Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
DE SEMESTRU
Tratarea şi epurarea apelor reziduale
PLOIEȘTI
2013
1
UNIVERSITATEA PETROL ȘI GAZE- DIN PLOIEŞTI
FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI ŞI PETROCHIMIE
SPECIALIZAREA: INGINERIA PROTECŢIEI MEDIULUI ÎN
INDUSTRIE
TEMA DE PROIECTARE:
PLOIEȘTI
2013
2
CUPRINS
7. CONCLUZII .................................................................................................................... 48
8. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 49
3
1. TEMA DE PROIECTARE
CCCO-Cr = 20 mg/l
Solide în suspensie: (CSS)r = 50 mg/l
Azot total CNr = 2.5 mg/l
Temperatura medie a apei = 10°C
D. Studiile hidrologice ale emisarului indică:
Viteza medie a apei – v = 1,5m/s
Debitul emisarului - Qe = 5 m3/s
Coeficientul de sinuozitate al râului = 1,2
Constanta de oxigenare a apei din emisar - K2 = 0,17 zi-1
E. Utilaje ce urmează a fi proiectate:
Treapta mecanică:
Grătar
Deznisipator
Separator grăsimi
Bazin de egalizare
Decantor primar
Treapta mecano-biologică:
Decantor secundar
Filtre bilogice
4
O cantitate importantă de deșeuri provin de la treapta mecanică de epurare și sunt constituite
din corpuri plutitoare de dimensiuni mari care sunt reținute de grătare și site și din depuneri
minerale de la deznisipatoare. Aceste deșeuri sunt colectate în containere unde se usucă și apoi
sunt deversate la groapa de gunoi a localității.
Epurarea apelor uzate,în vederea evacuării în receptorii naturali sau recirculării lor,conduce
la reținerea și formarea unor cantități importante de namoluri ce inglobeaza atât materiile
poluante din apele brute,cât și cele formate în procesul de epurare. O stație de epurare poate fi
considerată eficientă nu numai dacă efluentul se încadrează în limitele impuse de calitatea
receptorului, ci și dacă nămolurile rezultate au fost tratate suficient de bine în vederea
valorificării lor finale, fărp a afecta calitatea factorilor de mediu din zona respectivă.
La baza tuturor procedeelor de tratare a nămolurilor stau 2 procese tehnologice și anume
stabilizarea prin fermentare(anaerobă sau aerobă) și eliminarea apei din namol(deshidratarea).
Între aceste 2 procedee de bază există diverse combinații de procedee a căror aplicare se face
diferențiat în funcție de condițiile locale definite de cantitatea și calitatea nămolurilor,de
posibilitatea asigurării terenurilor pentru amplasarea instalațiilor de energie.
Procedeele de prelucrare conduc la obținerea următoarelor tipuri de nămoluri:
-nămol stabilizat(aerob sau anaerob);
-nămol deshidratat(natural sau artificial);
-nămol igienizat(prin pasteurizare,tratare chimică sau compostare);
-nămol fixat rezultat prin solidificare în scopul imobilizării compușilor toxici;
-cenușa rezultată din incinerarea nămolurilor.
5
2. INTRODUCERE
Epurarea – reprezintă procesul complex de reținere și neutralizare a substanțelor dăunatoare
dizolvate, în suspensie sau coloidale prezente în apele uzate industriale sau menajere în stații
epurare. Principalul scop este de a îmbunătății calitatea acestor ape pentru a putea fi deversate în
emisar fara a prejudicia flora sau fauna. Dupa ce apa este epurată în stații de epurare ea poate fi
chiar refolosită în anumite domenii sau procese tehnologice.
Progresele realizate în ultimile decenii în domeniul epurării apelor uzate au dus nemijlocit la
construcția unor stații de epurare mai judicios concepute și în special mai economice.
Epurarea apelor în stații de epurare se urmărește prin determinari înainte și după intrarea în
stație:
• reacția pH;
• CBO 5 – consumul biochimic de oxigen la cinci zile, în mg/l, necesar pentru oxidarea
biochimică a materiilor organice la o temperatură de 20˚C și în condiții de întuneric;
• CCO – consum chimic de oxigen, în mg/l, pentru oxidarea sărurilor minerale oxidabile și a
substanțelor organice, bazat pe bicromat sau permanganat de potasiu; între cei doi indicatori
există următoarele corelații CCO=CBO 21, CCO=1,46 CBO 5, iar pentru prezența în apă a
substanțelor organice nebiodegradabile CCO > CBO21;
• prezența azotului întâlnit sub forma de amoniac liber, azot organic, azotați și azotiți;
• prezența microorganismelor, care sunt de diverse tipuri, unele contribuind procesul de epurare,
iar altele ce produc boli și infecții la oameni și animale; prezența acestora conduce la necesitatea
dezinfectării apei la ieșirea din stația de epurare.
