäpätat cärti sä le citesc. De activitatea culturalä se ocupa profesorul György
lanos, un orn bätrin, trecut la saizeci de ani, care avea barbä albä i Or alb
crescut pin& pe umeri, purta lavalierá i pälärie cu borurile largi, ca artistii ;
poate era un artist, cAci se pricepea la coruri inväta pe muncitori sä
declame poezii din Heine si din Petöfi. Profesorul era un utopist intirziat,
care mai visa falanstere si credea cä revolutia se va realiza de la sine, prin
culturalizarea intensä a maselor muncitoresti. Nimeni nu lua in seamä pä-
rerile lui filozof ice si lumea cam ridea de el ; a lost totusi un suflet cinstit,
entuziast, care a adus destule foloase miscärii sindicale. Mi-aduc aminte cu
drag de acest orn, care m-a invätat nemteste i m-a deprins sä citesc cArti
bune si folositoare.
Aveam cincisprezece ani cind am citit intil Manifestul Comunist. N-am
sä uit niciodatä emotiile i gindmile ce m-au tulburat atunci ; eram copil
incä, dar eram fiul unei familii de muncitori si träisem numai printre mun-
citori si tot ce citeam acolo era para scris anume pentru mine. De inteles,
n-am inteles eu tot, doar cä in lume este luptä de clasä i cá muncitorii tre-
buie sä facá i vor face o revolutie care va fi mai bunä cleat toate cite au
fost pinä atunci, cáci va elibera pe toti oamenii exploatati. Eram foarte min-
dru in sinea mea cá am ajuns sä tiu asta. Poate de atunci s-a näscut in
mine ambitia sä devin un mare revolutionar ; visam chiar sä fiu eu condu-
cAtorul sau unul din conducätorii revolutiei viitoare. Era un vis copiläresc ;
revolutia mi-o irnaginam ca o demonstratie uriasä, vedeam milioane de
oameni strinsi in jurul unei tribune invelite in pinzA rosie, iar eu stam acolo
sus si tineam un discurs, si muncitorii mä ascultau si se räsculau. i poate
tot atunci a incoltit in sufletul meu i infumurarea mea din tinerete, care
m-a impins sä fac ce n-ar fi trebuit. Am sä povestesc, rnai la vale.
Am citit dupä aceea multe carti socialiste, ce se gäseau pe atunci la
biblioteca sindicatului. Am citit cArti de Bebel, de Kautski, de Plehanov
de altii. Capitalul nu 1-am citit atunci i nici mai tirziu, ci numai articole
despre el, cum apäreau atunci. De Lenin n-am stiut decit dupá 1918. Mi-am
format eu atunci pärerile mele despre miscarea muncitoreascá i despre re-
volutie. N-au lost pärerile cele mai potrivite si lucrul acesta nu 1-am inteles
la timp. M-am tinut de ele, cä eram incäpätinat i mindru, cind a
venit vremea i mi-a pärut räu, n-am putut sä schimb ceea ce fäcusem.
Dupä ce am intrat in sindicat, rn-am dus la sedinte si am inceput sä
iau cuvintul. Prostii n-am spus acolo i oamenii m-au remarcat. In 1908,
28

www.dacoromanica.ro
cind aveam douázeci de ani, am fost ales in consiliul sindical din T., odatä
cu Vidräsan Gheorghe; era si el tinär si-mi era prieten bun. Cei mai bátrini,
ziceau vorbind despre noi, tined de nädejde."
In atnul 1910 am intrat in partidul social-democrat din Ungaria,
sectiunea Cluj. Nu mi-a pläcut ce se inttimpla M partidul social-democrat.
Gel putin in organizatia T. era o harababurä inneburritoare. Era ca un cor
in care fiecare cintäret cintä in legea lui si iese o larmä din care nu pricepi
nimic. Era plin partidul de domni si de flecari. Intrigi multe in legAturg cu
candidatii pentru alegerile parlamentare, certuri meschine pentru posturile
de conducere si penku salariile cuvenite acestor posturi. Erau si muncitari
destud, dar glasul lor nu se auzea. Bucuros a fi plecat, dar alt partid al
muncitorilor nu era pe atunci. Eu stiam cä rostul unui parfid al clasei mun-
citoare e sä canducä De muncitori pe drumul revolutiei. Nu numai eu eram
nemultumit de aceste lucruri ; mai era un numär destul de mare de mun-
citori, care cu timpul s-au i constituit intr-un grup de stinga ; sufletul
acestui grup era Vidräsan Gheorghe, tochistul, care-mi era prieten ; prin el
am ajuns si eu In acest grup. El a lost intotdeauna un orn de actiune i s-a
orientat mai repede i mai just ca mine. CM vrerne in-am tinut dupá el,
nu am fäcut greseli ; am gresit cind nu I-am urmat. In grupul acesta
organizat de Vidräsan Gheorghe, pot spurte cä aveam oarecare auto-
ritate, datoritä meu cultural mai ridicat si cunostifntelor mele
teoretice, de care imi pläcea sä fac caz ori de cite ori aveam ocazie. Eu
Insä n-am folosit bine autoritatea pe care o aveam. Grupuri ca al nostru
existau In vremea aceea si In alte centre muncitoresti, la Cluj, Arad,
Oradea. Intre grupul nostru si acestea existau anumite legäturi, dar nu
organizate; purtam corespondentä - pe teme politice mai mult per-
sonalä, cu muncitori pe care *II cunosteam din acele grupuri. Erau semne
ea In curl:11d, partidul social-democrat se va desmembra. Totusi grupul
nostru, incä nu era un grup de actiune. Mai mult discutam intre noi, färä
sedinte prestabilite, färä ordine de zi, putin cam la Intimplare ; Intrunirile
noastre erau mai mult spontane, provocate de nemultumirile trezite de
inactivitatea oragnizatiei din T. a partidului social-democrat. E necesar poate
sä subliniez cä noi cei din Ardeal, tineam atunci de partidul social-demo-
crat din Ungaria, care functiona separat de cel din Austria, urmind care-
curn autonomia Ungariei ca stat component al imperiului habsburgic.
In grupul nostru, Vidräsan Gheorghe sustifnea c5 e nevoie de o altd
conducere in Partidul social-demaccat, o adeväratä conducere muncitoreascä,
fiinda numai asa, partidul, prin majoritatea sigurä obtinutä In sindicate,
ar putea conduce cu succes clasa muncitoare pe calea revolutiei. Eu insä
il combäteam ; ziceam ea' nu e incä timpul si cä fne-arn lansa intr-cp aventurä.
Spuneam cä trebuie sä pästränt unitatea in miscarea muncitoreasci
Nu-mi dädeam searna, ca" eu de fapt, pledez pentru unitate cu oportu-
nistii din conducerea partidului social-democrat. Inseamnä cä desi citisem
destule cärti, eram lipsit de clar-viziune si cä nu eram in stare sä inteleg
situatia de fapt, considerind dorintele i gîndurile mele ca realitate. Astfel
am contribuit, atunci, inainte de 1914, la tärägänarea lucrurilor in T iar
tot ce am fäcut dupä aceea I§i are rädäcina in aceastä atitudine a mea pe
-care cu Inte1egerea mea de azi, o calific oportunistä.
Dupg räzboiul din 1914-1918, aceste fractiuni, aproape peste tot,
s-au constituit in grupuci comuniste ; in 1921 ele s-au contopit in Partidul
29

www.dacoromanica.ro
Commist din Rominia, care prin congresul dela Bucuresti a aderat la Inter-
nationala Ifl. Eu insä am lipsit de la acest eveniment, desi locul meu acolo
era. Aceastä glresalä a mea, foarte mare, am s-o povestesc arnAnuntit mai
la vale.
In anul 1910, m-am cäsätorit cu Maria Kiss, ft de täran din cätu-
nul Cocos, pe-atunci servitoare In T."...
Autobiografia lui Ion Cindea contiuna incä vre-o treizeci de pagini
scrise mkunt si des.
Dragostea, venitä pe neasteptate si cu totul altfel decit isi imaginase
el cä s-ar putea Intimpla, i-a complicat dintr-odatä viata. Isi väzuse altfel
viitoarea lui cäsnicie. Orice bárbat sánátos, valid, trebuie sä se insoare
cind ti vine vremea. Se gindea cá-si va alege o femeie destul de desteaptá
ca sä se poatá Intelege cu ea, o muncitoare adeväratk o tovaräsä. Cu ea
impreunä cu copiii pe care-i va avea end vor creste, vor continua
sä lupte pentru revolutie. Simplu si de la sine Inteles.
Nu s-a intimplat chiar asa. Fernei mai cunoscuse i unele i-au pläcut
mult, dar nu-1 tulburaserk Iar Maria II tulburase chiar din clipa cind o
zkise, sezInd acolo, pe piatra kilornetricá ck la barierá orasului. 0 tärän-
cutä cu fata plinsk imbricatä cu hainele ei de duminick cu märgele de
sticlä coloratá la git, privind cu jale tn lungul drurnului. Il Induiosase
fata. Nu rnilä simtise pentru ea, bänuind cá are un necaz. Suferinta omului
särac, nu-i trezea mila, ci If infuria. Altceva If miscase. Era subtirick
slabk i parcä nici nu era frurnoask Negrutk cu nasul putinintr-o parte,
cu buzele strinse, asa tristä i plInsä nici nu-ti puteai da searna dacä-i
frumoasä. Ii venise asa din senin, sä se apropie de ea, s-o mingtie pe
obraz i sä-i spunä : fatá dragä, nu pringe, cä nu-ti stä bine".
Pe unmä, mereu era surprins, in sinea lui, de sentimentul care i-1
trezise aceastä fatä, cu o mie de pistrui In jurul nasului. Era simplä si
destul de naivk Cärti nu citise, fiindcä abia putea silabisi si habar n-avea
de ce se intirnplä in lume. Nici nu prea aveau ce sä povesteascä amindoi.
Cînd el ii vorbea de drumurile lui cu locomotiva, îl mai asculta, dar cind
voia sä-i povesteascä despre preocupärile lui, despre lupta rnuncitorilor,
o plictisea. Nu pricepea nimic. Conceptia ei despre viatá era simplä :
Omul trebuie sä fie cinstit, sä nu mintä i sä nu-i Insele pe ceilalti". Era
o axiomä cam naivk dar Maria credea si se conducea cu incäpätInare
dupá ea. Pentru ea a fost un lucru cinstit sä i se dea, odatä ce-1 iubea §i
nici mäcar nu-i ceruse s-o ia de nevastä, drept recompensä. Tu esti un
can cu meserie, si eu nu-s decît o servitoare". Nu era o atitudine de umi-
lintä, ci numai expresia unui gind al ei, care i se pärea cel mai rational
din lume. Pe urmä, chid s-au cásätorit, a inteles cä-i fericitk dar nici-
odatä n-a considerat cä trebuie sä-i fie recunoseätoare. Dacä o iubea, era
firesc sä se Insoare cu ea. Asa judeca lucrurile pe atunci Maria.
Ion Cindea, care avea pärerile lui în privinta cásniciei, tsi pusese
In gind sä se ocupe insistent de educatia Mariei. S-o creascä, îi spunea
el. Mai Intti sä-i gäseascä un angajament intr-o fabricä. 0 femeie care
spalä rufe toatá ziva, n-are timp sä citeascá si sá se mai gindeascä si la
alte lucruri cleat la propria ei viatá.
Cînd In 1914 a izbucnit fázboiul, Ion Chfclea spera intr-o revolutie
mondialä, pornitá din Germania, Franta i Austro-Ungaria. I-a väzut insä
30

www.dacoromanica.ro
pe deputatii social-democrati sprijinind monarhitle §i guvernele burgheze.
S-a simtit pälmuit i batjocorit. Fusese Inselat. Chid s-a mai desmeticit,
§i-a dat seama cä nu numai el fusese Inselat, ci Intreaga clash munci-
toare i eä îri acest joc plin de lasitate i nerusinare, îi avea partea sa
de räspundere, pentru cä fusese si el unul dintre social-democrati. N-a
mai ascultat de prietenii säi, care Incercau sä caute în haosul politic ce
se crease, o cale de iesire din impas.
Si-a dat demisia, scriind o scrisoare de protest pe care a trimis-o
ziarului din Budapesta al partidului social-democrat ; scrisoarea n-a
apärut niciodatä. Atunci s-a supärat pe toatä lumea, a devenit pesimist
nu s-a mai ocupat declt de meseria lui si de familie, färä sä se mai
gindeascä mult la gestul ski, care a derutat pe multi dintre tovaräsii lui.
In timpul räzboiului a condus de citeva ori trenuri cu trupe si armament,
sctrbit i demoralizat ; iar nepäsarea cu care trecea pe traseele cele mai
amenintate, fu consideratä curaj, i multi muncitori care-1 cunoscuserä
iubiserä, au inceput sä-1 dispretuiascä si eurInd 1-au uitat.
In vremea aceasta i s-a näscut al doilea Hiat, Vasile. E singura lui
amintire luminoasá, carte(a postalä care 1-a gäsit tocmai la Graz, veche
de trei sAptämini, pe care Macia mlzgälise cu greu urmätoarele rindurf:
Sä tii dragä Ioane, cä ni s-a mai näscut un bäiat. I-am pus numele
Vasile, dupä tatäl täu. Are 3 kg. si 1/2 si e sänätos. Are ochi ea tine si nu
iná necájeste cä doarme tot timpul, numai and foame se trezeste
plinge tare. Eu sint bine §i mi-i dor de tine si mä tem sä nu ti se inttmple
ceva, dragá Ioane. Te särut. Am primit banii si am cumpärat ghete pentru
Aurel i cinci kg. de unturá. E foarte scumpä. Si toate-s scumpe. Si gäsesc
greu de spälat, cä ele nu vor sä rná lase sä duc copiii cu mine si Citeodatä
îi las la vecina Clara, nevasta lui Kopandi, care are noroc cä pe bärbatul
ei 1-au trimis acasá, cä are astmá. Mi-i dor de tine si te särut, Maria. Tu
eind vii acasä ?"
A fost perioada cea mai tristä în viata lui Ion Cindea. Chiar i azi,
eind ti vine In minte,1 se par multe de neinteles, inexplicabile. ,Mi se par
numai mie asa, fiindeä le-am träit si le-am acut eu, cu capui meu. Dar
nu -stnt chiar de netnteles", scrie în autobiografia sa.
Vestea Tevolutiei din Rusia, 1-a ajuns la Viena. A salutat-o si el cu
sirena locomotivei sale si s-a dus sä manifesteze pe sträzi, pierdut îri
rnultimea de muncitori pe care nu-i cunostea si care nu-1 cunosteau ; ti
rldeau Insä báteau pe umeri, pentru cä hainele lui ImbIcsite de fum
lucind de uleiuri arátau eä este de-al lor. Il tneca emotia, endindu-se cä
poate nici unul din miile de oameni cu care apdrea la brat, n-a crezut asa
ca el in revolutie, dar nici nu s-a indoit apoi ca el, deznádájduind.
Nu m-am trezit eu nici atunci. N-am fost chiar asa de destept, eft
mi s-a pärut. Sau pe undeva, In sufletul meu, un surub n-a tinut", noteazä
in aceeasi autobiografie.
A continuat sd se tind de-o parte. Nu putea uita cum a fost el inselat
In 1914. Nu mai voia sä fie Inselat. Si nici sä-i Insele pe ceilalti, lästn-
du-se Inselat.
In autobiografia sa, scrie ástfel despre aceasta :
Erarn tncä destul de ttnär, dar destul de matur ca sä nu gäsesc nici
o scuzä pentru aceastä atitudine. condarnnabilá. Era vorba de soarta revo-
lutiei, deci de soarta clasei muncitoare ; iar eu, orbit de IngImf are, puneam

31

www.dacoromanica.ro
mai presus amorul propriu ränit, decit interesele generale ale muncito-
rimii. Credeam cä am dreptul sä fiu supärat, si nu-mi dädeam seama cä
mä las robit de stihia mic-burghezä ce bintuise In sinul partidelor social-
democrate din acea vreme si fäcuse mult räu miscärii muncitoresti".
In toamna anului 1918 a izbucnit revolutia in mai multe centre ale
imperiului habsburgic. El se zbätea s-ajungä acasä. Revolutia din Ungaria
1-a prins chiar la Budapesta, 'in drum cätre Ardeal.
In autobiografia sa noteazä :
In 1919, end s-a proclamat Comuna in Ungaria, tná aflam la
Budapesta. Am crezut cd totul se poate repara. Mi-am zis : Va fi revo-
lutie. Va fi stat muncitoresc. Mi-am zis : Locul meu e aici".
Pärerile mele politice Insä nu erau clare nici atunci. Ideologia
social-democratä mai läsase destulä zgurä In conceptia mea. N-am Inteles
revolutia. Greseala mea principalä a fost cä n-am reusit sä leg teoria de
practica revolutionarä.
Eu n-am avut un rol In revolutia ungureascá. M-am inrolat ca
simplu ostas si-am fost folosit mai mult in transporturi.
Atunci s-a intImplat cä, pentru a ráspunde crimelor puse la cale si
sävIrsite de contrarevolutie, puterea rnuncitoreascä a trecut la represalii.
Eu n-am inteles atunci, cä aceste mäsuri erau o necesitate, in acel mo-
ment, tocmai pentru apárarea revolutiei. Nu mi-am dat seama cä guvernul
muncitoresc a fost constrins sä treaca la represalii, tocrnai de uneltirile si
actiunile criminale ale burgheziei contrarevolutionare. Nu mi-am dat
seama cä acestea nu sint in firea revokitiei munoitoresti, ci un act de
apärare legitim, justificat istoric, necesar. N-am inteles just caracterul
revolutiei si am lost descumpänit. Vidräsan Gheorghe, ou care m-arn intilnit
In acest timp, s-a stráduit sä-mi lämureascä situatia, dar eu atunci nu
rn-am läsat convins de adevär. Incäpätinarea mea si rämäsitele oportu-
niste din conceptia mea de atunci, m-au Impiedicat sg inteleg adevärul.
Am mai servit un timp, In transporturi. Apoi Intr-o zi, am cerut
permisiunea sä mä intorc acasá la familie. Mi s-a dat aceastä permisiune.
Comisarul politic pe care il aveam noi, Panczer Istvan (nu stiu pe unde
ar putea fi acum si dacä mai träieste), a vorbit cu mine si a incercat sä
mä convingä sä rämIn. Nici e el nu 1-am ascultat.
M-am Intors acasá pe la Inceputul lui mai 1919..."
S-a angajat iarási la calea feratá, a reintrat in sindicat, dar n-a
mai primit sarcini de conducere. M-am scirbit de politicr - zicea el.
In 1920 i s-a näscut al treilea bäiat, Petre. Maria s-a angajat la
fabricä, la Runcu si Sebes". Ctstigau acum arnindoi si träiau mai bine.
Si-au plätit datoriile, isi puteau ingAdui sä mänince mai bine si sä-si
cumpere unele lucruri in casä.ln cîtiva ani si-a mai clädit douä odäi, cea
veche devenind bucätärie, a mai sädit doi meri, un visin si In curte douä
tufe de liliac si cîteva fire de trandafir. Maria organizase traiul lor pe
principiile unei economii maxime, iar el se supunea acestor principii. De
atunci Incepuse ea sä se socoteascá sef al familiei, si toti i se supuserä,
cu incetul. Ea 'MA n-a abuzat niciodatä de rolul ei, si nu s-a arnestecat
In lucruri pe care nu le Intelegea sau li se pärea lor cá nu le intelege.
Cultivau grädinita din spatele curt-ii, sädiserä Citiva meri si un dud, cres-
teau gäini si porc. Copiii erau ceva mai bine imbräcati si mai bine hräniti
32

www.dacoromanica.ro
decIt ei. Singurul lux admis erau un abonament de ziar si din and In cind
Cite o carte.
Totusi nu se izolase cu totul. Citea si acum destul, se informa despre
ceea ce se intImpld In lume, urrnärea cu Incordare mersul räzboiului civil
din Rusia, dar träia singuratic; conducea trenurile si se Intorcea de la
lucru, drept acasà. Era taciturn, nu mai glumea cu nimeni si nu se ames-
teca In nici un fel de discutii. Mergea la sindicat, Isi plätea cotizatiile, dar
nu lua niciodatä cuvintul la sedinte. Cei mai vechi se mirau de el, cei
tineri nici nu-1 cunosteau. Se gîndea uneori : Nu-i bine asa ? Dar cum
ii bine ?"
In vremea aceasta a venit la el, intr-o zi, vechiul säu prieten,
Vidräsan Gheorghe, si i-a propus sä se inscrie In partidul comunist, care so
infiintase recent.
- PAcat de capul täu, cä-1 lasi sä mucezeascä.
El a refuzat :
- Nu stiu ce vor comunistii. In timpul comunei din Budapelsta am
väzut cum au fost impuscati oamend. Sint Impotriva violentei.
- Judeci msit - i-a spus Gheorghe. Ce tel de oameni au lost
impuscati ? Banditi contrarevolutionari, sabotori, tilhari. Sä-i fi läsat sä-si
facä de cap? Pentru apárarea revolutiei, dacá-i nevoie de violentä, n-ai
incotro. Dictatura proletariatului nu-i scoalä de dans.
-0 revolutie care are nevoie de teroare ca sä se mentie, nu-i o
revolutie, i-a räspuns el.
- Da' burghezia prin ee mama dracului se mentine? Nu prin
teroare?
- Aia-i burghezial
- Asa ? AdicA dacá-ti sare unu' de git si vrea sa te sugrume, a
spus Vidräsan, tu te lasi?
- Eu Is eu. Societatea-i societate.
Vidräsan s-a infuriat :
- Uite cum iti ies la ivealä ghiarele social-demberate, oportuniste.
S-a Infuriat st el :
- Sä nu má faci social-democrat. S-a terminat. Ii scuip pe toti
lasii 5ia. Ii dispretuiesc. Mi-i scIrbä de ei.
Vidräsan 1-a privit trist :
- Ii dispretuiesti tu, dar tot mai gindesti ca ei. Cu bine, Ioane.
In 1924, cind Partidu1 Comunist a fost scos In alara legii, iar de
social-democrati nu s-a atins nimeni, Ion Cindea a lost izbit, si-aproape
näucit, cäci si-a inteles dintr-odatä eroarea. Scrie asa In autobiografia lui :
Atitudinea burgheziei fatä de Partidul Comunist, clarifica multe,
pentru cine voia s Inteleagä lucrurile In realitatea lor. Faptul cä a re-
- nuntat si la färtma de democratie, cit o mai mentinuse ciliva ani de ochii
lumii, si a trecut la teroare fátisä, insemna cä pentru burphezie, Partidul
Comunist reprezenta un pericol de made; tolerindu-i pe socialisti, in-
semna cä acestia nu-i sint dusmani de temut. Acum Intelegearn totul bine.
Intelegeam cä a avut dreptate Vidräsan Gheorghe si nu eu. Partidul Comu-
nist era acel partid revolutionar pe care it visasem in tinerete, si numai et
urma just drumul revolutiei.
Pentru mine a fost o loviturä CA am inteles asa de tirziu. Pärerea
mea bunä clespre capacitatea mea de intelegere, despre nivelul cunostin-

3 - Vista Rorntneasa nr. 6 33


www.dacoromanica.ro
telor mele, despre mine ca orn si ca muncitor, a fost zdruncinatä. Mi-era
rusine de mine si de copiii mei, pe care voiam sä-i cresc sä fie muncitori
cinstiti si intr-o zi aveau sä rnä intrebe: Ce-ai fäcut dumneata ?"
M-am framintat eu atunci citeva saptämini de zile. Nu-mi venea
usor sä recunosc toatä greseala mea. Dar nici nu stilt omul sä aleg ne-
adevarul, chid adevärul mi-i la inderntrrä. Am zis In sinea mea : Poate
nu-i tirziu sä-mi spal päcatul. Poate, acum, la un ceas de cumpänä, sa
pot da o mina' de ajutor."
L-a cáultat intr-o zi el pe Vidräsan, vechiul säu prieten, 1-a chémat la
un det de drojdie si i-a spus, dup un timp de täcere :
- Frate drag, sä mä ierti.
- De ce sä te iert, Ioane? Mie nu mi-ai gresit cu nitnic.
- Ba ti-am gresit, Gheorghe.
- Tie ti-ai gresit, frate, nu mie.
Ion a privit surprins la prietenul säu. Acesta era un orn tot asa de
'Malt ca el, mai spatos, si negru ca un tigan. Se uita la Ion trist, clatinind
din cap. Erau prieteni buni si se puteau Intelege doar din cIteva vorbe,
si Ion si-a dat searna pentru ce-i trist Vidräsan.
Spuse :
- Poate cä ai dreptate I Dar acum sä-mi spui tu ce-i de fäcut.
- Nu stiu.
- Mi-esti prieten, Gheorghe, trebuie sa-mi räspunzli.
Vidräsan tacu un limp, cu ochii atintiti care pähärelul din care lichi-
dul gälbui nu se mai isprävea. Isi scárpinä claia de par negru din crestet
si oftä. Apoi spuse :
- Tu stii bine, Ioane, cind un om face ceva, bine sau ru, face si
pentru el, si pentru ceilalti ; da' cind nu face ceva, apoi pentru el si numa'
pentru el n-o face. CA dac este ceva de fäcut, aia se face. 0 fac eu, o fad
tu, ori altcineva. Cind Iti bagi capul sub tol, cel mult poti dormi.
- Asa-i I Da' eu ce sä fac?
- Ce s faci tu ? De l Prea ti-i drag tie de tine, loane. Prea gln-
desti cä numa' constiinta ta ti-i singur judecätor. Poate cä nu-i asa.
- Ai dreptate. Dar eu ce sä fac acurn ? Nu mai pot rämlne unde
sint. Mor. Turb. Acum Inteleg tot ce se IntImplä si turb dacA nu fac nimic.
- Tine-ti firea, Ioane drag, spuse Vidräsan.
Apoi rämase Ingindurat, morfolind un colt de pline. Intr-un timp.
murmurá :
- Poate fi si asa. Poate fi si altfel.
Apoi spuse :
- Hai sä mergem.
$i pe drum: la despärtire, adäugä :
- Ioane, acum nu se poate. Trebuie sä intelegi. Tu nu esti om prost.
Acum e-un moment greu, si toate trebuie fäcute cu cea mai mare bägare
de seam. 0 sä mai vorbim noi.
- N-ai incredere in mine, mäi Ghearghe ? Doar ma cunosti.
- Eu am Incredere in tine. Imi pare bine 6 ti-a venit mintea la
cap. Aici nu-i vorba numai de incredere. Aici ii vorba c domnii n-o sä se
poarte cu mänusi cu noi si ca trebuie s fim foarte prevkatori. Ti-am mai
spus: o sä mai vorbim... 0 s anä sfätuiest §i ou tovaräsii... Cu bine
Ioane.

34
www.dacoromanica.ro
Aoasä, a aflat-o pe Maria treazä. Ti astepta. Ion se sirnti Induiosat ;
sotia lui era o femeie care vorbea putin, dar nu era proastä, i asa simplä
cum era, tärä scoalä, färä arti citite, ghicise eeva si väZindu-1 seara cá
pleaeä intelesese cä se iintimplä ce'va, asteptase. 5i-acum se rklicase in
capul oaselor in pat si Mouse lampa more. Il privea tintä In ochi si nu
spunea nimic.
Ion ii surtse. De multä vreme nu-i mai surtsese intrInd In casä si
IntIlnindu-i privirile. Nu spuse nimic niel el, ci s-asezä pe scaun Incepind
sä se descalte. Trecu In odaia cealaltä, unde dormeau copiii, apoi se
Intoarse si se intinse In pat, lIngd Maria, suflind lampa.
Abia atunci, Maria Intrebä :
- Unde-ai fost Ioane ?
- Am stat de vorbä cu Vidrásan.
Femeia tresári. Se lipi de el si sopti :
- L-au autat de la politie.
Ion säri drept in picioare :
- Ce spui tu ? 5i 1-a anuntat cineva ?
- Las' cä are cine anunte. De ce 1-or fi Cäutat?
- 5tiu eu?
- Poate pentrucä-i comunist.
- Poate.
0 vreme au täcut. Intr-un ttrziu, Maria a oftat :
- Ioane, tu de vre-o cItiva ani de and te-ai intors din rdzboi, nu-mi
mai spui mie nimic, asa curn imi spuneai Inainte.
Ion a tresärit :
- Ce sá-ti spun, draga mea ? Doar ne intelegem bine. 5i tot ce
facem In casa asta, facem dup4 ce ne sfAtuim.
- Nu de casä-i vorba.
- Apoi altceva, ce sä-ti mai spun ? $tii bine CA eu nu mä mai
amestec In alte streburi.
- Da, stiu, da' rn-am gindit cä dacá esti prieten cu Vidräsan, cine
stie... Mai vorbim i noi acolo la fabricä... $i cite odatä mä tern...
- De ce te temi?
- Nu, nu rrià tern. Da' mä gindesc... sä nu se intimple ceva cu tine...
vrea sä stiu, sä fiu pregätitä... Intelegi?
Ion n-a räspuns. Intelegea si-i era rusine. Niciodatä piná in clipa
aceea, nici ehiar dupä ce vorbise cu Vida-äsan Gheorghe, nu si-a dart seama
61 de zadannic a träit el acesti zece ani din viata lui, poate cei mai frumosi
ani de tinerete. 5i-a Infundat capul In perinä, scuturat de plins.

Citiva ani de zile In viata familiei Cindea si in a celorlalte familii din


strada Cimpului nu s-au IntImplat evenimente si nici schimbäri pe care
un sträin sä le fi putut vedea. Copiii cresteau, cei mari mergeau la lucru,
cei tineri se cäsätoreau, se mai muta cite cineva din cartier, mai apärea
cite o familie nouä.
IntImplári mai neobisnuite au fost disparitia Intr-o bung zi a lui
Vidräsan Gheo,.-ghe, o perchezitie la Szekeres i iarna grea din 1928 (grea nu
pentru cä ar fi fost geruri mari, ci fiindcä a tinut mult si pentru cä Intr-o
singurä säptárninä din decernbrie s-au scumpit lemnele, carnea si plinea,

3* 35
www.dacoromanica.ro
iar tu säptämina ce a urmat s-au scumpit celelalte, continuind sä se scum-
peascä Intr-una).
In vremea asta i s-au näscut lui Ion Cindea ceilalti doi copii, Tudor
In 1928 si Ileana In 1930. Incepuse s-o ducä greu.
Salariul säu si al Mariei, Impärtit cu economie, socotit si räsocotit,
le putea ajunge s mänInce, sä-si pläteascä därile si cam atit. Au avut
si pupil noroc, cä nici unul dintre ai lor, In aceastä vreme, n-a fost bolnav.
Dacä n-ar fi avut casa de mai Inainte, ar fi fost si mai greu, fiindcä tim
purile se Inäspriserä si multi oameni nici n-aveau de lucru.
Dar o schimbare In viata lor a fost atunci; sträinii nu aveau de unde
sä stie, dar ei o simteau amindoi si se fereau sä vorbeascá de ea. Era o
schimbare a fiecáruia In sine si a fiecäruia fatä de celälalt. 0 simteau
chiar si cei trei bäieti mai mari, care crescuserá i intelegeau multe, dar
nu vorbeau nid ei, fiindc4 in anii acestia si multi ani dupä aceea, In casa
familiei CIndea, oameni vorbäreti de felul lor, tonul dominant a fost
Inainte de a fi dispärurt din oras, cam, prin 1926 ori 1927, Victrásan
Gheorghe 1-a cAutat intr-o searä pe Ion Cindea i i-a spus :
- Ioane dragá, tu te-ai purtat tare wit odatä, dar eu tot am lucre-
dere In tine. Nu pot uita c-am fost odatä amindoi la Budapesta si am
Carat munitie pentru armata rosie.
-Tv ai arms pinä la sfirsit, Gheorghe, si-ai tras cu pusca in cätanele
burjuilor. Ai avut minte mai multd ca mine.
- Tu ai plecat de-acolo. Dar sä tii cä supárarea mi-a trecut. Stibi
eu ce-i In sufletul täu. De-aia am venit la tine. Partidul tti cere casa.
- Pentru ce ?
- Pentru mai multe lucruri. Prin oras tree oameni care nu pot
dormi la hotel, cá acolo trebuie sä-ti scrii numele Intr-un registru, pe care
siguranta 11 citeste In fiecare searä. Niel In garä nu pot dormi i nici nu
pot intra in prima casä sä cearà sälas.
- Inteleg.
- Sint de tinut sedinte, si nu pot fi tinute In sala primäriei. Trebuie
un loc mai bun. Ne-am gindit ca aici ti un loc foarte bun. Nu-ti mai
spun de ce.
- Imi dau seama, spuse Ion, inrosindu-se.
- Lasä, Ioane, spuse Gheorphe, stringindu-1 uso,..- de mIná. 0 sä ne
intelegem bine noi. - 0 sä ai o legäturä, Toane. Numai el poate sä-ti
aducä oaspeti sau sä ceará casa pentru etteva ceasuri, Intr-o zi sau
noapte. Alicineva nu.
- Cine-i ? Ti cunosc ?
- Da. cunosti. Aurel.
- Aurel ? Da-i un copil, Gheorghe dragg. Abia a implinit cincispre-
zece ani. 7
- Aurel nu-i un copil. Ti un tinär muncitor. Si sä-1 lasi In pace. far.
Mariei sá nu-i spui nimic.
- Cum sä nu-i spun ?
Despre Aurel, adia. Despre celelalte trebuie sä stie si ea. Cred.
cá o s5 se Invoiascä. Dacá nu, ti spui lui Aurel cä nu s-a Invoit.
- 0 sä se Invoiascä.
- Asa cred i eu.
36

www.dacoromanica.ro
Pe uranä nu 1-ia mai väzurt pe Vidrásan Gheorghe pinä in 1932.
La Aurel a inceput sä se uite altfel decit pinä atunci, mai atent, pin-
dindu-i fiecare cuvint, fiecare miscare. A fost o pindä lungä, chinuitoare,
de citeva luni. Nu putea sä-1 intrebe nimic ; in vorbele obisnuite pe care
le schirnba cu el, ca ori ce pärinte cu fill säu, ()Anita dedesubturi, semni-
ficatii ascunse, märunte indicii care sä-i trädeze lumea de ginduri a fiului
säu; si I! durea cä nu intelege nimic. Nu se putea ca Aurel sä nu-si dea
seama, iar atitudinea lui rezervatä (poate i se 'Area numai lui rezervatd)
putea Insemna si nepäsare fatä de tatäl säu, si chiar dispret. 5i se gindea
cá i s-a cerut casa nu atit pentru cá aveau incredere In el, at pentru cä
aveau incredere In Aurel, un tine de cincisprezece ani care abia stia sä
incleieze un scaun si sä slefuiascä o margine de pat.
Intr-o seará, curind dupd plecarea lui Vddräsan, Anrel s-a intors tirziu
acasá, mult mai tîrziu ca de-obicei. A susotit ceva cu Vasile si au iesit
repede amindoi. Maria s-a repezit dupg ei, dar Ion a spus :
- Lasd-i l
Maria 1-a privit lung, a oftat si s-a asezat la loc pe scaun.
Dupá un timp, 1-au auzit pe Vasile fluierind de zor, ceva ca un
cintec, In stradd. Apoi usa s-a deschis si a intrat Aurel cu un necunoscut.
- Tatä, a zis Aurel, dumnealui o sä doarmg In noaptea asta la noi..
Ion se gîndea : 5i Vasile ? Nu se poate. Ii prea mic. Da-i prieten
bun cu Aurel. 5tie mai multe cleat mine. 5i nu spune. Se feresc amindoi.
Si nu se poate sä nu stie ei cä eu stiu. Totusi se feresc". 5i abia atunci a
Inteles : ,Nu. Nu-i neincredere. E numai prevedere". 5i a inceput de atunci
sä-si stimeze bäietii si sä-i socoteascä drept oameni mari si-un pic Ii invi-
clia, desi tremura pentru soarta lor, si chiar dacá s-ar fi putut amesteca,
stiind cä i-ar putea abate de la aceste preocupäri ale lor, n-ar fi fäcut-o,
fiindcä ei aveau dreptate, iar el amestecIndu-se n-ar fi avut.
Dupä aceea a mai gäzduit oameni, ce veneau noaptea Insotiti de
Aurel, nu prea des, si de fiecare datä cite o singurá noapte. Din Iulie 1928
- pinä in Ianuarie 1929 n-a mai venit nimeni. Nici el, nici Maria n-au
intrebat nimic. In ianuarie 1929, in casa lui s-a tinut conferinta regionalä.
Atunci Aurel a venit si i-a spus. Ion $ i Maria cu Petre si cu Tudor, care
n-aveau decit citeva luni, au doViti la Szekeres.
Acestea au fost schimbärile din familia Cindea, sl poate ele s-au
petrecut si in alte familii din strada Cimpului, dar aceste schimbári nu se
vedeau cäci nimeni nu vorbea de ele; erau urmarea unui curs subteran,
care impingea intr-o anumitä directie destinul acestor oameni márunti,
neinsemnati, de la marginea orasului; si aceasta nu se tritimpla numai in
acest cartier din T., ci si in altele si nu numai In T. ci si In alte orase.
Riul avea sä se reverse de citeva ori, iesind la suprafatá definitiv mult
mai tirziu, dar cursul ski era intr-o comunicare fireascä cu tot ce se intim-
pla si avea sä se Intimple in urmätorii saptesprezece ani.
In vara lui 1932, a dispärut de-odatá Aurel, fárá sä lase vorbä
nimänui. Ion a aflat numai a doua zi seara, cind s-a Intors din turä. Maria
a tenit la depou, inaintea lui, ceea ce nu fäcea de obicei. Era trasá la
fatá si-avea o privire asprä, rea.
- Ce-i Marie ? a Intrebat-o.
- Nu-i Aurel.
- Cum nu-i ?
37

www.dacoromanica.ro
- Nu-i! De ieri dimineata n-a mai venit, Nici la fabricä n-a fost.
Vasile se preface cA nu she. Si Iosca se preface e.4 nu §tie. Unde-i ? Unde
s-a dus ? Unde umblA ?
- Para eu stiu!
- Si tu te prefaci sä nu stii. Faceti, desfaceti, acolo intre voi i mie
nu-mi spuneti nimic. Unde-i copilul ?
- Nu-i copil.
- Ba-i copil.
- Marie, n-are rost sä ne certäm. Aurel nu mai e copil. Stie el ce
face. Prostii n-o sä facä.
- Vezi ? Stii i nu-mi spui. De ce nu-mi spui ? Eu n-am dreptul sä
stiu ? Nu ti-s n'evastä ? Nu i-s mamá ?
A lost prima lor discutie mai lungä din ultimii trei ani. Nici n-a lost o
ceartä, ci numai un strigát de spaimä al mamei, care a rämas färä räspuns.
Si poate cd Maria nici nu asteptase vre-un räspuns. Ci numai simtise ne-
voia sä plingá si cäutase un pretext. N-a plins insä. N-a ajuns la lacrimi.
Peste vre-o lung i-au citat pe el si pe Maria la Sigurantä. Au citat
atunci pe rind aproape toatá strada i poate intreg cartierul.
Acolo, Intr-o IncApere surA, cu podelele date cu bradolinä, era o sin-
gurä mask plinA de dosare; la masä un civil gräscior, cu mustAti mari,
cu ochelari grosi de baga, lingä el un tinerel destul de bine imbrAcat, cu
un inel mare, gros, In inelarul-mtinii stingi (Ion vede si azi inelul acesta
cu piatra singerie sucitä dedesubtul degetului) ; în fata mesei un scaun,
iar pe scaun Vidrásan, tuns in cap, neras de efteva zile, slab ea un
ttr, tinindu-si miinile, cu toate degetele umflate, pe genunchi. Intr-un colt,
sta in picioare un sergent de stradä, cu un baston de cauciuc tri mInA,
Intr-o atitudine nepäsätoare.
Vickásan nu s-a miscat cind ei au intrat. Il vedeau dintr-o parte si
1-au recunoscut imediat. Ion o tinea pe Maria de ming, si a simtit cum II
stringe usor, dar nu s-a intors sä se uite la ea. Privea numai la omul
grgsut de la masá.
Domnu' Cindea, a spus acesta, v-am chemat sä ne dati o mind
de ajutor. VA avertizez cá ori ce declaratie falsä, o sä vä coste. Il cunosti
pe acest ? Intoarce-te! ii spuse Gheorghe.
Gheorghe se intoarse. privi in octfi, färä sä clipeascä, cu un soi de
nepäsare.
- Nu-1 cunosc.
- Nu-1 ounosti pe Vick-Asan? N-ati lost amindoi in conducerea
P.S.D. Inainte de räzboi? Doar sinteti prieteni vechi. Si colegi.
- V-iam mai spus eA nu mA cheamA Vidräsan Ghborghe! spuse
Gheorghe.
- Taci din gurä ! strigä grasul i privind la Ion Cindea intrebá
iar : - 11 cunosti ?
- Pe omul Asta nu-1 cunosc. Nu-i prietenul meu, de care vorbiti
dumneavoasträ. Si de P.S.D. si de politicA rn-am läsat de mult.
- bLrn i asta, i de-aceea v-ain chemat. Iti mentii declaratia ?
-Da.
- Nici dumneavoasträ nu-I cunoasteti, doamnA Cindea ?
- Nu-I cunosc, a räspuns ea, cu un glas aproape nefiresc de calm
nepásAtor.

38

www.dacoromanica.ro
- Bine. Vom vedea. Sper cA ne vom mai trill Mi. Semnati aici.
GrAsunul pärea nervos sau grábit si i-a invitat imediat sä iasä. Au
iesit färä sä mai priveascA In urmä. .
Cineva insä 1-a recunoscut" pe Vidräsan. A avut proces si 1-au con-
damnat la zece ani Inchisoare.
In drum spre cask Ion Cindea si Maria au täcut mereu. Din chid
In cind, o privea dintr-o parte, cu un soi de curiozitate. Ii venea cumva
cä n-o cunoaste si parcä se mira cä-i ea totusi. Reapäruse pe fata ei acea
expresie asprá, rea, ca In seara dud dispäruse Aurel de-acask Mai avea
sä vadä des, pe chipul nevestei sale tncruntarea aceasta care nu putea s-o
aibä decît un orn trecut dincolo de disperare si hotärIt la price.
Acask ea 1-a Intrebat :
- De ce ai zis cä nu-1 cunosti pe VidrAsan ?
- Ce voiai sä spun ? Dacä ei IntreabA lucrul ästa, Inseamnä cä si
Gheorghe a spus ea- nu-1 chearnd asa, inseamnä c5 are un mOtiv sä nu
fie cunoscut.
- Ce motiv poate sä aibA?
- Parcä tu nu stii ?
- Nu-i tot una sub ce nume II bagä in puscArie?
- Cred cä nu-i tot una.
- Si dacá le-ai fi spus cA-i Vidräsan ?
- Nu puteam sä le spun asta.
- Si crezi cä pe altii n-o sd-i cheme sä-i Intrebe ?
-0 sä-i cherne.
- Si crezi cä nimeni n-o sA. spunä ?
- Nu stiu. Numai cä nu pot sä fiu eu Ala.
- Ioane dragA, Imi plezneste capul. Stii ce m-a Intrebat azi dimi-
neatá Vasile ?
- Cc ?
- Dacä n-avem vre-o fotografie a lui Vidräsan, ori vre-una in care
noi sä ne fi fotografiat cu el. ....
- Nu, n-avem.
- Stiu, dar de unde i-a venit lui Vasile sä Intrebe?
- Nu stiu.
- L-am Intrebat : da' de ce-ti trebuie? Mi-a spus: trebuie distruse.
In seara aceleasi zile, casa le-a fost rAscolitä de sigurantä pIn In
pod. Venise acelasi gräsun, care le ceruse sä-1 reounoascä pe Vidräsan,
Impreunä cu tinArul cu inel in inelarul miinii stingi, si cu Mesa vre-o patru,
care cotrobäiau muti ca pämIntul, vtrindu-si, mina In saltele, pipäind per-
nele cu meticulozitate, räsfoind cArtile paginä cu paginä. Grasul se ase-
zase pe un scaun si privea, tinärul ou Mel sta lingä el in picioare, fumInd.
- Zi, domnu' Cin dew , nu-1 ounasti pe Vd drä s a n Gheorghe ?
- De oare Vidraan vorbiti ?
- Vechiul dumitale prieten si coleg.
- N-am spus cA nu-1 cunosc.
- Ce vorbesti2 Era la doi pasi de dumneata, azi dimineatá.
- Pe-acela nu-1 cunosc.
- Räu faci cA nu-1 cunosti. Altii 1-au cunoscut.
- Altii 1-or fi cunoscInd. Eu nu.
- Dar pe Aurel, pe Cîndea Aurel, fiul lui Ion, I'l cunosti ?
39

www.dacoromanica.ro
Auzind intrebarea, Maria, care vedea pe un scaun färä speteazä,
lingA sob, se ridicA. Era cu Tudor, pe-atunci sugaci, In brate. Privea la
el, cu disperare, dar nu zicea nimic.
- Am un bAiat pe care-1 cheamA Aurel, zise Ion. Se mira &A nu
simte fria i cá glasul ii sunä, ca intr-o convorbire banalä cu cineva
-- Nu vtiu
Intilnit tritr-o imprejurare banalä.
i unde-i Hiatul acesta al dumitale ?
- Eeei, domnule Cindea, prea mä crezi prost pe mine.
- Nu pot sä vA cred nici prost nici devtept, c nici nu vä cunosc.
- Ai sä mä cunovti curind.
- Am sä mä bucur de cunovtintä.
Atunci, tInärul se apropie repede cu stinga ti plesni drept In obraz.
Intelese atunci de ce piatra inelului stä dedesupt. simti trupul tremu-
and tot de-o incordare aproape insuportabilä. Purnnii i se stanseserA
brusc i simtea In muvchi senzatia innebunitoare a loviturii pe care tre-
buiau imediat s-o dezlAntuie. Izbuti Insä sä-vi stApineascA trupul räzvrätit.
Privi drept In ochi pe grAsun i zise :
-E trecutä i asta In rnandatul de perchezitie ?
Atunci tinärul II mai lovi odatä i zise:
- SA vorbevti frumos cu domnul inspector.
GrAsunul surtse :
- Lasä-1, Ionavcule E ambitios. Vom folosi metode mai subtile.
Ion sta In picioare nemivcat In mijlocul odAii, tinindu-se cu greu sä
nu sarä asupra celor doi ; era voinic vi-avea mind grea i intr-o clipä i-ar
fi putut därlma la pArnint. Ti simtea toti muvchii tremurind pe dinäuntru
efortul pe care-1 fAcu sä se stäpineascA ti duru violent, In spinare sau
in cealä, sau undeva adinc in creier, Incit privirile i se ImpAienjenirA.
Atunci auzi mivcArile celor patru agenti care cotrobáiau prin odAi. Se In-
toarse aproape surprins. \Thu odAile vraivte, pernele pe jos, dulapul larg
-deschis, albiturile rAscolite, paturile Intoarse pe dos, saltelele despicate
paiele imprávtiate pe jos, muvcatele scoase cu rädäcini din ghiveciuri,
fotografiile dezrämate, scoartele smulse de pe pereti, prevurile Ingrämä-
dite peste olaltA, soba desfAcutä. LucreazA repede 1" - gindi el, aproape
neutru. väzu atunci pe Vasile, rezemat de uvciorul uvii dintre cele
douä odäi, privindu-1 tintä. 0 privire uluitä, care poate sä preceadä piînsui
sau un strigät de urä, dar fata lui purta aceeavi expresie de asprime, de
räutate pe care o vAzuse la Maria. far Petre, al treilea bäiat, care atunci
avea doar opt ani, sta iîng Vasile, tinindu-1 de minä vi-avea lacrimi In
ochi, dar se stäpinea. Toate lucrurile acestea pe care le vedea cä se in-
timplä vi le inregistra pe rind, parcä ar fi vrut sä le invete pe dinafarä ca
sä le tinA minte, aproape II iinitirä. $i se intoarse spre Maria. Sta in
picioare, cu copilul in brate, vi tremura din tot trupul ei. Nu privea la el,
ci In directia inspectordlui. i mn ochii ei negri, cäscati, ficvi, nu träia dectt
pornirea Innebunitä a celui care peste o clipä va ucide. N-o vAzuse niciodatä
ava putuse inchipui cA ochii femeii sale pot privi astfel. Se temu
sä nu facä femeia lui un gest necugetat i tuvi uvor, parcä dregindu-vi
glasul ca sA spunä ceva.
Maria tresäri, îi intoarse privirea spre el, minioasä. Ii umplu atunci
duiovia. Era' o femeie frumoasä, de treizeci vi vase de ani, implinitä In trup,

40

www.dacoromanica.ro
cu fata Incä netedä, cu Gchi negri mistuitori. 0 simti cum se imblinze§te.
Intelese din privirea ei, care se schimbase, cit de mult II iube§te pe el.
Maria se a§ezä iarA§i cu o mi§care moale, de maximä obosealä, §i incepu
sä-§i legene copilul din brate. Inspectorul a spus apoi :
- Dumneata, domnule Cindea, mergi cu noi.
Maria nici. nu s-a clintit.
Ion §i-a luat §apca din cui, §i-a särutat bäietii §i a särutat-o pe
Maria.. Ea i-a §optit :
- loane sä ai arijä.
L-au tinut vreo trei zile. L-au bätut. Nici azi nu §tie ce-au voit de la
el. L-a6 condamnat apoi la o lunA inchisoare pentru inducere in eroare a
autoritätilor.
Autobiografia lui Ion Cindea se incheie astfel :
Dupä intimplarea aceasta m-au dat afarä de la C.F.R. M-au repri-
mit numai In 1935, fiindcä eram un bun ma§inist §i nu erau multi ca mine
sä cunoascä a§a, traseele grele din Ardeal. Din 1928 §i pinä cind am fog
reprimit, am lucrat prin diferite locuri ca angajat cu ziva, in meseria mea
mai veche, lAcAtu§eria, pe care n-o uitasem chiar de tot.
Starea mea sufleteascA nu era u§oarä. Aurel §i Vasile, baletii mei
mai mari, erau in U.T.C. Stiam lucrul acesta §i ei i'§i dädeau seama cä eu
§tiu. Si nu gäseam nici un prilej sA vorbim deschis. Poate eu n-am §tiut
sä gäsest acest prilej, poate se fereau ei. Eu a§ fi dorit sä intru In partid
sau sä gäsesc o forma" de activitate prin care sä ajut partidul. N-aveam cu
dale sä. vorbesc. Vidräsan era inchis. Szekeres Eugen era liber, dar
trecut pe lista sigurantei ca suspect §i era supravegheat ; cind am incercat
s-aduc vorba, mi-a dat sä inteleg cä nu se poate.
Cîtiva ani, a mers a§a §i incepusem sä mä consider un orn nefolosi-
tor ; &dui acesta nu era u§or de indurat. MA mingiia ideea cA Valeta mei
au fost mai de§tepti cleat mine §i au pornit de la inceput pe o linie bunä.
Intre anii 1937 §i 1940 am fäcut diteva servicii. Am transportat ma-
terial, pe care 1-am predat unde trebuia, am cotizat la ajutorul ro§u, prin
luliu, bgiattaul lud. Szekeres Eugen, care era utecist, §i In 1940, cind a fost
refugiul, am prima sä due ni§te documente - nu §tiu ce - de la T. la
Bra§ov.
Am fost foarte multumit cA partidul avea incredere In mine. Dar nu
mai eram tinerelul de odinioarä, plin de sine, §i mi-am dat seama cA asta
nu se datore§te meritelor mele - pe care nu le aveam - ci bäietilor mei
§i prietenilor care mä §tiau cinstit §i devotat clasei muncitoare.
In 1940, dupä diotatul de la Viena, Szekeres, m-a slätuit sä mi 11.1A
refugiez, ci sä rämin pe loc. Atunci n-am §tiut de ce mi se cere asta. Mai
tirziu am inteles : Aurel, Vasile §i Petre, bAietii mei, (acurn §i al treilea
era utecist, dar nu §tiam) au primit sarcina sä rärnind in teritoriul
cedat §i sä-§i continuie aici activitatea.
Si am rämas. Avind sotie unguroaicá, am fost mentinut in servici. Si
In aceastA perioadA, de la 1940- pinä la eliberare am fäcut ceea ce mi s-a
cerut. Tot numai transport de material.
Aceasta este viata mea. A fost pildá de §ovAieli §i de gre§eli. Nici-
odatä frisk sentimentele mele n-au fost streine clasei mele. Gre§elile am
Incercat sä le explic. Ele provin din conceptia gre§itä pe care am avut-o
In finer* §i la care am renuntat de mult.
41

www.dacoromanica.ro
Am cincizeci i sapte de ani. Nu i-am folosit cum trebuie. Vreau ca
timpul cit mi-a rämas de träit, sä-1 pun in slujba partidului".
Aici se Incheie autobiografia lui Ion Cindea. Pe adeziune, mai sem-
nau, recornandindu-1, Vidräsan Gheorghe i Eugen Szekeres.
Autobiografia mai are anexatä o complectare de mai tirziu :
In 1948 am organiiat la C.F.R. o Intrecere pentru economii. In 1949
am fost decorat. In 1950 am trecut in pensie. In 1951 am fost ales deputat
in Sfatul Popular Oräsenesc".
Acum sedea 4a masa din bucalarie si privea la Maria, continuind sä
surtdä. Ti fumase de mult tigara sucea alta, stringind cu grijá tutu-
nul in foitä. Degetele miinii lui mari, ciolánoase, erau diformate de gut:A
si se miscau greu. Ii aprinse tigara i tusi, inecindu-se de primul furn tras
In piept.
- Mai las-o dracului de tigark spuse Maria. Esti ca o scindurä
tragi toatá ziva din tigark parc-ar fi cine stie ce fericire.
- Ei, lask Tigara nu-i fericire, da-i fericire cä la virsta mea
mai pot trage din ea... Eeee, mamä dragk am imbátrinit...
Se ridicá si se apropie de ea. Prinse cu un deget o suvitä de pär sur,
ce lunecase de sub basma si zise :
- 1mbMrîneti, mamä dragä. Ti-i pärul ca cenusa. Si cum a fost de
negru ! Puteai sä cumperi o tarä cu el. Ehe!...
Bätrina se incruntä. Nu-i pläcea sä i se spunä cä a imbätrinit, mäcar
simtea bátrinetea durind-o In toate oasele. Cu un gest nervos,
asezä suvita sub basma. Zise :
- Eu is surä ? Da' tu esti alb de parcä ti-ar fi turnat cineva smin-
tinä in cap.
- Te-ai supärat ! Poftim... Nu trebuie sä te superi, dacä ti se spune
adevärul...
- Grozav adevär... Am imbátrtnit ! Si ce ? Doar nu-i fi vrind sä rä-
minem mereu tineri...
- Eheil Azi meritä sä fii tinär. Ne-am näscut prea devreme noi.
- Trebuia sä se nascá si-atunci cineva ca sä-i nascä pe cei de azi...
Tot numai prostii îti tree prin cap.
- Nu-s prostii, Maria. Asta-i filozofie... Esti o femeie inteleaptä.
Femeia Incepu sä riclá. Vorbele acestea aveau o legáturä cu alte
vorbe Re care le schimbaserä intre ei - era o pasiune a lui sä discute
despre lume i ale lumii - si el numea discutia asta filozofie, si ea Intot-
deauna ridea cind auzea acest cuvmt. I se párea caraghios auzind cá doi
soti ar putea discuta Intre ei filozofie. Privi la el cum sta lingä ea, in
picioare, rezemat usor de masä, ingindurat. Nu era un om prost si ea stia
acest lucru, admirase Intotdeauna, dar nici odatá nu i-o arätase. Nu
trebuie niciodatá sä stie un bärbat care-i pretul lui in ochii femeii sale.
- Noi i-am näscut pe cei de azi. Grozav lucru ai spus tu, Maria. Fac
o treabä frumoasä, cei pe care noi i-am näscut. Inseamnä c-avem si noi aici
o pärticicä. Inseamnä cä n-am Imbátrinit chiar degeaba.
Bärbatul se asezä iar. Aprinzindu-si tigara, mina lui tremura usor.
Il privea pe acest om, care fusese cindva in tinerete blond ca un spic
de griu. Fumul locomotivei insä îi Inegrise pielea fetei i grumazii i mii-
nile. Si era si-acum negru, numai pärul îi era alb, ca puful, i rar. Cu el
42

www.dacoromanica.ro
träise patruzeci §i mai bine de ani §i nu träise räu, pentru cä el nu era un
om räu §i ea nu era o femeie rea. Fäcuse cinci copii cu el §i toti - §i fata
- semánau cu el, de parcä ea nici n-ar fi fost acolo ; erau blonzi, inalti,
subtiri §i neastIrnpárati. Uneori simtise urr soi de necaz, gelozie ; doar §i
ea fusese frumoasä, de la ea de ce nu luaserä pruncii 4tia nimic ? Eh, a§a
se IntImplä.
Se auzi portita dinspre stradä deschizindu-se §i ni§te pa§i repezi
scri§nind pe pietri§. Pa§ii urcarä sdrile casei din fatä, pe urmä se auzirä
coborInd §i apropiindu-se repede.
- Vine Nuta.
- Da. S-a intors de la *coalä.
- Ai ceva dai ?
- Ba n-am. Is §i eu neginditä ca cineva!
- Nu-i nici el negIndit. Numai cä fondul de rulment nu sta la dis-
cretia lui.
- Nu stä, 1111 stä, da' pentru un det de drojdie se gäse0e.
- Vai de mine, mamä dragä. Eu am *i uitat de detul äla. Iar tu,
dad nu má In§el, le tii minte toate deturile Cite le-am bäut vreme de
patruzed de ani.
Un glas de copil strigä de-afarä :
- Sdrut mina ! lar vä certati ? Nu-i frumos la virsta voastrá !...
- Servus, Nuta, ai dreptate ! Nu-i frurnos. Dar a*a-s bätrInii. Se
ceartä sä uite cä vremea trece... Hai, vino. Spune cum a fost azi la
§coalä ?...
Nuta Incepu sä rîdá. Avea paisprezece ani, era Inaltä, prea Inaltá
pentru vIrsta ei, subtire §i blondä. Semäna la fatä uirnitor cu Ion, bunicul
ei, doar cä avea träsäturile ceva mai netede, bárbia rotundá §i genele
fungi, Intunecate. Maria se gindea, privind-o Prea-i frumoasá, scumpa
de ea. Nu-i bine ca o fan' sä fie aa de frurnoasä. E nelinistitor". Fata
purta o fustitá bleu-marin de doc §i o bluzd albä, iar la glt cravata de
pionier. Era In, pragul vIrstei de femeie §i In toate atitudinile ei se ames-
tecau gesturi bru§te de copil cu mi§dri u§oare prelungi, femeie§ti; pufnea
In rts, tuguinduli buzele, apoi devenea brusc serioasä, netezindu-§i cu
grijä fusta, aranjindu-§i alene o §uvitä de pär lunecatä pe frunte, cu moll-
ciune, surizInd cuiva care nu era de fatä §i poate nici nu era decIt In-
chipuire. Se a§ezase pe scaun, ridicIndu-§i fusta sä n-o §ifoneze. Maria
o examina cu priviri stáruitoare, pline de blind*. Era nepoata ei prefe-
ratä ; putea spune cá ea o crescuse, fiinded-maicä-sa lucrase tot timpul
la fabrica de mobile §i mai lucra §i acum, and n-ar fi fost nevoie, fiindcä
Aurel era acum director la aceea§i fabricä ; privea la ea i se &idea la
soarta ei viitoare §i-i pärea bine CA copilul acesta nu va trebui sä tread
prin ceea ce trecuse ea In viata ei ; i dacä se va face artistä sau doctoritä
sau profesoarä §i va avea griji, vor fi numai grijile ce ti le aduce o räs-
pundere pe care o ai, §i nu vor fi umilitoare. N-o sä-i.fie uor, ori ce drum
are sä-si aleagá, frisä niciodatä nu va fi obligatá sä renunte la dernnitatea
ei. In privinta asta, Ion al ei are multä dreptate cind zice, In felul lui
pompos, de pard ar tine un discurs : azi demnitatea omului muncitor e
garantatä prin constitutie".
Ion ie§i In curte sä fumeze o tigarä.
Maria Intrebd :
43

www.dacoromanica.ro
- Ce-fi dg tie bunica ? la ghici ?
Nufa Incepu sg adulmece attfatg.
- Stai, stai. Am ghicit. Plkinte cu urdg
- Ai ghicit. Dar mai Intii minci puting tocang de cartofi.
- O000
- Färg o, cg mg supgr.
- Bine. Fie si cu tocang. Dar pitting, cum ai spus. .

In timp ce mInca, Nuf a o Intrebg de-odatg, oprindtt-se :


- Bunicg, spune-mi, cum e sg fii bgtrin ? 0 privea serioasg, aproape
gravg,.asteptind atentg, nemiscatg rgspunsul.
- Ei, cum sg fie ? Nu fi asa de nergbdgtoare. Ai sg afli tu,
n-ai grijg.
Ei, spune-mi de ce nu-mi spui ? Am Invätat azi despre Consti-
tufie. Acolo scrie cg Statul are grijg de bgtrini, cg le asigurg o bgtrInefe
linisti1g.
Ei, vezi cg
- Dar eu nu asta te-am Intrebat. Cum e sg fii bgtfin ? Ce sin*?
- Ei, asta-i bung. Simfi cg n-ai putere, te dor salele si incheieturile,
n-ai somn, obosesti repede... ce sg-fi mai spun...
- Ce simti asa... adica ce siaiti in sufletul. tgu?
Ei, asa si asa... simfi cg trece vremea.
$i cum e cind simti asa...
- Cum sg fie. Ifi pare rgu.
- Tare ?
- Tare si nu prea. Incepu sg rIdg. Ifi pare fan cg trece, cg multe lu-
cruri frumoase n-ai apucat sg le rtrgiesti, 1e-au trgit alfii si tu nu, si Ifi
pare bine cg n-ai fgcut In viafg lucruri de rusine, c-ai trgit cinstit. Asa-i
and esti bgtrIn. Dar tu acum mgnIncg si gIndeste-te la altceva, cg astea
nu-s ginduri pentru virsta ta.
Nufa rise. Intrebg :
- Da' end esti bgtrin si cineva îfi face un cadou, Ifi pare bine?
- Sigur pare.
Nufa rise iargsi. $i nu mai Intrebä .nimic. Plecg repede, spunind cg
are de Invgf at. 0 auzi vorbind ceva cu bunicu-sgrt, dar nu Infelese ce,
fiindcg vorbeau prea Incet. 0 auzi rIzInd iargsi. I se pgru a-1 aude pe
bgtrin scotocindu-se tu buzunare. I-o fi cerut bani, dar nu cred sg aibg
la el. De ce nu mi-o fi cerut mie ?"
Maria Cindea o iubea pe Nufa nu numai fiindcg-i era nepoatg. 0
crescuse de micg dar îi orescuse si pe copiii lui Vasile o bung bucatg de
vreme. Era In firea fetifei ceva ce Mariei ii era foarte apropiat si se &-
ilea : Toti copiii mei si copiii copiilor mei au mostenit Infgfisarea si ca-
racterul lui Ion. Se vede cg a fast el mai puternic In dragostea noastrg.
Numai Nuf a a mosrtenit caracter de la mine. E neastimpgratg si vioaie.
Si-i asa, bung, bung. Are un suflet duios si plinge dintr-o nimica. Sg nu te
rAstesti la ea L.. Tare-i cuminte, draga mamii". Maria incerca sg refacg
prin destinul nepoatei sale destinul pe care ea Insgsi 1-ar fi meritat, dacg
vremurile ar fi fost altele. Se gindea : a§ fi Invgf at la scoalg. As fi In-
vgfat bine. N-am fost un copil prost. As fi aflat de micg multe lucruri
pe care le-am aflat numai la bgtrînefe, a§ fi ajuns alt fel de orn. Poate
m-a§ fi fgcut profesoarg. Mi-ar fi plgcut. Am multg rgbdare cu copiii..."
44

www.dacoromanica.ro
Eh 1 prostii ! - isi spuse. A fost cum a fost. Ii era ciudá pe sine and
Ii veneau astfel de ginduri, dar ele tot Ii veneau din dud In dud. Asa-i
sä fii Whin, Nuta dragA !" oftä ea, continuind In sine convorbirea cu
nepoata ei care nu mai era acolo In odaie. Isi aduc rnereu aminte si
s-amäräsc degeaba, cä nirnic nu mai poti schimba in ceea ce s-a MUM-
plat odatä. Cit despre cadouri, nici nu mai face sä vorbim. Eu, draga
mea, n-am primit cadouri niciodatä. Ba da, din dud in dud cite un pa-
chetel de bomboane acrisoare de la bunicul täu." Se simti tristä si nu-i
plAcea. Dacä ar fi avut o fire care sä rabde tristetea, nu s-ar mai fi
ales nimic de toatá viata ei. Se si ridicä- si iesi In ogradä. Cind Ii venea
cite un acces de tristete, se enerva si avea nevoie de Ion sä se certe cu
el. Ion Insä nu mai era In curte. Se fäcuse intuneric si In lumina palidá
räsfrintä de la becul Indepártat din stradnu vedea. Il strigá pe Ion,
dar nu-i ráspunse nimeni. I se päru cä aude larmá de glasuri in casa lui
Aurel. Poate-au venit acasá", isi spuse si ascultá cu atentie. Sint mai
multi. Rid. Da, rid. Se veselesc." Mai ascultá un timp, Incbrdatá. I se
päru CA aude si voci sträine. Fäcu un pas, aproape färä voie, sä porneascä
intr-acolo. Se räzgindi : Ce sä caut acolo. Nu m-au chemat. Inseamnä
cä n-au nevoie de mine. Poate au invirtati. 0 fi petrecere".
N-avea cum sä fie petrecere. Nu era nici un motiv de petrecere.
Aurel s-a näscut in iulie, Roza prin noembrie, Nuta In martie, sárbätoare
nu era. 0 banalá zi de miercuri. Nid mácar simbätä I
Se intoarse iritatä in cask Acum enervarea ei párea s aibä o
noimä. 4a-lasá singurä si pleacä toti. NIA si Ion ! Iar ei nu-i spun ni-
mic. Parcä n-ar fi mamá la toti si nu i-ar fi crescut ea I
Se asezá tristä pe scaun, gindindu-se ce ar putea sä facä s-i treacä
tristetea si sä i se potoleascá enervarea. La ora asta Insä nu mai avea
nimic de lucru. Ar fi citit ceva, dar cu ochii ei, sä citeascä la luminá de
bec, era un chin. S-ar fi enervat mai tare.
Tresári, auzind pasi. Incerc sä-si schimbe expresia fetei, nu-i plä-
cea s-o vadá, nici mäcar copiii, tristä. Inträ Tudor, dupä ce bätuse la. usä :
- Särut mina, mamä. Esti singurä ?
- Dupä cum vezi...
- Tata unde-i?
- Intreabä-1 pe el, 6' stie mai bine.
- Nu ti-a spus unde merge ?
- Asa cum ti-a spus tie...
In vremea asta, Tudor incepuse sä se spele ; se intoarse cAtre mai-
cá-sa si rise. Era plin de cläbuci de säpun pe obraz si pe glt. Spuse :
- De ce esti supáratä, marná ? Nu cred sä fie la vre-o Intilnire...
Bätrina se Incruntä. Asternea masa. Se trezi trintind tacimurile. Nu
räspunse. Gluma lui Tudor o siciia. Fusese toatá viata ei o sotie geloasä,
fiindcä avusese parte de un sot chipes, si nici la bátrinete gelozia ei nu
adormise, dar niciodatä nu voise s-o recunoascä si nu-i pläcea dud cineva
isi permitea sä glumeascä pe seama unor lucruri pe care ea totdeauna
le tinuse ascunse.
Puse mincarea pufnind si nu se asezä la mask ca de obicei, ci de-o
parte, ling5 sobä, pe scäunelul ei pliant.
Tudor, väzind unde s-a asezat, Incruntatä, hotäritä sä tack rise
Jar si incepu sä márance cu poftä. Era bäiatul preferat al lui Ion, cäruia
45
www.dacoromanica.ro
îi semäna leit. Tot asa de Malt si de blond ; parcä si glasul si felul lui
de a vorbi erau aceleasi si miscärile trupului, suplu, puternic, i firea
lui, incäpätinatä, voluntarä ; era ambitios i greu de domolit ; and li-
nistit i meditativ, cind repezit i Indärätnic.
Se auzirä iaräsi pasi apropiindu-se afarä. Ciocäni in usä si inträ
Vidräsan, aplecindu-se usor, sä nu se loveascä de priagul de sus al usii.
Imbätrinise, dar nu se ingräsase, rämäsese uscat si negru i párea incä
si mai inalt decit era.
Spuse :
- Bunä seara. Ce mai faci Marie?
5i se asezä Una Tudor, färä sä mai astepte räspunsul ei. Il intrebä :
- Ei ?
S-a fäcut. Totul e-n ordine.
- Bun. 5i scirtiitorii ?
- 5i.
- 5i verzele ?
Tudor rise:
- 5i verzele. N-am uitat nimic. Organizare perfectä. Am impresia
insá c6 nu vom scäpa färä demonstratie. Existä propuneri concrete pornite
din masä. Personal, le-am acceptat.
- Hm! äou Vidräsan Gheorghe, iar Maria ascuRind intrigatä acest
schimb de vorbe aproape misterioase, deveni de-odalä atentä: lar pre-
gätesc ceva".
- Eu zic cä nu e räu sä fie si un pic de demonstratie. Dar numai
un pic, continuä Vidrásan, si rise, fäcind cu ochiul. Cind ridea, i se vedea
sirul de dinti de metal din fatä (dintii lui fuseserä zdrobiti mai de mult
la interogatorii). - 5i-asa risul lui nu inspira veselie. Iar leagá si dez-
leagä" - îi spuse Maria cu ciudä. Avea ea de multá vreme necaz pe
omit acesta. Pentru Aurel, pentru Vasile i chiar pentru Ion. Intre ei
Vidräsan, fusese intotdeauna o legdturá seoretä, care mereu se idovedise
mai puternicá decit dragostea familiarä. 5i gelozia ei veche näscutä pe
clnd ea nu putea Intelege aceastä legáturä, lásase urme, chiar dupá ce
a stiut cá nu-i nirnic dezonorant la mijloc; existau cauze si motive mai
presus de instinctul ei de apärare a vietii i linistii puilor ei i acceptase
de mult ca necesare aceste cauze si motive; dar adus numai neli-
niste chiar si dupä ce acceptase aceastä sdtuatie. Apärea Vidräsan prin oras
Aurel pleca In alt capät de tarä, unde era arestat ; apárea altä datä
Vidräsan si Vasile trebuia sä se facá dispärut i dupä luni de häituire sä
cadä si el In plasa sigurantei i sá facä puscárie; iar ea n-avea altceva
de fäcut, cleat sä trimitá cite un pachetel de mincare. Anii aceia au trecut
si de malt nu mai träieste cu spaime. L-a ierrtat i pe Vidräsan; omul nu
fäcuse nimic pentru sine, räbdase si el destul si isi petrecuse ani destui
In inchisoare. Rämäsese doar ca o zgurä, o ciudä obscurá, färä obiect
precis, fatä de omul acesta care si azi are atita autoritate asupra sotului
ei si a copiilor ei.
Acum vorbeau asa de incet intre ei, Inca ea nu-i mai auzea si nici
nu le era rusine. Iar organizeazA ! 5i mie nu-mi spun nimic. Eu slut un
fleac. 0 treantä. In politica lor Inaltä, eu nu mai slut bung de nimic !"
Enervarea îi ascuti auzul. Deslusi parcä numele lui Kopandi, apoi al
lui Szekeres, apoi auzi uimitä, clar, numele Auricäi Munteanu.
46
www.dacoromanica.ro
Asta-i - Isl. spuse. Pregätesc cine stie ce demonstratie. Vor fi toti
acolo, pInä si Aurica, iar pe mine mä lasä pe dinafard. Nu-i nimic. 0 sä
merg singurä. 0 sä Incap si eu, acolo In multime, iar ei o sä stea In frunte
undeva, poate chiar In tribune.
$i de-odatä se linisti. Se bucura chiar CA a ghicit si cä o sä-i tragä
pe goal-6.
Inchise ochii, prefäcindu-se CA doarme. Viclesugul ei nu prinse.
Bärbatii continuarA sä vorbeasoA in soaptä. La plecare, Vidasan
mai spuse :
- Atunci ne vedem dimineata! La revedere.
CurInd apoi, veni Ileana si färä multe vorbe, plecä Impreunä cu
Tu dor.
. Erau ceasuride zece. Maria insä nu mai era nervoasá. Puse fierul
de cälcat la prizä, scoase din dulap rochia ei neagrä de stofä, ce-o Im-
brAca in zilele de sarbAtoare, si-o Intinse pe soindona de cAlcat. Se cal-
mase. Avea de lucru si se simtea bine.
5i vorbea singurä. Il dojenea pe Aurel, primul ei bäiat si cel care-i
era mai drag dintre toti. Vocea ei suna ca de-obicei, aproape nepäsAtoare,
putin IngspritA de vIrstA, monotonä - si numai din repetarea anumitor
lucruri se putea Intelege cä era preocupatä de un end.
- M-ai uitat si tu, Aurele. Azi nici n-ai mai dat pe-aici sä-mi spui
buná-ziva si sä mA intrebi ce mai fac. Acum eu nu mai Insemnez nimic
pentru voi. Si nici pentru tine. Sint bätrinA. Ai plecat si ieri de dimineatä
si te-ai Intors firziu si dacä nu veneam eu la voi, tu n-ai fi venit. Ai
mult de lucru si multe griji pe cap. Esti director. Dar eu tot mama' Iti
sint, iar tu tat báiatul rneu esti. Numai cä voi sinteti gata sA mä uitati
si sä mä dati de-o parte, fiindeä eu nu mai insernnez nimic. Sint bAtrinA.
Voi ati ajuns toti oameni mari, iar eu am rámas ce-am fost. Dar pe voi
eu v-am crescut...
Stia cä n-are dreptate, &A In ciuda ei s-amestecä si amorul propriu
ränit, dar era pornitä, si-acum nu-i päsa cä exagereazä. Poate &A dacä
ar fi venit Aurel s-ar mai fi domolit ; de plins tot i s-ar fi plins, dar alt-
fel, fiindcä Aurel care avea, ca de altfel toti bärbatii familiei Cindea,
mania exactitátii si a proportiilor, s-ar fi apucat sA-i demonstreze, meli-
culos, vreme de un ceas, pared ar fi fost la un cerc de agitatori, cu zeci
de dovezi, c5 numai i se pare ei, dar nimeni n-a uitat-o, cä ea ocupá
aoelasi loo In inima si In mintea lor, ca Intotdeauna, e dear mama lor.
Asa cä dacA ar fi Jost Aurel aici, ar fi vorbit altfel, 1-ar fi Intrebat :
,,Ce pun la cale oamenii ästia ? Si mie de ce nu-mi spun nimic? Numai
mä Intreabä tot felul de prostii, de márgele si de coafurá. Iar Kopandi
-parcA s-a prostit asa pe neasteptate, de nu mai tine minte ce numär
port la ghete, el care mi-a fäcut ghete si mi le-a reparat o viatA Intreage.
5i poate cá Aural i-ar fi räspuns la intrebare.
*

Aurel insä nu se mai arAta. La ora aceea tlizie din noapte se afla
In cabinttul säu directorial de la fabrica de mobile ; era o Incäpere IA-
tratä, cu mobilá putinä, masa lui de lucru, o altä masá, simplä de slejar,
lungä si greoaie, pentru sedintele mai restrinse, scaune obisnuite de lemn
lustruit din prima productie a fabricii, vre-o trei cuiere si o micä biblio-
47
www.dacoromanica.ro
tecá cu geamuri, in care nu se aflau cärti, ci albume si teanouri de planse
con-Oral-id diferite proiecte de mobile. La masa cea lungä sedeau vre-o
opt oameni, In hainele lor de lucru, cum iesiserä de la schimb, pe la orele
patru ; vreo trei maistri mai bätrIni pätrunsi In toatä fiinta lor de im-
portanta lucrului pentru care veniserä aid, sedeau acolo tepeni si foarte
atenti, notind in carnete cu creioanele lor late de timplärie ; secretarul
organizatiei de bazä, Morosanu cel tinär, fiul unuia dintre maistri, care
MCA nu-si spusese p5rerea ci umpluse un carnetel cu cifre si Insemnäri
pe care numai el le intelegea ; Iuliu Szekeres, cel mai tinär maistrti al
fabricii, Iosca Muntean si Petricä Ionescu, inginerul fabricii, tinär si in-
fläcärat.
Aurel se pregätea cam de un ceas sä Incheie o sedintä care incepuse
la cinci dui:A amiazá. Discutau un räsdiscutat project al lui Iosca Mun-
lean pentru reorganizarea benzii rulanie.
Era un proiect bun, minutios, in care se vedea la fiecare pas ceea
ce In discutille lor se obisnuiserä sä nutneascä lupta pentru secunde,
notiune care-si pierduse pentru ei ori ce caracter solemn si o gindeau
firesc, cum gindeau numele uneltelor sau ale masinilor. Aurel, studiind
planul se gindise, cu un soi de satisfactie : Uite cá si dintr-o lucrare
aridä ca asta, pliná de cifre reci si calcule, poti ghici caracterul unui
orn si mersul gindirii lui". lasca socotise vreme de dottä luni, cu o räbdare
aproape diabolick pentru fiecare masinä si pentru fiecare fazá, pentru
fiecare piesä in parte si pentru fiecare orn in parte, ping si jumätätile
de secundä pierdute. Urmärise procesul fabricärii la o sun' de garnituri
de mobilä, de la intrarea scindurilor In depozit si pinä la iesirea rnobilei
din fabricä, alatuise apoi o statisticä omparativä, apoi studiase stilul
de lucru al fiecärui lucrätor din banda rulantá si notase un numär de
miscäri inutile care insä se mosteneau de la lucrätor la ucenic, apoi
studiase ritmul si puterea, firea fiecärei masini si socotise dt timp se
poate ctstiga prin sporirea numärului de turatii doar cu citeva zecimi ;
si-acestea erau numai detalii care duceau la un ctstig considerabil de
timp, in situatia datä a fabricii.
Are räbdare, catirul 1 Are multä räbdare. $i-i destept" 1 gindise
Aurel uimit si bucuros. Aurel fusese prieten bun at Io.sca in tineretea
lor. Prietenia lor insä se stricase intr-o imprejurare mai veche si nu se mai
Meuse la loc. losca se arátase las intr-un moment greu. Refuzase o sarcind
e adevärat, dificilá si plind de riscuri; ar fi trebuit sä piece de acasä,
intr-un oras sträin, sä contribuie la organizarea unei greve. El soväise si
se ferise de greu si de atunci se si izolase de partid. Nici Aurel, nici Iosca
nu puteau ulla acea irnprejurare. Aurel putea sä se indoiascd - in urma
aoelei Imprejuräri - de anume laturi ale caracterului lui Ioska, dar con-
tinuase sä-1 pretuiasc5 pentru priceperea sa in meserie ; se spunea des-
pre el : are milni de aur" - are el cap" - tsi spunea Aurel - nu
numai miini de aur". Neat cä-n sufletul lui s-ascunde un iepure". $i o
undä de regret il Incera usor, la &dub cä trebuise cindva sä-1 dispre-
tuiascá pe acest orn, regret nu pentru cd dispretul rucisese prietenia, ci
cä tocmai Iosca trebuise sä fatä o faptä pentru care nu poti pläti decit
cu dispret. Cine stie, dacá Ioska va mai putea späla vre-o datä amintirea
acelei fapte si urma care a rämas ca o umbrá Intre ei doi. Neat de" el"
- isi spuse Aurel. - Mare päcat 1"
48
www.dacoromanica.ro
Planul lui Iosca nu se limita ta aceste detalii, ci preconiza reor-
ganizarea bandei rulante, o altä amplasare a masinilor, reducerea nu-
märului de oameni pe parcurs ; planul pläcuse tuturor i tocmai de aceea
se rnunceau cu el de atita vreme ; ajunseserä aproape la capät, cind
descoperiserä cä undeva-se strecura o eroare de calcul, cäreia nu izbu-
teau sä-i dea de rost. 0 ciutau impreunä de vreo cinci ceasuri. Iosca
tot socotea, innebunit, si de obosealä gresea la adunäri i Impärtiri. Slab
galben de nesomn, tremura tot. Era nebärbierit. Se umpluse pe piept
de scrum de tigarä. Rupea mereu vIrful creionului si tot bodogánea:
sapte ori opt fac... eft fac de sapte ori opt ?..." Cinci zeci i sase", räs-
pundea cineva cu un glas de om aclortnit, iar Iosca mirat : cincizeci
sase ? Da I Cincizeci si sase r
Se sätuarse si Aurel i privea mereu la ceas färä sä Inregistreze ora..,
li era foame simtea oboseala amortindu-i fiecare muschi si mai era
neräbdätor stiind cä acasä 1'1 asteaptä oaspeti, iar ei Ii promisese Ro-
zei cä va fi acasä ttrziu la orele nouä seara.
Sala se umpluse de fum de tigarä ca de ceatä. Erau obositi i cei-
lalti i nu mai reuseau sä fie atenti. Ar fi arranat bucurosi luarea unei
decizii pentru a doua zi, dacá Iosca n-ar fi stäruit, repetind mereu, in-
cäpätinat fiecare zi de Inttrziere ne costä zece mii de lei" (adicä gar-
nitura de mobilá In plus ce rezulta din economii).
De vreo orä, Aurel nu se mai amestecase în discutii ; obosit cum
era $ i gait ide dorinta sä 'lase totul baltä i sä piece acasä unde 1'1 as-
tepta bucuria IntIlnirii cu oamenii dragi pe care nu-i mai väzuse de
mutt, tacea si pärea ; izbutea insä sä se stdpineaseä, simtinil
cä n-ar putea pleca orice I-ar fi asteptat acasä. Privea la fetele galbene,
trase, ca de oameni bolnavi, ale olaboratorillor säi si se Intreba : Ce-i
tine aid pe ästia ?" Era o Intrebare inutilä pentru eS stia ce-i tine aici
pe ei tine i pe el; era o pasiune nouä, cAreia Ind nu-i gäsise nume,
deosebitä de ori ce alte pasiuni ornenesti ; iar el insusi o simtise mai
demult stäpInindu-1 si o ghicise si In alti tovaräsi de ai lui si o urmärise
färä sä o studieze anume, dar solicitInd-o de fiecare data cind se iveau
lucruri 110i fácut In fabricä si mai ales Ilucruri dificile.
Acum, ascultind discutia i urmärind cailculele pe care le reficea
inginerul Petricä lonescu rostind cu glas tare cifrele, de fricä sä nu gre-
seascä, Aurel calcula In gind altceva, notind din and in and In carnetul
sätt niste cifre care nu figurau in planul lui Iosca, desi erau direct legate
de acsta. In plan se calculase numai clstigul, nu si cheltuielile: plat-
forme noi pentru masini, ref acerea retelei electrice, perioada de timp ne-
cesarä transformärilor, In care fabrica avea sä lucreze numai cu jumätate
din capacitatea ei, si care putea SS dureze si douä si chiar i trei säp-
tämini. Acestea Ioska nu le adilugase proiectului ski i nici perioada de
timp In care aceste cheltuieli se amortizau. Dar Aurel nu putea sä nu-si
facä griji i de pe acum se gundea la noptile nedormite ce-1 mai asteptau
pinä cind avea sä semneze referatul dtre Minister, chiar dupä ce planul
va fi - In sfmrsit - pus la punct. El nu putea sä lase nici o alternativä
nejudecatä pInS la capät, ca director rispunzind direct de fiecare secundä
din munca fabricii i de fiecare leu realizat sau pierdut In procesul destur
de complicat al acestei mtmci; i nu-I läsa nici firea lui meticuloasä sä
nesocoteascä nici cel mai märunt detaliu ; se Invätase Ina de pc and

4 - Vf ata Romineasa nr. 6 49


www.dacoromanica.ro
organiza sedintele iilegale ale celulei uteciste, sä socbteascä i sä rässo-
coteascä fiecare märuntis, sä nu uite nimic, pe dinafarä, s evite ori ce
surprizä si dacä-i posibil s-o prevadä chiar. Acum erau altele Impreju-
rärile si altele preocupärile muncii sale ; acum It stäpinea Enistea dud
lucra si nu starea aceea incordatá de pindä continuä si tot nu se putea
dezbära, Chid era vorba sä inceapä ceva nou, de vechea lui Incordare
interioarä - aproape o neliniste - and toatä fiinta lui tremura de emo-
si chid trebuia sä-si stäpineaseä fatä de ceilalti emotia (pentru cä -
asa gîndea atunci i gindea i azi : curajul nu-i o calitate Innäscutä, ci
deprinsä prin educatie; un pericol bine cunoscut, nu naste fricä, ci pre-
vedere"). Iar de curaj avea nevoie i az, cind era director comunist al
unei fabrici socialiste i chiar acum and trebuia sä senineze referatul
pentru planul lui Iosca. Iar Aurel isi stäpinea destul clé bine firea si in-
teligenta, ca sä poatä avea curaj chiar In situatii mai grele deal acestea.
El judecase planul, vreme indelungatä, si nu uitase de cheltuielile ce
aveau sä se iveascä si care se puteau amartiza In cel mult o jumätate
de an ; iar planul fabricii, chiar märit In urma reorganizárii, putea fi
indeplinit la timp, färä emotii de prisos. Doar ea* trebuia sä-i scuture pu-
tin pe losca i pe cei ce colaboraserä la proiect pentru cä au omis chel-
tuielile si chiar sä-i intrebe : De ce, mái, tovaräsi ? Doar nu din prostie,
cä nu-i un proiect fäcut de prosti ? ! Entuziasmul nu stria, dar fel de
entuziasm e Asta ? Chiar asa de usor vá ameteste perspectiva succesului,
Inca sä uitati ta ce conditii trebuie realizat ?" Nu i-ar fi convenit sá
ajunga' aici. Considera netactic ca tocmai el sä le räcoreasa Infläcgrarea.
Pentru el ar fi lost mai convenabil ca unul din ei sä pomeneascá de
treaba asta, iar el sä le spunä : Ei, vezi I Era gata sä uitati cä mai este
o buturugä micá ce trebuie data' la o parte. Ar fi trebuit sä vä gInditi mai
din vreme". Si s-ar fi Inteles din asta cá si el se gindise, dar Ca' nici ei
nu uitaserä si cä intre ei si director colaborarea nu-i chiar formalk cä
oarecum chiar el, directorul, conduce prin ei. Asa ar fi fost cel mai bine.
(Aurel conducea fabrica de la intrarea ei In functiune, deci aproape de
cinci ani de zile i pästrase intact In constiinta lui respectul pentru ini-
tiativa de jos - cum se spune - pe care o Incuraja cit putea ; pentru
el idealul era fabrica In care toti muncitorii, fiecare In parte gindese, iar
conducerea propriu zisä a fabricii sä fie - In fapt - coordonarea acestui
proces complex de muncä i gindire contopite - si era convins cä acest
ideal e realizabil i cä se va realiza chiar mai curind decit strecerea a
douä generatii.)
Era insä un alt lucru care I! necájea pe el, despre care nimeni nu
pomenise nici In aceastä sedintä, nici In altele. Si-I necäjea pentru cä
.

nu era sigur cä vre-unul din cei prezenti se gindise la acel lucru : Ce


vor face cu cei zece oameni care In urma noii asezäri a masinilor vor
cädea din circuit ? Iosca nu-i vorbise de acesti oameni, ci simplu, trecuse
salariile lor la rubrica economii", si nici ceilalti nu pomeniserä nimic.
Aurel tot astepta, in cele cinci sedinte cite avuseserá loc In ultima lunä
si era tot mai necäjit cä ei nu vorbesc si de acest lucru, care pe el îl
preocupa chiar mai mult decit cheltuielile provocate de schimbarea
masinilor.
Acesti zece oameni erau muncitori necalificati, acum cinci ani. Lu-
craserä la constructia fabricii, sápind la fundatii i cärInd cu spatele CA-
50
www.dacoromanica.ro
Invätaserä o meserie la virsta and altii ii invätau p'e ceilalti si
nu ajunseserä IncA meseriasi de mina întîia. Acesti oameni trebuiau pia-
sati undeva, It nu in altA parte, ci in fabrica asta, si nu la o muncä
neproductivä, namalic sau intretinerea curäteniei ori la pazä, ci tot in-
tr-o muncA productivA. Nu-i vorba doar de piinea lor de fiecare zi -
se gindea Aurel. De foame n-o sä moarä in nici un caz. Asta nu se poate
intimpla azi la noi. Dar nu-i tot una ce anume lucreazä un orn, dup5 ce
patru ani a lucrat la masinä i s-a obisnuit sä stie despre sine cA are
o meserie, cá e muncitor calificat". Aurel era convins cä munca organi-
zata transformA profund omul. Si munca adevAratä aceasta e, care im-
plicA si activitatea constiintei, si nu doar efortul muschilor, ori oamenii
acestia, invAtInd sä lucreze la maini, deprinseserä nu numai o meserie
oarecare, ci se situaserA intr-un anumit stil de viatA. Si pe el nu-1 läsa
inima sA-i scoatä din acest stil de viatA. MIncarea si-ar fi agonisit-o ei
oricum, dar Aurel stia cä Sint lucruri mai importante pentru viata arnu-
lui cleat mincarea. Iar el voia sA nu trimitA pe acesti oameni înapoi de
unde se ridicaserä. Ar fi fost pentru ei, pentru cei mai multi dintre
o loviturä moralä.
Aurel privi lung, pe rind, la fiecare din cei ce se aflau In fata lui.
Ti vAzu, prin fumul gros ce se adunase de la tigäri, motAind si fAcind
eforturi sä nu motAie, privind fix la hirtiile ce le aveau in fatk si pe
care notau din end In cind cite ceva. Tare-s obositi" - se gindi. Erau
palizi cu fetele trase. Erau obositi i îi mai tinea numai incordarea
provocatA de ideea cA mai e putin, un fleac, un detaliu undeva, pe care-I
pierduserd din vedere, si pe care-1 va descoperi careva din ei, Indatä,
si-atunci toti vor räsufla usurati, se vor veseli si pard mai proaspeti
si se vor felicita. Si Aurel se gindea necäjit : Am sA vA arM eu vouä,
nesimtitorilor ! Planul ca dar ce facem cu cei zece oameni? Ei!"
Ti asculta pe Iosca, cuin bodogänea, socotind iaräsi ceea ce mai socotise
astAsearä de vre-o zece ori, pe bAtrinul maistru Morosan oftind : ai mai
socotit-o asta, mä Ioska"; pe Iuliu Secheres : DacA am aseza un
,,bandsäge" aid, un singur om ar croi pentru douA benzi..." iar inginerul
Ionescu, subtire, nervos, care-si rosese si al doilea tigaret, särind i stri-
gind : Cum aici ?. Bandsäge" nu poate sta aici. Unde pui circula-
rul ?" fat:- Iuliu Szekeres, repetind: Ba se poate !" dar nu spunea de ce si
cum, ci mormäia trägind niste linii in carnet.
Aurel isi spuse : Poate exagerez. Poate-i o exagerare din vina mea.
S-or fi gindit ei cA oamenii nu pot ajunge pe drumuri. Constructiile au
mereu nevo:e de brate de lucru i acolo nu se cistigä mai putin". Poate
exagerez !" - îi spuse Aurel, cu prudenta. S-au gindit i ei !" Dar era
convins cA s-am gindit la plasarea acelor zece oameni ca la o simplA pro-
blemA administrativä si de loc la latura moralA a chestiunii i considera
cA are motiv sA fie necAjit pe colaboratorii sAi.
Ajungînd aici ou gindurile sale, parcA lucrurile i se pärurA mai
limpezi, desi nu erau de tot limpezi. Spuse:
- Tovaräsi, credeti cA o sA mai putem rezolva astA seark mai
bine zis, astä noapte, treaba asta ?
- Desigur, strigA Iosca. E-un Ileac.
- Poate nu-i chiar un fleac. Si uite. e douAsprezece. Eu zic s-o
läsAm pe vineri. Pinä atunci 1mi sistematizez si eu observatiile, vä mai
gindit si voi...
4* 51

www.dacoromanica.ro
Se fku tkere. Nimeni nu protesta, desi fiecare ar mai fi stat ;
parca le-ar fi fost mai greu s5 meargá acasä sä se culce, decit sä con-
tinuie a calcula Intepeniti acolo pe scaune. Se ridicarä greoi si plecarà
pe rind, färä á spunä un cuvint, mormäind doar : Atunci pe vineri.
Fie". $i fiecare In sinea lui se &idea cä' Aurel avea dreptate. Erau prea
obositi ca sä mai poatä gindi.
In .drum spre cask In micul turism al fabricii, pe care Aurel 'II con-
ducea singur, luase si pe Iuliu Szekeres si pe IoLsca Muntean. Se legä
Intre ei o disoutie neuträ, dar Aurel simti cä ei rämäseserä cu gindul la
cifrele proiectului läsä in pace, autindu-si de propriile sale ginduri.
Läsä masina la garaj, care se afla pe o stradä invecinat5 si se despärti
de ei in poarta casei sale de la numärul 14. Era tirziu, dar väzu luminä
la fereastra cäsutei bätrinilor. Si porni repede într-acolo. 13Atu usor la
usa bucätäriei auzi pe maic-sa räspunzInd - parcä surprinsä
- Inträ I
Maria MCA nu terminase de cälcat si lui Aurel i se päru tulburatä
de vizita lui.
- Särut-mina, spuse el si se-apropie särutInd-o pe maid-sa pe
obraz si-aplecindu-si fruntea sub särutul ei.
- Vai, Aurel, spuse femeia, i vocea ei tremura, am gîndit cä astä
searä n-ai sä mai
- Nu se putea sä nu vin. Doar dacä te-ai fi culcat, as fi venit di-
mineatä. Stii bine cä nu se poate altfel. Mkar un sfert de orä pe zi, noi
doi trebuie sä stärn de vorbk N-am all prieten mai bun si dumneata mä
Inveti unele lucruri care Ind n-au fost scrise in arti.
Maria rise usor. Era Incintatä, fiindcä ceea ce spunea Aurel era
adevärat ; el ti cerea adesea sfatul, and era vorba de unii oameni si de
firea 1or, oameni pe care ea ii cunostea mai de demult, iar el nu avusese
timp sä-i cunoascá. Ea Insä nu era atît de Increzutä si îi cunostea prea
bine feciorul, Theft sä-si Inchipuie cä o hotärtre a lui (om cu destulä im-
portantä i destulä putere, fiindc5 era directorul unei fabrici cu aproape
douä mii de lucrätori) ar putea atirna numai de pärerea ei. Pärerea ei
insä ti putea fi de folos si ea era multumitä cu alit. Zise :
- Sezi dragu-mamii. Sezi. S5-ti dau ceva sä mänInci ?
Era un pbicei, pe care nu se induraserä sä-1 päräseasc5. El trebuia
sä guste ceva end venea s-o vadá pe maicä-sa, mkar o bucAticä de
ptine; desi acasä Roza '11 astepta ou mincarea. El se asezk iar ea scoase
de sub perna de pe pat un servet, In care se afla o pläcintä cu brinzä,
fkutä anume pentru el, ce se pästrase caldá.
Aurel Incepu sä mänince, descoperind a este foart e. flämind i cá
dorise .chiar o astfel de plkintä. Täcea, asteptind ca maicä-sa sä-1 In-
trebe ceva. Nu se putea sä nu-1 intrebe, fiindc.5 era tulburatä. Ea continua
sä calce i punea prea multä atentie in lucrul ei, de parcä 1-ar fi fäcut
pentru prima oarä in viatä ; i asta era semn cä se gindeste la cu totul
a ltcev a.
- Spune-mi Aurel, ce se IntImplä cu oamenii ästia ? intrebä ea
de-odatä. Sooase fierul din prizä asezä pe platforma lui de sirmä, ve-
nind sä se aseze la masä. Privea tintä la bäiatul ei. Simtea cum 1i revine
enervarea.

52

www.dacoromanica.ro
- Care oameni ? - Intrebä el, gindind : A bägat de seamä. lar
eu n-am ce sä spun si ea o sä se supere. Ce situatie I" Simti cä-i e rusine
putin de maicä-sa.
- Ei care? Päi tatä-fau si Vidräsan si Tudor si toti...
- N-.a pitiea sä-ti spun nimic... Vezi...
- Nici tu nu vrei sä-rni spui. Poate te-ai inteles cu ei. Doar nu-s
chiar asa de bätrinä, incit sä n-am dreptul sä stiu sand se Intimplä ceva...
De ce nu-mi spun si mie? Doar pot sä mä duc si eu la o manifestatie,
dacä trebuie. Voi totdeauna ati fácut lucrurile In secret. Vai, Aurel, asa-s
de necäjitä...
Aurel Isi spuse : Nu mä mai intreabä 1 $tia cä eu stiu, si nu mä
mai Intreabä. Isi Inchipuie cä-i eine stie ce 'la mijloc si nu insistä." Si-i
päru räu acum cä toatä pregátirea aceasta se fäcuse In secret, cä fusese
de acord sä se facä astfel si cä promisese cä nu-i va spune nimic
maicd-si.
Maria tácea, supáratá. Se intorsese brusc la fierul ei, care se rä-
cise si-1 purta repede pe rochia de stofä care nu mai avea nevoie sä fie
netezitä. Aurel Isi aduse aminte de-o Intirnplare mai veche.
Prin 1928 sau 1929, venise acasä insotit de un orn necunoscut, pe
care i-1 incredintase bátrinul Szekeres, tatäl lui hiliu. Omul acesta, dupá
o intelegere dintre Vidrásan si Ion Cindea, trebuia sä doarmä o
noapte la ei si sä nu mai afle nimeni despre trecerea lui prin T. Maria
nu spusese nimie. Ii däcluse omului sä mánince, ceea ce aveau, asternuse
patul In odaia a doua, In care dormeau ei, copiii, dimineata pregátise
ligheanul cu apä In bucátärie si un prosop curat si-i oferise omului ceai
de tei, spunind : Noi asta indm dimineata!" Au fost singurele vorbe
pe care i le-a adresat necunoscutului si pästrase tot timpul o Infätisare
inchisä, chiar asprä. Aurel plecase in zori cu necunoscutul, conducindu-1
pinä la gara Cornesti, cale de vre-o cincisprezece kilornetri, unde acesta
trebuia sä se urce In personalul de Räzboieni. Cind se Intorsese seara
acasä, Maria 1'1 chemase de-o parte pe Aurel si 11 intrebase, foarte se-
rioasä si cam supäratä :
- Aurel, cine-i omul äla ?
- Un prieten, 11 räspunse el, pregätit pentru aceastä intrebare.
- Prieten! Doar are vre-o patruzeci de ani!
- Poate sä aibä atita.
- Aurell Uitä-te In ochii mei... Tu nici nu-I cunosti!
- Il cunosc. Doar n-oi aduce In casä oameni de pe drum ?
- Omul ästa nu-i din T1
- Ba da.
- Nu-i. Nu vorbeste ca-pe-aici. E din altä parte de tarä. Din regat.
- Doar sint In T. destui oarneni veniti din regat.
- Aurel, dragu-mamii, tu pe mine nu mä poti minti. Vasile poate
si chiar si tatäl Mu. Dar tu nu poti. Eu stiu ce-i cu omul Ala. De ce a
venit asa de tirziu si a plecat asa de vreme. Nici n-ar fi trebuit sä le mai
intreb. Ai putea sä crezi altceva. N-am sä-i spun eu nirnänui nimic des-
pre omul Asta... Vai, Aurel, 4a-s de nelinistitä, cä tu... CA nu-ti vezi tu
de treaba ta... Doar esti copil incä...
Aurel nu mai räspunsese nimic. Ii venea sä plingä, era o fire sen-
sibilä si se emotiona usor. Ii luase mina si i-o särutase, tinind-o multá
vreme lipitä de obrazul care-i ardea. Murmurase :
53
www.dacoromanica.ro
- Mama... Lasä... Nu-i nimic.
Ea îi Minguiase crestetul, suspinInd :
Aurel. SA te pAzesti, dragul mamii... Doar esti asa de tinár...
Aurel n-a putut uita ateastä IntImplare.
Amintindu-si-o acum surlse. Cine stie ce crede ea 1" Ar fi vrut
spun : Doar nu-i nimic, mama!"
Se ridicá i multumind pentru pläcintä, plea rämas bun.
Maria 11 conduse pInä la usä Intrebä :
- Ai oaspeti ?
Poate sä fie. Vd cä-i
Du-te, drag* poate te-asteapt... (si-n vocea ei suna un usor
repros). Dacä-i tatl-tu pe-acolo, trimite-1 acas, c-i vremea.
Ion Cindea insä nu era acolo. Pe la nouá seara, cind se intorcea
acas, se intilnise in poart cu Vidräsan. Ion 1-a condus pe Gheorghe
pinä in poarta casei sale, unde au discutat vre-o jumätate de ceas, fu-
mind, piná a iesit Lina si i-a chemat in casá. Au continuat discutia si in
tirnp ce Vidräsan îi minca cina, chinuindiu-se cu dintii lui de metal. Acum
intirziau la un pahat de vin si nu mai ispräveau. Lina, o femeie cam de
virsta Mariei, se culcase de mult, läsindu-i singuri.
$edeau la masa de brad, nevopsitä, lustruitä de multä Intrebuin-
tare si de cit fusese spälatä Cu penia, din bucálria lui Vidrsan.,
sorbeau rar i cIte putin din al doilea pahar de vin, fumau mull amindoi
si fäceau pauze lungi titre vorbe, ca sä se gindeaseä.
Erau prieteni buni, incä din prima tinerete. Prin 1908 sau 1910 se
Intilniserä ei si se hotäriserä sd-si inchine viata revolutiei proletare. Erau
amindoi fochisti pe locomotivä si erau firi tare deosebite. Ion, mai fr5-
mintat, mai reflexiv, dispus s devore bibliotecile, Glieorghe mai
spontan, mai direct, cu mai putine cärti citite in urma sa. Se completau
bine unul pe celálalt i pinS cind i-au despSrtit viltorile anilor 1914-16,
treceau drept condueStorii de fapt ai muncitorilor din T. Pe urmS cärä-
rile for S-Q11 despärtit si urmat fiecare soarta sa ; Vidräsan
härtuit aproape o viatä de orn de sigurantä, suferind Inchisoare i lagAr,
dar foarte linistit In constiinta sa ; Ion Cîndea, läsat In pace, avind
aproape rnereu de lucru, ductndu-si în täcere supärarea i nemultumirea
fatä de sine Insusi.
In 1945 s-au Intilnit iaräi drumurile lor. Atunci la sedinta In care
se discutase primirea In partid a lui Ion Cindea, fusese de fats si Gheorghe
Vidräsan, Cáci el il recornandase i luase cuvintuL Spusese:
- Sint i eu pentru primirea jui Ion Cindea. Ti cunosc bine. Am
Incredere In el. El si-a spus aici toate greselile si n-a uitat nimic. A fast
sincer. Si totdeauna el a fost sincer. Dar eu am s spun iaräsi aceste
greseli. Fiindcä noi, tovaräsi, trebuie sä Invätäin si din greseli. Tovarä-
sul Cindea a päräsit lupta Intr-un moment greu pentru clasa muncitoare.
Iar el atunci nu era un oarecare. Era un muncitor cult, citise cärti destule
si studiase teoria si-avea i experientä si oamenii nostri aveau Incredere
In el. Asta a agravat gresala lui. Prin retragerea lui lasä, Intr-un moment
asa de greu, cum a fost. perioada primului räzboi mondial, and incä nu
exista pe lume Uniunea Sovieticä, cînd muncitorii în lupta lor se bazau
numai pe sufletul lor i pe solidaritatea internationalS a proletariatului,
lovitä atunci din toate pärtile, tovaräsul Cindea a mai dat si el o lovi-
54

www.dacoromanica.ro
turà dinäuntru. 5i a derutat pe multi tovaräsi prin fapta sa rusinoasä,
cäci dupä cum v-am spus, muncitorii din T. aveau Incredere In el. Tova-
räsi, eu nu pot sä nu spun a a fost o gresalä foarte mare fiindcä eu am
fost si slut prieten cu Ion Cindea 0, mä' obligä calitatea mea de comunist
si de prieten. SA nu ziceti : A fost si a trecut. N-a fost bine ce a fäcut,
dar revolutie tot s-a fäcut si fall el". Ion CIndea n-a fast un oarecine
si in vremea aceea mult hotära chiar si prezenta sau absenta
unui singur on], fiindcä rindurile noastre erau rärite. De-aceea si am
spus asta. 5i mai spun : noi '11 primim In partid pe Ion Cludea. 5i ne
luä'm räspunderea sa-1 dezvätäm de Infumurarea lui mic-burghezä. El
are cap de filozof, sä fie filozof pentru miscarea muncitoreascä, nu pen-
tru edilarea amorului säu propriu. Sä-i därn sarcini, CA le poate Inde-
plini si sä nu-1 mai iläsäm sä si-o ia In cap. Are el cincizeci si sapte de
ani aproape, da' mai poate duce, cä-i zdravän si mintea Incä nu i-a I'm-
bátrInit.
Din 1945 ptnä isn ultimii ani, Ion Cindea primise destule sarcini
si muncise bine. Fusese ales presedinte de sindicat 'in perioada grea de
dinainte de 1946, and fractiunea de dreapta din partidul social-democrat
Incerca In toatä tara si incerca si in T. o dezrnembrare a fortelor mun-
citoresti, o spärturä In frontul unic. Atunci experienta Jui Ion Cindea
däduse roade si izbutise sä tinä In minä conducerea unui sindicat nume-
ros ca al feroviarilor. Acum, era deputat al cartierului ; misiunea lui nu
era complicatä, dar MO usoarä; oamenii emu de multe feluri si preten-
tiile lor de multe felori, Tat:- el trebuia sä le cearind si s-aleagä; trebuia
sä s-amestece In conflictele dintre vecini, trebuia cu grijä sä-i convingä
pe egoisti sä vinä sä lucreze voluntar la pavatul sträzii, la säparea san-
tului pentru conducta de gaz; si avea räbdare pentru toate. Se linistise,
era multumit cä poate fi folositor, ajunsese la virsta cind omul Isi ju-
decá soarta si-i In mäsurä sä-i defineascä sensul.
Acesta ei 1 5i obiectul discutiei sale cu Vidräsan.
- Am plätit pentru gresala meA, spunea el. Am plätit. Oare ves-
nic o sä stea aici, scrisä pe fruntea mea ?
- Doar nu-i scrisä pe frunte. E o gresalä. Ai fäcut-o ? Gata. Nu
poate fi trecutä cu. vederea, de para n-ar fi lost fácutá. Nimic nu piere
fárá urrná. Dar nu poti zice cá ti-i scrisä pe frunte. Mai mult pe tine te
rIciie, decit pe altii, care poate au uitat-o.
- Da. Mä rtcloie. Ce sä fac? Eu nu pot sä uit.
- Nu trebuie sä uiti, dar nu trebuie sä te riCIie. Las-0 dracului !
- Am s-o las.
Dar n-o läsa. FrämIntarea lui de atitia ani de zile, se domolise, dar
mai läsase sub cenusa ei o mInä de järatic, care räscolit, II ardea. 5i
Vidräsan era singurul orn cäruia, din cind In cind i se destäinuia.
- Numai cá, Gheorghe dragä, dacä ai putea sä scoti din viata ta un
lucru care nu-ti place cum 1-ai acut, asa cum te duci la doctor si-ti taie
un neg de pe frunte 5i negul parcá nici n-ar fi fost, tried ar fi bine.
- N-ar fi bine.
- De ce n-ar fi bine?
- Negu-i neg, faptele omului Is altceva. .
- Mä, da' eu ti-am dat numa' un exemplu.
55
www.dacoromanica.ro
- Ce exemplu mi-ai dat ? Un neg. Si noi vorbim despre un lucru
ca gresala vietii unui Gm.
Ion Cindea privi mirat la prietenul säu, care sorbea IngIndurat o
inghititurä de vin, privind absent la fumul tigärii lui. Spuse intrigat :
- Da' n-ai spus tu s-o las dracului ?
- Am spus. Adicä s-o 1ai dracului i sä nu te mai främinti atita,
cä nu metritä acum. Te-au ludecat. Ti-au spu.s ce si cum si gata.
dac-ar fi s-o iei razna din nou, atunci ar cädea pe cintar iaräi, i vechi-
tura asta, dar asa, pInä dnd esti Gm de treabg muncesti cinstit pentru
partid, pentru clasa muncitoare, ce nevoie ai sä scoti mereu morrilia, sä-ti
tulburi sufletul ? Numai c pe tine dud te-apuc pasiunea ta filozofic,
atita tot sucesti i räsucesti lucrurile, Inch pIn la urm rämli cu gitul
strImb.
Ion Cindea Incepu s pufneascä. Era supänat. Aproape jignit. Goli
repede jumátatea de pahar de vin ce-o mai avea si care se IncAlzise
turn alt pahar. Spuse :
-Ce sä lac? Asta-i pasiunea mea. Imi place sä gindesc. Stiu cä
nu-ti place. Nu ti-a pläcurt niciodatä. Tu esti am de actiune si nu intelegi.
- Ba tu nu intelegi. Pasiunea asta-i bung si-i nevoie sä fie i oa-
meni dintr-acestia. Da' sä stai i sä faci filozofie end este vreme, nu sä
stai sä fidozofezi cind te Impunge vremea In dos. Atunci trebuie sä ac-
tionezi. Asta-i. Tar tu, dud trebuia s actionezi, ai stat sä te gIndesti.
Ei vezi ? Vezi c5 nu se poate uita.
Vidiräsan rise, apucat de-o vesellie näpraznicä. Avea un trup mare si
ciolänos si se cutremura tat, artindu-si dintii de metal. Si tremura masa,
de care se agátase cu amIndouä miinile, i vinui In sticl. Dupä ce se
spuse :
- Da' eu ti-am dat numa' un exernplu.
- Exemplul asta nu-i exemplu. Asta-i faptul.
- Da. Da' eu ti 1-am dat ca exemplu.
- Ei, da. Ti-i usor. Pe tine si firea ta te-a ajutat. Ati fost toti
tu i bietii tái oameni de ectiune. Ce mai ?
- Lasä! spuse Gheorghe innegurindu-se hrusc. Lasä exemplele as-
tea ! $i tcurä amindoi apoi, multä vreme.
Din saizeci i vre-o cinci de ani, citi avea Vidräsan Gheorghe in 1952,
dacä scädem paisprezece, adicä anii copiláriei, cind a träit destul de
senin printre ceialti vre-o opt copii ai zidarului Vidräsan Andrei, nu mai
flämind si nu mai dezbräcat dealt ceilalti copii de muncitori ce locuiau
In cantierul Colima cu piaträ", ani in care personalitatea lui de mai fir-
ziu, de-abia se manifesta In priceperea de convinge pe ceilalti copii
sä se organizeze In grupe si s-i ia la bätaie pe domnisorii care Indräz-
neau s Insoteascä acasä pe fetiscanele cartierului, - dacä mai seddem
cei patru ani et a fost ucenic si apoi cei doisprezece ani cît i-a stat In
inchisoare - si dac mai socotim c din 1924 pin hi 1932 chid a fost
arestat, n-a dat re-acasä decit de trei-oatru ori. stInd de fiecare datä
nurnai cite o noapte - ne putem da seama uwr cä i-a rämas foarte
putinä vreme s se ocupe de familia sa.
Cei doi bädeti ai säi erau abia de zece si de nou ani dud Vidrásan a
intrat in ilegalitate, dar se poate spune cä viitorul lor era croit atunci.
Stiau cine e tat1 lor, ti cunosteau ideile, stiau ce se Intimplä cm el, iar
restul aveau de unde sä-1 afle, pentru ca s se angajeze deeii, dud au
56

www.dacoromanica.ro
ajuns la virsta deciziilor, pe drumul lor propriu, care era acelasi cu al
tatälui bor. Cel mai mare, Gherasim, a murit n 1942 intr-un lagär hitlerist
din Ucraina, dupä hirtiile oficiale, de dezinterie, iar dupä märturiile unora
care s-au tutors vii de-acolo, Impuscat pentru tendinte de rebeliune. Al
doilea bäiat, Ion, a murit la Buouresti, judecat pentru inaltä trädare
impuscat in arml 1943, irnpreunä cu alti opt soldati ou care incercase
intr-o noapte de decembrie a anului 1942, sä treacá Jinja frontului i sä
se predea sovieticilor. Acum i Lina i Gheorghe cresteau un Mat mol-
dovean Minas orfan in timpul secetei din 1946, pe care-1 infiaserä.
Vidräsan ajunsese la virsta, cind omul tinde sä-si päräseascä acti-
vitatea si sä se odihneaseä. Avea acest drept. Si nici prea s6nAtos nu
era. Trupul lui mare, cindva puternic i bucuros de efort fizic, era mä-
cinat de reumatism, îl necäjea ficatul i uneori stamacul ; nici vederea
nu-i mai era bunä, nu era miop, n-avea nevoie de ochelari, dar ochii lui
nu mai rezistau la citit ; obosiserä si ei. Si-acum, cind avea rägaz
posibilitate, ar fi vrut sä citeascä toate cärtile pe care nu apucase sä le
citeascä timp de o viatä de -cm.
Totusi nu voia sä se odihneascä. Am drept sä primesc pensie, a
spus crud i s-a propus pensionarea, dar cred cä am tot atita drept sä
muncesc mai departe. Nu ?" Gum fusese ales membru in comitetul raional,
i s-a dot o sardmä in colegiul de partid. AceastA nouä indeletnicire 1-a
pains i pasiunea lui de a cu.noaste oarnenii i viata lor, i-a adus destule
satisfactii si mai eles satisfactia unei räspunderi de care nu oricine-i
vrednic.
Infr-un tirziu, spuse:
- Nici acum n-ai dreptate. Bäietii täi s-au dovedit toti mai hotärîti
ca tine.
- Da. Asa-i - räspunse Ion, Incä sub impresia emotiei prietenului
säu pe care el o provocase färä sä-si dea seama si-acum îi pärea räu;
trecuse cheful de discutie si se gindea cum s-o Incheie. Ca sä
schimbe vorba, spuse:
- $i tu zici, sä facem mline si asa un pic de manifestatie.
- Fireste.,
- Da-i un lucru asa de mic, familiar.
- Nu dragä, noi trebuie sä-i däm semnificatia politicä pe care
o are.
- Ei, na! Pentru tine (pate musai sä aibä semnificatie politicä.
- Azi toate lucrurile au semnificatie politicä.
- Ei, chiar toate n-or fi avind.
- Eu zic despre tot ce se Intimplä In societate.
- Mai fäcut mat ! Societate. Familia Cindea vecinii lui, socie-
tete. Ai tu o boal, mä Gheorghe. Eu te inteleg. Din toate ai face miting.
Dar rni-i cä de astä data exageräm.
- Mai bine sä exageräm, decit sä diminuäm..
- Zdup ! Para esti la sedintä.
- Eu nu-s altfel nici acasä, nici la §edintä. Tot eu sint.
- Acuma, ce sä mai discutäm ? Am hotärit, am hotärit. As zice
sä mä due acasä. Uite cä-i trecut de douäsprezece.
- Da' îi tirziu. Si mline ai zi grea. Ei, la revedere.

57

www.dacoromanica.ro
Cind Ion ajunse acasä, Maria asternea patul pentru noapte. Femeia
1'1 privi scurt, farä sä spunä nimic. Privirea aceasta, pe care el i-o cu-
nostea, Insert-ma : $tiu tot. Crezi ca nu stiu ?" Alta data, cind erau
tineri, dintr-o astfel de privire putea sä se iste o ceartä, sau ceea ce era
mai rail, o tacere de cileva zile. Acurn Insa nid unul nu mai avea räbdare
nici sä se certe, nid s tad suparat trei zile. Ion intrebä de Tudor si
de Ileana.
- Au venit. S-au culcat, räspunse ea.
- Bine spuse el.
Se culcará i adormirä.
Se trezira In zori. Puteau fi ceasurile cinci. S-auzeau de-afarä pasi,
prin pietrisul curtii, voci soptite i niste zgomote ciudate, ca niste ciupi-
turi de strune.
- Ce-o fi asta ? intreba Maria.
- Ce?
- Tu n-auzi nimic?
- Eu n-aud nimic, räspunse Ion, infundindu-si capul in perna, ca
sä nu-1 simtä Maria cä ride.
$i de-odatä s-auzi o melodie duioasar de vioarä, Iinsotitä de geamatul
coborIt al contrabasului si de plInsul aproape omenesc al unei viole.
Melodia o cunosteau amindoi. Era o romantä ungureascä, tare veche
tare plIngacioasä, dar ei îi practise cindva si el i-o cIntase adesea. Acum
aproape o uitaserä si cum räsunase pe neasteptate, simtirä amindoi tre-
särind in ei o emotie veche.
- Ce-i asta ? intreba iaräsi Maria.
- Parc-ar cInta cineva.
- Tu te-ai prostit, omule. Doar chin.
- CIntä ? Da. Cintä.
- Tu auzi ce cintä ?
- Aud.
Atunci, o voce de bärbat tînär, Incepu sä ente moale, cuvintele ro-
mantei In care se pomenea de o alee de salami, de o fereasträ, de-o fatä
si era rugat un läutar sä s-opreascä la fereastra aceea i sä cinte asa,
incIt fata aceea sä plînigä, dar sä cinte Incet, sä nu mai audä altcineva
decIt ea...
- Ioane, sä stii cä cineva îi (la serenadä
- Ilenii ? Da' parcä ar cInta la fereastra noastra.
- Or fi gresit fereastra.
- Te pomenesti, mama draga. $i-atunci au gresit i cintecul.
Prea-i vechi. Prea-i de pe vremea noastra. Gei de azi nici nu-I stiu.
- Vorbesti prostii ! Doar nu i-or da serenadä lui Tudor. Mä due
s-o trezesc pe Ileana.
- Lasä fata-n pace. $tii bine ca ei nu-i plac módele astea vechi.
Mai bine sä n-audä.
El insä stia cä Ileana aude chiar i vorbele lor. Ea tinuse mortis
la serenadä i anume la acest cintec. Ionadäuga cu glas schimbat :
- Marie, eu zic sä primesti cintecul asta vechi, asa, dupa moda
noastra veche.
Femeia nu se putea sä nu fi simtit schimbarea din glasui lui, care
trecuse de la glurna la o gravitate aproape solemnä. Tipä scurt :
58

www.dacoromanica.ro
- Cum ?
Ion se ridicä din pat, se apropie de comutator si aprinse lumina,
desi afarä era ziuä, apoi o stinse. Mai avuse timp sä vadä uimirea de pe
fata ei. Se intoarse lingä ea, aseendu-se pe marginea patului, o cuprinse
usor pe dupá umeri si o sárutä. Zise, iaräsi cu tonul ski obisnuit :
- Marie dragt, sä träiesti, ani multi si fericiti. Darul meu am sä
ti-1 dau ceva mai ttrziu, cind vor veni si ceilalti.
- Care ceilalti ?
- Ceilalti. Petre, Vasile, Aurel. Poate-or veni si vecinii dacä le-o
trece prin cap.
- Da' de ce, Ioane? intrebá ea tulburatä.
- Päi tu nu stii, mamä dragá, cá azi Implinesti saizeci de ani ?
Femeia murmurá, cu iun soi de uimire in glas :
- Da... $aizeci de ani... Stiam... Dar...
- Si au venit bäietii sä te felicite de ziva ta si au trirnis läutarii
sä-ti cinte cintecul.
- Au venit... spuse ea, aproape soptind.
- Da, da. Au venit. $i-acuma de ce trebuie sä plingi ?...
- Nu stiu.
- Lasä - marná dragä, Ai tu saizeci de ani, da' nu esti asa de
bätrinä. Mai träim noi multi ani si n-o sä fie räu de loc...
Maria insä nu se mai potolea. Plingea cu sughituri, cum poate n-a
mai plins din copilärie. Ion ii mingtia usor urnerii murmurind :
- Ei, taci. Taci. Trezesti copiii.
- Lasä-mä. Doar nu piing, si se trezi deodatä intr-insa firea ei
obisnuitä si glasul ei sunä iaräsi aproape artágos : Si mie de ce nu mi-ati
spus nimic?
- Cum o sá-ti spunem ? E surpriza pregätitä de noi.
- $i vin si Vasile si Petre ?
- Au venit.
- Cum au venit ?
- Sint la Aurel.
- Si nici el nu mi-a spus.
- Poate nu stia.
- $i eu n-am pregätit nimic. Doar niciodatá n-am fäcut nimic de
ziva mea.
Se ridicA din pat, cuprinsä de o Infrigurare pe care trupul ei ce
devenise greoi, nu o mai putea manifesta. Se Imbräcä cit putu de repede
si tot mai nervoasä, fiindcä gesturile ei erau mult prea incete fatä de
neräbdarea eL
- Vai, si n-am pregätit nimic. Vai. Ce mä fac? Vin bAietii si ce
le dau ? Hai scoalä-te si. te imbracä. Du-te si curripärä niste vin si carne
si ia zahär cä n-avem destul. Vai, Ioane, asa le träznesti tu toate ; o sä
creadä cä n-avem nici ce minca. Vai de mine.
Ion se Imbräca ajpne, amuzat. Zise :
- Mamá dragä, nu te mai agita atita. De astä datä Ion nu le-a
mai träznit deloc, cä are si el ceva in capul lui. Toate-s pregätite si oa-
menii o sä fie foarte multumiti. Si-acum ce mai vrei?
- Cine a pregätit si ce-a pregätit ?
59'

www.dacoromanica.ro
- Noi. Am pregätit tot ce trebuie. Gata. Acum tu culc5-te frumos
la loc, devreme incä, iar eu am sä mä duc sä dau alarma.
- Unde te duci cu noaptea In cap ?
Ion privi la ceas.
- Ai dreptate. Unde sä mä duc asa devreme ? Om mai sta de
vorbä, Marie, ca bätrinii färä somn. Numai cä n-am räbdare de loc. Hai
sezi aici, sä mä uit putin la tine.
Maria fi Imbräcase rochia de särbátoare, o rochie de stofä neagrt,
lungä pînä aproape de glezne, pe care o cälcase asearä, îi Impletise
cozile lungi i dese, Intr-un coc bätrinesc pusese näframa cea neagrä.
Era palidá de emotie si de neräbdare si-i tremurau miinile. Privea rätä-
citä, parcä speriatä la Ion si nu stia ce sä-i spuie, racar cä tare ar fi
vrut sä vorbeascä ceva, mult i repede, ca sä-si asctmdä tulburarea.
Ion i Imbräcase si el costumul cef bun, negru, cu o croialä înve-
diitä, pusese cravata. Sta In picioare, Malt, subtire, adus de spate
si se uita la Maria, Induiosat. Ar fi vrut sä spunä si el oeva, pentru ca
ea sä nu se mai främinte, dar nu gäsea nici el vorbele. Nu mai erau de
mult tineri si de malt uitaserä vorbele de dragaSte. Sentimentul care-i
adunase si-i tinuse Intr-o casä patruzeci de ani de zile, nu se stinsese,
dar luase alte forme, bätrinesti, care sernAnau mai mult cu obisnuita
viatä de fiecare zi, si-acurn erau amindoi mirati, dîndu-si seama cä rela-
tiile dintre ei, atit de obisnuite, grit ceea ce ei ar fi vrut sä-si spuie unul
celuilalt, si nu mai gäseau vorbe.
Se asezä si Ion, oftind :
- Devreme ne-am mai sculat.
- Da. Cam devreme. Ceilalti dorm cu totii.
- Da, dorm.,
5i t5curä o bung bucat ä. de timp. ,Aceste cîteva cuvinte schimbate
Intre ei, parcä o linistiserä pe Maria. Paloarea i se stinsese i miinile
nu-i mai tremurau. Ochii ei negri, priveau cu liniste la Ion, domol, iar
el o privea eu aceeasi linit
Pe urmä Incepu una din discutiile lor obisnuite, In care toate lucru-
rile se amestecau; despre purcelul ce trebuiau sä-1 cumpere, despre po-
rumbul pe care täranii l-au scumpit iaräsi (ar fi fost bine sä lu5m douä
felderi". Da, ar fi fost bine". Acura o sä ne coste treizeci de lei". Om
vedea noi ce-i de fäcut"), despre Iutiu Szekeres care ii trecuse examenul
de maistru, despre bátrinul Szekeres care-i supärat cä a fost scos la
pensie, despre räsadurile dn grädind care raai aveau nevoie de ceva
bälegar (Da, n-ar strica sä mai cumpäräm. Ce bung-1 slänina cu salatá
de rcsii"), despre vremea cart s-a inalzirt asa de bine... Numai despre
ei, despre copiii lor, despre nepoti, n-au vorbit. lar ea ar fi vrut mult sä
Intrebe dace Vasile si Petre si-au adlis copiii, de care i era dor pentru
c5 nu-i mai NTAZW.a de un an si cIt trebuie sä fi crescut ei In vremea asta!
El poate gh:cea neräbdarea ei, sä afle aceste lucruri, dar nu spunea
rimic, sl n-o vadä iaräsi tulburatá, tremurind cu lata speriatä de emotie.
Mai era un ceas ori douä de asteptat si-o sä lie atunci destul timp
destul loc pentru emotii.
5i iaräsi täcurä un timp.

www.dacoromanica.ro
S-auzi larmä de la cotetul galitelor si Ion iesi sä le deie drumul si sä
le punä de mixture. Atunci veni Ileana, din odaia ei, cu tin buchetel de
trandafiri si cu o cutie mare latá in minä. Se repezi la rnaicä-sa, o särutä.
- Maniä dragä, la multi ani.
Veni sî Tudor cu flori-si cu un pachet. $i indatä s-auzirä pasi multi
afará, bätäi In usä si intrarä Vasile cu familia sa umeroasä, Petre si
cu nevastä-sa, apoi Aurel, Roza si Nuta, cu flori, cu pachete, stirnind o
gälágie ca intr-o recreatie de scoalä. Maria sedea pe scaun, inmärmuritä,
privea la ei si tácea, iar ei vorbeau cu totii, färá sä se mai audá.
Apoi apäru Ion cu douä stick de rachiu. Tudor iesi si se intoarse
repede ou un cos de gustári. Inchinarä, klicitarä .pe Maria, bäurä si iar
Inchinarä. Apoi Ion mai aduse o sticlä, spunind : Asta-i numai pentru
bärbati" I Adicg asa aratá egalitatea voastrá" strigase Roza. $i iaräsi
au ris, de parch' s-ar fi spus o glumä nemaipomenitä.
Maria tácea, stind pe scaunul ei, si numai privea la ei, mereu, la
fiecare in parte, si pe fata ei albä, cu creturi largi, s-alegea Meet, un
surls calm.
Apoi furá desfäcute pachetele cu daruri. $i iarási au ris, pentru cá
nurorile aduseserá fiecare cite o pereche de ciorapi si cite o fustä de stofá,
pentru cä bäietii aduseserä fiecare cite o pereche de ciorapi si cite o bluzä
de mätasä, iar Tudor o pereche .de ciorapi si un costum bätrînesc de stofä
surä. Numai Ileana adusese o pereche de ciorapi si o rochie cálduroasä
de iinä. Au es iarási cind Ion a spus : Darul meu am sá-1 dau la
urme.
Maria continua sä tacá, privind la toate lucrurile acestea, si surisul
ei calm n-o mai päräsea.
Pe la zece incepurä sä s-arate-vecinii, pe care ei ii asteptau pentru
orele douásprezece. Au venit mai hall doi báieti, nepoti de-ai lui Secheres
sau de-ai lui Moldovan, cu un cos mare de flori, In care s-amestecau
crengi de iasomie si liliac, cu boboci de trandafiri, cu gura leului, citeva
garoafe albe si rosii, cam färá pricepere Inmänunchiate, culese din toate
grädinile sträzii. Era si un cartonas, pe care cineva scrisese: Pentru
tusa Maria, presedinta comitetului de stradä, la multi ani !" $i iar au
es, cind cineva a spus : Buchetul ästa sä stiti cá l-a mesterit Boier".
Se alcätuise o atmosferá, In care aproape orice vorbá putea
stirni risul.
Au veriit apoi Gheorghe Vidräsam ou Lina si cu bgietetul pe care-I
adoptaserá, Iosca Muntean cu Aurica si cu copiii tor, Kopandi cu Clara si
Boier cu sotia lui si ceilalti prieteni si cunoscuti din strada Cimpului.
Se inghesniau la mesele intinse In curte, rideau si strigau tare si_riu se
mai domoleau. Ileana si Roza serveau mincarea, iar Tudor bäutura.
Boier tinu un discurs lung si incilcit, se cherchelise si repeta mereu
dumneata esti o adeväratä marná a clasei muncitoare, dumneata esti
cineva".
Ion spuse :
- Cum mä, mamä a clasei muncitoare ?
- Päi asa... Uite ! Aurel, Vasile, Petre, Tudor, Ileana. Toti Is mun-
citori. $i tu esti muncitor. Aurel, director muncitor, Vasile, cäpitan de
artilerie In armata poporului, Petre, preseglinte de raion, Tudor, maistru
läcätus, Ileana, activistä de partid. Ce mai vrei ? Clasa muncitoare, clasa
conducätoare, asta-i. Oameni cu meserii adevärate, care s-au r.idicat de
61

www.dacoromanica.ro
la ciocan si de la masin5, nu ca mine un pirlit e frizer. Tai pär i iau
bacsis. aim!
- far Incepe, soptise cineva i iar se rise cu hohote prelungi.
- Da' de ce iei bacsis ? Intreba- Ion.
- Nu mai iatu. De la intii Mai n-ain mai luat si n-am sä mai iau
niciodatä. Gata. Si fac propagandä sä nu mai ia nici ceilalti.
- Le tii discursuri ?
- Le tin. Mi-am luat sarcina asta. In bransa asta a noastrg sin-
gura posibilitate de progres e incentenirea unei conduite morale socia-
liste. Adieä färä bacsis. Jos bacsisul.
Se asezä', uitind cä voise sä. inchine In cinstea Mariei.
Atunci se ridicA 5i Aurica i apropiindu-se de Maria, o särutd si-i
puse la gît un sirag de rnärgele negre cu ape vinetii. 0 privi lung si
rise, alintindu-se :
- Iti vin foarte bine. Sä le porti sänätoasg ! La multi ani, tusä
Marie!
- Multumesc. Multumesc, draga%
Se furi5A aproape si Kopandi, ascunzind ceva la spate. Era foarte
Incurcat si tot tusea sä-si dreagä glasul. Se fäcu de-odatä tliniste i Ko-
pandi se tulburä mai mult. Intinse repede pachetul i zise :
- Tusä Marie, la multi ani. Si s'ä le porti sänätoasä. Sä 5tii cä
le-am fkut anume pentru picioarele dumitale, sä nu te mai supere bätä-
turile. Da. $i sá mä ierti cä ptrA acum nu mi-am putut tine promi-
siunea. Da.
-Ce promisiune?
- Dumneata nu stii, cä nu ti-am spus. Da. Ai avut grijä de copii.
Da. Clara era bolnavä i eu eram somer. N-aveam de lucru. Sase luni
nici un ban. Da. E-o piele foarte moale, care se intinde dupá picior. Da.
Si inAuntru le-am cäptusit cu mesinä, calitatea aint. Da.
Vorbea tot mai repede, tot mai Incurcat 5i nu izbutea sä termine.
- Da. Si talpa-i moale i flexibilä 5i nu supärä de loc piciorul, Da.
Le-am socotit cum am stiut eu mai bine. Au iesit foarte bine. Da. Si
Clara a zis Ca' asa ghete bune n-am mai f5cut niciodatä in viata mea.
Clara. Da.
Rise stingherit.
Si tot asa de repede, se furisä Inapoi la locul säu; unde nu mai
scoase nici un cuvInt pind la sfirsit.
Larma se refäcu de-odatä la loc. Mereu felicitäri. Mereu glume.
Risete.
Maria stätea i privea täcutä, surizind.
Apoi au cintat romante, romineste i ungureste, uneori amestecin-
du-le i apoT iar au inceput sä inchine In cinstea Mariei, s ridA, s vor-
beasc5 toti de-odatä.
Intr-un timp, puteau fi ceasurile douä sau trei dupä amiaz5, Maria
se ridia si zise:
- Vreau sä spun si eu ceva.
- S-auzim,
- S-auzim !
- Liniste !
Se intoarse spre Ion spuse, gravri :
62

www.dacoromanica.ro
- Tu sä mä ajuti dacä gresesc.
- Zi-i, marnä dragä. Tu n-ai sä gresesti.
- Uite ce-am vrut s5 spun, incepu ea, serioasä, preocupat5 de un
gInd care-i incrunta fruntea. Asa! Iptîi sä vä multumesc. Mä bucur tare
c v-ati gindit la mine. Doar slut o femeie btrinä si neinsemnatä. $i voi
aveti toti treburi multe i importante. Si uite, v-ati isat lucrul vostru
pentru mine. Eu inteleg i vä multumesc.
Se inecä, tusi. Spuse apoi :
- D-mi Ioane un pahar de ap, cd-mi st ceva In git si tot imi
vine sä tusesc.
Bäu, Inghitind rar, surise cätre bietii ei, IntIrziind mai mult cu ochii
la Aurel, continu, InecIndu-se mereu, c-i pare räu cä a imbätrinit,
pare bine cä s-au gindit la ea. Spuse, tusind sec de mai multe ori, Intre-
rupindu-se, repetind cuvintele, cä a avut griji inulte, crescindu-i, ic
acum e bine si ea-i bucuroas. Apoi se asez, räsuflind greu, stergindu-si
cu batista frukitea transpiratä.
- Ei, Mätrie, mi-ai luat piinea, strigä Vidräsan rizind. Doar ii meseria
mea sä fac agitatie.
- Gheorghe drag, spuse Macia, gifiind dupd efort, in timp ce se
aseza, ti-am prtit-o. C mereu tu ai vorbit cu copiii ästia, de parc tu
le-ai fost mamä si tatä.
- Nu le-am vorbit räu, Marie, si ei au inteles bine.
- $tiu c nu le-ai vorbit räu. Da' mie-mi era fric i te blestemam.
- Las'cä a iesit bine cum a iesit.
- Doar asta am spus i eu.
Se ciocnirä pahare si larma de glasuri vesele crescu la loc.
Se ridicä Ion si spuse cä are si el un dar care trebuia dat mai de-
mult, dud au fost douäzeci si cinci de ani de la cäsätoria lor, dar cä e
potrivit i acum. Scoase din buzunarul de la piept o cutiutä, si de-acolo
dou inele subtiri, simple, de aur, viri unul in degetul Mariei, iar celä-
lalt intr-al su, ling inelul cel vechi de dublé. Ti särutä mina, cu un gest
nefirese, fiindeä nu era obisnuit, si se asezä repede la locul säu, strigind :
- S5 bem !
Pe urm, dupá putin timp, oaspetii plecarä si rámase pinä seara
numai familia Cindea. Cam pe la ceasurile zece plecar Vasile i Petre,
ca &A mai poat prinde ultimul tren. Se duise si Aurel i cu ai lui sä se
culce. Au rämas putin Ileana si Tudor s-adune masa si s facä curat. Pe
urmä s-au retras si ei, In odäile lor.
S-au culcat si bätrinii. Erau amindoi obositi. Maria mai Intreb5 :
Cit sä fie ceasul ?
- Vre-o dousprezece.
- Ai inchis galitele ?
- Le-am inchis. Asa cred.
Crezi numa' sau le-ai Inchis ?
- Le-am inchis, le-am Inchis. Dormi, cä esti ostenit. Las' di nu
vine vuipea ia ele.
- Vulpea nu, dar...
- Nici hoti nu mai umblä prin cartierul nostru. Dormi.
- Bine.
Afarä era liniste. Orasul dormea. Din grdin s-auzeau greerii picu-
rind. Si batrinii adormir.
63

www.dacoromanica.ro
IMPARATIE PROZETARA
DIMOS RENDIS
PROLOG
.... Zdrobill orinduiala cea cradd i nedreaptd I..."
Mihail Esmineseu - Imparat 1 proletar"

Cea ditztti scinteie

venit in sat
cu fortul ruginit, de fierar.
Tiiranul
gi-a adus la ascutit secerea,
jelindu-se :
- Cit vezi cu ochii - ciulini...
ciulini... i neghinii...
Fierarul a zis :
- Ne trebuie un foc
un foc purificator
sá mistuie ciulinii, neghina...
- i focul P Cine-1 aprinde P
$i fierarul a zis :
- De-ti vei atinge secera
de ciocanul meu
va scapiira prima scinteie I

Revoltaía
Revolutia se preglite0e
end oftaturile se izbesc
de gardul dintilor incleftati,
and lacrimile se opresc
la portile pleoapelor sub sprincenele incruntate,
posi spune nimic,
si nu ph* plinge,
fi nu poti vedea nimic altceva
de cit
cercurile roii, aprinse, repetate.

64

www.dacoromanica.ro
Revolutia se presimte
cind rlsaga s-a golit de inerinde,
cind pe fundul ulciorului n-a reimas nici un strop
de ulei
si bunica pentru prima oarei
in viata ei
nu aprinde candela milenarii...
Revolutia se apropie
end ochii copilului
(miine o sei avem piine, miine..."),
cind ochii copilului se maresc
ca cloud piini negre, rotunde
fi totul miroase a One.
Revolutia bate la wií
and soldatilor li s-a urit
de transeele fiird iesire,
de carne putredii si de amiiriiciune,
de hainele cu iz de abator, de niiluci,
de cizmele lor
cu duhoare de dine $ i mortiiciune,
de urletul ofiterilor cu miros de cruci,
$i piirtisesc transeele, cazeirmile
si-$ i intorc armele l
Revolutia izbucnette
and Partidul
transformei lacrimile in gloante,
transformii oftaturile in strigiite de luptei
si aratii armelor tinta.

Noaptea at soare
A venit noantea de 23
ciociinind la usile oamenilor,
biitind ciiriirá $ i poteci,
s-a oprit in Piata teatrului.
In mina ei stringe
un nort-drapel urias
ca sic' inalte cu el, de pe lespezile red,
pata de singe.
A venit noaptea,
s-a strecurat in celula lui Pintilie,
a smuls din cui lampa -
flaciira striivezie
s-a alungit brusc cu sclipiri de topaze
(suflatei pared de tovaräsii ciizuti)
$ i a iesit siigetind streizile
cu raze.

5 - Viata Romtneascii nr. 6 65.


www.dacoromanica.ro
A venit noaptea,
a pdsit in atelierele Grivitei,
a tras mineral sirenei repetat
0 tare -
urletul ei s-a ciocnit de liniste.
A venit noaptea de 23 August,
noaptea cu soare.

In Piata Teatralui
S-a adunat lume
in piata teatrului.
Lumea a adus flori
in piata teatrului.
Lumea a fticut un cerc
in jurul cercului de singe din piata teatrului.
lmi voi lua steagul" -a spus muncitorul
0 s-a aplecat $ i a luat o fisie de singe.
lmi voi lua cravata" -a spus copilut
0 s-a aplecat 0 a ridicat o fisie de singe.
Toemul 0-a inmuiat condeiul
In cercul de singe,
S-a adunat lumea
0 a adus flori in piata teatrului.
Toate florile
s-au fdcut rosii.

Nimeni n....1 dormit


(23 August)
In noaptea aceea nimeni n-a dormit
asa cum nu se doarme
in casa care asteaptd o nastere
moasa se spald pe miini vorbind tare,
-
vecinii aduc pe buzele lor surizdtoare
un sfat cald,
iar viitorul tatd
pipdie stofa buzunarului drept
unde clincdne primul dar - suniítoarea,
pind and se aude
- 'bare ris 0 plins -
66
www.dacoromanica.ro
primul tip& al noului ndscut.
In noaptea aceea
nimeni n-a dormit
in cartierele muncitoresti ale tdrii.

Cîntec despre afatiaya"


lnfloresc merii,
infloresc perii..."
...Noi, care numdram merele
--4 fiece mdr o bdtdturd
in palmele noastre muncite -,
n-aveam dreptul
sti gusttim din rodul cules.
Katiusa era incti departe,
tunurile ei sdpau gropi adinici
sil ingroape dusrnanul prirndverii,
si cinta:,*
lnfloresc merii,
infloresc perii..."
Noi, care f duream sapele
ca sti se save rdacinile-n adinc,
n-aveam dreptul
sd prindem $ i noi raddcini
undeva intr-o curte cu pomi...
Dar Katiusa se apropia,
sentilele ei scormoneau ttirina
sti arate lumii rdacinile,
si cinta :
lnfloresc merii,
infloresc perii..."
Noi, care cintam florae,
verile reci si viata de plumb,
n-aveam dreptul
sil ludm din ramurile uscate
A incingem vetrele.
Si Katiusa a venit,
rdsuflarea ei caldd - rtisuflarea verii
a inctilzit casele noastre
odatd cu cintecul ei:
lnfloresc merii,
infloresc perii!..."

5* 67

www.dacoromanica.ro
ANII CINCINALCILUI
Zidiji dirt därmature gigantici .piramide..."
Mihail Eminescu - Imptirat §1 proletar"

Chemärile Partíciatui
Incepind de azi
pina-n ziva dim/
fiece casd va avea
sapte oddi,
fiece odaie va avea
dotal ferestre,
fiece fereastrd va avea
cloud perdelute
brodate cu cite-un trandafir Mgt,
aniti
ii vom numilra
cite cinici 1
(...Am asteptat mult,
am asteptat...
ingropati in cocioabe,
acoperiti cu puful fulgilor de ztipadä,
infsuratí in teseitura ploíí...
Am asteptat mult...)
Incepind de azi
ping-n ziva cind
copilul va avea
sapte perechi de pantofi,
fata va avea
sapte bluze inflorate,
muncitorul va avea
doug Duminici,
anii
ii vam numgra cite cinci 1
(...Am asteptat mult,
am asteptat...
coviii se scufundau desculti in norolul
bolnav,
fetele tuseau
invelite in rochii triste,
muncitorii n-aveau
nici-o duminicli.
Am asteptat mult...)
Incepind de azi
pinti-n ziva cind
pe acelasi pai
68

www.dacoromanica.ro
isi vor rdsuci mustätile
sapte spice de griu
si-n gura conductei
se vor inghesui
sapte Awl de titei, -
iar pe primint
isi vor proiecta silueta
sapte cosuri inalte,
anii
ii vom numära
cite cinci I
(...Am asteptat mult,
am asteptat...
piinea se termina
ping s-o duci la guril,
dildura se isprilvea
via sii-ti intinzi palmele,
lumina se stingea
ping sd clipesti din pleoape.
Am asteptat mult...)
De aceea
incepind de AST AZI
anii
ii vom numgra
cite cinci !
Comunisti 1
Voi, cei dintii
incepeti
numdrätoarea cea nou g !

Visurile
Patria
e plinä de visätori.
Visurile
au izbit
cu umerii lor lati
portile Doftanei,
le-au dat in liituri
$ i au. iesit Ai se scalde in fapte,
in aerul ce miroase
a brad si a lapte.
Visurile
au impins dinduntru $ i au deschis
cu miinile lor vinjoase
copertile operelor lui Lenin,

69
www.dacoromanica.ro
s-au 'Mans sá se desmorteascä,
au iesit si s-au bärbierit
in oglinjoarele ochilor patriei,
gata sä-si incerce tineretea,
si täria.

Cincinalul
Cite
, cinci numeireim anii
precum compozitorul
nunilirei
rindurile in portative,
precum numärii copilul
pe cele cinci degete ale sale
bilele,
stelele,
anii,
precum poetul
nutneirii silabele in melodii.
Azi sädim un mar ionathan
sau o vita' de vie
$ i adormim cu visul primului rod :
táiem märul felii
014 saldäm in paharucu vin, alb-roscat ;
Azi punem o piaträ de temelie
$ i visäm dansuri in stili spatioase
cu arcade din gaz metan solidificat.

Azi sfredelim pdmintul


$ i indatii intindem palmele,
sä le inallzim la dogoarea cárbunelui,
topirn minereul in furnale,
sorbim lumina din cascade,
pentru di noi
numäreim anii cite cinci
in cincinale
precum anticii numärau anii in Olimpiade.
Cite cinci numiírilm anii
invätind numiíreitoarea cea nouä
pe bäncile fcolii,
pe tractoare,
pe schele...

70
www.dacoromanica.ro
Zidarul
A venit zidarul
fi-a tras fapca pe ochi
ca sei se apere de soare,
fi din virful schelei, lingei ramul de brad,
mäsoarei distantele,
inaltul 0 adincul,
milsoarä.

A aruncat firul cu plumb.

Plumbul se leagánli incet fi solemn


0-n legdnarea lui,
se leagänä parcä toate leagänele rapiilor patriei,
0-n legiinarea lui,
se leagänä ramurile tuturor pädurilor,
in legeinarea lui
chiar fi pämintul se invirtefte mai repede,
iar soarele
ii trimite un pumn de raze
fi plumbul lucefte la temelia schelei
ca o pendula ce mascara'
primele secunde ale erei noi
primele clipe ale viefii noi.

Cind plumbul s-a oprit,


zid4rul a luat o ceireimidä,
a steins in mind mistria
0 a lovit cdrämida, s-o potriveascd.
Si era ca 0 cum ar fi bätut un ceasornic nou,
era ca 0 cum toate ceasurile NM ar fi biitut
O ceasurile bunicilor,
care mäsoarä trecutul 0 ridurile
O ceasurile copiilor
fikute din hirtie coloratii
care numärii primii pasi,
primele vise.
Si era ca 0 curn
toate ceasurile färii ar fi beitut
O cele din biserici 0 din piete
care mäsoarä clipele de dragoste
cind se intilnesc la umbra lor
perechile de-ndrágostiti,
fi ceasurile defteptätoare din casele muncitorefti
ce cheamä la fapte,
ore lungi,
.nesfirfite,
de zi 0 de noapte.
71

www.dacoromanica.ro
Era ca $ i cum ar fi biitut
toate ceasurile tärii
cind zidarul a lovit prima direimidii, ca s-o potriveascii,
atunci cind sfoara cu plumb s-a oprit
ca o sperantii verticalii,
miisurind adîncimile cele noi,
mils-wind intiltimile cele noi.

Dramufile
Drumurile se rostogolesc,
cu nervii incordati pornesc spre santier
inarcate cu camioane si oameni,
drumurile se desfásoarii
ca sulul de lartie pe rotativd
giffind sub greutatea visurilor,
se impletesc, se intretaie,
suie, cotesc, coboarii
inciircate cu oameni si camioane,
se incruciseazii ca siibiile
in duel cu ziva de ieri,
cu ziva de azi,
cu ziva de naine,
aduc sare $ i One
si se indreaptei spre santier,
se bat cu ploaia $ i timpul,
se bat cu munfii fi riurile
de la Iasi $ i pinii la Timisoara
drumurile
luminate cu cele 20 miliarde de wati
ale primului cincinal
tree prin curfi, print ogoare,
prin parcuri fi orafe
inciircate cu camioane fi oameni
cite o globuld rosie fiecare
-
in arterele patriei, uriase.

Ingineral
Inginerul
fi-a pierdut piileiria cea nouii
undeva
printre pietre $ i cdrämizi,
'mina lui
juni întregi a rilmas uitatii
undeva printre scinduri.
Servieta, golitä,
stei la picioarele sale.

72
www.dacoromanica.ro
Foile de lartie cu desene 0 cifre
0-au desfeicut aripile
0 zboarii - mii de fluturi.albi -
inundind terenul.
10 cintiiresc zborul
in vintul patriei,
isi miísoarci avintul
pe inaltul schelei,
i0 incearcii rezistenta
in palmele zidarului.
Inginerul
dirijeazci zborul stolului de fluturi
tinind in miinile sale
teul partidului.

Ferneia
ln vechea tavernei, cantonament pentru zidari,
au venit femeile - surorile 0 mamele ninse,
legate cu basmale la cap
0 cu forturi incinse.
Giturile kir albe lucesc,
bratele albe spintecd inftunericul streibun,
umerii alunecii -
par nifte buditi de marmord pe-o stivii de ceirbuni.

- Puneti mina cu toatele sil scuturilm piiianjenii,


sii rupem pinza lor find -
ei ne-au supt singele,
ei teseau 0 noi rämineam goale in tind.

- Puneti mina cu toatele sei dilm foc biincilor de lemn


- negre, murdare, scirboase -
and erau intesate de bärbatii no0ri,
ele ne furau caidura din case.
- Puneti mina cu toatele sa specim wile, .
sii spiileim geamurile, - negreala s-a strins an de an -
afara lumina zilei diintuia in seirbeitoare
0 in noi domnea intunericul de catran.

Au ven,it femeile in fosta tavernii,


au venit cu prturi 0 basmale -
giturile albe, umerii albi sorb intunericul
cintind luminii Osanale I

73
www.dacoromanica.ro
Dialog
(a. Voci dincolo de ocean ;
b. vocile noastre)
a - Veniti I Priviti l Avem de toate I
La noi yeti gdsi scinduri,
scinduri de prima calitate I
b - Da, stim :
Scinduri pentru cosciuge si spinzureitori...
Noi avem nevoie pentru schele si leageine I
a - Veniti I Priviti I Avem de toate I
La noi yeti gdsi versuri,
versuri de prima calitate I
b - Da, §-am :
Versuri pentru uitare si adormire.
Noi avem nevoie pentru memorie si pentru trezire 1
Visurile (II)
Visurile
au zvirlit bocancii lor ce s-au topit
si s-au suit in ma,sinli, fi-n trenuri ;
rotile infiisoard soselele in grabei,
ventrucei visurile, aldtoare in masini si in trenuri
aduc beton armat din Hunedoara,
si cabluri din Craiova.
Masini si trenuri se-ndreaptei spre fantier,
o scoald
trimite corul de copii
sii cinte un cintec
despre flori si despre albine.
Uralul
trimite pentru hidrocentralele noastre turbine.
Marinarul
trimite, drept salut,
o fisie de mare, albastrii.
Grdnicerul
trimite pe fanner darul lui :
linistea noastrei.
Docherii apusului
trimit darul lor
greva la desceircarea mortii transatlantice.
Rotile infiisoard soselele,
masinile transportei in grabei visurile
ce imbriitiseazd Ora,
cu brafele lor gigantice.

74

www.dacoromanica.ro
Drurnurde (II)
Toate drumurile Sint ale noastre,
toate drumurile aleargei spre fantier.
Odatii cu zidurile cocioabelor vechi
au ceizut teiblitele de ieri
cu nume neinsemnate, derutante
drumurile au luat nume noi ;
un drum cu numele de Marx
nu poate sei ducei decit la libertate,
un drum cu numele de Lenin
nu poate sii ducei cleat la luminii,
un drum cu numele de Grivita
nu poate sä dual cleat intr-o mare uzind.
Fiecare drum
este un orn de-al nostru
care pune o piatrei de temelie -
Strada Tudor
strada Vuia
strada Pintilie..,

ZícIarul (II)
Zidarul a uitat
firul ceireimizilor trecute prin miinile sale,
nu mai nunuird
nici secundele,
nu mai numliret
piciiturile de sudoare.
Doar plumbul aninat capeitul sforii
se leageinci cu mixiíri rare.

Coniii ajutei zidarului :


iau var i bucatele de direimizi.
Copiii construiesc.
Repede mai construiesc copiii
in joaca de dimineata
sapii adinci temelii
in joaca da amiazei
înalä o uzinei
(e bineinteles de automobile)
iar seara, in vis
se plimbd cu cea dintiia ma§inii I

Zidarul scruteazd din virful schelei,


cu mina streafind privefte spre ceirarea
de unde vine nevasta nechemat :
75
www.dacoromanica.ro
Fii sii adie un tint usor
cdrarea ta sd fie o greidind de flori,
cii vine nevasta
sii ajute zidirea."

Cincinalul (II)
Cite cinci nundirdm anii.
I.In an predei staf eta celuilalt,
cu fetele arzind,
cu sudoarea ce curge siroaie,
C14 trupurile in culoare de bazalt,
un an predd stafeta celuilalt
s-o clued mai departe.
aleargei,
aleargii,
sub vint, sub soare, sub ploaie
pind acolo unde asteaptii firul 'Mans,
aleargei,
aleargii
cu chipul aprins,
cu sudoarea curgind siroaie
firul sd-1 rupii,
sd vind gornistii
sei trîmbiteze victoria,
sii vind generatiile
sd-i predea aurita lor cupd I
Aleargii,
stafetele, anii, aleargd,
departe-nainte sii meargei,
una,
cloud,
trei,
si-aleargii...
si-aleargd.

Inginerul (Ii)
Inginerul
a agdtat o oglinjoard
pe un stilp de scheld...
Oglinjoara
ii cur.* centimetru cu centimetru
obrazul nebärbierit,
ii sterge ridurile de pe frunte
fi-i pune pe buze un suris.

76
www.dacoromanica.ro
Inginerul
ifi scuturei Izaina
- in sfirfit a gäsit-o
doar di i-a reimas mai scurtä -
isi sterge cu mineca pilläria,
isi scuturii servieta golitä,
o leagiind vesel
ca un scolar ce-a terminat,
cu bine, un an
si merge la serbarea santierului
sd prindd pe pieptul zidarului
multumirea patriei.

Ferneíd (I1)
(Cuvintul ei
la inaugurare)
De cite ori n-am spus di iubesc I .
Ferecatd-ntre patru pereti,
filrei vrere, färd &dire,
dragostea-mi mare voiam s-o area
- robia numind-o iubire.
Asteptam neputincioasä
sii mi se intoardi bärbatul fi fiul acasä
de la muncii, de pe front,
numdram pafii treciitorilor pe trotuare
- mindrindu-mä cu slaba mea fire -
$i-n fiece pas
inima mea tresdrea ca o cdprioard
- neputinta numind-o iubire.

Nu stiarn
s-ajut altfel zidirii
decit sit' mii las ziditli in. orice zidire,
nu stiam
s-ajut altfel copilului
cleat sd mii fac roaba lui
- ignoranta numind-o iubire.
Astäzi, iatii,
in fata voastrd vorbesc
iubirea o numesc Libertate I

Astdzi, iatä
impiirtind cu bärbatul povara
in casä fi-n tarii,

77

www.dacoromanica.ro
pe fronturile drepte, pe santiere
- iubirea o numesc Putere I
Astdzi, iatd,
imi trdiesc a doua mea nattere
cu beirbatul pe scheld,
cu copilul in scoald
- iubirea o numesc Cunoattere I

ancinalul (IN
Au venit copiii la serbare.
Copiii aplaudd pe poet, pe inginier, pe zidar.
Copiii aplaudd fird-ncetare
cu palmele lot- fragile,
cu degetelele lor diafane, de clestar
cu care numeirei cinci citecinci
stele,
ani,
bile...
undeva, - in al taselea an -
pe frontul peptic al patriei,
un inginer se opreste
in mijlocul unui teren viran.
hi dii cu dosul palmei padria pe ceafd.
Acolo unde ailed -
ciulini cu frunze de pumnal,
ciulini $ i acolo unde aratd ;
spatele incd $i-1 sprijind
de zidul celui dintii cincinal.
In mina sa stingd tine o servies grea
E o fabricd in ea.

Dar noi am inviitat


se- numdriim anii cinci cite cinci
pe banci de Koala, pe sonde, pe schele festive
precum compozitorul numiírá
notele in portative,
precum poetul numard
versurile in strofe optimiste,
precum anticii numdrau
anii in Olimpiade
qa $ i noi numärdm anii in cincinale
- Olimpiade Comuniste I
78 -
www.dacoromanica.ro
EPILOG
Mu
PROLOG
pentru un nou poem
..... Va crefte tot ce-n lume este menft slf creasce.
Mihall Eminescu - Impärat st proletar"
Telegrama drn cosmos
(sosit 2 ian. 1959)
Motto
Clitre toate plantatiile,
catre toate fabricile,
caltre toate porturile,
care n-au un steag rosu.

- Ti-ta-ti-ti-ta...
...Ascultati cintecul meu triumfätor,
acest cintec ce zboard printre astre,
nu e un simplu sunet -
cu intensitatea luminii msor,
ce se rásfringe
in miliarde de ace aurii, miliastre,
si tie-ti trimit telegrama,
tie care YOU in Wuneric
cäutind opaitul de seu sii-1 prinzi
in bordeiul acoperit cu o rogojinä
Ti-ta...
-
milne vei avea luminä...
Lumina" l

...Ascultati cintecul meu de milioane de wati,


nu este un sunet simplu,
mäsor suprafata pämintului - awultati 1 -
il privesc de-aici din inaltime
si veld at e de mare, nesfirsit de mare,
inundat de griu $ i de soare,
si fie-fi trimit telegramil,
tie, care crezi di orizontul sfirseste
la gardul pogonului teiu cu plug $ i cu seceri bätrine
care niciodat nu te-a säturat...
Ti-ta...
miine vei avea One...
Nine l
...Ascultati cintecul meu indestuleitor
nu este un simplu sunet,
mäsor temperatura Cosmosului ,
in fiecare firicel sint atitea calorii
cite se aflä in cele cloud miini ale tatiílui

79

www.dacoromanica.ro
- mtini fierbinti -
§i tie-ti trimit telegrarnd
tie, care ingheti
färä pantofi fi färd piirinti
pe la vreo cotiturä
Ti-ta...
miine vei avea ciadurii...
Cäldurä l
...Ascultati cintecul meu cald.
Nu este un 6-imp/it sunet,
mtisor vijelia vitezei
in constelatii de smarald,
pin-sä clipegi din ochi eu parcurg
de trei mii de ori distanta
de la casa ta pin-la locul de munc
fi fie-fi trimit telegramä
fie, care te scoli din zori fi te scufunzi pinä la genunchi
in zdpadd, in noroi, in nisip.
Ti-ta...
Mine vei avea aripi...
Aripi l

...Ascultati cintecul meu inaripat.


Nu este un simplu sunet,
miisor deosebirile
de aici de pe ceru-nstelat -
sint unica planetii cu steag rotu
ti fie-fi trimit telegramä
tie, care singerezi pe drumul pribeag,
pregätind in paleta trotuarelor
culoarea pentru flamura ta
Ti-ta...
-
Mine vei avea fi tu un astfel de steag.
Miine !
un ropt steagl

80

www.dacoromanica.ro
UN NUMAR FESTIV
NICOLAE TIC

n ntr-o zi de pe la Inceputul lui august 1950, Andrei Solcan, zaríst


In virstä de douäzeci si unu de ani, primi o importantä sarcinä
de partid : sä plece pe $antierul H - unul dintre cele mai mari
$antiere din Ord In acea vreme - si sä redacteze acolo un ziar, care sä
ajute la educarea comunistä a brigadierilor. Ziarul urma sä apar o datä
pe säptämInä, patru pagini, format mic. Solcan avea sä fie redactor $ef,
colectiv, administrator, dactilograf etc. Se arätä entuziasmat. ateva zile
se initie In treburile administrative. Spre regretul lui insä, nu pricepea
mare lucru. Cont vicament, socoteli - $i dacä o sä mä4ncurc ? De uncle iati
hirtia, cu ce tipografi o sä lucrez ? and se väzu in fata ma$inii de scris
se Infurie putin - nu-1 ascultau degetele, nu descoperea literele. Dactilo-
grafie o paginä In trei sferturi de ceas. Dacä o sä meargä tot a$a... Se pre-
gäti de drum. Redactorul $ef 11 rugä säli noteze telefoanele redactiei.
Poti sä ne cauti la orice orä. Si acasä $i la cantind"... Sper sä nu vä
deranjez prea mult", II asigurä Solcan. Hotärt ca In tren - avea de mers
vreo unsprezece ore - sä Invete dactilografia. Din nefericire, comparti-
mentul In care nimeri, nu avea mäsutä la fereasträ. Andrei Solcan I$i
potrivi masina de scris pe genunchi $i täcdni clapele vreo jumätate de
ceas. Ceilalti cälMori dädeau semne de neräbdare. N-am ce vä face,
gindi Solcan, eu trebuie sä Invät dactilografia In noaptea asta". Totu$i,
dupä incä o jumätate de ceas renuntä. Era obosit, skill de felurite ginduri.
Ce bine mi-ar prinde sä dau acolo peste un dactilograf r - $i dupd Inc&
o clipá : Sint zäpAcit de-abinelea - cum sä nu dau 1 Administratia $an-
tierului trebuie sä aibä zece - nu unul... 0 sä mä adresez unui utemist :
pentru organizatie, te rog... Sigur cä dal" Si dintr-o datä i se päru cä pro-
blema aparitiei ziarului s-a simplificat mult. O sä am $i corespondenti
- iar dacä s-o nimeri sä-mi iasä in cale $i un caricaturist..." Pentru orice
eventualitate, Solcan luase din redactie vreo douäzeci de caricaturi, pe
care, la nevoie, putea sä /le plaseze In ziarul de $antier.
Ajunse In zori, frint, cu ochii peticiti de somn. Intui se mirä cä nu-I
a$teaptä nimeni - oricum, era redactor $ef - apoi I$i aminti CA de fapt
cei de pe santier n-aveau de unde sä $tie ziva sosirii lui. TO potrivi hai-
nele, se spälä In grabä la civneaua gärii si hotärI: In dou5 ceasuri trebuie

g - Viata Romtneasc6 nr. 6 81,

www.dacoromanica.ro
sä mä instalez. N-avea timp de pierdut, primul numär al ziarului urma
s-aparä de 23 august. Pläti o birjä care-I duse, cu tot calaballcul, in
tabArA. La acea orä, tabära era aproape pustie, brigadierii plecaser pe
traseu. Putin derutat, Andrei Solcan inträ In cantin. Douä ,fetiscane
stringeau cänile de ceai de pe me.se. Intrebä : Cu cine-as putea sä vorbesc
aici?" Cu noi, sau cu tovaräsul bucätar"... El rise intelept : Si cu dum-
neavoasträ, desigur, dar m intereseazA in clipa asta cineva din condu-
cerea santierului, de la organizatia de partid... Si nu-i nimeni"... Päi
dacä veniti la ora asta I 11 musträ una din fete. Sint pe traseu, toti !" lar
cealaltä : Dar cine sinteti ?" Am venit pentru ziarul de-aici". Aha, se
luminä fata, cu abonamentele". Andrei Solcan iar zimbi, ce-i drept, MCA
prea mult bunAvointä. Gindul cä e luat drept un administrator care
umblä de ici, colo s fac abonamente nu era de naturä s-1 IncInte. Zise :
Sint redactor sef al ziarului care-o s apará aici. Ati auzit ceva de el ?"
Cum sä nu - se gràbi o fetiscanä, doriti un ceai ?" Iar cealaltä : Doriti
si niste ochiuri ?" Cum era flämind, Solcan dori de toate. Dar n-avu räb-
dare sä mänince. Sorbi ceaiul In grabd, se fripse pe buze si plea pe
traseu. Intrebä de secretarul comitetului de partid. Era plecat la regiune,
o sä se-ntoarcä abia miine. Secretarul organizatiei de U.T.M. era la Bucu-
rest. In trei, patru zile o sä fie Inapoi. Andrei Solcan se Intristä. Socoti
zilele pinä la 23 august - unsprezece. Foarte putine, hotärt el, si-mi stau
pe cap treburile administrative ! Totusi, ziarul trebuia s-aparä la timp.
Pe la pal-1z, dupg ce colindä santierul si notä citeva impresii, izbuti sä dea
peste un membru al comitetului de partid.
- Andrei Solcan, redactor sef.
- Ati mai venit cu cineva ? se interes celälalt, apoi se prezentA :
Molcean. Vä asteptam.
- Pe mine ? se bucurä Solcan - si tridatá nu se mai siniti singur.
In doug ceasuri o sA mä instalez 1" Am venit numai eu, deocamdatä,
lärnuri el, daa o mai fi nevoie... Dar nu cred, o sä gäsesc corespondenti
aici... Tovaräse Molcean, as vrea sä mä instalez.
- Unde ?
- In tabárá, undeva. Am nevoie de o cämärutä, ell de mia, nu mä
deranjeazä - pe care sä o transform In redactie. De dormit, o sd väd eu.
Dumneata nu stii cumva sä bati la masin ?
- Eu nu - se scuzA celälalt, n-am de unde.
- Dar e vreunul pe-aici ?
- Sint mai multi.
- Sä mergem la unul dintre ei, un utemist.
- N-ar fi mai bine...
- Nu - interveni Solcan, färá sä-i dea voie celuilalt sä termine,
acuma. Intti sil scap de povestea asta cu dactilograful..." Era pus pe
lucruri mari. Voia ca ping disearä sA aranjeze toate treburile administra-
tive. La noapte o sä scriu articolul de fond. Milne, un cursiv." - Carica-
turist n-aveti pe-aici ?
- Este, cum sä nu fie I
- Teribil I SA mergem la dumnealui.
Pe la trei dupä amiazä, citiva brigadieri fAceau ordine Intr-o drug-
Tut de patru pe patru, cámärutä de baracä. Altii erau porniti in cäutarea
unui birou demn de un redactor sef. Solcan dirija toate operatiile cu minä
112

www.dacoromanica.ro
sigurä. Intr-o clipä de rägaz, scrise un afis : In ziva de 23 august va
apare primul numär al ziarului Tinärul constructor". Toti brigadierii sint
chemati sä dea sprijin redactiei". Peste vreo douä ceasuri, In tabdrá apä-
rurä MCA zece afise, reproducind afisul lui. Mica redactie se umplu de
brigadieri. Citiva aduseserä primele corespondente: zece rinduri, scrise
pe foi de caiet, In care se insirau depäsiri de norme. Caricaturistul - un
bäiat de vreo nouäsprezece ani, släbut, negricios, cu o mustäcioarä sub-
tire, ca o coadä de soricel, prezentä trei caricaturi. Solcan scrise explica-
tiile necesare la caricaturi, apoi le semnä : erau bune de trimis in tipo-
grafie. Dupä ce se mai gindi putin Insä, lsi zise cä s-a pripit. Nu erau
tocmai reunite. Il invitä pe caricaturist sä mai aducä vreo trei. Peste un
ceas, bäietandrul 11 prezentá spre aprobare 'MCA patru. Solcan le semnä cu
Mima ImpAcatä. Apoi se adresä dactilografului care astepta sä fie pus la
incercare : Treci dumneata la birou si scrie ce-o sä-ti dictez eu"... Dictä
vreo zece minute si se declarä multumit de dactilograf. Acuma trebuie
sä-mi scriu articolul de fond", hotärt. Ii rugä pe brigadieri sä-1 lase sin-
gui. Scrise articolul de fond de douä ori, rupse paginile, se apucá iar.
Dupä incä o nereusitä, isi zise cä e foarte obosit, nu-1 mai ajutä capul sä
scrie. Asa era - ar fi trebuit sä doarmä bine. Dar inläturä cu Incäpti-
nare asemenea tentatii : Dupä primul numär... atunci da, o sä dorm zece
ore pe-o parte".
Pinä in urmä cu doi ani, Andrei Solcan fusese cazangiu la uzinele
23 august". Nu-si inchipuise cä va lucra vreodatä in redactia unui ziar,
desi-i pläcea sá scrie. Rar se pomenea un numär al gazetei de perete färä
colaborarea lui. Nu odatä trebuia sä se certe cu redactorul gazetei, care-1
acuza de vedetism. Vrei sd te vezi publicat mereu, pricep"... Nu pricepi
nimic, se enerva Solcan - nici nu-mi trece prin cap asa ceva r Avea de
spus cite ceva despre mersul uzinei - si tinea s-o spunä. Corespondente
la ziarele centrale nu trimitea, socotind cä Ineä nu-i pregâtit pentr-u asta.
Dar Intr-o zi, primi o invitatie: Vä rugäm sä vá prezentati imediat la
redactia ziarului X... in caz contrar"... Se amuzä bine - invitatia semAna
cu o citatie la Tribunal. Ceru Invoire de la lucru si se duse la redactie.
Il primi redactorul sef. De ce n-ai venit pinä acuma ?" Abia astäzi am
primit hirtia..." Ai mai fost invitat de patru ori..." N-am stiut, abia
astäzi"... Solcan intelese, Indatä, de ce invitatia asta, a cincea, suna ca o
citatie. Se scuzä iar : As fi venit cu pläcere, dar de unde sg stiu ? I" I se
fäcu propunerea sä lucreze la ziar, redactor, chiar de intine dimineatä.
Solcan rämase foarte nedumerit. Vru sä spund cä-i o gresalä, dar redac-
torul sef i-o luä Inainte : Nu-i nici una, avem nevoie de gazetari seriosi
si dumneata stii sä scrii". Apoi redactorul sef scoase din sertar mapa In
care se aflau toate articolele publicate de Solcan la gazeta de perete a
uzinei : Le-am citit, sint bune, poti sä scrii si mai bine, o sä te ajutärn".
Andrei Solcan, bäiat istet, care le pricepea usor pe toate - de data asta
nu mai pricepea nimic. Zise : Eu sint muncitor, cazangiu". lar celälalt :
eu am fost muncitor miner pinä acum trei ani. Credeam CA mai de-
grabä ajung papä cleat gazetar. Si uite cá nu-i asa. Trebuie sä indräz-
nWi"... Fire§te, se-nvoi Solcan, dar diacd"... Si-apoi e sarcinä de par-
tid, Il Intrerupse celälalt. Si cred cä e bine ginditä".
A doua zi, la opt dimineata, Andrei Solcan isi fácu aparitia in re-
dactie. Era foarte emotionat, i se párea cä toti il cerceteazä cu o stranie