Epurarea apei în stații de epurare se realizează în mai multe trepte și anume: treapta
primară, treapta secundară și treapta terțiară. Ca produși finali ai procesului de epurare dintr-o
stație de epurare rezulăa: apa purificată în diferite grade, funcție de proces și de starea ei inițială,
precum și nămoluri.
Schema de epurare se alege pe baza unor calcule tehnico-economice comparative între mai
multe variante facute prin considerarea mai multor factori ca: existenta de terenuri disponibile
6
pentru stații de epurare sau economic inapte pentru alte folosințe, posibilitatea asigurării zonei de
protecție sanitară în jurul stației de epurare, obligativitatea asigurării gradului de epurare necesar,
distanța față de emisarul în care se deversează apele purificate, cantitățile de nămoluri rezultate
în fiecare proces de epurare și posibilitățile de depozitare sau de distrugere a lor, posibilitatea
asigurării stației de epurare cu personal calificat.
În funcție de volumul de apă epurata zilnic și de natura apelor se poate opta din punct de
vedere economic și constructiv pentru rezervoare din diferite materiale sau bazine din beton.
Unele din procesele care au loc într-o asemenea instalație pot fi accelerate prin dozarea
controlată de spori bacterieni, nutrienți, neutralizanți etc.
7
3. TEHNOLOGIA ADOPTATĂ PENTRU EPURAREA APELOR UZATE
Gradul de epurare (GE) este definit ca procentul de reducere, ca urmare a epurării, a unei
parţii din elemente poluante de natură fizică, chimică şi biologică din apele uzate astfel încât
concentraţia ramasă în apa epurată să reprezinte sau să se încadreze în valoarea limită admisibilă
stabilită prin NTPA 001/2005.
Dupa tipul apei de suprafaţă, deosebim trei categorii de ape de suprafaţă care pot fi supuse
procesului de epurare, şi anume: ape potabile, ape de agrement şi ape industriale.
Formula generală pentru calculul gradului de epurare (GE) este:
ci c f
GE 100, % (1.1)
ci
unde: ci – concentraţia initială a poluanţilor din apele uzate pentru care se determina gradul de
epurare (mg/l);
cf – concentraţia finală a poluanţilor din apele uzate dupa procesul de epurare (mg/l).
Qe
d , (1.2)
q
5
d 30.674
0.163
a Qe
d' , (1.3)
q
0.8 5
d 24.539
'
0.163
Acest coeficient de diluţie poate fi determinat şi cu ajutorul unei formule stabilită de I.B.
Rozdiler:
8
1 e a L
3
a ' (1.4)
Qe a 3 L
1 e
q
DT
3 ' (1.5)
q
unde: - coeficient care arată modul de evacuare al apei epurate în emisar. Poate lua
urmatoarele valori:
= 1 – evacuarea se face la mal;
= 1.5 – evacuarea se face în talveg ( în mijlocul curgerii );
= 3 - evacuarea se face într-o instalaţie de dispersare în emisar.
vH
DT ; [m2/s] (1.6)
200
v – viteza medie de curgere a emisarului (m/s); v = 1.5 m/s (din tema de proiectare);
H – adâncimea medie a emisarului (m). Se adoptă H = 1.8 m;
1.5 1.8
DT 0.0135;
200
0.0135
1.5 1.2 3 0.783
0.163
L – distanţa reală după talveg de la punctul de varsare al apelor uzate, în secţiunea transversală
examinată (m). În calcul se consideră situate la 1 km amonte de secţiunea de folosinţă, care se
consideră a fi de 15 km.
L = 15 – 1 = 14 Km = 14000 m;
q – debit de ape uzate (m3/s); q = 0.219 m3/s;
1 e 0.783 14000
3
a 0.99
5 0.7833 14000
1 e
0.163
9
Calculam d’ prin doua variante:
Pentru a = 0.8
0.8 5
d' 24.539
0.163
Pentru a = 0.99
0.99 5
d' 30.337
0.183
Se calculează lungimea de amestec ( Lamestec), lungimea dupa care se consideră ca s-a realizat
amestecul complet între apa uzată epurată şi apa emisarului.
3
2.3 a Qe q
lg
(1 a) q
Lam (m); (1.7)
a
Pentru a = 0.8
3
2.3 0.8 5 0.163
Lam lg 223.33 m
0.8 (1 0.8) 0.163
L = 14000 m; Lam < L;
Pentru a = 0.99
3
2.3 0.99 5 0.163
lg 430.68 m
(1 0.99) 0.163
Lam
0.99
Lam < L.