6* 83
www.dacoromanica.ro
curiozitate, dar 0 sä-nvät, o sä rämln aid, ar cine se uitä urit
la rnine... Nu mi-a cäzut nimic de-a gata, niciodatä. Dar cu vointrse poate
orice". Si el avea vointä. Avea si cap pl5cea sä scrie. Ti fäcu
debutul la gazeta de perete a redactiei, ou un artciol despre felul in care
se rezolvä corespondenta oamenilor muncii. A doua zi tsi gäsi articolul
mIzgälit cu rosu - iar Intr-un colt cineva scrisese : Atentie la grama-
ticä". Solcan îi reciti articolul, i se päru bun si nu gäsi nici o gresalä de
gramatia. Incercg sä afle bätuse joc de el. Nu aflä - i hotäri:
Nu-i nimic, o sä-1 dactilografiez din nou - i o sä vedem noi pinä la
urmä"... Peste o säptämtriä fu trimis pe teren, la o cresä. Il Insotea un
fotograf. De fapt, el n-avea cine stie ce de lucru - i se cerea doar o expli-
catie la fotografii. Pe la prtnz s intoarse la redactie si îi expuse impre-
siile. Dar ceilalti zImbeau cu ingäduintä - cite nu vázuserä ei, ce-i aia
sä te deplasezi la o cresä ? Asta nu-i pläcu lui Solcan, dar nu zise nimic.
In ziva urmätoare fu chemat de secretarul de redactie. Acesta - un bär-
bat scund, rotofei, roscovan, cu ochelarii cäzuti pe vtrful nasului cIt un
bumb - ti tntinse o fotografie :
- Iti place ?
-E bunä, spuse Solcan, dupä ce o privi atent. Era una din foto-
grafiile fäcute la cresä. Cttiva copilasi se jucau lingä o fintiná artezianä.
Printre ei - niste cätei dolofani. -E bunä, o s-aparä ?
- In ziarul de mtine, dar spune-mi ai cui stnt copiti ?
- Indatä vä spun. Solcan scoase carnetul de reporter si dädu expli-
catiile necesare.
- Si cáteii ?
- Cäteii ?
- Ai cui grit ?
- De unde sä stiu ? se nedumeri Solcan. Secretarul de redactie îl
privi sever, párea minios. - Nu stiu, de cAtei nu rn-am interesat, märtu-
risi tinärul reporter. Trebuia s-o fac?
- Extraordinar I exclamä celälalt. Vasäzicä, asa. Dumneata pe ce
lume tráiesti ? Cere sä-ti dea o masind i da fuga la cresä. Intr-un ceas sä
afli ai cui sint cAteii din fotografie!
- Si dacá n-o sä-i mai gäsesc acolo ?
- Nu mä intereseazá.
- Glumiti - zise Solcan, dar celälalt, dupá infätisare, nu glumea
deloc. - Bine, o sä mä duc dacä trebuie, desi mi se pare cA...
- Ce ti se pare ?
- Cä vreti sä rideti de mine.
- Faci cum Iti spun eu.
Ingindurat - cum naiba sä dau de cäteii äia ? - Solcan iesi din
birou. In urma lui izbucnirä hohote de rts. Eram sigur, nici nu se putea
altfel". Deschise usa - tn biroul secretarului mai apäruserá vreo doi
care mureau de rts - i spuse, cuviincios :
- Nu admit...
- Ce ?
- Vä mai spun Ind odatä cä nu admit... stiti dumneavoasträ ce I
Am venit din uzinä si-am sä-nvät. Degeaba rldeti, cä eu dacá vreau ceva...
Cei de fatä se potolirä, secretarul de redactie se grábi sä-1 asigure cä a
84
www.dacoromanica.ro
fost o glumä, färä intentii de batjocura, asa-i in redactii. - Daeä-i asa,
mie nu-mi place, mai spuse el, sever - si iesi.
Curind, trecindu-i supärarea, se amuzä si el de gluma secretarului
de redactie. 0 povesti si altora. Hotári sä nu tinä seama de glume si
räutati. Avea altceva mai important de fkut. Gazetäria II aträgea, desi
primele articole nu se bucurarä de succes. Din sase, ii apäru doar unul,
cu modificäri ale sefului de sectie. Fu chemat la organizatia de partid si
sfätuit sä nu descurajeze. Trebuie sä te-nscrii la scoalä, sä termini liceul,
facultatea". Hotärt sä se-nscrie. Vreau sd fiu un gazetar bun. Vreau,
vreaul"
Peste doi ani, fu trimis pe santier.
In primele zile, scrise zece cursive, articolul de fond, note, pregäti
material si pentru numárul doi. Reciti ce scrisese, nu-i plkea, rupse tot,
Pe biroul lui se aflau citeva sute de corespondente. Fiecare brigadier scria
ceva si, fireste, avea pretentia sä se vada publicat. Solcan abia cercetase
vreo cincizeci de corespondente. N-avea timp. Ziva se omora cu treburile
administrative, legáturi cu tipografia care se aria In oräselul D. la o dis-
tanta de vreo 20 de km de santier, noaptea scria, fäcea macheta primului
numar, citea. Zile le treceau - si era intrebat la fiecare pas : Ce s-aude ?
0 mile de brigadieri asteaptä ziarul". 0 s-aparä, aveti Incredere". Cu
redactia centrala, Solcan vorbise o singurä datä : ,;Ce faci ?" Bine".
Apari la timp ?" Nici vorba r Ai nevoie de ceva ?" De nimic". Ar fi
avut nevoie de cineva priceput, care sä-1 ajute la paginatie mäcar. 0 s-o
Invät eu si pe asta - si ziarul o s-apará la timp". In douä zile citi toatá
corespondenta sositä. Alese vreo dougzeci de scrisori, pe care le trecu de
Indatä dactilografului. Apoi scrise - pentru a clta oará ? - articolul de
fond. I se páru, de data asta, reusit. Trimise la tipografie primele mate-
riale. Dar bucuria fu repede umbrita. Il asaltarä corespondentii : A mea
inträ ? Dar a mea ?" Citeva sute de corespondenti. 0 sä vedem, o sä
vedeti. N-am loc pentru toate". Bäietii se-ntristara. $i se-ntristä si el.
Dece n-am o sutä de pagini ?" Avea patru - si alea mici. Fiecare rind
se cerea chibzuit de nu stiu cite ori. Solcan voia sä scoatä un ziar intere-
sant si avintat. Sä citesti un rind si sa sari In sus : e binel De-a§ avea
mäcar zece pagini"... Cu tot regretul, isi spuse cä trebuie sä se multu-
measca, deocamdatä, cu cele pe care le are. Ce nu-ncape In numárul ästa,
o sä intre-n celälalt - si tot asa. Pe rind, va cuprinde toate sectoarele
santierului.
In sfirsit, in dupa arniaza zilei de 22 august, Andrei Solcan, avind
In buzunar stirile de ultimä orä, se pregati sa piece la tipografia din D.
Isi zise CA va lua parte la un eveniment de seamä - aparitia primului
numar - si se gäti ca un mire. Frizerul santierului anuntä ca vreo juma-
tate de ceas are de lucru cu tovaräsul redactor sef, sä nu intre nimeni.
Il bärbieri la singe pe Solcan si-1 frizä. Acum sä vä ondulez parul, mkar
o buclä, in fate. Solcan sari de pe scaun, speriat. Lasa-mä, domnule,
ca daca nu sufär ceva, apoi sint buclele astea"... In timp ce-si stergea
fata cu un prosop, se privi atent in oglinda. Constata ca se-ngrasase.
Atitea nopti albe - si el se-ngräsase. Lasa, domnule, ca nu-i räu, sa
prinzi putere r Cind iesi din frizerie, un bäietandru il vesti CA e chemat
la telefon de redactia centrala. Cum stai ?" Bine, spuse Solcan, emotio-
nat. In clipa asta plec la tipografie. Milne dimineata, la sase, voi difuza
85

www.dacoromanica.ro
ziarul". Deci, putem sä-i anuntäm aparitia"... Absolut". Peste vreun
sfert de ceas, Insotit de'zeci de brigadieri, So lcan porni spre garä. Se
gindea la clipa in care va intra în tipografie. Ei, cum stäm Ce mai e de
cules ? La ce orä calandrAm ?" Aparitiile nocturne in tipografia ziarului
central If pläceau grozav. Forfotä, alergäturi, telefoane, bätälia pentru
fiecare minut. El trecea de la linotip la paginatie, apoi la rotativä, se certa
cu secretarul de redactie pentru o fotografie nereusitä, cu corectorii pen-
tru niste gre§eli scäpate - §i, In sfir§it, pe la trei din noapte, cind rotativa
pornea, se simtea ametit de bucurie. Incä un numär de ziar... Uita de obo-
sealä i se repezea sä-1 citeaseä, desi If stia pe dinafarA.
Urcind in tren, li asigurd pe brigadieri incä odatä cä miine dimi-
neap la sase va fi pe santier, cu ziarul. Ajunse in D. peste vreo jumätate
de ceas. MCA cinci minute - §i se afla in tipografie. Trecu dintr-o MCA-
pere intr-alta, nici o miscare. Asta nu-i pläcu. Te pomene§ti cA or fi
plecat ZAri luminä la zefärie. Strigä :
- Nea Costache
- Aicea grit. Cine-i ?
- Eu, Solcan, cum stäm ?
Costache ii veni in intimpinare, clätinind din cap : Stäm aa
bine, mai, mai e vreme pinä dimineatl. Era un orn trecut de cincizeci de
ani, slab, &boy, istovit de meseria pe care o Muse ani la rind - peste
treizeci de ani, In conditii Ingrozitoare.
- Ai primit laptele? intrebä Solcan.
Primit, trei kg., n-am ce face cu-atila.
- Ba da, ca sA prinzi putere.
-E greu la anii mei, rise Costache.
- Ei, curn stärn ? Ceilalti unde-s ?
- PAL deocamdatä-s numai eu, cA nu-i nevoie de altii. Mai am de
cules -pagina a treia i ceva dintr-a doua, lämuri el. Ati adus ce mai lip-
seste ? Bine, cred cA pe la cinci dimineata o sä fim gata.
-- Mai de vrerne nu s-ar putea.
cä nu ne-ajutä astea, mainiie, nu-i ca la Bucure§ti. Dacä
am avea linotip...
-0 sä ne descurdm si färä et, hotärt Solcan. Eu ce-a* putea 56
fac pe-aici, pinä culegi dumneata ?...
- SA te plimbi, rise Costache, altceva...
Solcan era putin dezamägit, nu simtea CA se aflä in tipografie, lipsea
forfota, zäpAceala, telefoanele. In schimb - if pätrunse In näri mirosul de
plumb si se-nviorä putin. Curind, sunä telefonul. Secretarul organiza-
tiei U.T.M. de pe §antier tinea sär-i comunice ultimele depäsiri de normä.
Neapärat trebuie sä aparä in ziar. E tirziu, spuse Solcan, am trials
paginile, nu se mai poate". Celälalt insista si se hirtuirä putin. Dumneata
crezi cä asta-i gazetä de perete, lipe§ti un articol i dacA nu-ti convine
cum aratä, ti scoti si lipeti altul". Trebuie sä aparä ultimele
In sfirsit, Solcan acceptä. Scrise pe o foaie depäsirile cu pricina §i se duse
la Costache. Scoff ceva, o corespondentä din pagina l-a plasezi
asta"... Acum se-mpotrivi Costache : Nici ava, cä terminärn poimiine"...
Intelege cä depäsirile astea sint cele mai de seamä care s-au inregistrat
pe santier §1 trebuie sä aparä Intiia". Cu mare greutate, Costache
primi. Dupä Ind un ceas, alt telefon de pe §antier. Apoi telefoane de la
86

www.dacoromanica.ro
Bucuresti. Andrei Solcan se väzu coplesit de treburi. Acum, intr-adevär,
mä aflu in tipografie". Pe la nouä seara, sosirä Ind doi tipografi. Costache
anuntä 'ea' a terminat cu pagina a treia. Mai avea de cules ceva pentru
a doua. Astea-s pagini de interior, gindi Solcan, trebuia sä fie-nchise de
mult... N-am avut eu grijä". Se uitä la ceas : dacä nu intervine ceva ne-
prevAzut, la cinci dirnineata... Il strigä pe Costache : La ce orä imi dai
prima paginä albä ?" Pe la zece i jumätate". Sper sä nu fie prea multe
corecturi`... Cu fiecare minut care trecea Andrei Solcan se aräta tot mai
ingrijorat. Incepu sä dírijeze fiecare operatie, cît de märuntä i nu-si lua
ochii de pe ceas.
La ora zece i jumätate se auzi vocea lui Costache: Pagina a treia
la calandru 1" $iful cu pagina a treia se afla pe o mäsutä din zetrie.
A treia 1" O aduc eu 1 strigä Solcan, asteptati 1" Se repezi sä ia
FAcu doi pasi, se-rnpiedid de ceva i cazu in brînci. Literele adunate una
lîngä alta cu atita trudä de Costache se risipirä speriate. Solcan rämase
cu siful in miini. Oooh 1 Costache 1" Costache veni In fugä. Te-ai lovit
räu ?" Para asta avea vreo importantä, dad s-a lovit t Solcan se-negri
de amäräciune. La orice se asteptase, numai la una ca asta nu. Era tirziu,
prea tirziu... Sprijinit de Costache, se ridid de jos. In clipa aceea sun
telefonul. Dad mä cautä pe mine, nu grit aid"... Nu-1 cäuta pe el.
Intrebä :
- Ce se poate face?
- La ora asta ? îi intoarse intrebarea Costache.
- La asta 1 Eu grit de viná, dar nu mä pricep s repar.
Dacä rn-ar ajuta ochii, spuse Costache, miine pe la prinz ar fi gata.
- Milne la prinz ?
-E greu, trebuie sä adun fiecare liter cu mina. Dar mä lasä ochii,
stiti cá nu lucrez noaptea. Ar fi o solutie... SA därri o fotografie pe toatä
pagina. E simplu i apärem la timp. Avem fotografia.
- Nu se poate.
- Atunci, mai promise Costache, o lozincä : Tineri !..." e i mai
simplu.
- Nici asa, se impotrivi Solcan, Incoltit de plins. In orice altä im-
prejurare nu si-ar fi fäcut atitea ginduri negre. Dar situatia de fat nu mai
depindea de el, n-avea cum sä iniervinä, nu era zetar. - Trebuie s re-
culegem pagina, imediat. Asta-i numär festiv. 0 sä-1 trimitem peste tot,
primul numär... i ce-o sä zid tovaräsii care m-au trimis aici ? Nu se
poate, hotärî el.
- Aveti i dumneavoasträ dreptate, conveni Costache. Eu mä apuc
de lucru, cit rn-or tine ochii.
- Alti tipografi nu mai sint pe-aici ?
- Unu sau doi, ceilalti au plecat la alte tipografii, cä asta era
pe-nchisele. Dar de unde-i iei ?
- Un rnembru de partid, insistä Solcan.
Costache se gindi putin. Zise :
- Ar fi, da-i greu.
- Dece ?
- Ar fi, tovaräsul Cernet, da-i secretar al raionului, o fi avind alte
treburi, o fi plecat. De unde-1 lei ?
- De unde-o fi 1
87

www.dacoromanica.ro
Andrei So lean iesi In stradà o tinu Intr-un suflet pInä la raionul
de partid. Sä zicem cä-i Intr-o sedintä. 0 sä-1 scot din sedintä, de ori-
Iar dacä nu-1 gäsesc, o sä culeg eu pagina..." Trebuia fäcut ceva,
orke, ca ziarul sä aparä la timp. In mintea lui So lean nu Incäpea nici o
scuzá. Noaptea asta-i mare. 0 sä scoale tot oräselul : cine se pricepe la
zetärie ? Ajuns la raionul de partid se chinui sä-i explice portarului eä-i
ceva urgent, foarte.. Acesta 11 pofti s-astepte, tovaräsii erau In sedintä.
Il scot pe tovaräsul Cernet, II spun ceva..." Nu se poatel-... In ciuda
portarului, Solcan se repezi pe scäri. Deschise etteva usi la rind. In slirsit,
nimeri. La o masä de consiliu - cinci bärbati discutau pe-ndelete.
- Cu tovaräsul Cernet, e ceva urgent.
- Eu grit_ De la masa de consiliu se ridicä un bäribat intre douá
vIrste, cu fata asprä, arämie, nas vulturesc, bärbia repezitä. - Ce-i asa
de urgent ?
- Veniti cu mine, o sä vä spun.
- Dar cine esti ?
- Redactorul
Il a pucä de brat pe secretar : Acuma, trebuie sä veniti, urgent".
In timp ce coborau scärile,Ii explicä, pripit ce se-ntImplase. Cernet rIse,
tntelegátor. De cite ori n-am pátit-o i eu 1 E veche, veche de tot... 0
s-aducem alte masini".
Pe la cinci i un sfert, dimineata, In fata tipografiei apäru un camion
al santierului. Soferul inträ sä vaclä care-i situatia. Cind deschise usa,
Solcan, care tocmai voia sä iasä, îi puse In brate un teanic de ziare. Vino
sä-ti mai dau i altele. In zece minute trebuie sä incärcärn tirajul"... La
cinci i jumätate, soferul se install tacticos la volan. Il pofti pe Solcan
aläturi. Solcan era frint, minjit cu ulei pe fatä i pe haine. Semnele primu-
lui numär. Nu ura In cabinä : Vreau sä dorm putin, dorm deasupra.
and te-apropii de santier, opresti t mä scoli". Dar dupä un km de mers
Solcan bätu In cabinä. Nu putea sä doarmä, n-avea räbclare. Trebuia sä
discute cu cineva despre noaptea asta. Ia-mä lîngä dumneata. Ajungi
la §ase ?" Cred eä pe la §ase i cinci". La sase fix vitezä maximä !"
La ora sase, camionul ajunse In tabárä.

88
www.dacoromanica.ro
70 DE ANI DE LA MOARTEA LUI EMINESCU

SCRISOARE
pentru Eminent'
_
DEMOSTENE BOTEZ

*hid cu gene ostenite, seara suflu-n lumînare,


Chipul tau cu fruntea-nalta ca luceafarul mi-apare :
Un luceafar prin sclipire si nzarimea lui prin stele,
Luminind din alta lume, plaiurile tärii mele.
li cunosc lucirea vie printre celelalte astre,
Numai raza lui strabate, taina sufletelor noastre.
Rasäri in }apt de seard, peste sat, din Ipotesti,
Si s-a inältat de anal- in tariile ceresti.
Trece lin cit tine noaptea, peste munti ii-a marii valuri,
Ca o calauza vie pentru vis si idealuri.
11 stiu fete-ndragostite si-i privesc visind, de jos,
Ca pe-o marmora albastra, chipul lui de Fat-frumos.
La Copou, in lasul pasnic, a lui raze mai ramin,
Ca sä poleiasca-n aur, frunza teiului batrin.
Si din lumea-n care totul e nepasator ,si rece,
Plopii Ara soti din cale, tot cu dragoste-i petrece.
*

Doar luceafarul acesta e simbol, e-nchipuire,


Ca sa am un punci de sprijin, dincolo, in nemurire
Unde ti-ai gasit refugiu, dintr-o lume-n care-aici,
Misunau ca o vermina, farisei si oameni mici ;
E-o credinta populara, o iluzie strabuna,
De a li ,si peste moarte, intr-un cosmos, Impreund,
E-o metafora stiuta, un omagiu-adus onest,
'De-a te aseza sub bolta panteonului celest.
Dar te chiama azi cu clinfii, oamenii, poporu-ntreg :
Cei ce de-abia azi pot scrie ,si te giu i te-nteleg ;
Cei ce-au lost ieri prin taverna cu ferestrele murdare",
Fosta ceatii pribegitä, fii ai plebei proletare",
89

www.dacoromanica.ro
Care-au sfartmat palate ce-au ascuns atitea crime,
$i-au dat jos statui cu sabii ascupite de cruzime,
Care-au însemnat pe vremea ta, mîndrie fi avere ;
Cei ce-au scris indi in lume, ziva-ntii a noii ere,
Si Pe darmaturi zidira, cu incredere si truda,
0 orinduire noua, uncle-a lost robia cruda ;
Cei ce-n loc de piramide, pentru regii semi-zei,
Au durat cu miini crapate, lungi palate pentru ei ;
Cei ce-n loc de catedrale, ridicat-au fabrici noi,
5i-au facut plug fi boroang din "mite de razboi ;
Tog acestia care-s una, au acelasi vis in end,
Topi acestia, tog te cheama, printre dinsii, pe pamInt.
Paminteana pi-a fost muza, si vieapa ta, durere ;
Fiincica-ai lost cu el, "oporul te iubeste fi te cere.
Vrea prin versul tau minune, mai adinc sa se cunoasca
$i sä descifreze-ntrinsul, taina grea si omeneascii.
Cum ai auzit tu cintul vintului suflat prin brazi,
Tot prin lira ta maiasträ, 'II raai auzim si azi.
and acum indragostipii trec In noppile Ci4 luna,
Versul tau le cinta-n suflet, parca-api merge impreuna,
$i-n tacerea ca o manta ce o port vräjipi in noapte,
V ersul tau, cu arnintirea-i, dragostea le-o pune-n soapte.
and cu pieptul plin de viata trece-un proletar de eri
Printr-un codru singuratic, incarcat de primaveri,
In acel zvon fara seaman din finuturi de mioara,
Prinde ca din cronici cintul, dragostei tale de para.
Tot ce-i bun in noi si-aspira sa se faca vers si dint,
and ia glas, lpi spune versul din cuvint pina-n cuvint.
Esti In sufletele noastre, - moartea-i numai o parere,
antul tau sub cerul nostru trece ca o adiere.
Nu dorm, cum ili scris odata, intre-ngalbenite file
I ambii tai urcind, troheii, saltarepele dactile.
Ei si astazi ne masoara ritmul inimilor noastre,
$i cadenpa-n ani lumina de la noi pima la astre ;
Sint in pasul unui tinar ce se-ndreapta inspre-o casa,
Unde la fereastra-asteapta-o fata blonda fi frumoasa ;
Sint in mersul greu cle vise al poetului de-mourn
Ce te simte-atit de-aproape, parcd-ai fi cu. el pe drum ;
Sint in mar,sul care-1 cinta proletarul azi stapin,
Demn si iubitor de para ca fi Mircea cel batrin ;
Sint In ritm-ka batae a ciocanelor maestre
$i in simfonia muncii si-a uzinelor orchestre,
Caci ei au inscris In versuri, pulsul viu al viepii tale
Ca o lege a miscarii, de la om la lumi astrale.

90

www.dacoromanica.ro
REVEDERE
ION BRAD
je vad adesea. frunte senine
Erninescu. Arnicufui F. I.

e urmele tale topite-n farina


M-a chemat aceeasi scoald bdtrind,
Cu dascalii severi, de Idtinie,
Doar pind la Horafiu ajunsi, in poezie.
Pe deal, sub teiul beat de flori si-aromei,
N-am mai strigat, ca tine 0, salve, mica
Romd I',
Cdci toamna era surd, involburatd-n foi,
$i vintul purta zvonuri de rdzboi,
Iar tirgul ghemuit intre Tirnave
Ne-ntimpina cu ziduri reci si grave.
Nu ne plouau cu frunze de aur moale plopii,
In reverende negre, ne strdjuictu doar popii,
Aceiasi, pared, fepeni, bolborosind agale,
Ramasi Inca din vremea adolescenfei tale.
Tirziu, dud se-nvelira cupolele cetafii
In soare nou, iar Piatra Libertgif
Ardea intiia oard
Cu fruntea peste lard,
Ne-ai adunat sub bolta de cintece, poete,
Pe dealurile de lumina bete. .
$i lunca leglinatd atunci ne ispiti
Sd te-nsofim aserneni amicului F. L,
Ori sus la Chereteul albastru, plin de nuferi
Tofi galbeni ca tristefea iubirilor, and suferi,
Sa ne ldsdm din mina lopefile sa scape
$i chipul dragei noastre sa-1 admiriim si-n ape...
Cum mai ridea vdzduhul cu tell grei de floare,
Iar noi visam, cu tine, un Carmen Saeculare l

91

www.dacoromanica.ro
DA JURUL PERSONALITÂTII LUI EMINESCU:
Note despre unele studii eminesciene
EUGEN SIMION

a 70 de ani de la moartes Erni- lingi plopii &fa* sor si Mai am un singur


nescu se gäseste mai viu si mai dor" - desluseste acum singur Luceafärul",
actual deck oricind in constiinta Scrisorile" si alte versuri ale poetului. Per-
poporului nostru. In epoca de sonalitatea lui Eminescu se implineste, in
construire a socialismului personalitatea ge- adeväratul sens al cuvintului, de-abia in
nialä a poetului a estigat dimensiunile ma- epoca noasträ. Färä falsuri si tlegende misti-
jore, recunoseindu-i-se in primul rind puter- ficatoare, eliberatä de interprefärile reactio-
nicul caracter popular (din care clerivä, ca nare, eliberatä de interpretärile aberante,
tin corolar, caracterul na;ional) al creatiei freudiste sau chiar suprarealiste, creatia sa se
sale. Casa tnuncitoare - condusä de Partidul impune in cadrul literaturii romine ca o
Muncitoresc Rommn - a restituit poporului afirmare strähicitä a geniului poporului
toate valorile geniului eau si din rindul aces- nostru.
tor valori nu putea sä lipseascl cel mai mare
poet al literaturii noastre. Trecind la recon-
siderarea in mod critic a intregii creatii Existä tut Eminescu al timpului ; nu toate
eminesciene, critica stiintificl a indepärtat epocile 1-au inteles pe Eminescu in acelasi
toate falsurile care se aduuaserä in jurul fel, nu toate generatiile 1-au asimilat in
omului si creatorului, de-a lungul a sase de- acelasi mod si mai ales, nu toate directille
cenii de exegezä, crind lui Eminescu dimensi- literare, constient sau nu, i-au interpretat
unile reale ale personalitätii sale multilate- creatia In limitde adevärului. Desi cultul
rale. eminescian a fost puternic, Incepind cu acei
De-abia in decenille noastre Eminescu a generosi §i melancolici trubaduri de pe la
cunoscut adevärata popularitate. Prin grija 1900 care se numeau, cu un cuvint de glorie,
Partidului creatia.sa s-a räspindit in päturile eminescieni, §i continuat din generatie in ge-
cele mai largi, in zeci de editii - de la cele neratie pmnä astäzi - interpretarea substan-
stiintifice sau bibliofile, pink" la cele de tei lirismului säu a diferit de la generatie la
popularizare, intorcindu-se in mijlocul po- generatie, fiind dependentä de ideologia do-
porului, iubitor de poezie si frurnos. S-a näs- minantä. Färi nici o exagerare, putem pre-
cut ca urmare a transformärilor structurale ciza cl Eminescu a fost revendicat de toate
petrecute in viata societitii noastre, un nou directiile literare rominesti de dupä 1900.
cititor de poezie ; liedul eminescian este as- Vom vedea in ce fel.
täzi un bun cornun si analfabetul de ieri care Dimitrie Popovici, eminentul profesor de
invätase de pe struna läutäreasci elegia Pe literaturi rominä, s-a ocupat odatä intr-un

92

www.dacoromanica.ro
curs universitar de critica eminescianä, ur- cendental" produs al filozofiei lui Schopen-
märind pe baza unei informatii temeinice hauer ; in contra acestei directii, Ghe-
modul in care a fost asimilat si studiat po- rea socotea pe Eminescu un reprezentant
etul de-a lungul anilor. Este, daca nu exa- al deceptionismului rotninesc, produs de pl-
gerez, unica cercetare de acest gen in istoria cItolenia civilizatiei burgheze, introdusä la
noasträ literarä. Ea porneste de la faptul noi dupl 1848". Cauzele pesimismului emi-
cä Eminescu a constituit de la 1890 incoace nescian erau cäutate nu in ereditatea mala-
un subiect predilect pentru istoricii literari divä a poetului, nu in pesimisrnul lui in-
care priveau abordarea temelor eminesciene näscut §i nid in contactul cu filozofia ger-
ca o chestiune de demnitate personall. S-a manä ii-n general cu roma.ntismul german
näscut in felul acesta o literaturä emines- paseist (de tip Novalis §i Lenau - pesimist
cianä, contradictorie, polemic:I, fiecare reven- sentimental), - desi nici Gherea nu excludea
dicind pentru sine cunowerea deplina o inriurire a lecturilor in formarea conceptiei
realä a poetului ; acea.stä.' literaturä de co- eminesciene - ci in conditiile social-istorice
mentarii a fost mereu imbogItitä cu studii, concrete ale societätii rominesti care au ge-
editii comentate, biografii, eseuri, monogra- nerat o literaturi deceptionistä, produs al
fii... al cäror numär, chiar in lipsa unei bi- contrastului ireconciliabil intre fondul idea-
bliografii complecte, se videste a fi foarte list (In invelesul de optimist) intim al poetu-
mare. In jurul creatiei lui Eminescu s-a con- lui 0 mediul social defavorabil - päcäto-
centrat o luptä de idei, care ilustreazä ins5.0 senia epocii liberalismului burghez".
lupta dintre realism si antirealism din cadrul Critica lui Gherea se situeazI, asa dar, pe
literaturii noastre. Polemica, este deschisä, o pozitie stiintificä, materialistä, in interpre-
dupä cum se pie, de Gherea, care vedea in tarea poeziei lui Eminescu ; studiului säu ii
versurile poetului expresia unei energii nebä- scapä tusk' multe aspecte profunde ale liris-
nuite, un vers plin de putere, plin de in- mului eminescian iar prin unele exageräri
vies, de shut adinc, de protestare vie 0 (cum slut tezele despre ineficacitatea realistä
bärbäteascä impotriva mizeriilor timpului de a fantasticului In poezie, despre paseismul
fatä 0 totodatä se vede un respect din poeziei care se inspirä din trecut, despre
cale-afari, din nefericire cu totul din cale-a- falsitatea tipului erotic eminescian) ajunge
farä, pentru trecut" (Eminescu" in Con- la concluzii eronate. Nu este mai putin ade-
temporanul", 1877). Gherea critica de fapt värat insä cä Dobrogeanu-Gherea a deschis
interpretarea datä -de Maiorescu fenomenului seria interpretärii stiintifice a creatiei lui
eminescian ; pentru criticul junimist, Emi- Eminescu ; cu unele deosebiri de nuantä,
nescu era un rezultat al geniului sill innäs- exegeza urmätoare va continua cele doui
cut, care era prea puternic in a sa proprie mari directii polemice : directia Contem-
fiintä, indt sä-1 fi abätut vreun contact cu poranului" ;i directia junimistä. Printre
lumea de la drumul säu firesc", si de aici
primii care se raliazä directiei junimiste este
concluzia : Ar fi crescut Eminescu in Romi-
nia sau in Franta ;i nu in Austria si in Ger- Mihail Dragomirescu (reprezentant al gene-
mania ; ar fi mostenit sau ar fi agonisit el ratiei tMere" a. Convorbirilor") care in-
mai multä sau mai putinä avere ; ar fi fost tervine, aläturi de P.P. Negulescu, in disputa
in ierarhia statului la o pozitie mai Malta ; dintre Maiorescu 0 Gherea, in favoarea, se
ar fi intilnit in viata lui sentimentalä ori ce intelege, a impersonalitätii operei de ara",
alte figuri omene;ti : Eminescu räminea ace- iar in cazul lui Eminescu, atrince;te vechile
la0, soarta lui nu s-ar fi schimbat" (Emi- precepte maioresciene, explicind stiintifi-
nescu §i poeziile lui", 1890, studiul Conti- ce;te" (dupá modelul. capodoperei literare",
nuind de fapt vechile idei ale lui Maiorescu, ce nu se crease ca sistem estetico-interpreta-
exprirnate mai inainte In diverse ocazii). tiv in mintea criticului la acea datá, dar era
Directia junimistä a incetätenit mitul unui prezenti prin citeva elemente) adevárata
Eminescu senin si abstract, pesimist trans- esentä a personalitätii lui Eminescu".

93
www.dacoromanica.ro
Opus tinerei generatii junimiste, continuind prima parte a ereatiei sale (pe care, de
linia critic." a Contemporanului", G. Ibrli- altfel Ibrgileanu n-avea cum s-o cunoasci
leanu va relua exegeza eminesciang, aducind in deaproape pentru ci. respingea cu severi-
in intelegerea personalitätii poetului idei noi, tate postumele") dar in toate poeziile de
bazate pe cercetarea ateneä, ;enmities.", a ope- dragoste (ciclul veronian" din jurul anului
rei ca product al mediului social". In evo- productiv 1876) si-n poemele hugoliene (pe
lutia Spiritului critic", in etapa criticii so- linia Pedepselor"), indeosebi Scrisorile", de
ciale extreme", Eminescu este trecut, pe mai tirziu. Sub raza vointei fi a lipsei de
linia vechii determinäri a lui Gherea, voinpi, Eminescu apare un mare neputin-
drept exponent al pgturilor de jos, al cla- cios in ale vietii", un mare inadaptabil,
selor pozitive", formate din tärani, din potolit, refugiat In veacul de mijloc, pentru
meseriali, intelectuali proletari : Aceste inte- ea" idealurile prezentului ii repugnau, iar
rese ale ;gel:limn, ale sizesilor, ale mese- cele ale viitorului ii erau necunoscute.
riasilor si ale niscindului proletariat inte- Pentru seming.toristi, Eminescu a fost -
lectual, vorbesc in critica socialg a lui se intelege - expresia integral.: a sufletului
Eminescu" (Spiritul critic", 1909, pag. 168 rominesc" (N. Iorga - Istoria literaturii
-169). Re hind problema, de data aceasta, rorninesti", introducere sintetieä, 1929), ca
pe planul creatiei artistice propriu zise, reprezentant al mediului general rominesc".
Ibräileanu observa cä poetul a fost o flint." Ei au pus accentul, In interpretarea ope-
socialg, un instrument fin, In care durerile rei, pe latura etnici, etalkd unele tendime
societätii aveau un actine fisunet". Inca din nationaliste din articolele pubficate
1891 Ibräileanu ukase c pricina sociaLl poet in Tirnpur i treeind sub tácere as-
a pesimismului lui Eminescu si a celorlahi pectele fundamentale, de critics." socialä, ale
scriitori din generatia noug e pricina clase- creatiei eminesciene. Mistificind violent sen-
kr mijlocii", stabilind sensul directiei critice sul criticii ;i substanta complex.' a lirismu-
eminesciene in limitele ideilor din Decep- lui ernine.scian, semänätoristii au cäutat sä
tionismul..." lui Gherea, cu o determinare impung irnaginea unui poet nationalist, xeno-
de clash' mai precisa. Pesimismul eminescian fob, speculind unele influente diunItoare
era proiectat, asa dar, pe fondul contra- primite din partea ideologiei claselor domi-
dietiilor de clasg, ca rezultat al unor ioc- nante, influente de care opera, in special cea
niri din cadrul societätii, al unei depre- ziaristicä, se resimte. N. Iorga, Ilarie
siuni sociale". Nu este mai putin adevgrat Chendi, Nerva Hod% Ion Scurtu, mai tir-
Ibrgileanu, in Curentul eminescian" ziu, C. Bogdan-Duici i ahii, au adunat
(vol. Scriitari si Curente", 1909), socoteste insg documente despre viata si opera lui
pe Eminescu a fi, sub aspect caracterologic, Eminescu, au intocmit editii, au publicat
un om suprasensibil, lipsit de vointi. 5i
ereditatea i imprejurgrile vietii au contri-
literaturi popular." si postumele - ii-n
buit la acea.stg supersensibilitate si la aceastg acest sens contributille kr nu pot fi corn-
lips." de voinfl. Excesiva sensibilitate il plect trecute cu vederea.
fäcea sä sufere excesiv, i lipsa de vointä Il Continuindu-i pe semIngtoristi,
ficea sä nu reactioneze la mizeriile vietii", vor apäsa pe latura nationalistä,
ceea ce pe plan estetic reprezintä o concesie mergind cu mistificarea ping acolo inch au
fIcutä maiorescianismului, in contradictie incercat sg depisteze in creatia eminescianä
cu vechile precizäri de la 1891, mult mai insesi semnele ortodoxismului organic" si
reale. Ibräileanu acorda o prea mare impor- ale spiritualitätii" gindiriste.
tantá schopenhauerianismului din creatia lui Chiar si. simbolistii au incercat sä desco-
Erninescu, in detrimentul naturii optimiste, pere in Eminescu un premergätor ; ei li
excesive, puke de-o pitimasá bucurie in revendicau - deformkd si escamotind deo-
tam naturii g a dragostei, din cadrul potrivg adevirata - semnificatie a create'
lirismului eminescian, evident.: nu numai in eminesciene - fie pentru muzioalitatea versu-

94
www.dacoromanica.ro
lui, fie pentru descendenta din romantismul nescu era 'Intl necunoscutä. Primele mari
german. sinteze apar tn deceniul al patrulea ; incept-
Multe din studiile, articolele, prefetele, tul it face Tudor Vianu care publid in 1930
apärute pink' in 1930 sint verbioase i lipsite volumul Poezia lui Eminescu". Limitatä
de idei mai profunde. Eminescu pärea un la ctteva probleme, lucrarea prof. Vianu
monument a cärui expresivitate trebuie s-o merge pe o linie sinteticä, interpretativä,
observi de la clistanti, pentru cä, sub biciui- desi metoda de interpretare utiLizatä tn acel
rea razelor fierbinti, te-ar putea dobort. studiu aparçine unei faze astäzi depäsite in
Sporite cu exageräri traditionaliste, aceste conceptia esteticä a prof. Vianu. Filiatiile pe
elogii s-au tmpärtit din belsug, färä insä ca care le stabileste Tudor Vianu slut plauzibile
personalitatea artisticä a lui Eminescu sä istoriceste posibile ; sentimentul de doe'
devina mai dark'. A mai existat inca o ano- din poezia lui Eminescu, privit in compa-
malie in interpretarea creatiel lui Eminescu: ratie (si ta interferentl) cu dorul" din poe-
excesul de comparativism. Cineva care ar zia popularä, asupra cäruia studiul se
avea räbdarea necesar5 ar putea culege, la opreste mai rnult, explica un aspect al poe-
acest capitol, exemple senzationale. Bogdan- ziei erotice eminesciene, desigur nu unicul !
Duicl (de altfel, harnic eminesciolog) stabi- Studiul cuprinde tusk' prea putine referinte
lea influente ale unor texte persane si la problemele sociale abordate de poezia lui
lituaniene in poezia lui Eminescu ; N. Ser- Eminescu - i prin aceasta litniteaz posi-
ban descoperea o filiatie intre un poem bilitatea exegezei de a da o privire generalä
popular malaez numit Pantum" cu Dacä asupra creaçiei eminesciene.
ramuri..." i Somnoroase plsärele" etc. In Apare apoi un buletin Mihail Eminescu",
fine, au fost citate nume obscure si nume condus - la inceput - de G. Ibaileanu
ilustre, identificindu-se influente" i inspi- fraçii Morariu, rämas - dupä moartea lui
ratii" - dotra notiuni, pe tit de eterogene, Ibräileanu - pe seama acestora din urrnä
pe atit de iubite de unii comentatori ai lui dus, cu intermitentä si cu polemicä
Eminescu. Freudismul, fiind la modä, a obscurä, mai multi ani. Tot In acest deceniu
determinat pe un cerceator (C. Vlad) si-1 incepe s pregäteascä volumele despre Emi-
studieze pe Eminescu din punct de vedere nescu, G. Cälinescu, care dà mai întîi o
psihanalitic", etarind - se tntelege - va- Viatä a lui Mihai Eniinescu i apoi tn
lentele erotismului i experientele senzuali- cinci volume : Opera lui Mihai Eminescu"
tätii ca surse pentru tntelegrea viziunii - cea mai vastä monografie, nu numai
lirice ; altii (ca S. Struteanu) stabilesc sfera despre Eminescu, dar - tn general - despre
orfismului" in poezia lui Eminescu, iar un scriitor romin. G. Cilinescu defriseazi
adeptii autohtoni ai abatelui Brémond citau manuscrisele i transcrie, comenteazI, ane-
pagini din Eminescu pentru a sustine postu- xeazá la corpusul poetic eminescian proza
latele artei pure, deschise spre transcendena contributia lui estetic5., stabileste raza de
divinitate. Intr-o formä sau alta, persona- intindere in culturä a poetultri, cadrul fizic
litatea lui Eminescu apärea falsificatä, fie psihic, temele fundamentale, tehnica crea-
cI era vorba de excesele aberante ale inter- tiei, analiza individualä a poemelor, urmi-
preçilor freudisti, fie a, intratä in raza cri- rindu-le in procesul lor dialectic de intrepl-
ticii tradiçionaliste, era coplesiti cu elogii trundere, devenire i evoluçie. Dar si aici,
excesive i deformante, in stilul mutt gustat multe dintre afirmatii ne apar azi contesta-
de la 1900 incoace de anumiti cärturari. A bile, iar observatiile adesea pltrunzitoare_
existat, asa dar, in jurul operei lui Eminescu nu se pot organiza totusi intr-o inter-
o lungä i sustinutä polemici dintre critica pretare In másurá si scoatä la ivealä tn-
stiintifia 6 cea antirealistg (de diverse colo- treaga semnificaçie social-istorici a creatiei
raturi), continuind disputa dintre Gherea eminesciene. Lipsea o editie integrali a
Maiorescu. Cu toatä aceastä controversä, pe operei ; apropierea semi-centenarului mortii
la 1930 personalitatea artistici a lui Emi- poetului a stimulat mai multe proiecte,

95
www.dacoromanica.ro
abandonate pe parcurs, pink' &id D. Panai- rind elementele fundamentale ale persona-
tescu-Perpessicius incepe s lucreze in 1933 tä;ii artistice a lui Eminescu, critica juni-
la editarea integrali a operei eminesciene misti explica notele deceptioniste prin argu-
in 1939 apare primul volum, continind, cu mente pseudostiintifice, care nu pot rezista
texte puse la punct, poeziile antume, conti- analizei critice, fiind in con.adictie cu ade-
nuat dupa aceea cu volumele II i III - värurile evidente. Cea mai intinsä parte a
care cuprind aparatul critic si variantele cmatiei lui Eminescu, indeosebi cea din anii
antumelor. tineretii, este puternic optimisti, violent
critic:a' h adresa societätii timpului, opunind
- printr-o delimitare care a devenit generalä
Abia dura eliberare, odatá cu orientarea consecventä - eroismul trecutului decl-
criticiii istoriei literaturii spre marxism-
derii prezentului. Critica marxistä a dus in
leninism, s-a ridicat problema revederii sin- acest sens precizäri de naturä sä explice
tezelor literare, a reconsiderärii lor in lu- in mod ;tiintific natura deceptionismului
mina criticii stiintifice. Au iesit la iveall din opera lui Eminescu. IncI din 1887 Do-
falsuri i insaficiente de interpretare. Cu brogeanu-Gherea observa cl Ia baza decep-
toate succesele dobIndite in deceniul ante- pomsmului din literatura romtnä (inclusiv
belie exegeza literarä (in spetä, cea emines- deceptionismul eminescian") stä päcáto-
cianä) nu scäpase de-o anumitä viziune, im- senia lumii burgheze".
pusä de T. Maiorescu, i anurne aceea a pe-
Care este momentul social-istoric pe care
simismului eminescian, produs iremediabil al
II reflecti creatia lui Eminescu ? Este mo-
structurii intime a poetului. Cu toate cä
mentul trädärii idealurilor revolutionare de
multi cercetkori pe la inceputul veacului cltre burghezia ce pregätea coalitia cu mo-
(cinci autoritatea maiorescianä era neclin-
sierimea, momentul trädärii ideilor revolu-
titä) stabiliserä, prin opozitie, alte coordo-
tiei de la 1848. Referindu-se la Herten, care
nate structurale fenomenului eminescian,
a träit, in alt moment istoric, o drarnä de
mitul junimismului (despre un Eminescu
aceeasi naturä, Lenin falcea observatia el
aspatial, atemporal, seam i pesimist scho-
falimentul spiritual al lui Herten, scepti-
penhauerian incurabil) era Era puternic,
cismul i pesimismul lui adinc de dupl 1848
formind premisele teoretice de la care por-
au reprezentat falimentul iluzidor burgheze
neau multi interpreti ai operei lui Eminescu.
despre socialism. Drama spiritualä a lui Her-
Criticii stiintifice marxiste i-a revenit sar-
ten a fost produsul i reflexul acelei epoci
cina de a denunta autoritatea falsä, nestiin-
a istoriei universale in care revolutionaris-
Vick*, a acestor postulate, achicind - prin
mul democratiei burgheze era deja pe cale
principiile ei constitutive - alte criterii de
de a dispärea (In Europa), in timp ce revo-
judecati in aprecierea esteticá i In primul lutionarismul proletariatului socialist Inca nu
rind criteriul artei ca reflectare a lumii
ajunsese la maturitate" (Lenin : art. In me-
obiective. Potrivit acestor consideratii teore-
tice, lirica eminescianä a inceput sä fie cer-
moria lui Herten", vol. Despre culturá
cetatá sub aspectul leglturii ei indisolubile
artr, pag. 132). Izvoritä din conjunctura
cu configuratia social-politicá din epoca de
socialá a epocii de coalitie irate burghezie
mosierime, din epoca de trädare a idealu-
desävirsire a monstruoasei coalitii burghezo-
rilor revolutionare de cItre burghezie, opera
mosieresti.
lui Eminescu va reflecta, In mod con-
Critica maiorescianá a pus accentul pe tradictoriu, deceptia" celor care nu
factorul ereditar ca generator al pesimismu- uitaserä märetia ideilor de la 1848 si nu
lui eminescian, pe structura schopenhaue-
riani a creatorului - de unde concluzia cá : vedeau incä form socialä care sä le preia
ar fi träit poetul oriunde, orkind, ar fi avut si le ducá la victorie. Referindu-se la as-
orice soartä, pesimismul sáu s-ar fi mani- pectul contradictoriu al revolutionarismului
festat cu aceeasi intensitate. Pe IMO cl eminescian (pe alocuri, de nuantä anarhicä),
absolutiza un singur aspect al liricii, igno- Nestor Ignat fIcea ratrarca ci sub influ-

96
www.dacoromanica.ro
enta realitätilor politice din ;ark', unde pro- objective (modul cum explicI realismul sa-
letariatul nu era dezvohat i deci nu exista tirii lui Gogol), cu destinatie social-educa-
hula care §pi dud o luptä organizatä contra tivá precisä. Pe acest fond s-au putut im-
asupritorilor, -sub influenta infringerii vre- prima influente ale ideologiei claselor domi-
melnice a Comunei din Paris, Eminescu s-a nante (speculate intens de critica junimisti),
indepärtat mai drziu de aceste idei (ideile sä ajungä insi sá indepärteze pe Emi-
revolutiei de la 1848 - n.n.) si a cäzut in- nescu in conceptiile fundamental-estetice, de
tr-o misurä in mrejele ideologiei reactio- pozhiile artei realiste.
nare (art. Cu privire la opera lui Mihail Existä i alte laturi ale creatiei lui Emi-
Eminescu", in Scinteia" nr. 1632-1634 din nescu puse in luminä de critica marxisti ;
13-15 ian./1950). Pe linia reconsiderärii, luate impreunl, toate aceste aspecte irnpun.
restituirii critice a lui Eminescu, istoricii o noui personalitate artistici a lui Eminescu
literari marxisti au dutat sä explice in mod o personalitate in bunä parte necunoscuti
dialectic toate aspectele legate de personali- tn trecut. S-au scos în evidentä aspecte ine-
tatea lui. In fond, este vorba de o restituire dite ale poeziei - bunäoarl puternicul ac-
integrala i realä a poetului, - punind in cent revolutionar din poemele inspirate de
luminä caracterul profund popular al ope- Comuna din Paris - Impärat i Proletar"'
rei sale, puternicul fond optimist, impletit sau cele de inspiratie socialá ca Viata."`
cu patriotismul i dragostea pentru natura (I. Vitner a studiat geneza acestor poeme
patriei i pentru creatia artisticä a poporu- in brosura : Influenia clasei muncitoare îr
lui - i explicind, pe baza realitätilor con- opera lui Eminescu i Caragiale" si-n mo-
cret istorice, geneza deceptionismului in nografia Erninescu", pag. 41-57). Renun-
poezie i a clevierikr nationaliste din con- find a-1 studia in mod metafizic, critica
ceptia politicl. Pentru acest ullim aspect, literal-I a flcut un pas inainte in explicarea
trebuie mentionate concluziile unui studiu al originalitätii creatiei eminesciene.
lui Nestor Ignat : Eminescu publicist" Tot deceniul nostru a mai scos la iveali
(vol. Studii i conferinte cu prilejul srb- un alt aspect al poeziei lui Eminescu,
tonni a 100 de ani de la nasterea lui Emi- cunoscut mai putin inainte, i anume cel
nesce, pag. 139-150), care pun in luminä legat de aparitia poeziilor postume. In 1954
sensurile general-critice ale publicisticii lui acad. Perpessicius, continuind editia inte-
Eminescu. Critica politticianismului burghez gralä, scoate volumul al IV-lea din Opere
se extinde i asupra politicii conserva- - Poezii postume", in numär de 170, la.
toare, Incheind astfel o criticä integrala a care se adaogá. alte 93 grupate in ciclul
guvernärii anti-democratice a burghezo- Anexe", in total 263 poeme, unele scurte,
mosierimii, critic preluatä, cu o mai mare altele ca Panorama desärtäciunilor" sau
pregnantä, de eátre I. L. Caragiale in rechi- Gemenii" - lungi poeme hugoliene, re-
zitoriul : 1907 din primävarl pinä in trospective" istorico-romantice de mii de
toamnä" versuri ; in 1958 acad. Perpessicius scoate
Pe linia intregirii personalitätii lui Emi- volumul al V-lea, Opere, cel de al doilea
nesem, de o importantä deosebitä este defi- al Postumelor, insumind Note fi variante,
nirea conceptiei estetice - domeniu in care Exercitii & moloz, Addenda 8c Corrigenda,
critica antirealistä din trecut si-a spus de apocrife, mirturii, indice". Postumele au im-
multe ori pärerea, anexind integral si Uri pus o facturl ineditá a lirismului emines-
clan : factura revolutionarä, evidentä indeo-
nici un dubiu conceptia esteticl emines- sebi in marile poeme istoriste, expresii ale
cianä la conceptia idealismului estetic. /n unui Sturm und Drang" eminescian pc
realitate s-a putut constata cä poetul are o care Tudor Vianu 11 numea titanism Cind,
conceptie realistä in privinta naturii si me- in sfirsit - spune prof. Vianu - s-a publi-
ntrii operei de artä, fondul prim, predo- cat intreaga liricI postumä a lui Eminescu
minant. al esteticii sale este materialist, in o imprejurare de mare insemnátate a iesir
sensul cä vede in 4r51 o reflectare a naturii la ivealä. Eminescu a acoperit o laturI

7 - Vista Rominensa nr. b 97


www.dacoromanica.ro
importantä a creatiei sale, aspectul ei rare"), M. Banus (Natura i dragostea în
titanic. Forme le revolutionare in poezia poezia lui Eminescu"), Ion Vitner, Nestor
lui Eminescu alcátuiesc una din latu- Ignat (Erainescu publicist") etc. Poetul
rife- titanismului au. Din acest titanism Mihai Beniuc observe cu aceastá ocazie
a filtrat ceva in poeziile publicate In de-abia acum in epoca construirii socialis-
timpul vieii abia in bucátile : Inger mului, se poate da cinstirea cuvenitá poetu-
Demon' i Impárat i proletar". Dar aceas- lui : acum chid tot ce este de prey, in tre-
categorie lirici este mult mai intinsä in cutul cultural al poporului nostru, se pune
postumele eminesciene" (vol. Literatura In deplin valoare, prin cercetarea stiintí-
universala 0 literature nationalä", 1956). fich marxist-leninsa, putem spera cl vom
Titanismul trebuie inteles ca o expresie liric ajunge la cunoasterea. adeväratá a intregii
opusä quietismului, fund legat de sentimen- opere a lui Eminescu, la infitisarea
tul istoriei si de ideea evolutiei sociale prin pindirea ei largá, precum qi la cinstirea nu-
explozii revolutionare. Lirismul romantici- melui poetului dupi máretia creatiei sale
for a fost totcleauna turbulent, patetic pe literare". De atund au apirut numeroase
teme cosmice, Eminescu, clutind o viziune edi;ii i studii despre creatia lui Eminescu.
generalá a urnversului, se afunda in istorie, In anii puterii populare au apárut aproape
urmärind marile acte eroice ale popoarelor 50 de editii i studii vaste, nenumirate arti-
si cintind vestitele cetáti si epocr care au cole omagiale sau pe teme de specialitate,
jucat roluri de seamI in volutia din care vom selecta citeva : Al. Rosetti :
Ca sl arate cäderea prezentulur, el exage- Limbo, poeziilor lui Eminescu", Alex. Elian
reazi gloria trecutului, construind, antitetic, - Eminescu i vechiul scris rominesc"
poeme prin tablouri succesive,
filozofice (Studii i cercefiri de bibliologie", I., 1955),
luate din domenial istoriei i puse sub ideea Mircea Stefan, - Mihai Erninescu revizor
centrali a devenirii. Viziunea finalá cu- scolar" 1956 ; Tudor Vianu publicá mai
pia/1de tottgi (In Panorama desertáciuni- multe studii despre epitetul eminescian, pro-
lor") accente de scepticism (cáci gindurile-s cedeul negatiei i alte probleme de stilisticá,
fantome, and viata este vis"), flee' insl ca - G. Bulgár - Eminescu despre proble-
poetul, in totalitatea creatiei sale sl fie un mele limbii literare" (Studii si cercetári de
pesimist i un romantic paseist. Ca ori ce lingvisticr nr. 3-4, 1954), Emil Manu -
poet romantic care mediteazi la gloria tre- Presa literará craioveang i Eminescu"..,-
cutului, plingind decIderea prezentului, apoi studiile acad. Perpessicius despre pos-
Eminescu adiuga criticii sociale i nuante tume, prozi (proiect de prefatä.), lirica de
de neliniste, de nesigurantá, in fine - de inspiratie populari etc. si cele ale aced,
decepsie", cum se exprima Gherea. G. alinescu, indeosebi reluarea capitolelor
Cercetarea postumelor duce si la alte rezul- din monografia apárutä in 1935, referitoare
tate. Trebuie s recunoastem 2ns c aceastá la. culturá, la izvoarele filozofiei teoretice
cercetare, exhaustiva, fost epuizatä g la temele romantice. In trei volume din
deabia de aici incolo, avind la dispozitie Studii i cercetári de istorie literarä i fol-
editia Perpessicius, interpretii liricii emines- clor" (nr. 1-2/956, nr. 3-4/956, 1-2/957)
ciene vor putea cuprinde In totalitate bog- acad. G. Cálinescu, completind vechile in-
ia ei de motive. formatii in legáturi cu temele anuntate,
Särbätorirea in 1950 a centenarului nas- extinde analiza, stabilind felul in care au
terii lui Eminescu a prilejuit manifestári fost asimilate de citre poet si modul in care
multiple ; a apárut un volurn omagial : se reflectä in creatie lecturile din Helvetius,
Stud,ii i conferinte cu prilejul sárbátorírii din pedagogii - Der Charakel von Samuel
a 100 de ani de la nasterea lui Erninescu" Smiles, M. Lasarus, J. Volkner, sau din
care insumeaz á. comunicárile lui M. Sado- Max Stirner, William Hamilton si altii. A-
weanu, E. Jebeleanu, M. Beniuc, G. Cali- mintind de Memento mori", autorul spune
siesou (Eminescu, fäuritor al limbii lite- cá poemul se bizuie pe ceea ce era Ind des-

98
www.dacoromanica.ro
tul de recent si general in Erica noastrI de anume acela de a fi un instrument de orien-
atunci, pe ruina romantica de tip Volney", tare in lecrura creatiei lui Eminescu, deve-
cirind pagini edificatoare din Les Ruines de nind o sintezI in care personalitatea artis-
Palmyre". De poezia francezI ii apropie pe ticl a lui Emineseu apare, dad nu in corn-
Eminescu ideea artei militante : In poezia plexitatea ei, cel putin in liniile ei centrale.
plinI de instate colorate, monolo- In unele capitole, cum este cel despre poe-
gick inventiva in expresie, maestrul lui mele revolutionare ImpIrat i proletar"
Eminescu a fost Victor Hugo. Cititi de Viata" (reluate i intr-un studiu aparte,
exemplu A propos d'Horace" i yeti glsi, Eminescu i Comuna", vol. Firul Ariad-
cu deosebirea fireascl de mijloace literare, nei", pag. 23-34), rar i incompIet cerce-
toatI invectiva nIvalnick spumegitoare din tate de istoria literarl mai veche - aduce
Scrisoarea III-a"... Lui Hugo 2i. datoresre informatii pretioase, menite si lumineze
Eminescu tonuil general din Implrat si pro- modul curn s-a reflectat miscarea revoluio-
letar". Alte filiatii -cu literatura italianl, nará creatia liricI a lui Eminescu. Sw-
germani (neptunismul din Muresan" I se dial totusi concentrat, neputind sä cu-
pare goethean, iar conjunctia faustianl a prindI toate aspectele unui lirism atit de
spiritelor i ideea autohtoniei" din Strigoii" abundent ca cel al lui Eminescu. 0 anumitI
se aseamIn g. cu baladele lui Barger), englezl, simplificare a problemelor se resimte de-a
dar mai ales cu scriitorii romini inaintasi - lungul exegezei, simplificare justificatI de
elucideazI in buni parte temete de literatura altfel de scopuJ. propus.
comparatk fr îns ca tratarea influen- Alti cercetkori 1-au studiat pe Eminescu
;doe sI fie despIrtitl de adevIrul istoric sub aspectul contributiei lingvistice, cIutind
general, care faciliteaz i explicI filiaiile sI descopere, prin analiza filologicI a ver-
ideologice artistice. In general, revIiind
i sului, valentele lirismului. Pe linia unor mai
textul vechi, G. alinescu introduce intre vechi preocupäri in acest domeniu, acad.
elementele de analizi factorul istoric-social Tudor Vianu intreprinde o analizI a epite-
ca determinant in explicarea operei. Tot asa, tului eminescian ajungind la concluzii inte-
acad. Perpessicius in Proza literarI a lui resante - scoase pe baza unor observatii
Eminescu" (vol. Mentiuni de istoriografie estetice i filologice pe care cercetItorul,
literarI i folclor" 1957) incheia studiul sIu intr-o modalitate specifick le combing spre
remarcind cI allturi de excesele roman- a da rigoare tiinçificá intuitiilor sale. Ur-
proza literarI a lui Eminescu nu neso- mireste adicI icleea poetick prin expresie,
coteste nid directia realistk studiul socie- dupl principiul cl ori ce nuantI psihologick
tätii in ceea ce are ea mai caracteristic, cri- ori ce miscare de naturg subiectivI a ideilor,
tica moravurilor i asezIrilor sociale, cu un are un corespondent 1ingvistic evident in
cuvint toate acele trIsIturi proprii realismu- expresia prozodicl. Problema ar trebui ur-
lui critic"..., recunoscind, pe alt plan de intrucit acad. Vianu utilizeazI In-
analizI, forta realisti a prozei lui Emi- tr-un mod personal i eficient mijloacele de
nescu, respinsI cu atita usurintI de Eug. investigatie filologicá alkuri de celelalte,
Lovinescu. Despre monografia lui Ion Vit- generale, ale criticii i istoriei Iiterare, spre
ner Eminescu", 1955, pag. 147, destinatá deosebire de multi critici stilisti care consi-
- dupl cum se precizeazi intr-o notI - derl c inventarierea formelor lingvistice,
instructiei elevilor de scoalI medie - putem identificarea rotacizIrii sau miscarea pre-
preciza, ca o consideratie generalk cI este pozitiilor intr-o frazi pot explica, ele in-
utilk constituind prima incercare de sintezI sele, ca simboluri lingvistice, o viziune
a liricii eminesciene, de pe pozitiile criticii Erie& Un astfel de studiu, croit pe o me-
marxiste. Redactati într-un stil clar, croitI todI falsä de cercetare, este cel publicat in-
pe teme centrale (in spetI cele in legIturI tr-un numIr al revistei Limba rominI" din
cu problemele sociale) lucrarea prof. Vitner 1957 de I. Dumitrescu, referitor la poezia
depIseste obiectivul- ce i I-a propus Ce te legeni", asupra druia am discutat

7* 99

www.dacoromanica.ro
altädatä (vezi Scrisul Bänätean" nr. 3/ natura raporturilor mult mai polemice deck
1958) mai amplu. In domeniul istoriografiei cele impuse de spatiile de tacere sau de
literare, contributii importante au adus car- supärare" de care vorbea odati acad. Per-
cetätori ca Aug. Z. N. Pep, are a publi- pessicius (art. Eminescu i Contempo-
cat mai multe documente privitoare la viata ranii", vol. Mentiuni de iitorie literad
lui Eminescu, D. Mudrasu care a identificat folclor", pag. 72-86). In eseul citat mai
in misteriosul i veninosul detractor Gellia- Inainte, acad. Tudor Vianu observa c tita-
nu pe poetul obsour N. Pruncu si nu An- nismul erninescian a fost cenzurat foarte se-
ghel Demetrescu, ma cum orezuse la inceput ver de gustul clasicist al Junimii", hi sen-
Nicolae Iorga, i dupä el toti istoricii lite- sul cI intre viziunea romanticI a poetului
rari. Tot D. Murärasu a descoperit adevl- olasicismul static al junimistilor a existat
ratul autor al Poemului Putnei" confundat o opozitie oare explicä, in bunä parte,
la un moment dat cu Eminescu, în realitate abaadonarea -hi ori ce caz - nepubli-
fiind vorba de D. Gusti, orn politic, redactor carea marilor poeme hugoliene in timpul
la Zimbrul" i Telegraful", traducltorul vietii poetului i obstructia ulterioar ä. fatä
vicontelui Ponson du Terrail (vezi conside- de postume. Exista i alte aspecte legate
ratiile lui Perpessicius, referitoare la aceastä de cercetarea operei lui Etnintscu. In
identificare, expuse in Luceafärul" din 1 general, dupi Eliberare, au apärut lucdri
si 15 ian. 1959). Ca fapte biografice trebuie valoroase, continnind o veche i puternid
remarcate dooumentele care certifid adevä- traditie in acest domeniu - menitä sä de-
ratele raporturi care au existat intre Emi- vinä, clad: n-a devenit încä, o disciplinä de
nescu i Junimea". Criticii i istoricii nostri sine stätätoare (eminescologia) in cadrul
literari au arätat, prin date si argumente de istoriei literare rominesti. Problemele sint
diverse ordine, c poetul n-a fost nici pe insä departe de a fi epuizate. Dad editia
departe un produs al junimisrnului" ma Perpessicius asteaptä sä fie continuati cu
cum s-a crezut, in mod eronat, decenii de-a 'Ind 15 volume, o monografie completä
rindul. Ind din primii ani ai Vietii noi", scrisä de ge- pozitiile criticii stiintifice
Ovid Densuseanu combätea aceasd idee, folosind tot niaterialul documentar adunat
dernonstrind in mod convingätor cl lirica in ultimele doux decenii - constituie un
erninescianä s-a dezvoltat pe o linie ideolo- deziderat care nu mai poate fi aminat.
gid dad nu total anti-junimistä in mice
caz ne-junimisd : prea mult caz se face Ce putem conchide ?
deci cu prezenta lui Eminescu la Junimea"; /n jurul personalitätii artistice a lui Emi-
intirnplarea l-a dus acolo, putea sä-1 dud si nescu, s-a dus o polemid violentä de-a lun-
aiurea, si nu aceastä intImplare a dat di- gul a mai multe decenii, polemicä ce ilus-
rectia talentului, ideilor lui. Poate tocmai treazä insäsi ciocnirea dintre critica
acolo se simtea uneori sträin" (art. Epigonir apärätoare a realismului - i critica
lui Eminescu i Junimea" in Viata noul" idealistä, subordonatä artei pentru artä" si
nr. 2/1905). Dintr-o scrisoare, publicati ti creatiei impersonale". Eminescu a fost re-
Contenvoranul", 29 aug. 1952, afläm : vendicat", reväzut", reconstituit", desco-
Cáci nimic - zice poetul - nu intrece perit", revizuit", asimilat" etc... de di-
mahalagismul iesean, vorbäria gran.' inrädä- verse directii ideologice care dutau un pre-
cinatä la Junimea", discutia cam trivialä cursor ilustru. In bunä parte operatia de
pe care onorabila societate, de citäva vreme, revizuire" corespundea in trecut cu cea de
o face sä infloreasd fatä de productiile rnistificare.
literare". Critica violentä, asemänätoare cu Analiza justä i valorificarea exactä a
cea din Scrisoarea II-a", fatä de moara sersonalitätii lui Eminescu apartine epocii
de palavre" a agiamiei reviste Convorbiri noastre, criticii stiintifice marxiste - pe
literare" si a grupului ei pontifical, explica linia restituirii marilor valori ale culturii.

100
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CELUI DE AL Ill lea CONGRES
AL SCRIITORILOR SOVIETICI

INDRUMARE $1 INDREPTAR

uvintul tovardsului Nichita Sergheevici Hrusciov la cel de-al Ill-lea congres


al scriitorilor din Uniunea Sovieticd a fost clar si riispicat. Este indrumare
de partid, este indreptar. In pufine cuvinte a analizat o intreagd problematicd
si activitate legate de munca scriitorului. ..i pentru noi, scriitorii din Repu-
blica Populard Romind, care avem aceleasi aspirafit st idealuri ca f i scriitorli sovietici,
cuvintarea tovardsului Hrusciov reprezintd un indreptar f i o indrumare, aplicate la con-
difiile rwastre. Ce invdftiminte putem trage in urma citirii acestui document prefios? In
primul rind ,rw invafd pe noi scriitorii, cum sti slullm partidul f i,poporul, cum sti ducem
lupta de idei, impotriva a tot ce este dtiuniitor. Scriitorii sovietici au repurtat o victorie
definitivd impotriva tendinfelor revizioniste. Scriitori sovietici au atacat frontal, ca qi
la noi, pdrerile gresite, tendinfele nestintitoase din frontul ideologic. Partidul Comunist
al Uniunii Sovietice nu poate fi decit de partea acelor scriitori care s-au situat pe
pozifille cele mai inaintate, marxist-leniniste, in lupta impotriva tendinfelor revizioniste.
S-a pus f 1 problema acelora care au gresit qi au depus armele, recunoscind cinstit aba-
terile lor. Acestora nu trebuie sti li se aminteascd mereu cd au gresit. Nu trebuiesc artitafi
cu degetul, dar nici nu trebuiesc uitate greselile bor.
Ce fel de ctirfi cere partidul de la scriitori? Cdrfi bune, care sti emo(ioneze,
bogate in sentimente umane, bogate in idei. Cdrfile care te adorm cind le citesti nu
folosesc nimtinui, nici poporului si nici Partidului. Gresit 41 inchipuie acei scriitori care
cred cd pot sluji poporul, pot face educafie comunistd, redind numai lucrurile negative
din societatea in care triliesc. Dar cu rnIrtoaga negativului, spune tovardsul Hrusciov.
nu numai cä nu poti ie§i din mocirlä, dar nki pe un drum bun nu vei ajunge departe".
Asta nu inseamnti cti nu trebuiesc inftifisate lucrurile rele, gresite, piirfile negative.
Scriitorul este liber sti redea ptirfile rele, negative, dar depinde de pe ce pozifii isi va
privi eroul, omul pe -care il va descrie. Puterea exemplului in literalura sovieticti se
cunoaste de la Gorki, Ostrovski si atifia alfi scriitori. Educarea oamenilor in spirit co-
munist se face prin satirizarea si ridicularizarea pdrfilor negative, a lucrurilor care
frineazd mersul inainte, spre comunism, prin criticarea a tot ce nu fine de etica bazald
pe societatea fdrii exploatarea omului de cdtre om dar in primul rind pe scoaterea in
evidenfti a lucrurilor bune de urmat. Scriitorul care slujeste partidul f i poporul, in so-
cietatea comunistd, nu are dreptul de a face greseli, nu are dreptul de a scrie prost.

101

www.dacoromanica.ro
-Partidul fi poporul i-au pus totul la dispozitie, i-au creat conditii in care still vlezoolle
talentOI, sd dea tot ce poate da mai bun.
Critica literard are datoria sti stimuleze, sd indrumeze, sd arate meritele ideolo-
gice fi artistice ale ctirtilor. Critica bine fdcutii, aratd tovardyul Hru,wiov, este ca o
meituricd bund de mesteactin la baia de abur, care deschide porii cind te bati cu ea,
iar corpul . se simte mai uprat...
Una din problemele cele mai importante este problema educdrii tinerelor cadre
scriitoricesti, ajutorarea lor, legeitura lor cu locul de =nag', de &Wind cum s-ar zice.
Tovartipl Hru.yciov a zdbovit mai mult la aceastd problernd. A privit-o cu atentia owe-
nitli Fi a comentat-o cu date concrete. Scrittorul incepdtor rupt de viatd, de oameni, poate
fi asemuit cu porumbul agronomului - acela semlinat fi rdsdrit imai devreme in climat
artificial. - El reisare mai repede feird a avea insd rtiddcinile puternic infipte in pdmint.
Citi tined n-au fost aduqi g la noi la fcoala de literaturd? Citi n-au primit carnetul de
membru al Uniunli scriitorilor in urma publiciirii unel nuvele, unei singure povestiri?
Cill n-au avut amdrdciunea neputintei lor de-a mai scrie? Un asemenea caz a fost Adela
Pogo. A fost muncitoare fruntaqd. I s-a spus cd-i scriitoare. Nu era vina ei. Pe urmc . aci
in fabricd nu s-a mai intors. Venea la mine 0 md intreba ; ,.
- De ce am fost luatti din fabricd? Eu nu am vrut sd md fac scriitoare...
Unii au venit din provincie cu geamant.anul direct la Fondul Literar... S-au
mutat in Capitald. Au pierdut leglitura cu vigil. .
Mi-aduc aminte de cele auzite la Dniepropetrovsk, la o uzind, in toamna trecutd,
cind am vizitat Ucraina. A fost descoperit un tin& talent, la gazeta de perete. A fost
solicitat sd meargd la Kiev tindrul scriitor, dar el a refuzat, riispunzind confratilor lui
din marele orav
- Eu stilt in primul rind muncitor fi nu plec de lingd tovadifii mei. '
Acest tintir poet va scrie mult mai bine despre muncitorii din uzina sa, cleat unul
plecat in documentare" pentru citeva zile...
Tovardqul Hrufciov it indeamnd pe scriitori sii plltrundd mai adinc in fenome-
nele vigii fl sd exprime in imagini artistice bogata viatd a Titrii Sovietice; sd zugrd-
veascd mai aprofundat omul - creatorul tuturor valorilor.
Tinerii scriitori, chiar §i cei mai in virstd, nu trebuiesc smulfi din medial in care
au crescut qi s-au dezvoltat. Este oare bine ca oamenii care au crescut si tráiesc
intr-un anumit mediu - fn colhoz, In uziná, Intr-o institutie, care se hränesc cu seva
acestui mediu, sA fie smulsi de acolo si transp1antati in conditii de serä create In mod
artificial? Dacä s-ar proceda astfel, crmul si-ar pierde ,p5mintul de sub picioare, nu
ar mai primi seva clätatoare de viatä si s-ar simti ca o plantä smulsä din párnint."
Cuvintul tovardqului Hrufciov se incheie cu un apel cdtre scriitori. Acest apel
nu se adreseazd numai scriitorilor din Uniunea Sovieticii, ci tuturor scriitorilor din
laglirul socialist : .
Tovaräsi 1 Oglinditi In operele voastre faptele märete pe care le sävirseste
poporul, oamenii simpli. Trebuie ca acesti oameni sä fie cunoscuti, väzuti mai bine, sä
fie un exemplu pentru toti acei care luptä sub conducerea partidului comunist, pentru
construirea societätii comuniste."

Dunsitru Corbea

102
www.dacoromanica.ro
PENTRU 0 LITERATURA DEMNÄ DE EPOCA NOASTRÄ

datd íncheiat cel de-al Ill-lea Congres al scriitorilor- sovietici, discufiile, afa
cum se blinuieste, nu s-au terminal. Perttru cei ce au urmdrit cu o vie
curiozitate dezbaterile din capitala U.R.S.S.-ului, de o excepfionald importanfti
rdmine intervenfia tovardsului N. S. Hrusciov, care Intr-o amplti cuvintare
a filcut citeva observafii substanfiale in legtiturd cu munca oamenilor de litere.
Ldsind la o parte humorul i bogdfia faptelor citate, se desprind citeva lucruri
ce se cer neaptirat subliniate. Presedintele guvernului sovietic atrage atenfia scriitorilor
de la tribuna Congresului cd realizärile recente ale statului socialist, ale oamenilor
muncii au depdsit cu totul ritmul obisnuit, iricind din care, irnaginea lor literard e
oarecum in urtnti. Scriitorului contemporan i se cer tot mai multe eforturi pentru a
fine pasul cu vremea. Nu existti desigur temeiuri ca sá beinuim cd in viitorul cel mai
apropiat, confrafii nostri care au dat i pint' acum o mare literaturd mondiald, nu vor
reusi sd atingd nivelul cerut.
Tovartisul Hrusciov recomandti pentru aceasta o mai mare apropiere de vial&
a scriitorilor, o coborire directd i curajoasd in actualitatea cea mai stringent& Pdrd-
sirea birourilor, a templelor artistice fi amestecul in viafa din jur, vor educe un eistig
de necontestat artistilor cuvintului. Transformarea scriitorilor in factori activi al pro-
gresului i bunei stdri va fi un ctstig i pentru societate i pentru ei
Observind pe de o parte cd s-au ridicat voci impotriva Ufa numifilor poleitorr,
adicd a celor care vor sd infdfiseze in operele lor pe cei mai inaintafi oameni ai socia-
lismului, tovardsul Hrusciov fine sd remarce pe de altii parte cd s-au ivit i scriitori
aservili met viziuni íntunecate a realitdfii. Cava' Dudinfev pare semnificativ. Asa dim
subliniazd cu o largd infelegere tovardsul Hru.sciov, nu toate punctele negre din cartea
acestuia : Nu nuxnai cu pfine" erau ne/ustificate, dupd cum nici impresia generald
i.,imistd nu e reald - nu cores punde realittifii sociale sovietice.
Artistului cordemporan ti revin sarcini grele fi orice exagerare intr-o parte fi-a
alta, eint la fel de nefolositoare. Sd nu se tale ca t trdirn niste ani oarecari, ani care
sit poatd permitd unora só priveascti cu un ochi contemplativ ceie dirt jur. Scriitarulai
i se cere avint, patriotism, curaj si o emuncd neincetatd pentru perfecfionarea mijlocr-
celor artistice. Socialismului ti este necesarti o add pe mdsura irandioaselor sale realt-
latd dece, asa cum au spus i alfi vorbitori la congres, este mai bine sd scriern
nu zece aril mediocre, ci una bund, capabild sd ddinuie in limp.
Pentru cei care in Orumul lor creator nu au &sit totdeauna poteca cea mar
bund si au avut ezitdri fi greseli, colegii trebuie sd aibti totdeauna infelegere. Nu e
vorba, fireste, de dusmanii declarafi at literaturii socialiste, de denigratorii cu intenfie,.
ci- de scriitorii care 61/Me si au pornit-o fdrd voia lor pe cdi indepdrtate de realismut
socialist. Acestora, sd le intindem o mind ft sd-i readucem in mijlocul nostru. Pe cel
cdzut, cum spune cu infelepciune tovardsul Iirtwiov, nu trebuie sd-I mai lovestr. Este
limpede pentru tofi scriitorii lagtirului socialist cd avem un fel comun fi atingerea lui
este scopul ultim al fiecdruia.
0 altd problernd rtdicatd de vorbitor a fost aceea a promovdrii tineretului in
literaturd. S-a ardtat astfel cd in operafia aceasta s-a manifestat o oarecare grabd, cd
au lost confirmate prea devreme mete valori, dovedite in cele din urmti numai niste
speranfe inseltitoare. Munca scriitoriceascd nu este alit de usoard cit o btinuiesc unii

103

www.dacoromanica.ro
dintre necunosclitori. Ea cere ani intregi de studii, de pregtitire serioasd, de sacrificii,
de incercdri ce nu dau totdeauna rezultate fericite imediat. Rolul criticii este de a
supraveghia drumul indelungat al incepdtorilor care promit. Orice decizie pripitd are
rezultate negative si pentru scriitor qi pentru literaturti.
Concluzüle discufiilor de la Moscova si mai ales discursul strtilucit al tovard-
sului Hrusciov, rdmin pentru oamenii de litere din fara noastrti un indreptar prefios
in munca lor viitoare. Avem i noi tineri pentru care mdestria este Inca o lain& scri-
itori derutafi de propria lor viziune diformatd a realitdfil. Fiecare, silindu-se
desdvirseascd propria-i opera este dator s ajute pe ceilalfi.
Sii nu inseldm asteptiirile, s dam fdril noastre o literaturd mare In sensul cel
mai bun al cuvintului, o literaturd demnii de epoca noastrd strdlucitd...
Eugen Barbu

MARGINALII LA PROBLEMA GENULUI SCURT

u-mi pot imagina an scriitor azi, care sti nu fie preocupat de problemele
artei sale, care nu sint nid pufine, nici ; intr-o lume de
transformtiri vertiginoase, o revolufie um omenirea n-a mai cunoscut In
istoria el, si sintem datori s zugrtivim aceastä lume in transformare i sti
contribuim prin scrisul nostru la revolufie - ceea ce insemneazti cä problemele artel
literare ca atare au devenit i probleme ale revoluflei qi cä problemele revoluflei sint
fi ale artei pe care o profestim. In cuvintarea sa la al Ill-lea Congres al scriitorilor
sovietici, tovariisul Hrusciov a spus : Slujirea poporului este cea mai Italia menire
a scriitorilor. Nu exista fericire mai mare pentru orn cleat viata in colectiv, munca
Impreunä cu colectivul i constiinta faptului cä munceste pentru binele societätii din
care face parte, pentru binele poporului". E un adevdr esenfial, care exprimd tot sensul
artei noi, realist socialiste, orientarea el, substanfa qi valoarea ei.
De altfel la noi, azi, aproape nimeni nu mai gindeste problemele artei izolat de
problemele viefii sociale : ar fi stupid, dadi nu de-a dreptul absurd. Omul nou, socie-
tatea nowt etica noud sint materia literaturii noastre contemporane si i firesc s
ne concentreim preocuptirile în aceastd direcfie. i tot atit de firesc este interesul scriito-
rilor nostri pentru dezbaterile celui de-al treilea Congres al Scriitorilor Sovietici, unde
sint discutate problemele celei mai inaintate literaturi din lume. Pentru orke scriitor
progresist din orice parte z globului i cu atit mai mult pentru scriitorii nostri care s-au
angajat deliberat pe drumul realismului socialist, literatura sovieticil este un exemplu
§I o qcoald. -
Sint multe i complexe problemele ce se desprind din dezbaterile Congresului
sInt un prilej de ref lexii qi pentru noi ; sint probleme complexe, de creafie, de
.orientare, probleme estetice qi politice, etice qi sociale ; toate sint la fel de importante
va trebui set ref lectdm mai indelung asupra lor. i slut convins c in presa noastrd
literard vor apdrea multe articole si studii ca o consecinfei fireascd a acestor reflexii
vor fi utile si necesare pentru progresul literaturii noastre.
Am crezut cd n-ar fi inutil sd consemnez mdcar cite ceva din gindurile pe care
rni le-a trezit citirea primelor documente ale Congresului. In raportul susfMut de
poetul A. A. Surkov, un capitol destul de extins este consacrat problemelor schifei,
nuvelei, povestirii, adica genului scurt - cum se spune - iar o altd problema, accen-
luat pusti qi dezbatutil i de alfi scriitori in cuvintul lor la Congres, este aceea a

104

www.dacoromanica.ro
meiestriei artistice. Problemele toate, dezbdtute la Congres, se leagd, iar acestea cloud
- cred - in mod deosebit. Md intereseazti mai mull acestea, fiindcti sint legate de
preocupeiri mai vechi fi pentru cd in ultima vreme in. presa noastrd, preocuparea pentru
genul scurt a devenit tot mai simfitd. Surkov spune : Schija introduce In literatur
eroi noi, nume§te §i dezvAluie cea dintii In torentul rapid al evenimentelor, temele §i
problemele cele Trial importante." Prin urmare, genul scurt del posibilitate scriitorului
sti descopere 0 sei inftififeze operativ diversele aspecte ale actualitdfii imediate: aceasta
e forfa fi valoarea schifei fi dacd ar fi numai alit fi incd ar fi suficient pentru a justi-
fica interesul pentru genul scurt fi a demonstra necesitatea dezvolttirii sale; cred Insei
cd nu e numai atit.
Aq vrea aici sei notez o idee care leagei problema schifei de aceea a mdiestriei fi
care - am impresia -la nol a fost unilateral considerate!". E adevdrat, schifa e o
fcoald a miliestriel literare ; dar e totodatd fi un examen, o piatrei de incercare. Schila
nu inseamnd nici schema, nici simplism, nici superficialitate, nici mticar incapacitate
de a construi un subiect mai extins. Schifa e scurtei qi simpld, dar ea cere profunzime
in primul rind qi un deosebit simf al selecliei, o bund cunoa§tere a lumii despre care
scrii, orientare sigurd in fenomenul social fi psihologic studiat qi cunoafterea profundd
a legilor cornpozifiei; acestea sin' firefte valabile fi pentru roman, dar nu tot alit de
riguroase. Romanul, in desfliprarea sa ampld, mai poate ierta o construcfie, cu uncle
goluri pe ici pe colo, cu unele sceipdri - in amdnunt -; soliditatea edificiului corn-
penseazd unele sccideri de ritm. In roman sint multe personaje, multe situafii, multe
intimpleiri, printre care unele stnt mal pufin esenfiale, mai pufin semnificative, roma-
nul insei nu suf end prea mult de pe urma lor, dacti firul epic principal e bine condus,
. dacd personajele principale, situafiile-cheie, evenimentele principale, grit semnificative
fi bine redate. Schifa insd - fi in general genul scurt - null poate permite nici
personaje nesemnificative, fterse, nici situafii fi intimpldri neesenfiale, nici impiedicdri
In ritmul acliunii, nici goluri in construcfie, pentru cd schifa are doar unul sau doi
eroi care triliesc pufine intimpleiri qi trec prin pufine situafii gi in mod necesar trebuie
alqi acei eroi §i acele situafii, care sd defineascei sigur qi profund. Aceasta insd nu-i
doar §coalti a meiiestriei, ci presupune chiar meiiestrie fi nu-i doar qcoald in ce priveqte
cunoaqterea realiteifii qi orientarea ideologicil, ci presupune chiar cunoaqtere profundd
fi siguranfd in orientarea ideologicei.
Cred, prin urmare, nefundatd, chiar cltiuneitoare prejudecata ce mai persistd, cd
schifa qi genul scurt in general sint doar un soi de trambulinei pentru lansarea viitorilor
romancieri. lar dacei genul scurt e o coalet" a mellestriei, ea este o coalti perpetuti a
oriceirui scriitor fie el fi autor a douei-trei sau mai multe romane. Ar fi cu totul
nejustificat, din partea scriitorilor care au ajuns la maturitate in scrisul lor, sd lase
genul scurt numai pe seama incepeitorilor.
E adeveirat, schifa nu suplineqte un roman. Romanul dd o reprezentare mai
ampld, mai amdnunfitd, mai largei a fenomenului social ; spafiul qi timpul romanului
sint mai cuprinzeitoare, dar el cere fi mai multd vreme pentru a fi scris ; un roman
despre ziva de azi nu-1 pofi scrie chiar astei searei. Schifa ins& despre-azi, o pofi
scrie chiar astil seard.
E necesar sd scriem romane pentru cei ele redau tablouri mai cuprinzeitoare ; dar
tot alit de necesar e sei scriem schife, pentru cd sint mai operative: gi romanul trebuie
sa fie prezent, schifa inset" - and este izbutitei - reuqefte sd fie cu o naanjd mai
prezentd.
Si e bine sd mai precizeim ceva. Schifa nu poate reprezenta un fenomen in
toata complexitatea sa, asemenea romanului. 0 singurti schifti e o singurii schifei, un
singur moment. Dar nu o schifei trebuie set" scrie un scriitor intr-un an, sau o nuvele i:

105

www.dacoromanica.ro
un volum de schife bune, actuate, bine scrise qi just orientate ideologic, poate suplini
intr-o oarecare mdsuril un roman. Schifele i momentele lui Caragiale redau, in tota-
litatea lor, malt mai bine decit toate romanele contemporane ha; societatea timpului
sdu. E nevoie sd scriem romane bune, dar tot atita nevoie e sd scriem schife l nuvele
bune, cdci dacd un roman poate fi suplinit cu succes de un bun volum de schife, nimic
nu poate suplini genul scurt.
Scrierea unel lucrtiri literare nu este simpla transcriere a unui subiect inainte
elaborat ; in general, chiar dupd ce dezvoltarea subiectului a fost fixatd i incepe redac-
tarea propriu zisd, procesul de elaborare continuti pind la incheierea lucrului qi de
multe ori chiar fi dupd aceea. Se spane doar adesea cd nici o lucrare literard nu e
defilnitivd atria amp cit autorul ei traieste. Aceasta pentru bunul motto cd nici un
scriitor nu cunoaste realitatea dintr-odati cunoasterea realittifii e un proces
indelung fi el de fapt nu se sfirseste nici in momentul and autorul incepe sti scrie,
ci se continud fi se dezvoltd chiar in plin proces de creare a unei opere, procesul
de cunoastere fi procesul de creafie intrepdtrunzindu-se reciproc, completindu-se in
mod dialectic_
lie-a lungul acestui proces, orice scriitor constiincios are nevoie sá confrunte
in permanenfil descoperirile sale cu realitatea, iar confruntarea aceasta dacd e doar
subiectivii unilaterald, devine insuficientO ; e nevole de confruntarea i cu opiniile
cititorilor, deci a oamenilor despre care scriem.
Qn schifa este cel mai bun mijloc i in ce priveste imbogtifirea fl aprofundarea
cunostinfelor despre realitatea sociald, ea graind cristalizarea selecfia in noianul
de impresii pe care scriitorul le recolteazd trdind printre oameni - i un exclent mij-
loc de confruntare, directd fi imediatd cu opinia cititorilor, ea putind apeirea mult mai
repede decit romanul.
lar in ce priveste capacitatea de a contribui la construclia omului nou, prin
puterea ei de pdtrundere, prin rdspindirea ei in zlare fi periodice, al cdror tiraj e sim-
fitor mai mare decit al cOrfilor, - schifa std pe plan cel pufin egal cu romanul.
Remus Luca

GLOSSE LA AL III-lea CONGRES

u un veac In urmä, occidentul descoperea In literatura rusä o notai Americä


miraculoasä i ispititoare. Taxatä 'Mt% cu destuld pripealä, drept exotick
aceastä literaturä a fast apoi Imbrätisatä cu pasiwne consideratä drept cea
mai robustä, cea mai sänätoasä literaturä realistä. Cäci, dupä Balzac si Zola,
literatura francezä, literatura numärul I a occidentului, se vädea destul de ostenitä
de säracä In surprize.
Scriitorii nostri de atunci au trecut i ei prin lumina literaturii ruse. Intre po-
vestile vInätoresti ale dui Sadoveanu i cele ale lui Turgfieniev sint afinitäti care dacä nu
umbresc cu nimic masiva personalitate a povestitorului nostru, marcheazA totusi o In-
rudire. Panait Istrati Invätase ceva de la Gorki, iar Rebreanu a invätat de. la bätrinul
Tolstoi cel putin mäestria dirijárii scenelor de mask S-ar mai putea da. alte exemple.
Dar dacä literature rusä a adus un suflu nou i sänätos, cea sovieticä a adus un crez
nou, o metodä nouä, o arie de viatä incomensurabil mai vastä. Oblonov, Rudin, Oneghin
erau numitorii comuni ai unor fractiuni sociale reduse. Anna Carenina, la fel. Dar !nee-
pind cu Danco i contintfind cu Mama, cu Pavel Corceaghin, cu Davidov i cu toti cei-