După determinarea lui a, se calculează gradele de epurare necesare pentru poluanţii majori
sau cantitatea de O2 dizolvat, astfel încat după epurare, şi amestecare cu apele emisarului, acesta
din urmă să se încadreze în Normativul 1146/2002. Conform acestui normativ:
CBO5 = 5 mg/l;
CCO – Cr = 10 mg/l;
Ntotal = 4 mg/l;
O2diz = 6 mg/l.
10
A. Calculul gradului de epurare necesar dupa materii în suspensie
c i ss cssf
GE 100 (%) (1.8)
cssi
unde: ciss – cantitatea de materii în suspensii din apa uzată intră în staţia de epurare; din tema
de proiectare ciss = 590 mg/l;
cfss – cantitatea de materii în suspensie din apa uzată care poate fi evacuată în emisar (
din NTPA 001/2005); cfss = 35 mg/l.
590 35
GE 100 94%
590
q CCBO
a.u .
5
10 K1t a Qe CCBO
r
5
10 K2 t (q a Qe ) CCBO
am
5
(1.9)
a .u .
CCBO 5
- concentraţia de substanţe organice exprimate prin CBO5 la gura de vărsare în
emisar ( mg O/l);
q – debit masic zilnic de apă uzată;
10-K1t – termen ce ţine cont de procesul de autoepurare a apei unde K1 – constanta de
consum a O2 a carei valoare este impusă prin tema de proiectare in zile-1;
K1 = 0.1zi-1;
t = timpul între secţiunea de evacuare si cea de calcul (zile); se determină cu relaţia:
L
t zile; (1.10)
v
11
K2 – constanta de oxigenare a apei emisarului;
Emisar cu viteza – foarte mică; mică; mare; foarte mare, în funcţie de temperatură.
am
CCBO5
- concentraţia de substanţe organice exprimate sub forma de CBO5 dupa
am
secţiuea de amesctec (mg/l). În general se impune CCBO5
= 7mg/l.
14000 9333.333
t 9333.333s 0.108 zile ;
1.5 86400
(a Qe q) CCBO
am
a Qe CCBO
r
10 K 2t
C a .u .
5 5
(mg / l );
q 10 K 1t
CBO5
(1.11)
Pentru a = 0.8
Pentru a = 0.99
i
CCBO CCBO
a .u .
GE 5
i
5
100 (%) (1.12)
CCBO5
i
CCBO 5
= 370 mg/l;
Pentru a=0.8
370 135.03
GE 100 63.5 %
370
Pentru a=0.99
370 163.83
GE 100 55.72
370
La baza calcului gradului de epurare in ceea ce priveste material organica exprimata prin
CBO stă ecuaţia de bilanţ este:
12
q CCBO
a.u .
a Qe CCBO
r
(q a Qe ) CCBO
am
;
5 5 5
(1.14)
(a Qe q) CCBO
am
a Qe CCBO
r
a Qe am
C a .u .
CBO5
q
5 5
CCBO
a .u .
5
q
CCBO5 CCBO
r
5
CCBO
am
5
Pentru a = 0.8
0.8 5
a .u .
CCBO 7 2 7 = 129.65 mg/l;
5
0.163
Pentru a = 0.99
0.99 5
a .u .
CCBO 7 2 7 157.3 mg/l;
5
0.163
370 129.65
GE 100 64.95 %;
370
370 157.3
GE 100 57.48 %.
370
i
CCBO CCBO
NTPA.
GE 5
i
5
100 (%) (1.15)
CCBO5
NTPA.
CCBO5
= 25 mg/l (NTPA 001/2005)
370 25
GE 100 93.24 %.
370
a) Se calculeaza CamCBO5 al celor doua tipuri de ape (uzate si emisar) imediat după gura de
vărsare.
am
CCBO5
F Dmax (mg/l); (1.16)
unde: F – factor maxim de diluţie care ia valori între 1.5 – 2.5. Se adoptă F = 2;
Dmax – deficit maxim de oxigen în aval de secţiunea de evacuare şi care rezultă din
diferenţa dintre oxigenul la saturaţie şi oxigenul care trebuie să existe în orice moment în apă.
Dmax = OS – OR (1.17 )
13
OR – concentraţia oxigenului în apa receptoare, concentraîie ce ar trebui să existe permanent în
apa; OR = 6 mg/l;
OS – concentraţia oxigenului dizolvat la saturaţie pentru temperatura de 20˚C;
OS = 9.2 mg/l;
am
CCBO 5
2 3.2 6.4 mg/l.
Se aplică ecuaţia de bilanţ, care permite calcularea concentraţiei de materiei organica in ceea
ce priveste CBO5 pentru apa epurata deversata in apa receptoare:
q CCBO
a .u .
5
a Qe CCBO
r
5
(q a Qe ) CCBO
am
5
(1.18)
(q a Qe ) CCBO
am
a Qe CCBO
r
CCBO
a .u .
5 5
5
q
Pentru a = 0.8
Pentru a = 0.99
b) Se calculeaza valoarea concentratiei de materie organica exprimata prin CBO dupa 20 zile:
a.u.
CCBO 20
1.46 CCBO
a.u.
5
(mg/l)
a .u .
CCBO 20
1.46 114.35 166.95 mg/l;
a.u.
CCBO 5
1.46 138.65 202.42 mg/l;
r
CCBO20
1.46 CCBO
r
5
(mg/l)
r
CCBO20
1.46 2 2.92 mg/l.
c) Se calculeaza deficitul de oxigen din apa de suprafata in amonte de gura de varsare, dupa
am
ce in prealabil s-a calculat CCBO20
.
q CCBO
a.u ..
a Qe CCBO
r
C am
20 20
(mg/l)
q a Qe
CBO20
(1.19)
Pentru a=0.8
14
0.163 166.95 0.8 5 2.92
am
CCBO 9.34 mg/l
20
0.163 0.8 5
Pentru a=0.99
0.163 202.43 0.99 5 2.92
am
CCBO 9.34 mg/l
20
0.163 0.99 5
DO = OS – Or (mg/l) (1.20)
d) Se calculeaza timpul critic la care se realizeaza deficitul maxim de oxigen (dupa gura de
varsare din apa emisarului).
K2 Do K 2 K1
lg 1 am
K1 CCBO20 K1
t cr
(zile) (1.21)
K 2 K1
K1 CCBO
am
Dcr 5
(10 K 1tcr 10 K 2tcr ) DO 10 K 2tcr , (1.22)
K 2 K1
0.1 9.34
Dcr (10 0.10.154 10 0.170.154 ) 5.3 10 0.170.154 5.306
0.17 0.1
15
COmin = 11.3 – 5.306 = 5.994 mg/l > 4 mg/l.
i
CCBOCr CCBOCr
a .u .
GE i
100 (%) (1.24)
CCBOCr
i
unde: CCBOCr - concentratia initiala a materiei organice la intrarea in statia de epurare,
exprimata prin CCO-Cr;
a .u .
CCBOCr - concentratia de materie organica exprimata prin CCO-CR in apa epurata
deversata in emisar, ce corespunde valorii din NTPA 001/2005;
a .u .
CCBOCr = 125 mg/l
640 125
GE 100 80.46 %
640
19 10
GE 100 47.36 (%)
1
16
3.2 Alegerea variantei tehnologice
Pentru epurarea apelor uzate s-a ales o schemă tehnologică alcătuită din două trepte de
epurare: una mecanică și cea de-a doua treaptă biologică.
Procedeele de epurare mecano – biologică se bazeaza pe acțiunea comuna a proceselor
mecanice, chimice și biologice și pot avea loc în condiții naturale (câmpuri de irigare și de
filtrare, iazuri biologice etc.) sau în condiții artificiale prin fitrare biologică ( filtre biologice de
mică sau mare încărcare, filter biologice scufundate, filter turn, aerofiltre) sau în bazine de aerare
cu nămol activ de mică sau de mare încarcare, cu aerare normală sau prelungită.
Construcțiile și instalațiile în care se realizează procesele biochimice de epurare biologică
alcătuiesc treapta secundară a stației de epurare, având drept scop final reținerea materiilor solide
în soluții și în special a celor organice. Nămolul produs în treapta biologică este reținut prin
decantare, în decantoare secundare, numite și bazine clarificatoare. În această etapă de epurare
sunt necesare, dat fiind complexitatea proceselor, unele construcții și instalații de deservire (
pentru producerea și introducerea artificială a aerului, stații de pompare și conducte pentru
transportul și distribuția namolului activ etc.).
În condițiile funcționării normale a treptei de epurare primare și secundare, eficiența
acestora exprimată prin gradul de epurare realizat în ceea ce privește materiile organice și a
materiilor în suspensie, separabile prin decantare, poate fi apreciat la 75 – 92%.
Epurarea mecano – biologică naturală constituie o soluție obișnuită pentru numeroase stații
de mică capacitate, deoarece în acest scop se poate folosi emisar terenul din apropiere sau
depresiunea de teren fără apă, în loc să se construiasca un canal lung până la receptor. În acest
scop, se aplicp tehnica de infiltrare subterană ( puțuri absorbante sau câmpuri de filtrare) și de
irigare subterană. Puțurile absorbante ( utilizate tot mai rar) constituie o soluție admisibilă numai
când terenul este permeabil și nu afectează calitatea apei freatice care se gasește la mare
adâncime. De obicei aceste epurări necesită pompări; stația de pompare se montează înainte sau
după fosa septică.