106

www.dacoromanica.ro
lalti eroi care ne-au devenit prieteni, sinteza Iiteraturii devine uimitoare, aria ei socialä
identificindu-se cu Insusi poporul sovietjc in tot ceea ce are el mobil si creator. Revolutia,
epopee a veacului XX, a dat nastere la epopei ai cäror rapsozi erau Gorki, Alexei
Tolstoi, $olohov, Gladkov, Leonov, Radeev i alti scriitori din generatia Marelui Octom-
brie. i astfel, s-a ajuns la o stare de fapt : la metoda realismului socialist.
Realismul socialist, nu numai cä a uimit mult mai profund occidentul, dar a si
iscat, numaidecit, sustinätori, prin condeie celebre ca acelea ale lui Aragon, Brecht,
Becher, Hikmet, Neruda, s.a. In tam noasträ, Sahia a fast Intiiul lui pionier. Dar influ-
enta metodei se resimtea lesne In versurile lui Beniuc si A. Toma, In proza lui Geo Bogza
si Ion Cälugäru. Incä de pe atunci, literatura sovieticä era, in mod direct sau indirect,
un indreptar, o busolä a scriitorilor legati de marile mase. Urmärit ca ilegal, In presa
timpului, ecoul primului Congres scriitoricesc al sovieticilor a ajuns greu pinä la noi.
Cef de al doilea insg arätat efectele Criticii nostri au ostenit intru discutarea i apli-
carea ideilor rostite la congres, - tar Inunca lor nu a fost lipsitä de roade. latä-ne astäzi
contemporani cu cel de al III-lea Congres al confratilor nostri sovietici. Semnificatia
dezbaterilor de la Moscova este, de data aceasta, ridicatá la o scarä istoricä, ele desfäsuL
rIndu-se In victoriosul prolog al comunismului. Dupä cite am Inteles din raport, din
discutii si din cuvintarea rostitä de cátre tov. Hrusciov, Congresul pune accentul pe
dimensiunea in timp i spatiu a operei literare. E vorba de o vastä liTgire a orizontului
de idei. Comparativ, am putea spune cä asa precum revolutia din Octombrie a lärgit ori-
zontul literaturii de la un cerc mai mult sau mai putin restrins, la o frescä de epocä
de continent, - literatura comunismului biruitor lärgeste, la rindu-i, zarea literaturii exis-
tente (o zare bogatä) la dimensiunea evului de aur pe care 11 fAuresc popoarele Uniunii
Sovietice, e o operi giganticä in care sint angajati oameni prometei, cäliti la zecile de
hidrocentrale e pe Volga si Nipru, oameni care au creat Marea Timlianskaia, canalele
Volga-Don i Tergana, care au Impädurit stepele si tundra si dau astäzi un asalt Inzecit
mai greu dar, totodatä, inzecit mai frumos. Seismograful literaturii trebuie sä se Incor-
deze pinä la maximum, In sezisarea acestui istoric efort. E vorba de a asigura triumful
comunismului pe un continent fintreg, in care soarele nu apune niciodatä. In Uniunea
Sovieticä existä forte scriitoricesti capabile sä Infäptuiascä acest plan artistic dupä cum
existi forte de muncä puternice, experimentate i luminate capabile sä realizeze constructia
desfäsuratä a comunismului.
Congresul al Ill-lea ne intereseazä direct. Un plan asemänätor, dar la scarä socia-
listä, se desfásoarä si in patria noastrá. Avem i noi Bicazul nostru, orasul Victoria care
e tot al nostru, marea de vine a Dobrogei, termocentralele uzinele proaspete. Entu-
ziasmul creiazä noi un suflu puternic, o sudurä puternicä in opera generoasä de
construire a socialismului. i aici plamurile se lärgesc. Dimensiunile cresc pe zi ce trece si
se cer tálmäcite in literaturä. Epoca zborului In cosmos cere orbitele cuvenite tuturor
artelor. Spiritul gospodäresc ne sfätueste si pregatim opere de seamä, la inältimea epocii
in care muncim i visám.
Imi imaginez miile de frunti severe si cugetätoare ale confratilor nostri de breaslä
din U.R.S.S. aplecate pe hIrtia albá care nu se apärá (ca la Mallarmé), ci dimpotriva se
däruie cu pasiune. Imi imaginez acelasi tablou In patria noasträ. $i am certitudinea unor
surprize nebänuite.
Al. Andritoiu

107

www.dacoromanica.ro
Din experienfa a 15ani
1

EROU SI COLECTIVITATE
B. ELVIN

roblema eroului noii noastre li- eroului cu sociebatea sint uneori mai putin
teraturi se impune astazi cu fat*, dar totdeauna profunde i hotäri-
atita putere Incit oricine încear- toare. Sublocotenentul Gheorghidiu din
cä defineasca originalitatea Ultima noapte de dnagosrte, prima noapte
creatiilor realist-socialiste trebuie sa Incea- de räzboi", pare a fi obiectul unei drame
pä prin a contuna personalitatea acestuita. strict sufletesti, färä conHngenta cu sode-
Acest erou nu este Insa o fiintä care sä tatea ; gelozia care-I chinuie si-I paralizea-
poatä fi lämuritä In sine". El reprezinta zä pare e fi o re.alitate interna", favorizatä
o realitate nouä, hind eel mai sensibil de un canacber pur i nelinistit, intransi-
punct de Intretaiere unor conditii, influ- gent si suspicios. Färä sä negäm aceste
ante i legi sociale. De altfel Iliciodatä un date temperamentiale, nu ne putem opri sa
personaj Tiu poate fi Inte les In afara struc- observäm c infilbratia insidioasa a gelo-
turii societatii din care face parte, In afara ziei are loc in ON in care eroul paseste,
temelor de viatä pe care le pune orIndui- prin averea mostenitä, In tali cenc social
rea In care träieste. Am cauta zadarnic caracterizat prin frivolitatea sentimentelor
Intelegem pe Ion, pe Ana, pe Baciu, dincolo ipocrizia comportkii.
de meoanismul social al epocii br. E un Väzute in manifestärile lor obiective sau
fel destul de simplist a spune c totul se in intimitatea constiintelor, relatiile socia-
reduce pentru acesti oameni la eterna pro- le sint totdeauna acelea care ne dau cheia
blema a pärrantului". Felul In care Ion in- unei situ.* si a unui oaracter. Adevärul
cearcä sä treacä de la starea de mize- acestei propozitii este cu aft mai puternic
He la prosperibate, convingerea sa obscurä, subliniat de o literaturä care oglindeste
dar tenace, v relatiile vu cei din jur sint un proces revolutionar. Intr-un moment in
nesigure dacä nu se bizuie pe fortä, pe care se statornicesc alte naporturi sociale,
constringere, siretenia Indärätnicia cu Intr-un moment in care clasele pfria mai
care speculeazä prejudecätile satului, lumi- ieri exploatate au devenit conducatoare,
neazä o Intreagä lume i evidentiaza pilo- este evident ca problemele societatii pre-
nii ei de sprijin. Se va zice cä Ion" este, ocupä i acapareaza existenta personajelor
prin definitie, un roman social si a In ro- literare Intr-o mäsurä oovIrsitoare. Revolu-
manul psihologic" eroul poate fi lesne des- tia îi trimite ecoul ping departe, In cele
prins de mediul ambiant cu care Intretine mai secrete straturi ale sufletului lor, pro-
raporturi exterioare i neinsemnate. Adevä- vocInd acolo o miscare piing de consecinte.
rul este cä Intr-o astfel de carte relatiile Noile relatii sociale se reflectä de aceea nu

108

www.dacoromanica.ro
numai in gesturile exterioare, fäcute in pu- nii nu se mai pot multumi cu un ideal in-
blic, c in toatä complicata testurä de gust, care sä le satisfacä egoismul i atita
sentimente, de opinii, de atitudini. De alt- tot. Lenta, eroine lui Francisc Munteanu,
fel nictodatä dorinta de a tonstrui lumea va fi o vreme imdcatä cu ideea cásniciei
pe temelii mai bune nu a fost mai impe- ei cu Goldi, dar darurile tu care acesta
rioasä, mai prezentä si mai activä. o incintä si chiar perspectiva unei vieti
Este gräiboare, in acest sens, cartea lui lipsite de gfiji nu vor domoli bätäile unei
Marin Preda Desfäsunarea". Eroul nuve- inimi dornice de altceva". Inträ in acest
lei, Ilie Barbu, Intelege intrarea sa in altceva" de sigur, i nevoia unei inibiri
G.A.C. ca un act radical in core nu pre- curate, dar i necesitatea de a evada din
cumpanesc nici o clipä aventajele materia- olaustrare si a lua parte la viata colecti-
le. In baler* deciziei sale a cintärtt greu vitätii. Ori, prin cäsätoria ei cu
faptul cá se constituie o nod tablä de va- Lenta fusese indepärtatä de la viata co-
lori bazatä pe comuniunea oemenilor i pe munei. Cei din jur o priveau cu ingäduintä,
respectul muncii. Pentru el, principalul dar nu cu incredere. Si aste fiindcä nu
ena cä aveau sä inceapá o viatá cum nu muncea si nu träia in rind ou ei.
mai fusese vreodatä : sä ere, sä samene Dar relatiile sociale ectioneazä Impotri-
sä culeagä bucatele la un loc, apoi sä le va solitudinii destinelor in nenumärate alte
impartä dud* munca fiedruia. De aici Ina- chipuri. Päräsitä de un sot pe care nu a
inte oamenii se vor bäge in seamä §i se incetat sä-1 lubeasd cu o patimä necon-
vor imprieteni nu dupä cite pogoane ere sumatä, Sabina din nuvela lui Eugen Bar-
fiecare, dupä citi oai, boi sau porci in bá- bu, Casa nouä", pare a fi häräzitä unei
täturá, ci dupä cum au sä munceascä si sä fungi i iremediabile dureri. Oare, In ade-
se poarte in viata cea nod' ciare incepea". vär, din aceastä suferintä nimeni i nimic
Eroul se bucurä fiindcä se va implini o nu va putea s-o elibereze? Va umbla pinä
apropiere intre oameni bazatá pe respectul le moarte färä sä uite i färä sä Intilneas-
demnitätii si al personalitätii. in ceea ce cä un aft orn care sä-i redea gustul vietii?
Oldest si In ceea ce fac oamenii nu mai Nu o desparte de el decit un pas, un zid,
sint rázletiti, divizati de interese contnare, o umbra', dar chemärii ei nu-i va räspunde
impinsi de legile economice sä se dusmä- nimeni? Nu, luorurile nu stau esa. In ra-
neascä. Bárägan" incepe prin e descrie portul om-destin, eccentele se distribuie,
un erou care plead sä conducä o fermä sub actiunea noilor retatii sociale, altfel.
model, infruntind ostilitatea unui aparat Drama Sebinei nu se rezolvä in perimetrul
birocratic, coruptia unor flit* imbalrinite ingust i intunecos al unei vieti ará de
in ticälosie, indiferenta i neincrederea orizont, sberpe, et in lumina unei existente
muncitorilor agricoli, i se incheie cu ime- care stimuleazä energiile inimii si ale min-
ginea unei solidaritäti täcute dar nete a tii incorporindu-le in sfera unor idealuri
cinstei, a omeniei, a muncii. Actiunea pen- superioere. Acest luoru îl seziseazä Tereza,
tru reorganizerea acelei päräginite ferme a drei främintare nu famine färä emu,
stringe laolaltä oamenii, Inläturä solitu- sträinä pentru oamenii din preajmä. Cäldu-
dini, eliminá bänuieli, indepärteazA pe ace- ra tor sufleteascä radiazä puternic, gene-
la oare intretirLeau mizerie Tnoralä si ma- ros :
terialä In sat, creazä Intre suflete o legä- N-o sä-ti fie unit singurid? Intrebase
turä realä. Nu este vorba de o coeziune de Pintea.
supnafatä. Intre Filip, Matei, Cirstea i ce- Ai barem un ladt sä incui poarta? Di-
lelalte personaje ale romenului se inteme- Tectorul ii strinsese mina i glumise.
iazä o comunitate de credintä si de teluri. Mai ai putinä.räbdare. Eu tot cred c-o
Insäsi structura socialä indeamd oursul sä se-ntoarcä. Ce spui, Anghele?... Pieta-
vietilor sä se adune, spärgind carapacea serä. Ea le ascultese pasii pe drumul noro-
singurätätti in care s-au claustnat. Oame- ios i inchisese poarta. In odäile goale, cu

109

www.dacoromanica.ro
peretii albi, mirosind Inca a \Tar, pilpiia rale trebuiesc respectate. Cine nu le respec-
lampa"... räspunde fatä de oameni.
Existenta celorlalti a devenit o prezenta Responsabilitatea fatä de ceilalti (ce-or
continua si fecunda. Oamenii se privesc cu sä spunä oamenii?") determinä anurnite
ochii oelor din. jur i In chipul acesta îi träsäturi psihologice. Printre aceste urmári,
descopera defectele si pot sa le corecteze. capacitatea de a se obiectiva este una din-
Atunci cind îi pläsmuiesc portrete care tre cele mai puternice. Intr-adevar, colec-
nu le seamänä, cind se inchipuie altfel de- tivitatea nu reprezintä un destin exterior,
eft sInt, intervine colectivitatea. Aprobarea ea este Inscrisä In oanstiinta oamenilor,
ori dezaprobarea ei este hotäritoare. In este un mobil intim, o busolä o Incu-
societatea noasträ nu e cu putinta - rajare. Oamenii träiesc In fate lumii ca in
aceasta este una din marile ei Insusiri - fata unei oglinzi care de rásfringe chipul
sä faci abstractie de vointa colectivitätii, cu fidelitate. Cind Adam Jora primeste
&Ind friu unor porniri ostile intereselor ge- acea importanta misiune politica care i-ar
' merale. Colectivitatea oombate excesele am- ingädui sa dobindeasca satisfiactia unei
bitiei, egoismul violent, paroxismele orgo- räzbunari, el nu cedeazä pornirii fiindca
liului, imprimInd o tinutä morala clarä stie cä ar fi dezonorat in ochii säi i ai
färä echivoc. Eroul lui Eugen Barbu din tuturora. De aceea îi mascara fieoarre gest,
Munca de jos" e gata sa-si päraseasca îi cIntäreste fiecare actiune, îi chibzueste
familia, sub imboldul unei Inclinatii ne- fieoare cuvint. El Intelege ca va pierde bä-
cugetate. Dar cei aläturi de care munceste tälia dacä nu vu tine seama necontenit de
Inte leg gresala pe care acesta e gata s-o cei mai apropiati, dar si de ceilalti, de toti
faca si-$ i spun räspicat pareraa. Cea din- cei care-1 pot judeca, interpretInd in mod
tii reactie a personajului este sa se beri- gresit actiunea sa demna, cinstirtä, ca fiind
cadeze Intr-un orgoliu suveran, respMgind expresia unei porniri degradante. Ca si
opinia muncitorilor, izolindu-se In cea mai cum Intr-ro zi ar putea compärea Inaintea
nedreaptä dintre mIhniri : prietenii trebu- unei invizibile dar atotputennice instante,
iau sa-1 sustinä si nu sä-1 critice, asa cum trebuind sä Infrunte privirile ei exigente
au facut. Apoi se decide sá piece din tipo- drepte, el chibzuieste fiecare acuzatie adu-
grafie: Plecase, trintind usa, hotärit sä sä Impotriva lui Pricop. De la Inceput
nu mai vinä la serviciu a. doua zi. Intrase pinä la sfirsit, eroul actioneazä ea si cum
In atelier si end si-a dart searna ca trebuie s,ar afla in prezenta nevazurtä a acestui
sa-si scoatä halatul i sä-1 lase pe scaunul Malt tribunal ale eärui sentinte inflexibile
sail de sef, l-au podidit lacrimile, ditamai el s-a jurat sä le dea ascultare. A träi
bärbatul. Ce-or sei spund oamenii? (s.n.) inseamnä pentru Adam Jora o permanentä
Cind sa piece acasi, a dat peste Filipache judecatä de valoare. A respira inseamna
Intr-un coridor. Acesta 11 cäutase peste tot,
pentru el a judeca si a accepta sä fie ju-
deoat. Nu valarez mai mult decit viata pe
pe la plane, la masini, la zetarie. Parcä el care o träiesc, nu reprezint mai mutt cleat
mai stia pe unde umblase? Nici nu l-ra mä pretuiesc oamenii, pare a spune eroul.
privit. Directorului îi venea greu sä incea- Bucsy din La cea mai Malta tensiune"
pä. 0 luase cu duhul blindetii: - Cä n-oi considerä opinia muncitorilor pe care-i
fi supárat pe mine. N-am avut ce-ti face... conduce ea pe supremul etalon al activitätii
Prieteni, prieteni..." In tacerea care urrnea- sale. Eroul se intoarce mereu cäbre con-
zä acestor cuvinte, -personajul intuieste stiinta colectivä, consultind-o, Intrebln-
ceea ce, mai tirziu, se va contura pentru d-o. Raparturile sale cu masele formeazä
el ca un adevar indiscutabil: existä o ati- un capitol semnificativ pentru noile relatii
tudine morala, fermä, färä compromisuri sociale. Bucsy stie ca nu-si poate implini
färä ezitäri, de la care nu-s Ingäduite pen- misiunea decit In cel mai deplin consens
tru nimeni derogäri. Normele etice gene- cu masele. Ele singure pot duce la bun

110

www.dacoromanica.ro
oapät opera cäreia el i s-a dedioat. Mun- obositoare, 'dobindeste un sens o ratiu-
oa pentru construirea societätii socialiste ne. Intr-o zi, inginerul va descoperi cä a
presupune maturizarea politicä a constiin- abandonat opiniile sale ruginite. De-a lun-
telor. De aceea fiecare actiune a sa este gul unei evolutii pline de negäri tafir-
o chemaret Si la ce face apel dacä nu la rnäri, de acceptäri $ i de opozitii, el se via
libertatea oamenilor ca sä colaboreze cu apropia de acel ideal cätre care îl lmpingea
el? °Ind Bucsy cheamä muncitorii sä In- munca i conditia sa socialä.
läture Tebuturile el nu le solicitä pasivi- Cäci aceasta este o caracteristicä majorä
tatea, ci oautä sä le cornunice dorinta de a noilor raporturi sociale: totul Indearnnä
a depäsi impasul momentan. Eroul nu im- oarnenii spre identificarea cu viata nä-
pune un pumot de vedere, ci se adreseazä zuintele celor multi, spre implinirea literä
capacitätii de initiativä, de decizie, cäu- cu literä a rnesajului revolutiei socialiste.
tînd ca fiintele lor frustrate atita timp de 0 nobilä insatisfactie ii urmäreste in acest
constiinta libertäii, sä le reintregeascä. proces de däruire care se vrea total si ab-
Dacä masele nu ar avea aceastä constiin- solut. Se aflä In cartea lui Titus Popovici,
tä a libertätii lor i 1-ar asculta pasive, Setea", un moment in care unul din eroii
färä vlagä, urmindu-1 din inertie, s-ar principali, George Teodorescu, exprimä
realiza poate unele Imbunätätiri In pro- !impede vointa de a duce pinä la capät
ductie, dar nu s-ar infäptui acel salt ca- lupta pentru crearea unor relatii sociale in
litativ pe care-I reprezintä socialismul. care sä nu existe stavila reticentelor in
latä de ce eroul refuzá sä recurgä la mä- generozitate i mediocritatea dorintelor
suri de autoritate vorbeste constiintelor. Implinite murnai pe jurnätate. Emu!, tras
Faptul aoesta are o importantä hotäri- de atre Suslänescu, a intrat intr-o circiu-
toare, cäci In cadrul noilor relatii umane, mä unde la o masä beau si discutä citiva
Inunce inceteazä sä mai fie o obligatie Invätätori. Sint beti, spun vorbe mari, se
silnicä, sau, în oazul cel mai bun, o acti- incurcä i privesc In gol. Oratorii Injurä,
vitate lipsitä de perspectivä, devenind o bîlbîie fraze patriotice, improvizeazA aluzii
tmodalitate de a realiza un tel Malt. Ea stupide si mai ales reiau cu voce stridentä
este un proces spiritual, creator, care se dozincile reactiunii. George Teodorescu re-
reclarnä de la un seop. De-a lungul aces- simte ca pe o necesitate sä loveascä defi-
tui prooes convingerile se rnaturizeazä. In- nitiv, total, In aceastä lume. El Intelege
ginerul Isaia Ardeleanu din Orasul de c5 apatia, resemnarea lenesä la bine i la
pe Mures" de Francisc Munteanu a visat räu, spiritul oorupt de sofisme Teprezintä
in tinerete sä elaboreze i sä construiasa terenul prielnic pentru ea aoeastä oribilä
un strung rorninesc, devotindu-se acestei realitate pe care o ere in fatä sä se perpe-
idei care i-a absorbit puterile i sperante- tueze, pentru ca viata sä rämlnä pentru
le. Dar munoa sa, desi rodnicä, mu a gäsit oameni ea el un pustiu fäcut din disperare
tsprijin in vechea asezare socialä. AmAr- urä neputincioasä, pentru ca sä tiriie o
ciunea ecestui esec, care se adäoga altora, existentä singw-aticä färä sä fie iubit
a indepärtat eroul de la o activitate de färä sä iubeascä pe nimeni. PInä sä fi cu-
natura sä-1 satisfacä, 1-a adus In pragul noscut räzboiul, el träise In mijlooul unei
tratärii. Coplesit de prejudecäti, de temeri imense fictiuni in care nedreptatea îi spu-
si de Indoieli, inginerul tasistä apatic la nea justitie, iar abjectia se intitula cinste.
transformäzile prin care trece tam Un orn Totul concura pentru a-i ascunde adevärul
vine Insä Intr-o zi sä-i solicite cunostintele totusi dad ar fi ajuns sä Intelead In-
elanul, arätindu-i cä aspiratiile sale din tinderea putreziciunii, primul säu reflex ar
tinerete se pot realiza In cuprinsul noii fi fost acela de a se tretrage In sine Insusi,
organizäri sociale. Inginerul e sceptic, dar luInd oalea mutä a unui exil interior.
trealitatea vine sä-i oonfirme acest adevär George Teodorescu a Invätat Insä sä jude-
pe nesimtite munca, .altädatä cenusie ce In termeni politici i tie cä indiferen-

111

www.dacoromanica.ro
ta si-resemnarea nu duc nidieri. El e cu- frumos de treabä si el... smintit mai e l"
prins de setea unei actiuni hotäritoare. Spiritul revolutiei infäptuite de clasa mun-
George Teodorescu ere acea pasiune tesutä citoare este de netnteles si pentru Emilia,
din tärie, din ribdare, din consecventà, invátátoarea din romanul lui Titus Po-
care se alimenteazä din adîncimile unei povici Setea". Cind sotul ei, George Teo-
constiinte revoltate de spectacolul orindu- dorescu, se hotäräste sä-si impartä pi-
inn burgheze, donnicä sä infäptuiasa lu- mintul täranilor, ea priveste gestul ca un
mea in care viata sa fie creatie, däruire act de dementä pentru care nu existä nici
totals, in care oamenii sä se realizeze me- explicatie, nici iertare. Curn e ou putintä
reu snai malt, integral. sä renunti de bung voie la proprietatea ta ?
Cuprinderea si Intelegerea noilor relatii Si de ce? Emilia Teodorescu nu intelege
sociale, a personalitätilar care se realizea- cä etica Ili George e rezuttatul unei pro-
zä in cadrul lor, se anatä pentru burghezie funde gindiri. Stringentele ratiunii mai
plinä de cele mai aspre dificultäti. Intele- curind decît seductia simtämintelor 1-au
gerea ei istoric5 s-a inneguratromplet, po- condus la actul moral care-1 defineste. Este
zitia ei de dasä li viciazá rationamentele. nelndoios cä George se simte atasat de
Burghezia nu gäseste nki o cale spre ini- Mitru si felul in care acesta il judecä pre-
ma noilor raporturi dintre oameni. Iar pro- zintä mare insemnätate in ochii säi. Dar
cesul revolutionar care s-a infäptuit ii apa- decizia sa .a fost determinatä nu de aceste
re, In cauzele care 1-au determinat, tulbu- simtäminte ci de obligatiile dictate de lo-
re si neasteptat. Deposedat de fabrick gica strinsä a revolutiei pentru care mili-
Kolosy din cartea lui Nagy István La cea . teazä, a ordinei sociale pe care vrea s-o
mai inattä tensiune" se Intreabä : cum a infäptuiascä.
fost cu putintä, ce masinärie infernalä s-a Cei care au schimbat din rädácini rela-
declansat, cum s-au instalat dintr-odatä tiile dintre oameni vor sä träiascä pinä la
alte relatii intre el si muncitori? Situatia capät destinul pentru care au luptat, ei nu
pe care o taieste i se pare intruchiparea acceptä nici un compromis. Revolutia nu
imposibilului. Noile raporturi sociale au este pentru ei o zi mai insemnatä decit
apArut, pentru el, din neant, ca expresie a altele, ci insäsi viata lor. Mäsura acestei
unei vointe stranii si inacceptabile. Pe oa- pasiuni totale scapä si lui Kodosy si lui
menii acestia oare pinä mai ieri erau mun- Voicu si Emiliei aflati fatä in fatä cu o
citorii lui nu i-a väzut nkiodatá. Nu-i cu- lume In care aspiratiile dureazä pinä la
noaste si nu-i intelege. Isi aminteste, bine- moarte, in care pasiunile Sint coyisecvente,
inteles, cite o figurä, dar mimai atunci cind in care oamenii Sint legati merk de ideile
o priveste desprinsä de ceilalti. Si iatä cä, lor, cäutind sä realizeze o unitate absolu-
In mod brusc, aceastä mash' a intrat in via- tä Mire aspectele cele mai felurite ale vie-
ta sa oa o fortä atotputernicä. Cum sä pri- tii, traind nu intr-o coherentä masinalä, ci
ceapa noile rosturi atita timp cit nu are intr-o ordine superioará. Ei reprezintä o
nici un punct de reper, nici un indiciu? ilurne care nu este un sistem Inchis de ne-
"Tin mereu sedinte, cine se poate orienta voi si de satisfactii, ci o lume capabilä de
dupi ce fac ei", märturiseste Kolosy cu o necontenitá perfectionare, in ',care faptele
disperare grotescä. Ce valoare, ce idee ii oarnenilor nu se conduc dupá norme mora-
cälduzeste si se aflä mai presus de toate le osificate ci dupä legi obiective si in
celelalte? Vor merge, In adevär, cum spun, care Telatiile nu skit rituri si conventii, ci
ping la capät"? Voicul - Ghiocioaia din expresii vii ale realitätii socialiste.
Desfäsurarea" cautä si el sä dezlege ace- Inträ in dinamica noilor relatii ca o ca-
lasi mister. Ce orn, Ilie ästa I Umblä des- racteristicä insemnatä faptul cä existä o
cult si dezbräcat si ii arde de politicä! fortä socialä care combate formele sclero-
Vai de capul lui, smintitul. Ii dai cinci iate de viatä si dä un contur concret nä-
kilograme de bumbac si-i spui sä-si vadä zuintelor inovatoare, Impiedicind ca aces-

112

www.dacoromanica.ro
tea sä se arate slabe i dezarmate In fata cäm o privire asupra felului cum se oglin-
realitätii. Noile relatii sociale Inglobeazä desc relatiile sociale in epica noastrá, sä
In logica continutul for prezenta par- consemnäm ceea ce diminueaz5 din puterea
tidului. El Inseamnä o continuä confrunta- de pätrundere a unei opere.
re cu idealurile supreme, o perspectivä is- Nimeni nu poate nega cá este greu sä
toricá asupra fenomenelor umane. Gratie cuprinzi complexitatea oamenilor noi. In-
lui existenta nu este miscarea haotica, ci tr-un roman alit de bogat In idei ca La
efort ordonator, triumf al leghlor obiective. cea mai Inaltä tensiune", autorul creiazä
yiafa creiazä mereu ineditul, pläsmuieste o imagine literarä reusitä a muncitorului
mereu noul si a deslusi prin urzeala de inaintat, dar autenticitatea ei poate fi in-
forte care par a se ciocni orb, raporturi tr-o mäsurä contestatá. Bucsy este firesc
cauzale, interogIndu-le i descifrind solutia in lumea fabricii, dar apare fals, crispat
contradictiilor, iatä ceea ce face neasemuita In relatiile sale cu sotia. Sufletul säu opti-
putere a partidului. mist, sänätos, reiese din Intreaga compor-
Din päcate, portretele literare ale cornu- tare fatä de muncitori, din felul cum pri-
nistilor Sint, adeseori, incä palide. Chiar in meste i rezolvä sarcinile, dar acasá er
romane interesante cum ar fi Orasul de apare särac i monoton. Eroul acesta
pe Mures" chipul oamenilor de partid apare cärui adeziune directä la socialism este iz-
în culari sterse, ocupind practic, In con: voritä dintr-un.profund act de iubire fatá
structia cártii, un for läturahlic, secundar. de oameni, se aratä, Indatä ce-1 dezlipim
Farcas este o aparitie greu memo- de obligatiile sale obvtesti, sumar In meca-
rabilä care refuzA sa ia fiintä din cele Cite- nismul säu läuntric. Ori ceea ce constituie
va cuvinte i citeva gesturi care-i slut strälucirea noilor relatii sociale este cá,
atribuite. Iar In ceea ce-1 priveste pe Oniga, cadral lor, existenta socialá i cea sufle-
scriitorul nu a gäsit cele mai bune, cele teascä se aflä In cea mai fireascä i ca
mai pátrunzátoare mijloace de a-1 carac- mai organicä dintre armonii.
teriza. In valorosul roman Setea", Ar- Pentru scriitorii nostri, studiul deliberat,
deleanu, acela care ar fi trebuit sä exprime lucid, tot mai profund, al noilor raporturi
o inaltá filozofie asupra vietii, träieste In umane, cu tot .ceea ce ele cuprind inedit,
umbra cärtii, din care se desprinde arare- revolutionar, elocvent pentru destinul a
ori i niciodatä pentru a se contura cu milioane de oameni, reprezintä un mijlor
vigoare. Critica a spus la timpul potrivit de a pätrunde In sfera acelei mari opere
toate acestea si nu are trost sa stäruim. cle gindire si de frumusete care se rhea-
Dar nu ne putem opri, atunci cind arun- mä socialism.

8 - Viata Romineascli nr. 6 113

www.dacoromanica.ro
POEMUL DE LARGA RESPIRATIE -0 EXPRESIE
A POEZIEI REVOLUTIONARE
EUGENM TUDOR

xperienta unui deceniu ju- cadere de Eugen Lovinescu, au dus, in


matate de poezie realist-socia- poezia romineasca dintre cele doua raz-
lista in tara noastra ofera pri- boaie mondiale, la cultivarea unor versuri
lejul unor generalizari dintre straine de realitatile sociale din tara
cele mai interesante: Am asistat in acesti noastra. Ideea de poezie pura", situata
ani nu numai la procesui formarii unei in afara oricarei contingente cu realul,
intregi generatii de poeti, nascuta i plutirea in vag i atemporalitate degene-
crescuta odata cu revolutia - dar si la rind in exercitii formaliste, ca si delirul
acela de maturizare sau de reintegrare in mistic ortodoxist al gindiristilor - cu
uriasa miscare culturala a unor poeti, care substratul lui irationalist si obscurantist
abia acum, In vremea regimului democrat - oglindeau acelasi dispret pentru masele
popular, au dat opere majore pe intreaga de cititori din tara noastra.
mäsura a talentului lor. Teoreticianul sincronismului modernist",
Revolutia a impus crearea unei arte noi. Eugen Lovinescu, a fost totodata i susti-
revolutionare si implicit si a unei poezii natorul fervent al poeziei pure" $ i in spe-
noi, accesibile marilor mase insetate de cial al simbolismului ; criticul de la Sbu-
culturä, de frumos. 0 asemenea poezie nu ratorul" a cautat sa explice" sa ofere
putea sa se inspire decit din realitatea in- cistig de cauza acestei noi directii poetice
conjurätoare. Crearea ei necesita asa dar care gasise adepti $ i la noi. Eugen Lovi-
din partea poetilor o cunoaslere profunda nescu definea simbolismul ca o adincire
a realitäjilor sociale, o cunoastere activä, a lirismului In subconstient prin exprima-
impunind mai ales apropierea poetului de rea pe cale mai mult de sugestie a fondu
popor, participarea insufletita a creatoru- lui muzical al sufletului omenesc". Dar ce
lui la opera de infaptuire a idealurilor so- insemna de fapt fondul muzical al sufle-
cialiste. Revoiutia culturala avea loc la noi tului", sau gindirea rnuzicala" sau te-
in tarä dupä o epoca in care, poezia cu- mele rnuzicale ale sufletului", expresii
noscuse puternice influente decadente. In foarte uzitate de sustinatorul asa numitei
-rästimpul dintre cele doua razboaie mon- poezii noi" ? Raspunsul II aflam tot in
liaie - in poezie traditiile san-atoase Eugen Lovinescu : natura fondului (sim-
realiste s-au mentinut mult mai putin de- bolist, n. n.) Impunea de la sine starile
cIt in domeniul prozei si In special al ro- sufletesti vagi, neorganizate, natura for-
manului. Diferitele formule decadente, mei sugestive impunea solubilitatea versu-
simboliste, hermetice, suprarealiste, ima- lui revolutia prozodica", etc. Asa dar a
giste sau expresioniste sustinute cu pre- poezie In afara rationalului $ i a logicii,

114.

www.dacoromanica.ro
ruptä de-lialitate, o poezie bazata doar lumea veche si cu reprezentantil ei, cu
pe virtutile incantatorii ale formei. De. ca- timpul si cu natura, Inclestarile uriase
racterul antipopular al acestei poezii era care scoteau la iveala eroismul construc-
constient lnsusi teoreticianul ei fervent : torilor socialismului au devenit sursä inepui-
...simbolismul nu poate fi popular ; e o iabila de inspiratie pentru poetii nostri. De
arta de relativa initiere si oricum de rafi- pilda fapta memorabila a unui muncitor
nare esteticä" scrie el. Aceste constatari cu miner, care nu pregeta sa se sacrifice pen-
pretentii de motivare a poeziei pure" nu tru a salva o masina necesara bunului
l-au oprit insa mai tirziu pe insusi Lovi- mers al productiei, devenea un bun prilej
nescu de a face constatarea ca diversele de poezie. Ceea ce la prima vedere ar pa-
infatisari ale poeziei pure", decadente din- rea un fapt apoetic se converteste, sub
tre cele doua razboaie au dus la o com- pana inspiratá a lui Dan Desliu, in lirism,
pleta sarkire a lirismului, In ultima in poezie. lata de pilda imaginea urcusului
instantä la inconsistenta, la disparitia poe- prin zori al lui Toader, eroul poemului Mi-
ziei. Reducerea emotiei la simpla senzatie, nerii din Maramures". Suisul capata o va-
inseamna in adevar pulverizarea si deci loare de simbol, reusind sa dea sentimen-
degradarea lirismului". Insusi criticul si tul iuresului impetuos, al avintului clasei
sustinatorul directiei noi In poezie" cum muncitoare In lupta pentru cucerirea unei
ii placea sa o numeasca, era asa dar obli- vieti noi. Luna-si pierde prin pduri/tai-
gat, de o stare de fapt reala, la asemenea flea vapaie... / Doarme nitre rnuntii suri /
,constatari Intristatoare. Ori nici explora- vechea Borsa Bae/. Prin tacerea raco-
rea inconstientului, a dispozitiilor stifle- roasa, / fratior cu zorii,/ bate ulita pie-
testi primare, neorganizate, nici cufunda- troasá / Toader doinitorul". Pentru ca nu
rea intr-un misticism Intunecat, nu puteau atit faptul In sine, sacrificiul eroului, care
forma puncte de pornire pentru noua poe- si el e motivat de poezie, cit resorturile
zie revolutionara care se nästea dupa psihologice noi, neobisnuite ale eroismului
23 August. Dimpotriva aceste tendinte , sau, implicatiile sale - social-umane - Ii
destul de räspIndife constituiau o moste- urmareste si le dezvaluie poetul.
fire nefericitä impotriva careia poetii no-- Spune Toader, nu cumva / ceasul ti-i
tri trebuiau sa dea o lupta hotaritoare. Ei nainte ? 1 Ceasul meu e inima / inima fier-
au gasit puncte de pornire pentru crearea binte I / Omule, e bezn'afara, / pin la ziva-i
unei poezii cu caracter popular, democra- vreme.../ - Ba eu voi ca sa rasarä / ziva
tic, In traditia sänätoasá a poeziei clasice mai devreme !... Nu e vesel de rä-
si In inepuizabila sursa de inspiratie a chie / nici zánatec nu e / are alta bug,u-
poetilor de totdeauna, In folklor. rie : / Viata care suie"... Luminarea acestor
zone psihologice noi, necunoscute, ale omu-
Ca sä se rupa de subiectivizarea extrema lui eliberat care dobindeste constiinta dem-
la care au Impins poezia curentele deca- nitatii sale atit -de intens si de viu Incit
dente, artistii au trebuit sa traiasca un da impresia ca e ametit de o bauturä tare,
proces adinc de obiectivare. Revolutia le-a iata asa dar un material nou poetic de o
oferit din plin o bogatie de evenimente, reala valoare. Pornind de la admirabila
de fapte dintre cele mai semnificative care idee poetica generata de epoca noastra, de
nu puteau rämtne necunoscute si nerecep- la ideea omului eliberat, descatusat din-
tate de o sensibilitate ascutita. Asa dar tr-o robie milenarä, Tudor Arghezi a creat
sursa de inspiratie a poeziei noi s-a schim- acea Cintare omului" care fixeaza In
bat, mutindu-se de data asta din lumea imagini grandioase, sustinute de un au-
subiectivä mai ales, In afarä, In lumea tentic lirism, evolutia umanitatii de la
obiectivä, In social. treptele ei cele mai de jos la conditiile
Marile probleme ale erei noastre, virtu- Inane de astazi. Cu acelasi punct de ple-
tile neobisnuite ale omului nou in lupta cu care Maria Banus a creat, in poemul

8* 115

www.dacoromanica.ro
-
La portile raiului, imaginea de neuitat a insisi, participanti activi la opera de
splendidei unitäti" la care se ridicä, in construire a noii vieti, a noii societäti, au
epoca socialismului, omul nou, dupä veacuri simtit nevoia sa se adreseze poporului,
de mutilare sufleteascä. marii mase de cititori Intr-o forma directä,
accesibilä si cuprinzätoare. Am asistat in
Intreg este omul acesti cincisprezece ani la reinvierea si
rdsdrind crearea unar specii poetice dintre cele mai
tn splendida lui unitate. diverse, la conturarea unor personalitäti
latd renagterea artistice dintre cele mai deosebite pe tä-
gi nagterea evului nou, rimul poeziei. Aceasta nevoie de comuni-
Mai abisul cumplit, nefiresc care directä cu rnarile mase de cititori,
dintre suf let gi trup, avind in fata exemplul marii poezii sovie-
feird lungile qiruri de umbretratngerate tice si In primul rind al lui Vladimir Maia-
ce se ttrau pe fundul prdpastlei covski, a determinat dezvoltarea, inflori-
strigtnd rea neobisnuitä a poemului amplu, de largä
Vinovafi l Vinovafi ne-am taiscut I respiratie. Se include in aceastä formulä
Vinovafi am mugcat poeticä si balada, avind ca model apro-
din fructul amar gi dulce-al cunoagte- piat balada noastra popularä, si desfäsura-
rir rea epica, dramatica, si izbvcnirea liberk
Dar motivele de poezie oferite de reali- nestavilita a lirismului, abordarea In stil
tatea socialistk realitatea noului ev" cum maiakovskian a celor mai avintate idej
it numeste poeta, sint nenumärate. Tot ceea ale epocii.
ce altä datä ar fi lost considerat de adep-
tii poeziei pure" prozaic, incompatibil cu
lirismul, - idei si fapte - au devenit, in Munca poetului in aceasta perioadä de
conditiile realitätii revolutionare si ale transformari revolutionare se aseamanä
fAuririi unei arte noi, democratice, prilej intrucitva cu aceea a reporterului. Si unul
de poezie. Nu ne mirä azi cä oricare aspect $ i altul sint solicitati -de marile idei si
din realitate poate sä se converteasca in främintari ale epocii, de marile evenimente
substantä poetica. Realitatea e generatoare pe care le träiesc ; si unul si celdlalt tre-
de miracole si miraco!ul cel mai mare pe buie sä se adreseze masei de cititori intr-o
care-I träim cu totii este trezirea energiilor formä directä si nouä totodatä, pentru a
creatoare, a potentelor spirituale nebanuite comunica din multitudinea de fapte si de
ale poporului, capacitatea sa inepuizabilä idei oferite de märetele transformäri revo-
de eroisrn cetätenesc si devotament pen- lutionare acele lucruri care le-au itimulat
tru cauza socialismului. Tot ceea ce respirä fantezia creatoare.
acest suflu eroic al epocii noastre consti- Dar si unul si celälalt trebuie sä
tuie astfel prilej de poezie. transmitä operativ si mobilizator esenta
In raportul säu la cel de al III-lea Con acestor lucruri, proiectia lor pe fondul
gres al scriitorilor sovietici, puetul istoriei. Adesea deci poetul ca si reporte-
A. A. Surkov reamintea, cä träsätura esen- rul, povesteste fapte si le comenteazk Am
tiara' a literaturii sovietice si deci a poeziei asistat astfel la reinvierea poemului epic
realist-socialiste in genere o constituie cu bogatä traditie in literatura popularä
contemporaneitatea. Temele construcfiei $ i In cea cultä. In perioada imediat urmä-
comunismu:ui dicteazd scriitorilor datoria toare lui 23 August, insä, creatorii unor
lor principald de a fi cronicarli mdrefelor asemenea poeme au fost priviti cu destulä
fapte ale poporului, propagandigti activi ai neincredere de cätre partizanii modernis-
ideilor comunismului. Contemporaneitatea mului.
constitute astdzi principala cerinfd. poli- Pe acestia ii indispunea insäsi existenta
tic& artisticd, esteticC. Poetii nostri ei in literatura noastra clasicä a unor poeme

116
www.dacoromanica.ro
de facturä epica. Aversiunea pentru fapt leanu, ant In poemul In satul lui Sahia",
era asa de mare indt, dupà cum se exprirnä cit si In Balcescu". $i vom vedea ca nu
acad. G. Cälinescu, triumful anecdoticului e vorba de niciun paradox. In Bälcescu"
In poezie ii Ingrozea pe modernisti. Cei Eugen Jebeleanu a reinviat In versuri de o
care tagAcluiau epicului puterea de expre- pregnantä si un lirism vibrant chipul erou-
sie In planul poetic, erau aceiasi sustina- lui revolutiei de la 1848. Figura marelui
tori ai teoriei dupä care poezia nu putea fi patriot si democrat revolutionar este pri-
decit simplä notatie intimplAtoare a sta- vitä and din planul indepärtat al istoriei,
rilor si senzatiilor vagi, ori combinatie de conferindu-i-se dimensiuni legendare, Inca
efecte muzicale fära nici un sens. Reinte- pina si fortele naturil, atunci chid eroul e
grarea epicului In poezie a eghivalat cu o prigonit, se intrec sa-1 ajute:
actiune salutarA si innoitoare In procesul (Deli pune capul pe stincd
creArii unei poezii populare democratice. Piatra grea se face bandd
Aparitia runor poeme epice si balade de Si din piatra cit de grea
certä valoare literarä cum sint : In frunte, Omuli face perina")
comunistii" si Balada anului 1933" de
Mihai Beniuc, Mineril din Maramures" cind din planul apropiat al vremii In care
si Lazär de la Rusca" de Dan Des liu, Balcescu apare ca o constiinta lucidA si
Balada toyaräsului cäzut impärtind San- ca un mare iubitor al celor multi si opri-
teia" In ilegalitate" sau Varä fierbinte" mati. In substanta epicä densa a poemu-
de Victor Tulbure, Tudor din Vladimiri" lui sint incluse numeroase pasaje de un
de Mihu Dragomir, Bälcescu" de Eugen lirism retinut, sobru, prin care poetul evoca
Jebeleanu s.a. a dovedit odatä mal mult atmosfera apäsätoare a timpului, suferinta
subrezenia teoniei reactionare dupa care poporului obidit, luminind astfel cauzele
poezia_ n-ar avea nici o legäturi cu fap- revolutiei.
tele, cu actiunile oamenilor $ i deci si cu Dar de la diversele imagini reconstitu-
realitatea concretä. ind tabloul zguduitor al vietii celor säraci
Poezia epica nu exclude fantezia crea- si infometati, poetul trece la o imagine
toare si anai ales nu e tot una cu relatarea globalä ; dimensiunile ei se märesc cuprin-
seaca in versuri. E foarte adevarat ca ime- zind intreg continentul :
diat dupä 23 August au fost unii care, Se-ntinde foamea-n lume, amarnicti fi
dintr-o gresita intelegere in genere a PGe- goald
ziei noi, au scris searbede relatari in ver- Cu trupul lung f i palid, cu sinii grei
suri. Dar nu despre astfel de lucrAri e de plumb,
vorba aid, ci despre piesele valoroase care Ea zeimisleste-n zdrenfe copilul cel mat
evoca dramatic, emotionant, intimpläri, scump
personaje, vorbind cititorilor despre trecu- Cu plete-nfldctirate si numele: Rtiscoala".
tul ori despre prezentul patriei, din punc-
tul de vedere al scriitorulud militant. Imaginea este räscolito.are : spectrul In-
Revolutia a readus in planul poetic, fricosetor al foamei, care se intinde ame-
odatä cu realitätile actuale, si faptele me- nintator, greoi asupra lumii este pictat In
morabile ale istoriei. Au cäpMat astfel tonuri sumbre, apocaliptice, dezväluind
dreptul la intrupare poeticA grandiosul
totodata sensuri istorice.
Imaginea aceasta a grandiosultii istoric
istoric : dramaticele Inclestäri de forte din
dar In care eroul principal nu mai este
planul istoriei, luptele poporului pentru li- o personalitate pregnantä ci o masä de
bertate, figurile eroilar säi. Poezia epicä oameni rasculati impotriva nedreptatii, o
de dupä 23 August si-a descoperit o sursä oferä poemul 1907" al unui alt liric prin
de vigoare In experienta eroicä a istoriei. excelentä, Tudor Arghezi. Comentindu-i
Un exemplu grAitor in acest sens 1-a dat versurile, sustinätorul frenetic al simbo-
un pok prin excelentä liric : Eugen Jebe- lismului si modernismului in poezie, Eu-

117

www.dacoromanica.ro
gen Lovinescu, ii reprosa Inclinatia pole- de o fluenta poeticä inegalabilä, cum re-
micä temperamental. Ori tocmai pe marca acad. G. Calinescu Intr-un articol
aceastä itclinatie temperamental preg- din Contemporanul".
nanta a lui Tudor Arghezi, se intemeiaza In aceeasi ordine de idei, a reintegrärii
lirismul ardent, imaginile sclipitoare ale trecutului de luptä al poporului, In planul
poemului 1907". Poemul se compune din- poetic, in planul eposului, trebuie amintite
tr-o suit de portrete, de fapte, fiecare poernele si baladele lui Mihai Beniuc, Mar-
constituind tablouri vii, cutremurätoare ale cel Breslaw, Victor Tulbure, Veronica Po-
suferintei masei täränesti räsculate si ale rumbacu, poeme care evoca momente din
cruzimii de neinchipuit arätate impotriva istoria luptei clasei muncitoare. Eroismul
ei de clasele exploatatoare. Miscindu-se comunistilor, sacrificiul lor in luptä, con-
Intr-un cadru viguros realist, poetul suge- ditia vietii noi de astäzi, triesc In Balada
reazä cu o putere de evocare unicä sarä- anului 1933", de Mihai Beniuc. Poetul pri-
cia in care se zbätea täränimea inainte de veste aioi luptele clasei muncitoare ca
o mie notiä sute sapte: demne continuari ale unui trecut de vite-
Toate erau din vätni in vdmi, jie i eroism. Intreaga natur a tärii stä
Inchise ca in chingi cu catarämi, märturie acestui trecut glorios de luptä, con-
Cu laclite fi tinuatä pinä In vremurile noastre : Glod
Ca sä pricepi cd fie nici praful nu-ft era de singe / Apa-nvolburata / Valul i azi
rämine, plinge / De ce-a fost odatä / Plugu-ades-
Cä toate grit de tine, intoarce /Firmituri de oase /Ierbile mä-
De mina fi de gura ta streine". noase / Sug pentru mioarce/ Din tärinä
ucla / Singe de voinic / Ce s-a stins cu
Chingile", catarmile", lacätele", titi- trudä / In grinele-n spic". Poernul In
nele" sint tot atitea elemente care, aglo- frunte comunistii" este o continuare cu
merate, sugereazg loarte viu atmosfera de implicatii epice, a Baladei anului 1933"
totafä privatiune in care era obligat sä evocä eroismul muncitorilor grevisti de
träiascá täranul romin In vremea regimu- la Grivita, in luptä cu exploatarea capi-
lui burghezo-mosieresc. Poetul gäseste di- talistä cu intreg aparatul represiv al sta-
ferite imagini de o rarä expresivitate pen- tului burghez.
tru a exprima cauzele profunde, sociale Aceeasi fort moralä de neinfrint a luptä-
materiale ale räscoalei. E memorabilä de togitor comunisti care mobilizeaza i insu-
pildä imaginea rasculatilor asa cum se fleteste lupta de azi a constructorilor so-
desprinde ea din fragmentul O razbu- cialismului o dezväluie si Victor Tulbure
nare". In fata judecätii, unul din tärani da in dramatica Baladä a tovarsului cäzut
la ivealä in cuvinte zguduitoare ura sa impartind Scinteia" in ilegalitate". Aici
imensä fat de asupritori : chipul luptatorului comunist in ilegalitate
Eu ochi in ochi tot timpul cu moartea se profileaza pe fondul sulerintelor po-
i cläul porului ca un simbol luminos de nädejde :
Nu uit cum trece-n glumet de-o clip& Om cu strai seirac
cloud, räul. Si privire bunt
Aduni incet otrava, pint se umple oala, Sufletul fi-e steag
Si-atunci incep in tine svicnirea i Biruind furtunä.
räscoala Pe-unde duci
dai fi rupi fi sfarämi orbefte-apuci Lingä nopfi posace
fi mufti, Tristele uluci
Nu te mai tetni de oameni, de temnifi Casele särace
fi de pufti". Cresc de bucurii
Totul e spus in fraze i imagini de o .tul- Si privesc spre miine..."
buratoare simplitate, sau directitate", dar

118

www.dacoromanica.ro
Poezia incepe tocmai acolo unde existA mentinerii pacii in lume, drantele prin care
o tendintr. Cuvintele acestea ale lui Ma- trece omenirea in unele parti ale pamintu-
iakovski, sintetizeaza un adevar pe care-1 lui, victoriile fortelor noului pretutindent
putem verifica parcurgind peisajul nou al pe glob. Intrezarim aici acelasi proces de
poeziei noastre din ultimii 15 ani. Anali- obiectivare la care a ajuns poezia noasträ
zind citeva poeme ample si cautind sa in acesti cincisprezece ani de realizäri.
aflam in ce constA originalitatea acestora, Obiectivare care trebuie privita totodata
vom deosebi ca o trasatura caracteristica ca o participare directa, pasionata la pro-
a lor - indiferent dacä sint inspirate din blemele veacului.
realitatea socialista a tarii sau dacä abor- AceastA atitydine - inepuizabila sursä a
deazA trecutttl de lupta al poporului - noului lirism - incumba räspunderi si.
aceastä tendintä, aceastä atitudine mili- presupune un orizont vast. Poetul Mi-
tantA a poetilor. SA ne gindim de pilda, hai Beniuc exprima de minune acest pro-
la paemul 1907 de Tudor Arghezi. Poe- ces de participare aprinsä, pasionatä, -
tul recurge la modalitätile cele mai variate dublata de raspundere -, a poetului la
pentru a sugera realitatile din vremea rAs- problemele epocii sale, in poezia Inscrip-
coalei - mergind pina la satira - dar tie" : 12äspunzi de fericirea lumit / Aici,
toate aceste peisagii" cum le intituleazä pe suprafata humii, / In evul luminos si
autorul capätä o unitate prin felul cum nou".
grit infAtisate. Autorul e comentatorul In acest sens, poeme ca : Tie-ti vorbesc,
faptelor infätisate, iar comentariul sAu America" de Maria Banus, Cintec de
exprimä intotdeauna solidaritatea cu ¡Ara- ruinA" de Dan Desliu, Cancerul omeni-
nul Impilat, in spetä cu poporul. Uneori, rii" de Nina Cassian, ciclul Generatia
comentatorul iese din cadrul actiunii si se mea" de Veronica Porumbacu, Räzboiul"
pomeneste adresind indemnuri directe ce- de Mihu Dragomir, Surisul Hiroshimei"
lor oprimati : Ia pe ciocoi ca hreanul I si de Eugen Jebeleanu, constituie tot atitea
dA-1 pe rizAtoare" (Pe razatoare") sau: exemple elocvente de atitudine cetäteneascA
Vezi, dace- ceri tot mila tuturor ? militantä. Aceasta se concretizeazá diferit
Dumitre, pune mina pe topor I" In lirisrn autentic dupä personalitatea si
(Arenda") aptitudinile creatoare ale fiecáruia.
Nina Cassian ne-a dat in Cancerul orne-
In interpretarea fenomenelor din care se nirii" un excelent poem anti-imperialist
inspirä poetii nostri, rAzbate evident acel Atitudinea politic:A a poetei imbracä aicii
suflu nou, puternic, acea viziune clarä si haina ironiei muscatoare fatA de obtuzi-
Malta' asupra fenomenelor, care se numeste mea incApatinatá si agresivä a magnatf-
partinitate. Chiar atunci cind trateaza teme lor capitalului de peste Ocean. Cu senti-
legate de o realitate situatii undeva in tre- mentul superioritatii fortelor päcii si socia-
cutul de lupta al poporu:ui, imaginile apar lismului poeta ironizeazä filozofia" mes-
filtrate de sensibilitatea lucida si ferma a chinä, interesata a regilor uraniului, tri-
poetului angajat in lupta pentru construi- tiului sau plutoniului. latä fispunsul pe
rea unei societati farA exploatare, conce- care acestia If dau la intrebarea ce este
pute din perspectiva noastra revolutionarä. o bazA militara" ?:
Partinitatea poetului reiese si din intere-
sul pe care-1 acordä problemelor epocii 0 baza mi:iiard este un lucru foarte bun...
si din modul cum abordeaza aceste pro- Baza milliard e un fel de bazd
bleme. In ultima vreme se remarcA o lar- Pe care se bazeazd
gire considerabila a sferei de inspiratie, o -Concepfiile noastre despre lume,
tendintä cAtre abordarea unor teme de o Ban: militard e o binefacere, o
importantä universalä. Poetii nostri sint binecuvintare f i o onoare
sensibili la marile probleme ale veacului Pentru micile insule primitiue feird nume,
si de pild5 ii preocupa firesc problema Pentru maruniele rase inferioare....

119

www.dacoromanica.ro
Poeta dezvaluie adin_cputreziciunea intr-o noud zare,
acestei filozofii, Incä din fitTiál care fixeazil
imaginea de ansamblu a poemului. Ba- Eu nu pot fi ucis. Sint pretutindeni.
zele militare americane stilt asemuite Cu tofi cei care suferd i luptd
sugestiv si caustic cancerului care roade Voi cetatea din nou.
fericirea i viata :
Nu trebuie pus globul la microscop
Nu-s necesare Poemul larga respiratie s-a dezvoltat
Lentile, radiografil planetare, ca o expresie adecvata necesitatii de co-
Ca sti convingi poefii, nepoefii, municare directa a ideilor i sentimente-
C existd un cancer al lumii, care lor celor mai arzatoare ale epocii noastre.
uncle apare, El a tentat pe foarte multi dintre poetii
roade frumusefea vigil." nostri de temperamentul i formatia cea
mai diferita. Am incercat sä aratäm ca
Printre succesele pe care le-a inregistrat
poemul de larga respiratie nu putem trece
abordarea poemului epic - de pildä -a
ispitit chiar poeti. prin excelentä lirici cum
cu vederea Surisul Hiroshimei", recentul sint Arghezi sau Eugen Jebeleanu, care
poem al lui Eugen Jebeleanu. Poetnul este au Imbogätit genul cu piese strälucite, do-
conceput ca o cutremuratoare evoCare vedind subrezenia teoriilor moderniste des-
ricä a unui trecut nu prea Indepärtat, a pre incompatibilitatea Intre faptul de viata
carui amintire Inca doare" : poezie. Profetia plinä de suficientä a
Iertare pentru fiece privire unor critici burghezi de odinioarä, cum cä
Ce chiar de-i minglioasd, doare". va veni o vreme cind expresia directä a
emotiunii va fi privitä ca insuficientä i ca
Cataclismul provocat de monopolistii o forma' primitivä a unei arte incepätoare"
americani, dimensiunile sale uriase, Jebe-
s-a dovedit netntemeiatä pentru cä era ba-
leanu le proiecteazä pe un fundal cosmic. zatä pe o totala ignorare si dispretuire a
Glasul vibrant, gray, al poetului, este ¡n- realitätilor istorico-sociale. Niciodatä ca tn
eat-cat de durerea si de indignarea lumii acesti ani de dupa revolutie expresia di-
tntregi. Protestul poetului impotriva cri- rectä a emotiunii in poezie n-a cunoscut
mei uriase cornisa la Hirosima, exprimä o inflorire mai mare, pentru ca niciodatä
atitudinea unei Iumi intregi, ultragiata In ca acum, poezia n-a fost destinatä adeva-
demnitatea ei, In dreptul ei la viatä si la rattdui ei pretuitor : poporul.
fericire. Autorii atrocitatii, capitalitii ame- Asa cum spunea tov. N. S. Hrusciov in
ricani, sint zugräviti în culori sumbre cuvintul sau adresat Congresului scriitori-
Actiunea lor criminala se aseamana urme-
lor pustiitoare ale unui demon al distru- for sovietici, nu a existat si nu existä pen-
gerii. Prin Glasul muncitorului" apare tru poet, pentru scriitor, fericire mai mare
concentrata In poem, in versuri de o mare cleat aceea de a sti cä serveste cauzei pch.
fortä, hotarirea de nestramutat a omenirii porului sau pentru cä : Slujirea poporului
de a opri mina asasinilor, de a mobiliza este cea mai Malta' menire a scriitorilor".
toate energiile constructive ale lumii im- Iar poetii nostri, alaturi de ceilalti oameni
potriva lor : de arta din tara noastra au dovedit prin
lau tot ce-i sufering tot ce-i muncti, opera lor din rastimpul acestor 15 ani c5
le prefac in bucurie au Inteles aceasta inalta menire.

120
www.dacoromanica.ro
CREATORI SI OPERE: V. EM. GALAN (I)
ION VITNER

' nutorul Beirganului" este unul


din prozatorii care au adus o
contributie substantial la dez-
plecsii duc greul in istorie, - noteazei
prozatorul - in rtot ce are ea meiret si
jalnic, ci oamenii dintr-o bucat, oame-
voltarea realismului socialis1 nii in stare s se consacre cu totul idea-
In literatura noastr aotual. Importanta lull); !or - care poate fi bun ;i al tu-
creatiei sale este prin urmare deosebit, furor, sau egoist, marginit, obtuz. Tn viat,
iar analiza eroilor creati de Galan ;i a ca si in literatur, oamenii dintr-o bu-
mijloacelor sale artistice, oferet un bun cat, chiar si atunccind se prefac a fi
prilej de a defini in mod concret in ce complecsi numai pentru a se face inte-
const oalitativ ineditul pe care realismul lesi complec;ilor, apar oarecum ca un
socialist 11 aduce viziunii 4iterare. etolon la care se raporteazei o epoc in-
V. Em. Galan este creator de oameni trend - in toata complexitatea ei reed
dintr-o bucatie. Termenul ii apartine ;i ;i cu toti complecsi' la locul potrivit,
este rezultatul unor meditatii de ordin adica intr-un plan secundar". (Viata ro-
estetic, pentruc revine de citeva ori in mineaso", nr. 12, decembrie 1957).
interventiile sale publicistice, pe proble- Din ferkire, antagonismul pe care Ga-
me de teorie literar. Oamenii dintr-o lan il introduce in caracterologie, inrtre
bucat sint, pentru Galan, cristalizeiri solizi si complecsi, este numai de ordin
ale unor epoci istorice, sift reprezen- terminologic, tluminind o eroare faró con-
tantii si creatorii unor lumi, predestinati secinte, practice pentru arta sa de pro-
prin MAO structura lor solid, cu finali- zator, pentru c autorul romanului B-
tate active'', s fie eroi literati remarca- reigan" demonstreazó in fapt, prin eroii
bili. ,,Epocra noastrei - atrage atentia sal tit de complex, de finei ;i nuantatet
Galan - este door mai mult decit ori- este caracterologia oamenilor dintr-o
care alta, epoca oamenilor dintr-o bu- bucate. Prin Anton Filip, eroul din Bd-
cater. Partial, Galan este un discipol riigan", prin eroii remarcabili ai ciclului
teoretic al lui Gorki ;i el se refer:4 in chinezesc, Galan dezveiluie un intreg
citeva rinduri, la premizele literare ale univers sufletesc ;i etic al comuniFtilor,
- creatorului Mame. Dar spre deosebire al muncitorilor ;i franilor constructori oi
de Gorki, extrem de bogat in nuante, sociolismului, spirite revolutionare svir-
Galan simplificei oarecum lucrurile, sta- ;ind prefaceri fundamentale in viola so-
bilind un antagonism Intre oarnenii din- ciol. Harta sensibilitätii, o psihologiei ;i
)r-o bucatd" si complecsi" : Nu com- constiintei eroilor si revolutionari, a

121

www.dacoromanica.ro
muncitorului, In primul rind, este de o decit au indurat ceilalfi. Dar pia s
precizie si intindere unic, dac nu mä rabde." Forfa lui Ceilugetrasu este de na-
insel, in literatura noasträ de astazi. Un ture! spiritual. El este un autentic artist,
intreg necunoscut - din punct de vedere azvirlit de un destin nefericit in groapa
literar - a devenit cunoscut prin creatia Cufarida. Miinile sale Piu s modeleze
lui Galan. lutul cu un mestesug deseivirsit ;i produc
Golan manifester, in plUs, sub raportul teracota venetiana prima", dupei care se
personaliteifii artistice, o extraordinarti posioneazer Paolo Feruoci, Talianu, an-
aplicotie de a vedea oameni, de a-i auzi treprenorul careimiderriei, Ceilugarasu
;i de a ptrunde In intimitatea univer- muncepe zi si noapte, fär reigaz 0 pro-
sului lor sufletesc si moral. Tot ce infra duce, pentru un derizoriu salariu de ca-
in sfera percepfiei sale, se transformer' reimidar, adeveirate opere de arta pe
in oameni. Din numeirul destul de mare, care Talianul le vinde pe sume fabuloase.
al scriitorilor, ceileirtori contemporani pe in existenta de explootat a lui Ca lug-
marile intinderi depntate ale Chinei, Ga- msu existä o singur lumina : Maria,
lan este singurul core nu a luat cu sine iubita lui, femeie de o frumusefe iesit
nci mirajul peisajului exotic, nici streilru- din comun, pripsit, nu ;tie cum, pe
cirea miturilor, nici uluitoarea bogeifie a lingei el. Talianu i-o rerpeste, o duce in
comorilor artei chineze. Imensitatea Chi- oras, ca fiitoore a lui. Calugärasu- zdro-
nei, ineditul climatului chinezesc, mani- bit, se zbate intre viaf ;i moarte, dar
fest In rtoate domeniile de activitate so- incet, incet, isi revine ;i incepe din nou
ciol i spiritual, Galan le-a cristalizat s munceasca. Inchis in magazia lui lu-
in cifiva eroi (Han An, Tin 5i-lou, lu Pau- creme! zi ;i inoopte, ferindu-se de privi-
tin, Han Ti-sian, etc. etc.), primii eroi chi- rile indiscrete ale caramidarilor. La
nezi ai laeraturii romine. Din acest infundarea cuptorului de ceireimid Cedu-
punct de vedere, cazul Jui Galan este grasu aduce in brate : o matahalet
unic la noi pi demonstreaza deosebita mare, mare, atit de grea, incit de la un
sa aplicafie de-a crea oameni vii, care pas la 01114 credeam c-o s-1 doboare
triesc cu intensitote 0 se misc impe- o sei-I fac una cu peimintur. intr-o
tuos, in arfirmarea unor imari idealuri bat noapte, cuptorul este desfeicut in
de viat. Dincolo de arta mature!' a pro- prezenta Talianului. La lumina felinarelor,
zei sale (sau prin ea), Galan este, un ar- pe marginea cuptorului apare Maria :
tist avind, rintr-un grad Malt, cultul omu- Sedea in picioare, dreot, uitindu-se in
lui nou. jos celtre noi... 0 Marie - Doamne, cum
Inceputurile literare ale lui V. Ern. Ga- de n-am simfit in dipa aceea nici un fel
lan se exerciter in douei direcii, cu totul de roine ? o Marie goalei si frumoasei,
diferite. Crarniclarii" este o nuveld asa cum o fcut-o m-sa si cum ar fi
tragicei, nu Jipsifer de melodramatism, crescut-o percatele". Alturi de Talianu
avind ca decor groapa Cutarida (care-I privitorii sint in extaz, end brusc lutul
va atrage, cu mult mai puternic, si pe creat de Ceilugeirasu se inaltä ca de un
Eugen Banbu, in etapa debutului sau li- stat de orn si se preibuseste in capul an-
terar). Calugarasu, eroul nuvelei, prefigu- treprenarului, uciginr6u-.1 pe loc. Acheta-
reaza,seria oamenilor dintr-o bucater, torii nu pot afla nici un vinovat, iar Ca-
pentru care V. Em. Galan manifest pre- lugeirasu dispruse far urrnei citeva zile
ferinte. Aparenfele eroului sint menite se' inainte de desfacerea cuptorului, astfel ca
insele un ochi superficial : Era gingav, nu putea fi bemuit. Un singur ochi, al
;i din pricina asta nu-i plcea ser vor- povestitarului, vzuse o umbra inaltind
beascei. Pe drept sou pe nedrept, oame- statuia si azvirlind-o in capul Talianului,
nii îl fineau de zeinatec. La inceput, ca o umbra care aducea cu sculptorul dis-
tofi slabii, a avut de indurat mai mult peirut, dor povestitorul a tcut, cu dis-

122

www.dacoromanica.ro
cretie. Peste multi ani naratorul aude c cronicreascä a Renasterii italiene
intr-un sat din preajrna Bacului s-ar (sec. XVI), Potopur porneste de la un dal
afla un creimidar srac, allugeircqu, istoric real si anume disputa teoretic
impreund cu femeia lui Mania, amindoi dintre matematicionul si astronomul Jo-
beitrini i arnariti. hann Stoeffler, prevestitor in niste efeme-
Creimidarii", povestire de atmosfer ride astrologice al unui uria; diluviu
;i intrigei romanticä, oareoum hoffman- pentru anul 1524 ;i Agostino Nifo, filo-
nianä, vdeste aptitudinea lui Galan de zof scolastic, care in reispunsul su (De
a creiona siluete vii, care träiesc ;i se falsa diluvii prognosticatione, Neapole
mi;c chiar atunci end skit construite din- 1519) combate cu competentä asertiunile
tr-un material rudimentar. astronomului german. Räspunsul era cu
Aproape in acekisi timp cu elabonarea atit mai necesar cu cit prevestirea lui
nuvelei sale tragice, prozatorul incepe Stoeffler provocase o mare neliniste in
sei publice in Scinteia" din 1946, in ca- cercuri foarte lorgi, mai ales germane,
drul marei oampanii electorale din acel ;i o extraordinarä scumpire a mijloace-
an, Memoriile agentului electoral Teic lor de navigatie.
Pasre". Timp de citeva luni cifitorii au Tntr-o bun pastis de stil oranicresc,
urmärit, intr-un excelent foileton zilnic, prozatorul reconstituie viata la curtea
avatarurile unui agent electoral al parti- papalä, meschinäria intereselor financiare
delor istorice, dezväluindu-le memorialis- ale papei, care cautä alcätuiascä
tic tunpitudinea, combinatiile politice te- o flotei cu ajutorul cäreia s jefuiasc
nebroase, jaful in avutul public, teroarea aurul tinuturilor indepärtate ale chitailor,
exercitatä asupra maselor, etc. etc. indienilor ;i patagonilor. De pe urma
Cu memoriile lui Teic Pasäre, Galan cupidittii papale profit in primul rind
se manifestä ca subtil prozator satiric, cardinalul Marcianus Lombardus, trimis la
utilizind o ironie find, swiftian, in sen- Altona cu sumele prevzute pentru con-
sul reducerii la absurd a adversarului., in structia corbiilor necesare. In cltoria
mod metodic ;i cu toatei seriozitatea. sa, cardinalul, spirit viu si interesat de toate
Teic Pasre relateazä amänuntit, pasio- manifestärile epocii, aflei de prevestirea
nat, difenite aventuri aie existentei sale lui Stoeffler, de unde toat intriga nu-
de agent electoral, cu un limbaj pitoresc, velei. La intoarcere Marcianus, care ab-
cu inteligentä ;i vervä narativet. Viata sentase mult limp, este destituit, dar cu
politicä a partidelor reactiunii este v- banii sustrasi comenzii papale el devine
zutä astfel de un observator intern si neguttorul Marciano da Sandrio si fiind
cetatea adverse' este distrus, cu ironie detintorul secretului flotei construitä in
nocivä, nimicitoare, nu printr-un asalt al tainä la Altoona, poate s se prezinte
zidurilor, ci printr-un atac pornit dinewn- inainte de termenul fixat la ;antierul me;-
tru. In orke caz, Intr-o vastä literaturä terului Hans Krammer, care-i pune la
electoral, cu veche traditie in presa dispozitie coräbiile, färä ezitare. In ace-
noasträ satiricä, Galan creazó un erou layi timp fostul cardinal multiplicä si
memorabil, rezultat dintr-un aliaj de spi- imparte astrologul lui Stoeffler impr-
rit practic frust, bun simt ;i ¡osnicie, stiind panicä si märind, drept urmare,
spirit critic ;i slugärnicie, ironie si do- pretul coräbiilor. A¡uns la Venetia Mar-
rintä oarb de parvenire. Prin pana pro- ciano de Sandrio i;i vinde flota pe un
zatorului, Teicä Pasre povesteste cu pret fabulos, citeva corbii fiind date
umor captivant, indeletnicirile sale de chiar papei ;i se retrage linistit intr-un
agent electoral fiind narate, nu odatä, cu oastel somptuos. Coräbiile cumpärate,
un comic buf. papa le incredinteaz unui navigator re-
Tot ca autor satiric se manifestä Ga- putat, in vederea expeditiei plnuite,
lan si in nuvela Potopul". Reconstituire dar trimisul destinet sä inmulteasc aurul

123

www.dacoromanica.ro
papal se ded pirateriei pe cont propriu dem, colonialism) :ridicatul aurului si
In apele Mediteronei, arborind pe ling al podoabelor nu era ingduit de Dum-
steagul traditional al pirtifilar si flamura nezeu deat in apele indienilor, ale chi-
statului papal, intr-o nimerit alturare. tailor ;i ale potagonilor acestia fiind
Hronicul popilor din Florenfa" este tofi pgini ;i fiind slsluifi in .locuri de-
evocat au finei ironie in perspectiva unei pärtate".
finalittifi precise : dezyluireo carocteru- Tn Potop" ne afIm in fata unui umo-
lui lumesc, economic, al superstifiilor, rist care ride refinut, discret, la modul
ereziilor, zvonurilor cu caracter mistic : oarecum englezesc, dar pe motive bine
Asador - scrie autorul - pentru ca isto- intemeiate, prin subtilitate ;i ironie find.
virea intru care au trit vlädicii, mirenii, Nuvela - am vzut - este o ficfiune
infelepfii sicronicarii de acum patru pornind de la un fapt istoric redl. In
veacuri s nu se fi irosit degeoba, pof- cadrul ficfiunii, cu aluzii permanente la
tesc pe cititor s se intoarc la inceput, realitfi trecute, prozotorul si-a luat li-
s citeaso invftura incodat, si, cind bertfi faf de istorie, diformind-o in
o auzi zvon de potop ori de age' neno- sensul necesitfilor intrigii sole. Astfel
rocire, s se gindesc bine la sfada Agostino Nifo e prezentat ca modest
core s-a iscat mai de mult intre inveitatul invfat al curfii papale, re:mph:A-it pentru
Agostino Nifo si räposcaul astrolog din serviciile sole cörturire;ti cu bani de ar-
Ulm, Johann Stoeffler, - si s ia aminte gint au zimfii pilifi numai pe jumtate",
de nu cumva intr-un loc oaresicare, in si de mama', din care inveifatul isi tirgu-
faro nemfilor sau intr-alt parte, cineva ie;te la dugheana unui anume Pietro
pofte;te s vad pretul coreibiilor sl- Catrenzi... o pereche de Ind:1116H aproape
tincr. Dar, dincolo de aceastä finalitate nepurtate". Imaginea, nu lipsit de umor
marturisit, proiectia satirei este cu mult ;i ironie, este neconform cu adevrul
mai large:, extinzindu-se asupra institufiei istoric.
strävechi a papalitfii ;i dezyluind ros- Astfel Agostino 'N'ifo nu a fost un ins
turile economice ale luptelor religioase menit s poarte inceilfri aproape ne-
;i ale religiei insesi. Satirá anticlerical, purtate". Autorul pamfletului De falsa
fare, ostentatie, nuvela Potar creazd per- diluvii prognosticatione" era intimul, pro-
sonajul pitoresc al cardinalului Marcianus tejatul papei Leon X ;i mandatarul aces-
cruia : ii mersese buhul li pentru iscu- tuia in problemele filozofice ale timpului.
sinfa cu care minuia jocul zarurilor, pre- Tmpotriva tezelor, cu caracter laic ;i par-
cum si jocul tablelor persiene;ti ori ar- tial materialiste ale lui Pomponazzi, pri-
bepti - numite-n vremen noastr crfi de vind caracterul muritor al sufletului
joc iar atunci torocchi" - cum ;i pentru omenesc, Nifo scrie, la indemnul papei,
felul de a stpini si a stirni multe alte lucrarea De immortalitate animae" (1518),
jocuri ce se obiruiau prin hanuri ; jocuri aprind misticismul averroist. Nifo a
care, din voia Domnului, sfirseau tot- fost un filozof scolastic cu reputafie la
deauna cu trecerea aurului din buzunarul curfile din Neapole, Padova, Roma, Nisa,
drdmefilor bogafi In buzunarul sfinfiei Bologna, Palermo, uncle preda, cu jovia-
sale". litate, intr-un -stil oratoric nu Ilipsit de
Nu lipsit de umor, in iprocrizia ei umor ;i anecdotic, foarte prefuit in acel
naiv, este si scnisoarea papei Leon di- limp, credinfele sale filozofice, idealiste
tre piratul apelor mediteraneene, pe va- sf mistice, construite pe teze luate din
sele furate,scrisoare prin care caut Aristotel si Averroes. Pentru activitatea
s-I induplece pe fur s reyie la senti- sa, papa Leon X l-a investit cu titlul de
mente mai bune si in care transpare conte palatin, Nifo nefiind prin urmare
mentalitatea inaltului pontif, cu privire un umil slujba;, cuttor de incIfri
la piraterie (am spune, in limbaj mo- uzate, ci un membru al aristocrafiei.

124

www.dacoromanica.ro
Pe de altö parte papa Leon X este pre- S ne fie iertat precizarea pe care am
zentat cu totul unilateral ca un ins cupid fcut-o, dar, data prozatorului ii sint in-
preocupat exclusiv de problemele tezauru- gduite lice* istorice, desigur cii nu pot
lui, cu îrclinrj mistice. Adevrul este di fi blamate digresiunile criticului.
fiul lui Laurenfiu de Medici, interesat de-
sigur, ca oricare alt papa, de cresterea
finanfelor proprii, indiferent de cile indi-
cate pentru aceasta, a foist un prelat Tn evolufia sa ulterioar, Galan reu-
foarte laic in rnoravuri, un mare amator neste cele dou direcjii ale debutului
de petreceri burlesti si bufonade, trecin- Proza sa nu se dezvolt exclusiv in sensul
duli timpul in preocupri frivole si in satirei, asa cum s-ar fi putut crede, din pa-
mijlocul unei curfi fasfuoase, extrem de siunea evident pentru acest gen dovedit
mondene. Dint() lo de toate viciile, al cu memoriile lui Teic Pasre ;i avataru-
cror enfuziast exponent a fost, Leon X a rile eclesiastice din Potop', dar inte-
. fost ins si protectoruf lui Rafael, Michel- greaz viziunea satiric intr-un proces
Angelo, Corregio, a creiat mari biblioteci creator complex, in care risul si durerea
si a consfruit bazilica Sf. Petru din bartii coexistä. Tn toatei creafia sa existä un filon
luafi pe indulge*. Leon X nu a mai de umor, care pe alocuri se manifestä
apucat anul 1524, fatal prin cliluviul pre- expfoziv, räminind de cele mai multe ori
zis de Stoeffier, pentru c a rposat in latent, ca manifestore a unei puternice
anul 1521. inerederi in om si in destinul
In ceea ce priveste matematicianul si sew istoric. Acest filon umoristic, nelipsit
astronomul german, prezentat ca sastrofog de o dozei de ironie superioar, in sensul
mincinos din cetatea Ulm', el a profesat bun al cuvintului, confer marilor drame
la Tübingen, unde a Wait Intre 1472 si ;i lupte umane pe care le nareazei, un
1530. Prin urmare este cu neputinf 'se" fi suflu optimist, chiar atunci cind ochiul su
murit cu opt decenii mai inainte de eveni- fixeaz infringeri si suferinfä;
mentele relatate in nuvel, osa cum afirm Caraateristic in acest sens este romanul
prozatorul. Stoeffler a prevestit nu numai Zorii Robilor", In care noscoalele tetra-
diluviul anului 1524 dar, pe baza unor nesti sint privite dintr-un unghiu inedit, in
calcule complicate, ziva precisä a pro- bogata literatur inchinatO zguduitoarelor
priului su sfirsit, din cauza unui conp evenimente din 1907. Pe Galan II intere-
grey care-i va cdea in cap. Dace', in seaz, cu precdere, legaturile care au
cazul diluviului, a gresit, nu tot astfel s-a existat intre muncitori si franii räsculafi,
Intirnplat cu propriul su final. Legenda prin urmare o problem de tradifie a
spune c in ziva fatal& sorocit de el unui fapt istoric fundamental pentru ase-
insusi, Stoeffler a stat inchis in caul, nu zarea noastra socialistä : alianfa dintre
a primit, din prude*, decit cifiva intimi muncitorime si fifireinimea srac si mij-
si spre sear se gindea satisfcut cO a loca;, sub conducerea partidului clasei
invins termenul nefast. Spre a se destinde, muncitoare. Zoril Robilor" valideazö ar-
din incordarea atitor ore de grea astep- tistic ceea ce documentele istorice orate'
tare, s-a suit pe un scaun pentru a lua o - cu prisosinf si anume existenfa fradifio-
carte dintr-un raft indepärtat al bibliotecii nal a legturilor dintre muncitori si f-
sale. Raftul s-a prbusit, ou crfi cu tot, rani, pasiunea depus de pturile munci-
in capul neferkitului astronom, indeplinind toresti avansate pentru eliberarea din
sumbra prevestire. exploatare a maselor fremesti, in pe-
Pentru un umorist de falia lui Galan, rioade isforice foarte grele, &id lipsa unui
destinul lui Stoeffler ar fi fost poate mai partid revolufionor nu putea asigura suc-
interesant chiar decit acela al cardinalu- cesul deplin al unei asemenea lupte
lui Marcianus. dificile.