Epurarea mecano – biologică artificială se realizează în filtre biologice și bazine de aerare
cu nămol activ. Filtrele biologice sunt preferate bazinelor de aerare deoarece sunt mai simplu de
realizat și rezistă la șocuri hidraulice. Se folosesc filtre obișnuite de mică încărcare, filtre
biologice cu discuri, filtre biologice scufundate, tranșee filtrante etc. în ceea ce privește bazinele
de aerare cu namol activ, utilizarea lor comporta deci gratare, decantoare, bazine de aerare,
decantoare secundare, spații pentru fermentare și platforme de uscare a nămolurilor. În general,
se preferă bazinele pentru oxidarea totala, bazinele combinate, șanțurile de oxidare etc.
Pentru alegerea variantei optime, se consideră urmatoarele variante pentru care vom calcula
concentrațiile intermediare pentru solidele în suspensie, CBO5, CCO-Cr pe fiecare treapta. Se
vor compara cu valorile din NTPA 001/2002 pentru verificarea gradului de epurarea necesar.
Avem următoarele caracteristici inițiale ale influentului ( apa uzată municipală):
-CSSi=590 mg/l;
- CBO5 = 370 mg/l;
- CCO-Cr = 640 mg/l;
- N 2i 1 9 mg/l.
Pentru fiecare utilaj avem eficiența construcțiilor de epurare, exprimată in %. Cu ajutorul
acestor grade de epurare standard, calculăm concentrația la ieșire care reprezintă și intrarea în
următoarea treaptă.
Folosim urmatoarea relație:
c i 100 GE c i
cf (mg/l) (2.1)
100
17
3.3 Calculul concentrațiilor intermediare, realizate pentru etapele de epurare mecanică,
biologică și verificarea realizării gradului de epurare necesar
G/S – gratare/site
Dz – deznisipator
D.P. – decantor primar
b) Pentru CBO5:
𝑖
Grătare / site : GE=0% ; 𝑐𝐶𝐵𝑂5 = 370 mg/l
370 100
cCf BO5 370 mg/l
100
𝑖
Deznisipator : GE=30% ; 𝑐𝑠𝑠 =370 mg/l
370(100 30)
cf 259 mg/l
100
𝑖
Decantor primar : GE=35% ; 𝑐𝐶𝐵𝑂5 =259 mg/l
259(100 35)
cCf BO5 168.35 mg/l
100
Camparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia c CBO5 125mg / l , se constată
că valoarea obținută prin calcul este mai mare decât valoarea din NTPA 001/2005.
c) Pentru CCO-Cr :
𝑖
Grătare/site : GE =0% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 =640 mg/l
640(100 0)
Cr 640
f
cCCO mg/l
100
𝑖
Deznisipator : GE=30% ; ; 𝑐𝑠𝑠 = 640 mg/l
18
640(100 30)
cf 448 mg/l
100
𝑖
Decantor primar : GE=35% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 = 448 mg/l
448(100 35)
Cr 291.2
f
cCCO mg/l
100
Camparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia cCCO Cr 125mg / l , se
constată că valoarea obținuta prin calcul este mai mare decât valoarea din NTPA 001/2005.
d) Pentru N2 :
𝑖
Grătare /site : GE =0% ; 𝑐𝑁2 =19 mg/l
19(100 0)
c Nf 2 19 mg/l
100
𝑖
Deznisipator : GE= 35% ; 𝑐𝑁2 = 19 mg/l
19(100 35)
c Nf 2 12.35 mg/l
100
𝑖
Decantor primar : GE= 35% ; 𝑐𝑁2 = 12.35 mg/l
12.35(100 35)
c Nf 2 8.02 mg/l
100
Camparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia c N 2 10mg / l , se constată că
valoarea obținută prin calcul este mai mic decât valoarea din NTPA 001/2005.
Apa Apa
uzata G/S Dz 𝑐C-F
𝑓
= D.P. mg epurata
𝑁2 =
G/S – grătare/site
Dz- deznisipator
D.P.-decantor primar
C-F- coagulare-floculare
19
280.25(100 50)
cssf = 140.125 mg/l
100
𝑖
Decantor primar : GE=50% ; 𝑐𝑠𝑠 =140.125 mg/l
140.125(100 50)
cssf = 70.06 mg/l
100
Camparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia css 35mg / l , se constată că
valoarea obținuta prin calcul este mai mare decât valoarea din NTPA 001/2005.
b) Pentru CBO5:
370(100 0)
5 370
f
cCBO mg/l
100
i
Deznisipator : GE=30% ; cCBO 5 =370 mg/l
370(100 30)
5 259 mg/l
f
cCBO
100
i
Coagulare-floculare : GE= 50% ; cCBO 5 = 259 mg/l
259(100 50)
5 129.5 mg/l
f
cCBO
100
i
Decantorul primar : GE=35% ; cCBO 5 = 129.5 mg/l
129.5(100 35)
5 64.65 mg/l
f
cCBO
100
Camparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia cCBO 5 25mg / l , se constată
că valoarea obținută prin calcul este mai mare decât valoarea din NTPA 001/2005.
c) Pentru CCO-Cr :
𝑖
Grătare/site : GE=0% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 = 640 mg/l
640 (100 0)
Cr 640 mg/l
f
cCCO
100
𝑖
Deznisipator : GE=30% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 = 640 mg/l
640(100 30)
Cr 448 mg/l
f
cCCO
100
𝑖
Coagulare-floculare : GE=50% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 = 448 mg/l
448 (100 50 )
Cr 224
f
cCCO mg/l
100
𝑖
Decantor primar : GE=35% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 = 224 mg/l
224(100 35)
Cr 145.6
f
cCCO mg/l
100
Camparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia cCCO Cr 125mg / l , se
constată că valoarea obținută prin calcul este mai mare decât valoarea din NTPA 001/2005.
d) Pentru N2
20
19(100 0)
c Nf 2 19 mg/l
100
Deznisipator : GE=35% ; c Ni 2 19 mg/l
19(100 35)
c Nf 2 12.35 mg/l
100
Coagulare-floculare : GE=70% ; c Ni 2 12.35 mg/l
12.35(100 70)
c Nf 2 3.7 mg/l
100
Decantor primar : GE=35% ; c Ni 2 3.7 mg/l
3.7(100 35)
c Nf 2 2.4 mg/l
100
Camparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia c N 2 10mg / l , se constată că
valoarea obținută prin calcul este mai mică decât valoarea din NTPA 001/2005.
D.S. Apa
epurata
G/S –grătare/site
Dz – deznisipator
D.P.- decantor primar
B.N.A.- bazin cu nămol activ
D.S.- decantor secundar
21
𝑖
Bazin cu nămol activ : GE=80% ; 𝑐𝑠𝑠 = 140.12 mg/l
140 .12(100 80 )
cf 28.02 mg/l
100
Camparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia css 35mg / l , se constată că
valoarea obținută prin calcul este mai mica decât valoarea din NTPA 001/2005.
b) Pentru CBO5:
370(100 0)
5 370 mg/l
f
cCBO
100
i
Deznisipator : GE=30% ; cCBO 5 = 370 mg/l
370(100 30)
5 259
f
cCBO mg/l
100
i
Decantorul primar : GE=35% ; cCBO 5 = 259 mg/l
259(100 35)
5 168.35
f
cCBO mg/l
100
Bazin cu nămol activ : GE=80% ; cCBO i
5 = 168.35 mg/l
168.35(100 80)
5 33.67 mg/l
f
cCBO
100
Camparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia cCBO 5 25mg / l , se constată
că valoarea obținută prin calcul este mai mare decât valoarea din NTPA 001/2005.
c) Pentru CCO-Cr :
𝑖
Gratare/site : GE=0% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 = 640 mg/l
640(100 0)
Cr 640
f
cCCO mg/l
100
𝑖
Deznisipator : GE=30% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 = 640 mg/l
640(100 30)
Cr 448
f
cCCO mg/l
100
𝑖
Decantor primar : GE=35% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 = 448 mg/l
448(100 35)
Cr 291.2 mg/l
f
cCCO
100
i
Bazin cu namol activ : GE=80% ; cCBO 5 = 291.2 mg/l
291.2(100 80)
Cr 58.24
f
cCCO mg/l
100
Camparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia cCCO Cr 125mg / l , se
constată că valoarea obținută prin calcul este mai mică decât valoarea din NTPA 001/2005.
d) Pentru N2
19(100 0)
c Nf 2 19 mg/l
100
Deznisipator : GE=35% ; c Ni 2 19 mg/l
22
19(100 35)
c Nf 2 12.35 mg/l
100
Decantor primar : GE=35% ; c Ni 2 12.35mg/l
12.35(100 35)
c Nf 2 8.02 mg/l
100
Bazin cu namol activ : GE=80% ; c Ni 2 8.02 mg/l
8.02(100 80)
c Nf 2 2.4 mg/l
100
Camparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia c N 2 10mg / l , se constată că
valoarea obținută prin calcul este mai mică decât valoarea din NTPA 001/2005.