125

www.dacoromanica.ro
Tn parcul muncitoresc din Pascani existei dominate"' de blIndefe ;i Infelepciune. Ava-
un monument ridicat In amintirea reis- tarurile viefii lui Dima sint Inspimint-
coalelor freinepti de acum 50 de ani ;i taare, dar uricqul le-a suportat cu demni-
a sprijinului dat feiranilor de muncitorii tote, extreigind illcuri din fiecare neferi-
din orris. Pe placa monumentului stei scris : cire. Constiinfa sa este animat de o dia-
Tn amintirea luptei muncitarilor de la lectic profund in simplitatea ei, izvorul
Atelierele C.F.R. Pasicani care, In martie optimismului su intangibil : - Stai... si
1907, au eliberat pe capii räscoalei frei- te uifi cum bat valurile Intr-un mal ; si
nesti arestafi, din trenul care-i transporta malul Ifi pare trie, iar valurile se sparg
spre inchisoare..." In el si trec Inainte, trec. Trece unul, zece,
Nucleul rornanului Robilor" Il o sut, o mie si o mie de mii de valuri,
alceltuieste acest fapt istoric. Romancierul ;i fiecare sap, ud, Inmoaie, roade, dar
reconstituie cu minufiozitate imaginea de vzut nu se vede nimic. Si Intr-o bunä
viefii muncitoresti, la Inceputul secolului zi,uite, mai vine un val - si malul se
XX -, In ora;ul provincial al Moldovei. preibqepte dintr-odat biruit. Si n-a fost
Ne dupe" trädarea generosilor decit un val. Dar valul ista, vite, de/ la
arientarea lor distructiv se mai face re- ivealei toatei treaba valurilor ce-au trecut
simfitei, stinjenind eforturile depuse ae un mai Inainte".
meinunchi muncitoresc animat de spirit re- Dima este impresionat de lupia munci-
volutionar, In scopul refacerii si consoli- torilor ceferisti din Pascani, cunoaste apoi
drii mi;crii socialiste. Vechea mentali- un revolufionar de pe crucistorul Po-
tate, pasnicei cu ori ce pref, mineaz temkin" si-i ascultei cu sete Indemnurile,
constiinfa, altfel onestei, a unui btrin astfel c participorea sa la reiscoal este
muncitor .si activist cta Raman Lupu. animate/ de o infelegere acrincei a eveni-
Traiectoria lui, In lumina evenimentelor mentelor. la parte alturi de muncitori In
dramatice pe care le träieste, nu este gala Paglani, la eliberarea franilor In-
nici linear si nici continuu ascendent& chisi in vagoanele de vite, este arestat si
Numai end focul räscoalelor se aprinde, suportei cu Ririe inflexibilei, desi bätrin,
el Infelege c activitatea revolufionará soarta frafilor sell de suferinf. In finalul
este singura In stare s rezolve proble- romanului Dima alungat de mizeria din
matica social& iese din pasivitate, ader sotul seiu, devine munoitor pe lantierul
la linia politicä a lui Frimu, devenind un unei fabrici in construcfie. Tntimpleirile
activist ilegal al miscrii muncitoresti si existentei sale agitate, se inchid pe o
ardent sprijinitor al cauzei reisculafilor. frumoasei imagine monumentalä ;i sim-
Figura lui Roman Lupu, dezbaterile in- bolicei : L-am aflat pe Gheorghe Dima.
terioare ale beitrinului i onestului munci- Stätea in picioare, lîng focul lor, de cine
tor, pentru a geisi adevärata cale a unei ;tie cit vreme, inalt, cu prul alb, invio-
activiteifi cu adevrat proletare, se deta- rat usor de boarea senii, sprijinind parcel
;eazel din paginile crfii, dau personajului pe um& constelafiile orizontului depeirtat".
un puternic relief. De fapt, romanul este Cuplub btrInilor este Inconjurat, In ro-
dominat de un cuplu de beitrIni. Legat de man, de o multitudine de personaje, mai
Roman Lupu si proiectindu-se monumental, rnult sau mai putin episodice, din diferi-
pe fundalul istoric al cärfii, apare Gheor- tele medii sociale pe care miscarea epicei
ghe Dima, unul din conduceitorii reiscoale- le antreneaza. Desi pe un al doilea plan,
lor feireinesti. Veteran ;i erou al räzboiului ca relief 1i ca prezenf, nu poate -fi igno-
pentru independenf, trecut prin cazne rat un personaj ca Petrescu, muncitor
Inchisori pentru Indräzneala de fi ape,- turnätor, spirit revolufionar de o frumoasä
rat dreptul la viafei, Gheorghe Dima, in fermitate, care Indur inflexibil represiu-
anii beitrinefii sale, este un uric]; sadove- nea polifieneasc, dup reiscoale, feir sä
nian a ceirui forte/ fizic excepfional este accepte pactul cu liberalii si, prin urmare,

126
www.dacoromanica.ro
treidarea muncitorilor, pe care autoritätile firesc, cu putintei. Un nas cu temelii poate
i-o propun, in schimbul elibereirii. Din cam prea largi, inltate ins& la inceput
masa tranilor reisar figuri de reisculati ca normal, drept, ca ori ce legitim acoperis,
Fomete, Gradic, Gurie al lui Bordeian, al radeicinii mustätilar, si abia rnai apoi,
jar din mediul midi burghezii politicianiste de la jumeitate inainte, pornit indrznet in
un-sMirel Pascu, tinr avocat generos", vint, ca o tromp& intinzind pin cine ;tie
fost socialist trecut la liberali, versat in unde o pereche de nri lungi ;i proase,
manevre politice, organizalor, Impreunei asemeintoare oarecum cu cusul interior
cu Solomon Zoifer, bogeita; liberal, al al urechilor de mgar". Tipul domnisoarei
unui pogrom in urbea Pascanilor, destinat Vrinceanu, mosierit din Costesti, beib-
s precipirte cderea conservatorilor. tie mruntic, stafidit, imbreicatei intr-o
Zorii Robilor" este un roman al unor polcut veche ;i o sumedenie de saluri,
. medii sociale variate, cercetate de un ochi toate negre", care protesteazei vehement
inteligenrt si priceput in a detasa figuri cind e numitö doammi (- Nu doamnä,
reprezentative din masa inform& Roma- domnisoar I... Eu is chiar domnisoar I...)
nul surprinde si mari miscri colective. - este irezistibil, iar ticul ,,dornnisoarei",
Reiscoalele teireinesti au un ritm lent, mol- cu paharul de apei cerut de repetate ori,
corn, moldovenesc, si cu toate c ocupti pine!'la plictis S i istov, ;efului de gar,
un spatiu destul de mare, se aflei prin aminteste de Caragiale.
lips de emotivitate pe un plan secundar. De marele maestru al satirei si umorului
Reisculatii lui Galan sint parici si nu fac national, aminteste si preferinta lui V. Em.
veirsare de singe. Cind stitenii din Robi Galan pentru elementul auditiv in tipolo-
pun mlna pe boierul Grigare Virnav, sa- gia uman. Un glas omenesc ii evoc o
trapul lor, intre ei si boier are loc un intreag istorie, pe care o relateca cu
lung, foarte lung ;i sftos dialog, la capei- realei satisfactie. La Galan pasiunea pen-
tul ceiruia boierul are toemai bine posibi- tru timbrul, r inflexiunile, particularittile
litatea s scape si s se inchiclei in conac. vocii umane, este atit de evident& Inca,
Cu milt mai vie, prin varietate de pla- de multe ori,, ai sentimentul c vizualita-
nuri (autoritätile, mase, oameni politici tea nu-i slujeste decit la precizarea unui
cii burgheziei) si miscare, este steno elibe- contur care a existat, prefigurat in amplul
rrii tranilor din vagoanele plumbuite, in ecou al scnoriteitii vocale. Nu arareori
gara Pascani. portretul satiric se reduce la inregistrarea
Prin limbaj si eroi (Gheorghe Dima, in glasului, cum este cazul rornancierului"
special) romanul este al unui bun discipol Zorz Canicula-Purcua, protejatul banche-
al artei sadoveniene, feirei ca aceasta s rului Chrisovelli : Aaaa, interesant, inte-
fie singura experientä util prozatorului, resant L.. In planul intii, te-i ? 0 femeie,
la acest debut romanesc. Filonul satiric o fate"; de baron, da ilegitim. Si baronul
atit de specific artei lui Galan, se exer- o infiazei, si-o creste, si-o iubeste, si ea
cite" din plin in Zorii Robilor", atunci nici nu stie despre m-sa nimic. Si baranul
end in scen apar reprezentantii burghe- o creste la sar, in castel (di are s-un
ziei si mosierimii. ccistel la surd, pe mosie, cu sluzi, cu fe-
Mirel Pascu, avocatul generos", este un tiori, cu lachei). Si fata creste si nu cu-
Catavenrou, la modul serios, minuind cu noaste alt brbat propriu zis decif pe
abilitate frdza patrictard si demagogic& baron. Niti un brbat ! Si fata-i blond&
Portretul domnului Tufescu, procurorul iar baronul tot blond. Seamn 1 Si fata
Rilticenilor, este trasat din excelente iinii il iubeste, il iubeste !... Pe urmei intepe vo-
caricaturale, care semnaleaz exclusiv lumul doi. La douzeti si tinti de ani baro-
prezenta organului olfactiv : ,.,Nu, nasul nul o mrit. 0 mrit cu aft baron". In-
domnului T,ufescu nu era artificial. Era un ventatorul deteismului" (adicei deceism,
nas adevrat, crescut in modul cel mai de unde si numele personajului, in sonori-

127

www.dacoromanica.ro
tafile lui reale, George Canicula-Pour- mediul boieresc ;i burghez, sint reliefate
quoi), figur episodic, este un indepeirtat in contrast cu drama lui Dima ¡efuit de
ecou al lu Agamif Dandanache ;i par- peimintul su, i a franilor care asteapt
kularitelfile sale vooale, inregistrate cu zile intregi In plaaie, momentul crucial
exces, nu ofer formukt oea mai fericit, al alegerii solciei.
din punct de vedere artistic. Din partea Optica social o romanului, captivantä
prozatorului tendinfa este, Ins, cu nepu- prin ineditul ei,_este urnbrit de proiec-
tinf de stpinit i excesul fonic va fi re- tarea neveridic a problemelor prezen-
petal., nu °data, de-a lungul creafiei sale. tului In epoca 1907. Legturi le firepi
Arta satirei ;i a ironiei fine, este pe de- dintre muncitori si feiranii rasculafi sint
plin realizat In Zorii Robilor", prin hiperbolizate. Pe alocuri rscoalele sint
Sa Ida din OstroV", capitol demn de a veaute In proiectia exagerate: a unei
figura In ori ice antologie a prozei satirice adeveirate revolufii, condus de ctre
actuale. muncitori. Capita lul Asa Hu! ceru-
Membrii aristoorafiei pas:Carlene vor lu Incepe cu un instructa¡ revolufionar
s se Inscrie In analele istoriei ca gene- detailat, la care muncitorii con;tienfi"
rafia de la Expozifiune" ;i pleinuiesc sei Hie Nastaciuc si Dragomir Proca îI
trimit la expozifia jubiliar, de tristä supun pe nedumeritul Gheorghe Dima,
amintire, din 1906 o salcie piing:Moore uluit de cuvinte ca miscare", mi-
de la Mircepi, din frumoasa lunce: romi- siune", discipline. Planul de lupt expus
neascei pe care a cintat-o Vasile Alecsan- lui Dima are aspecte militare : Numai
dri". Mo;ia Virnoveni fiind I:Ise: mai se: fim deajun;i ;i s-avem o infelegere ;i
aproape, salcia de la Mircesti", este o adicei o rinduial... mai
aleas Intr-un astray de pe pmIntul ceva ca-n armate. De discipline: militar
boierului Grigore Virnav, astray pe care vorbesc si discipolii simbolicului Tarc,
Gheorghe Dima, trudind o .viafei de orn, iar asaltul fremimii asupra la;ilor este
a consolklat cu ajutorul unei splendide vzut, de infleicaratul Petrescu, sub priz-
slcii, pmintul misceitor. In mijlocul unei ma formafiilor militare perfecte, creind,
adevrate solemnitli, cu o larg mc- de fapt, o nedumerire asupra e;ecului
bilizare a franilor ameirIfi si rnizeri, unor astfel de mi;cri organizate In mod
salcia e scoas, cu reidekini cu tot, ;: desvirsit.
trimis, Impreun cu citeva vagoane din Unele person:* nici nu pronunf cu-
peimintul falsului Mircesti, la expozifie. vintul reiscoale, ci numai pe acela de
Agitafia In jurul salciei, alegerea ei de revolufie. citeva zile - vorbe;te Dra-
ceitre doamna Florica Mufescu, pe lîng gomir Proca, poate se: se schimbe In far
care se depun insistenfe (Du'ce: Florica toate cele. Dace, revolufia s-o porni asa
fie-fi mile: de noi Duduca Florica, noi cum trebuie, apoi..." Muncitorul turneitor
la floricele, la poezele, la de-alde astea Petrescu, animatorul muncitorimii p;cei-
noi nu ne pricepem... Saida mata trebuie nene, fine la un moment dat un lung
s-o alegi... Salcia va re:mine In istorie..."), discurs tovara;ului su Ion loan, In care
febrilele pregatiri ale autoriteifilor pentru reiscoalele sint propriu zis abandonate in
scoaterea ;i transportarea salciei, dizer- favoarea momentului revolufionar, pe
tasiunea" boierului Fnic Bonachi, fi- care Petrescu II vede iminent dezar-
nute: lui Gheorghe Dima, zdrobit de du- mm soldafii, instituim o putere prole-
rare in fafa distrugerii singurului su tare: In tirg, formm un detasament mobil,
avut, Sint elemente ale unei largi compo- un tren cu oameni Inarmafi, muncitori ;i
zifii satirice, In care ignoranfa, vanitatea, feirani - ocupm grile si tirgurile spre
agitafia steril, slugeirnicia, ipocrizia, in- Iasi, pe urme: spre Flticeni, dupe: ago
diferenfa fate: de durerea freineasc, a spre Bucuresti dac-o trebui... Ne trebuie
personajelor de diferite categorii, din un manifest care se: dea reisculafilor te-

128

www.dacoromanica.ro
luri, care s crate tranilor có toat fra- ca actiune. Drept urmare pagini intregi
mintarea lor se duce de rip, dac nu ale romanului sint parazitare, rscoalele
imbreit4eazei telurile revolutiei proletare... sint practic abandonate pentru c este
Un manifest care s ne Inv* ce'sä apeptatel revolutia, jar aceasta nu se
facem cu tirgurile pe care trebuie s le manifest, pentru cei nici istoria nu a
ocupm, ce sei facem cu autoritätile inregistrat-o.
vechi..." Romanul a fost salvat de la epc da-
Tntr-o atmosfer de entuziast difor- toriiartei narative a prozatorului, in-
mare a adevrului istoric, nu este de teresului suscitat de personaje ca Gheor-
mirare c teiranul Marcu Brefcu face pla- ghe Dima i unor capitole sau episoade
nurile unei gospodriri colective a vite- in care se exercit din plin verva satiric,
lor satului, cu detalii in ceea ce privepe atit de familiarei prozei lui Galan.
Impeirtirea produselori ci0igului. Dace' De altfel, cu Zorii Robilor" se incheie
nuvela Potop", ca anecdote' anticleri- un intreg capitol al creatiei lui V. Ern.
cal& nu suferei in urma diformeirii ade- Galan. Trectitul istoric, mai mult sau mai
vrului istoric, romanul Zorii Robilor", putin apropiat, este peirsit pentru con-
ca frescei a unei mari micri sociale in- temporaneitate. Prezentul se pare cei este
trat in traditia progresist a poporului, timpul istoric cel mai favorabil artei lui
este afectat de retrospectia realizat
Galan. In ori ce caz, romanul, Beir-
printr-un aecalc al prezentului. Eroarea
ideologic viciazei imaginea artistic& gan", volumele Vecinii" i Mesajul lui
Adeveirul este di personajele purttoare U lun-Tuo" (ciclul chinezesc), nuvele ca
ale unor astfel de teze, in contradictie La reizesi" pe care le vom analiza in
cu adeveirul istoric, sint create ad-hoc, numeirul viitor al revistei, alceituiesc în
pentru ilustrare, prin dialog, a unei proza lui Galan o etap distinct, ape-
atmosfere revolutionare, care nu existel zatei sub semnul realismului socialist.

- v;aja Rorraneasc5 nr. 6 129

www.dacoromanica.ro
LlTERATURÄ FILM ECRANIZARE
ECATERINA OPROKI

1. 0 discutie despre ecranizare se im am avut-o, vom avea indatä revelatia lo-


pune in momentul de fata ca o necesitate cului pe care ecranizarea fI ocupä In pro-
obiectivä. ductia internationalä, iar in ceea ce pri-
In primul rind discutia este impusä de veste productia romlneascä vom descoperi
spectatori. Revolutia culturalä a facut ca cä peste 60% din ansamblwl ei, stä sub
cinematografia sä devina la noi In mod semnul ecranizärii.
practic o artä popularä. Aceasta se vede
nU numai din numarul imens al consuma- 2. Dacä nici o artä nu poate träi In
torilor acestei arte, dar si din rezonanta atmosfera pura a mijloacelor sale spe-
pe care ea o are in public. Faceti o an- cifice, deci despärtitä printr-un perete de
chetä despre ultimul film I Veti descoperi sticlä de celelalte arte - atunci cu alit
in fiecare pieton un cronicar cinematogra- mai mult in cazul cinematagrafiei, autar-
ffic necunoscut. hia va fi imposibila si absurdá, pentru cä
Cind filmul, care este prin natura lui prin structura sa filmul pretinde cea mai
popular, pune ca obieotiv ecranizarea largä colaborare pe care o cunoaste istoria
unei opere literare si ea populare - in artelor (iteraturá, artá dramaticä, arte
mod firesc interesul spectatorului se du- plastice, muzicä, arhitecturä, dans, etc.)
bleazá pentru cä eroii imarilor cárti au iesit Lirnbajul proPriu al filmului nu se poate
din patrimoniul strict al literaturii si au realiza intr-o operä realistä In af are
intrat In patximoniul maselor devenind un acestei colaboräri necesare. Filmul are ne-
bun al lor. In acest *caz competenta si in- voie prin structura sa de literaturä, asa
teresul se märesc pentru cä spectatorii cum rnolecula apei are nevoie de cei doi
au de-a lace cu opere de care sint intelec- atomi de hidrogen.
tual i afectiv legati. In cadrul intregului cinematografic, li-
Discutia o impune In al doilea rind Insäsi teratur ocupä de altfel, un rol esential.
productia cinematograficä. Sä cercetäm lis- Ea organizeazä, face lizibilä, dä un sens
ta ffilmelor vizionate in aceste ultirne lunr lumii Inateriale pe care o surprinde i o
dominate de Pe Donul Surori-
le", Idiotul", InfrIngerea", D-ale carna- ffixeazá aparatul de filmat. Un obraz cris-
valului", Gervaise", etc. Sä facem i un pat-, o mind tremurindä, niste copaci Inflo-
sondaj public: Care sint filmele din ulti- riti, niste automobile in vitezä, citiva copii
mii ani pe care le socotiti memorabile? Sä plIngind - imagini disparate, rigide, acu-
Intocmim o listä asuprs productiei romi- mutate anarhic pe peliculä, devin flexibile,
nesti (de lung metraj). Daca ping acum nu se aoordeazä i incep sä comunice intre

1.5d

www.dacoromanica.ro
ele in momentul in care Sint ordonate pe Din ideia cinematografului pur au des-
firul unei idei literare. Ideia literar, po- cins filmele absolute", o inläntuire spec-
vestirea, cu tot ceea ce presupurie (creare taculoasä de efecte optice care nu mai au
de tipuri, ciocnire de caractere, gradate nici o legäturä cu obiectul fotografiat ;fil-
dramaticä, etc.) imprimä snaterialului fit- mete suprarealiste care renuntä la realita-
mat o miscare, ti dä un sens, Incarcä cu tea obiectivä, urmärind sä surprindä pe
o anumitä semnificatie. Färä semnificata peliculä numai peisajul interior (film in-
moralä, politicä, socialä pe care literatura terior" - camera se räsuceste doar In ea
realist o dä materialului filmat, cele mai insäsi" - cum spunea cineva) ; de aici au
impresionante imagini luate din unghiurile descins filmele .abstracte de la inceputul
cele mal surprinzatoare, luminate in chipul secolului ale suedezului Eggeling, filmele
cel mai ingenios, nu reprezintà decit un abstracte de azi ale lui Mac Larren : dan-
album In stare dinamica i nimic altceva. suri de cercuri, cilindri, cuburi, in culori
Si in privinta aceasta firlmul socialist schimbätoare i contururi moi, o bete a
care porneste de la ideia preponderentei privirii, o melodie vizualä" care nu vrea
continutului, se aflä pe o pozitie de corn- sä semene cu nimic i sä reproduca nimic.
batere intransigentä a tuturor curentelor Curentele puristie, curentele care au ple-
cinematografice burgheze care fac din dat pentru autarhia cinematografului au
formä un scop in sine, urmäresc purifica- impins filmul pe panta sterilitaii. Toata
rea" ecranului de ori ce influentä literarä atentia creatorilor a fost captatä de preocu-
si se zbat ca filmul sä se exprime exclusiv parea de a inventa procedee noi si a epura
prin ceea ce if este specific", adicA ima- de pe ecran orice element nefilmic". Dar
gine si montaj. Eliminind literatura din o artä nu poate evolua la infinit numai din
film, IncercArile puriste ale cineastilor de speculatii. Puristii au slabit vigoarea celei
avangardä" au transformat cinematogra- mai tinere dintre arte, i-au subtiat singele,
ful intr-un fel de artä decorativä dinamica au dus-o la degenerare timpurie In primul
sau de muzicä vizualä (muzicd a ochilor" rind indepartind-o de realitate, de replis-
curn spunea Germaine Du lac). Dupä teore- mul fundamental, care este propriu artei
ticienii acestor curente constringerea nici- filrnului, in al cloilea rind transformind
unei idei literare nu trebuie sä oblige ma- cea mai popularä dintre arte intr-o artä de
terialul filmat sä se aranjeze pe firul unei sanctuar. Taindu-i contactul cu viata si
povestiri, al unui rationament. Succesiunea contactul cii marele public puristii au facut
imaginilor trebuie sä se Iada instinctiv astäzi din filmul autonom" o artä a ne-
dupa legile unui ritm interior. Planurile putintei txtravagante.
trebuie sä se Inläntuie ca o temä cu va- Prin urmare ori ce discutie despre ra-
riatii (Temä i variatii" se numeste chiar portul dintre literaturä i cinematografie
un film de Germaine Du lac), ca un fel de se deschkle in mod obligatoriu printr-o
dans al motivelor (Balettil mecanic" de polemicä cu toate curentele burgheze care
Fernand Léger). Realitatea este fotogra- In numele limbajului propriu" urmäresc
fiatä din unghiuri fantastice. Un mär pe purificarea" filmului -de amestecul litera-
care stä un surub fotografiat de Man Ray turii. In aceastä privintä slujitorii artel
devine o planetä pe care troneazä un urias comuniste si-au spus cuvintul rispicat:
vienme industrial. Imaginile se urmäresc cinematograful, teatrul, radioul i televizi-
/n ritmuri sugerind stäri de spirit sub- unea grit genuri de artit de sine steiteitoare.
constiente si se amestecä in acorduri vi- Dar Insisi maestrii acestor arte sint de
zuale frenetice. Din cinematograf este eli-
minatä orice ardine ratonalä, Banda de acord cd la baza artei lor este literatura...
celuloid devine un fel de univers cinema- Spectatorul asteaptei sii gdseascti pe ecran
tografic In stare purä" care îi gseste rtispunsuri la gindurile i sentimentele care
ratiunea In sine insusi, adic In mixtura fl frtimintti... Cineastii singuri nu pot da
ritmicä a imaginilor. acest rdspuns fdrli participarea literatilor"

9* 131

www.dacoromanica.ro
(din raportul lui Surkov la cel de al cinemartograf se prezintä obligatoriu ca
Ill-lea congres al scriitarilor sovietici). avInd o existentA realti.
Ace lasi lucru se poate spune despre felul
3. Prin structura sa, fiknal este legat in care este perceput in cinematograf -
de literatura in general si de literatura tirnpul. In literaturä nu existä In aceastä
realistA, in special. Afinitatea cu realismul directie niciun fel de rigoare. Tolstoi po-
este aici organicä. Cinematografia este vesteste o discutie de citeva minute a lui
arta maximei veracitäti. In privinta aceas- Pierre Bezuhov In tot atitea pagini cit fo-
ta Bé lla Balazs are dreptate: Baza qi loseste pentru a descrie bätalla de la
posibilittitile artei filmului rezidd in faptul Austerlitz. $olohov istoriseste zeci de ani
orice i oricine pare ceea ce este". Aici din existenta familiei Melehov in tot atilm
consta i una din contributiile inedite pe pagini cite ii trebuiesc pentru descrierea
care o aduce cea de a saptea artä. Filmul unei nopti de dragoste. Pentru cä In ro-
are curajul de a infAtisa realitatea oine- man timpul se poate contracta i dilata
neascä in starea ei naturala. Ceea ce In dupA voia scriitorului. In cinematograf
poezie poate sá fie aluzie, in picturä su- cadrul general este fire* si aici fictiv
gestie, in cinematografie trebuie sä fie pentru cä uneori cele nouäzeci de minute
neapdrat realitate concretA pentru cá apa- ale filmului trebuie sA cuprindA una sau
ratul de filmat nu poate sä inregistreze chiar mai multe vieti, dar în cadrul aces-
cleat ceea ce are o existenta obiectivg, un tui cadru general fictiv, cu toate prescur-
votum, un contur. Clieul fotografk (cu tärile pe care le presupune orice schernä
toate jocurile de unghi si de luminä) nu dramaticA. cu toate cä uneori se poate fo-
poate fi dirijat" cleat ping la o anumitá losi prin exceptie imaginea acceleratä sau
limitä. Dincolo de aceastä limitä nu existA dimpotrivä imaginea Incetinitä. timpul de-
decit fidelitatea cinematografului fatä de vine o unitate reald. Un om care se spalä,
materialitatea lumii Inconjurätoare. De tare mänincä, fuge, scrie etc. face toate
aceea dacg pentru un poet un copac poate acestea în ritmul vietii obisnuite, pentru
fi o figurA pentru un spectacol cä in mtisura in care evenimentele slut vi-
tedtral poate fi o bucatA de carton decu- zibile ele ocupä exact timpul pe care If
patä In asa fi Inca sä dea o anumitä ilu- ocupä in realitate.
zie. Pentru un film, copacul trebuie sä fie Filmul are, cum spuneam un realism
copac, un copac 100%, asa cum 11 descrie fundamental. De aceea tot ce contravine
ori ce carte de botanicä. El poate sA nu pe ecran autenticitätii este fatal : este fatal
aibA viatä, poate ca prin trunchiul säu sä excesul de mimicä, este fatalä exagerarea
nu tre.acä sevä, dar trebuie s'a aibe aerul gestutui, este falsä dictia impecabila,
cä e real, cä frunzele sale contin clorofilk gestul impecabil, este fals peisajul excesiv
cä trunchiul ski are Implintate In plmint de pitoresc, imaginea unui bärbat care se
rädäcini adevärate. Spectalorul este dezi- bärbiereste cintInd, nu obisnuit, ci räsunä-
luzionat si devine nereceptiv and îi dä tor ca Mario del Monaco este falsä. Sint
seama cá macii sint de hirtie, cä muntele false povestile siropoase despre miliardarii
este pictat, iar corabia este de fapt rna- naivi Indrägostiti de midinete norocoase
chetä. El acceptä trucul, cu conditia sä etc. etc. Pentru cä prin natura sa de artA
nu-1 poate depista. Chiar In mixtura aceea fotograficA, filmul este obligat sä rämlnA
sentimentalistä care s-a chernat Tatäl meu fidel materialitätii lumii InconjurAtoare,
actorul", cind masina se rostogoleste In universului nostru cotidian, In care came-
präpastie, spectatorul vrea sa aibä senti- nii vorbesc nu In alexandrini, ci In prozä
mentul cä are in fatä un accident in mä- banalä, uneori cu fraze nerotunjite. cu pro-
rime naturalä. Ceea ce In literaturä trä- portii neterminate, universul acesta ooncret
ieste prin Inchipuirea noasträ, ceea ce In in care femeite nu au niciodatä pielea
teatru are o existentä conventional& In violetä ca in picturile lui Gauguin, iarba

132

www.dacoromanica.ro
nu creste niciodatä rosie, iar vInzAtoarele Combatind curentele puriste cinemato-
nu devin niciodatä peste noapte miliar- grafia socialista militeazä deei nu pentru
dare. Inglobarea In cinematografie a literaturii
In aceastä privintä cinematografia soda- in general, ci pentru Inglobarea In cine-
tistä a avut de luptat nu cu puritii, ci cu matografie a literaturii realiste. Este o
o serie de ourente din oinematografia bur- lupta care se dA nu impotriva, ci In spiritul
ghezä, mai putin puriste, care nu urmäresc legilor fundamentale ale artei cinematogra-
expulzarea absolutä a oricärei literaturi, fice, pentru cä, dupä cum spuneam, nevoia
ci numai a literaturii realiste. Productiile de autenticitate dä filmului un realism fun-
teorlileco1ii expresioniste germane de damental si prin urmare o atractie orga-
dup6 1920 stau märturie. Unde a dus aceas- nicA spre literatura realista i spre autorii
tä scoalä se stie. A dus la Cabinetul doc- care au o viziune limpede, neartificialä,
torului Calligari, filmul cosmar care îi nemaladivä, nesofisticatä, nedeformatä asu-
urtnäreste spectatorii peste decenii ou casele pra realitätii. Filmul presupune un realism
lui fantastice, ou copacii stranii i oamenii organic prin Insasi conditia sa de exis-
lui cu fete de cearä. A dus la Golem-ul lui tentA esteticA.
Wegener, la Vampirul Nosferatu de Mur-
nau i la alte productii asemanatoare care 4. Literatura inträ In structura filmului
au pregätit In feul lor atmosfera pentru obisnuit, dar nu ca un factor de sine stA-
hitlerism, introducind In cinematografie o tätor, asa cum au pretins acei care vor-
atmosfera terifiantä i dementialä, o lume beau despre scenariul literar ca despre o
macabrä i halucinanta populatä de.rnon- operä literarä independentä putind s'A fie
stri, epileptici, necrofagi, castelani schizo- tipAritA si gustatä In afara operei cinema-
frenici, vampiri odioi, fantome lascive, tografice, ci ca unul din elementele unei
plante carnivore, robott sadid, o time de sinteze. Ea dA filmului scheletul actiunii,
cusmar In decor cubist. Expresionistii n-au povestirea, conflictul, ii dä personajele cu
vrut eliminarea totalä a literaturii din caracterele lor variate i contradictorii,
film. Atmosfera romanelor negre, a poves- gradatia dramaticä a faptelor, etc. Scena-
tirilor hofmanesti au avut chiar asupra lor ristul este un scriitor care scrie pentru re-
o putere de atractie cu totul deosebitä. Ei gizorul de film, asa cum poetul este un
au respins nu ideia de literaturä, ci ideia scriitor care scrie pentru amatortil de ver-
literaturii ca mijloc de cunoastere ra- suri. Dacä proza lui este atit de sugestivä
tionalä, ideia literaturii realiste. Asa se in- incIt poate sA fie gustatä si de un lector
timplä astäzi cu filmele negre, care au ri- din afara cinematografiei, atunci inseam-
dicat procentul criminalitätii la minori in nä cä are si calitäti suplimentare, intoc-
SUA si asa se Intimplä i cu filmele roz". mai ca unele scrisori care pot fi savurate
Nici unele, nici celelalte nu renunta la dezinteresat, ca fragmente de prozA.
sursa literarä, dar literatura pe care o cul- Ecranizarea pune datoritä particularitä-
tivA este sau literatura asasinatului, a psi- tilor ei literatura i cinematografia intr-o
hologiei räzboinice si a rasismului sau lite- ipostazä noug. Care stilt acele particula-
ratura unei superrealitäti mobilatä de sta- ritati ? Principala particularitate decurge
din faptul cA filmul prinde realitatea pe
ruri, piscine de onyx, telefoane albe, limu- viu", direct, in stare naturalä, spre deose-
zine ukiitoare, bucätärii incredibile i alte bire de literatura In care realitatea nu ni
accesorii ale unei lumi fabuloase care In- se oferä niciodatä direct, ci se strävede
cinge imaginatia midi burghevii, o face sä prin savoarea, plasticitatea, culoarea. elas-
intre In transä i sA vadä In cinematograf ticitatea, nuanta, sugestivitatea, claritatea,
un univers mitologic. Ca-n filme" devine precizia cuvintului. Chid olohov scrie :
sinonim u irealitatea, iar filmul devine Vara se enistuia n secetd... Noaptea co-
sinonim cu evadarea din realitate. bora in sat, de pe creste, o toropeald ind-

133
www.dacoromanica.ro
bufitä ; miresme dulci de ierburi arse plu- ape; ultima petrecere de la César Birotteau
teau in aer pe aripi de vînr, cind $olohov ti-o amintesti ca Pe o anives-sare indepär-
sale aceste fraze imaginea verii mistuitä tatä ; ai auzit parcä si tu chemarea din
de secetä ne apare nu ca o ilustratä proiec- Mezaninul lui Cehov ; dindva n-ai lost In-
tatä pe perete de cuvinte. Vara mistuitä tr-o träsurä präfuitä, pe un drum de tará,
de seceta träieste in Insiruirea cuvintelor, intr-o varä cu pärintii si copiii lui Turghe-
In carnea silabelor, in unduirea substanti- niev? N-ai sträbáltut si tu taigaua din In-
velor $ i a adjectivelor, In exactitatea lor. rfringerea", n-ai simtit si tu loviturile, pe
Realitatea este Incorporatä in cuvinte, asa care i le dädeau femeile, lui Davidov,n-ai
cum este incorporat In marmurä Mdse. ifost cu Corceaghin pe front? N-ai lost in
Literatura oferä realitatea prin cuvint, prin misiune cu Cosevoi si cu Gromova ? N-ai
cuvintul care face vara sä se mistuie In ost atunci" la Malu, cind Mitrea Cocor
secetä", care face noaptea sä coboare de a pornit cu Nastasia $ i cu pruncul in brate
pe creste o toropealä inäbusitä", face sä pe drunnrl spinos al Intelegerii" ? N-ai
pluteascä in aer miresme dulci de ierburi fost si tu pe mare, cu Adam Jora cind a
arse". Cuvintul scriitorului transfigureazá, invins talazurile $ i s-a ridicat deasupra
sugereazá, aprinde imaginatia, &A cititoru- furtunii? N-ai strabätut dmpiile cu Darie,
lui posibilitatea sä-si inchipuie chnpia mis- descult, cu picioarele acoperite de praf $ i
tuitä de secetä si Imbälsämatä de mirosuri de räni singerinde? $i deodatä barbatii,
dulci de ierburi arse. Filmul insä nu-si lasä femeile, copiii aceia pe care i-ai väzut in-
consumatorul sä-si inchipuie realitatea care totdeauna Intr-o ceatä de vis, casele lor
il inspirä. El i-o arata Realitatea ecranului privite Intotdeauna dintr-o depärtare plinä
si spectatorul comunicä nemijlocit. De de afectinne si de fantezie, rochiile, unifor-
aceea, ecranizarea oricärei opere literare, mele lor, candelabrele, caii, rnuntii, stepa,
mai Inainte de orice, reprezintä in ochii patul in care au dormit, moara la care au
diecárui spectator avizat o conf runtare, §i mäcinat porumbul, barca in care au vislit,
o confruntare destul de complicatä pentru potecile pe careau mers, masa la care au
cä eroul unui roman nu este niciodatä nu- scris, huninarea la care s-a Imbräcat Kare-
mai ce-a vnut sä spunä rornancierul des- nina inainte de a porni la garä, soarele
pre el. Scurgerea vrernii tormeazä intre sub care a stat atunci, la curse, ies din
cititori si eroii marilor cärti o legäturä aburul imaginatiei si se aratä privirii
afectivä, de tandrete sau de aversiune, o noastre ca niste oameni concreti care strä-
legAturá subiectivä care ti face pe eroi sä nutä $ i lolosesc batiste, ca niste oamenf
lie asimilati in viata noasträ cotidianä. ooncreti care mor concret $ i li se prelinge
Pip nu mai e numai al lui Dickens. Cindva din ranä Singe concret, ca niste case con-
parcä am trecut impreunä cu el, intr-o crete, candelabre $ i uniforme concrete, ca
noapte printr-un cimitir de la marginea un soare concret, o pilpiire de lurnInare
imui sat, pierdut printre mlastini, cindva concretä. Dintr-o datä eroii au carne st
am stat Impreunä cu el sub o poartä ru- singe. Ceea ce-i fäcea infiniti prin Inchi-
ginitä de castel päräsit si am zárit printre puirea noasträ, II face acum finiti prin ma-
umbre si pinze de paianjeni pe domnisoara terialitatea si limitele persoanei lor fizice,
Havisham in roohie de mireasä... Rochia a corporalitätii lor, a existentei lor natu-
de catifea neagrä cu care Anna Karenina Tale. Fiecare ecranizare obligá la corgi-un-
s-a dus atunci" la bal ti-e cunoscutä, cu- tarea celor doug planuri : planul unei
nosti casa In care a locuit Raskolnikov, realitäti exprimate concret $ i receptionate
scárile ei de lemn scirtiitor, usa cu dopo- direct (filmul) si planul unei realitäti vä-
telul, vecina bätrinä cu boneta albä, zute cu ochii imaginatiei pe care am recep-
zugravii care lucrau atunci" jos. L-ai tionat-o cindva prin intermediul cuvintului
intilnit pe Pierre Bezuhov In Moscova in- (literatura). Prin urmare ecranizarea tre-
cencliatä si pe printesa Mary la cura de buie sä. lupte In principal nu cu abundent a

134
www.dacoromanica.ro
faptelor si a eroilor care nu pot fi inghe- stätut acru de acareturi päräsite, a pinzä
suiti in 90 minute si In 2000 rnetri de ce- de pianjen"; prin fereastra deschisä in
luloid. Ea trebuie sä invingd nu atit noapte vine un miros de trup cald de
greutatea materialä a unui roman de sute fecioar care doarme - un parfum necu-
de pagini, cît trebuie sä infläcäreze inchi- noscut si nespus de duloe"; Axinia soarbe
uirea lectorului, sä-i dea acea stare de fos- cu nesat mirosul ametitor al trupului pe
forescentä pe care o lasá in urmä ori ce care-I cunoaste"; pe buzele lui Grigori stä
carte memorabilä. Aici cred cä este nodul aroma tulburatoare a buzelor care miro-
vital al ecranizärii". Aceasta este perfor- seau a vint de iarna sau poate a fin de
manta care se cere celei mai tinere dintre stepa, adulmecat de departe i scIdat de
arte, cind inträ in competitie cu o operä o ploaie de mai"; pdmintul mirosea a
literarä. SA construiascä o lume-concretä, primävard, a coaje de visin degerat, a paiv
atit de interesantd, de densä, de uimitoare putrede" ; psaltirea mirosea a miere rin
bineinteles fidelä operei inspiratoare In- cedd si a Willie" ; mlastina avea un miros
ca Insasi inchipuirea sä páleascd in fata dulceag de putregai, de apd statutä
adevarului material. ierburi de nämal", etc. etc. etc. Ce aparat
fotografic poate insä sA retinä mirosul, de
5. Dar cum se poate sä se construiascä Vint de iarna, de fin de stepä adulmecat
prin imagini echivalentul unei lumi de cu- de departe i scäldat de o ploaie de mai"?
vinte ? Doar continutul si forma trdiesc In chiar dacd Axinia ar exista in came si
arta intr-o stare de osmozä, le ucid acelasi oase chiar dacä progresul tehnicii va
singe, le sensibilizeazä acelasi sistem ner- face sä se ajunga la cinematograful olfac-
vos. Forma" nu este o haind care fin- tiv (ce oroare!) toatä lumea va simti, îri
bracd un continut, care poate fi scoasá cel mai bun caz, parfumul placut al unui
pusd la loc, ci epiderma unui continut. trup de femeie. Färd $olohov nirneni
Dacä distrugi epiderma unei fiinte, fiinta va sti cä aroma aceea era aroma vintului
moare. O oper este ginditä Intr-o anumitä de iarnä sau poate 2 finului de step
formä. Moise a fost gindit in marmurä, adulmecat de departe i scAldat de o
cintecul funebru al lui Garcia Lorca a fast ploaie de mai".
gindit in versuri, intimplärile di,n D-ale Acesta este numai un exemplu. Dar cum
carnavalului" au fost gindite sub forma de poate aparalul de filmat sá fotografieze
comedie, povestea cazacilor de pe Donul savoarea adjectivului iubet, pricäjit, za-
linistit a lost ginditä ca roman epopee. vergiu, zänatic, lkrimos, pehlivan, samos,
Ceea ce vrea sä spunä acolo $olohov nu näting, costeliv, zárghit, mintos sau cu-
se poate exprima cleat prin cuvinte. De Vintul martafoi" sau epitetul pe care Qri-
exemplu : $olohov este printre altele un gori îl pune bi end Nataliei (lasd-md In
scriitor la care simtul olfactiv are o insem- pace cu dragostea ta, mäläiato I") ? Cum
nátate exceptionalä. El simte cu nárile poate filmul sä explice cä tkrrea care
stepa, anotimpurile, särbdtorile, asfintitul umple acurn cimpul nu este o tdcere pur
zorile. Existä tn proza lui o adeváratá simpslu, nici o tkere desávirsitä, nici
betie a mirosurilor vegetale i animale. apdsátoare, nici senind, ci o täcere somno-
Fiecare pagind exhalä o combinatie tulbu- roasä ? Pentru täcere" existá zeci de echi-
rätoare de miresme, i la un moment dat valente vizuale i sonore, dar pentru tds
ai impresia cä totul este caracterizat prin cere sonmoroasá" nu existä nici un echiva-
miros. Hainele de särbätoare, rochiile, sur- lent. Atunci cum sä canstruim in imagini
tucele i alurile au un i ciudat, un echivalentul unei lumi de cuvinte ?
amestec de naftalinä cu ceva dulceag
greu _c4 un miros de mätönii vechi, tocite 6. Literatura foloseste cele cinci simturi
si soioase"; hambarul miroase a griu In intregime. Ea receptioneazd realitatea
treierat, a murdrie de soareci, a mucegai prin miros, gust, pipdit, väz auz. Cine-

135
www.dacoromanica.ro
matograful nu are ins5 decit douä simturi, nuitoare pentru cä fiecärui gest ii cores-
vAzul i auzul, asa CA este obligat sä punde acolo pe planul secret al miscárilor
transforme totul in ceva" care poate fi interioare o forfotä dramaticä de ginduri
vázut i auzit. In plus prin natura lui fil- si de sentimente, de ciudä i neputintá
rnul nu are posibilitatea de a accede direct care nu poate fi väzut cu ochiul liber, dar
la viata sufleteascä a eroilor säi. Roman- pe care scriitorul care vede inäuntrul per-
cierul este aici mult avantajat. Gind simte sonajelor sale page sä-I sunprindä. Cind
cä descrierea dinafarä a lucrurilor devine Natalia inträ In odaie, tri urma dusmancei
searbada, cind dialogul Incepe sä parä ne- sale, scriitorul stie cä fosnetul fustelor
putincios pentru cä vorbele rämin prea Axiniei ii era nesuferit" sotiei. Cind Axinia
sarace In nuante, end mijloacele de ana- o intreabä ce vrea, Natalia simte vorbele
lizä dinafara nu-i mai ajung, scriitorul cäzind rare ea niste picäturi de ploaie pe
poate cohort' in lumea läuntricá a fäptu- piaträ". Cind Natalia ii spune Dä-mi-I
flor sale, le poate cerceta miscárile inte- Inapoi pe Grigori !" Axinia îi spune in
rioare, poate sä intercepteze sirul argumen- gind cu multurnire räutäcioasá i tu cititor
telor pe care oamenii nu indräznesc sä le aHi : iat-o pe sotia legitimä päräsitä, iat-o
rosteascä cu voce tare, poate sä-si sur- umilitä inaintea ei Gherasimov nu poate
prindä eroul end se bucurä in asouns ca sä ne arate aceastä infruntare subteranä,
stegarul lui Cervantes: gindea cä mä pä- nu poate sa se cufunde in personaje. El
cäleste el don Simeque, insurindu-mä cu trebuie sä vadä ciocnirea dinafará, s-o
fata lui cea spanchie, dar las' cä i eu sint aducá la uunostinta spectatorului prin
pe jumatate dumblagit". Cel mai obiectiv semne vizibile, pentru cä miscäriIe inte-
romancier are posibilitatea sä descrie un rioare ale oamenilor nu pot fi cinematogra-
sentiment - sá spunem furia- dinduntru, fiate. Regizorul trebuie sä transcrie zbu-
dar nu numai atit, el poate sä reflecteze ciumul salbatic de deznádejde i rázbu-
pe marginea sentimentului, sd-1 comenteze. nare, ciudá i neputintä in ceva" concret,
Cinematograul nu ,hre - asa cum are ro- Intr-o atitudine care sä impresioneze apa-
manul - un 'ochi Iäuntric". El prirveste ratul de filmat í pe cel de inregistrat su-
totul dintr-un unghl de vedere exterior. nete, lui ti trebuie expresia de deznádejde
Pentru el lipsa de pasiune, duplicitatea, ca ou care interpreta Nataliei s-a uit tri pra-
ori ce sentiment, ca ori ce end, ca ori ce gul casei Axiniei, scápärärile de dispret
stare a spiritului, existä In principal In din privirile Bistritkaiei, puholul de vorbe
másura in care se exprimä printr-un corn- cascada de ris, linistea prefácutá a fe-
portament. Iubirea, sgircenia, statornicia, meii care främintd hi nestire bucata de
onestitatea, nädejdea, prietenia, inapäti- coed, ochii, ochii de rnucenic sinucigas ai
narea, lingusirea, prostia - sint pentru Nataliei clnd se uitä la fetita bänbatului
film conduite. De exemplu : $olohov po- ei. Cäci dupä cum spuneam: cinematogra-
vesteste Intilnirea dintre Natalia si Axinia. iful nu poate fotografia aniscärile inte-
Grigore fugise cu lubita la un mosier din rioare. Pentru el gindurile i sentimentele
vecinätate. Dupä luni de singurätate i su- sint In primul rind conduite.
ferintä nevasta vine la ibovnicA sä-si cer-
seasca bärbatul. Solohov descrie infrun- 7. Ideia de a transcrie dintr-o artá in
tarea. Povestea lui este cläditä pe dotfá alta, de a gäsi un echivalent, este din prin-
planuri transparente, care se suprapun cipiu inadmisibilä. E stupid s-o sculptezi
comunicä : planul nniscärilor, vizibile, care pe Gioconda, e stupid sä pui frunze verzi
pot fi fotografiate i planul tainic al mis- sau rugir.ii Anotimpurilor lui Vivaldi, spu-
eärilor interioare care nu pot fi väzute de- nea pe bunä dreptate cineva. Nici un pic-
oit cu ochiul läuntric al scriitorului, deci tor nn deseneazá portretul unui copil dupä
care nu pot fi prinse pe nici un ecran. Pen- statuia copilului, pentru cä fiecare artist
tru cititor fiecare gest are o rezonantä chi- are nevoie sä porneascä de la materialul

136
www.dacoromanica.ro
vill, pentru cä numai materialul viu 11 regizor de teatru ar fi putut plasticiza se-
poate pune in starea de vibratie caracte- cundele caderii rotite, cind totul este ne-
risticä activitätii creatoare. Genurile pot bulos farä nadejde, end viata nu mai
comunica Intre ele, dar comunicä asemeni este decit un amestec de imagini suprapuse
copacilor, nu amesteoIndu-si coroanele, ci venite parca de pe alt tärim, cind chipul
prin rädäcinile lor, prin materia pe care iubitei nu mai este decit o umbrä albä in-
o sug si o prelucreaza din viatä. Ca sä väluitä in abur si In voal de mireasä ? Ce
treci dintr-un gen intr-altul trebuie nu sä regizor de teatru ar fi putut sa arate
cauti echivalente, ci sä te cobori la rädä- astfel drumul Veronicäi la centrul de vo-
cinile unui gen si apoi sä te ridici pe o luntari (care nu existä in piesä), fuga aceea
altä tulpinä ; trebuie sä te intorci la ma- prin multirnea pestritä, fuga aceea cu pa-
teria bruta initialä i s-o recontempli din- chetul strivit neputincios la piept, fuga
tr-un alt unghi si dupä alte legi intr-o aceea and vintul ii infoaie pärul, îi face
stare de inspiratie nottä, capabila sä dez- suvitele sä i se zbatä pe frunte i pe obraz
väluie valentele necunoscute ale unui su- fara ca ea sä-si dea seama ? Un regizor
biec't si ale unor caractere, valente care de teatru genial nu va putea reface un
nu puteau fi descoperite decit prin posi- asemenea moment pentru cä un regizor
unei alte arte. de teatru genial nu are totusi la dispozitie
Ideia apare foarte concret and compa- decit mijloacele de expresie proprii artei
Cam - sä spunem - piesa lui Rozov Zboarä sale. Se poate vorbi aici de echivalente?
cocorii" cu filmul lui Kalatozov Zboarä Se poate vorbi despre Kalatozov cä a tra-
cocorii". Faptele brute rämin cu mici mo- dus piesa in termeni cinematografici, cä
dificäri aceleasi dar, este clar, Kalatozov a adaptat-o" pentru film, cä a ecrani-
s-a sculundat in materia brutä a piesei ca zat-o" ? Ceea ce a fäcut Kalatozov are in-
intr-o apä vie, a reträit-o intr-o stare de fätisarea unei opere de creatie noi. Çi-
inspiratie nouä, a reväzut-o cu cine-ochiul,
a reincorporat-o cinematografic. De aceea neastul a explorat acelasi pämint ea si
momente aproape imperceptibile in piesä dramaturgul, dar l-a sträbätut i l-a scor-
devin in film cruciale, momente ample dis- monit in felul lui i edificiul pe care l-a ri-
par, in timp ce altele, microscopke, capätä dicat deasupra solului apartine unei alte
o extensiune surprinzätoare. .Moartea lui arte, cinematografia. Tocmai de aceea, nu
Boris de exemplu care este in piesä o isto- se poate vonbi despre filrnele spectacol ca
rioarä nu foarte pregnantä, devine pe despre opere dnematografice, ci nurnai ca
pinzä unul din epizoadele cele mai räsco- despre speotacole filmate. Pentru c5 auto-
litoare, pentru cä aparatul de cinematogral rii filmului-spectacol nu recontemplä ma-
a transfigurat intr-un mod uluitor motivul
mortii lui Boris astfel Incit povestirea des- terialul uman brut si nu-1 reprelucreazä
pre impttscarea unui soldat devine pe dupá posibilitätile specifice artei filmului.
ecran un fel de pribusire a cerului. Sol- Pentru filmul-spectacol cinematograful nu
datul se Inconceste in jurul unui copac este o nouä expresie estetic, ci numai un
imbrätisarea aceasta deznädäjduitä intre mijloc de imprimare al unei opere de artä
tinär i mesteacän i räsucirea aceea lentä (teatru) asa cum este discul pentru vocea
spre pämint, face sä se rostogoleasc5 cerul cintäretului. Avantajele sint strict docu-
cu cu crengile desfrunzite ale po- mentare. Filmul-spectacol retine pentru
milor i chipurile acelea aburite care apar posteritate creatii actoricesti remarcabile.
In ceata dinainte de sfirsit ; bratele Acei ce vor veni dupä noi le vor folosi asa
acelea intinse zadarnic dau motivului cum se foloseste astäzi Iliada cu scopul de
acestuia o expresie i un continut inedit a extrage din ea date pentru sociologie
coplesitor. Ce regizor de teatru ar fi putut sau tablourile lui Tiepollo pentru a recon-
reda o asemenea präbusire a ceruluj ? Ce stitui härtile unor orase.

137
www.dacoromanica.ro
8 Actiunea de ecranizare" pune însä zacii de pe Don asa cum i-a väzut, i-a in-
dupä cum spuneam cinematografia Intr-o si . teles i i-a descris olohov. Ceea ce in-
tuatie deosebitä. Cineastul care face un film tereseaza child mergi sä vezi D'ale
dupa un roman celebru sau o piesä celebrä earnavalului", nu este numai satira micii
nu poate sä tinä seama numai de materia- burghezii bucurestene de la sfirsitul yea-
dul brut, pentru cä materialul brut n-are cului trecut, ci satira caragialescä, o ima-
sti4, n-are atmosferà. Cineastul trebuie Insä gine a micii burghezii laucurestene, asa
sä tinä seama de stilul si de toate particu- cum a väzut-o prin pice-nez-ul lui, Cara-
laritätile autorului de la care porneste giale, asa cum a ironizat-o Caragiale, din
pentru cä aceste opere au avut si au o urigiul lui de vedere, comentatä cu
viata proprie Inainte de a ajunge pe ecran, verva lui.
pentru ca. träiesc In constiinta publicului Actiunea de ecranizare pune deci cine-
cu atmosfera lor specificä, cu personajele matografia Intr-o situatie nouä. Trecerea
lor, cu limbajul lor, cu pecetea autórului de la un gen la altul nu se mai face nu-
impriniatà pe fiecare element care le com- mai prin materialal brut. Opera inspira-
pune, In Dotiä lozuri" sau D'ale carna- toare nu-si imprumutä numai motivul",
valului" de exemplu, nu se pot prelua doar ci se dä pe sine, in Intregime, cu mesajul
faptele nude, doar schema subiectului, ci ei ideologic special, cu stilul i atmosfera
§i stilul caragialesc, savoarea caragialesca. ei. Inspiratia nu mai vine din materialul
Personajele n-au voie sä räminä in film viu, in stare brutä, ci din rnaterialul viu
simple personaje comice, universal comice, incorporat intr-o operä de artä. 0 operä
Intr-o situatie comicä, universal comick ci de arta finitä este pusä sä joace rolul ma-
trebuie sä fie caragialesti, asa cum perso- terialului viu care-1 pune pe autor In starea
najele descinse din Molière trebuie sä aibá de vibratie creatoare. 0 opera' de arta fi-
grupa sanguinä molierescä, iar cele din nitä devine obiect de artä. Raportul dintre
Gogol grupa lui Gogol. CAci ceea ce inte- literaturä si film se realizeazä acum Intr-o
reseazä aici nu este numai cum a fost stare calitativá complet nouä. Literatura
preluat un motiv, ci felul In care s-a re- mi mai este element al creatiei cinemato .
constituit lumea specificä lui $olohov sau grafice, nici nu mai este subordonatä
lumea specificA lui Dostoievski sau lumea mijloacelor de expresie cinematografice. Ea
specificä lui Caragiale. devine obiect al creatiei. Ecranizarea
Ecranizarea unei opere celebre obligä transformä filmul Intr-o artd interpre-
deci prin forta kicrurilor la o intersectie de tativd.
personalitäti creatoare, intersectie în sensul In felul acesta cinematograful pierde de-
cä regizorul filmului este obligat sä se sigur ceva din geniul ski inventiv i isi
identifice cu personalitatea scriitorului, sä vede fingrädite posibilitätile de demiurg.
intre In epiderma lui, sä respire prin porii Dar aceasta nu Inseamnä cä devine un pa-
ei, sä-i inteleagä temperamentul i sä pro- razit al literaturii, cäci existä un geniu
cedeze ca si cum regizorul ar fi (-14ohov, nou pe care filmul inventeazA în noile
Dostoievski sau Caragiale, dacä $olohov, conditii: A se coutopi In personalitatea lui
Dostoievski sau Caragiale s-ar naste a doua $olohov, Dostoievski sau Caragia4e In-
oarä, dar nu scriitori, ci cineasti. Ghera- searnnä pentru autorul de film a-si anihila
simov este mare ca Gherasimov, pentru cä personalitatea. Cind Il interpreteazA pe
izbuteste sä fie autentic ca $olohov, PIrliev Ceaikoyski, Oistrah rämine Oistrah, dar
este mare ca Pinney pentru cä izbuteste sä niciodatä nu pare mai el Insusi decit
fie autentic ca Dostoievski, etc. Pentru atunci clnd II interpreteazä pe Ceaicoyski.
ceea ce ne intereseazA In materie de ecra- Existä aici, ca In ori ce artä interpretativä
nizare, de pildä In Donul linistit", nu este tiriabrul propriu al f iecArei interpretäri.
numai de a crea un film despre cazacii de Existä Marna" lui Pudovkin si Mama" lui
pe Don In general, ci un film despre ca- Ermler si Mama" din filmul lui Razumnii

138
www.dacoromanica.ro
din 1919, existä Sfinta loana lui Dreyer si niciodata Comunistii" lui Aragon. Holly-
Sfinta Ioana lui Preminger, existä douä wood-ul care a respins proiectul lui Eisen-
versiuni Asa s-a c1it otelul", existä douä stein pentru 0 tragedie americana" nu
versiuni Al 41-lea", etc. Cinematografia va ingadui bineinteles niciodatä ecraniza-
Isi descoperä un geniu nou, geniul inter- rea unei cärti cu un atit de pronuntat ca-
pretarii, aduce noutatea pe care o im- racter de protest social.
prima operei secundare personalitatea celui Exigentele finantatorului se exercitä
care interpreteazä. Cind citesti Pe Donul apoi asupra felului hi care este interpre-
vrei sä vezi realitatea cazkeasca tan' propriu zis opera. Denaturarea se
an viziunea lui Solohov. Cind mergi la ci- cultiva sub formele cele mai variate, mer-
nematograf sä vezi Pe Donul vrei end de la schimbarile cu scop comercial
sa-4 vezi pe Solohov in viziunea lui Ghe- escamotarea continutului sodal ping la
rasimov. Aici Solohov este realitatea cu- mistificgrile cele mai revoltatoare. In
noscutg i Gherasimov acel care-o reincor- ultima versiune cinematografica din .Mi-
poreazä. Gherasimov va i cu atit mai
zerabilii" a lui Jean Paul le Chanois s-au
mare ca Gherasimov cu cit se va contopi
mai desävirsit cu Solohov, - este adeva- emputat fgra nici un fel de jenä toate epi-
rat. Dar atici trebuie adäugat cä pop sä fii zoadele revolutionare. In ecranizarea ro-
Solohov In zeci de feluri, asa cum Anna manului lui Hemingway Adio arme" s-a
Karenina pe ecran i pe scenä (färä ca omis" unul din momentele cele mai semni-
sa-i fie mistificatg -esenta), a fost In zeci ficative pe care nici un cititor al cartii nu-1
de feluri Anna Karenina. Acest lucru sub- va putea uita : revolta soldatilor de la
jugä in primul rind In ecranizare : aici stä Caporetto, care depun arrnele strigind :
noutatea artisticä a ecranizgrii : cum izbu- Viva la pace! Andiamo a casa 1" Piesa lui
teste sä fie $olohav nu Piriiev, nici Ermler, Gerhardt Hauptman Sobolanii", care este o
nici Cozintev, - ci Gherasimov. critica cruda la adresa putreziciunii mo-
rale a imperiului Germaniei wilhelmiene a
9. 0 earanizare estedeci mai Inainte de devenit In versiunea cinematograficä a lui
ori ce o actiune de interpretare cinemato- Robert Siodmah (RFG) o melodrama con-
grand, o interpretare ideologica i este- temporana (actiunea nu se mai petrece la
tied. Nicäieri caracterul de clash al unei Inceputul secolului, ci in zilele noastre), o
cinematografii nu se afirmä mai vizibil melodrama contemporanä cu happy end
decit In aceastä interpretare. Un poet pro- care demonstreaza cä nimeni nu e vinovat
gresist intr-un stat capitalist poate sä-si de nimic. Lumea este absurda, lupta omu-
gäseasca In cele din urma un editor. Un lui impotriva destinului este fara sens
pictor revoltat poate sä-si gaseascä In cele pentru cä germenele nefericirii este serna-
din urmä un cumparator. Dar un cineast re- nat in orn ca o conditie a existentei sale
volutionar nu poate sa-si gäseascä un finan- biologrce. In fata ratiunidor comerciale ori
tator pentru arta sa subversivä", pentru ce mesaj umanist se pulverizeazä. In lata
cg urr film costa milioane si acei care po- ratiunilor de stat dispare ori ce protest so-
sedg milioanele nu vor face niciodata un cial. De aceia Räzboi si pace" in versiunea
film impotriva inegalitáii economice. Hollywood-ului devine o mixturä cos-
Caracterul de cdasä in materie de ecra- mopolitä combinatä dupä reteta super-pro-
nizare se afirmä de la alcatuirea reperto- ductiilor, care n-are nimic de-aface cu
riului operelor care tree pe ecran. Stu- mesajul lui Tolstoi, iar Fratii Karamazov
diourile din Joinville care se intrec sä punä In regia lui Peter Brocks se transformä pe
In circulatie cele mai fade romane de amor ecran in niste penibile incercäri de a corn-
la modä nu vor ecraniza bine inteles pune cu ajutorul troicii, al samovarelor

139
www.dacoromanica.ro
al zapezii artificiale atmosfera slavä deformate de critica burghezá. Iakovlev,
lumea lui Dostoievski. Cultul vedetei, dupä interpretul lui Miskin, este polemica vie cu
cum recunosc mai toti criticii occidentali, maladiv i mistic, exaltat
a denaturat Cu totul rornanul punind in epileptic din atitea versiuni tfalse. Borisova
centrul filmu.lui pe Dimitri pentru cä eroul este polemica vie ou Nastasia Filipovna,
interpretul lui (Yul Brynner) este mai diabolick dezechilibratä l fantasticá din
spectaculos i poate sä impresioneze mai atitea adaptari care nu aveau nimic de-
sigur fermierii din Texas si secretarele aface cu continutul real al romanului lui
din Manhattan". Filonul umanist al roma- Dostoievski. Tinind seama de specificul
nului a fost uitat. Totul este inväluit intr-o atmosferii lui Dostoievski, Piriiev fuge Insa
morbidete tenebroasä, In aburi de votcä cu oroare de tot oeea ce comentatorii super-
acoriduri de balalaid. In schimb, cind Da- ficiali au obiceiul sá considere tipic dos-
quin a dat o versiune cinematografica pro- toievskian, el refuzA sä-si identifice per-
funda i impresionantä asupra lui Bel ami", sonajele cu cazuri patologice de religio-
o versiune care intra In pulemicá cu filmul zitate, isterie sau cruzime. Ii Miskin el
compromitätor a lui Willi Forst (1939), vede In primul rind noblete i puritate, In
cind imaginii usuratice a unui erou de Nastasia Filipovna vede In primul rind
Follies Bergéres i s-a opus un personaj cu geamatul unei vieti de cumplitä umilintä.
semnificatie sociala, un fel de Rastignac In spritul profund, nu superficial al cär-
printre femei", cum spunea cineva, cenzura tii lui Dostoievski, Pir Hey face ca filmul sä
a ciopirtit filmul si a fäcut tot ceea ce se fie dominat nu de izbucniri dementiale, ci
putea sä facä pentru a impiedeca difuzarea de tirania strivitoare a banului. De aceia
lui. Bagatelizarile mercantile ale cArtilor rädäcinile räului slut indicate direct : nu
care au trezit respectul i admiratia multor In conditia biologica a oamenilor, ci In
generatii au creat de altfel printre intelec- conditia lor socialä.
tualii adevarati ai apusului un fel de idio- Calitatea principala a ecranizärilor
sinarazie In fata ecranizärii care a Inceput noastre constä de asemenea In profunzimea
sä fie socotitä prin definitie un fel de cu care a fost interpretat - i dacä era cazul
sacrilegiu cultural. Teconsiderat - mesajul operei literare. Aid
Cinematografia socialistä face din trans- sta. meritul .esential al lui Victor Iliu In
miterea nealteratá a continutului de idei ceea ce priveste Moara ci. noroc". El a
al unei arti problema nr. a ecranizärii.
1 refuzat sä reducä nuvela lui Slavici la o
Mai mult. In lumina învätäturii marxiste poveste bizarä petrecutá undeva la o räs-
despre mostenirea culturalá ea transformä cruce de drumuri si a scos in prim plan
fiecare ecranizare intr-o reconsidenare, ade- semnificatia socialä, general omeneascä a
seori o reconsiderare polemicá la adresa acelor intimpläri ciudate. Aici stä meritul
falselor interpretári. 0 asemenea operä de esential si al lui Miheles si Nagy care nu
reconsiderare polemicä a fost filmul lui au redus De-ale carnavalului" la o farsä
Kozintev, Don Quijotte", un fel de replicä gratuitä, ci au väzut $ i au refäcut inten-
la imaginea grotescá cu care a fost iden- tiile satirice ale lui Caragiale. Femeile
tificat de atitea ori cavalerul tristei Figuri care maturä In final vestigiile carnavalu-
soutierul säu (doi bufoni, untd nebun Si lui reprezintä o inventie estetica admira-
celälalt obtuz), un fel de replicA la adresa bilä pentru cä, nu ca o moralä lipitä la
pitorescului comercial al unei Spanii cu sfirsit, ci ca un final conceput in spiritul
toreros, castagnete j aluri Inf !orate, o comediei, dau spectatorului perspectiva is-
reabilitare a intentiilor umaniste ale lui toricä asupra a tot ceea ce i-a fost arätat
Cervantes. 0 asemenea reconsiderare pinä atunci. In interpretarea cinematogra-
polemicä a fast färä Indoialä i f ilmul lui ficä a continutului de idei al celor trei
Piriiev Idiotul". Fiecare personaj de pe schite ale lui Sahia stä defectul fundamen-
ecran contine o polemicä cu imaginile lui tal al filmului Viata nu iartä". Coplesiti

140
www.dacoromanica.ro
de intrebärile referitoare la cum sd spun& In raza mirajului, sä ne läsäm hipnotizati
tinerii i talentatii regizori ai filmului au de puteYea lui de sugestie.
uitat ce trebuie sit spund. Scenariul pare In teatru exista dialogul. Prezenta sce-
desträmat si dad existä, existä sub forma nid desigur, are foarte mare importantä,
unei nebuloase. Baza literarä cu toate dar tot timpul la felul In care apare un
semnificatiile ei politice, morale, sociale a personaj se adauga elocinta a ceea ce
fost diluatä atit de mult In preocuparea spune. Chid replicile grit scaparatoare,
pentru cäutarea procedeelor filmice Inc It ceva din lumina lor se revard i pe (ata
are In film o existentá mai mult virtualä. interpretului. Dialogul colorat, savuros,
Personajele vin $ i plead de pe pinza ca amuzant dä culoare, savoare, spirit celor
dintr-o poveste universal valabild, plasatá care-1 rostesc i trebuie sa fie o nepotri-
pard Intr-un loc universal valabil. Eroii vire prea tipätoare Intre rol si actor pen-
au lost stilizati si au pierdut puterea de tru ca spectatorul sä nu se lase amggit de
convingere pe care le-o dä apartenenta la calitatile dialogului $ i conform confuziei
un mediu istoriceste concret. Atmosfera a curente pe care spectatorul este dispus s-o
fost stilizatä, imaginea a fost stilizatá fad, intre pied $ i spectacol sä nu tread
filmul capätä tin ton de confesiune inti- - In mod inconstient - o parte din- cali-
mistä i uneori incoerentä, ca un geamat, tatile textului pe seama actorului. Pentru
ca amintirea unui cosmar. ca interpretul candidatului sa izbuteascä
Problema nr. I a oridrei ecranizäri este sä nu stirneasd hohotele de ris ale publi-
interpretarea continutului de idei ope- cului, în pofida textului, a povestilor des-
rei literare. pre nenea Iancu despre forta magne-
tismului, actorul trebuie sä fie nu numai
1 O. A interpreta o operä literarä cu mij- un orn färä sare, ci un monument al insi-
loacele altei arte, respectiv cu mijloacele fil- piditätii.
mului, ridicä in plus In fata cineastului Cineastul prezinta insä personajele di-
un sir lung de probleme de specialitate. rect. El nu te poate influenta cu pärerile
Cum spuneam, dificultatea cea mai im- lui. Regizorul nu-ti poate prezenta erolpa
portantä a noii arte constä In faptut cd ca romancierul, asa cum o vede el". El
trebuie sä dud la confruntarea sugestiei nu poate influenta In mod hotarItor nici
nelimitate a cuvIntului, cu imaginea rea- prin dialog, pentru cä In film dialogul este
litätii limitate prezentatä in mod direct. accesoriu intervine numai acolo unde
Dificultatea aceasta se face simtita din personajele nu pot fi Intelese altfel. Cine-
momentul In care grit alese personajele. matograful II pune deci pe actor singur
Nu existä artá in care aspectul fizic al neajutorat In fata aparatului de filmat
eroilor sá influenteze mai mult ca In cine- îl obligä sä te convinga sä te subjuge
matograf. In literaturä portretut este pic- färá nici un fel (sau aproape färä nici un
tat In cuvinte. In sclipirile obisnuite ale fel) de sprijin exterior, prin simpla lui
unor ochi verzi scriitorul poate sä vadä prezentä. Aparitia lui fizick simpla lui
luciri fascinante. Eroina - asa cum este, aparitie, trebuie sä sugereze tot ceea ce
asa cum am putea-o vedea i cIntäri noi, pierde eroul literar pe ecran, adid viata
cu privirea noasträ detasatä siobiectiva - launtrica pe care o descrie prozatorul, dar
nu se vede niciodatá pentru d pe tot pe care ifilmul nu o poate aräta, adjectivele
parcursul unei cärti noi urmärim eroina pe care cineastul nu le poate pune, lumina
prin imaginea pe care ea o dsfrInge in pe care inteligenta spiritul dialogului
ochii romancierului. Pentru noi ea este o proiectead pe fata actorului de teatru,
ceea ce scriitorul vrea sä fie.In mod obis- etc. etc. Aparitia fizicä devine In felul
nuit entuziasmul scriitorului ne molipseste, acesta un factor estetic. Farmecul perso-
asa cum ne-au molipsit i antipatiile sale. nal al eroului nu mai este o Insusire be-
Dad el este vräjit incepem i noi sä intrám nevolä. Privirea neagrá dogoritoare a

1 4T

www.dacoromanica.ro
Bistritkaiei, gura sa räsfrintä, surtsul, felul ce a fost spus si tot ce trebuie sä stim
In care îi leagäni soldurile, feluj In care despre Elena Vorvoreanu. Personalitatea
i se infoaie närile, felul In care îi stringe actorului capätä pe ecran valoare de por-
buzele, felul In care mestec tija uscatä a tret literar. In ceea ce priveste contactul
unei flori, felul In care stä Intinsä pe sentimental intre film si public (si îfl sens
iarbä, felul in care se nitä pe sub span- pozitiv i in sens negativ) el se face In
cene, umerii aceia plini, frumusetea aceea primul rind prin actor. Un film In care
robustä, curatä, täräneascä sugereazä cît eroul n-are farmec, n-are putere de a
sute de pagini de prozä. Axinia care apare subjuga, rämine o opera pe care o privim
la Solohov dupä o acumulare treptatä cu detasare. Putem sä-i apreciem anumite
Indelungd de deserieri, convorbiri dar Intre noi si film existä un
fapte, In film se defineste In clteva minute strat glacial care ne tine intr-o stare de
prin simple aparilie a Bistritkaiei. Un gest obiectivitate rece.
valoreazä cit un capitol. Ceea ce ne vrä- Teatrul nostru are acum o serie de per-
jeste acum nu mai este subiectivitatea sen- sonalitäti capabile sä fascineze publicul
timentalä cu care Soho lov îi descrie prin simpla lor prezentä. Orke ar face ac-
eroina. Acuma intrárn sub vraja farmecu- torul este imbibat de un larmec cäruia nu
lui personal al Bistritkaiei. Farmecul ei i se poate rezista. Publicului If place mer-
personal electrizeazä acum realitatea in sul pe douä arcuri al lui Birlic, publicului
starea ei naturalä. Aceasta este arma cu îi place felul In care Beligan Incalecä vor-
care filmul se luptá cu rivalitatea imaginii bele, tonul lui nazal i nepásarea cu care
pe care un erou a trezit-o îti cititor. Nu nu rosteste sfirsitul frazelor. Cinematogra-
se poate imagina o ern' lipsitä de puterea fia noastrá, mutt mai tinärä, a inceput sä
sugestiei. Farmecul personal al actorului se impunä printr-o serie de actori care au
este izvorul principal al sugestiei in film. cistigat publicul prin calitati filmice
In literaturä ceea ce nu ne lasä sá fim in- prin faptul cá iradiazd acele unde magne-
diferenti fatä de personaje este In bunä tice pe care le numim farmec: farmecul
mpurä viziunea sentimentalá a scriitorului. aspru i tenebros räspindit de chipul cio-
In cinematograf ceea ce nu ne lasä sä fim plit In stincä al lui Colea Räutu In Des-
indiferenti fatá de personaje este In egalä fäsurarea" (hare paranteze fie spus un
mäsurä farmecul personal al eroilor. film autentic pe care critica l-a nedrep-
Asa se Intimplä si In Idiotul". Prezenta tätit vorbind despre el putin i uitindu-1
fizica a lui Iakovlev - cu obrazul sdu repede), farmecul juvenil i voios al lui
prelung i palid, cu privirea sa inocentä, Iurie Darie, farmecul stingkiei, derutei
cu toatä fragilitatea persoanei sale - ca- sfiiciunii descoperit peste noapte la debu-
pätä prin simpla ei aparitie valoarea unui
portret literar. Asa se intimplä cu Tanti tantul Täpalagä etc. Rezultatele de inceput
Cocea In Bijuterii de familie". Scenaristii sInt bune i avem toate motivele sä cre-
nu pot da toate amänuntele biografice pe dem cá In viitor i teoria i practica fil-
care le dä Petru Dumitriu In nuvelä, nu mului rominesc vor dezvolta cu succes
pot descrie rochia de catifea a eroinei, ideia prezentei fizice a actorului de film
rochia de catifea ca frunza moartä", ca functie esteticä.
dantelele de la mined care fluturau la ori
ce miscare, nici sclipirile din ochi In fata 11. Un film care porneste de la o operä
casetei cu juvaere, dar ovalul obrazului, literarä notorie trebuie sä recreeze cu mij-
embetul subtire, .asimetric, superior, seme- loacele filmului nu numai eroii, ci i atmo-
tia cu care îi tine capul, fulgerele negre sfera cärtii. Din nou obiectivitatea realitätii
misterioase din privire, vocea metalled prezentate direct pe ecran inträ in conflict
putin rágusitä sugereazä spontan färá sä cu subiectivitatea viziunii scriitorului. In
Ingroase i färá sä destrame enigma tot plus, atmosfera unei cárti nu este numal

142

www.dacoromanica.ro
cadrul sätz geografic, social, casele de ra- Aparatul se plimbä hide lung si somnolent
port ale lui Dostoevski locuite de ftizici, prin odaile conacului, alunecä peste gale-
nevropati, prostituate si orfane, cu sari ria de portrete din care strifulgerä privi-
sumbre, cu tusea vecinului care se aude rile strämosilor, se opreste peste scoartele
prin peretele subtire, cu chipuri palide de bätenesti, Intirzie $ i revine mereu peste
femei, cu petreceri cumplite In timpul 6- un dulap vechi cu pahare de cristal. Au-
rora oamenii izbucnesc In crize de consti- torii Incearcä sä dea povestirii un iz oa-
intä etc. etc. etc. Aceste elemente pot fi recum tenebros, asa cum cere dealtfel con-
reconstituite In film oarecum färä dificul- tinutul nuvelii. Conacul este arätat mai
tate. Dar atmosfera unei cärti este $ i alt- mult noaptea, Inconjurat de umbre lungi si
ceva. Un curent electric subteran, o stare siluete scheletice de copaci färá verdeatä.
de tensiune internä care nu se exprimä Träsura este arätatä sträbätînd prin Intu-
numai In elemente i,,exterioare. Atmosfera neric o cimpie neagrá cu o mogildeatä pe
traieste In tonul si temperatura la care caprä. Se sugereaza vizual umezeala nop-
este scrisä o carte. Un film care porneste tii, aburul pámIntului cleios si negru de
de la Alexei Tolstoi trebuie sä pästreze la inceputul primaverii, vittul sublire si
temperatura si calmul chirurgului la masa tare de sfirsit de iarnä. Se sugereazä vi-
de operatie. Dar un film care porneste de zual endurile ascunse si-rele ale femeilor
la Dostoevski trebuie sä facä si se simtä la pindä. Un cenusiu pustiu si pete'mari,
In atmosferä starea febrilá a prozatorului, compacte, negre apasä cadrele. lmaginea
agitatia lui interioard, pozitia lui pátimasä este dominatä de tonuri sumbre $ i nimic
care-1 face tot timpul partas la suferintele nu se potriveste mai bine cu aceastä
eroului si-1 Indeamnä sä punä adjective su- dramá.
biective si sentimentale (Infricosätor", Ciulinii Bäräganului" care este In ge-
Induiosätor", nesuferit"). Existá filme neral tin film valoros a suscitat $ i suscitä
cArora nu li se poate reprosa nimic. Totul cred unele discutii In privinta unghiului
este de o corectitudine desävirsitä. Regizo- de vedere in care se plaseaza regizorul.
rii nu au omis nimic. Fiecare replied si fie- Daquin a abordat realitätile rornanului
care song au fost construite conform unui dintr-un unghi de tratare obiectiva". IA-
respect aproape religios fatä de elementele mea Biraganului este descrisa dinafard $ i
concrete ale prozei inspiratoare. Inventarul privitä dinafara de un martor drept, dar
a iesit admirabil, dar filmul iese prost de un martor, nu de un participant. Dar
pentru cä cineastii nu au stiut sa capteze timbrul personal al cärtii, constä -tocmai
curentul acela subteran, n-au stiut sä ab- In lipsa acestei obiectivitäti". Fluxul poe-
soarbd In viziunea lor cinematograficä tic al romanului se declanseazä tocmai
starea de spirit si unghiul de vedere al din faptul cä aceste realitäti a ciror exis-
viziwnii scriitoricesti. tentä obiectivä o stiam ne sInt readuse
In privinta aceasta filmul Bijuterii de acum la cunostintä intr-o viziune nouä, In
familie" are merite remarcabile. Desi por- viziunea unui copil care descoperä prin
neste de la o actiune plinä de Intorsäturi experienta proprie nedreptatea socialä.
surprinatoare, cu epizoade dramatice si Vraja cärtii consta tocmai In optica aceasta
reactii spectaculoase, desi asistäm la tici- puerilä, care nu deformeazä adevärul, dar
derea In somn a unei bätrine, la Inneca- Ii dä o acuitate srisietoare. Spectacolul
rea unui vechil, la fuga unei domnisoare ciulinilor este coplesitor tocmai pentru cä
cu un ofiter de cavalerie, la räpirea unei este väzut prin ochii lui Matache si inter-
casete cu bijuterii etc. autorii filmului rni pretat din punctul de vedere al fricii si al
s-au läsat captivati de latura spectacu- inädejdilor acestui copil. Dar unii comenta-
loasä a tritimplärilor. Accentul filmului tori spun : nu-i nimic cä Daquin a renun-
nu cade pe actiunea politistä, ci asa tat la aceastä viziune sublectivä". Ca si
cum cere nuvela, pe atmosferä sl caractere. cum aid ar fi vorba daca sä se omitä sau

143

www.dacoromanica.ro
nu cutare epizod. Dar viziunea aceasta umnäreste pe Bibicu, Cräcänel o urmäreste
subiectivä, puerilá, dicteazä timbrul parti- pe Mita, Pampon II urmäreste pe Cräcânel,
cular al cärtii lui Istrati, savoarea, culoa- Crhänel îl urmäreste pe nenea Iancu, ne-
rea i In bunä mäsurä tragismul ei. A nea Iancu il urmäreste pe catindat, catin-
ecraniza o carte inseamnä doar nu nurnai datul o urmareste pe Didina... Dinamica
a-i prelua inventarul de bunuri mobile si piesei aminteste comediile-goane de pe
imobile, ci inseamnä in primul rind a te vremea lui Max Linder sau a inceputurilor
contopi cu o anumitá viziune, o viziune lui Charlot : cineva lasä o bicicletä lingä
intotdeauna realistä (pentru cä ecraniza- zid ; un smecher i-o ia ; un barbat care
rea operelor nerealiste nu intrá aici In lipeste afise vede scena i fuge dupä hot ;
discutie), o viziune realistä care nu este pe drum grupul urmäritorilor sporeste ;
o viziune In general realistä, ci viziunea dupä primul urmäritor fuge o doica, dupä
realistä a cutärui sau cutärui scriitor, doicä o trásurá, apoi un negustor ambu-
In cutare sau cutare carte. lant, apoi o fata, un bâiat cu cornuri, un
Infidelitatea fatä de opera literarä nu copil, un mägar, un politai etc. Piesa lui
Inseamnä numai schimbarea unghiului de Caragiale este o cascadä de umor, de sittia-
vedere. Atmosfera unei cärti träieste in tii comice care se prävälesc unele peste
temperamentul cu care ne -ent prezentate altele. Cascada curge Insä pe ecran mäsu-
faptele, in tonul ei ascutit, exaltat, domol, rat s molcom. Au denaturat regizorii tesä-
apatic, vivace, monoton, frenetic, degajat, tura piesei ? Au fäcut omisiuni esentiale ?
stingaci, crispat, cäci fiecare poveste are o Nu. Ei au respectat textul lui Caragiale,
tensiune a sa interioarä, un arc secret care iar asamblarea dintre De-ale Carnavalu-
se desface si se strInge intr-un fel care fi lui" i Conu teonida" e fäcutä in spiritul
este propriu fiecárui autor. Dostoevski, piesei lui Caragiale. Cistigati Visa de pito-
repovestit in imagini pe un ton dezinvolt rescul lumii lui Caragiale, regizorii si-au
ar fi un non sens. Ritmul povestirii con- folosit capacitatea de fabulatie pentru re-
tine o parte din personalitatea scriitorului constituirea frescäi acestei lumi. Ecranul
si din ideia cärtii. El este pentru cinema- este invadat de culoare : rochii cu turnuri,
tograf ceea ce sint pe partituri indicatiile päldrii cu pene, berärii, meloane, cuplete,
compozitorului : allegro con brio, vivace birje, bastoane, muscali, olteni, bragagii,
alla marcia, adaggio ma non troppo... Fil- artisti ambulanti, frizerii cu perdele de
mul De-ale carnavalului" reprezintä in- märgele, scuiii cu dantele, mustäti in fur-
contestabil un succes al cinematografiei culitä, mangafale, papugii, moftangioaice,
noastre. Dacä din perspectiva acestei reu- bibici, catindati, sticle cu vitrion englezesc,
site ne vom opri asupra laturilor mai cernealä violentä jamaicä, pampoane
slabe vom constata cá ele tin tocmai de concine, dominouri, mästi, serpentine, cos-
problema discutatä aici. Piesa lui Cara- tume de polonezi, de cazad, de turcip de
giale este o avalanse. Dramaturgul nu se albanezi. Dinamica tilmului se impotmo-
opreste niciodatä sä fixeze un colt pito- leste insä adesea in aceste pete de culoare,
resc. Pitorescul, culoarea, sint dizolvate firul narattei se pierde In lungi repetate
in actiune $ i se confundä in bunä parte figuri de cadril. Ceea ce regizorii nu au
cu actiunea, pentru câ personajele sint izbutit si pästreze este insä ritmul lui
pitoresti nu numai pentru cä aratá in- Caragiale. Ei' nu au izbutit cinematografic
tr-un anumit fel, ci pentru cä ac- - prin asociatii cinematografice, printr-o
tioneaz4 Intr-un anurnit fel. In piesä fabulatie cinematograficá, prin situatii ci-
existä un fel de betie, de frenezie a prin suspense cinemato-
confuziilor, de aceea piesa are de la in-
- nematografice,
grafice - sä redea dinamica intei ioarä, ner-
ceput pinä In ultimele scene un ritm vul comic al piesei lui Caragiale. Care*
sarabandá sau mai curind a spune un filmului nu rämine o problemä de formä".
ram de farsa politistä : Mita Baston Recrearea ritmului piesei ar fi pus si mai

144

www.dacoromanica.ro
bine îsi valoare confinutul satiric al pie- rane in frunte cu Hemingway ? Se poafe
sei, peisajul ei social, pentru cá i ritmul contesta influenta pe care cinematograful
acesta de sarabandä sugereazd ideia de o exercitá astazi asupra teatrului contem-
farsä : o lume de farsa, de marionete de- poran ? Nu existä chiar la noi, In deosebi
zarticulate miscindu-se frenetic, zgomo- in lucrärile scriitorilor tineri (Francisc
tos i inutil pentru niste scopuri lamenta- Munteanu, Titus Popovici) un ecou destul
bile. de puternic al stilului cinematografic ?
Prin urmare viata impune o zong
12. Existä intre cinematografie i litera- de intrepätrundere Intre cele doua arte,
turä o interdependentä realä i necesari zonä de colaborare. Deosebirea esentialá.
care nu are nimic de aface cu literatura fil- Intre cele dota cinematogralii fine de. mo--
matä" i cu literaturizarea ecranului, o bilul care dirijeazä aceastä legatura
interdependentä realä i necesará care nu cinematografia burghezä conlucrarea este
Impiedicd lupta cinernatografului de a-si dirijatä de interesele financiare ale trus-
descoperi i cultiva mijloacele de expri- turilor de editurä i filme. In socialism,
mare specifice. Dimpotrivä, cunoasterea cinematografia i literatuya slujind amin-
raportului real dintre film $ i literaturä dou4 poporului, colaboreazä pentru educa-
ajutä aceastä luptä pentru cä cineastii rea maselor. Cinematograful nu mai vt-
nu-si pot folosi posibilitäfile caracteristice neazá succesele de librarie. El lucreaza
decit avind constiinf a exacta asupra struc- paralel cu literatura i dä posibilitatea ca
tarii artei lor. Literatura este legatä de o operä literarä sä se impuna constiintei
cinematografie prin Insäsi alcguirea orga- marelui public simultan prin carte si
nicá a filmului realist. Ea da filmului prin intermediul ecranului, cum s-a intfm-
semnificatiile politice, sociale, morale sub- plat cu Zboarä cocorii".
ordonindu-se rnijloacelor lui specifice, iar Pentru cinematografia noasträ ecranizä-
In cazul ecranizirii devine obiect de artä, rile au reprezentat o experienta intere-
transformInd arta filmului intr-o artä in- santá utilä. Ele au facilitat afirmarea
terpretativä. filmului rominesc intr-o perioadä In care
La rindul lui filmul ajutá pätrunderea experienta scenariului original ne lipsea cu
literaturii in masä In absolut toate stra- desävirsire. Ede au ajutat formarea unui
turile, chiar i acolo unde cartea nu poate numär de regizori mai tineri $ i mai putin
sä ajungä pentru cä, dupä cum spune tineri In contact cu o literaturä de calitate,
Bernard Shaw, filmul este o inventie mai ca sä nu mai vorbim de foloasele pe care
mare cleat tiparul pentru cä el se adre- le-a adus implicit prin popularizarea unei
seazä i analfabefilor" (Ce poate da cine- serii de romane, nuvele, piese cu care li-
matograful, drarnei"). Filmul influenteazä teratura noasträ se mindreste. Filmul ro-
asupra literaturii i pe o altä cale, mai mInesc are Irfsä in acest moment .capaci-
subtilä, in sensul cä cele vase decenii de tatea necesarä de a face din ecranizare nu
existentä a cinematografului au avut si au numai un mijloc de popularizare a operelor
o Ineurire importantá asupra activitätii clasice, ci $ i de a räspunde prin ecranizäri
scriitoricesti. Cinematograful (aläturi de la Intrebärile pe care le ridid viata noas-
gazetärie) a contribuit la deliteraturiza- tra de azi. Literatura noasträ realist-socia-
rea stilului unei serif de scriitori, a ajutat listä numärä astäzi opere cu o rezonantä
la formarea unui stil sobru, concis, lärá In masä aproape tot atit de intensä ca
Inflorituri, färä artificii. Se poate contesta operele clasice, care poate ajuta filmul ro-
influenta pe care neorealismul a exerci- minesc In indeplinirea unei asemenea me-
tat-o i o exercitä asupra scriitorilor niri. Dupä Marea Cocor, Die Barbu, Adanr
din Italia contemporanä ? Se poate Jora, alti eroi ai literaturii contemporane
contesta influenta pe care filmul o are asteaptä o a doua existentä pe ecran, eroii
asupra romancierilor Americii contempo- Setei", eroii Ziaristilor", eroil lui Eugen

10 - Viata Romtneasa nr. 6 145


www.dacoromanica.ro
Barbu, Galan, Siito Andras, Francisc Mun- taneitatea i prospetimea specif ice genului,
teanu, Remus Luca, Mandric, Ghilea, etc. oameni i fapte caracteristice din realita-
etc. In afarä de acestea cineastii nostri tea noastri nouä. Ecranizarea nu trebuie
au trite les cä asteptarea cu bratele Incru- sä incurajeze paseismul. Legarea ei si mai
cisate a capodoperei nemuritoare nu duce puternicä de literatura inspiratä din con-
clecIt la anchilozare. Pentru ca sä realizeze
temporaneitate este conditia principalä
contactul viu cu viata, pentru ca sä tre-
zeascä In public .o rezonantä puternica pentru ca ea sä se dezvolte mai departe tn
filmul rorninesc trebuie sä se inspire nu cadrul cinematografiei noastre, nu numai
riumai din romane monumentale, ci din ca o biblioteca cinematograficä a clasici-
toatä literatura notiä - schite, reportaje, lor, ci ca un fferment din ce îii ce mai activ
povestiri - care creioneazá cu toatä spon- de idei si de artä.

In atentia participanfilor la concursul


Cea mai bunä recenzie-
Asa dupa cum anuntam la inceputul acestui an, revista noastra urma sa indice in acest
numar-bucaiile de proza ;i de poezie aparuter in cele ;me numere pe 1959 ale Vielii
Rominesti" care vor trebui recenzate pentru concursul Cea mai buna recenzie".
lata aceste lucrari, in ordinea apariiiei lor Tn revista :
Nr. 1. Ciclul Tineri poetic.
Nuvela Invaraturii de mints" de Petru Dumitriu (cu urmare Ii in nr. 2).
Nr. 2. Piesa In Valea Cucului" de Mihai Beniuc.
Nr. 3. Poeziile semnate de Mihai Beniuc, Maria Banul, Mihu Dragamir Fi Al. Andrifoiu.

Nr. 4. Poemul Prim" " de Demostene Botez - ciclul de poezii al Ninei Cassian ;
Nuvela andrözneala" de Marin Preda.
Nr. 5. Ciclurile de poezie de Eusebiu Camilar, Dan Delliu ;i Eugen Frunza.
Nr. 6. Poemul nImparatie proletura" de Dimos Rendis ; Nuvela Dimineagi de mai"
de Remus Luca.

Participaniii la concurs isi pot alege ca obiect al recenziei lor oricare dintre nuvelele
sau ciclurile de poezie de mai sus. Recenziile nu trebuie ea cuprinda mai mult de 4 pagini
doctilografiate la cloud rinduri ;i vor fi trimise pe adresa redaciiei pina la data de
1 octombrie 1959.
Cele mai bune recenzii vor fi publicate In paginile revistei noastre, iar autorii lor
vor fi distinfi cu urmátoarele premii :
Premiul I - un abonament pe 1 an la revista Viala Romineasca"

Premiul II - un abonament pa 6 luni la revista Viata Romineasce


Premiul 111 = un abonoment pe 3 luni la revista Viola Romineasce.