b) Pentru CBO5:
370(100 0)
5 370 mg/l
f
cCBO
100
i
Deznisipator : GE=30% ; cCBO 5 = 370 mg/l
23
370(100 30)
5 259 mg/l
f
cCBO
100
i
Decantorul primar : GE=35% ; cCBO 5 = 259 mg/l
259(100 35)
5 168.35 mg/l
f
cCBO
100
i
Filtru biologic : GE=75% ; cCBO 5 = 168.35 mg/l
168.35(100 75)
5 42.08 mg/l
f
cCBO
100
Adsorbție pe cărbune activ : GE=75% ; cCBO i
5 = 42.08 mg/l
42.08(100 75)
5 10.52
f
cCBO mg/l
100
Camparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia cCBO5 25mg / l , se constată că
valoarea obținută prin calcul este mai mică decât valoarea din NTPA 001/2005.
c) Pentru CCO-Cr :
𝑖
Grătare/site : GE=0% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 = 640 mg/l
640(100 0)
Cr 640 mg/l
f
cCCO
100
𝑖
Deznisipator : GE=30% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 = 640 mg/l
640(100 30 )
Cr 448
f
cCCO mg/l
100
𝑖
Decantor primar : GE=35% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 = 448 mg/l
448(100 35)
Cr 291.2
f
cCCO mg/l
100
𝑖
Filtru biologic : GE=70% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 = 291.2 mg/l
291.2(100 70 )
Cr 87.36 mg/l
f
cCCO
100
𝑖
Adsorbție pe cărbune activ : GE=75% ; 𝑐𝐶𝐶𝑂−𝐶𝑟 = 87.36 mg/l
87.36(100 75)
Cr 21.84 mg/l
f
cCCO
100
Comparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia cCCO Cr 125mg / l , se
constată că valoarea obținută prin calcul este mai mică decât valoarea din NTPA 001/2005.
d) Pentru N2
19(100 0)
c Nf 2 19 mg/l
100
Deznisipator : GE=35% ; c Ni 2 19 mg/l
19(100 35)
c Nf 2 12.35 mg/l
100
Decantor primar : GE=35% ; c Ni 2 12.35 mg/l
24
12.35(100 35)
c Nf 2 8.02 mg/l
100
Filtru biologic : GE=70% ; c Ni 2 8.02 mg/l
8.02(100 70)
c Nf 2 2.4 mg/l
100
Adsorbtie pe carbune activ : GE=45% ; c Ni 2 2.4 mg/l
2.4(100 45)
c Nf 2 1.32 mg/l
100
Comparând cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform căreia c N 2 10mg / l , se constată că
valoarea obținută prin calcul este mai mică decât valoarea din NTPA 001/2005.
Conform calculelor efectuate , cea mai buna tratare a apelor uzate municipale se va realiza
cu treapta de epurare mecano – biologică II ,deoarece concentrațiile rămase în apa epurată
se încadreaza în valorile limită admisibile stabilite prin NTPA 001/2005.
25
4. ELABORAREA SCHEMEI BLOC TEHNOLOGICE
S-a constatat că varianta tehnologică optimă este stația de epurare mecano – biologic II.
Schema bloc este prezentată mai jos:
26
organisme c u m a r fi: protozoare, viermi, crustacee, larve de insecte, etc. În general o singură
parcurgere a materialului de umplutură nu este suficientă pentru obţinerea unei eficienţe
corespunzătoare de epurare a efluentului şi din această cauză în cele mai multe cazuri efluentul
se recirculă după decantare.
Decantoarele secundare constituie o parte componenta importanta a treptei de epurare
biologica ; ele au drept scop sa retina namolul, materiile solide in suspensie separabileprin
decantare. Namolul din decantoarele secundare are un continut mare de apa, este puternic
floculant, este usor si intra repede in descompunere ; daca ramane un timp mai indelungat in
decantoarele secundare, bulele mici de azot, care se formeaza prin procesul chimic de reductie,
in aduc la suprafata si astfel nu mai poate fi evaluat.
Adsorbtie pe cărbune activ
Printre metodele de epurare a apelor reziduale şi de potabilizare a apelor de suprafaţă un loc
aparte revine tehnologiilor bazate pe procesele de adsorbţie, în special când e vorba de substanţele
organice nocive bionedegradabile sau cu o biodegradabilitate redusă.
Pentru epurarea apelor uzate se folosesc drept adsorbanţi: cărbunele activ, cocsul,
cenuşile fine de la generatoarele de gaz, cenuşile de la termocentrale, zgurile metalurgice,
cărbunii fosili, talaş şi rumeguş de lemn etc.