146

www.dacoromanica.ro
DESPRE 0 CUVÎNTARE SI UN
ARTICOL - PROGRAM
VERA CALIN

n fata scriitorilor iugoslavi, In la nivelul biologicului $ i demonstrarea cä


1957, a fost invitat sä-si spunä un astfel de individ-brutä e incapabil
cuvinlul criticul si istoricul lite- sä se scuture de servituti, a folosit ter-
rar francez Gaetan Picon. Cu- minologia artei realiste $ i a clamat tot
vintarea lui a fost socotitä un soi de timpul intentia de a infätisa viata asa
breviar de esteticä literarä pentru adeptii cum este".
revizionismului iugoslav, de vreme ce zia- De asemenea e Simptomatic pentru
rul Politika" Imbrätiseazä si reproduce orientarea artei In socialism" pe care o
intr-un articol programatic intitulat Ro- urmäresc adeptii revizionismului pe tärim
lul artei In socialism" cele mai multe estetic din Iugoslavia cä lectia de esteticä
dintre opiniile criticului francez, cunoscut le-a fost servitä de autosul unor lucräri
ca un adept al autonomiei esteticului $ i al ca Scriitorul $ i umbra sa", de un critic
idealismului in artä. Despre articolul-rtia- care s-a afirmat mereu ca sustinätor al
nifest din ziarul Politika" s-a mai vorbit teoriei independentet artei In raport cu
in coloanele acestei reviste (Viata ro- viata socialä.
mineasce, 11/1958). Nu ni se pare insä Gaetan Picon Incepe prin a afirma cä
lipsit de interes sä zboxim putin asupra ruptura spiritului revolutionar de cultura
continutului ouvintärii lui Gaetan Picon, anterioarä este o opozitie esentialmente
reprodus In urmä de revista Preuves" (de- psihologicd. Revolutia ea insäsi e privitä
cembrie 1957) cu o notitä introductivä,
ca o experientä tinind de structura psiho-
logicä a mavlor. Revolutia e träitä ca
In care autorul Imureste cä termenii
un absolut, ca o creatie radical $ i indivi-
marxisti frecventi in expunere se datoresc zibilä. Ea reprezintä zorile $ i aruncä In
auditoriului de formatie socialist. Acea- noapte tot ce ii este anterior. Cu ea tncepe
stä adoptare vremelnicä a terminologiei lumea $ i istoria. Dacä spiritul revolutiei
marxiste pentru räspindirea unei gindiri respinge cultura traditionalä, lucrul nu se
antimarxiste este simptomaticä $ i deghi- Intimplä nurnai pentru cä el se räzbunä
zarea face parte din arsenalul de mijloace de faptul cä nu a primit-o In mostenire. E
folosite frecvent de burghezie pentru sub- $ i pentru cä o invinuieste de a fi bur-
minarea pozitiilor inaintate. In definitiv, ghezä, expresie cultural a tmei societäti,
naturalismul, pentru a da un exemplu des- cäreia el (spiritul revolutiei) ti opune o
tul de Indepärtat, conceMie al cärei scop altä culturi". Aceastä metafizicä a revo-
$ i rezultat literar a fost Injosirea omului lutiei pädtuieste, intre altele, prin faptul

10* 147
www.dacoromanica.ro
cä ignorä - ignorarea va fi sistema- totusi romanticii, teoreticienii roman-
ticä, iar pe baza ei se va ridica o bunä tismului, au plasat arta, s-au plasat pe ei
parte din argumentarea lui Gaetan Picon 'MOO In istorie i in societate. Germaine
- principiul leninist al celor douä culturi, de Stal intitulat principala operä teo-
de care autorul cuvintärii face total ab- reticä, program $ i manifest al romantis-
stractie, chiar and se referä la gindirea mului : Despre literaturä consideratä irr
esteticA marxist-leninistä cunoscutä lui. raporturile ei eu institutiile sociale" (1800),
Fiind acceptatä premiza cä tot ce s-a cre- iar in vestita prefatä manifest la drama
eat In epoca de dominatie a burgheziei Cromwell" (1827) Victor Hugo priveste
reprezintä culture burghezá, prMcipiul au- etapele dezvoltärii literare In legäturä
tonomiei artei, al independentei ei fatä de etape din istoria omenirii. 0 face teoreti-
baza social-economicd devine mai usor de- zind gresit, cucerit de analogii i antiteze
monstrabil. fortate, dar totusi pätruns de ideia -
Desocializanea culturii, pe care o profe- comunä romanticilor - cä arta este o des-
seazA esteticienii burghezi, e acceptatä cu fäsurare conditionatä de mersul istoriei.
complezentä de Gaetan Picon. E un fapt Afirmatia peremptorie al lui Gaetant
ca spiritul burghez sugereazá perfecta in- Picon dupá care aplicatä literaturii
dependent5 a artei i culturii In raport cu artei perspectiva istoricä e un lucru re-
formele sociale, o viziune desistorizatä, cent si ea n-a triumfat niciodatä In Occi-
depolitizatä, desocializatä. Dupä spiritul dent asupra rezistentelor implicite sau ex-
burghez, arta se dezvoltä ca o istorie spe- plicite, care i s-au opus", e negatfi de ne-
cificd, oe nu e cuprinsä tn istoria socialä.. numärate exemple oferite chiar de litera-
,..Mai mult cleat atit, cultura si arta se si- tura francezä. Ne-am ingadui sä amintim
tueazä intr-un soi de naturä care, in limi- vestita definitie a romantismului datä de
tele ei, n-are legäturi cu politica si eco- Stendhal in lucrarea Racine si Shakes-
nomia, acestea plasate In istorie". Despre peare" din 1823 : Romantismul (Stendhal
istoria spiritului, dominatä de legi proprii spune romanticismul) este arta de a pre
de dezvoltare, au vorbit mereu filozofii zenta popoarelor opere literare, care irr
culminind cu Hegel. starea actualä a obiceiurilor i credintelor
Aplicat la fenomenele literare, anti-isto- lor stilt susceptibile de a le da cea mai
rismul, tendinta de totalá desocializare a mare pläcere posibil. Clasicismul, dimpo
artei, incearcä sä zdruncine unele páreri trivä, reprezintä literatura care oferea cea
ping acum acceptate chiar si de istoria mai mare pläcere sträbunilor". Chid Sten-
literarä burghezä. Despre istorismul ro- dhal afirmä cä Sofocle si Racine au lost
mantic, opus atemporalismului clasic, is- rornanticii vremii for, el se aratä adeptur
torism näscut, intre altele, din revelatia istorismului In cercetarea istoric-literarL
transformärilor istorice pe care a dat-o Dealtfel, uneori, declaratille lui sînt atit de
omenirii acea imensä räshfrnare care a explicite, Melt nu necesitä comentarii.
fost Revolutia Francezä, s-a vorbit atita Stilul claaic, scria Stendhal, corespundea
In istoriile literare de toate nuantele, incit celor 4e piná la 1781. Stilul noii drame
afirmatia a devenit un loc comun. Gaetan trebuie sä ,corespundä copiilor revolutiei.
Picon lI respinge Insä afirmind : Si cind .Cu aceste cuvinte Stendhal se aratá pro-
romantismul european vede In operä ex- fund constient de transformärile sociale
presia unei spontaneitäti individuale de mentalitate survenite de la 1789 Ina-
denuntä estetica clasicismului, In mäsura inte. De douä mii de ani", scrie el, de
In care aceasta recomandä iruitatia maes- cind cunoastern istoria lumii nu s-a In-
trilor, sä nu credem cá el (romantismul) timplat poate Ina niciodatá o revolutie
se apropie cumva de istorie. Ca si imitatia, atit de bruscä In obiceiuri, idei, credinte".
originalitatea individualä apartine na- Picon rärnine totusi ferm convins de
turii". opacitatea gindirii occidentale fatä de

148
www.dacoromanica.ro
orice teorie sugerind determinärile istori- xistä un partid numit burghez" In Camerä.
co-sociale ale artei. Nici ideia taine-iang Ca f apt ideologic, ea dispare cu desävir-
a conditiilor etnice, istorice, geografice, sire. Burghezia, spurre autorul Mitologii-
nici ideia marxistä a infrastructurilor lor", este clasa socialá care nu vrea sä
economice, nici ideea sartrianä a situa- fie nurnitä". In ceea ce priveste fenomenul
scrie el, amestecind i unificInd cultUral, Barthes subliniazä functia de di-
tendentios pozitii teoretice nu nurnai di- versiune i subminare, pe care In mod
verse, dar i opuse, n-au reusit sä triumfe tacit o acordä capitalismul unor manifes-
cu desävIrsire impotriva acestor rezis- täri slujesc cauza.- Burghezia nu-si
tente". semneazA cultura pentru ca aceastä cul-
Dacä istoria artei e ruptä de istoria tura este una dintre armele ei secrete, unul
societatii, care sint factorii ce pot explica din mijloacele domniei sale : mijloc
opera literarä ? Gaetan Picon recomandä eficace In masura In care rämine nemar-
explicarea operei literare prin biografie, turisit, in mäsura In care ne face sä luam
deci reintegrarea ei In naturä sau prin interesele unei forme sociale tranzitorii
opere literare anterioare. El acceptä deci drept legea intangibilá a firii." Am adau-
o istorie a literaturii, dar specific si ex- ga spre cuprinderea intreagä a fenome-
clusiv 1terarä, ceea ce If Inrudeste cir toti nului semnalat de Barthes cá burghezia
adeptii idealist ai unei istorii a spiritului nu-si semneazä cultura doar In epoca decli-
omenesc. nului ei. In epoca tineretii turrbultoase, ea
Dupä ce afirmä rezistenta gindirii occi- nu s-a sfiit sä numeascá productia drama-
dentale fatä de orice determinism exerci- ticä pe care a opus-o tragediei - drama
tat de structura social-ecanomicA asupra burghezä. Picon respinge ideea acestei
suprastructurii artistice, Gaetan Picon duplicitati burgheze. Acceptarea ei ar re-
acceptä totusi sä formuleze unele rezerve. duce la neant argumentarea In favoarea
In perioadele de ofensivä, concede el, acest curentelor moderniste (Intre altele supra-
determinism se exercitá si arta nu ne mai realismul), argumentare ru care va culmina
surprinde prin antiistorismul ei. Secolul al cuvintarea criticului francez. Si se In-
XVIII-lea, de la Montesquieu la Doamna de treabä, Inláturind din nou problema celor
Stael a fost o astfel de perioadä de ofen- douä culturi : Putem explica arta fran-
sivä. Si, disociind categoric, Picon afirmä: cezä, literatura franceza a epocii burgheze
Existentialismul nu e legat de formele väzind In ele expresia directä sau indirectä
sociale, asa cum e legatä Declaratia a valorilor burgheze ? Trebuie desigur sä
Drepturilor Omului", hotärit sä ignore räspundern nu, cu sigurantá cä nu". Fires-
caracterul de diversiune a unei bune párti te, trebuie sä räspundem negativ, dar nu
din literatura burghezá, camuflajul pro- pentru cä domeniul artei i literaturii îi
tector burghez, cum If numeste el, Impru- träieste istoria sa autonomä, ci pentru cä
mutind expresia lui Roland Barthes, au- operele unui Stendhal sau Flaubert, care
torul unei lucräri Mitologiile", cu care respirá urä fatä de platitudinea, ipocrizia,
dealtfel polemizeazä. Roland Barthes, au- lasitatea burghezä nu apartin ideologiei
torul lucrärii amintite, îi pune Intrebarea burgheze, culturii burgheze, ci acelei cul-
fireasc5 pentru orice cercetätor al culturii turi care pregäteste i vesteste apusul so-
burgheze : de ce se leapädä burghezia de cietätii moralei capitaliste.
istoria ei,. de ce nu vrea sä-si semneze Confuzia generatá de neintelegerea fe-
cultura cu propriul ei nume ? Burghezia, nomenului celor douä culturi merge mai
ii räspunde Roland Barthes, pozeazä In departe. Silit de stringenta anumitor fapte,
societate anonirnä. Ca fapt economic, Gaetan Picon formuleazä, dupá cum am
burghezia se numeste pe sine färä arätat, rezerve sau recurge la butade.
greutate ; capitalismul se profeseazä Intre formele sociale i valorile de cul-
Insä ca fapt politic mai anevoie. Nu e- turä existä o legäturä, care nu poate fi

149

www.dacoromanica.ro
niciodatä cu desAvIrsire rupte. Dar si planul esteticului pur, avem de aface cu
copiii sint datorati tatilor $ i li se Intim- artA mediocrä si artä adevAratä". Arta
plä sA nu setnene totdeauna cu acestia". autentica a erei burgheze din Occident
In continuare, Picon cautä origina sociaIA dovedeste mai bine ca orice alt fapt ca nu
a scriitorilor protestatari si descoperirea existä determinism saplu al conditiilor
faptului ca unii dintre ei sInt de prove- sociale asupra productillor artistice, de
nienta burghezA i se pare a Intäri afirma- vreme ce aceeasi societate vede näscIn-
tiile sale. Jules Val lés era burghez, desi du-se douä forme ireductibile de artä."
a scris Rázvrätitul". S-ar putea obiecta Concluzia se impune dupä formufarea
cA adeziunea lui Val lés, fiu de märunt premizelor amintite: Marea artä a Occi-
profesor provincial la Comunä, era de na- dentului burghez nu este o arta burghezA"
turá sä-i neutralizeze origina burghezä ; Urmeazä, fireste, exemplul lui Balzac,
Verlaine a murit in mizerie, dar a inceput care nefiind un revolutionar, e totusi In
prin a fi posedant, iar Flaubert n-ar fi pu- acord cu fortele noi. E caracteristic faptul
tut sä scrie Madame Bovary", dacA n-ar cA Picon, care citeazA adesea din clasicii
fi fost rentier. Se adaugä : Conditiile eco- marxismului, se abtine sä aminteascA de
nomice ale geniilor nu dovedesc cä geniul explicatia realismului lui Balzac, pe care
ar fi servitorul economiei de care profitä. o dä Engels In scrisoarea cätre Margaret
Din fericire geniul e ingrat-ca si copilul. Flarkness, sau a celui tolstoian oferitä
Fiu ingrat, scriitorul devine destul de usor de Lenin In articolele despre Tolstoi.
un bastard revoltat". Asimilarea spiritu- Pinä aci, Picon asimileazä operele con-
lui non-conformist, a revoltei scriitorilor formiste, euforice, justificatoare ale ordi-
antiburghezi cu nerecunostinta unui copil nei sociale burgheze cu mediocritatea si
räu sau rancuna unui bastard e o bagate- platitudinea, iar pe cele negatoare cu
lizare tendentioasA a spiritului de indig- valoarea literarä. ExistA Insä, dupä clasi-
nare antiburghezä, care determinä orien- ficarea lui Picon, si un al treilea grup de
tarea si atmosfera atitor opere literare. E opere: cele care fiind lipsite de spiritul re-
atil de neserioasä explicatia, Inat i-am vollei, acceptä färä ipocrizie, dar cu ci-
acorda prea multä importantA dacA am nism (acesta, spune autorul cuvintärii, e
afirma cA Picon reduce o atitudine cu infinit preferabil ipocriziei) mostenirea.
ample rezonante sociale la un fapt psiho- Printre veselii mostenitori, cei care-au re-
logic individual : ingratitudinea fatA de prezentat prM 1920 la belle époque" In
clasa-mamä". literaturä, Picon Ii plaseazä pe Valéry
Existä, acceptä Picon, arta oficialä, Larbaud, Giraudoux, Morand. E arbitrard
aservitä, euforicä cum o numeste el. De aláturarea acestor name si cel putin Girau-
pildä cArtile pentru tineret apärute In doux ni se parecä s-ar Impotrivi carac-
Bibliothèque rose" sau pictura academicä. terizärii de mostenitor".
Acest tip de artä departe.de a tncerca sä Dupä ce recunoaste ca un fapt fenome-
stabileascä raporturi noi cu lucrurile, se nul revoltei In literaturA si-1 asociazA cu
multumeste ou raportul satisfäcätor tralt operele cele mai valoroase scrise In timpul
de constiinta socialä. Totul e bine asa domniei capitalismului, Gaetan Picon ana-
cum este". Dar aceasta e o artä mediocrä. lizeazä continutul atitudinei de revoltä
Existä arta autenticä, spune Picon, arta Revolta", spune el, e un mit literar". Ea
deschizätoare de orizonturi, antioficialä, ignorä uneori conditiile sociale care o ex-
existä formulele noi. Nu mai aVem deaface plicä, se trAieste pe sine ca o revoltä atem-
insä. In clasificarea lui Picon cu artg bur- poraiä. Aceastä metafizicä a revoltei,
ghezA si antiburghezä, artA conformistä aceastä absolutizare a atitudinei revolta-
slujind o clasä exploatatoare ce se aflä la tului, e exemplificatä prin referirea la
putere si artä care combate ordinea exis- gestul gratuit" al lui Lafcadio din Be-
tentä pregitindu-i decesul, ci aflindu-ne In ciurile Vaticanului" de Gide.

150

www.dacoromanica.ro
in sfirsit, Gaetan Picon se opreste la este un fapt literar indeobste cunoscut
revolta suprarealistá care a fost, spune el, nu vom reveni asupra lui, iar ideii limite-
intre cele douä räzboaie, miscarea poeticä lor economice se poate replica prin cea a
cea mai eficace si mai sèmnificativä. In libertätii conceputä ca necesitate inteleasä.
spre aceastä apologie a uneia dintre cele Dar nu polemica cu suprarealistii este irk
mai inaccesibile, mai excesive si mai gra- intentia rindurilor de f ata. Trebuie doar
tuite dintre tendintele moderniste a dus sublimiet cä dacä Gaetan Picon ar fi facut
de fapt intreaga argumentatie a studiului. un istoric al miscarii suprarealiste, ca-
Cind cititorul ajunge aci, el Intelege ca racterul burghez i diversionist al acestei
argumentarea independentei literaturii fatä orientäri literare ar fi aparut cu evidenti.
de viata socialä, teoria unei istorii a spi- In anul cind se constituia miscarea su-
ritului lipsitä de contingente cu istoria gru- prarealistä, formula artei pentru arta" era
purilor sociale, ignorarea fenomenului ce- compronlisä si agitind-o noua scoala" s-ar
lor douä culturi, negarea diversiunii fi aláturat unei multimi de bisericute lite-
artistice ca mijloc de mentinere a ordinei rare fará ade?ti. Ne ailam in anii marii
burgheze au fost menite toate sä suporte ofensive a literaturii sovietice, care a dat
elogiul formulelor ezoterice, al modernis- atunci romanele lui $olohov i poezia lui
mului excesiv. Maiakovski. De aceea suprarealismul nu
E evident cá vorbind despre atemporali- numai cä se socoteste initial artä revolu-
tatea, anistorismul, caracterul desocializat tionará, angajatä, cu tendinta, ci îi insu-
al literaturii, Picon nu pledeazä in favoarea seste cite ceva din terminologia esteticil
preluarii marii literaturi clasice de cä- marxiste. In 1935, intr-un interviu acor-
tre cultura socialistä. Aceastä preluare e dat unei publicatii muncitoresti din Praga,
un fapt indeplinit ale cärui dimensiuni nu Andre Breton declara : 'Sintem cu deose-
pot sä-i seape lui Picon. Ceea ce-1 inte- bire preocupati sä valorificám astázi
reseaa pe criticul francez i fireste i pe suprarealismul ca un mod de cunoastere ce
adeptii revizionismului literar este integra- se dezvoltä in cadrul materialismului dia-
rea pasnicä a decadentismului, introdu- lectic, aylicind cuvintul de ordine al lui
cerea lui prin contrabandä in interiorul Marx: mai multä constiintä, adicá, dupä
culturii socialiste. Iar tonul de pole- noi, mai multä constiintá socialä dar
micä-permanentá al cuvintárii, polemicá mai multá constiintä psihologicä".* In alt
explicitä sau implicitá cu realismul socia- loc, André Breton explica ce intelege prin
list, se imbiná cu pledoaria pentru adapta- mai multä constiintá psihologicä. Intre-
rea literaturii revolutionare contemporane barea : cum devine un lucru constient ?
in vederea absorbirii de cätre aceasta a cu. putem, spute Freud, sa o in:ocuim .cu fo-
rentelor moderniste. Or, In configuratia los prin intrebarea : cum devine un lucru
curentelor moderniste, suprarealismul este preconstient? Ráspunsul este : gratie aso-
unul dintre cele mai virulente. Demonstra- ciatiilor cu reprezentärile verbale corespon-
tie care se bazeazä pe un astfel de exem- dente i, ceva mai incolo, precizeazä : Cum
plu-limitä trebuie sä fie valabilä pentru putem aduce in (pre) constiintä elemen-
toate formulele decadente.
tele refulate? Restabilind prin travaliul
Citindu-1 pe André Breton, Gaetan Picon,
care se declarä Intr-un loc a nu fi adept al analitic acele crimpeie .intermediare precon-
formulelor abstracte, se aratä totusi de stiente care sint amintirile verbale".**
acord cu pozitia sefului suprarealistilor. Tocmai aceste reprezentári verbale, aceste
Ni se pare imposibil, declarä acesta din urme mnemotehnice" sugerate de teoria
urmä, sä atribuim limite, ca de pildä cele psihanalistä a lui Freud slut, dupä Breton,
ale cadrului economic, exercitiului tine'
gindiri mlädiate definitiv pentru negarea * André Breton - Position politique
du surrealisme pag 64.
negatier. Caracterul negárii suprarealiste ** Idem pag 53

151

www.dacoromanica.ro
materia prima a poeziei. Caracterul indes- este a. ei si anume de a fi total umant r.*
cifrabil al limbajului suprarealist e conse- (Sublinierile apartin ku André Breton).
cinta acestei adoptiuni. Läsind la o parte caracterul paradoxal
Estetica stfaturilor preconstiente, a au- al argumentatiei, ne putem insa intreba
tomatismelor e declaratä de suprarealisti in ce constá propriu zis revolutionarea
mijloc de emancipare socialä a omului, artei de cätre suprarealism. Fugind de un
ba chiar revendicata ca decurgind dn limbaj social, suprarealistii au instaurat
marxism. Cuvintele ce urmeaza, extrase domnia limbajului subiectiv, singur apt si
dintr-un manifest al suprarealisrnului, In- transrnita rezultatele investigatiilor pre-
latura once echivoc in ceea ce priveste constiintei ; au recomandat de asemenea pa-
iilatia pe care si-o atribuie suprarealistii: ranoia ca singura propice stärilor artistice.
Energia prenneditata In poezie i In artä Despre aberatiile de expresie ale artei su-
are drept object intr-o societate ajunsä la prarealiste se poate vorbi s-a vorbit In-
capätul dezvoltärii ei, in pragul unei socie- delung. Este insä surprinzator faptul cä
täti noi, de a regasi cu orice pret firescul, identificarea, la un moment dat, de catre
adevärul si originalitatea primitiva. Ea Salvador Dali a paranoii suprarea-
trebuie In mod obligatoriu sa ne dezvälue, liste ou dementa nazistä nu-I pune pe gin-
Intr-o bunä zi, imensul rezervor din care duri pe autorul cuvintärii de fatä cu pri-
ies inarmate pinä in dinti simbolurile pen- vire la caracterul de avanganda" revo-
tru a se räspindi, gratie operei citorva oa- lutionar" al fonnulei suprarealistér E lim-
meni, In viata colectivä. Trebuie dejucate, pede In orice caz cä ruptura de realitate
dejucate pentru totdeau.na fortele care ve- fiind proclamatä ca un prim punct de pro-
gheau pentru a Impiedica subconstientul de gram, revolutionarea" se poate referi doar
la orice izbucnire violentä :.o societate care la mijloacele formale. Pornind de la ideea
se simte amenintatä din toate pärtile, asa explicit formulata cä arta pentru arta este
cum se simte societatea burghezä socoteste un non sens un anacronism, suprarea-
Intr-adevar pe bunä dreptate ca o astfel listii afirma totusi cu perseverentä lipsa
de izbucnire ii poate fi fatalä".* Societatea de importantä $ i de valoare a continutului
burghezä n-a resimtit Insä prea violent, Intr-o opera de artä. Pictorul Louis Da-
dupä cum se stie, izbucnirile subconstien- vid, afirrnä Breton In manifestul säu, a
tului suprarealistilor, ba chiar a convietuit pictat scene de revolutie in cea mai tradi-
In pace cu ele; i nici nu s-a aparat cu tionala manierä acadernicä. El n-a fost un
prea multä strasnicie impotriva armatelor Innoitor, desi continutul tablourilor sale e
lor de simboluri. Despre eficacitatea revo- revolutionar. Pictorul Courbet, e scris mai
lutionarä a unei miscari, care se reven- departe, a participat la Comma. Ca orn a
dicä deopotriva de la Marx si Freud, nu fost un luptätor, opera lui nu se reslmte
ne mai putem indoi, mai ales dupa de- Insä de aceastä participatie. Ceea ce nu
claratii programatice de felul acestora : mentioneaza seful scoalei suprarealiste
Arta, prin toatä evolutia ei in timpurile este cä David a inceput prin a picta ta-
moderne, trebuie sä stie cä insusirea ei blouri ale antichitätii romane In gustul
rezirlä doar In imaginatia independentä de academic al epocii, a pictat In aceeasi ma-
obiectul exterior care a näscut-o. i anume nierä revolutia, in cele din urtna, pe
totul depinde de libertatea cu care aceastd Napoleon Impärat. Sinceritatea revolutio-
imaginafie izbutqte sd se pund tn scend pe narä a acestui dictator al artelor sub Im-
ea V. numai pe ea. Conditia insäsi a obiec- periu poate fi pusä la indoialä. In schimb
tivitätii in artä este ca ea sa aparä des-
prinsä de orice cerc determinat de idei Courbet, participantul la Comunä, a afir-
de forme. Numai astfel se poate ea con- mat viguros realismul in picturä a dat
forma acelei necesitäti primordiale care loviturj mortale academismului.

* Idem pag 34 * Idem pag 57

"(52

www.dacoromanica.ro
Iar Rimbaud, de la care pornesc atItea neapärat socialistä sau reactionara. Din
orientäri moderniste, e diminuat de Breton aceastä neutralitate Picon deduce posibili-
ca poet al Comunei, autor al Cintecului tatea prelarii formelor de culturä preala-
de luptä parizian" si al violentei satire bile socief4tii socialiste de cAtre cultura
Paris se repeuple" si elogiat ca initia- socialistä. Ignorind conceptia marxistä
torul acelei alchimii a verbului, care a des- despre mostenirea literarä, Picon justificá
chis in urmä drumul formulelor poetice afirmatia despre autonomia si neutralitatea
indescifrabile. Cäci stilul realist, comuni- artei, autonomie si neutralitate care
cabil, inteligibil e socotit de suprarealisti IngAduie preluarea creatiilor celor mai va-
ca si de adeptii altor directii moderniste loroase de la o epocä la alta, de la o orin-
din Occident ea un instrument al alienärii duire la alta cu cunoscutul pasaj spicuit
omului de propria sa constiintä, ca o con- din Marx despre epopee si satisfactiile es-
cesie fAcutd vietii sociale si cotidianului tetice pe care aceastä productie a capita-
prozaic. riei omenirii le mai poate deli astazi. Din
Spunind Imaginatia artisticä trebuie sä nou, limbajul vorbitorului devine marxist."
rämInä liberä ; ea este scutitä prin defi- Socialismul nu poate fi nimic altceva decit
nitie de orice fidelitate fatä de imprejuräri, extinderea in folosul tuturor, gratie socie-
In special fatä de imprejurärile acaparante tätii färä clase, a acelei bogätii umane,
ale istoriei ; opera de artä riscä sä in- care este privilegiul cItorva". Aceasta,
ceteze a fi ea insäsi, dacä nu se detaseaza complecteaz5 autarul cuvintärii, se poate
de orice fel de scop practic" - seful supra- face, pentru cä nu existä artä burghezä $ i
realistilor Isi declarä explicit opozitia fatä artä revolutionarä, ci numai o mare artä
de cauza revolutiei sociale, In slujba cäre- de creatie".
ia afirmä ca militeazä. Dar, fiindcä totusi nu poate fi negat
Caracterul diversionist, burghez, al su- nici ignorat continutul social si politic al
prarealismului, devine evident. Ajunge sä atitor opere literare, Picon concede cä
Incerdin a confrunta cele douä categorii arta socialii si politicä e legitimä numai
de articole din program : revolutionarea In mäsura in care experienta socialä e o
artei burgheze, asaltul impotriva filistinis- parte a experientei umane". Acceptarea
mului burghez pe de o parte ; desprinderea acestei posibilitäti, evidentá pentru orice
categoriilor artei de orice contingentä isto- minte ce se inchide prejudecätilor, pare
ricä, negarea importantei continutului, li- sä-1 apropie pe vorbitor de Intelegerea
mitarea Innoirii la procedee, pe de altä marxist-leninistä. Dar Picon socoteste cä
parte. Dealtfel mai existä si un alt ordin numai in perioade de mare incordare so-
de dovezi, care nu necesitä nici o argu- cialä se produce momentan coincidenta
mentatie teoreticá. Desprinderea lui Ara- intre omul artist si omul politic. In rest,
gon $ i Eluard de grupul suprarealistilor a arta este Intilnirea transistoricului cu is-
stIrnit cascade de calomnii din partea a- toricul.
cestora. Din aceastä serpuitä cuvintare, In care
Gaetan Picon deplinge si el faptul c5 ideile vorbitorului isi croiesc abil loc prin
urgenta evenimentelor ii indepärteazä pe multimea citatelor extrase deopotrivä din
Aragon $ i Eluard de poezie", ca $ i partiala teoreticienii modernismului si clasicii mar-
ancorare al luí Sartre care a acceptat le- xismului, se desprinde lämurit intentia rea-
gea angajärii" In realitatea socialä. In ge- bilitärii decadentismului cu argumente de
neral, vorbind despre poezia nouä, Gae- toate culorile In fata uniunii scriitorilor
tan Picon condamnä drurnul spre.clarita- din Iugoslavia. Modernismul urmeazä &A
te, pe care l-au apucat unii din poetii ti- fie strecurat in interiorul culturii socialiste
neri al Frantei. sub firma artei revolutionare. Arta revo-
Pledoaria cantina revenind asupra ideii lutionarä este, dupä Gaetan Picon, arta unui
artei neutre, a artei care nu trebuie sä fie spirit revolutionar $ i Intelegerea metafizicä

--- 153

www.dacoromanica.ro
a noliunii spirit revokitionar" desprinde revolutionare, ci cu apologia individualis-
definitiv literatura de sensurile istorice ale mului.
momentului. Exemplul final e condudent. Recunoastem, In .articolul din Politika"
Rimbaud a fast un poet revolutionar, spune semnalat mai Inainte, aproaPe toate tezele
Picon, nu pentru cä s-a simtit aläturi de de esteticä literarä ale criticului francez.
Comunä si nu - la tel afirma si Breton Negarea caracterului ideologic al literatu-
- pentru cä a scris In spiritul revolutio- nil, ignorarea teoriei leniniste a celor douä
narilor comunarzi citeva din cele mai vio- culturi, negarea luptei intre arta socialist
lente acte de acuzare antiburgheze, ci si cea burghezä, conceptul culturii unice,
pentru ea a fost, pe propria sa socotealä, ruperea echilibrului Intre continut si formá
pe riscul si primejdia lui, revolutionar In in favoarea formei, pledoaria pentru ab-
ordinea poeziei". Picon nu aminteste insä sorbirea de catre cultura socialistä a ten-
cä acea alchimie a verbului practicatä In dintelor decadente etichetate artä revolu-
urmä de Rimbaud, l-a Impins pe poet tionarä, acceptarea innoirilor strict formale
spre impasul specific formalismului, l-a drept revolutii" artistice, toate acestea,
dus spre obscuritate, sterilitate, Were. ping si ref erirea la Mallarmé socotit exem-
Apoteoza f inalä a cuvintului rostit plu de poet innoitor" In ordinea expre-
In fata scriitorilor iugoslavi e o falsä apo- siei, se regäsesc In articolul programatic
teozä. Rimbaud privit In totalitatea perso- al ziarului din Belgrad.
nalitätii si vietii sale este Intr-adevär un Poate Ca" am gresit, la Inceputul acestor
simbol : nu simbolul poetului revolutio- rinduri, alirmind categoric despre cuvin-
nar, liber de orice conshingere, frenetic
tarea lui Gaetan Picon cä ar fi modelul
Indrägostit de o libertate anarhic Intelea-
programului revizionist amintit. Se im-
sd, pe care l-a intruchipat de altfel Intr-o
etapá a existentii sale, ci sirnbolul tragicii pune Insd, dupä compararea celor douä
experiente a unei arte ce slirseite prin a texte, concluzia cä sursa tezelor revizio-
se rupe de toate sensurile constructive pe niste In materie de artä si literaturä, o re-
care i le oferä viata. Asa Inca cuvintarea prezintä conceptiile idealiste ale esteticil
lui Pican nu culmineazä cu elogiul artei burgheze.

154

www.dacoromanica.ro
NOTIUNEA DE SPATIU
Acad. G. VIeNCEANU

uccesele din ultimii ani ai Inaintea erei noastre) a distribuit pämtn-


stiintei sovietice, care au cul- tul in Egipt In bucäti dreptunghiulare,
minat In crearea de sateliti ar- asupra caruia a instituit un impozit
tificiali ai pämintului si lansa- anual, dar inundatiile Nilului acoperind o
rea fa 2 ianuarie 1959 a primei parte din aceste terenuri, a fost necesar
planete artificiale a soarelui, au atras a reducere a impozitelor pe baza mäsur-
atentia intregei lumi asupra unor probleme rii suprafetelor, de unde, zice Herodot,
considerate altädatä ca o preocupare nu- pare s'a fi luat nastere Geometria.
mai a oamenilor de stiintä de strictä spe- In cärtile lui Euclid, Geometria apare
cialitate. ca o doctrinä complet constituitä din punct
Una din aceste probleme este aceea de vedere teoretic, ca o stiintä deductiv,
de a sti care sint proprietätile spatiului in ale Card adeväruri denumite teoreme" se
care träim. La baza cercetärilor moderne deduc pe cale logicä dintr-un anumit nu-
de fizicä stä evident notiunea de spatiu in mär de definitii si de axiome (sau postu-
care au loc fenomenele fizice si este, cre- late), deci de adeväruri care nu se demon-
dem, interesant de a aräta cum au evoluat streazä, ci se admit ca adevärate.
ideile stiintifice in privinta acestei no- Desigur, insä, c definitiile si axiomele
tiuni. sInt inspirate de experientä, deci de ob-
I servatiile ce se pot face asupra figurilor
Antichitatea, adicä stiinta egipteanä, si fenomenelor ce au loc In spatiul in, care
chinezä, si in special greacä, ne-au läsat träim. Astfel definitiile ce se dau punctu-
o mostenire stiintificä importantä, printre lui, dreptei, planului, corespund acelora ce
care poate cea mai importantä este geo- in mod intuitiv le avem despre aceste no-
metria lui Euclid, denumitä asa deoarece tiuni. De asemenea, relatiile ce existä intre
de la Euclid, savant grec ce a tráit In ele, de exemplu definitia : prin douä puncte
jurul anului 285 inaintea erei noastre, ne-a trece o singurä dreaptä, corespunde de ase-
rämas o expunere completä, compusä din menea intuitiei noastre. Adevärurile stiintei
13 cärti, intitulatä Elemente". Stiinta geometriei corespundeau atit de exact reali-
geometriei s-a näscut desigur din nevoia tätii, oglindit In rezultatele fragmentare
pe care omul a avut-o de a mäsura si de a pe care omul le avea asupra naturii, da-
compara diferitele figuri Intre ele. Herodol toritä unor mijloace reduse de observatie,
(secolul al V-lea Inaintea erei noastre) Inca s-a considerat cä aceste adeväruri au
spune cä Sesostris (Ramses al II-lea, 1300 o valoare absolutä, cä fenomenele care au
,
155

www.dacoromanica.ro
loc In naturä, slut obligatoriu acele ce ni dar el nu a tiparit nimic, de teama criti-
le indica geometria lui Euclid. Au fost cilor la care ar fi putut fi supus, credinta
filozofi ca Immanuel Kant, care au socotit Intr-o geometrie unicä fiind atunci asa de
spatiul In care träim are proprietati Inrädäcinatä, Incit actiona asupra mate-
apriorice, deci nu este nevoie de a mai maticienilor cu forta unei dogme religioase.
cerceta natura, pentru a afirma cä spatiul Descoperirea lui Lobacevski, a unei alte
nostru este cu trei dimensiuni, c in acest geometrii decit aceea a lui Euclid, se poate
spatiu, drumul cel mai scurt Intre douä considera ca inceputul celei mai mari re-
puncte este linia dreaptä, c printr-un volutii jn istoria matematicii i ca una
punct la o dreaptä 'intr-un plan se poate din cele mai mari revolutii din istoria
duce o singurä paralelä, deci proprietati stiintei. In adevar, aceastä descoperire a
ce rezulta din geometria lui Euclid. Se pus si problema proprietätilor spatiului In
admitea deci a geometria lui Euclid re- care träim. Insusi Lobacevski a cäutat sa
flectä proprietätile spatiului in care träim. aducd un suport geometriei create de el,
enuntind ipoteza cá in spatiile planetare
II s-ar putea ca lucrurile sä nu se petread
dupä geometria lui Euclid, ci dupa geo-
Secolul al 18-lea a supus geometria lui metria nou descoperitä i IncercInd, cu
Euclid la o critid severa. In primul rind mijloacele reduse de care dispunea, sä fad
s-a pus problema de a vedea In ce mäsurä observatii asupra mersului planetelor.
axiomele care stau la baza geometriei In 1854, matematicianul german B. Rie-
slut obligatorii, deci cä dad nu am admite mann supune la o analizä amänuntitä no-
aceste adeväruri, am ajunge la o con- tiunea de geometrie i ajunge la concluzia,
trazicere, deci In ce másurä se paate ca ceea ce putem sä consideräm ca pro-
spune ca existä o singurä geometrie po- prietate a geometriei furnizatä noua de
sibilá. Axioma care a intrat in primul rind experientä, este faptul ca fiind date doua
in discutie a fost axioma paralelelor care puncte Indeajuns de aproape unul de
spune : Printr-un punct la o dreapta (in- altul, distanta intre aceste puncte este
tr-un plan) se poate duce o singurá pa-
datä de o formula analoagä celeia din
ralelä". Matematicieni ca Legendre, Sac- geometria lui Euclid, cunoscutä sub nu-
cheri etc. si-au pus problema de a demon-
de formula lui Pitagora. Se poate
stra aceastä axiorna. Deci de a aräta cä mele
exprima aceastä formula In spatiul cu
dad am presupune ca nu este adeväratä, trei dimensiuni sub forma urmätoare :
am ajunge la o contradictie logicä In Dacä avem un paralelipiped drept de
constructia geometriei. Perioada discutiei
muchii a,b,c, atunci pätratul diagonalei
acestei axiome a durat mult i constituie paralelipipedului este egalä cu suma pa-
una din cele mai dramatice perioade ale tratelor muchiilor a,b,c. In plan proprieta-
stiintei matematice. Discutia este transatä tea se reduce la a spune cä pätratul ipo-
in 1827 de geometrul rus Lobacevski, tenuzei unui triunghi dreptunghi este
profesor la Universitatea din Kazan, care egala cu suma patratelor catetelor si con-
aratä cä inlocuind axioma paralelelor prin stituie cunoscuta teoremä a lui Pitagora.
alta i anume cä printr-un punct la o Dupä Riemann, aceasta proprietate are
dreaptä se pot duce doua paralele i o in- loc numai pentru paralelipipede pentru
finitate de drepte nesecante se construieste care a,b,c, sint foarte mici, deci dacä
o geometrie diferitä de a lui Euclid, geo- avem un punct P, putem sä calculäm
metrie care numai citiva ani mai tirziu distanta Intre acest punct i un alt punct
este regäsitä de geometrul ardelean ungur Q indeajuns de apropiat prin aseastä for-
Ianos Bolyai. mula, deci putem sä construim un para-
$i Gauss, numit principe al matemati- lelipiped avind PQ drept diagonalä. Dad
cienilor, ajunsese la aceastä descoperire, Q este depärtat, atunci trebuie sä intro-

156

www.dacoromanica.ro
ducern Intre P i Q un numar de alte din planetele sale, ele se atrag unul spre
puncte i sd calculäm distanta din aproapc altul cu o forta proportionala cu produsul
In aproape, paralelipipedele drepte pe care maselor acestor corpyri §i invers propor-
le utilizäm astfel ne mai fiind paralele, tionala cu patratul distantei fntre ele.
ca in cazul euclidian. Tinind seama de aceasta lege rezultd
Rezultä ;tunci c geometriile lui Rie- atunci, considerind ecuatiile mecanicei, cá
mann contin drept caz particular geome- planetele descriu imprejurul soarelui ni§te
tria lui Euclid si anume cazul and gec- curbe numite elipse, care apar ea ni§te
metria lui Riemann este cu curburä zero. cercuri putin alungite. Observatiile exe-
Geometria lui Lobacevski este si ea un caz cutate asupra traiectoriei lui Mercur ara.-
particular al geometriei lui Riemann tau ins6 cá aceasta traiectorie nu era
anume cazul cind curbura este constantä exact aceea rezultata din legea lui Newton,
anume o constantä negativd. ci suferea o deviatie. Explicatia acestei de-
In 1917, matematicianul italian T. Levi- viatii nu s-a putut obtine prin modificarea
Civita aratá c In spatiile lui Riemann legei lui Newton, ci a fost data In 1905
existä o notiune de paralelism din aproape de A. Einstein prin teoria relativitdtii. In
tri aproape, dar c acest paralelism de- aceastä teorie, care a revolutionat fizica,
pinde de drumul pe care ne deplasäm, dacä asa cum Lobacevski a revolutionat geo-
spatiul nu este al lui Euclid. metria, se considerä cd spatiul In care
traim este un spatiu al lui Riemann cu
Alte geometrii au venit sä se asocieze patru dimensiuni, a patra dimensiune
geometriilor lui Riemann, printre ele unele fiindtimpul. In acest spafiu, drumul cel
care renuntd la notiunea clasicd de dis- mai scurt intre douä puncte nu mai este
tantä, sau dau aceastä notiune sub o linia dreaptä, ci o linie curbä, numitd
forms mai generald cleat aceea din geo- geodezicä, spatiul ne mai fiind drept ca
metria lui Riemann. Rezultä deci ea din
acela al lui Euclid, ci curb.
punct de vedere matematic, se pot concepe
mai multe geometrii, deci mai multe Prin geodezicä se Intelege o curbä care
are proprietatea ea' distanta Intre douä
spatii.
puncte, másuratá cu metrica spatiului
riemanian este cea mai micä, de-a lungul
geodeziei ce trece prin cele cloud puricte.
Se pune atunci problema de a sti care Pentru a avea un exemplu de douä
este geometria ce corespunde.spatiului In spatii cu cloud dimensiuni dintre care unul
care träim. este plan si celalalt este curb, putem con-
sidera planul obisnuit, din geometria lui
Problema se punea i prin faptul cä anu- Euclid, pe de o parte, iar pe de altd parte
mite observatii asupra spatiilor interpla- suprafata unei sfere, deci locul geometric
netare obtinute prin mijloace de observatie al punctelor care se gäsesc la aceeasi dis-
avansate, pe care stiinta le punea la Inde- tantä de un punct fix, centrul sferei.
mina astronomilor la sfirsitul secolului al In mod intuitiv se spune cä planul obis-
19-lea nu puteau fi explicate cu notiunea nuit poate fi considerat ca suprafata apei
de spatiu euclidian. Intr-adevär, se stie cä lini§tite, dar acest lucru este valabil
sistemul solar din care face parte si pä- numai pentru o micä regiune, cäci altfel
mtritul pe care träim, c a planets& contine
alte planete Intre care cea mai apro- ar trebui sd tinem seama cä aceastä su-
piatä de soare este planeta Mercur. Pentru prafatä este de fapt suprafata sferei pd-
a justifica miscarea pe care plantele o au mIntesti.
In jurul soarelui, se utilizeazä asa numita In orice caz o fiintä cu douä dimensiuni,
lege a gravitatiei universale, sau legea lui deci a cdrei Inältime este transcurabild, va
Newton, care spune cä fiind date cloud face geometrii diferite, dupä cum traieste
corpuri ceresti, de exemplu soarele i una pe un plan sau pe suprafata unei sfere.

157
www.dacoromanica.ro
In primul caz geodezicele, deci drumurile vatii, nu este datoritä unei legi de atrac-
cele mai scurte pentru aceastä fiintä Sint tie, ci este datoritä curburii spatiului.
segmente de dreaptä, In timp ce dacä
träieste pe sferä, drurnurile cele mai scurte IV
grit arcuri de cerc mare, deci de cercuri
obtinute prin intersectia sferei cu plane Teoria relativitätii a dat rezultate satis-
treeind prin centru. fácätoare In ce priveste explicarea asa nu-
In primul caz, fiinta noasträ va afirma mitelor fenomene gravitationale, pe care
cá printr-un punct la o dreaptä într-un dupä cum am spus, le-a redus la probleme
plan se duce o singurä paralelä, deci va referitbare la proprietätile spatiului.
face o geometrie euclidianä, In el doilea S-a pus atunci problema de a vedea
caz fiinta noasträ va spune ca printr-un dacá i alte fenomene fizice, cum Sint
punct la o dreaptá nu se poate duce nici fenomenele electromagnetice, pot fi In-
o paralelä. In adevär, drumurile cele mai cadrate In teoria relativitätii sau Intr-o
scurte, deci geodezicile, fiind cercuri mari, teorie mai generalä. Pentru aceasta, atit
aceste cercuri se Intilnesc intotdeauna, Einstein cit i alti matematicieni sau fizi-
deci nu existä paralele pentru geometria cieni au propus teorii, numite teorii uni-
de pe suprafata sferei. De altfel, vom tare, In care spatii ale lui Riemann sau
adätiga cä existä o suprafatä, numitä spatii mai generate, erau propuse ca fiind
pseudosferä, descoperitá de matematicianul spatiul in care triim.
italian Beltrami, pe care are loc geometria Nu vol intra In amänuntime spre a
lui Lobacevski, deci prin care printr-un vorbi de aceste diverse teorii unitare, voi
punct se pot duce douä drepte paralele spune doar cä. Intr-un fel sau altul, ele
o infinitate de drepte nesecante la o urmäresc sä continá drept caz particular
dreaptä datä, prin cuvIntul drepte Inte- teoria relativitätii a spatiului timp cu patru
legind geodezicele suprafetei, deci curbe dimensiuni, care s-a dovedit suficientä,
care realizeazá cea mai micä distantä cum am spus, pentru explicarea fenome-
!titre doui puncte ale lor. neloi gravitationale. Vom spune de ase-
In teoria relativitätii, traiectoriile lumi- menea cä printre teoriile propuse, multe
nii nu mai sInt linii drepte, ci geodezice, presupun spatiul cu cinci sau cu mai
si ca o verificare a teoriei s-au fäcut ob- multe dimensiuni, pentru a putea intro-
servatii In timpul eclipselor de soare, duce si fenomenele electromagnetice ca
pentru a se calcula curbarea traiectoriilor proprietäti spatiale. 0 asemenea teorie
Unitarä a propus i cel ce scrie aceste
razelor luminoase ce vin de la diferite
rinduri, sub numele de teorie unitarä
stele si ce treceau in vecinätatea soarelui,
neolonomä. In aceastä teorie se admite cä
socotitä ca o regiune in care curbarea spatiul In care träim este local, deci In
liniilor este cea mai mare posibilä. In vecinätatea fiecärui punct, un spatiu al
adevär, printre principiile introduse de lui Riemann cu patru dimensiuni cerut de
teoria lui Einstein este acela ea' spatiul teoria relativitätii lui Einstein, dar cä
este drept numai In regiunile goale de totalitatea acestor spatii locale nu se. In-
materie, cá materia este aceea care globeazä Intr-un acelasi spatiu cu patru
curbeazä spatiul. Deci, In sistemul nostru dimensiuni, ci Intr-unul cu cinci dimen-
solar, In regiunea din vecinátatea soarelui, siuni, spatiul local fiind definit In acest
spatiul are cea mai mare curburä. spafiu cu cinci dimensiuni de o ecuatie cu
Interesant, de asemenea, de remarcat diferentiale totale definitä de vectorul
este faptuf cä In teoria relativitätii se electromagnetic. Deci dacä am presupune
admite cä traiectoriile planetelor sInt cImpul electromagnetic nul, deci cä nu ar
geodezice, deci cä miscarea planetelor In exista fenomene electrice i nici fenomene
jurul soarelui a§a cum rezultá din obser- magnetice, am recädea peste teoria rela-

158
www.dacoromanica.ro
tivitätii lui Einstein. Teoria unitarä neo- aceastä cunoastere este deosebit de pro-
lonomä a fost reluat de unii matemati- fundä, ne-au artat ultimele rezultate
cieni japonezi, printre care Kentaro Yano obtinute de stiinta sovietic, unde calcu-
si de unii matematicieni romini. Aceastä lele orbItei prirnei planete artificiale a
teorie Insä, ca si alte teorii unitare nu au soarelui s-au fault cu cea mai mare rapi-
reusit sä fie considerate ca satisfädtoare
ditate si exactitate. Este de asteptat, de
din toate punctele de vedere, astfel cä se
poate spune c nu stim cu exactitate care altfel, ca observatiile care se fac asupra
sint proprietätile spatiului in care träim. satelitilor si planetelor artificiale sä dea
Aceasta nu Inseamnä CS fizica nu merge noi indicatii asupra spatiilor interplane-
inainte, deoarece cunoastem douä trepte tare si deci s constituie o cale de a se
ale notiunii de spatiu. In prima aproxima- ajunge la cunoasterea completä, din punct
tie, spatiul euclidian, $ i in a doua apro- de vedere teoretic, a spatiului 4n care
ximatie, spatiul teoriei relativitätii. CS träim.

159

www.dacoromanica.ro
0 NUVELA iN CINSTEA LUI 23 AUGUST:
iNDIRÁZNEALA" de Merin Preda
OV. S. CROHNIÁLNICEANCI

n Intimpin area särbätoririi a 15 repede Infrigurarea. Anton isi aduce aminte


ani de la Eliberare, Marin cä n-are de secerat cleat un pogon mare
Preda vine cu o nuvelä de o si lat, pe care avea sä-1 dea usor gata In
mare valoare. Ea räspunde di- douä zile, si c5 deci graba si ingrijorarea
rect cerintei de a fixa artistic semnificatia sa sint fara obiect, CA a spus ne-apucä
acestui urias eveniment din istoria tärii soarele cu caii In bätäturr, dar n-are cai
noastre, fireste, mai inainte de toate, In si, vesel, cu biciul in min.& nu poate po-
implicatiile lui fundamentale umane. runci, cum era gata, hai trap" unei vaci
E de la sine inteles cä autorul nu epui- slabute si unei viteluse crude incä. Omul
zeazä tema, cä trateazä doar un aspect al se stringe in el neputincios. Mina, care
ei. Dar izbeste de la inceput tilcul adinc tinea biciul, se lash' moale pe cutie si
i
al intimplärilor si reactiilor sufletesti In- In curind isi plead si fruntea.
fatisate, puterea lor de proiectare in pla- Lui Anton li lipseste indräzneala. Dar
nuri majore ale vietii. nu ca o simplä manifestare psihicä, ci ea
Despre ce e vorba ? Un täran särac, An- o dimensiune a vietii, ca o expresie a dem-
ton Modan, ctstigá, ceea ce autorul nu- nitätii sale umane. Faptul reiese clar din
meste indräzneala". Omul, cu candoarea ciocnirea lui la seceris cu domnu' Miulet",
interioarä cunoscutä a eroilor lui Merin bogatanul care-1 da pe Anton peste picior,
Preda, träieste Inainte de 23 August 1944 trimitindu-i vorbä. chid 11 vede cä stä, sä-1
Intr-un fel de chircire moralä. Tot ce e in Invete" si pe el cum se taie de lene". 124-
el impuls autentic de viatä, imbold de rea- bufnirea de minie a eroului, cuvintele Inf.
lizare. se fringe sub o retinere descura- nu traduc o mutatie sufleteascä. Tocalf
jatä. Anton se trezeste dis de dimineatä, lumea infelese - scrie Marin Preda - cd
In ziva cind urmeazä sä iasä la seceris. de fapt ameninfarea aceasta semdna cu o
Are infrigurarea gospodarului care se pre- flactird care mai reimine o dial in aer,
gateste sä träiascä momentul cel mai In- deft paele dectesubt sint cenusd".
semnat, momentul de implinire a activi- Continutul revolutionar, semnificatia so-
tätii sale. E gräbit, zäpAcit, controleazä cial-umanä a unei altfel de Indräzneli, do-
caruta, se Invirteste prin bätäturä cäutind bindite de Anton Modan printr-un proces
preocupat ceva, urcä In pod, räscoleste niste de transformare furidamentalä sufleteasa
fiare vechi. IntrebIndu-se unde a pus cio- formeazA obiectul nuvelei. Luat pe front,
canul äla", Ii spune nevesti-sii mäi co- ca soldat, eroul Impärtäseste soarta tra-
pile", exact asa cum spunea $ i taicä-säu. gicä a atitor mii de tärani, tiriti färä voia
Dar un sentiment de zädärnicie, ii ineaca lor In räzboiul antisovietic. Evenimentele

160

www.dacoromanica.ro
de la 23 August 11 bucurä, dar li umplu si hoji, cu primarii /os guverreiv4 feu os-
de mihnire. $i aid Incepe interesul princi- vernul r
pal al cazului säu. Omul simte cd lucrurile In sfir§it, dud vorbitorul arata cd mo-
se vor schimba din temelii. Dar structure §ierii si reactionarii mad sä impiedice
sa sufleteascä purä II impiedicd sä se bucu- participarea armatei romine la zdrabirea
re pe deplin inainte de a avea con§tiinta lui Hitler, la asigurarea libertätii patriei,
cä a pus si el umärul la aceste schimbäri. pentru cä se tem de lupta poporului, Anton
De uncle o nemullumire surdä fatä de sine are sentimentul cä omul de la tribund i-a
Insu§i, o dorintä de a fi §i el participant pus degetul pe rand% Nu mai are räbdare
la satisfactia Invingätorilor ca un orn care sä asculte mai departe, vrea o dezlegare.
a fácut ceva pentru zdrobirea fascismului vrea sä treacd la fapte, sä actioneze ne-
si pentru croirea Inceputurilor noi de viatä. Intirziat. El e artilerist, sil i se dea o ba-
Prima Infilnire cu ni§te osta§i sovietici 11 terie, sä i se spund unde sä tragcl. Nu twerp
tulburä profund. Auzindu-i vorbind, bind guvernul dreptate? SA i se dea lui .Anton
cu ei, privindu-i cum glumesc si se joacä, o baterie." Cu o mare finete, Marin Preda
Intelege ci are de a face cu alt fel de oa- sugereaza saltul din con§tiinta eroului sáu
meni, care träiesc alt fel, care nu cunosc Impreunä cu uriasa multime el sare In
impietrirea lui sufleteascä. picioare, aclamind chemarile Partidului_
- Mihoc - Mihoc"... murmurä el In- Striga ura - noteazä autorul - cuvintut
tr-un tîrziu, dupd ce se despärtise de sol- trdiascd i se pärea cA in.seamnd prea pu-
datii ru§i si dupd ce rumegase *hide lung un fin". i mai departe, aratind cum o hotä-
gind al lui : Mihoc, ce-i facem Mihoc, cum rire mare, cu adinci irnplicatii morale pune
sd-i facem sti trdim gi noi altfel. Mihoc l?" stäpinire pe sufletul acestui täran simplu
Procesul acesta de con§tanta cantina Da, nu acum patru ani trebuia sti trag eu
cu o acuitate sporitä pe másurä ce Anton cu tunul, acum trebuie sti trag eu cu tunul,.
incepe sä trdiasa febra revolutionard a gindi Anton Infiorat gi in aceeagi clip
maselor. La A.N.E.F., 11 aude vorbind mun- simji cum jignegte din sufletul lui o luminä
citorilor pe tovard§ul Gheorghe Gheorghiu mare. Eu trebuie sti lupt pe front, gindi et
Dej. Multimea organizatd, miscatä de un plutind parcel In acea lumina, eu acum tre-
ideal, pe care II sirnte si al lui, electri- buie sei merg, acum bate vintul cel bun...
zatä de chemärile la luptä ale Partidului Trebuie set merg pe front gi sA pun mina
comunist, 1i aprinde si mai viu In suflet pe tun, acolo e rostul meu",
dorinta de actiune. Numärä, uimit, coloa- Decizia se precizeazä §i mai conoret ome-
nele, apreciind militäreste cd pe stadion neste cu ocazia intoarcerii acasä. Aid, In
sint strinse cel putin zece divizii". and citeva scene exceptionale prin autenticita-
tovarä§ul Gheorghiu-Dej porne§te sd vor- tea, simplitatea lor umanä miscdtoare, forta
beasa despre tärani, Mima incepe observatiei, care Inured fiecare gest cu
zvicneascti cu infrigurare". Cuvintele i se continuturi suflete§ti de o rarä bogatie (în-
1nfig in minte, inläturä indoieli si ezitári, tilnirea cu nevasta, trezirea copifurui, de-
prefac In convingeri gînduri pinä atunci monstratia de tragere, executatá noaptea,
obscure. Multimea strigd : Trdiascd Parti- fata acestuia, mica petrecere de a doua
dul Comunist... Jos guvernul Rádescu 1" $1 zi cu consätenii, la circiumd, confeshmea
pentru Anton, deodatä, toate devin extrem fdcutä lui Humä) Intelegem pentru ce An-
de lirnpezi, i se impun cu o mare evidentä. ton nu poate sä conceapä o altfel de viat5
Jos guvernul? Ah, uite Da, jos guver- decit dovedindu-si In luptä cd e demn
nul", ginde§te el, pierzindu-§i firea, cu- de ea.
prins de-o agitajie extraordinarti." Da, jos Ideea de a primi de-a gata" ceea ce a
guvernul, jos guvernul, repetä el in end, rîvnit atîtia ani li Intunecd bucuria. In e
jos guvernul care dä ordine sä se ia vile träieste o neräbdare revolutionarä $ i reac-
de la sciraci, jos guvernul cu prefecjii lui tiile Inca prea lente ale satului 11 nemultu-

11 - Viala Romlneascil nr. 6 161


www.dacoromanica.ro
mesc. Are impresia cä In singe ii intri iar aveau ei acolo. Anton se ridicd In picioare,
apa lui stätutä i tulbure". Anton a adu- mina dreaptd i se reped spre cer, des-
nat in suflet prea multä amäráciune ca sä chise gura mare fi o clipd dinfil ti sticlird
nu simtá nevoia de a gräbi miscarea isto- ca de lup ; urld:
riei, - In-trea-ga ba-te-riel Fooc I"
nea Thane", îi spune el lui Humä, A doua Intoarcere acasä, dupä victorie,
aducindu-i la cunostintä hotärirea sa de a precizeazä definitiv sensul transformärilor
se inscrie voluntar i oftind a neputintä, morale pe care le-a suferit eroul lui Ma-
de necaz mä duc pe front, de necaz... Cu rin Preda. Anton deschide acurn poarta cu
ochii mei ti vedeam pe nemti cum se re- miscäri noi i firesti". Parcel* s-ar fi in-
grupau... i tancurile, u-ru-ru-ru-ru, u-ru- tors de pe undeva din vecini, fi nu dintr-o
ra-ru-ru... Ptiu, fir-ar al dracului, uite a- aildtorie lungd, care durase atifia anr. 0
cuma sii inceapd artileria s trage... bucurie inaltd qi statornicr i-a intrat in
Neu Ioane... Ah, nea loane, ce-am sá viatä. Chid peste citeva luni se duce sä-1
enai trag optefte §.1 lacrimi ti tiglesc vadä la organizatia de plasä a partidului
din ochi." pe Humä si acesta îl sfAtuieste sä se
Partea a doua a nuvelei urmärind lup- inscrie $ i el la comunisti, eroul li ascultä
tele eroice ale armatelor rominesti impo- nu-i räspunde nimic deoarece
triva hitleristilor prezintä desävirsirea nu venise la plasti numai fiinda ii era
procesului de transformare rnoralä, pe dor de Hume, noteazä concluziv Marin
pe care l-a declansat actul de la 23 August Preda.
in constiinta lui Anton Modan. Eroul îi Spuneam cä Indrizneala" e o nuvelä
cistigä un nou echilibru interior. Stäpini- de valoare deosebitá in primul rind prin
rea de sine, vitejia, Indräzneala omului interesul tipologiei pe care o studiazä.
necäjit i descurajat de ieri, ies puternic Urmärind procesul sufletesc al lui Anton
la ivealä. Cind comandantul bateriei sale Modan, Marin Preda izbuteste sä subli-
e ucis, Anton cu un admirabil spirit de nieze un aspect de extremä insemnätate a
initiativa ia comanda i distrugind o co- actului de la 23 August in ordine socialä
loanä de tancuri hitleriste, saiveazä de la nationalä. Främintarea sufleteascä a
Incercuire frontul asigurind succesul in- acestui gran simplu, e a unui popor in-
tregii operatiuni. Totul se petrece foarte treg. Marin Preda scoate In evidentä con-
simplu. Omul nostru a devenit insä altul tinutul omenese al participärii noastre
E in el o splendidd tärie, o fortä imensä aläturi de vitezele armate sovietice la
descätusatä. Eroul priveste miscärile nern- zdrobirea fascismului. El aratä cu o extra-
jilor. ,,!ti faci socoteli grefite, domle Krant, ordinará pätrundere ce a reprezentat efec-
nu rtizbati tu spre ptidure nici mort", îi tiv pentru masele populare din RomInia
spune el in gind, Wind calm másurile pen- actul intoarcerii armelor", ce implicatie
tru oprirea coloanei. Cind tancurile pornesc, moralä a avut acesta pentru ele, luminind
le urmäreste färä sä se clinteascá, totodatä contributia de singe a soldatilor
cu sentimentul räspunderii coman- romini la doborirea liarei hitleriste. Pro-
dantului, ori ce tresärire de teamä . blemele de constiintä ale eroului nuvelei,
Tensiunea, incordarea dramaticä, incer- semnificatiile gestului säu, transformärile
carea extraordinarä omeneascä, slut comu- interioare prin care dînsul trece capätä o
nicate intr-un pasagiu de valoare auto- admirabilä proiectie istoricä. i aici e de
logicä. retinut forta pe care o dovedeste metoda
- Dom'caporal... dom'caporal... tra- realismului socialist, proprietatea ei de a
geml integra firesc i cu o valoare de genera-
Monstrul crescu infricoOtor i in pri- lizare netrittlnitä inainte destinele indivi-
virea tunarilor Anton vdzu licdrind teama dului in cele ale unei intregi societäti.
neincrederea in rostul pe care II mai Aceasta se vede i in Desfäsurarea"

162

www.dacoromanica.ro
in Ferestre intunecate", ca de altfel in oamenii si faptele dintr-o totalitate vie, cu
atitea alte lucrári majore ale prozei noas- o existentä independenta de obiectivele
tre noi, dar in Indräzneala" faptul ca- limitate ale naratiunii.
pata o pregnantä specialä, demnä de toata Mai concret, aceasta revine la a spune
admiratia. Nu e o rezolvare pe linia im- a proza cu asemenea virtuti nu da nici o
plicárii istoriei prin tratarea in manierä de clipa senzatia de compunere literara, ca
frescä, printr-o extindere complimentarä a unele personaje si episoade in ea sint
tabloului, ci avem de-a face cu o 'Malta secundare printr-un elect de perspectiva,
generalizare realizata prin meditatia pro- pästrindu-si Insä integral bogatia lor fi-
funda asupra temei, prin sondarea vietii reascä, structurala. Autorul nu lasa impre-
in adincime, in esentä, gratie interpretärii sia, prin urmare, cä introduce elemente si
marxiste a faptelor. Marin Preda da ast- date complimentare ci cä ele se af la acolo
fel un exemplu de imaturitate a prozei de la sine si dacä istorisirea le aminteste
noastre reAlist socialiste, un exemplu al in treacat nu Inseamnä cá ele stau finis-
valorii calitative noi la care ea a ajuns. tite la dispozitia lui si nu se angreneazu
Anton Modan e frate bun cu Ilie Barbu undeva In afara conului de lumina al ob-
din Desfäsurarea" si cu Vasile Bodescu servatiei In alte relatii nu mai putin com-
din Ferestre Intunecate". Rästurnärile plexe si interesante. Viata nu-si intrerupe
revolutionare de dupá 23 August 11 aduc cursul, pulsatia multilaterala, pentru cá
ca si lor nu numai o eliberare exterioarä naratorul s-a oprit numai asupra unora
ci si una interioarLIn oamenii acestia ta- din destinele omenesti care o compun.
cuti, apäsati sufleteste de un fel de neim- Baiatul lui Anton Modan Isi traieste co-
plinire, lipsiti de Indräzneala", obisnuiti piläria cu intimplarile ei, in timp ce istori-
sd-si ascundä gindurile si sentimentele sirea prezinta avatarurile de pe front ale
adevärate de o lume ostila candorii, Par- tatalui sau. Miscarea epica a nuvelei 11
tidul dezläntuie energii nebänuite. Izbuc- surprinde astfel. Vasilica tocmai se odih-
nirea lor la suprafatä mäsoara insusi pro- neste dupá una din poznele zilnice. Pe la
gresul revolutiei in straturile cele mai prinz ii imbräcase clinelui Ghimbeasca
profunde ale existentei omenesti. E In re- izmenele pe care maica-sa i le spälase si
velatia aceasta a unor suflete chinuite o i le pusese afara la uscat. Humä intra iar
luminä, care restituindu-le natura lor ori- In naratiune cu universul lui, cu acea exis-
ginarä plinä de profunzimi, aproape copi- tenta dirza, degajatä, ajunsä exemplara
lareasa, ii face deosebit de simpatici pe pentru satul intreg, cu legenda devizelor
eroii scriitorului, ajutindu-I sä Inscrie si sale de viatá sunind ca o sfidare la adresa
In directia prezentärii de personagii pozi- bogatilor : Ia mai lasä 1 Sparge o ceapä
tive succese memorabile. Puterea de atrac- acolo, pune un pumn de sare si manincä
tie o are aici omenescul, in stralucirea lui sa trozneascä r
integralä, asa cum, dupä milenii de muti- La fel capitanul loan, strategul din
läri variate, i-o ingäduie sä si-o mani- umbra al colonelului Atanasiu, In vesnica
feste, fie chiar si intr-o intrezärire revo- cearta cu superiorii pentru ideile sale
lutia. nastrusnice, ingenioase insä si juste pina
Tin sä adaog ceva si despre densitatea la urma. In partea de pe front, Marin
prozei lui Marin Preda. Preda se lasä furat poate chiar prea mult
Prin aceasta Inteleg calitatea marii li- de aceastä desfásurare relativ autonoma
teraturi realiste de a reconstitui viata ca a existentelor secundare si epica nuvelei
un tesut strins, cornplicat si alcätuind un se desface, un moment, pe o albie larga
intreg organic. Scriitorul plimbä un fas- de roman, läsind In umbrä destinul erou-
cicol puternic de luminä asupra lucrurilor lui principal. Episoade, excelente in felul
care-1 intereseazä. Dar impresia coplesi- lor, oum e cel al capturärii vinätorului de
toare este cä el nu izoleazä nimic, nu rupe ofiterf hitlerist", sau al discutiei dintre co-

11* 163

www.dacoromanica.ro
lonelul Atanasiu i capitanul loan pe aceea de secerif - ginde0e femeia, ci ln-
tema scoaterii nemtilor din dispozitivul drdzneala rece, färä (RIM de inimd, ne-
lor strategic, Indeparteaza naratiunea de cruftitoare i sigurd de sine".
la obiect, dar e greu de spus ca autorul S-a observat at de exact inregistreazä
ar fi procedat bine InlaturIndu-le cu Marin Preda felul particular de a vorbi al
totul. Din fericire ramificarea aceasta nu taranilor din Cimpia Dunärii. Dar si aici
continua, i spre final naratiunza se re- nu e vorba de o simplä ureche Invatatä
dreseaza pe nervul ei central. sä prindä ticurile verbale, ci de concen-
Densitatea prozei lui Marin Preda se trare, de atentie asupra amnuntului In-
vadeste si In rezonanta notatiilor de amä- carcat de sens. 0 Intreagä psihologie se
nunt. Din materie nobilä, textul vibreazä schiteazä din frinturile palavragelii de la
indelung la cea mai usoarä ciocaniturä. circiumä, unde autorul retine formula in-
Gesturi curente In aparentä retin atentia sistenta - pai sä vezi, la 1 omorovca
autorului i deodata Iti dai seama cä des- nemtii... la Tomorovca nemtii" s.a.m.d. La
criptia lor arnanuntitä e revelatoare. Am fel, e o bogatie de tandretä, de timiditate,
mai atras atentia asupra artei lui Marin de candoare In acel mai copile", cu care
Preda de a demonstra cá ceea ce pare ele- Anton j se adreseaza nevestii-sii.
mentar, redus In comportarea taranului, Humorul lui Marin Preda e si el de o
ascunde de fapt in nuante aproape imper- facturä foarte originala, rezultind din con-
ceptibile ochiului graft, un cod compli- trastul intre fondul sufletesc atit de com-
cat al gindurilor sentimentelor. plex al eroilor prozatorului i fals presu-
Scena de pe eimp a incidentului dintre pusa lor reductie moralä. Cititorul îi da
Anton si dommf Miulet e urmäritä In de- bine seama cd oamenii fac pe prostii, dar
taliile ei, cu atentia la efectul asupra asis- inteleg adesea mai bine lucrurile decit cei
tentei, intr-o ordine a conventiilor sociale, care-i trateaza cu o superioritate suficienta.
cu grija cu care Proust retine fiecare Dizolvarea ei printr-o replica aparentä ne-
gest al printesei de Luxemburg, sensul ghioabä, dar evident batjocoritoare, pro-
repercusiunile lui In restaurantul de la voaca rîsul, restabilind totodatä raportu-
Balbec, In universul monden obsedat de rile reale: Ce-ai inteles, caporal Modan
ierahizäri, al statiunii de lux de pe coasta din ordinul de zi - II Intreabä Intristat"
Bretaniei... Aceeasi valoare revelatoare o maiorul dupä ce-1 vazuse zbenguindu-se :
au notatiile de amifinunt In episodul In- - 'S iräif i dom'le maior am tnfeles
toarcerii lui Anton In sat sau al Intllnirii ordinul de zi al domnului Maresca
lui cu prietenii la cIrciumä. Pe Vasilicä '11 Antonescu, Hispunde Anton, ca un pa-
strigä intr-un fel anume ca pe cimp, ca pagal".
0 clad n-ar fi lipsit niciodatd de acasä - Ce-al infeles? repetd maiorul.
acum IL scula sá meargd la secere". Cind - Sd iräif i dom'le maior, am infeles
nevasta ii povesteste cum a muncit toata
primävara i toatä vara la Miulet, Anton disciplina" o fine imperturbabil Anton asa.
Inregistreaza faptul cu un glas alb", su- cind constatä cd maiorul insistä ame-
gind, Intre timp, cu poftä, un ardei murat nintätor - Numal ant ai infeles? I",
präjit In unturä. Apoi conchide: Pdi ai raspunde färä sä clipeascä, interpretind
muncit mull r - ca 0 end ea ar Ifi spus ad literam ordinul de zi, care vorbea de
cä n-ar ti muncit deajuns, i repeta cu un dusmanii dinlduntru:
calm ciudat, I-ai muticit cam multifor r - Sd trdifi dom'le major, am infeles
Totul anuntä acea iuminä din privire, cä inamicul vrea sá ne atace pe la spate".
micforatd insd strtnsä de o &dire Indräzneala" e mimai o nuvelä, dar ca
ameninfdtoare". Era indriizneald, dar nu Desfasurarea" nu mä Incloiesc cä se va
indrdzneala de altddatä, care ftfnea din inscrie foarte repede printre lucrärile de
minie 0 ¡ignite cum se intimplase In ziue prima mina ale literaturii noastre noi.

164

www.dacoromanica.ro
Cronica dramaficò

0 COMEDIE POPULARA
1-10RIA BRATU

-1 mot umbla cu ciubere pe litäii dintre comedie i conflictele vii ale


)ovIrnisul muntelui, ducind de realitätii este Intruchipatä in piesä de
iäturi calul ski. La un moment scriitorul Eduard Fortian, un scriitor cin-
dat calul alunecä si se rostogoli stit, plin de bune intentii, Insä cam necu-
Impreunä cu ciuberele pe povIrnisul munte- noscator al vietii reale i care este che-
lui. Motul se uitä cum totul se ducea de-a mat de cetätenii din Valea Cucului pentru
dura In vagauna muntelui i dupä ce jell a ajuta - ca prin mijloacele artei - sa fie
putin calul spuse cu filozofie: Paguba dernascatä banda clusmana care Impiedica
ca pagubä, dar imi placu cum m.arse". munca pasnicä a oamenilor. Prin sarja
Poanta acestei mici Povestiri motesti prieteneascä La adresa colegului sau de
serveste ca replica finalä la piesa lui Mi- breasla, Mihai Beniuc demonstreazä pu-
hai Beniuc In comedia care istoriseste ne- ternicile posibilitäti pe care le ofera con-
maipomenitele IntImp läri din satul motese flictele izvorite din ofensiva fortelor nou-
In Valea Cucului" i e pusä in gura aces- lui in mediul sätesc, din lupta de clasä,
tui mos Nichifor contemporan al satului chiar intr-un domeniu specific cum este eel
socialist, Toma Cabu lea. Istetul Cäbulea, al comediei.
vrea sa spunä prin aceasta cä demascarea Ceea ce izbeste dintr-un inceput in piesa
retelei subterane din sat a meritat sacri- lui Mihai Beniuc este faptul ea' accentul
ficiul facut, chiar daca glontele cu care l-a nu se pune pe desfasurarea trepidantä a
onorat dusmanul l-a läsat infirm pe viatä. conflictului ci pe ciocnirea de idei Imbrä-
Toma Calu lea, eroul piesei lui Beniuc, catä In replica suculentä. Beniuc a folosit
continua si incoroneaza astfel linia eroilor pe larg Intelepciune.a populara, ImpanIn-
comici pozitivi din dramaturgia noastra du-si textul cu tot felul de pilde, cimilituri
nouä, linie deschisä de un Spiridon Biseri- glose populare adaptate naratiunii dra-
CA (din piesa Mielul turbat" a lui Baran- matice, dind piesei sale o Intorsätura de
ga). Dupa cum am väzut, de data aceasta snoavä. Insä aceastä alura de gluma popu-
eroul comic actioneaza in imprejuräri in lara ascunde o foarte serio.asa problema,
care deobicei este greu de glumit". Dar una din cele mai Insemnate, rupte din rea-
tocmai acest complex de imprejurari dä litatea satului rominesc: procesul dezvol-
dimensiuni comediei. Piesa lui Mihai Be- tárii coastiintei de clasä a täranilor nostri
niuc desminte prejudecata lipsei de con- in conditiile impotrivirii directe i ascunse
flict" in comedia realist-socialistä, arätind a dusmanilor regimului de democratie
cit de diverse si de adinc ImplIntate sint popularä. Caracterul comic al piesei nu
sursele comicului. Prejudecata incompatibi- simplificä imaginea acestui proces, ci -

165

www.dacoromanica.ro
am spune - ii adaugi mai multä autenti- me", etc.), In parabole care .adesea ser-
citate i plasticitate. In piesa lui Mihai Be- vesc ca aluzii. Insä tactica lui Cábulea ca
niuc, chemarea la vigilentä este mereu In- armele pe care le folosqte nu slut In
sotitä de un sentiment de voie bung; hazul intregime din arsenalul lui Päcalä ci ca-
lui Toma Ulu lea care, dealtfel, intocmai racteristice in primul rind noului tip de
ca eroul biografic al lui Creangä este ade- erou din literatura noastrá. In pirsonali-
sea nevoit sä simuleze naivitatea pentru tatea lui Toma intelepciunea popularä se
a face cligestibil tIlcul adesea sever al leagä indestructibil cu ascutimea parti-
pildelor sale - reflectä o filozofie opti- nicä.
mistä. Aceastä filozofie optimistä strä- Cinstea, hotkirea dfrzenia acestui
bate de la un capät la altul piesa lui Be- erou In actiune nu se lasä inspäimintate de
niuc ea' izvor4te din con§tiinta supe- manevrele, de amenintärile nici chiar de
rioritätii fortelor noului, ea stä la baza atacul mi§elesc al du§manului de clasä. Ca-
caracterului ofensiv al eroului säu comic. litätile sale izvoräsc din simtul säu ascu-
Imbinarea aceasta fericita, indestructibila tit de clasä, din curajul ski cu adevrat
dintre trastiturile clasice ale eroului comic revolutionar, din devotamentul säu absolut
popular rominesc i caracteristicele noi ale fatä de puferea popularä, se ingemäneazä
luptatorului pentru socialism constituie - perfect cu calitätile proprii eroului popular
dupä pärerea noastra - reufita fundamen- clasic : hitru, mucalit, inteligent ager la
talei a piesei lui Beniuc. minte: Nu te lega la cap dacd nu te doa-
Originalitatea lui Toma Cäbulea porne-- re", li spune fiich"-sa Catita, $ ea un per-
te tocmai d'e la aceastä Imbinare. Toma sonaj al satului nou, abia la Inceputul pro-
Ulu lea rupe eu mentalitatea individualis- cesului de formare a con§tiintei cetäte-
CA care reprezintá mo*tenirea tipicä a tre- ne§ti :Asta-i cä mil doare" - sunä räs-
cutului, rupe cu filozofia täranului care nu punsul acestui täran särac; exuberant In
vede dincolo de ograda sa insá conservä setea sa de dreptate, entuziast cu mintea
integral depozitul Intelepciunii populare, rece, corn care nu §oväie in fata greutäti-
pe care T1 valorificä Intr-o versiune origi- lor, amarnic de incpättn.at and e vorba de
nalä prin firea lui deschisä, prin acea ca- interesele ob§te§ti totu$ cald, duios,
pacitate de cintkire a oamenilor intele- plin de Intelegere a problemelor cotidi-
gere a vietii de care dä dovadä In perma- ene ale vietii. In rolul lui Cäbulea, Vasiliu
nentä. Elementul comic la Toma Cäbolea Birlic a realizat o mare creatie, fäcind din
este indestructibil legat de caracterul ofen- fiecare sectiune a piesei o adevkatä buca-
siv al eroului $ de spiritul säu popular. tä de bravurä. Dupä cum a remarcat cri-
Intr-un articol publicat In revista Teatru", ticul Vicu Mindra, Birlic a realizat aceas-
Eug4n Luca a intuit aceastä Imbinare tä performantä fär sä birlicIzeze", färä
a dezvoltat citeva ccmsideratii care disto- sä adopte maniera lui obi§nuitä de joc.
neazä cu modul superficial In care, in par- Birlic a tiut sä fie in umorul säu gray §i
te, critica ncyasträ dramaticä a expediat simplu, duios mindru, atunci cInd eroul
problematica acestui personaj, väzut In pri- apärä orinduirea socialistä sau dud expri-
mul rind numai In träsäturile sale exteri- mä ceea ce este in joc In .aceastä bätälie ;
care, sub regimul autenticitätii". Compa- el este incäpätinat neimpcat cu stagna-
rarea Indelungä insä pe care o face Eugen rea, cu concesiile cu adeväratii vinovati,
Luca intre Toma Cäbu lea $ Päcalä nu se dar In acela$ timp hitru i mucalit ca un
sustine insä decit tot in trásäturile exte- bätrin täran. Intr-un cuvint, Birlic a dat
rioare. E adevärat cä Torna vorbe§te pre- valente multilaterale jocului, a realizat o
cum Päcalá, in zicale proverbe, (Fard creatie. 0 creatie care se impune ca un
Uinta, omu-i ca putina feirci ape, Ca fapt de viatk este incontestabil cá in-
trece baba cu colacu i (i-o veni sil te terpretarea denotä o bunä cunoa§tere o
scarpini pe Umbel ca n-or zis de la vre- anumitá pätrundere a orizontului nou tkä-

166

www.dacoromanica.ro
nesc. $i cit de usor ar fi fost ea actorul sd strigdm tnainte de-a fi ei gata: Mir-
sa fi azut In sablonul mosneagului istet geaual"
si sfMos I Birlic a jucat exuberant si.in Bädescu : Nu prea pricep, bade Tom?,
acelasi timp plin de stäpfnire de sine. pilda cu ferpii.
Dupa cum am aratat, Toma Calm lea vor- Catita: Auzi? Ce tot vorbefti dumneata,
beste, precum eroul comic clasic, - in pa- tatii?
rabole. Acestea nu sint conventionale, mu Toma : Lasd al ai sit pricepi 1 Dacd nu-
urmäresc sá exalte conceptia unui tatru adevdrat ce cred eu, rtimine teiatru fi mer-
bun de glume", ci consolideaza tipologic gem cu el la Bucureqti la concurs. Dacd-i
personajul. Umorul aforistic al lui Toma adevcirat, prindem f erpele fi-i zdrobim
Cäbulea, la care contribuie din plin fante- capul".
zia truculentä a lui Mihai Beniuc, concre- Aceasta parabola exprima in mod fun-
tizeazä nevoia de a exprima adevärurile damental tehnica sa de lupta : el vrea sä
existent& sociale intr-un mod cit mai ritos joace dusmanilor o farsä cu ajutorul care-
si mai lipsit de ambiguitati. ta compromitindv-i in fata poporului, s-i
Procedeul parabolelor este unul din cele oblige sä actioneze in mod nepremeditat
mai frecvent utilizate de Cäbu lea in rela- si sä-i provoace astfel la fapte care sa-i
tiile cu oamenii care par sa aibä un care- demaste. Toatä problema e de a colora cu
care ascendent intelectual sau care incearc turnesol Intreaga retea subteranä si de a
sä-si impuna o asemenea superioritate. o expune astfel privirilor si vindictei po-
Chemärile sale la ordine au un subtext pa- porului. Aceasta este ideea fundamental a
remic, insä reprezinta in acelasi limp foar- tiatrului" In teatru. 0 linie ideologicä
te exacte si complete definitii ale situa- fermä determinä insä pe scriitor sä nu lase
tiilor respective. El foloseste astfel o po- toatä aceastä demascare pe seama unei far-
veste cu un orn incältat cu cizme bune se. El pregäteste - in cel mai autentic
care plead la un drum lung dar nu pate spirit al loviturilor de teatru - o surprizä
ajunge la tintä din cauza unui cui ascuns de efect arätind cum paralel cu initiativa
undeva In tali* pentru a defini situatia bätrinului organele locale si de partid in-
care existä de citiva ani In Valea Cucului treprind si diriguesc cu eficacitate actiunea
unde dusmanul de clasä 3ctioneazä pe as- de stirpire a ,,retelei subterane". Parale-
cuns. 0 astfel de parabolä serveste pentru lismul acesta nu diluiaza ci, dimpotrivä,
a ilustra intentia fundarnentalä pe care o intareste ideea fundamentalä a piesei cki
urmareste prin ideea tiatrului" in teatru. scoate cu multä fortä In relief identitatea
Tom : ....tii cum fac qerpil nairgeaua? fundamentalä de interese dintre stat $ i
S-adund to(i greimadd unii peste altii, popor, aratind cit de importantä este con-
se-mpletesc, se sucesc, se rdsucesc, le curg tributia fiecärui cm cinstit la opera de
balele f i Pal la urrnd maimarele lor se construire e socialismului. In acest fel, pa-
ridicd peste grdmadd cu un mdreiritar rabola märgelei" capätä consistenta unui
strdlucitor In gm& Cu meirgeaua farpelui simbol istoric arätind concordanta deplinä
ipoti omort pe oricine dacd i-o pui Intr-un in lupta pentru stirpirea serpilor".1)
pahar de bduturd numai o clipd, cit ai *
scdpiirat din amnar. Dar dacd dai peste * *
ferpi, Inainte de a fi ie0t maimarele Mr
Izvoritä din actualitatea revolutionar a
deasupra fi strigi: Märgeauce 1 deodatd urrui fapt real, intimplarea istorisita de
se impreutie tog, care incotro, qi de spe- Mihai Beniuc capätä forta unei semnificatii
riali ce-s poti ctilca-n picioare toca adu-
narea kr generald. Afa fac fi pe la noi , Din punct de vedere dramatic. actul tea-
cttiva, miirgeaua sd ne-o bage dupd aceea trultsi In teatru ductnd cam lsrusc färä progresla
suticientA la deznodâmintul plesel, apare in-
noud In bduturd. Noi set facem teiatru qi sulicient construit sl cam skaC.

167

www.dacoromanica.ro
generale i simbolice; adevärul concret al mie de ochi. i o mie de ochi clad mai
vietii îi gäseste Intruchipare Intr-o operä bine I" Catita venitä de la un cancurs de
cu teluri bine determinate, adrestridu-se amatori de la Bucuresti li explicä astfel
maselor langi. Tipicul te priveste pe dam- tatälui ei functia teatrului : ...omul la
neata, noi venim cu adevdrul" - spune teatru vede ceea ce stie i se face cd nu
activistul Cätälig scriitorului Eduard For- vede in fiecare zi la el acasd, aude ceea
Van. Insä acest adevär concret, susfitnut ce nu Indrdzneste sd spunti i, doamne,
de oameni autentici, muncitori j tärani, ce-ar mai spune altora. rizi, si te minii,
izvorlt din robustetea micului univers ru- mai prinzi corajie, i mai incepi sd te
ral in care se petrece actiunea, îi gäseste gindesti. Toate le-nielegi mai bine ca-n
matca In schimbärile profund tipice petre- viajd, apoi te-ntorci mai luminat acascr.
cute in constiinta micilor producätori de In acest fel autorul subliniazä modul In
la tarä. Aici se gäseste de fapt miezul care teatrul a devenit o form5 integrantá
Inceputului de conflict dintre Cäbulea a constitntei sociale chiar i In mediul s5-
prejudecätile scriitorului Eduard Fortian. tese, un instrument practic în lupta de
Ideea teatrului In teatru - care a mai clasä a satului rominesc. Dealtfel, !we-
Yost folositá in dramaturgie i Inca e ades derea organici pe care o are Beniuc In
IntIlnitä In teatrul occidental pentru a eficacitatea concretä a artei, in capacitatea
scoate In relief conventia teatralä, pentru a ei de a demasca, apare nu numai In Va-
desr/rinde teatrul de realitate - nu este lea Cucului" ci reprezintä o temä familiarä
la Beniuc un artificiu. Ea este un argu- liricii i chiar prozei sale. Problema de-
ment polemic, o demonstratie a funetief mascärii kicäloiilor unui presedinte de
teatrului in socialism. Aceastä Intelegere Intoväräsire numit chiar Holdemulte este
a relatiei dintre art i realitate care a tema nuvelei sale Hada lui Virnav", unde
pätruns pinä si in constiinta täranului este grit introduse chiar unele detalii si replici
miezul polemicii dintre scriitorul Mihai care vor apare acum In comedie. Aceeasi
Beniuc i scriitorul plin de prejudecäti In- ternd este reluatá In poemul Alti tineri
fätisat in piesä si care este supus dincolo vin" din volumul Cálátor prin conste-
de sarja prieteneasc i simpatia de breaslä latii" :
unei satire destul de corosive, principiale.
In acest sens, au dreptate acei critici e tot presedinte Holdemulte?
(V. Ripeanu In Luceafärul", Florian Potra Mai umblii minios ca un curcan
In Teatrul") care au observat cä Mihai De critica ce i-am adus-o eu
Beniuc, scriind o piesä de acutä actuali- In povestirea - Plada lui Virnav".
tate, scrie In acelasi timp o artä poeticä"
a dramaturgiei noi", fäcînd o demonstratie Un rol dificil ca cel al lui Eduard For-
elocventä a legäturii dintre misiunea tea- tian a fost interpretat cu brio de Radu
trului larg, de mase, popular prin exce- Beligan, care a reusit sä nu dea rolului o
lent5, scris In asa fel Inc It sä deviná acce-
nuantä antitetica in raport cu Cäbulea, In-
sibil minor de oameni simpli pe care sä-i trupind exact personajul pe care autorul
ajute sä se descurce In probleme de vitalä l-a avut In vedere: un scriitor cam rupt
insemnätate i adevärul artistic, capabil de viatä slingaci In contact cu realita-
i

sá smulgä emotia esteticá i adeziunea tea, Insä plin de energie


intreprid
i

sufleteascá a celor mai pretentiosi specta- atunci dud îi dä seama de propriile sale
insuf iciente.
tori. Ornal invagi de la teatru" - spune Multimea parabolelor sporeste astfel va-
Catita... Vede care sint dusmani i hofi loarea agitatoricá a piesei i uneste vorba
devine mai vigilent"..: Si la obiectia iro- de spirit cu o finalitate eticä evidentä.
nicä a lui Cäbulea, precum cä hoii devin Spectatorul pleacä Imbogätit sufleteste, cu
ei mai vigilenti, Catita replicä : Tot po- observatii substantiale despre oameni
porul devine mai vigilent. Se deschid o despre viatä (cäci acesta este rostul abun-

168

www.dacoromanica.ro
dentei de pilde i proverbe). Si in acelasi ca cu renghenur. Nici sdracii nu se mai
timp avind in minte prof ilul remarcabil al lasd du§i cu sticla de rilchie ca porcul la
celui mai feusit erou pozitiv de comedie tirg and ii at-4i ftiuletele de cucuruz".
din lumea satului nostru nou. In acest In discutie cu inflexibila Ana Lupoaia, el
sens, trebuie inteles caracterul popular al ti argumenteaza tactica sa elasticä prin
comediei lui Beniuc. Parafrazin modelul urmätoarea zicala Te fad frate cu dracul
popular, Beniuc nu se margineste numai pind treci puntea." Esenta acestui personaj
la acumularea de proverbe i zicatori, nu- este succint exprimatä intr-o replica care
mai la culoarea vorbirii metaforice popu- aminteste de celebra tiradä a primarului
lare, ci concretizeazä modul de a intelege din finalul Revizorului" lui Gogol.
caracterul i atitudinile specifice omuPui - ...Unde md-ntorc odd un lup. (Incepe
de rind. Insemnätatea i rolul limbajului sä numere pe degete) - Lupoaica de So-
autentic popular in realizarea caracterului lomia, nevastd-mea; bdtrinul Ctibulea, care
realist si in concretizarea personajelor in abia afteaptd sd-i treadi de picior qi sá
piesa lui Beniuc nu poate fi subestimatä. sard cu colfii la mine ; primul secretar de
Lucrul acesta se vede i in prezentarea partid, Ceitdrig, lup Uttar, cu ochii ca doi
personajelor negative. gata sá md apuce de beregatt i;
Mihai Beniuc a creiat una din piesele alfii... lupl, lupi, lupi, lupi unde
noastre, nu incä prea multe la numar, în md-ntorc. $i la dumneata cînd ma uit mai
care eroii pozitivi sint realizati, concreti- bine, doamne ferefte (Isi face cruce spe-
zind si pe plan artistic superioritatea for- riat), imi pare di e#1 o lupoaicd bdirind
telor noului asupra dusmanilor socialismu- colfoasd, care md pindeste din tufe."
lui. Scriitorul a ajuns la acest rezultat nu In spectacolul de la Teatrul National,
prin diluarea sau uscarea" eroilor nega- Holdemulte a fost interpretat de popularul
tivi ci, asa cum am arätat mai sus, prin actor Al. Giugaru, care a scos In relief
intuirea acelei personalitäti complexe care latura brutalä grosolanä a tipului de-
exprimä atit de puternic trezirea constiintei mascat de Beniuc, insa dezläntuindu-se
täranesti. Tocmai pe o asemenea bazä au- prea mult In folosirea momentelor comice,
torul nu s-a dat in Mud s inzestreze a dat eroului interpretat o alurä caricatu-
pe eroii negativi cu plasticitate. Limbajul ralä (impresie la care pare-se a contribuit
mieros al lui Holdemulte, care exprimä o machiajul). In nici un caz aspectul sáu
combinatie de prostie i viclenie, de or- exterior nu putea sä corespundä unui bär-
goliu i lichelism, este astfel puternic co- bat care stirneste pasiunea unei fete tinere
lorat i, privite din punctul de vedere al frumoase (e vorba de acea pasiune fre-
orizontului säu marginit chiaburesc, ex- neticä i caricaturalä pe care scriitorul a
presiile sale au savoare i pitoresc: Cdl- creatio intre Holdemulte i Ruja, fiica Anei
ca-te-ar lupta de awe - latä supremul Lupoaia). Dealtfel, nu prea apare justi-
blestem cu care îi blagosloveste nevasta. ficat sau necesar rolul acestei idile" in
Limbajul savuros are astfel o functie de econon1ia piesei.
ridiculizare a personajelor negative i, in Diferentierea personajelor negative apare
acest sens, In Valea Cucului" apare ca netä si In modul in care scriitorul a
o remarcabilä comedie satiricä. In acest conceput i celelalte personaje negative
sens este semnificativ modul In care Holde- din mediul täränesc. Ana Lupoaia duce ca-
multe îi exprimä panica i sentimentul racterul mieros al lui Holdemulte pia la
cä a ajuns la capätul räbdärii (scena cu smerenia sinisträ i surizatoare cu care-si
Fugätä). Despre frontul democratic cres- invaluie rapacitatea si ura. Md inscriu -
tin" etc., Holdemulte spune : rni se pare zice ea, supäratä cind i se propune sä in-
cd rn-am prins la plug cu dracur. Eu- tre In Intovärásire - dar sd nu mai fie
ropa liberä" îl duce cu vorba din coif altul care se tnscrie dupd mine". Atit
In colt", secretarul de partid vede prin el Lupoaia cit i Holdemulte sint personaje

169

www.dacoromanica.ro
negative complexe, oscilînd intre panics titeva replici conventionale, vi in parte
vi urä agresivä, träindu-le pe amindouä Ciul (Toma Dimitriu), slut destul de
de-odatá. Nici interpreta Anei Lupoaia, vterse, lipsite de vigoare. In genenal, piesa
Natava Alexandra, nu a reuvit sä pätrundá lui Mihai Beniuc a fost excelent servitä
In intregime intentiile autorului, dînd per- de o echipä de prim rang care a jucat
sonajului tonuri de mahala bucurevteanä. cu un entuziasm explicabil, spectatorul
Un grup aparte II alatuiesc personajele aplaudind In special creatia memorabilä a
negative provenite din fosta albástrime lui Vasiliu Birlic. Meritul este In bunä
de calibrul avocatului Hinea (Al. Ghiberi- parte al regizorului Sicá Alexandrescu,
con), preotului Terentie Rac, (Ion Hen- care a compus- o distributie masivä, selec-
ter) vi fostului ofiter Fugätä (Niki Atana- tatá din echipa frunta$ de comedie a Na-
siu), primii doi träind cu spaima In suflet. tionalului.
Din päcate, regia [nu I-a ajutat suficient Devi unele din solutiile ingenioase ale
pe Niki Atanasiu, interpretul lui Fu- decoratorului M. Tofan (fundaluri inalte cu
gätä, creierul vi mina forte a complotivtilor, intentii simbolice) apar uneori excesiv de
vi mici pe interpretul rolului lui Rac (Ion stilizate (camera lupoaiei, o colosalä
Neuter) sä creieze personaje cu o fizio- icoanä pe sticlä ca fundel), necorespun-
nomie scenicä distinctä. In plin progres, zind astfel spiritului vi atmosferei piesei,
Elena Sereda a det relief rolului Catitei, ele aduc In general un suflu proaspät vi
scotind In evidentá gratia vi naturaleta contribuie la impresia de inovatie pe care
cuceritcere a fetei lui Toma Cábu lea, teama o lasä In general spectacolul regizat de
ei in fata actiunilor care depävese lungul Sicä Alexandrescu.
nasului". Interesantä e vi compozitia lui Piesa lui Mihei Beniuc este menitá sä
C. Rautchi In pitorescul Ghitä, cel care e facä o Indelungatä carierä" alit la Bucu-
democrat popular" In coada chiaburului. revti Ca vi pe scenele din mediul sätesc,
Devi piesa, In totalitatea ei, a scos din acolo unde Toma Cábulea vroia sä facä
plin in .evidentä rolul Partidului ca factor tiatru In tiatru". Mesajul profund patrio-
motor In transformärile din mecliul sätesc tic, profund uman al piesei, va gäsi de-
vi actiunea oamenilor stimulati de ideile sigur un ecou remarcabil In ltunea eroilor
Partidului (in primul rind in figura lui sái, a täranilor colectivivti vi Intoväräviti.
Toma Cäbulea, care, fär5 sä fie membru Prin opera sa de debut, dramaturgul a
de partid vi-a Insuvit adinc modul de a adus o contributie deosebitä la dezvoltarea
actiona vi a judeca al comunistului), fizio- comediei noastre noi, realist-socialistä, vi
nomiile celor doi ectivivti de.partid CM'S- la munca organizatorico-politicä pentru
rig (Constantin Bärbulescu), redus la lärgirea sectorului socialist al agriculturii.

170

www.dacoromanica.ro
IVAN CEL GROAZNIC de Serghei Eisensfein
ION BA RNA

pera lui Eisenstein este socotit5 sice. Consemnarea asadar a unei opere de
in Intreaga lume o culme a artei pionierat ca cel mai bun film din lume exis-
cinematografice. Filmul sAu, tent piná astäzi, ni se pare un fapt deosebit
Crucisätorul Potemkin" a lost de important, care demonstreazä cu si mai
de cunnd apreciatä In urma unui referen- multä pregnantä valoarea intrinseci a fil-
dum international printre istoricii i criticii mului. Genialitatea lui Eisenstein constä
cinematografici, ca cel mai bun film din deci nu numai In faptul cä a descoperit
cite s-au turnat vreodatä. Faptul acesta a montajul paralel, de pildä, ci i in acela cä
fost deseori citat dar semnificatia lui cre- opera descoperitorului nu a lost Ina de
dem cä depäseste rnult aspectele exterioare, atunci depäsitä. Dupä cum a rämas de o
ale evenimentului. Desigur c existenta insemnätate istoricä m5estria cu care Eisen-
scurtä, de ase decenii, a artei filsnului stein a stint sä valorifice detaliul sau
poate stIrni zimbetul sceptic al istoricului creeze un ritm trepidant din montaj. Cru-
de artä obisnuit sa cuprindä perioade de cisätorul Potemkin", asa cum a fost realizat
milenii, obisnuit sä verif ice viabilitatea unei de Eisenstein ca un film mut, nici nu mai
opere prin distante de secole. Dar sint douä necesitá dialogul. Cäci ritmul trepidant al
probleme aparte care se cer precizate In filmului comunicä spectatorului emotia,
cazul nostru. In primul rind dezvoltarea chiar i färg vorbä i fárá muzicá.
cinernatografiel a cunoscut Ufl cu totul aft In al doilea rind ni se pare important5
ritrn cleat cel al altor arte i in intervalul hotärirea citatä a acelui juriu international
de mai putin de un secol de existentá a pentru un ait fapt. Crucistorul Potemkin"
avut loc o evolutie concentratä - am zice nu este un film cu un subiect oarecare. Ori-
- a sa. Numai douä decenii dupá aparitia ginalitatea artisticä a filmului este näscutä
tehnicii cinematografice, prin opera lui din originalitatea continutului säu. Eisen-
David Wark Griffith, se naste arta cinema- stein a voit sä comunice prin intermediul
tografic5, o artá originalä. Opera lui Eisen- filmului sáu idei noi prin caracterul lor re-
stein, Crucisätorul Potemkin", apare in al volutionar. Potemkin" este eposul unei
treilea deceniu al istoriei filmului. Deci la miscäri revolutionare. Montajul paralel,
un interval uimitor de scurt fatä de anul descoperit de EisensteM, avea rostul de a
de nastere al tehnicii cinematografice. De duce la paroxism o tensiune dramatick a
la Potemkin" incoace i prin Potemkin" unei contrapuneri intense de forte, a unei
arta filmului a Inflorit i s-a näscut o serie revolutii. Arta lui Eisenstein este o artä
lungä de capodopere care au devenit ala- revolutionar5 prin esenta ei. i in intreaga

171

www.dacoromanica.ro
lui creatie genialul realizator sovietic si-a Intentia lui Eisenstein era aceea de a
pästrat aceastä caracteristicä. Eisenstein a crea trilogia sa pentru glorificarea lui Ivan
fost primul care a adus pe ecran masele al IV-lea, una din cele mai captivante figuri
revolutionare. $i in alte filme a urmat ale istoriei ruse, tarul oare a urmärit uni-
aceastä traditie. Tema patriotismului nu ficarea Rusiei. Idealizärii ILA Ivan din
numai cä nu a fost abandonati de el, dar a seria I-a trebuia sä-i urmeze filmul despre
devenit tema sa principalä. Pe linia Cruci- conjuratia boierilor, In care sä Ge deslu-
sätorului Potemkin", Alexandr Nevski" se seascä pricinile pentru care tarul Ivan al
inscrie, ca o Incununare, Ivan el Groaz- IV-lea a intreprins lairnoasele sale execu-
tii. Seria I-a a filmului a urmärit si a
De la un bun Inceput Eisenstein nu a vrut atins scopuri de educatie patrioticä. Termi-
sä se limiteze la rolul unui simplu povesti- natä In anti 1944, seria I-a a contribuit,
tor. Intentia sa declaratä a fost aceea de faptul este stiut, la infläckarea patrioticá
a-si realize filmele istorice de pe pozitii a eroicilor ostasi sovietici. Idealizärii
contemporane. Aceasta se referea la eficaci- eroice a lui Ivan cel Groaznicl, Tarul care
tatea lor. Eisenstein a urmärit de-a lungul a *tat din räsputeri pentru crearea unui
intregii sale activitäti sä-si realizeze filmele stat rus unit si puternic, Eisenstein 4-a
ca opere agitatorice. In acest sens trebuiesc opus in scale a II-a o analizd psihologica
intelese i sträduintele continui ale lui Ei- e eroului sau. Sint aici urmärite douä ele-
senstein de a-si desävirsi mäestria, de a mente care detenminä actiunile lui Ivan.
cäuta mereu noi i noi forme de exprimare. Continua conspiratie i trädarea boierilor
Cum poate artistul - spune Eisenstein - si simtimintul de singurätate al larului.
sä ajungä in mod practic la problemele Amindouä sint fapte istorice. In urma
compozitiei ? In fiecare operá pateticä fi- luptei lui Ivan pentru intärirea statului
nitä vor exista In mod inevitabil aceste rus s-a oreat o situatie despre care pro-
formule de compozitie. Dar numai prin testantul francez Hubert Lange li scrie
constructii apriorice de compozitie ele nu estfel lui Calvin : Si ullus principatus
grit realizabile. Nu-i suficientä numai cu- in Europa crescere debet, ille est" (daca
noasterea, numai mäestria j Insusirea aces- vreun stet din Europa are toate posibili-
tor mestesuguri. Mai trebuie ceva. Numai tatile de dezvoltare, atunci este acesta, -
atunci opera va deveni organicä, numai adica tocmai Rusia). In acesrte conditii
atunci ea va fi ptrunsä de patos, dud tema marea boierime urzeste comploturi Impo-
operei, continutul ei, ideea ei, se vor contopi triva lui Ivan al IV-lea, II desemneazä
organic si indisolubil cu gindurile, existenta, printr-un confract scris pe arieratul print
viata de toate zilele a autorului". Vladimk Andreievici ca succesor al taro-
In ce mäsurä dutärile privitoare la forma lui. Vladimir, care-i dezväluie marelui
artisticä ale lui Eisenstein pornesc totdea- cneaz al Moscovei complotul, îl determine
una dela probleme de continut de idei, o pe acesta sä renunte deocarndatä la pla-
dovedeste si unul din proiectele lui, acela nul de cucerire a Vilnei în Lituania si a
de a realize un film dupá Capitalul" (inte- Rigei in Livlanda i sä Inceapa tnasacrul
resent cä un alt poet, Bertholt Brecht, a boierilor trädatori. Tarul porunceste ca
vrut mai tirziu sä scrie un poem pe baza boierii sá lie adusi pe rind in data sa
Manifestului comunist"). Cäutärile de ucide pe fiecare In alt chip. Lista boieri-
formä ale lui Eisenstein au fost totdeauna for executati este lunge si a fast in amä-
rezultatul nevoii de a gäsi forme artistice nuntime studiartä de istorici, savantul so-
de exprimare ale unui continut revolutionar vietic S. B. Veselovski publicind chiar o
de idei. lucrare intitulatä Lista celor cazuti in
Tema filmului Ivan cel Groaznic" este dizgratia lui Ivan IV ca izvor istoric".
aceea a luptei pentru unitatea statului rus, Eisenstein concepIndu-si scenariul a folosit
pentru Intärirea statului rus. asadar date istorice reale alegindu-le

172

www.dacoromanica.ro
grupindu-le in asa fel Inca sä serveasci inspiratiei. Compozitia triguros armonioasä
dramaturgiei filmului. In ceea ce priveste a Crucisätorului Potemkin" nu era rezul-
sentimentele de solitudine ale lui Ivan al tatul unei experiente, ci concretizarea ar-
IV-lea acestea sint de asemenea confirmate tisticä a unei convingeri estetice. Era de
de documente istorice. In cunoscuta intro- asteptat dedi ca in Ivan eel Groaznic" sA
ducere a Testamentului" din 1572, se intilnim o .tot alit de riguroasd compozi-
poate citi : Räni mi-au acoperit creerul, tie, cu atit mai mult cu 61 Eisenstein a
trupul imi este bolnav, suflotul mi se chi- militat tot timpul pentru un clasicism al
nuie, ränile trupesti'mi s-au inanultit si nu cinematografiei. Analiza atentä a celei de
existä medic care sä ma tämäduiascä. Am a doua serii a filmului Ivan cel Groaznic"
asteptat pe cineva care &A sufere laolaltä atestä cele de mai sus.
cu mine, dar nimeni nu a apärut si eu nu In studiul despre Crucisätorul Potem-
am avut consolare; pentru bine mi s-a kin" Eisenstein scria : Filmul Potemkin"
plätit cu räul si cu urä pentru dragoste". apare ca o cronicä a evenimentelor si ac-
Eisenstein si-a propus sä explice caracte-
tioneazA ca c dramA. Secretul consta in
faptul a desfAsurarea de cronicä a eveni-
pull cumplit al lui Ivan, a drui figurä a mentelor se produce in Potemkin" dupg
lost pe nedrept calomniatá si deformatä legile compozitiei stride a unei tragedii,
de istoricii burghezi. Filmul lui Eisenstein in forma ei cea mai respectuoasä fatA de
este o explicare a actitmilor lui Ivan, un canoane : tragedia in cinci acte". In cazul
räspuns la denaturärile istoricilor si scriito- celei de a doua serii a lui Ivan cel
rilor burghezi. Groaznic", aceasta impärtire este usor de
Räspunsul, marele regizor sovietic 1-a recunoscut (seria a II-a a filmului nu este
realizat intr-o formA artisticA deosebit5. o serie In sensul comercial al termenului,
Intr-un stun' de un exceptional interes, adicä o a doua parte dintr-un film divizat
Serghei Eisenstein analiza caracterul or- numai pentru cä in intregime este prea
ganic si patosul In compozitia filmului lung pentru un singur spectacol, ci o a
Crucisätorul Potemkin". Genialul oineast doua parte a proiectatei trilogii, parte
dezväluia aici geometria filmului säu, care posedA deci o oarecare independentä
analiza secventele pentru a demonstra fatä de prima, de aceea si poate fi privitä
existenta unei arhitecturi a film&ui in si judecatä separat). Filmul este conipus
ansamblu si apoi a fiecArei pärti, arhitec- din cinci pärti usor de distins. Reluind
turä conceputä dupä reguli si legi de ordin procedeul analitio al lui Eisenstein, le-am
matematic aproape. Eisenstein descoperise putea formula In Selul urm5tor :
legile de our ale artei cinernatografice. Si
märturisea in fapt totodartä cä o asemenea Partea I - Ivan este singur
precizie in desävirsirea artisticä era radii]. Ivan se reintoarce. Kurbski 1-a trädat.
unei adtiuni constiente, a unei oreatii lu- Ivan isi constatä cu anfäräciune singurä-
cide. Ar di cu neputinVA ca un artist de tatea. Iniinteazä garda sa, a opricinicilor.
formatia specificA a lui Eisenstein, care-si Prietenul ski, boierul cälugärilor Filip, Ii
desena tot filmul, cadru cu cadru, inainte reproseazä cä s-a rupt de clasa boiereascA.
de a-1 turna, care, pe lingä calitätile de Ivan, arnintindu-si copiläria, explicä moti-
artist, le avea sr pe cele ale unuicercetätor vele psihologic-istorice ale urii sale Impo-
stiintific al esteticii, obisnuit sä-si explici- triva marilor boieri. Filip, veohiul sAu
teze totdeauna propria-i creatie, - era cu prieten il pAräseste. Ivan ti implorä prie-
neputintä deci ca un semenea srtist sä tenia si-i face concesii politice.
lase conceptia unei opere de maturitate, ca In aceastä primä parte se expune asa
Ivan cel Groaznic", la voia hazardului dar actiunea.

173
www.dacoromanica.ro
Partea a II-a- Ivan dezttinfuie acfiunea sa Partea a V-a. Rdzbunarea
impotriva boierilor
In biserica In care urmeazä sä se ofi-
Miliuta Skuratov, opricinic devotat taru- cieze o slujbä religioasä, pelerinajul este
lui, îi reproseazä cestuia cä a cedat lui condus, dupä porunca tarului, de printul
Filip i cä astfel implicit se supune biseri- Vladimir Imbrácat In strae Impáratesti.
cii. El ii sugereazA ideea di Tarul nu e Vladimir nu mai poate evita acest drum
singur atila vreme eft se sprijinä pe opri- desi stie ce-1 asteptä la capátul lui. Asasi-
cinici. Cele douä forte se deslusesc cu nul il ia drept Ivan si-1 ucide. Staretkaia
lirnpezime. Miliuta propune lupta deschisa, irupe In bisericä anuntind fericita moartea
singeroasä irnpotriva marilor boiefi. Ivan tarului, dar gaseste cadavrul propriului ei
defineste pe Miliuta ca pe un cline de fiu. Ivan a biruit. Si In timp ce Staretkaia
pazä care nu-i poate i prieten dar a cärui îi jeleste progenitura, cintind parcä pro-
fidelitate o pretuieste. Si accede la opera hodul intregii conspiratii, Ivan se retrage.
de exterminare a boerilor ce-i sint dus- Mitnile ii Sint descRusate; complotul Iiind
mani. E frAmIntat de intrebarea dacä are zädarnicit, tarul îi poate desávirsi in voic
dreptul sau nu sä dispunä de viata lor. opera patrioticä. Intrebarea initialá, dacä
Miliuta, cu aprobarea tarului, procedeazä are sau nu dreptul sä fie nemilos îi gä-
la primele exeoutii. seste acum un räspuns.
Unitatea filmului, acel caracter organic
al sau despre care vorbea Eisenstein, este
Partea a III-a. Voi fi Ivan cel Groaznic" asiguratä prin mai multe cäi si de astä-
In fata actiunii tarului, marii boieri data mai mult chiar data In Potemkin",
organizeaz5 un complot. Filip incearcä sä-1 mai In adincime. In Potemkin" exista un
Ingenuncheze pe Ivan organizind un spec- accent care revenea In douä din pártile
filmului, asigurind emotional-tematic
tacol religios provocator i refuzind sä-i
caracterul organic al filmului. De data
acorde tarului obisnuita binecuvintare a aceasta avem de-aface cu citeva elemente
bisericii. Auzind pc un copil care exclamä : folosirte in acest scop. In primul rind existá
Acesta e tarul päginilor. Acesta e Ivan o temä legatá de grozávia" lui Ivan. In
cel ,Groaznic l" Ivan al IV-lea fägärluieste partea a doua a filmului Ivan purcede la o
oa de acurn Incolo sä fie lntr-adevär executie Este zirna din sirul odor ce vor
groaznic" pentru boieri. veni. Nu Ivan a gindit-o, nu el a decis-o,
tarul s-a lásat numai In voia
Partea a IV-a. Conjurafia boierilor influentat de Skuratov. In partea a V-a
are loc asasinarea printului Vladimir. De
In urma arestirii lui Filip, se organi- data aceasta ea este calculald lucid de
zeazä un nou complot i cneazina Staret- tar, asasinarea Iiind o räzbunare. Tema
kaia, mätusa tarului, In acord cu mitropo- larnei de otel ravine asa dar, insä avind
litul Pilem, decide asasinarea lui Ivan. de fiecare data altá valentä, eta semnifi-
Staretkaia vrea sä-1 impung pe fiul ei catie. Ea este o temä a cärei revenire are
Vladimir. Acesta acceptá huvitatia lui Ivan
un rol Insernnat In compazitia filmului,
rol subliniat dealtfel si de felul in care
la un ospät. Aci printul Vladimir, beat,
dezväluie tarului planul anamei sale. Ivan este filmatá lama ascutitä de otel. Prima
oarä sabia ezitä, nu loveste cleat la doua
capätä certitudinea trädärii. Il imbracä pe opintire, In timp ce a doua oarä pumnalul
Vladimir In straele irnpärätesti si se con- loveste cu o totalä precizie. In al dollea
vinge astfel de näzuinta acestuia de a rind, In fiecare parte a rfilmului revine
ajunge pe tron. Indoielile sale se rezolvá, teama bänuielii lui Ivan cu privire la im-
caplitind un räspuns prin desäsurarea prejurárile mortii sotiei sale. Si doar In
evenimentelor. ultima parte, bänuiala aceasta, devenitá

174

www.dacoromanica.ro
certitudine, ii dä räspunsul definitiv la existA, ea are un alt aspect, un alt carac-
främintärile sale cu privire la necesitatea ter, iar cezura" despre care vorbea Ei-
reprimärü singeroase a boierilor. In fie- senstein referindu-se la Potemkin", are o
care parte bAnuiala revine ca o temä formA cu totul diferitä in Ivan cel
care-si gäseste deci rezolvarea In ultima Groaznic". Eisenstein nu se repetä.
parte a ffilmului. In sfirsit In al treilea Spuneam cä pärtile filmului Sint si la
rind, unitatea la care ne referim este si- Ivan cel Groaznic" divizate. Insä nu
guratä $ i de uranAtorul fapt : in a doua contrastant. Iatä in ce sens anume : fie-
parte filmului Ivan îi pune intrebarea care parte este compusä dintr-o expunere
dacA are sau nu dreptul sä-i ucia pe a problematicii sale si apoi, In a doua di-
boieri. Intrebarea II chinuie tot timpul viziune, o suitä de gesturi de maximä for-
rAspunsul dä in final. Monologul lui tä dramaticä, la o altä modalitate emo-
Ivan din finalul este o parafra- tionalä si la o cu totul altä temperaturä,
zare a unei idei a tarului exprimatä mai conchid cele expuse initial. De pilda : In
anult Intr-o scrisoare adresatä priete- partea Intlia a filmului Ivan îi expune sin-
nului säu Kurbski in care scria : Tarul gurAtatea, nevoia de prieteni, pentru ca
trebuie sä fie intotdeauna preväzärtor : apoi aceeasi idee, sältatä la un alt nivel,
cind bun, dind minios ; pentru cei buni - sA capete incandesce* prin acel gest al
atentie i bunätarte, pentru cei haini - lui Ivan care-si aruncA voluntar i impe-
aninie urgie ; cine nu este capabil de tuos piciorul pe capätul pelerinei lui Filip,
aceasta nu e tar. Tarul este Snialcosätor oprindu-1 din drum. Apoi tarul îi rästoar-
nu pentru cel ce 'face fapte bune, ci pentru nä deodatA gestul cäzind In genunchi pe
cel ce sävirseste faptele rele, DacA nu vrei coltul pelerinei, implorind astfel prietenia
sä-ti fie teamä in fata puterii, atunci fä cAlugärului. Scena este un pendant al pri-
rfapte bune ; de sävirsesti aple rele atunci mei pärti, exprimatä, trash% repetäm, la
tremurA, cAci tarul nu-si poartä degeaba altA modalitate. Nu este contrariul ei, ci
sabia, ci pentru a se räzbuna pe cei haini o revenire Intr-un climat dramatic de alt
si a läuda pe cei wednici". Este un ras- ordin, si prin aceasta surprinzätoare
puns limpede, räspicat, la propria sa in- impresionantä. In partea a doua a filmu-
trebare initialä, la främintärile sale. lui discutia tarului cu Milliuta este urma-
Aceste multiple intrebäri care-si gäsese tA prin contrast de scena executiei si de
räspunsul, acest continu dialog interior are gestul impetuos al lui Ivan care declarä
anenirea sä asigure unitatea filmului, cAci cä-i Prea putin..." Si aici In doua di-
IntrebArile i räspunsurile diferite, se In- viziune a acestei pärti, o suitä
rtretaie Intr-o constructie polifonic5 construitä pe o asemänätoare rästurnare a
omogenä sernnificatiei gesturilor, asupra cäreia vom
Eisenstein comunica apoi In studiul säu mai reveni. Maniera aceasta conferä o
identitatea constructiei IfiecAreia din pär- mai mare valoare emotionalä a gestului,
tile filmului Potemkin". Legate prin linia intensificindu-i mult efectul. Si exemplele
generalä a temei diferite ca infätisare ex- s,ar putea inmulti cäci constructia este
terioarA, remarca el, pärtile filmului se aceeasi In fiecare din pArtile filmului.
Empart Siecare in douä diviziuni contras- Cezurile" din Potemkin" nu existA aici,
tante. Mai mult incA, adaugA el, In dar formula nouä a lui Eisenstein prin care
punctele de cotiturA" ale iecärei pärti, le suplineste este si de data aceasta ex-
de ifiecare datä, are loc oarecum o pauzä, ceptional de interesantä. Cele douä divi-
un fel de cezurä". ziuni ale diferitelor pärti ale filmului (In
In a doua serie a lui Ivan cel Grannie" afarä de ultima cärei constructie este
o pemänätoare constructie a fie- deosebitä) Sint despärtite de cite o scenä
cArei pärti. Asemänäteare doar, si nu simbolicä $ i de Intindere. Incepind de la
identice, pentru cä devreme ce diviziune partea doua intinderea lor creste progre-

175
www.dacoromanica.ro
siv, si creste si intensitatea dramaticä Am cita un singur exemplu. Ultima parte
acestor scene. Cresterea aceasta este evi- desorierea räzbunärii lui Ivan,
dentä, iar In partea a IV-a este dusä da asasinärii printului Vladimir, este con-
paroxism prin folosirea culorii. (In versiu- struitä pe dezvoltarea armonioasä si de o
nea originalä secventa ospätului era reali- exceptionalä putere sugestivä a douä ase-
zatä In culori, respectiv tu rosu i negru). menea motive plastice: primul, leit-motivul
Sä exemplificäm In partea I-a, in care pelerinelor negre i al doilea cel al lumi-
Ivan apare ca un tragic solitar, actiunea närilor. Aceste motive revin obsedant si se
filmului este ruptä la mijloc de o retro- interfereaz5 Intr-o tes5turä care dominä
spectivä privind copnria i lineretea ta- intreaga actiune si care este alcätuitä In-
rului, retrospectiva care are rostul, cum tr-o armonioasä compozitie In contrapunct.
mai spusesem, de a justifica ura lui îm- Dealtminteri, aparitia motivului pelerinelor
potriva marilor boieri. In partea a doua, negre este pregätit in secventa anterioa-
Tri acelasi joc simetric, existä scena cu nete rä si organic izvoritá din aceasta. Secven-
intentii simbolice in care tarul mingfie ta anterioarä este cea a ospátului, real.j-
pe Miliuta Intocrnai ea pe un dine zatá, cum pomenisem, In culori, una dintre
särutä pe frunte exprirnindu-se astfel ex- ele fiind negrul Imbräcämintii opricinicilor
plicit rolul lui Skuratov i relatia dintre Dansului sälbatic dezlântuit fi urmeazä in
el si tar. Scena, lärä a fi exterioarä ac- contrast calm! macabru al pelerinajului,
tiunii, are, repetärn, un evident caracter imbräcämintea ea îiisái, prin liniile ei,
simbolic i totodatä valoarea unei panto- mardnd diferenta de ritm. $irul de pele-
mime explicative. In partea a a actiu- rini in negru evolueazä Intr-o täcere si-
nii propriu zise i se intercaleazä acel joc nistr5, placid si implacabil, simbolizind
religios cu cei trei ingeri, care simboli- parcá, dupä forta dezváluitä de dansul ce
zeazä vadit mentalitatea boierilor í ati- precede, aceeasi fortä dar intr-o nouä ipos-
tudinea bor . fat5 de tar. Lar dansul opri- tazä. Inaintarea pelerinilor urmäreste o
cinicilor din jaartea a patra este tm TgS- anume semnificatie. $irul lor initial se
puns la aceasta, o dezläntuire de forte, o multiplicä pe parours, astfel cä la un mo-
descärcare de puteri aidoma furtunii, ou ment dat negrul mantiilor inundä ecranul
ostentatie artisticä contrapusä scenei din intr-o crestere care transrnite spectatorului
bisericä. Scenele acestea de cezurä", care impresia de fortä. Existä cadre in care in-
rup actiunea, dialogbeazä asadar intre ele treg jocul actorilor se petrece sub domina-
sint perfect simetrice, fiind Intr-un con- tia unei multitudini de luminäri de dimen-
tinuu crescendo IncepInd de la partea a siuni diferite, cu fläcäri de intensitäti dife-
doua. rite. Multimea luminärilor Insoteste Tin

Dar grija pentru compozitie, specific aceastä secventä actiunile lui Ivan si ale
marelui realizator sovietic, nu se vädeste opricinicilor. La inceput fixe, formind adese-
numai In privinta constructiei filmudui ori cadrul In care se miscä personajele,
privit In Intregime. Grija aceasta se re- luminärile captä apoi o dinamicä, pentru
ferä la fiecare secventä in parte, la fie- cä spre sfirsit miscarea lor sä se Imbine
care cadru chiar. Secventele sint constru- cu miscarea pelerinelor. In acel moment
ite rind pe rind cu o grijä de giuvaergiu. cele douä leit-motive plastice se intilnesc
Fiecare fotograrn5 e cintkitä, nici um am- Impreuneaz5 puterea sugestivä, ampli-
nunt nu este neglijat. Orkare din sec- ficind astfel emotia. Multimii acesteia de
ventele filmului o dovedeste. Fiecare sec- lumtnäri 11 este contrapusä turninarea ira-
ventä este construitä pe scheletul LITIOT leit- vá, anemicä, pe care printul Vladimir o
motive plastioe care oonstituie o nervurá tine stingaci In mtnä. LumInarea solitarä
a tor. Expresivitatea acestor leit-motivuri a dusmanului lui Ivan va ddea pe lespe-
este impresionantä, ele trecind tocmai de dea de piaträ a bisericii o datä cu präbusi-
aceea din sfera plastidi In cea a emotiei. rea printului ucis i momentul sugereazä

176

www.dacoromanica.ro
cu finete nimicnicia i inconsistenta per- temkin" marinaril de pe un vas de räzboi
sonajului si a actiunii sale. ' danez pared, s-au räsculat, nu e mai putin
0 asemenea grijA a compozitiei din par- adevärat ed filmele lui Eisenstein stilt cre-
tea lui Eisenstein este de remarcat, repe- ate sub imperiul luciditátii. Räsfoind manu-
Um, n fiecare cadru In parte. Fiecare scrisele marelui cineast sovietic te afli in
oadru ar merita o analizA, o disecare, cäci fata unor stidii purtind pecetea unei gin-
compozitia fiecäruia este rodul unei ma- diri geniale dar si a unei adevärate pe-
ture &did artistice. In Ivan cel Groaz- danterii tiintifice. Formatia politehnicä a
nic", Eisenstein, folosind intreaga sa mg- lui Eisenstein se vAdeste atit in faimoasele
estrie väditä i pinä aci, creazA noi forme schite - de o rigoare inginereascá - a
de expresivitate plashed. Folosirea cu va- montajului vertical, eft si in- precizia cu
loare dramaticA a jocului umbrelor este care regizorul desenat In amänuntime
una din aceste forme noi. Iar o a doua - i aceasta nu este o formä de stil! -
este solicitarea calitätilor optice ale obiec- fiecare cadru In parte.
tivelor cu distanta focalá scurtä care fi Secolul nostril cunoaste citeva figuri
permite realizatorului pe de o parte folo- culturale, personalitäti cu o nimitoare poli-
sirea unui montaj, a unei dinamici ht in- va:entá cultural-artistkä care amintesc de
teriorul cadrului, iar pe de altA parte o figurile Renasterii. Ne referim de pilda la
simultaneitate de actiuni In limitele unui doctorul Albert Schweitzer, savant emerit,
singur cadru. Am cita nurnai exemplul cla- organist de un remarcabil talent, muzico-
sic din seria I, momentul sosirii irului log exceptional, autorul faimoasei mono-
de oameni la Alexandrova Sloboda pentru grafii despre Bach ; i ne referim de ase-
a-1 ruga pe tar sä-si reia tronul. In prim menea la Serghei Eisenstein, al cärui geniu
plan se vede captvl lui Ivan, iar In spate, depäseste limitele cunoscute Indeobste ale
fntr-o oompozitie impresionantä, se intinde filmelor sale si care este o figurä de tipul
pfnä la linia orizontului multimea. Dealt- lui Leonardo da Vinci. Doctor "in istoria
minteri, Intr-un articol despre filmul ste- artelor, desenator cu o netA si nu bide-
reoscopic, Eisenstein fundarnenta teoretic ajuns cunoscutA personalitate, cercetätor
aceastá practicA artistied a sa. subtil i infläckat al muzicii, om de tea-
Intr-o soriere intitulatá Clteva ginduri tru In sensul cel mai generos al cuvintului,
despre comedia sovietied", Serghei Eisen- creator de filme, teoretician inovator In
stein fácea o intim.á märturisire care dez- domeniul esteticii cinematografice, i, last
väluie In fond secretul - dacá secret exis- but not least, om de culturä. Dar una din
tA - intregii creatii a genialului cineast. caracteristicile personalitätilor de acest soi
Am un fel strict academic de a mä apro- - personalitäti care fac cinstea secolului
pia de tot ceea ce fac. Folosesc orice datä In care träiesc - este Indeobste sträduin:
stiintificä disponibilá, utilä ; discut cu ta spre formatia stiintified. Este fenomenul
mine probleme de continut si de principiu; pe care el insusi if consernna cu aceeasi
fac calcule si trag concluzii... MA opresc luciditate In frazele mai sus citate. E
din sorierea scenariului i mä cufund Intr-o sentimentul artistilor apartinind acestei
muncá de cercetare, umplInd pagini In- familii de spirite, care-si fac o profesie de
tregi cu rezultatele acesteia. Nu stiu care oredintá din versul lui Virgiliu: Felix qui
dintre ele este mai folositoare, dar m-am potuit trerum cognoscere causas" (fericiti
fäcut adesea vinovat de abandonarea mun- cei ce pot pAtrunde cauzele secrete ale lu-
cii eretoare in favoarea analizei tiintifi- crurilor). i ca si in cazul figurilor speci-
ce". Este o märturisire care explicä In fice Renasterii, universalitatea culturalä a
fond un anume sentiment pe care specta- lui Eisenstein nu are un caracter de studiu
torul If are fatä de opera lui Eisenstein. intim, cu valoare intrinsecA doar, ci este
Pentru cá dacä este cunoscut faptul cä In menit sä inoveze, sä creeze ceva nou
urma vizionárii filmului Crucisetorul Po- original In istoria culturii omenesti. Eisen-

12 -Vitale Romteeascii nr. 6

www.dacoromanica.ro
stein este nu munai autorul filmelor sale, gestul cäci acesta se transformá prin sur-
ci i unul din creatorii artei filmului. Ope- prizá, pe neasteptate, intr-un alt gest, säl-
ra lui este studiatä in intreaga lume si batic, insotind i sublindind replica :
influenta sa este uriasä. Nu mai vorbim "prea putin r Altädatä un deget ridicat
despre Inriurirea artistkä mondialä a fn sus este rásturnat pe neasteptate schim-
Crucisetorului Potemkin" care a determi- bind cu o uluitoare spontaneitate semnifi-
nat intr-o bunä másurä dezvoltarea artei catia originarä. Ne-am amintit - obser-
filmului, dar chiar opera sa care face obiec- vatia nu este nicidecum räutäcioasá, ci
tul rindurilor de fatä a exercitat o mare pur i simplu informativä, ea consemnind
influentä. nu un plagiat, ci doar o fireascä i evi-
Cine a väzut filmele istorice realizate dentä influentä - ne-am amintit asadar
de actorul i regizorul de exceptional ta- de scena In care Richard al III-lea fi dä
lent Lawrence Olivier îi poate da seama mina cu recunostintä prietenului care 1-a
cu usurintä in ce mäsurä Ivan cel Groaz- ajutat sä ajungä la tron i transformä
nic" al lui Eisenstein a inriunit opera cine- apoi surprinzätor gestul în contrariul lui,
astului i actorului britanic. Compozitia fortindu-1 pe preopinent sä Ingenunche.
cadrelor o dovedeste in primul end. De Dupá cum interesant ni se pare, ca exem-
pildä folosirea valorii dramatice a umbre- plu de influentä, felul tn care ideea artis-
lor (vezi vizita lui Richard in casa lui tkä lui Eisenstein privitoare la folosirea
Lady Ann). Std lul montajului, solutia mo- - pentru realizarea unei anumite ex-
numentalitätii In 01 doilea rind. $i am presivitäti compozitionale -, a obiective-
vrea sä amintim aici un alt fapt in acest lor cu distantä focalä micä, - a fost re-
sens. Una din descoperirile lui Eisenstein luatá de Orson Welles care, ducfnd-o mai
In Ivan cel Groaznic" si mai cu seamä departe, realizeazä un film intreg cu un
in a cloua serie a filmului, o constituie sIngur obiectiv anume cu unul avind
acea transformare neasteptatä a gestului distanta focalä si mai scurtá. Exemplele
pe care o intilnim repetatä ca formulä de s-ar putea fárá Indoialá inmulti cäci inriu-
citeva ori. De pildä momentul executiei bo- rirea exercitatä de Eisenstein este ne-
ierilor din neamul Kolicevilor. Ivan vede bänuit de mare. De aceea afirmam cä din-
trupurile celor executati de Miliuta Sku- colo de valoarea intrinsecä a operei sale,
ratov, este siderat parcá de realizarea pro- Eisenstein prin ceea ce a creat, a fost un
priei sale cf uzimi, se apleacä in fata cada- deschizdtor de drumuri a cärui operä däi-
vrelor sub privirea miratá i nelinistitä a nuie alit prin ea Insäsi eft i prin influen-
lui Miliuta. Tarul tsi face incet, ai zice ta pe care a exercitat-o i o va mai exer-
pocäit, semnul crucii, dar nu-si terminá cita färä doar i poate.

178

www.dacoromanica.ro
BUCUREVII DE WINE

Prillrilind in ritmul transformdrilor rapide ce modified pe zi ce trece fizionomia


metropolei, - bucureqteanul aid nu are rtigazul sd urmtlreasca cadenfa in
care se succed metamorfozele urbanistice. In rdstimpul de la o trecere la
alta prin vreun sector deuntizi Inca huruit de masticalia gar gantuesca a
elevatorului, in imaginea terenului..viran s-a qi operat o schimbare. De ja trebuie inlacuita
pe retina ce. abia o inregistrase fugitiv .prin meterezul de papura, in faza sa inifiala.
Schelria a si imbrdcat citeva din cele sase sau opt etaje in devenire, ca peste alt
Interval cetafeanul din Vitan brodindu-se in Floreasca, sau in inima Capita lei, esti se
minuneze zarind la fereastra blocului terminat, intre glastre cu petunii, un obräjor
buctilat de copil surizind oraqului trepidant.
Cind s-a operat minunea? Participind indeaproape la prefacerile ce se efectuiazti,
bucuresteanul abia dad imaginile vor fi pe deplin conturate in spafiu fl timp, ifi va da
seama aevea de progresul urbanistic realizat de clfiva ani incoace. 0 concentrare de
memorie declanseaza tabloul acelui Bucuresti patriarhar : periferii stilbatice, vaste
locuri virane acoperite cu mortaciuni, suburbii mizerabile inecate in noroi si intuneric,
cartiere centrale slufite de talmes-balmesul oraelor vechi nealiniate, - atítea vestigii
ale unei agezari lipsite de o serioasd preocupare urbanisticti. Tot ceea ce s-a schimbat
incepind cu asanarea periferiilor, reglementarea circulafiei, fi terminind cu alinierea
strazilor qi bulevardelor, cu numeroasele constructii, se poate urmiiri ca intr-un film
documentar, Altiturafi - ca sti ham un exemplu la intimplare - imaginea veche a
Gropilor 7ui Ouatu" cu cea de astazi. Sau Vitamil. Sau prelungirea Ctiltirasilor, sau
Raionul, fl yeti constata o prefacere cit un miraj. In mai pufin de tut deceniu fafa Capi-
talei- a suferit o radicald aperafie estetica. Nu-i sfirsita. Mai e de fixed.
. Fizionomia Capitalei de naine, a qi Incepat sit se desprinda din nebuloasd, sd
capete contur. Bulevardele not, cele in fay& piefele, grddinile publke, eliberarea anor
sectoare municipale de balastul caselor vechi, sin' tot atitea puncte de program urba-
nistic realizate sau aproape realizate.
Ne gindim la surprizace i-o rezerva bucuresteanului blocul ce va fi ridicat De
terenul din calea Victoriei colf cu bulevardul 6 martie, modificind radical anatomia
unit' sector bacureqtean" cu care ochiul lui era familiarizat de mutt?' vreme.
Exista altd data in vocabularul romanesc al urbanisticii burgheze un verb nil's-
trugnic: modernizare. N-avea o noima mai largd fl mai.adincti de cit a eufemismului
domestic folosit pentru cirpire" qi ajustare" in operafia de renovare a garderobei
degradate. Un petec de scuar, o ulifd aranjata pe kale", un vechi edificiu public

12* 179

www.dacoromanica.ro
curdfat cu benzind, o floare de neon la butoniera magazinului cubist, deveneau, prin
extirtdere la ansamblu, tot atitea evidenfe ale progresului urbanistic. Capita la se mo-
dernizeazy r, se zicea cu ifos. Chiar fi aceasta politica a tichiei de miirgaritar era
coneentratd in genere In zona centrala a orafului. Numai acolo se circumscria geniul
modernizarii, ins pirat jumätate de fantezia arhitecturii occidentale dernier cri", juma-
tate de interesul investifiilor speculative imobilare. Dincolo de un cerc tras in jurul
Cdii Victoriei fi arterelor imediat vecine, in resiul imens al Capitalei unde problema
urbanistica se despopofona, se simplifica pentru a deveni doar un deziderat strict de
higiena fi edilitate, peisajul era aproape virgin.
Afluxul central de cladiri moderne", inovaliile fanteziste, nu puteau rezolva
condifiile orasului nou". Lipsind spiritul diriguitor, lipsind o directiva clarvaziitoare,
ne-am pomenit cu o invazie de construcfii geometrice, ingramadite la capriciul fieciiruia,
in care au dictat cu totul alte scopuri de cit cele ale ordonanfei qi. armoniei. jAm avut
astf el intre cele cloud razboaie o izbuenire napraznica de blocuri, in zonele rezenvate
pe harta municipala altor necesitali urbanistice : greidini, piefe publice, monumente etc.
Intr-atit moravurile electorale, venalitatea au hottirit fi asupra destinului urbanistic al
Capitalei, Melt pima' fi exproprierile de interes- obftesc erau anume create - pentru a
servi nesafurile proprietarilor politicieni. Ei fixau preful ,--- firefte exorbitant - fi
pine nu-1 obfineau, tramvaiul era nevoit sti [(tea un brusc viraj in punctul uncle casa
potentatului iesea din aliniere pind la fine, un lac viran ingreidit intrerupea eirculalia
pietonilor pe trotuar, o magherniki veche se permanentiza intre un zgirie jtori" fi un
afeztimint cultural. Aceasta moftenire eteroclita a trecutului se purified askizi de tot
ceea ce lasat din dezmilf, abuz fi favoritism pe obrazul Capitalei. Pe aceste racile
qi-a mulat anatomia qi asta-i explicafia inftifigarii disgrafioase (Una strimbe, colfu-
roase) a unor strdzi centrale qi in deosebi a Cda Victoriei. Lucrarile in curs tind nu
numai sa inleiture 0 sa indrepte erori urbanistice, ci sti fi inzestreze Capitala cu
construe/a care al ilustreze prestigiul epocii noastre, imbinind in aceeaqi imagine fru-
musefea arhitectoniai cu succesul social qi economic al ,clasei mun.citoare,beneficiara
acestor roade. Monumentalul ansamblu ce se realizeaza in Piafa Republicica, inserie in
istoria Bucureftiului Inca o paginti revolufionard.
*
* *

.Fi ne mai duce gindul la curiozitatea cu care generafia tiara, prinsti prin pro-
pria-i ardoare in acjiunea febrild a construirilor, va cerceta mai tirziu documentele
acestuf leat dinamic pentru a obfine icoana arhake n Bucureftilor. A Bucureftiulul
care fi-a dibuit orientarea ,sa urbanistiai inadernii in ultimate decenii, ca s-o cristalizeze
abia acum in epoca noastra socialist& intr-o viziune sistematizata.
Pmna nu demult, arhaismele bucureftene erau prezente in veacul blokhou:§e-urilor,
si ar fi din cale afard interesantd buntioard, o vigil* neromantizate a DImbovilei, ce
se plimba Ord acum ct(iva zed de ani pe la Vama Poftei. Ne amintim di, cu prilejul
sdaturilor fdcute in 1.)ederea punerli temeliei unei con.strucfil situate in spatele Coman-
damentului Milijiei, s-a dat peste un canal de sciirgere ce pornea de la vechiul palat
domnesc al lui .erban Cantacuzino, pind la albia riului, situatd unde-i asttizi strada
Dobrogeanu Gherea (fostd Domnija Ana.staalaL
Canal" avea forma dreptunghiukird gl o ldr gime de un metru. In treacdt menlio-
nelm cd de aceastd descoperire e atafatd o amintlre lugubrd, exploatatti de reporterii de

180

www.dacoromanica.ro
atunci. S-au &sit in subteranele pomenite o parte dintr-un schelet omenesc i un
cadavru mumifiat, vestigii macabre ce au sugerat publicistului dr. George Potra urma-
toarele ref leclii privitoare la viafa tenebroasd a curfilor domnesti : Md duc cu gindul
la acele vremuri rind se petreceau atitea lucruri necurate i finute in cel mai mare
secret. nefiind cunoscute decit de aceia care stiau sii patreze misterur.

Evocdri... Aki, in colful bulevardului, au vegetal ¡And deundzi, perete in perete,


citeva neguflitorii obscure. 0 läcintärie. cu w buchet de cornete inghesuite in tava
destinatd normal, pateurilor cu brinzd: o bodegd cu clondire prdfuite, unde singurul
musteriu permanent era... circiumarul; un atelier de reparat pälärii, exact de !Omen
unui borsalino calabrez qi de intillimea unui client färd gambetti, ba chiar tuns cu
masina zero, ca sd nu se pocneascd de plafon.
Parcti mai mijeau:
0 cofettirioard cu o singurd mtisufd, o ceasornictirie de dimensiunea unei pen-
dule, in fereastra ingustä a ctireia un bätrinel cu lupti se diznea sa descopere de ant
de zile, secretul aceluiasi Roskopf Patent".
Or mai fi fost i alte intreprinderi" ce nu-0 mai glisesc loc in memo, ie, neinre-
gistrate de retina treatorului gräbit, resorbite in acest conglomerat de indeletniciri
sterile, uniformizate sl de ziddria of iiitä, cu clädiri unde se adtiposteau de rine stie cite
veacuri...
Nu mai sint. Au dispdrut peste noapte. Acum zidari zugravi unifia intr-un
singur 0 mare local fostele pritvdlioare, f afada e improrsplitatil, dulgherii amenajeazd
rafturi i tejghele, mesterii in stove vopsite au si inceput sá traseze firma noti intre-
prinderi : Magazin alimentar de star.
Pentru cine ptistreazil in minte configurafia Capitalei de altadatti, infafisarea ei
noua de astäzi nu. prilejuieste doar un examen comparativ de imagini, ci 0 ref lecfii
legate de progresul urbanistic realizat in vremea din urmli. Acest progreS se ref lectti
in aspectul strazilor i bulevardelor, in inftiptuirile arhitectonice, in orinduirea spafi-
ilor de verdeafd, - care n-au retusat numai portretul vetu-st al Capitalei. ci l-au treat
din nou pe un model modern.
In special el se oglindeste in vinfa de fiecare teas, in ritmul viu al activitdfii
ce imprimd acea notti dinamicti din miscarea orasului. E orasul oamenilor. Al oame-
nilor care au transformat prin mobilitatea i vioiciunea lor aspectut oarecum static al
metropolei de ieri.
Fireste, procesul de prefacere i Infrumusefare nu-I ispriivit, ci dimpotrivd In
plinti desfdsurare. Dar am speranfa tit generafia virstnicii cäreia ii aparfin, generafia
martord i participantti la atitea performanfe revolufionare de muncd de la 23 August
incoace, va avea prilejul set admire Wei o operti terminatti. Caci ceea ce a fast pentru
ea intre cele doud rdzboate doar o ntilucire, un deziderat intrevtlzut peste capetete
guvernanfilor i edililor venali i mincinosi, o lungá perioadli de fdglidueli desarte
de mizerie socialä l municipalá, - iatä, captitd formti si confinut aevea.
In aceastä cadenfii a muncii imbolditti de avintul i tonstiinfa creatoare a clasei
muncitoare, Capitala de Wane se integreazd vertiginos In prezent.
F. Brunea-fox

131

www.dacoromanica.ro
EXPOZITIA .ANSAMBLURILE DE ODIHNÄ PE LITORALa

rezentate in excelente condi$ii, expozifiile organizate periodic de Uniunea arhi-


tecfilor din R.P.R., la sediul ei din str. Episcoptei nr. 9, sint vizitate de obicei
de tehnicieni. Unele dintre ele insd, prin tema lor ce depdseste interesul
trezesc atenfia unui public mai larg fi acestei categorii aparfine
recenta expozifie Ansarnblurile de odihnti pe litoral".
Publicul a putut admira la fafa locului o parte a amenajdrilor, lucrdrilor edilitare
clddirilor cari au infrumusefat Eforia, Vasile Roaitti i Mamaia, schimbind radical
aspectul acestor localitdfi. Dar expozitia a oferit o privire generalei nu numai asupra
realizeirilor ci fi asupra lucreirilor in curs ca si a celor proiectate. Ea a permis concluzia
cá intr-un viitor foarte apropiat, prin marile investifii alocate dezvoltdrii, prin concepfia
de ansamblu qi unitatea de stil, litoralul Meirii Negre dintre capul Tuzla i capul Midia
va intrece cele mai renumite zone maritime balneare din alte fad.
Din planimetriile expuse reies clar : modul cum se vor contopi localitti file álceituind
complexul Eforia, sistematizarea de la Mamaia i remodelarea peirfii centrale din Man-
galia ; tot asa se disting arterele rutiere fi noile diguri cari, favorizind depunerea nisi-
pului, contribuie la leirgirea pleijilor in pärfile lor inguste. Fotografii, desene ortogonale
si in perspectivd of erti imaginile consoliddrii falezelor fi ale constructillor de sanatorii,
de colonii de copii fi blocuri de cazare, acestea din urmei complet separate de grupurile
alimentare si de servicii comune: restaurante-cantine, cluburi, cofeteirii, magazine, etc.
La organizarea teritoriului, posibiliteitile urbanistice variazd dupd configurafia
topograficei i condifille locale. Terenurile (imitate de la Vasile Roaitd permit doar case
de odihnti de proporfii reduse, pe and la Eforie, ansambluri grandioase se ridicti pe
intinsele spafii rtimase libere. La Mamaia, lungul istm dintre mare 0 lacul SIUTGHIOL,
ingust de numai 2-300 metri pustiu pe kilometri, a leisat proiectantilor completa
libertate a trasdrii. Gil despre Mangalia, pentru reconstructia centrului a fost nevoie sä
se deirime un mare numeir de -case vechi.
Pe litoral existei i diferenfe urbanistice functionale. Mamaia, servind pentru bái
de mare, recreatie 0 sport, prezintd un caracter strict sezonier. In cornplexul Eforia,
resursele terapeutice ale lacului TECHIkGHIOL ingeiduie o funcjionare permanentd.
Nici natura terenului nu e aceeasi: solul nisipos de la Mamaia cere fundafii spe-
riale pentru cládini i limiteazei plantafille la anumite varieteiti; la sud de Constanta,
loess-ul se dovedeste mai favorabil constructiilor fi vegetatiei. Vinturile cu nisip au
impus celor cloud ansambluri hoteliere de la Mamaia - in curs de execufie pentru ONT
- un sistem de grupdri alveolare larg deschise cdtre mare. Aid ritmul major al corn-
pozifiei urbanistice il imprimd pavilioanele de cazare ; de forma unor lungi paralelipipede
cu loggie" pe ambele laturi longitudinale, la toate cele patru eta je, ele sint amplasate
perpendicular pe istm astf el ca majoritatea camerelor sá aibe vedere liberti i spre mare
qi spre lac.
Asa cum a apdrut in expozifie 0 se vede fi in realitate, arhitectura noud a lito-
ralului - pe lingd.natura ei unitard - se caracterizeazd prin contemporaneitale i prin
simplitatea compozifiei, lipsitei de decorafii aplicate ; ea se remara prin expresia sincerd
si ineditei a funcliel ca 0 a continutului uman qi social. La un concurs de sistematizare
pentru Marnaia, finut acum vreo doi ani, un participant sustinindu-si proiectul, preconiza
in mod eronat o arhitecturd de,nuantii arhaizantti inspiratd de vechile asezdri egeene fi
ale Pontus-Euxinului". Dar atit tematica nouti cit si mijloacele tehnicei actuale nu ar fi
justificat un stil traditional. Pe de altii parte, rwile forme plastice adoptate, mai econo-
mice, se preteazd fi unei execufii rapide, lucru atit de important asteizi.

1 B2

www.dacoromanica.ro
La Stabilimentul de bill reci f i la buveta de pe faleza de la Eforie s-a tntrebuinfat
ca material structural piatra local& un calcar cochilifer. El a dat zidurilor portante o
inftifipre cam greoaie ceea ce a determinat ulterior pe proiectanfi sd renunfe la aces'
sistem de construclie, limitindu-i uzul la sprifinirea falezelor. RdmIn posibilitilfile decora-
tive ale rocilor dobrogene fi ar fi pticat ca granitul rop de Mticin, piatra de Canara,
de Codru sau de Techirghiol di nu serveascii parfial la fafade, ca element de varietate
0 contrast, ca factor de noblefd.
Clddirile de pe litoral se executd in general din beton armat. Excepfie face noul
restaurant construit pe piloli la Eforie fi avind carcasa metalicd. La acoperirea stililor
localurilor publice se observd frecvent pinze subfiri din beton armat : curbura f i ondu-
lafiile lor genereazti efecte plastice de un dinatnism si o expresivitate pufin comune, ele
fiind In acelaq timp f i mai ef tine dectt planqeele obifnuite. Astfel de forme structurale
aparente precum 0 sctirile exterioare, motivele de brise-soleils", abundenfa teraselor qi
mai ales perefii de sticld cari prin transparenfa lor asigurd inter-penetrafia, continuitatea
spafialti qi efecte nocturne feerice, dau restaurantelor fi cluburilor un caracter festiv,
foarte potrivit. Mai simple, mai sobre, pavilioanele de cazare degajd totusi si ele atmo-
sfera de destindere necesard bolnavilor §i vilegiaturiqtilor.
Finisajul exterior se face mai peste tot cu tencuiald de terasit, un fel de piatrti
artificialti pe bazd de ciment fi feldspat coloratti cu oxizi metalici. Ca nuante predomind
albul, subliniind structura. Dar pete de culoare pastel bleu sau verde, ocru sau galben,
indeosebi in fundul teraselor acoperite, inveselesc, provoacti un simftimint de optimism.
Spoiala albti, orbitoare, susfinutti acum vreo trei decenii de LE CORBUSIER, e azi con-
sideratti de tofi ca o erezie. Resursd decorativd a arhitectilor din totdeauna, policromia
se impune pe litoral spre a introduce rvarietate in plastica unor dacha a ctiror destinafie
similard riscd altfel sd produed monotonia repettirilor. Ea presupune, fireqte, din partea
proectantului un simf coloristic pentru ca nuantele di se armonizeze intre ele f i cu um-
bianja peisagistd, evittndu-se distondrile.
La complexele hoteliere de la Mamaia, blocurile de cazare, distanfate, vor fi colo-
rate in tonuri calde care apropie volumele ; dimpotrivii, cliddirile izolate ale serviciilor
comune vor avea nuanfe red.
In zona centralti din Mangalia se incearcti prin unele solufii structurale, exprima-
rea unei atmosfere deosebite amintind pufin de spiritul vechii afezitri, de acel genius
locr caracteristic, deg el nu luase forma unei arhitecturi tipice. In acest sens, in fafadele
marelui restaurant construit pe falezti la colful piefei deschise spre dig, apar trdsdturi
sugertnd vag oriental.
In general, arhitectura estivald integratti in peisaj se preteazti und inventivittifi
imposibile in medial urban, obiqnuit. Pe litoral, aceastd inventivitate e la local ei fi dd
rezultatele scontate. Sint totusi unele elemente ale structuralismului decorativ, indidite
mai de grabd in arhitectura tranzitorie a pavilioanelor de la expozifii dectt la clddiri
permanente. E drept di proectanfii le utilizeazd cu moderafie §i numal atunci clad costal
redus le justificd. 0 mai mare sobrietate ar evita riscurile demoddrii.
*
Un rol de seamd revine pe litoral fi arhitecturii peisagiste. Zonele verzi mull
extinse in ultimil ani, slat pe cale di ia o amploare fi mai mare. Eficacitatea lor la
indulcirea climatului intr-o zonel plat acum cam aria, se dubleazti cu aportul lor estetic
in cornpozifiile urbanistice. Noile plantafii iau forma de ptidurici si parcuri publice ; ame-
najdri horticole animeazd centrele sociale fi distractive ; peluze qi brazde de flori rdsar
pretutindeni.
La Mamaia, intre plaja mdrii fi fosea se planteazd perdele de mdslini stilbatici
cari cresc chiar pe nisip iar in incinta ansamblurilor hoteliere, arbori, tufe fi gazon pe

183
www.dacoromanica.ro
straturi de pdmint adus din alte pdrfl. Intre gruptirile de cltidiri intinse spafii verzi vor
schimba aspectul actual al istmului. In complexul Eforia, terenul permite cresterea vege-
tafiei inane, cea mai utild: pe ling salcimii i artarii dinainte, s-au introdus recent
masive cantitdfi de esenfe nol printre cari brazil, maritimi alit de decorativi, nucii
si vita de vie.

Resursele naturale ale coastei Mdrii Negre, puse in slujba nevoilor de recreafie
curd ale oamenilor muncil se valorificd Intr-o miisurd considerabild prin lucrdrile in curs.
Acestea, in afara avantagillor pentru sdniitatea publicti, imbogdfesc patrimoniul nafional
fac sä creascti prestigiul färii peste hotare.
Colectivele de proiectanfi de la ICSOR, coordonate de arh. Cezar Lcizewescu inde-
plinesc in continuare o operti mat mull deal meritorie, indeobste apreciatd. Calitdfile
de conceptie eforturile in vederea unor solufiondri funclionale, tehnico-economice
estetice optime s-au veidit cu prisosinfd in imaginile expozifiei Ansamblurile de odihnti
de pe
Arh. Jean Monda

UN SPECTACOL BOGAT IN SUGESTII

0 uccesul de care s-a bucurat Tragedia optimistä"- in intenpretarea Nationalu-


lui", e fara l'ndoiala bine meritat, dar nu numai pentru ca ar fi vorba de unul
din cele mai bune spectacole ale stagiunii. Intr-adevär, spectacolul fneritä
atentia, credem, mai ales pentru locul pe care-1 ocupá In teatrul nostru rea-
list-socialist, pentru solutiile noi pe care le aduce In aceastä directie.
Existä de-a lungul spectacolului preocuparea continuä de a gäsi mereu mijloacele
de expresie cele mai potrivite pentru a sublinia continutul nou, revolutionar si propagan-
distic al piesei. Regizorul, scenograful si interpretii au Inte les cä aceastä dramä eroicä
agitatorica, cu caracter deschis, subliniat agitatoric, rectama o interpretare care sa uzeze
de mijloace tot atit de vii, de directe, de deschis agitatorice. Polemitind parcä cu pärerea
comunä conform cäreia, pentru a fi artisticä, tendinta trebuie doar sä fie implicitä, sä
reiasä" 'Intr-un fel cit mai indirect cu putintä, sä fie dedusä" din ansamblul creatiei,
spectacolul de care vorbim demonstreazä eä tendinta deschisä, directä, explicitä, este nu
numai compatibilä cu arta, dar uneori cerutä imperios, In chiar interesul artistic al
unei opere.
lin rol hotäritor In gäsirea solutiilor noi care sä sublinieze caracterul revolutionar-
agitatoric al piesei 11 au decorurile lui Jules Perahim. Frumoasa ideie de a situa eroii,
intreaga actiune, pe o spiralä care, fixatä pe o turnantä sä se roteascä pe toatä durata
spectacolului oferindu-se privitorului din diverse perspective, subliniazä puternic serisul
propagandistic al piesei. Intr-adevár, imaginea spiralei pe care evolueaz5 eroii sugereazä
douä lucruri, arrandouä fundamentale t primul, cä asistäm la un moment eroic care urcä
mereu, se inaltá, ajungInd ca si spirala la un moment de culme, cind se Intrece pe sine
Insusi. Al doilea, ca momentul acesta eroic In slujba celei mai mari cauze a omenirii
Istoria 1,;a cristalizat si, asezIndu-1 pe un postament Irian I-a pástrat acolo pentru tot-
deauna, däruindu-I memoriei noastre, a generatiilor urmátoare.
Gäsirea acestei solutii de decor reprezintä, aproape sigur, cea mai nimeritä ex-
presie artistia in stare sä scoatä in evidentä sensul major al piesei. Ne e aproape cu
neputintä sä ne Inchipuim, dupá ce am väzut piesa in aceastä formulá, cum am fi Inte-
!es-o In conditiile unui decor obsinuit. Färä Indoialä, un atare decor nu ne-ar fi putut su-
gera cu atita fortä ideea actului eroic pästrat pentru totdeauna In memoria omenirii.

184

www.dacoromanica.ro
Decorul lui Jules Perahim din tragedia Optimistä" oferä 6ugestii nu numai regi-
zorilor dar dramaturgilor, dovedind cä pe terenul bogat al realismului socialist se
pot gäsi solutii variate i originale care sä exprime artistic, cu tot mai multi pregnantA,
miretia ideilor revolutiei i socialismului.
S. L.

CARNET MUZICAL

raditie nescrisä insä bine stabilitA face din inceputul primAverii sezonul
narilor turnee muzicale, al premierelor de mare räsunet, al festivalurilor.
knul acesta, luna aprilie a coincis cu aniversarea n iouA sute de ani oele la
aloartea lui Handel, ceea ce a dat un stimulent in plus celor care asociazä
aceasta lunä cu luna marilor ,fieste" muzicale (Aprilie - infloreste natura - Inflo-
reste muzica" sunä refrenul unui slagär german de mare vogA acum citiva ani).
Handel a inflorit in toatä frumusetea lui i orgile au doenat pentru un tirnp podiumul
Ateneului, recIstigindu-si un vechi drept pierdut de secole. Ceea ce a impresionat plaout
in alcätuirea programelor cu prilejul acestei aniversäri a fost tendinta de valorificare a
laturilor mai putin cunoscute la noi din creatia marelui Georg : creatia de operä si In
genere muzica vocalä. Alaturi de frumoasele Concertti Grossi am avut prilejul astfel
sä ascultärn pentru prima datA de multi ani incoace corurile din Acis i Galateea"
interpretate de colectivul Radiodifuziunii apoi o serie de arii din Särbátoarea lui
Alexandru", Xerxes", Care salve" cintate de Zenaida Pally, Arta Florescu, Octavian
Enigärescu, Horst Gehan §i Helmut Plattner au dovedit o datA mai mult cä bucätile
pentru orgá ale lui Händel nu sint acompaniamente pentru slujbe divine ci maestuoase
introduceri la serbari populare.
Intr-un cuvint, aniversarea lui Handel a fost un prilej strälucit - folosit pe
deplin - de a demustra marelui public cä compozitorul german nu a fost nici pe
departe ace Kirchekomponist" pe care-1 prizeazä incA i azi unii muzicologi vestgermani
(ei merg pinä acolo incit renoveazA" in spirit mistic anumite versuri oratoriile
care li se par prea laice") i cA muzica lui e pätrunsä de spirit popular. Ea rämlne
o expresie caracteristicA a geniulur muzical german, si aceasta numai prin popularele
sale suite (Focuri de artificii"Muzica apelor") care §i-au gäsit ca deobicei locul de
cinste In repertoriul orchestrelor noastre sirnfonice în aceastä lunA.
Aprilie a fost insä in primul rind sezonul marilor turnee muzicale. De multi ani
nu am mai avut prilejul sä auzirn intr-un timp relativ atit de scurt formatiuni de un
prestigiu atit de solid.
In primul rind cvartetul Smetana". Ceea ce am auzit ($ i am vazut) a confirmat
pe deplin faima mondialä a acestui cvartet, o formatie intru totul exceptionalk una din
cele mai bune existente astäzi in lume. Aceasta este cu atit mai remarcabil cu ell forma-
tia este alcätuitä din oarmeni tineri. Sernnificativ pentru spiritul de echipa : violonistui
Milan Skampa care a mai venit la noi anul trecut la concursul de vioarä Enescu a
cintat recent in formatie la pupitrul de viola, inlocuind vechiul violonist bolnav de
mimA : o asemenea adaptare rapidA la un instrument mare si la un colectiv nou este
de-a dreptul miraculoasä.
Ceea ce iese in primul rind la ivealä in interpretärile cvartetului este omoge-

185

www.dacoromanica.ro
nitatea, perfectiunea ansamblului. Insä de f apt aceastä omogenitate perfectä a ansam-
blului lasá in acelasi timp sä aparä foarte pregnant calitátile specifice ale fiecärui
membru al cvartetului lirismul desävirsit, lipsit de sentimentalism melodramatic al lui
Jiri Novak, sunetul viguros al lui Lubomir Kostecky vioara II-a, oferind o contra-
pondere pe linia replicii retinute. Violoncelistul Kohout, romantic inspirat insä exact si
precis, violonistul Milar Skampe cu o finete i un tumult interior, conlirmat.
Cvartetul Smetana ne-a relev.at in primul rind o bijuterie a creatiei contempo-
rane de camerä cehe : cvartetul nr. 2 al lui Sommer, o operá rotundä, care aminteste
prin Imbinarea perfectä dintne intelectualitatea expresiei i paletismul sfisietor marile
creatii muzicale cantemporane. Sommer a depäsit dilema pe care Incearcä s-o sugereze
creatia de camera actuala din Occident : or, sentimentalismul mi se pare drumul just
spre creatia valabilä de oamerä contemporanä (Sommer este tinär - 37 de ani -
dar s-a impus obtirand prin concurs marele premiu de muzicä
Treptat, ovartetul Smetana ne-k mai relevat i o ltä insusire a sa : marea varietate
de stil. $i aid nu e vorba numai de vioichmea i cantabilitatea cu care a fost interpretat
Dvorak In contrast cu reculegerea care a dominat in interpretarea lui Sommer. De pildä
In cei doi Schubert (unul oferit supliment) : in cvartetul op. 25 a iesit, cum era si
firesc, in prim plan - jovialitatea compozitorului austriac ; in fragmentul cvartetului
nr. 3 sfiSierea i suferinta läuntricä. Membrilor cvartetului le este tot atit de apropiat
lirismul senin al lui Ceaicovschi (din Andantele cintat ca supliment) cit i capacitatea
de a patrunde sub seninktatea mozartian marele fior al vietii. Perfectiune, varietate
de stiluri, gravitate in executie, iatä califátile majore ale acestui ansamblu celebru.
Interpretarea Simfoniei a IV-a de Brahms sau a Adagiului pentru viori al lui Barber
satisface cele mai dificile gusturi. In timp ce executia poemului Don Juan" al lui
Richard Strauss si mai ales Mikrokosmos" de Bartok-Krenz a confirmat calitatea
deosebitä, inteligenta muzicalä a dirijorului Jan Krenz, revelate incä In turneul &Au
individual din anul trecut. Celor care îi inchipuiau cä Chopin trebuie neapärat inter-
pretat tntr-o manierä exaltatá, exterioarä, larg desfäsuratä, interpretarea concertului
nr. I de polonezul Jan Eikle, intr-o manierä lucidá, interiorizatä trebuie sä fi constituit
o adeväratá revelatie si in acelasi timp o lectie.
La Opera de Stat, oaspetele de anoare a fost Alexandr Ognintev, solist al Tea-
trului Mare Academic din Moscova. In rolul lui Mefistofel din Faust", Ognintev a
entuziasmat asistenta nu numai prin vocea sa remarcabilä dar i prin calitatea inter-
prearii. Ognintev a dovedit o imbinare de insusiri care Se intilneste destul rar in
teatrul liric mari calitäti vocale si in acelasi timp mare talent actoricesc. Prezenta
scenica a lui Ognintev a dominat literalmente spectacolul.
In interpretarea muzicalä contemporanä virtuozitate Inseamnä azi în primul rind
eliminarea unilateralitätii. Dilemele specifice inceputului de secol nu mai grit actuale:
o pianistä romanticä, de pildä, ca Monique de la Bruchollerie sau un tehnician rece ca
George Kremnitz nu mai reprezintá astäzi madele de interpretare, tocmai din pricina
unitateralitätii. Capacitatea de imbinare a unor calitäti diferite, capacitatea de a inter-
preta inspirat, elevat i in acelasi timp lucid, exact, cu autocontrol, au devenit calitäti
indispensabile unei interpretäri virtuoase moderne. Un asemenea interpret s-a dovedit
Julius Katchen (S.U.A.) Concertul de Brahms i aproape intregul program al recita-
lului au fost interpretate intr-un asemenea spirit. Insi preferinteIe lui Katchen merg spre
repertoriul romantic unde Imbinarea unor asemenea calitäti se poate manifesta din plin.
Katchen justificat In acest sens celebritatea.
CiteVa concluzii care se pot trage din aceastä trecere in revistä :
In primuL rind pestru Osta : dacä dorim sä organizám turnee senzatiotiale, putem
face acest lucru i in tárile vecine, tárile lagärului socialist, care aferä posibilitäti neli-

186

www.dacoromanica.ro
mitate pentru tmbogätirea sezonului rintzical cu spectacole muzicale de prima calitate
Ind insuficient folosite. Dupä atitia ani am ajuns sä redescoperim cvartetul Smetana.
Sá ne aducem aminte cä incä anul trecut am avut prilejul sä auzim soliti adusi cu
mari sacrificii" de la mari depärtri, care erau sub nivelul mijlociu al recitalurilor date
de Ateneu.
A doua concluzie - o mai bunä popularizare a spectacolelor muzicale. Cunoscind
interesul deosebit pe care mtrzica bunä il trezeste In cele mai largi pturi de cetateni,
faptul c aceste evenimente muzicale de prim ordin nu se bucurä totdeauna de cea
mai mare aflbentä trebuie sA dea de gIndit In ce priveste eficacitatea popularizärii.
H. B.

ZIARUL .ROMINIA MUNCITOARE- 51


COMEMORAREA LUI EMINESCU

n
zece ani.
Inul acesta, la 15 iunie, se comemoreazä saptezeci de ani de la moartea
lui Eminescu. Ca niciodatä pin& acum, opera genialului rapsod al poporu-
lui nostru se bucurd de cea mai inalt pretuire ,si de o largä rdspindire in
nindurile maselor de cititori, dovadä numeroasele editii apärute in ultimii
.
Räspindirea operei lui Fininescu in masa de cititori In editii intinse, a fost o
preocupare constantä a clasei noastre muncitoare in lupta pentru ridicarea poporului
pe o treaptä inalta materialä si spiritual.ä. Edificator in acest sens ni se pare, printre
altele, si articolul Pentru Eminescu", apärut in ziarul Rominia rauncitoare" din
30 aprilie 1909. Plecind de la stirea apärutd in presa vremii referitoare la. op:Tani-
zarea unui comitet pentru comemorarea, la 15 iunie 1909, a douäzeci de ani de la
moartea lui Eminescu, in articolul din Rominia muncitoare" se scria : Pinä acum
operele lui Eminescu nu au servit decit pentru speculä, astfel c oricine a putut sä
string toatä vigoarea de cugetare a celebrului nostru poet si deed el nu a ft)st
zgircit si a dat-o publicului, editorii au fost foarte zgirciti cäutind nu pätrunderea
in mase a scrierilor lui Eminescu, ci banii ce pot produce.
Sint mai multe editii, dar nici una nu cuprinde tot ce a scris.poetul. Ne adu-
cem aminte de Geniul pustiu care nu a servit decit pentru aii face altii reclam i
oiatig. $i dacä azi se face un apel la public pentru comemorarea mortii lui Eminescu,
noi cu drept cuvint ne intrebam: marele public, muncitorii, poporul, cunosc pe
Eminescu ?
Voiti d-lor comemorarea martii lui? Cea mai mare cinste, cea mai mare statuie
este s-1 faceti cunoscut poporului.
Voiti d-lor comemorarea lui Eminescu? Dae sinteti sinceri, stringeti toate ope-
rele lui, publicati-le si vindeti-le cit mai ieftin poporului".
Dezideratele exprimate in ,oRominia muncitoare" In 1909, s-au realizat abia
astäzi, In viremea regimuiui nostru democrat-popular. Opera lui Eminescu a devenit,
in sfiOit, un bun al intregului popor muncitor.
.. Teodor Yirgolici

DIN ACTIVITATEA LUI ION CALUGARU

criitorul Ion Cillugliru a fost dublat de un publicist extrem de prodigios. Acesta


din urmtl este asteizi insuficient cunoscut, dar rind se vor efectua cerceteirile
necesare se va vedea cit de activtl fi de pasionatá a fost prezenfa lui Ion Cd-
lugäru in actualitatea vremii sale. El a feicut parte dintre acei pulini publiciqti
ai trecutului, care au diutat - in opozifie cu practicile presei burgheze - sd dezväluie
rititorilor adevärul qi sä contribuie la orientarea justei a opiniei publice.

187
www.dacoromanica.ro
Este semnificativ cti in momentul cind inifiazd editarea unei publicafil sub direcfia
sa personald, Ion Ceilugeiru li dd titlul Opirzia publictr. S-au implinit de atunci treizeci
de ani. Primal numiir al Opiniei publice" apdrea la 15 mai 1929. Pe frontispiciul publi-
cafiei scria : reportaf, informafie, criticd. In patru pagini de format mediu, toate acestea
se inghesuiau cu destuld dificultate fi in ori ce caz in defavoarea unui profil mai net al
publicafiei. De altminteri instisi orientarea era cam eclecticd, probabil fi din cauza greu-
teifilor intimpinate cu alegerea colaboratorilor. Se degaja totusi, din cuprinsul unor arti-
cote, o serie de vederi inaintate pentru acea epocd 0 care meritil sd fie refinute.
Astfel, intr-un articol se incerca actualizarea mostenirii lui Caragiale, pledindu-se
pentru un teatru legat de viafa mulfimii si de aspirafille cele mai avansate. ...Teatrul
raragialesc - se spunea in articolul respectiv - este un teatru politic". Dupe!' o judicioasei
paralelei cu teatrul gogolian, autorul conchidea di experienfa clasicului nostru vine
in intimpinarea noului teatru revolufionar. Demnd de subliniat este increderea cu care
semnatarul articolului, un regizor, afirmei cd viitorul aparfine teairului muncitoresc... I-n
timpul viefii sale, Caragiale rdtdcind pe la clubul socialist, cifuta elemente muncitoresti
pentru alctituirea unui teatru muncitoresc. ($i aici, inaintea lui Mayerhold in Rusia si
Piscator la Berlin, Caragiale a intuit sensul teatrului modern). N-a- iesit nici o infeiptuire
din dibuirile sale. Dar va veni o vreme cind si la noi neizuinfa lui Caragiale va lua
fiinfti realcr.
.i in acest articol, qi in allele, referirile elogioase la adresa realizeirilor actei io-
vietice feiceau un bun serviciu de popularizare a unor opere valoroase f i mai cu seamd a
principiilor revolufionare ce stau la baza lor. In numtirul doi al Opiniei publice", intr-un
articol semnat de Gh. Dina, este dat ca exempla .Maiakovski care a exaltat qi a stirnit
o eflorescenfd poetic& poate cea mai prolificd din istoria literarei ruse. Tot acolo, in
cadrul unei cronici a filmului, sint semnalate reisuneitoarele izbinzi ale cinematografiei
sovietice, dindu-se ca exempla Cuirasatul Potemkin" al lui Eisenstein fi Mama" lui
Pudovkin. Articolul protesteazd impotriva cenzurii care impiedeca rdspindirea target f i
cunoasterea multilaterald a inftiptuirilor cirzeastilor din marea lard a socialismului.
Sub titlul Avefi curajul?" se publicti o scrisoare-ctitre redacfie prin care se pre-
cizeazei ce finutti ar trebui sti aibei o publicafie pentru a .rtispunde adeveiratelor sale sar-
cini de indrumare : Ca sci ad indeplinifi intr-adevar un rost in publicistica romineascd
contemporand, ar trebui sd meirturisifi, in lasitatea obsteascd, in teicerea conspirativel a
presei qi asa zisei opinii publice", cd nu existd libertate de gindire, cei individualitafile
sint sugrumate, di guvernele, oficialittifile, liclzelizeazei fara, sterilizeazei inteligenjele..."
Cum o asemenea atitudine intimpina impotrivirea acerbd a cenzurii byrgheze si ar fi
atras represalii imediate asupra susfineitorilor, se infelege de ce Opinia publiccr isi sus-
pendif aparifia dupd numai (loud numere. Scrisoarea corespondentului putea ft. foarte
bine fi un mod al redacfiei de a-si explicita incetarea activitafii, cu atit mai mult cu cît
textul se tipdrea ftirei semndturei. Ceea ce insti nu a ajuns sti realizeze in acel moment,
Ion Ctilugdru avea sei reia cu si mai multel energie fi cu eficacitate peste cifiva ani
in paginile Cuotntului liber" $ i ale Reporterului". El nu a abdicat de la misiunea de
lupteitor cu condeiul pentru dreptate si adevtir impotriva orinduirii capitaliste exploata-
toare, militind pentru triumful cauzei celor mulfi. Participarea vie 0 entuziastti a lui
Ion Calugäru imediat dupei 23 August 1944 la edit icarea unei culturi noi, socialiste, in
fara noastrti, 10 are antecedente numeroase in activitatea de dinaintea Elibereirii.

G. 0
188

www.dacoromanica.ro
TRADITIE I INOVATIE

-""11 ec en t inb-ebat - in cadrul unui interviu acordat revrstei franceze France


rialow nouvelle" (23 Aprilie 1959) - Care Sint preferintele dvs., in materie de lite-
raturr? Mihail $olohov a räspuns: Apreciez pe toti cei mari. E fals a spune,
cum se spune citeodatä, a existä in literatura sovieticä douä curente, unul
reclamindu-se din Dostoievski, celälalt din Tolstoi. Cititorii nu judecä asa. Dad doriti
sa-mi cuno.asteti gusturile, vä voi spune cA prefer pe Tolstoi i pe Cehov i pe Gogol. In
ceea ce priveste formatia unui scriitor, se intreabä adesea : sub ce influentä vä aflati?
As putea räspunde &A le-am suferit pe toate."
De remarcat, mai întîi, valabilitatea aproape generalä a observatiei lui Solohov,
faptul cä pärind a se referi la gustul particular al unui anumit scriitor, reprezintä, in
fond, caracterul inovator si specific al Intregii literaturi sovietice. E fals a distinge, in
cadrul unei literaturi revolutionare, discipoli" cuminti i docili ai vreunui mare creator
al trecutului, curente" care sä manifeste un interes exclusiv pentru opera vreunui crea-
tor, acaparindu-d i nutrindu-se cu exclusivitate din traditia sa. De altfel, s-a vädit, de
multe ori, cä discipolii" au arätat o ciudatä preferintä yentru partea discutabilä, caducá
a operei maestrului predecesor. Discipolii" dui Tolstoi grit tolstoienii", epigoni care
mostenesc släbiciunile modelului, fiind i incapabili sä inteleagä valoarea sa nepieritoare,
dupä cum un curent literar care s-ar reclama din Dostoievski n-ar sti decit sä conserve,
menind unei existente vegetative, constiinta bolnavä" a genialului scriitor. Adeväratii
continuatori ai marii traditii literare in cadrul realismului socialist, continuatorii lui
Tolstoi i Dostoievski, nu Sint tolstoienii", nici partizanii constiintei bolnave", glorifi-
catorii clurerii si umilintii in manierä" dostoievskianä. Procesul de afirmare a realismu-
lui socialist, educatia revolutionarä a scriitorilor, au implicat lupta uneori dificilä si du-
reroasä impotriva tutelei exercitate de unul sau altul dintre predecesori, a atractiei pe
care ar fi putut-o exercita, - cum se intimpl5 uneori - toomai schema" fais i ana-
cronicä a gindirii acestui predecesor, onion de ilustru, opusä - In fond - spiritului do-
minant, fortei artistice i realismului coplesitor al operei sale. Ar fi cu totul de
neconceput sä ne inchipuim existenta unui curent dostoievskian" care sä promoveze sufe-
rinta, durerea i umilinta dispretuite-cle Gorki si opuse viziunii revolutionare - in cadrul
larg al literaturii revolutionare, dupä cum ar fi de neconceput un curerft tolstoian" (care
sä speculeze, adicä, latura slabä a titanului) in acelasi cadru, pe o platformä ideologicä
inaintatä. Adeväratii continuatori ai lui Tolstoi i Dostoievski nu &Mt deci epigonii aces-
tora ; continuatorii lor grit Teprezentantii sträluciti ai artei realist-socialiste, spirite crea-
toare, receptive fat5 de kleile Inaintate ale timpului nostru, fatä de marele patos al revo-
lutiei. i este foarte semnificativ i caracteristic pentru actiunea binefäcätoare exercitat5
asupra creatiei contemporane de ideile comunismuluj, faptul cä Fedin insusi a fost cel
dintii, la recentul congres al scriitorilor sovietici, care a vorbit de necesitatea depäsirii
vechilor modele artistice ale secolului XIX-lea, de necesitatea afirmärii spiritului inovator
revolutionar la Inältimea marilor cell* ale veacului nostru. Invätind de la clasici,
insusindu-si märeata experientä a artei lor - a spus Constantin Fedin la Congresul
al III-lea al seriitorilor - literatura sovieticä rämine legatä trup i suflet de secolul ei
- secolul socialismului... Noul material luat din viatä sfärtmä vechile canoane... Pro-
blema spiritului inovator, nu poate fi socotitä ca rezolvatä, dimpotrivä, ea rämine pe
ordinea de zi a scriitorului". Asa vorbesc astäzi adeväratii continuatori ai lui Tolstoi
Dostolevski.

L. R

189

www.dacoromanica.ro
CHARLOT A iMPLINIT 70 DE ANI

eunäzi si-a serbat a saptezecea aniversare un am cu acievarat .extraordinar.


fost si arnas i azi, un combatant. De zeci de ani a declarat räzboi
laselor stapinitoare din State le Unite, moralei lor dpocrite, puritanismului
are infiereazä fleacurile i tolereazä infarniile. Rind pe rind a suportat
atacurile clicilor militare, clicilor clericale, clicilor financiare, sub acuzatia cä defai-
meazä polifia, biserica, armata (in filme ca Pelerinul", Chariot soldat", Chariot
polifist"). Cercurile industriale i bancare, îl urau pentru asprele lui satire la adresa
moravurilor capitaliste. Nu numai in filme de atacuri directe, ca Timpuri noi", dar
in toate filmele sale el ia apärarea oropsifilor i criticA egoismul bogafilor.
Acest orn extraordinar sub raportul biologic, al vigoarei fizice, al combativitatii,
al puterii de muncä ; acest orn extraordinar sub raportul curajului säu civic, al con-
stanfei cu care a susfinut ideile de dreptate socialä, ie desfiintare a räzboaielor, de
incetare a discriminärilor rasiale, - acest cm a fost mai ales extraordinar prin me-
sajul säu artist; Ideile aduse de el In lume sint de o originalitate imensa i tul-
buratoare.
A lupta pentru ideile progresiste nu este un merit. Este o datorie. Ea aparfine
oricarui cetafean einstit. A sustine Insä lupta aceasta pe tärim artistic nu-i este dat
oricui. Mesajul artistului are aripi. El poate cuprinde toate märile i arile.
Despre acest mesaj al lui Chariot as vrea sä spun citeva cuvinte.
Am zis Chariot", si nu Chaplin. Cäci s-a Intimplat aci ceea ce s-a Intimplat cu
un alt erou, cu care Chariot a fost adesea cornparat. Asa cum Don Quichotte a dat
la o parte pe Cervantes, tot astfel omuleful cel cu gambeta pe virful capului, cu
pantiloni prea largi, cu salupe in picioare, cu mustäcioarä in forma de mititei car-
bonizafi, cu pas sältäref i ochi de afire bätut, personajul acesta la devenit mai celebru
decit propriul ski autor.
Ideea cuprinsä in opera lui Chaplin este aceasta. Omul generos dä, indiferent
dacä e sau nu bogat, indiferent dacä e slab sau puternic. Personajul creat de Chaplin
ester o stirpiturä, un biet coate-goale näscut cu extraordinarul privilegiu de a nu poseda
nimic. Este mititel, slut, caraghios, prostuf, särac lipit pämintului, neinderninatic (pe
ce pune mina sparge sau rästoarnä), orfan (nu are pe nimeni pe lume, nu are nici
mäcar nurne de botez) i, mai ales, este si urmärit de un implacabil ghinion. Ei bine,
acest om färk familie, färä avere, färá putere fizicä, färä frurnusefe, färä bárbafie,
farä culturä, färä nimic, i, pe deasupra, färä noroc, acest orn parvine totusi ea, de
dimineatä pinä seara si de searä pinä climineafä sä dea, i numai sä dea, niciodata
sä ia, niciodatä sä cearä. In fiece clipä se gindeste si sarä In ajutorul unui nedrep-
Ufa. Tilcul povestilor lui e mereu .acesta; oricit de savant ar fi aranjate $ i articulate
institufiile i moravurile intr-o societate nedreaptä, toj mai rarnine loc pentru activita-
tea omeneaseä, generoasä, dedicatä luptei irnpotriva nedreptätii.
Aceasta-i teorema pusä de Chaplin. Din ce se compune oare aceastä Umwelt",
acest mediu ambiant, acest univers exterior" In care se petrec faptele i gindurile
micului Don Quichotte al viremilor capitaliste? Din ce se compune aceastä fantasticä
lume? Existä un film care confine, ca adunate $ i concentrate in sticla unei lupe,
toate ideile lui Chaplin. Un film clespre care se spune, desigur, cä este foarte frumos,
dar despre care nu se spune cä e cel mai bun film al lui Chariot, ba chiar cea mai
extraordinarä poveste din -cite s-au fost povestit vreodatä. Se numeste City Lights",
Luminile Orafului.

190

www.dacoromanica.ro
Eroul nostru, mai vagabond si mai Infometat ca niciodatä, îi gasise un curios
spatiu Jocativ" pentru a fura societtii citeva ore de somn. Si-1 gäsise In poalele
imensei statui a Libertätii, cäreia cetätenii orasului tocmai îi celebrau dezvelirea. Chid
enormele draperii se dau la o parte, populatia areste, intre picioarele gigante ale
nobilei Zeitäti, pe omuletul nostru dormind dus, ct genunchii la gurä i gambetica pine
la urechi. Se incinge o luptä, o vInätoare teribilä, In care politisti i delicvent se fugaresc
de-a lungul mernbrelor posterioare i anterioare ale impasibilei divinitati.
A doua zi omuletul nostru Intilneste o floräreasä oarbä, o. fan de o frumusete
serafica si de o säräcie cumplitä. Se Indrägosteste de ea. Infirmitatea ei ajutä la for-
marea UMW quiproquo. Ea e rincredintartä a el e fun milionar filantrop. Cum o ajutä
Chariot? Foarte simplu dindu-i tot ce cIstigä, tot ce clstig5 el, cu munca lui, Intr-o
societate cu somaj endemic si unde nimeni nu angajeazä caraghiosi nerpiceputi
neindeminatici ca dinsuil. Dar Chariot vrea. Si mu vrea asa, pur i simplu. Vrea ca sä
dea. Si Chariot nu se da' Indarat dela nimic, foloseste toate ocaziile, chiar pe cele care
par absurde. De pildä, participä la un concurs de box I El, pipernicitul pasnicul I
Nebunie ? Ku, dad ne &dim dt de tare ii trebuiau lui banii cu care urma sä astimpere
foamea acelei fiinte angelice pe care o iubea. In asemenea cazuri de credinta puternia
si de mare vointä de luptä, omul gäseste milioane de procedee care sä izbtrideasca.
Meciul de box Mire omuletul nostru i namila care i se dä ca adversar este o extraor-
dinará ilustrare acestei spinoase teoreme. In tot rnomentul, eroul nostru inventeazä
misdri noi care fac sä avorteze loviturile adversarului. Acest meci, care dureaza foarte
mult, este desigur cel mai comic, cel mai ilariant spectacol din cite a produs vreodata
arta comicá. Acest med de box care se inrudeste cu comicul de circ, are insä In acelasi
timp gravitatea unei profunde teoreme de moralä. El aratá, In came $ i case, ca omul
care vrea, care crede, care e minat de sacra .nevoie de a face bine, va izbIndi intot-
deauna, chiar chid e pus In conjunctura obiectivä cea mai defavorabilä cu putintä, cea
mai absurdä si mai nebuneascä. Victoria ca boxer a unei stIrpituri contra unui atlet,
victorie care se bazeazá pe siretlicuri reale gäsite pe loc, pe Incerdri pane de un
curaj care efectiv deruteazä pe inamic, aceastä victorie e cel mai savuros paradox si
cea mai realistä poveste cu zmei. Acesta este adeväratul supranatural". Generozitatea,
nobletea de inimä te fac sä depäsesti mijloacele normale, naturale", ale luptei.
Meciul de box din City Lights" reprezintä in dimensiuni de enorm" ceea ce, la
o scarä mai micá, grit toate luptele lui Chaplin.
0 altä ocazie" prielnicä pe care o gäseste eroul nostru In lumea exterioarä
pe care o foloseste este prietenia care se leagá intre el si un milionar. Sä mu oredeti
CA este aci o naivä potrivire ca In basme. Si aci povestea este realistä, ba chiar satiricä.
Milionarul nostru este un orn perfect infect. Este un betiv care doar cind e beat II
iubeste pe Chariot. Numai atunci Il copleseste cu daruri amabilitäti. Cind se trezeste,
redevine bogätasul crud $ i nernernic. Nici nu mai vrea sä zica cä-1 cunoaste pe Chariot ;
ba chiar II i reclamá politiei cá l-a jefuit. Intr-adevär, pe cind era Incä beat,
milionarul ii fäcuse lui Chariot cadou portofelul &Au plin cu bani. Discret, Chariot
refuzase. Cellalt insistase. Pînä la urrnä, ginclimdu-se cä el, cu acei bani, putea SA pid-
teased operatia de cataractá a drägutei, a cumintii florärese, Chariot primise. Iar acum
dud betivul trezit cere portofelul inapoi, Chariot, cu constiinta cea mai impäcatä, se
opune, .fuge, scapä de politie si se duce glont la fatä, cäreia Ii dä top banii. Fireste,
el, personal, e prins i condamnat ta citiva ani de puscärie.
Este In aceastä Intorsäturä a povestii o Intreagä filozofie. Sä se observe, El,
personal, esueazä. Mai rdu cleat ce päteste nici cä se poate. Dar fapta lui, generoasa
lui intreprindere, ea, reuseste. Pe deplin. Banii skit procurati, operatia oculistului se
face, fata recapätä vederea. Omul cinstit si generos posedä o forta sigur mai mare

191

www.dacoromanica.ro
decit semizeii legendelor mitologice, o fortä mai realä, mai realistä. Chaplin a avut
meritul de a aseza tragedia In cadrul conditiilor conteporaneitätii (nu mai vorbesc de
originalul merit de a fi invesmintat tragedia in cele mai extraordinare efecte ale artei
comice).
Dupä ce iese din puscarie, mal zdrentäros ca niciodata, omuletul nostru hoinä-
reste pe sträzile arasului. Niste copii (strengarii grit gnoaznic de cruzi) rid de el
bombardeazä cu boabe de mazäre suflate prin tuburi de sticlä. Ei fac haz de o bucatä
de carnasä care iese afarä dintr-o larga gaurä care se fäcuse in turul pantalonilor.
Chariot dud observä asta, rupe cu un gest gray i transant suplimentul de cämasä,
taga, pästrätor, in buzunar, dupa ce in prealabil si tot asa de constiincios se stersese
la nas cu peticul recuperat. Ilaritatea rautatea derbedeilor nu mai cunoaste margini.
Si cine stie ce alte neajunsuri ar fi suferit bietul vagabond daca nu särea sä-i ia apd-
rarea, ocärind i alungind pe baieti, o frumoasa floräreasä, patroana a frumoasei
florärii din coltul sträzii. Este fosta noasträ oarbä, care cu banii cäpatati de la cel mai
pirlit dintre oameni îi recapätase vederea curnpärase o florärie proprie. Era fericita,
singurul lucru care îi umbrea gindurile era pärerea de ran ca marele, generosul ei
prieten nu se aräta, nu vroia sä vinä la dinsa. Era - zicea dinsa - un orn atit de
delicat, alit de discret probabil cä recunostinta ei 1-ar fi jenat... Si de cite ori se auzea
clopotelul usei care se deschidea In florärie, fata îi zicea : Este poate El !"
Asadar ea sare scapä pe Chariot de derbedeii care iv bateau joc de dinsul.
Apoi induiosatä de mutra jerpeleala vagabondului, ti dä o piesä de argint de un
dolar. Intelegeti cu cite putere Chariot refuzä. Sä primeascä el, binefacatorul, milio-
narul, printul de poveite, sä primeascä el pomana de la zina viselor sale ? Cu nepu-
tinta. Fata nu Intelege un asemenea absurd refuz i insistä. El rezistä. Atunci ea îi
bagä cu sila piesa de argint intre degete. In acel moment ea, färä voie, pipaie mina
vagabondului i, tot färä voie descoperä uluitorul adevär. Acel nenorocit era insusi El",
printuil ei de poveste, omul care ii .adusese ca in basme toatä nespusa ei fericire I Fata
rämine ca traznitä. Iar el intelege din asta cä ea intelesese. i In ochii lui inlacrimati
de cline batut se gäseste acea tristete mai mare decit toate, tristetea izvoritä din
nedreptate... Filmul se sfirseste cu acest peisaj sufletesc. Douä perechi de ochi care
exprima, una cea mai cumplitä durere, cealaltä, cea mai mare nedumerire. Intr-adevär,
fosta oarba descoperise ceva uluitor. Este acum silitá sä recunoascä ca cineva poate
face cadouri princiare chiar cind e mai särac decit un cersetor. Dotra fapte, de o mate-
rialitate brutalä, se aflá In fata ei. Pe de o parte tot ce primise ea de la dinsul, toate
darurile lui din care se clädise fericirea ei, o fericire trainicä i palpabilä. Iar pe de altä
parte, imaginea fizicä a nenorocitului zdrentáros, canaghios, urnilit. Douä serii de fapte
pe care logica refuza sä le lege, pe care trebuie sä le accepti legate, caci ti-s date
direct, vazule cu ochii.
Cu ochii unei oarbe ! A trebuit sa vinä un orb ca sä poatä vedea ceea ce neorbii
sint incapabili sa vadä, anume cä atunci and puterea moralä luptä impotriva nedrep-
tatilor sociale, ea invinge totdeauna. i ce-i tulburätor In povestea lui Chaplin este cá
florareasa noasträ, in momentul and vede ceea ce oamenii deobicei nu-s in stare sä
vada, In acel moment ea nu este fosta oarba"; in acel moment ea redevine oarbä.
Cáci numai gratie pipaitului, gratie armelor specifice ale orbului, poate ea sä recunoascä
pe un om pe care cu ochii nu 1-ar fi putut recunoaste niciodatä.
Sa se observe bine. In toate celelalte filme ale sale Chaplin daruieste ceva celor
pe care îi apärä. Ceva. Aci insä el däruieste tot. Cáci el i-a däruit acelei fete oarbe
lumea intreagä, universul însui, toate frumusetile i bunätätile pämintului; a fäcut-o
sa cunoascä cerul i florile, pomii oamenii, tot ce existä pe lume. I-a däruit
universul.

192

www.dacoromanica.ro
Luminile orasului. Tulburatoare poveste. 0 poveste care se poate spune tn
citeva cuvinte asa : Un om care nu are nimic daruieste altuia universul.
Toate.darurile din povestile lui Chaplin slut enorrne. WA un exemplu Induiosator.
Oarba If roagä pe invizibilul ei rnilionar $ i binefaator sa-i ajute sä Infasoare niste Una
pe un ghem. Chariot tine sculul 'Mire palme, asa cum se cuvine, iar dinsa deapana. La
un moment dat oarba greseste. In loc si apuce de capätul firului, apuca de capatul
unei alte Hui, anume de firul desträmat care se desirase din tricoul lui Chariot si
atirna peste camasä si peste veston. Oarba ,Il apucä si incepe sä-1 Infasoare pe ghem.
Chariot ar fi putut sa-i semnaleze eroarea. Dar n-o face. Ar fi Insemnat sa-i aminteascä
si sä sublinieze infirmitatea ei atil de dureroasa. Deci, din delicateta, Charlot tace si o
lasä sä Infasoare firul din tricou. Ba chiar o si ajuta prfn miscäri de adaptare atunci
chid firul desirat ajunge pe la cotitura umerilor. Incetul cu incetul, eroul e despuiat
pe dinäuntru. Flaneluta - singura lui soba - se topeste väzInd cu ochii. Si este In
asta ceva profund simbolic. Pina acum omul generos 1st &Ai:lea si cämasa de pe el".
De astä data el (IA mai mult deal cämasa ; dä chiar si ce e sub camasa de pe
dinsuf"...
Dar ma opresc. Omului care a fäcut semenilor säi imensul dar al unei opere care
ne Invata sa fim bunt $ i sa credem adInc In bunatate, In existenta si In eficacitatea ei;
omului care, pe lingä toate astea, ne-a facut sä ridern ca nimeni altul pe fume, acestui
orn, de ziva lui, am dori fiecare sä-i, aducern la rindu-ne un dar. Si ce alt dar i-ar
putea face mai mare placere decit sä-i dovedim cä I-am Inteles.
Acesta ta fost si scopul celor citeva rInduri scrise aici, cu prilejul zilei sale de
nastere.
D. 1. Suchianu

MOLIÈRE PE ECRAN
u prilejul implinirii a 225 de ant de la napterea lui Jean Baptiste Poquelin,
zis Molière, studiourile de la Billancourt au realizat anul recut un film
dupe'. spectacolul Burghezul gentilom" prezentat de trupa Comediei Fran-
ceze.
Intilnirea cu geniul comediei secolului al XV11-leas
s-a dovedit a fi incei un prilef
pentru a-1 prefui virtufile.
Scristi in urmei cu aproape trei veacuri (mai precis in anul 1670) comedia-balet
Burghezul gentikm" esre dintre cele doutizeci pi cinci de piese ale marelui Molière una
dintre cele mai frecvent reprezentate pi asttizi. Gustatti in deosebi pentru satira parve-
nitismului burghez, lucrarea place de altfel pi pentru ceildura pi simpatia cu care pi in
acest text Molière a trnbrittipat sufletul oamenilor simpli, din popor, cilrora le-a atribuit
kate acele caliteiti ce lipsesc personajelor (sale aristocratice.
Domnul Jourdain, burghezul ce aspirti a deveni nobil pi care se lasti tapat de
bani de ciltre venalul Dorante ruunai fiincicd acesta pretinde a fi vorbit despre dinsul
in camera regelur, polarizeazei verva criticci a dramaturgului. Defectele clasei in ascen-
Vune, dornicd sei-pi uite trecutul pi sil pactizeze cu aristocrafia pe care tinde s-o imite
cu orice pre( in moravuri pi ndravuri, sint puse in lumina de genialul ardor francez cu
o profundei intuilie realist& Cei Jourdain nu-pi va atinge scopul : acela de a-pi mdrita
fiica, Lucile, cu un gentilom, pi cd va fi tras pe sfoarti de spiritualul Covielle, valetuI
lui Cléante, adeveiratul iubit al Lucilei, acest fapt incununei esential datele piesei. Dorn-
nul Jourdain va primi lectia pe care o merit& Va rtimine, datoritei a kr sat, ceea ce este,
oricit I-au amefit fumurile nobilitare.

13 - Viata Romtneasa nr. 6 193

www.dacoromanica.ro
Curajul, verva causticd cu care Molière a rostit o serie de adevdruri la adresa
timpului :tau fi le-a fdeut sd triliascd pe scend criticind stdri de lucruri i apucdturi se
cer indeosebi prefuite.
Filmul comunicd par fiaI, respectind oarecum sensul textului, mesajul comediei lui
Molière. 0 face insd intr-un chip care, in dada multor calitali de interpretare qi plas-
tic& nu intrunqte toate sufragiile.
Regizorul Jean Meyer a urmiirit fidel piesa, a reprodus-o cinematografic feird inter-
venfii spectaculoase §i feird contribuifii specif ice. El a vdzut in Burghezul gentilom"
mai cu seamd latura vodevilesdi qi a alunecat pe alocuri in bufonerie. (Bundoard scena
audifiei pristoralei). Insd piesa este prin natura ei particulard un stadia psihologic, cu
nzijloacele teatrului clasic. Deprimarea lui Jourdain care vrea cu orice pref szi se scu-
lure de condi(ia lui social& pe care o considerd umilitoare, ni se infilfifeazei in unele
momente prof und dramatic& Comic de mari resurse, Molière a fost implicit an tragic,
care a privit lumea cu ochii iriti, mihnit de spectacolul inechiteifilor sociale i al vidi-
lor. Vanitatea stupidei a domnului Jourdain zdruncinel unitatea familiei qi U contrariazd
moralitatea. El Insufi devine victima propriilor sale iluzii. Sub acest raport, dincolo de
aparenfe, caracterele teatrului molieresc .sint complexe, ascund intr-insele insd$ comple-
xitatea naturii. Regizond a trecut insd pe un plan secundar varietatea de trdseituri a
persondjelor i a urmdrit tn deosebi divertismentul. Totufi, in Critka colii femeilor",
chiar Molière spunea despre ;scrierile lui: Vrem ca portretale noastre sä semene cu
modelele lor i e sigur Ca' am gresi clack' acestea nu se recunosc In chipul pe care noi
1-am dat acestor oameni ai secolului. Este o sarcinä grea sä faci sä ridä oamenii cin-
stiti". Cerinfa realismului este ad clar exprimatd. Indulcind satira parvenitismului, regia
n-a mai reliefat totodatd - in mod saiisfdator - duplicitatea, pedanteria i venalitatea
lui Dorante, nobilul sceiptitat i incorect ce-I excrocheazd pe Iourdain.
Totu§i, in film a impus jocul inspirat al lui Louis Seigneur in rolul domnului
fourdain. Societarul Come.diei franceze a fost irezistibil in momentele de mare tensiune
comicei qi a facet episodul investirii sale de clitre Marele Vizir cu titlul de mainamu§i cu
o Viipinere inegalabild a efectelor burlefti. Savuros, intr-o scurtd aparifie, (mai cu
seamd in scena expliceirii sunetelor vorbirii) Louis de Bretigny in ipostaza unui acrit
dezabuzat maestru de filozofie.
Restul distribufiei secondeazd cu succes principalii interprefi ai piesei. 0 men-
fiune pentru raccoursiurile muzicale semnate de André Jolivet, cdruia U revine meritul
de a fi revitalizat muzka bdtrinulai Lully.
In concluzie, un spectacol de finuid, totayi mulfumitor numai ln parte. Evocarea
lui Molière, afa ,cam a conceput-o regia, n-a mulfumit pe deplin, poate pentru cá
dintr-un sentiment de infepenitel pietate, n-a ftiut sá priveascd opera ilustrului drama-
turg cu ochii timpului nostru.
H. Z.

PATOSUL RATIUN1I*)

izita Trupei berlineze" a prilejuit - printre allele - o confruntare foarte


interesantä intre opera literarä a lui Bertolt Brecht, päreri/e lui estetice
Incorporarea lor vie. Intilnirea a luminat un sir Intreg de nedumeriri, a pulveri-
un alt sir de prejudecti sau dena-turki si In general a demonstrat efectele
lamentabile ale opiniilor schematice fonmate pe baza unei fraze scoase din context sau
* Spectacolele prezentate la Bucuresti de Berliner Ensamble.

194

www.dacoromanica.ro
dintr-o operä din tinerete depäsitä. In felul acesta spectaeolele Mama" si Viata lui
Gal+ lei" ne-au dat posibilitatea sä facem cunostint cu una din experientele cele mai
semnificative ale culturii progresiste contemponane : teatrul lucidatii, al inovatiei si al
spiritului militant.
Brecht s-a ridicat Impotriva unui teatru al patosului", si s-a ferit tot timpul
sä-si atingä spectatorul cu wipe emotiei care Inmoaie obiectivitatea, dar pe deasupra
oriciror intentii ale autorului, teatrul lui Brecht - chiar In epoca de tinerete cInd tintea
sä fie un monument al räcelii" - degajä un patos care nu poate sä nu aducä pe spectator
In raza lui, un patos de o naturä deosebitä, un fel de. patos cerebral, un patos al expu-
nerii si argumentärii, un patos al natiunii care se ridicä, se sbate si strigä pentru ca toti
oamenii cingtiti sä-i audfi glasul si sä actioneze In numele ei. Dincolo de procedeele
dramaturgalui oare cere distantä", stil obiectiv", extirparea emotiei In stare sä Tutu-
nece judecata", existä ardoarea mesajului brechtian, pasiunea cu care s-a dedicat
cauzei revolutionare si consecventa cu care a slujit-o. Teatrul lui Brecht este teatrul
maximei lendentiozitáti si al angajärii totale In lupta clasei muncitoare : Intr-adeviir
triliesc intr-o epodi sumbre i l ICuvintul anodin e o dobitociel... In aceste timpuri a
vorbi despre arbori este aproape o crimii IPentru cil asta te face sd taci despre atitea
fapte rele"... De aceea Brecht, de la Inceputul inceputurilor tectivitätii sale de poet,
romancier, dramaturg, scenarist, regizor pinä in clipa martii sale prea grábite nu si-a
Ingiduit niciodati nici cel mai scurt figaz ca sä vorbeascä despre arbori". El a respirat
prin pläminul epocii sale si s-a dus cu arma sa de care n-a legat niciodatä nici o flo-
ricid In prima linie a frontului revolutiei. Chiar dacä uneori nu a stiut sä se facä
inteles tocmai de masele cärora li s-a adresat, el s-a asezat Intotdeauna In mijlocul
evenimentelor celor mai arzátoare si a räspuns Intotdeauna la cele mai acute pro-
bleme, pentru ca teatrul lui Brecht - asa cum remarci unul din exegetii lui - este
nu numai un teatru care pune Intrebäri, ci $ i un teatru - care färä sä dea relete -
di ráspunsuri la Intrebári cardinale. In timpul primului rázboi mondial, dud poporul
sau se intreba pentru ce luptä,.cu ghitara in mina' tInärul Brecht care nu Implinise
'MCA 20 de ani ii räspundea la Munich recitind Legenda soldatului mort" zadarnic.
Dupi primul räzboi mondial, dupä esecul miscärii muncitoresti, cInd poporul säu se
intreba cui i-a servit acest rázboi, Brecht ii räspundea prin strigätele de revoltä (ce e
drept de revoltä anarhicá si individualistä) din Baal" §i prin povestea lasitätii micului
burghez Kragler din Tobe in noapte". Chid In Germania lui von Papen Incepea sä se
pregäteascä venirea la putere a lui Hitler, clnd poporul sdu se Intreba : pentru ce aceste
vase milioane de someri ? Brecht li ráspundea dramatiend Mama", arátIndu-i calea
luptei revolutionare si a internationalismului proletar Mama nu e singurd. Acolo unde
luptd, ea /Lipid cu tena.citate, cu energie, cu abilitate I la Tversk, la Glasgow, la Lyon
f i la Chicagol la Shanhai f i la Calcutta ITofi Vlasovii din toate fdrile". Cind tara sa a
devenit teatrul barbariei brune, cInd poporul säu se intreba : ping chid ? Brecht scria
Terorile f i mizeriile celui de-al III-lea Reich". In 1936 a izbuonit räzboiul civil In Spa-
nia. In 1937 Helene Weigel si trupa sa jucau la Paris Puftile doamnei Carrar". In 1938
trupele hitleriste au invadat Austria. In 1938 Brecht termini' noul act de .acuzare al
razboiului de jot: Mäicuta Curaj". Bubuiturile celui de al doilea räzboi mondial abia
Incetaserá, profitorii lui vorbeau de un al treilea mäcel organizat cu ajutorul stiintei.
Brecht (15 scenei o piesä nu alit despre viata lui Galilei, cIt despre räspunderea omului
de stiintä. Dacä eu as fi rärnas neclintit pe pozitie, poate cä oamenii de stiintä ar fi
adoptat si lärgit jurämintul lui Hipocnat, obligator pentru medici, legIndu-se sä facä uz
de cunostintele lor numai spre binele omenirii l" (Galileo Galilei"). Cadrul istoric, ca si
cel geografk este pentru Brecht Intutdeauria conventional: Cezar (romanul neterminat,
.,Afacerile cromnului lulius Cezar"), Lucullus (Procesul lui Lucullus") viata lui Eduard

1 3*
195

www.dacoromanica.ro
al II-lea (adaptare), cadrul caucazian, chinez, lonclonez, indian ca si parabolele pieselor
(inspirate uneori de teatrul chinez si hindus, de judecätile lui Solomon, de farsa tärä-
neasca, de Villon si John Gay, etc.) slut sin primul find niste pretexte istorice, geograf ice,
anecdotice pentru a discuta ceje mai arzärtoare probleme ale actualitätii.
Rästurnärite istorice le-a privit Intotdeauna cu ochii poporului. Ori ce judecatä
a fäcut-o din punctul de vedere al poporului, si aceasta s-a reflectat si In viziunea si
In structura operei sale. Dacá piesa trebuie &A striveascä o sutä de non-eroi sub piedes-
talul unui singur erou, atunci piesa nu mai are nevoie de eroi, spunea Brecht. Aceasta
este de altfel una din ideile cheig ale teatrului brechtian, care apare de la primele lui
piese (piesele didactice), de la Zborul lui Lindbergh" (aviatorul se crede o personalitate
In afara vulgului si pe deasupra lui, iar corul, simbolul maselor, care-I urmäreste perfor-
mantele ii aratä cá In afara poporului, el asul, el geniul väzduhului, nu ar fi nimic).
In aceastä privintä toatá opera lui Brecht poate fi pusä sub semnul acestor rinduri :
Tinärul Alexandru a cucerit India, - El singur ? Cezar i-e bätut pe Gall - Nu luase
cu el cel putin un bucätar ? Filip de Spania plingea cInd flota sa s-a scufundat. -
A fost singurul care a prins ? Frederic al II-lea a Invins in räzboiul de sapte ani -
cine in afarä de el e mai fost victorios? Pe fieoare paging o victorie. - Dar cine
a plätit festinul triumfal?" Istoria este fäuritä de popoare. Un personaj nu poate fi
apreciat cleat dupä pozitia lui fatä de popor. Mama este exponentul poporului care se
trezeste la luptä revolutionark Galileo Galilei este Intruchiparea tristä a omului de
stiintá care n-a stiut sä ting piept compromisurilor si si-e trádat poporul prin lasitate.
Este o etitudine care s-a oglindit de altfel nu numai In viziunea si structura
operei sale litenare, dar si. In cele mai de specialitate" opinii pe care le-a emis Brecht
despre arta teatrului. Intr-o asemenea atitudine isi allä origina teoriile sale despre
teatrul epic", despre stilul obiectiv", despre distantg". Brecht a pornit intotdeauna
de la ideea cä spectatorul nu este un simplu consumator de artg si nici un minor ne-
osificat care poate fi IncIntat cu povesti impresionante, vräjit cu lumini, culori si vorbe
de spirit. El nu este un copil cäruia i se dä sä mänince färä sfi bage de seamá. El nu
poate si nu trebuie sä fie hipnotizat de scenä. Teatrul - spune Brecht - trebuie sä
renunte la ori ce triserie" sentimentalg, la ori ce procedeu care urmäreste sä moaie
inima. Spectatorul este o HMO majorä, Inzestratä cu vointä si cu judecatä caruia
trebuie sä i se prezinte lucrurile despuiate de ori te ergumente sentimentale, sobru si
obiectiv. Concluziile unui asemenea- spectator trebuie formate cu argumentele ratiunii :
iatä asa stau lucrurile. Judecá singur 1 Alege !". Este rusinos si iresponsabil, spune
Brecht, sg-i ceri spectatorului sg-si lase ratiunea la garderobä. Nu este vorba sä-1 faci
sä intre In tnansä ; este vorba sá-1 inviti la o sedintä unde actorii se .angajeazd cu el
intr-un colcoviu asupra realitätii sociale." Iri felul acesta Brecht preconizeazä un
teatru In care scena si sala sä se afle intr-o stare de permanentä osmozá (sint celebre
discutiile ansamblului säu cu un grup de tärani deveniti coautorii unui spectacol)
iar spectatorul este ridioat pe o treaptä calitativ nouä, devenind In felul lui creator
de artä. Ideea lui Brecht era de altfel cä teatrul contine sau cä ar trebui sä continä
douä arte: arta actorului si arta spectatorului. Aceasta din urrng trebuie sä Invete
publicul sä inteleagg teatru färä magie si WA hipnozá. In acest teatru notiunea de
captivant trebuie sä disparä pentru cä este jignitoare pentru spectator. Spectatorul
nu trebuie captivat, el nu trebuie sä se livreze emotiei Intr-o stare de vraje. Mai pre-
sus de ori ce el trebuie sä Inteleagg totul. La fel - dupä Brecht - trebuie sä disparä
si notiunea de surprizá. Publicul Till trebuie sä mai .astepte Incordat ce se va IntImpla.
Inaintea fiecarui tablou o proiectie cinematograficä If va anunta despre ce va fi vorba
(In dramele lui Shakespeare anuntul era fäcut de call boys"). Atentia publicului nu
trebuie risipitä In anecclotä, ci trebuie concentratä asupra argumentelor si pentru aceasta

196

www.dacoromanica.ro
spectatorul trebuie tinut la oarecare depärtare de lucrurile care i se prezintä. Intre
public si evenimentele prezentate trebuie s5 existe o anumitä distantä, pentru Ca' numai
distanta dä publicului o perspectivä destul de largä, de euprinzsátoare. Ori distanta
inseamnä In primul rind a desbráca evenimentele prezentate de ori ce incärcIturä
afectiv5 indirvidualg, a dezindividualiza. Ori tot ceea ce dep5seste evenimentul indi-
vidual nu poate sä fie prezentat cleat sub raportul lumii istorice, obiective. Sti lul
epic este stilul obiectiv". Spectatorul nu trebuie sä uite cä este la teatru. El trebuie
sä vadä cä decorul este coborit de o macara sau schimbat de rnasinisti. El trebuie sä
fie permanent Intr-o stare de luctditate si de rationament.
Specbacolele prezentate de Berliner Ensemble au fost o Intruchipare foarte inte-
resantä a acestui stil obiectiv". Ceea ce ne-a pärut In primul rind impresionant este
sobrietatea, as spune chiar austeritatea expresiei scenice. Actorii se miscá putin, gesti-
culeazä cu sgircenie, au o mimicä foarte rezervatä, niste voci färä nici o ingrosare,
fära nici o nota ascutitä, uneori parind chiar färä culoare, albe. De la inceputul pinä
la sfirsitul spectacolului Helene Weigel are aerul c5 pästreazä acelasi ton. Un ton färä
accente dramatice, färä efuziuni, un ton de oonfesiune cump5tatä, tonul unei expuneri
echilibrate, logice si convingätoare. Ea vine In fata rampei si pare cä dialOgheazA cu
sala, dar fär sä ridice vocea, asa cum se face adesea cind se vorbeste multimilor. Stä
pe scaun cu spinarea Indoitä obosit, cu miinile In poalä, cu capul aplecat trist, cu
parul strtns, parcá de zeci de ani, In acelasi coc, cu obrazul ei de strada",
färä urme de machiaj. Actarii vorbesc mult stind scene lungi nemiscati In acelasi scaun.
Decorul nu are bine inteles nici un fel de podoabe. In fata unui fond permanent, unul
sau dota elemente de recuzitä se schimbä succesiv pentru a sugera schimbärile de loc.
Totul, absolut totul este concentrat asupra a ceea ce se rosteste pe'scenä (intr-o dictie
extraordinarä). Totul este concentrat asupra ideilor care trebuie transmise publicului.
Iar cind autorii spectacolului simt nevoia sä accentueze si mai temeinic o anumitä
idea, cfrid mijloacele artei dramatice le apar insuficiente, aturici aduc pe sceng seu
In culise corul care dezvoltä o anumitä temä, coboarä cu scripetele un text sells pe o
pinzä albä patratä sau intrerup chiar spectacolul teatral oa sä dea - asa curn s-a
Intimplat in Mama" - o micá reprezentatie cinematograficä. In miscarea actorilor,
In dispozilia obiectelor de recuzità, In culoarea costumelor domneste o unibate färä
fisur5 si un echilibru geometric. Spectacolul Mama" este Inscris tot in culoarea
cenusiu, Este cenusie rochia mamei, slut cenusii peretii casei si zidurile fabricii, este
cenusiu costurnul muncitorilor, sapca politaiului, este cenusiu cerul care se intinde din
decorul circular ea o pinz5 imensä si cernitä, sint cenusii drumurtle care se desfac
mohorit In fundal. Totul este dominat de cenusiu, pentru ca cenusiul era in acele
imprejuräri conditia umanä a unei clase. Spectacolul Galileo Galilei" este Inscfis In
laturile unui patnat metalic, cu reflexe de flacärá care aminteste rugurile inchizitiei
si cu geometria unei temnite. Totul pare inchis, ferecat, färi desire. Personajele scru-
teaz5 cerul cu telescopul, dar scene nu aratä nici un colt de cer. Cerul Insusi pare
astupat de peretii metalici ai Inchisorii medievale.
Färä indoialä activitatea trupei berlineze Imbogäteste teatrul contemporan pro-
gresist cu o experientä extrem de interesantä. Firi indoialä activitatea acestui teatru
reprezintä un ferment novator. Nimic nu ar fi insä mai potrivnic lectiei lui Brecht
decit tendinta de a-i absolutiza procedeele si a le socoti in totalitatea lor indiscutabile.
El Insusi si-a numit piesele Incercäri" pentru cä a crezut c5 menirea scriitorului
este sä experimenteze asa cum a ficut Arhimede, Bacon si Galilei". Teatrul lui
Brecht este un teatru al inovatiei si nimic nu-.1 poaté contrazice mai mult (feat renun-
tarea la inovatie sau anchilozarea intr-un procedeu care a reprezentat cindva ceva nom.

197
www.dacoromanica.ro
De asemenea nimic nu ar fi mai potrivnic lectiei lui Brecht deeit tendinta de a
vedea in formula brechtianä - unioa formulä a teatrului contemporan. Desigur Brecht
glumea cind spunea : s-a intimplat cu teatrul epic ce s-a intimplat cu biserica oato-
licä ; in momentul in care s-a debarasat de erezii, conditiile erau coapte pentru a ceda
locul si a dispare". Desigur Brecht glumea, cäci felul strälucit in care discipolii lui ii
continua' opera este cel mai bun exemplu al vitalitätii aportului säu. Dar pentru ca
acest aport sä devinä cit mai eficient el rtrebuie ferit deopotrivä de fetisizare si de
schematizäri. Opera lui Brecht - aceste douä spectacole ne-au corwins odatá mai rnult
- nu poate fi judecatä decit oa un tot viu; teoriile lui Brecht asupra teatrului trebuie
judecate prin prizma felului in care au fost materializate, pentru cä numai In felul
acesta se pot inlätura denaturáride si exagerärile comentatorilor si uneori chiar ale lui
Brecht. Gäci, mai ales clupä vizionarea acestor spectacole, se mai poate sustine tn mod
serios cä teatrul epic este cu totul in afara dramei? Este adevärat. Brecht separä
expresia liricä de eveniment si o prezintä afarä din actiune sub formä de cintec, intä-
rind prin aceasta obiectivitatea evenimentului care nu mai e tincturat de lirism." Dar
se poate contesta cä evenimentul in sine este sterilizat cu totul de dramatism? Epicul
si dramaticul pot träi Intr-o stare purá, färä sä se ating5 niciodatä, Mil sä se anits-
tece? Este adevárat, Brecht cere actorului ca jocul säu sä nu-I dud la o cufundare
totalä intr-un personaj, o cufundare care sä-i anitaleze spiritul critic si personalitatea.
Admirabilul stil de joc al Helenei Weigel ni s-a párut foarte aproape de aceste cerinte.
Dar putem spune cä Ernst Busch, pe care 1-am aplaudat entuziasmati, nu ne-a dat
tot timpul sentimentul contopirii cu eroul sätt? E adevárat CA' Brecht a luptat
impotriva teatrului in care sa" primeze emotia. Dar se poate spune cä in teatrul lui
Brecht nit existä ernotie, CA degringolada vietii lui Galileu am privit-o cu impa-
sibilitatea cu care urmáreste chimistul larnelele rnicroscopului? Se poate ca patosul,
patosul ratiunii totbiruitoare care s-a asezat ea un sigiliu peste tot ceea ce a fácut
Brecht - se poate ca patosul acesta sä nu ne fi atins?
E. O.

LACUSTELE 5I LIBERTATEA CREATIEI

utnd cuvintul in cadrul celui de al 3-lea Congres al Scriitorilor sovietici, Boris


Polevoi s-a ridicat impotriva calomniatorilor realismu:u1 socialist fi a revizio-
nistilor din Occident. Cuvintarea sa, construitä din exemple contrastante, a
amintit de soarta opusd a doi literati actuali: italianul Curzio Malaparte f i
americanul Howard Fast.
Of iter in armata lui Musso:ini, prima pand a fascismului italian, Curzio Malaparte
este trimis pe frontul de rdsdrit In 1942. Lucrdrile literare expediate de pe front insd, devin
din ce in ce mai putin pe placul regimului dictatorial de atunci, pentru a culmina In 1945
cu romanul antifascist Kaput."
Din acea clipd, visul lui Malaparte a fost sd scrie o carte despre lumea sociaUstii.
Si a scris-o In cursul unei cdldtorii In R.P. Chinezd, devi bolnav de moarte. Ultimele :in-
duri din Eu stnt tn Rusia qi China" au fost fi. ultimele sale cuvinte.
,,Nu prea tndelungatul contact dintre Fast fi 4umea socialistd - continua Polevoi
- a generat 10 cdrti, din care unele slat dirti bune, folositoare, care trdiesc fi astai.
Trddarea sa a generat doar ctteva interviuri zgomotoase fi cartea Zeul gol" - produs
artificios al rdzboiului rece".

198

www.dacoromanica.ro
Ideile comunismului pot deschide orizontul celor räMci$i, aducindu-1 pe calea creatiei
autentice. Treidarea for ingu.steazd lumea artistului, transformindu-1 intr-un mic-burghez
isteric.
Ace lasi fenomen poate fi observat in literatura jugoslavd de astdzi. Cit de str'lu-
ci1 i originald era literatura lugoslaviei ndscutd in perioada rtizboiului de eliberare qi in
primii ani ce i-au urmat l" - constatd Polevoi. Dar aceastd literaturd pusti in suljba celor
mai nobile idealurr a cdpeitat astdzi un nou criteriu de evaluare, definit in programul
Uniunii Comunistilor din Iugoslavia, adoptat anul trecut, in care etalonul socialismului
este fericirea individuald a omului".
Incercind exporte productia literard peste hotare, revizionistii jugoslavi
vinoviitesc Uniunea Sovieticd - scrie Polevoi - cd in ea nu existd libertate de creatie,
fdcind in acelasi limp o reclamd desdntatd libertiifilor" bor.
Din !Jamie, aceste baliverne au gäsit ecou in mingle citorva -scriitori sovdielnici
(autorul citeazd soarta lui Marek If lasko), pe care ii cornpard cu niste simple insecte
ddundtoare, ce nu pot fi insd nicidecum tolerate.
Da - scrie Polevoi - izolatti, lticusta, de pild& pare o insectd mon.struoasti
insd in general nevättimilloare. Inmultindu-se insd, ea poate pustii ogoarele, poate opri
trenurile din mers, poate provoca catastrofe". Socialismul trebuie de aceea aptirat de ase-
menea Mcuste, apcirind simultan adevdrata libertate de creatie - libertatea de a scrie
pentru popor i fericirea acestuia".
L. Dim.

199
www.dacoromanica.ro
ION GHICA: DOCUMENTE LITERARE INEDITE *)

u acest titlu E.S.P.L.A. inaugu- de comedie ce a mui fost o data publicat


reazd o noud qi fdeiduitoare intr-un periodic.
colecfie. Intr-adevdr, imensita- In cel dintii dintre capitole, cititorul gli-
tea de material - nu numai seste interesanta schitti de roman Istoria
inedit, dar Inc& in cea mai mare parte lui Alecu, dimpreund cu proiectata intro-
a lui, necatalogat si nestrtibtitut - aflätor ducere la acest roman, intitulatti de edi-
in depozitele Academiei R.P.R. ascunde tor : Istoria lui Alecu $oricescu. Conside-
bogatii nebtinuite. Nebdgat in seamti vreme rind toate datele publicate !And in prezent,
indelungatd de forurile culturale ale tre- D. Plicurariu face o noud analizd a pro-
cutului, acest material face astiizi obiectul blemei: este sau nu acest fragment unul
unor cercettiri asidue, efectuate de o echipd si acelasi ca schifa--de romant" pomenitä
de specialisti ai Bibliotecii Academiei In corespondenta lui Alecsandri, Ghica qt
R.P.R. Nu de mull, Catelogul corespon- Gr. Alexandrescu fi rtitdcitti din 1849 si
dentei lui V. Alecsandri, alit de ingrijit pind in zilele noastre? Plecind de la pre-
editat de Marta Anineanu, a fost cel &A- cizarea lui Alecsandri cá romanful" in
tli rod al acestor cercetdri. Semnificativ discufie este un roman de moeurs, un
apare pentru avintul cultural al anilor soi de Iérôme Paturot rominesc" qi pe baza
acestia cd o editurd pentru literaturd a urwi minufioase confruntdri a textului
considerat cä este prea lung sei astepte nostru cu modelul lui Reybaud, (confrun-
sfirsitul lucrtirilor bibliotectiresti: marile tare pe care o socoteste elocvenM : Re-
mase de cercettitori si cititori au dreptul venind asupra asemänàrii... cu romanul lui
sd primeascli, chiar inainte de editarea R., vom stärui putin, argumentul Orin-
viitorului corpus", volume antologice. du.ni-se decisiv..."), d-sa ajunge la con-
Selectarea, din materialul de cert dar cluzia cd identificarea fragmentului lui Ion
restrins interes arhivistic, a acelor lucrdri Ghica cu romanul rdtticit este pe deplin
ce privesc literatura, iatd sarcina ce-i re- certif. 0 constiincioasd semnalare a cali-
venea antologistului. Volumul pe care-I ttifilor literare ale fragmentului subliniazd,
avem in reuneste trei capitole de ma- in continuare, interesul acestei incercdri
teriale: Scrieri literare qi cu caracter do- neterminate, de altminteri cea mai valo-
cumentar", Corespondentd" si Docu- roasd din tot volumul publicat. Cd, prin
mente" iar Addenda cuprinde un fragment remarcabila ascutime criticV, prin tonul
uneori familiar, degajat al povestirii, prin
* Editie ingrijitä, prefatà §i note de D. verva satirica", insusiri specifice autorului,
Pacurariu, XXIV + 162 p. care rdzbat fi prin servitufile unei adaptdri,

200
www.dacoromanica.ro
scrierea anunfli pe marele prozator de mai Ghica la viafa politicd si culturala a tim-
iirziu, ni se pare cit se poate de adevdrat ; pului sdu. Vom remarca documentele din
vom semnala, la rindu-ne, cloud anecdote timpul domniei lui Cuza", pe cel privitor
prezente in fragment si reluate apoi in la infiinfarea unui ziar, precum si actele
scrisori. Astfel, tindrul Alecu .oricescu, din timpul directoratului la Teatrul Natio-
uitindu-se prin ocheanul de la Sfintul Sava, nal. Mai pufin convingdtor ni se pare Cer-
petrece" vreme de un ceas cu un ochean tificatul de nastere" de la p. 111, precum
Infipt Intr-un picior cu trei craci" f i i se g concluzia: data nagerii n-ar fi cea de
pare foarte amuzant cd biserica din mij- 16 august 1816, care se citeste pe mor-
locul curtii [e] tntoarsä cu turnu In jos, mint, ci cea de 12 august a aceluiasi an.
oamenii umbla cu picioarele In sus, pe mice Noi socotim cd data de pe mormint are
puneam ocheanu sä Intonea cu josu In de partea ei avantajul pá a fost pusa acolo
sus..." (p. 25). Ca si Alecu, dar cu o sin- de familie, care va fi slirbtitorit ani de-a
cerd naivitate, fdrancufa din scrisoarea rindul a doua zi de Sintdmdrie Mare ani-
catre Alecsandri intitulatei Tunsu si Iianu" versarea de nastere a sofului, parintelui
se sperie vtizind in ochean imaginea rds- $ i fratelui; pe de altd parte, cedificatul
turnatd a ciobanului si exclama : Aoleo ! (cum corect se spune in titlul editorului
A 'Hors pe Nitä cu gaibele in sus". Anec- $ i in sumar, $ i nu ,actur cum incorect
dota nu este gratuitt i: interpretarea pe se spline in notti), un act eliberat in 1835,
plan abstract a izbitoarei imagini concrete deci aproape 20 de ani dupd nastere, deci
este aceeasi in scrisoarea din 1882 ca in neautentic, nu cuprinde aratarea zilei cleat
socotinfa lui Alecu cd ,,acel domn era &S. in textul francez, care nu coincide cu tex-
prefacä tara cu totul, Intorcindu-o ca In tul romin, dovada In plus de neseriozita-
ochean". Tot astf el, un boier beitrin de la tea cu care se proceda la eliberarea uncr
Rug de Vede" iqi sporeste veniturile spo- asemenea hîrtii.
liatoare ordonind periodic negustorilor Cu excepfia citorva scrisori, materialul
sa se räfuiasc5 Intre clinsii. Pe atunci sä cuprins in capitolul Corespondenfe ni se
lua zeciuial5 de la impliniri"-explicii Ion pare foarte seirac.
Ghica in Istoria lui Alecu" (p. 19-20) Volumul meritti elogiat pentru ingrijirea
la fel ca in 1879 cind povesteste jafurile cu care a fost editat. Ingenioasd este ideea
Din vremea la Caragea" - si nu-i läsa reproducerii, in facsimil in subsol, a pasa-
In pace decit dacS Ii da o sums destul de jelor disparate. 0 notti bund pentru
rätundr. Nu avem la indemind romanul constiincioasa editare $ i fidela traducere
lui Reybaud : ar fi interesant de veizut a textelor franceze (traducere revclzutil
daca aceste pasaje atit de specif ice se re- de Viorica Dumitrescu). In afarti de notele
gäsesc si acolo si dacti nu cumva contri- strict textologice, edifia cuprinde un sub-
bufia personald a lui Ghica la adaptare" sol de note editoriale, in care se fac bine-
nu este mai insemnatti cleat s-ar piirea. venite precizdri,de pe pozifiile istoriei
La Mogosoaia, altd schild literard nedesd- marxiste, a unor aluzii din text care ar
virsitä este o piesd de seamii in anto- putea da loc la confuzii (yd. in special
logia literaturii bucurestene, unde, de alt- notele de la p. 88, 124, 128) sau in care,
fel, Ion Ghica a scris atitea .strdlucite (ca la p. 113 n.1), se subliniazti unele pu-
pagini. Capitolul Scrieri literare..." mai neri la punct ce decurg din interpretarea
cuprinde si alte schije memorialistice, care documentului.
aduc prefioase intregiri ale personalitäjii Dar, tot ca un volum de inceput, edifia
scrlitorului. mai prezintd citeva stingdcii care, la nf-
La capitolul Documente", D. Pdcurariu velul dorit colecfiei, se cer evitate. Astfel,
reuneste diverse acte de stare civild, do- amendarea textului-, mai ales cind este
cumente din timpul anilor de studii, pre- vorba de un scriitor clasic ca Ion Ghica,
cum si altele privind contribufia lui Ion trebuie fticutti cu multd circumspeclie si

201

www.dacoromanica.ro
zgircenie si numai atunci and, dupd o Inutile s'int, la nivelul colectiei, note ca:
bund adincire a lecturii, editorul se Incre- solanel - solemn". Note cum sInt : ca-
dinfeazd cd pasaful respectiv este lipsit lemgiu - scriitor la cancelaria Divanului
de injeles. La p. 5, bundoard, Ghica scri- (calem)" ; logofeit al Divanului" sau ma-
fese: Eu, care eram obicinuit la unile delii" - aid cu sens de privilegii sociale
scene nepläcute, cäutam a micsore ese- (ambele la p. 20) se cer ldmurite: ce este
menea vijäliile cit se putea mai mult, de"- calem", un alt nume al Divanului? ce
pärtind... vorba". Neinfelegind di ase- forma este madelii" (in text apare gen.
menea" std ca advers pe lingd cdutam" pl.: madelilor")?
sau pe lingtl a micsora", fi nu pe tingd '-Lucrarea se Incheie cu un indice, deose-
vijaliile", editorul amendeazi I: vijdlir si bit de util si de bine intocmit. Consultin-
aruncd originalul viyiliile" In aparat. du-I, cititorul poate afla nu numai pagina
Singurul mijloc de 0 putea odihni douä... unde apare cutare nume, ci si succinte in-
ceasuri noaptea" (p. 3) are infeles deplin f ormafii biograf ice, care, pe bund dreptate,
f i färd a se complini: a [mdl putea..." nu s-au dat cleat in milsura posibilitdfi-
Dupd ce, cum ziceam, editorul s-a Incre- lor de documentare" 0 pentru numele
dinfat cd amendarea este indispensabild, el mai pufin cunoscute". Poate cd, devreme
catil s-o facd astfel Melt sd modifice cit ce s-au dat asemenea informafii pentru
mai putine semne 4din original; citind : Boucher, s-ar fi cuvenit sei se arate $ i la
"in care sä afla insirate... bucätile ce se mai pufin cunoscutul sdu coleg de breaslii
juca si micä biografte e compozitorilor" Thorwaldsen cite ceva ; de asemenea cu
(p. 10), editorul va restitui sensul amen- Rachel, Sarah Bernhard sau cu Champ-
dind, simplu midi" In mica, adicif inititu- fleury. Nana pe care o traduce Anica lui
rind doar un semn diacritic inutil, scdpat Scarlat (p. 147) nu e cumva romanul lui
ate din fuga condeiului sau datorit chiar Zola? La p. 30 apar unul dupa altul zia-
6reunui defect de Iztrtie, fi nu introducind rele Daily Telegraph" 0 Vanity Fair" :
0 vocabuld in plus : qi [o] mica" (dacd cititorul dornic sic' af le ceva despre ele,
era asa, n-ar fi scris Ghica: cite o gdseste, pentru cel de-al doilea, traducerea
micd..."?) Si dimpotrivd, editorul are da- titlului Intr-o notä de subsol si rostul lui
toria sd ne dea un text care sd nu fie (revistd satiridi engleza") In indice ;
vtiduvit de nici o nuangi a Infelesului sdu, pentru cel dintii traducerea o afld in in-
indreptind chiar tacit o greseald evidentd: dice - asemenea inconsecvenfe e bine sei
ministru... o sä-ti zicä e doua zi cä i-a fie evitate.
cazut verisoara Anica Havalea si 'iv pre- Aceste citeva mdrunfisuri nu umbresc
lungeste lägäduiala", citim tot la pag. 5. calitd file edifiei; asteptdm nerdbcleitori nu-
In realitate, havalea este nume comun, merele urmeitoare ale unei colectii menite
avind aci sensul de andatorire neastep- Inca de pe acum prestigiului qi simpatiei
tatti, plocon, belea" si nu substantiv pro- cercettitorilor.
priu, cum apare. fdrd nid un infeles. Radu Albala

VINICIU GAFITA: .0AMENI SI OAMENI *)

Intotdeauna riscant sd scrii ingaduinfa nu sint bune sfdtuitoare eind


despre un autor tintir, chiar e vorba sd apreciezi valoarea unei ase-
daca el se af Id la a doua sau menea lucrdri in ansamblul literaturii qi
a treia carte (cum este si Vini- perspectivele de dezvoltare ca scriitor ale
ciu Gafila); nici obiectivitatea sever& nici autorului. In ciirfile de inceput ale oricdrui
* E.S.P.L.A., 1959 scriitor, cit ar fi el-. de vestit, gdsesti in-

202

www.dacoromanica.ro
totdeauna ezitdri, stingdcii fi dacd desci- demnitatea lor fireascd, prin munca lor
frezi mai lesne sclipirile prevestitoare ale stdruitoare fi nespectaculoasd, ei duc so-
focului de mai tirziu, aceasta nu se dato- cietatea inainte". Fie cd ti brodeazd schi-
reste perspicacitätii tale de cititor, ci mai tele pe niste intimpliiri mai neobisnuite
curind imaginii despre intreaga opera a din viata acestor oameni obisnuiti, fie cd
respectivului scriitor ce s-a format in min- nareazd simplu mici evenimente, V. Ga-
tea ta. De-aceea, cred, criticii mai vtrst- fita urmdreste aceastd idee a sa despre
nici fi mai experimentati, ar trebui sci se oamenii simpli.
ocupe mult mai mult de munca autorilor Notabile in acest sens, sint in ansamblul
tineri, descifrind cu mai sigurd adresd volumului, schitele O zi din cele multe"
atit notele originale, cit fi false, ant reu- fi Fotografia veche". In prima, preocupa-
sitele cit sciiderile inerente oricdrur rea pentru portret, pentru studiul de carac-
inceput. ter, e evidentii si duce la bun rezultat.
Aceastei rungd introducere mi-a prile- Ni se intipdreste in memorie caracterul
juit-o lectura volumasului Oameni i oa- clar conturat, energic, al Zenoviei Gheor-
meni" de Viniciu Gafita, prozator ghiu, profesoard la Ord; existd multd dis-
Inset' nu debutant. Este, pare-se, la a treia cretie, fin* in maniera de tratare. De ase-
carte a lui fi devi nu e un scriitor care menea in Fotografia veche" in care ne
meritd sd fie ignorat, nu s-a scris mai sint zugrdvite supdrdrile din dragoste ale
nimic despre lucrdrile sale. De altfel, mai unei fete de la tard care nu-i iubitd de
sint o seamd de prozatori tineri despre alesul ei. E i aici un portret reusit, tonuri
care s-a scris putin, i nemeritat, pentru discrete, mild' ceildurci fi intelegere pen-
cd prezenta lor in literatura noastrd nu e tru sufletul omului simplu fi mult opti-
nuld (asa stilt Corneliu Leu, Dumitru mism luminind bltnd printre rinduri. Este,
Ignea, Vasile Caulea, Ion Grecea, etc.) cred, desi n-as vrea sd md hazardez in
Autorii citati mi se par importariti nu numat pronosticuri, genul de prozd care convine
prin continua lor orientare spre actualitate mai mult talentului lui Gafita.
(care nu poate fi trecutei cu vederea) ci Viniciu Gafita stie sd creeze atmosferd,
prin talentul i diutdrile lor. 0 criticd ceea ce o dovedesc schitele mai sus citate,
atentd, stdruitoare, constructivd i-ar ajuta precum fi 0 noapte grea" fi (in parte)
mult in dezvoltarea lor ; ei ar parcurge Frica". In unele schite - Un orn ner-
mai repede fi mai sigur drumul pind la vos", Dracul din strada Merisor" - in-
maturizare si din aceasta literatura noastrd cearcd i struna humorului. Schitele sint
noud n-ar avea decit de cistigat. in fondul lor interesante, dar cam lente in
Ultima carte a lui Viniciu Gafita este o desfdsurare, iar poanta intentionatd, se
meritorie culegere de schite. Talentul nu treideazd prea repede (mai ales in cea de
lipseste din aceste pagini ; orientarea lor a doua) pierztndu-se astfel mult din efect.
tematicd este actuald; ghicesti in ele pre-
Mai putin reuseste V. Gafita in schita
zenta unui scriitor freimintat de problemele
timpului nostru; in ciuda stingdciilor sti- de actiune, unde e stinjenit de tendinta de
listice, a lipsei de sigurantd pe alocurea a interioriza (monologurile interioare din
in compunerea subiectului, sau a unor schitele 0 bombd neexplodate, Un sfert
in desenul caracterelor. de ord" sint cam simpliste fi nu tocmai
Viniciu Gafita are predilectie pentru ge- nimerit plasate, de multe ori chiar inuti-
nul de oameni, numiti in mod curent obis- le). Totiqi ele îi pdstreazd un oarecare
rzuiti", harnici, tdcuti, modesti ca furnicile. interes, datoritd intimpldrilor narate, care
$i autorul are aerul a spune mereu: Ei sint bine gdsite ; e vorba de intimpldri ale
nu stilt chiar neinsemnati. Dacci ii cunosti unor comunisti in perioada rdzboiului;
de-aproape, intelegi greutatea notiunii povestirea simpld a actiunii ar fi dus la
mase". Prin caracterul lor integru, cinstea rezultate mai bune, fiind suficientei pentru

203

www.dacoromanica.ro
caracterizarea personajelor - incercdrile yield fi de caracter sint afezate cu pri-
de analizd ingreuneazd acfiunea. cepere, intr-o gradafie fireasdi fi de efect.
In Frica", este abordat un subiect in- La sftrfit insd, lucrurile sint precipitate fi
teresant. Omul mic, cu sufletul chircit, apd- echilibrul schifei stricat ; poanta" cade
sat o viafd intreagd de o societate prost nefiresc, insuficient motivatd. 0 motivare
aldituitd, cu un orizont ingust ; omul care existd, intilnirea cu acel bdrbat calm, care
4/ inchipuie cd dacd se ascunde de tofi fi cinci zile lucreazd ascuns in casa perso-
chiar de el instrfi, poate snipe cumva cu najului principal al schifei, nea Nifd ; le-
viafd fi poate scdpa f i pe ai sdi de rigorile gtitura insd e nepregdtitei fi de-aceea apa-
nedrepte ale societlifii burgheze, folosind re forfatd. Schifa ar merita sd fie reluatii
tactica mimetic/2' a insectelor, e totufi un fi dezvoltatd In aceastd parte, fiindcd ea
om. Treistitura dominanta a caracterului confine o idee frumoasti fi semnificativd.
sdu f i a viefii sale in general, este frica ; Ar mai fi de semnalat cîteva inadverten-
frica de stdpini fi de tofi care-i reprezintd. fe stilistice, oarecare usdiciune a dialogu-
In acest orn la un moment dat, se petrece lui, pe alocurea impersonal, uneori Incdr-
o rdsturnare. A /tinge sd cunoascd fi sit carea inutild a frazei - dar acestea sint
trdiascd indreizneala, curajul. Biliefii lui ufor de indeptirtat fi fiird indoiald consti-
stilt toli pe front f i trdiefte terorizat la tuie o preocupare a autorului, care in ge-
ideea cd-i va pierde. Urtifte rdzboiul, dar neral dovedefte cd lucreazti cu atenfie, sir-
nu-fi imagineazd cd ar putea face ceva im- guincios asupra textului.
potriva acestui rdzboi. Si-atunci un vecin Bine infeles, ar fi trebuit spus ceva fi
al sdu, comunist, ii cere sd addposteascd despre schifele : 0 noapte grea" fi Juji".
pe cineva cinci zile (e evidenl cd cel ada- Sint in general bine scrise, pe teme inte-
postit e taz comunist, probabil urmiirit de resante, dar ideea lor nu este destul de
siguran(d). Si omul primefte. Urrneazd o (impede. M-am rezumat, de-aceea, la a in-
perioadd cind frica lui atinge paroxismul, dice ceea ce am crezut cd e mai interesant
fi-apoi se stinge. Pind in acest moment, in bucdfile mai reufite ale culegerii.
schifa e aproape fdrei gref. Elementele de R. L.

LA REED1TAREA ROMANULUI .SOTI"*)

pdrut in 1930, Soti" este unul E un loc ideal pentru o fabricd de hirtie,
din marele romane sovietice in- dar oamenii de cind se ftiu au apucat pd-
chinate industrializdrii socialis- durea aproape nefolositd, ltisatd pradd pu-
te. Leonid Leonov a creat in treziciunii sau focului cumplit intinzindu-se
romanul sdu o imagine autenticd, vie $ i de-a lungul a sute de verste. S-ar putea
pasionantii a ceea ce a insemnat epocala tail indestulat decä ar fi de lucru; cum
bdtdlie pentru gonirea preistoriei din peiclu- nu e, dupd obiceiul statornicit de veacuri,
rea ruseascd. Undeva, in finuturile inde- oamenii sint trindtori sau pescari, adund
p-cirtate din Nord, acoperite de codrii strd- rdfind sau cresc cuteva vite costelive, in
vechi, in care copacil ating dimensiuni le- lunile cdlduroase plutiiresc fi de cum se
gendare, fiarele mifund nestingherite iar lasii gerul pornesc &I colinde fara du prI
muncd.
oamenii sint dominafi de primitivitate fi
Dar comuniftii nu puteau ldsa nefolosit
exploatare, entuziasmul inflclairat al comu- acest belfug de pdduri fi de oameni. La
niftilor aduce lumina civilizafiei socialiste. inceput Potiomkin, entuziastul incorigi-
*) ESPLA, Cartea rusä, 1959 bil", avocet al industrialiarii", cel care

204
www.dacoromanica.ro
din totdeauna visa sd creeze o insuld pro- eroismul acesta continuu, uimitor prin for-
letard in mijlocul oceanului färdnesc", fa inepuizabild care il alimenteaza e un
apoi Ieg lov qi Uvadiev dezltinfuie ofensiva act constient, tinzind cdtre o finalitate iz-
industrializdrii acestor locari. Pe malurile bdvitoare. Ei definesc prezentul cu ajutorul
indeptirtate ale riului Soti, uncle se leg& viitorului si ii urtisc pe cei care le stall
na in vint secara pipernicitti a ftiranilor In cale. Fac eforturi pentru a lumina ma-
f i oracdiau mulfumite broastele din luncti, rile mase, invitindu-i pe toli drept partici-
se va intilfa combinatul. Lupta cu capri- panfi la strticlania colectivti, dar acolo unde
ciosul Soti qi cu intreaga orinduire strti- intimpind dusnainie si rea credinfa lovesc
veche e declaratti hottirit chiar in clipa ftirti crufare. Fie di sint lirici si aplecafi
cind Uvadiev, conducdtorul santierului, spre poezie ca Potiomkin, pozitivi ca Uva-
descinde pe ptimintul gloduros al satului. diev, mistuifi de romantism creator ca Fa-
Locul se ample pe dater' de freamlit f i ne- vorov, in luptti cu balastul ereditar ca Su-
liniste. Curind constructorii se angreneazti Yana, tofi sint la fel de hottirifi sti-si cld-
in acel proces dificil si cornplicat pe care deascd fericirea. Catastrofa abatuta asupra
Lenin it numea sugestiv eroismul muncii santierului e o nenorocire a lor, pentru care
de zi cu zi". Construclia incepe sil se pro- suferd efectiv. Dupti o manta' titanicit in
fileze cistigind indllimile, fdranii din im- care se luaserti la trintd, aproape nebu-
prejurimi grit atrasi tot mai mull de mun- neste, cu riul inspumat, muncitorii privesc
ca pe santier, adundrile de la club concu- indurerafi qi marturisesc: Altadata as fi
reazti cu cele de la circiumd, iar inginerul tras o sudalmd, mi-as fi luat banii f i p-aci
strain, angajat sti lucreze pe Soli, obisnuit fi-e drumul I La nevastit pe captor I Dar
s considere Rusia drept o imensa absur- acuma parcel nu mti dumiresc... ztiu wt..
ditate geograficcr nu poate infelege cauza- cd f tiu ai cui is banii... .i cu toate di
litatea acestel uriase inclesttiri omenesti. In mil stiu nevinovat, zdu cti-mi vine sd-mi
toiul muncii Inset cind stirsitul incepea sti fac seama r stra necrufdtori co acei pe
se intrezdreascii, Soti se umflti ca un bur- care ii btinuiesc vinovafi, aleargti, stoluri
duf fi sttivilarul, defectuos construit este peste tot, cu a naivitate izvoritil din sim-
rtisturnat iar fantierul rtimine ftird mate- plitate pentru a interveni sti se dea dru-
rial lemnos. Greutdfile prin care trecea mul odatti masintirier, iar comisiei venitti
atunci fara .sovieticci nu permit aprovizio- in anchetti pe santier i se inmineaza un
riltrea sotistroiului cu lemn din altti parte caiet gros, plin de ieroglife in care o mie
fi dusmanul, mereu la !Arvid, se dezltirr- de oameni, avangarda Sotistroiului", cer
fuie. Chiaburii instigafi de un fost gardist continuarea lucrtirilor cu orice pref, propu-
alb, se instituie intr-o delegafie de nevo- nind chiar, pentru a inlatura btinuiala unor
iasi localnici" care demonstreazti sus", cá interese egoiste, sacrificii, de loc mici, pe
santierul trebuie inchis. Uneltirile dusma- care muncitorii se angajeaza sti le facet.
nului sint insti curind infrinte. Construcfia .i aceasta pentru ca, mtirturiseste dulghe-
e continuatti $ i Soti devine tin' punct im- rul Akisin, In rtimicirea trecutului ei nu au
portant pe harta industrializtirii. ce pierde, ingroapd odatti cu el sarticia f i
In romanul lui Leonov triiieste cu arid- neomenia, contopindull puterile si pricepe-
tale o lame pentru care construirea socia- rea in marea acfiune unde combatanfii vor
lismului nu e o problemil oarecare, ci una si trebuie set' fie anonimi (nu este timp
esenfialti. Trezifi la viafti de apelul pentru pomenirea acestor sate de mii de
revolufiei, oamenii lui Leonov sint dintre nume... qi, poate, toctnai in asta consta ade-
cel care au infeles sau incep sá infeleagd vdratul caracter eroic al revolufiei").
mersul istoriei f i qtiu di dreptatea socialti Eroii romanului au individualitafile lor
nu poate fi instauratd deal prin nimicirea distincte, evidenfiate magistral in conflic-
vechii orinduiri f i clddirea alteia noi. Fe- tul in care sint antrenafi. Comunistul Uva-
bra creatoare ctireki i se ddruiesc total, dev, cu o statura de urias, turnat pared

205

www.dacoromanica.ro
din fontd rosie", pare un vinjos trunchi Iin4tit si odihnit. fi place sd se tie do-
de copac, care ar fl meritat sd fie pus la minind piata pe scdunelul ei de macara-
temelia unei case mari". Sobru, pozitiv, el gioaicti la tramvaie, i atunci clad, obosi-
luptd flird ocoluri impotriva conventiona- poposeste in casa lui Uvadiev, se simte
lismului, pre judecdtii i conservatorisma- datoare sei roboteascd tot timpul, sd nu
lui osificat. El are ceva din simplitatea stea o clipd pentru cd altfel ar minca im-
soldatului pornit la asalt, fapt care it ajutlf, bucdtura pe degeaba". E ca i bdiatul bd-
printr-o clard intelegere de clasd, sti vadd tdioasei i neinduplecatti cu fostii exploa-
esentialul. Mecanismul sda sufletesc se re- tatori. Dragostea fi-0 manifestd aidoma ca
levd de la inceput. De la primele pagini, Uvadiev, la care tipd mereu, fiul ascultin-
cearta cu cdrulasul care trebuie sd-i ducd d-o rdbddtor pentru cd recunostea in ea
la Makauka, dialogul scurt, precipitat cu propria lui fire". La ultima despdrtire de
Suzana fi mai ales disputa cu clugdrii fecior it previne hotdrit : Dacd ai sd pri-
ni-1 dezvdluie din capul locului ca un on: mesti vesti rele, sd nu vii, nu-mi place.
dirz, pentru care lupta pentru ridicarea asa ti-i urit sd zaci, dar mi-te sd-ti mai
unei lumi mai bune e îrzsdi rostul si ra- si boceascd lumea la cdpätti. Se-rezemii de
tiunea existentei sale. Combativitatea lui speteaza de piele a scaunului i fiul ei pri-
e reald, organic& neviciatd de elemente cepu cd vorbea despre moarte".
factice, cleclamatorii.Da aici atitudinea Burago, btitrinul inginer-sef, a condus
permanent ofensivii, neinduplecatti care ii multe santiere, ii iubeste nemdrginit pe
impresioneazd pe cei din jur. Spiritul agre- muncitori, a inteles scopul si valoarea
siv, biltdios ti umbreste numai aparent transformatoare a acestor punctarete gd-
sufletesti. Uvadiev nu e un mi- ldgioase" care slat antierele si, pretuin-
zantrop uscat. Dimpotrivd, optimismul stiu du-i pe comunisti, 41 sfiguieste colabora-
ti apropie de oameni pe care stie sd-i min- torii sd nu priveascd la piramide prin
giie, sd-i asculte i sd-i ajute. Numai cd microscop". Suzana i Favorov, tinerii in-
gesturile de duiosie le comite tntotdeauna gineri plini de viata, au rupt-o hotdrit cu
stingaci, Minuit, parcd scuzindu-se. Cind trecutul i clasa din care fticeau parte prin
bdtrina Renne, dreaptd qi severd, pUnge nastere si s-au aldturat cu entuziasm luptei
dupd soful pierit intr-o imprejurare nedori- proletariatului.
td, Uvadiev, adinc miscat, se surprinde Pluteste in romanul lui Leonov atmo-
mingiind cu mild perna de piele a masinii, sf era specificd a Nordului, cu climatul situ
iar la intilnirea cu Potiomkin, prietenul iu- capricios, cu oamenii sdi tdcuti i inalti
bit, rtipus de o boald ftird leac surprinse cit pomii in vecindtatea cdrora trdiesc.
in sine o rusinoasd dorintd: ii venea sd-I Respiri adidc aerul tare de pticlure batrind
ia pe Potiomkin voiniceste sub brat si din care rdzbate pind departe mirosul de
sd-I ducd aya, co pe un pachet". Aceeasi rdsind amestecat cu cel al lemnului putred.
duiosie tainuitd, invelitd in carapacea unei Tinutul de miaztinoapte al Uniunii Sovie-
duriteiti incordate, se strdvede fi la relatiile tice, acolo unde îi plaseazd Leonov ac-
cu mama sa, pe care o iubeste mult, dar tiunea, trdieste in roman o prezentd.vie,
in felul sdu btirbiltesc gi aspru. activd, participind efectiv ca obiect si su-
0 prezentd episodicä, dar foarte izbu- bject la opera de trcknsformare pe care a
Wei e in roman, Varvara. Creatti din ace- intreprins-o omul nou, constructorul viito-
lai cu fiul sdu bdtrina e la fel de rului socialist.
asprd. Deprinsd de copil cu munca nu poa-
Ie concepe, nici acum la bdtrinete, un trai Z. Ornea

206

www.dacoromanica.ro
A. SERAFIMOVICI: POVESTIRIn

in opera acestui clasic al litera- inssi ornogenitatea sa, mindrie echivalind


turii sovietice, cititorii romini cu un pretios inceput de trezire a constiin-
cunosteau pind acum doar ro- tei de clasd.
manul Torentul de fier" Povestirile inspirate din epopeea anului
(1924), imagine emotionantd a Revolutiei 1905 au mai toate o noM distinctivd. Ele
fi a rdzboiului civil i, de altfel, creatia se voiesc instrumente de agitatie revolu-
rea mal reprezentativd a lui A. Serafimo- tionard urmdrind sá stimuleze in cititorii
vici, afirmat pind atunci mai ales ca po- vremii comportdri vrednice de un orn ade-
vestitor i nuvelist. Tocmai aceastd din ur- vdrat, sá trezeascii in sufletele oricit de pa-
md Wadi, mai pulin sau deloc cunoscutd sive - folosind pentru aceasta mijloace de
de cititorii nostri, îi propune s-o ilustreze o mare varietate - simpatia i sentimentul
volumul de Povestirr apdrut recent in de solidaritate pentru lupta proletariatului.
romineste. Marsul funebru" surprinde momentul zgu-
Povestirile" in acest numcir de unspre- duitor al fraternizdrii muncitorilor cu sol-
zece, reprezintd - beinuim - o selectie datii, in cursul unei dernonstratii. Belaia
destul de avard din recolta scriitorului, Glina" e lectia drasticd datil de un orn
care, debutind in ultimii ani ai secolului simplu udui tindr soldat, strasnic aptirdtor
trecut (inainte de 1897" e datatti prima al ordinei pravoslavnice. La gura ripir
bucatel din voliim, Micul miner"), n-a pd- e o altel lectie - nu mai putin grditoare
r4sit condeiul decit tirziu, dupd cincizeci - de pe urma cdreia un cazac, pornit in
ae ani de scris. cu putin inainte de moarte urtneirirea unui revolutionar, se alege cu
(1949). o intelegere nouti asupra semenilor
Nu e o intimplare, desigur, cd mai bine care-i inmoaie crusta de neomenie ce i se
de jumiitate din povestirile" volumului
schite, nuvele, amintiri, schite de reportaj
- asezase pe suf let. Dar acesta-i numai u-
nul si nu cel mai insemnat din aspectele
etc. - îj iau subiectele din evenimentele pe care le infilliseazd povestirile cu pricina.
anului revolutionar 1905, si au fost scrise Cu deosebire insemnat e faptul cd scrii-
in chiar vremea acestui prim seism istoric, torul a izbutit sá surprindel in viata din
iar povestirile ulterioare -la rindul lor fur - si nu numai decit printre-tifKitorii
vorbesc despre marele Octombrie ori despre din primele rinduri - puternici sprijinitori
colectivizarea agriculturii, evenimente de- ai oameni de rind inzestrati cu o
cisive in devenirea istoricti a popoarelor mare intelepciune experientil de viajd,
Uniunii Sovietice. care sar din primul moment si cu sponta-
Prime le doud povestiri din volum, scrise neitate in ajutorul revolutiei.
inainte de 1900, poartti amprenta distinctd Un astfel de erou este biltrinul paznic
a realismului critic (Micul miner", din povestirea La gura ripii", figurd de
miskura"). Ele vorbesc de grelele conditii filosof practic cehovian (Stepa"), pus sd
de muncd ale minerilor din Rusia prere- mediteze i sd actioneze in imprejudirile
volutionarti, lard ca vreun moment miicar dramatice ate indbusirii revolutiei din
autorul, i cu alit mai pulin eroii säi, sd 1905. El stie sá oblojeascd prin cuvinte a-
intrezdreascii posibilitatea unei schirnbiiri. dinci si simple rilnile sufletesti ale muncito-
Un element nou poate fi totusi surprins in rului tipograf fugit de la oras de furia
aceste povestiri, sub forma unui anume cazacilor (epuizat trupeste, dar mai ales
patos proletar, a nitndriei (exprimatii prin nemingtiat de esecul revolutiei in care
vocea bdtrinului miner Semiskura) de 'a vedea irosindu-se ostenelile îi jertfele unor
apartine unei clase sociale puternice prin lungi ani de activitate iar *and
E.S.P.L.A.. 1959. nevoia o cere, sare sd-i apere viata, mtir-

207

www.dacoromanica.ro
turisind prin aceasta o solidaritate mai pu- care favoriza situarea pe primul plan a
ternica decit toate vorbele, cu cauza revo- sprijinitorilor el anoniml, fapt ce-1 servea
lufiel. autorului sei sublinieze agitatoric caracte-
Nu mai pufin impresionanta e figura ce- rul de masä al marii miscari revolufionare,
luilalt batrin, a pescarului barcagiu din ecoul ei in constiing - in central poves-
povestirea Pei Midi". Acesta, spefei de tirilor de mai tirziu care au ca obiect Re-
razvratit din vasta fi alit de variata fami- volufia din Octombrie, reizboiul civil fi
lie a razvreitifilor de unul singur impotri- construcfia socialista vor sta in schimb, in-
va nedreptafli $ i asupririi fariste, asista cu f ifi eroii revolufionari $ i innoitorii viefii.
bucurie la intefirea spiritului de revolta Dintre toll, se desprinde figura puternic
printre tinerii satului (sintem - se pare conturata a brigadierului (Brigadierul"),
- in 1906) $ i nu pregeta sa-si sacrifice ostasul rosu care $i-a vazut intreaga fa-
viafa, scufundindu-se in riu odatli cu ur- milie cioptrfitei de, albi f i care, devenit in
meiritorii, pentru a-i salva pe cei doi flactii anii colectivizaril animatorul colhozului
care puseserd foc la ferma maneistirii. Po- sau, simte crescindu-1 in -fur o altfel de
vestirea este totodata si un prilej de puler- familie".
nica demascare si critica social& Prin fata Povestirile lui A. Seraflmovici vadesc de
colibei lui mos Afinogheraci se perindei un timpuriu remarcabile tnsusiri de prozator,
veritabil alai de tipuri sociale $ i stari de carora romanul Torentul de fier" le va o-
spirit caracteristice: Mrani indobitocifi de feri mai tirziu un larg cimp de desfasurare.
mizerie f i misticism, ceilugari feifarnici, a- Scriitorul e un maestru al descrierii:
devarafi spioni ai stelpinirii, negustori bo- noaptea, linistea, riul, dar $ i momentele
gag de la oras, oameni iufi, ageri, cam de tensiune psihologica in care sint an-
smecheri si dornici de cistig", fafei de care gajate mase Intregi de oameni, peisaful ci-
batrinul nutreste o instinctivei antipatie, iar tadin, animafia strazil sint zugravite cu
in amurg, cerind sa fie trecute peste Hu, mestesug. Un singur exempla, luat dintr-o
femeile vesele ale satului asteptate cu ne- povestire mai veche, afunge spre a putea
rabdare la maneistire... Cruzimea, atingind aprecia aria larga de asociafii inleiuntrul
forme monstruoase, a celor care au inecat ceireia se misca scriitorul: In dreptul fe-
in singe misceirile populare din 1905, este restrelor cotropite de foc, prin lumina flui-
denunfatil cu vigoare in povestirile Morfi clei care se revarsa orbitoare, vilvataile dan-
pe strazi" si In cartierul Presnia". Tot- fuiau intr-un lures smintit, se zvircolectu
odata, autorul nu omite sti infiereze lasi- miscindu-si limbile singerii, ascufite. lesea
tatea, spiritul mic burghez, psihologia e- la ievalei, apoi se ascundea cu giretenie
goista a celor ce-si apard pielea $ i care, ceva fantomatic, ceva care nu se Msa prins
abrutizafi de muncei gi mizerie, nu mai cu ochiul, care lucea intr-un tremur ne-
sfirsesc cu tinguirile $ i ocarile la adresa contenit. Para se iveau, fopaind $ i dis-
luptatorilor revolufionari, pentru cd In ini- pareau niste vesminte luminoase."
ma lor freameita o puternica drakoste de Traducerea povestirilor e ingrilita, pe a-
viafir. locuri - ca in exemplul de mal sus -
Dacci revolufia din 1905 a fost privild chiar remarcabila.
In genere de prozator dintr-o perspective!' Camel Regman

208

www.dacoromanica.ro
- Din tarä -

CONTEMPORANUL", 20 februarie -8 mai, 1959

lasa rnuncitoare In literatur" rea muncitorimii actuate, ce-i apare fun-


Dezbaterea inifiatti si gtizduitti damental deosebitd de lumea umild de-
numtir de nurztir de revista scrisd in romanul Cufaridei. Prin nota de
Contemporanul", cu privire la luciditate care o caracterizeazti, confesiu-
modul cum se ref lectä in literatura noastrti nea" lui Eugen Barbu se inscrie printre
noud viafa clasei muncitoare si figura mdrturiile menite a explica fenomenul spe-
muncitorului, se inscrie printre cele mai cific al devenirii scriitorului nou sub in-
interesante si pozitive acfiuni publicistice fluenfa ideologiei clasei muncitoare. Lip-
intreprinse in ultima vreme. Preambulul sit de perspectiva politicd pe care am cd-
discufiei a fost fixat de Ion Mihtlileanu piitat-o in timpul nostru, as fi mers pe
in articolul Clasa muncitoare in literatu- drumul gratuitdfii, al unei literaturi full
rd" (nr. 7, 20 febr. 1959), pe baza con:. viitor" - mdrturiseste cu simf critic auto-
cluziilor dezbaterii despre actualitate si rul, lar cu. privire la devenirea sa: Este
partinitate care avusese loc pufin timp confesiunea unui om care a afuns mai greu
inainte la Uniunea Scriitorilor. Pinti la in- la adevtir, la realitate". Prefioasti din
ceputul lui nrai fi-au spus cuvintul in ca- punctul de vedere amintit si prin materialul
drul anchetei: Eugen Barbu, leronim de notafii pe care-1 confine, intervenfia lui
.erbu, Francisc Munteanu, Nagy István, Eugen Barbu nu ne liimureste totusi sufi-
Nina Cassian, Teodor Mazilu, Mihu Dra- cient asupra temeiurilor mai adinci rare-1
gomir, Nicolae Tic. Dupd cum era si firesc, mind pe scriitorul actual (mal ales pe ro-
cei mai multi - prozatori : romancieri, mancier) sd imbrtifiseze viafa muncitorimii
nuvelisti, reporteri. Inscrierile la cuvint noastre din trecut si mai cu seamti de
continua. Se asteaptti intervenfia autorilor astdzi, Jena!' exceptional de importantd $ i
dramaticl si a poefilor. Nu pot lipsi, de- interesantd pentru un scriitor adevdrat" -
sigur, criticii literari, a cdror experienfd clupti cum recunoaste insusi romancierul.
de lectori avertizafi si avertizatori poate Consemnare a propriei deveniri si limpe-
imbogdfi cu elemente valoroase discufla. ziri ideologice $ i a factorilor care au con-
Primele intervenfii au luat mai ales ca- lucrat la aceasta e $ i confesiunea lui lero-
lea- confesiunilor. Eugen Barbu (Confe- nim ,erbu (Izvorul inspirafier nr. 11)-
shine", nr. 10), incepe prin a evoca cloud Autorul considerd drept cel mai gray eve-
interesante chipuri de proletari ce i-au rd- niment al tinerefii sale literare $ i cauza
mas in minte din anii copildriei, iar apoi, multor experienfe dureroase, faptul de a se
intr-un numdr de fise" epice