Adsorbţia este operaţia de separare a unui component sau a unui flux de componenţi dintr-un
amestec gazos sau dintr-o soluţie prin reţinerea acestora pe suprafaţa unui solid (numit adsorbant).
Fenomenul adsorbţiei are la bază proprietatea unor substanţe solide de a fixa şi
concentra pe suprafaţa lor, atunci când vin în contact cu un lichid sau cu un gaz moleculele din
componentele acestora.
Utilitati si energie
Functie de utilizarea care se da apei se deosebesc mai multe categorii : apa tehnologica, apa
de racire, apa potabila, apa de incendiu, apa de incalzire.
Apa
Apa ca agent de incalzire poate fi :
- apa calda la temperatura pana la 90˚C ;
- apa fierbinte, sub presiune, pana la 130 - 150˚C.
Apa este un agent termic cu capacitate calorica mare, usor de procurat. Pentru incalzire, se
prefera apa dedurizata in scopul evitarii depuneriolor de piatra.
Aburul
27
Aburul este cel mai utilizat agent de incalzire si poate fi : abur umed, abur saturat, abur
supraincalzit.
Aburul umed contine picaturi de apa si rezulta de la turbioanele cu contra presiune sau din
operatiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de abur mort.
Aburul saturat este frecvent folosit ca agent de incalzire, avand caldura latenta de condensare
mare si coeficienti individuali de transfer de caldura mari. Temperatura aburului saturat poate fi
reglata usor prin modificarea presiunii. Incalzirea cu abur se poate realiza direct, prin barbotare,
sau indirect, prin intermediul unei suprafete ce separa cele doua fluide.
Aburul supraincalzit cedeaza, in prima faza, caldura sensibila de racire, pana la atingerea
temperaturii de saturatie, cand coeficientul individual de transfer de caldura este mai mic si apoi
caldura latenta prin condensare.
Energia electrica
Aceasta reprezinta una din formele cele mai folosite datorita usurintei de transport la
distante mari si la punctele de consum si randamentelormari cu care poate fi transformata in
energie mecanica, termica sau luminoasa.
Energia electrica este folosita si la incalzire, prin transformare in caldura, folosind mai multe
tehnici :
- trecerea curentului prin rezistente electrice ;
- transformarea energiei electrice in radiatii infrarosii ;
- folosirea curentilor de inalta frecventa, medie si mica ;
- folosirea pierderilor dielectrice ;
- incalzirea prin arc electric.
Aerul comprimat
Aerul comprimat poate fi folosit in urmatoarele scopuri :
- ca purtator de energie;
- pentru amestecare pneumatica;
- pentru diferite scopuri (curatirea utilajelor, uscare,
28
5. PROIECTAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR
5.1 Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare ( gratare, deznisipator, bazin de
egalizare, separator de grasimi, decantor primar)
A. Gratare
Toate statiile de epurare, indiferent de sistemul de canalizare adoptat si independent de
procesul de intrare a apei in statia de epurare (curgere gravitationala sau compacta) au montate la
intrare gratare ( fie ca sunt doua gratare, unul cu bare mai rare, iar altul cu bare mai dense, fie ca
sunt 2 sisteme in serie e gratare etc.) In acest caz gratarele se prevad inaintea statiei de pompare.
Scopul gratarelor este de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari din apele uzate pentru a
proteja mecanismele si utilajele din statia de epurare si a reduce pericolul de colmatare a
canalelor de legatura dintre obiectivele statiei de epurare. In general, se construiesc sub forma
unor panouri metalice plane sau curbe in interiorul carora se sudeaza bare de otel paralele prin
care sunt trecute apele uzate. In cazul unor debite mari de ape uzate, gratarele se considera ca
sunt prevazute cu sisteme de curgere mecanica cu o inclinare de 45 - 95˚C. Aceste gratare sunt
amplasate in camere speciale care prezinta o supralargire a canalului din amonte sub un unghi de
raportare de 90˚ pentru a se evita formarea de curenti turbionari. Pentru evitarea colmatarii este
prevazut un canal de ocolire (by – pass) care asigura evacuarea apelor uzate fara a inunda camera
gratarelor si zonelor din vecinatatea lor.
Barele cele mai frecvent folosite sunt cele de sectiune dretptunghiulara ( 10x40mm sau
8x60mm ), dimensiunea fiind asezata normal pe directia de parcurgere a apei. Pentru a reduce
marimea pierderilor hidraulice la trecerea apei prin gratare se recomanda rotunjirea muchiilor
barelor. In unele situatii se poate accepta situatia cu bare cu sectiune rotunda care, sub aspect
hidraulic, prezinta rezistente minime, in schimb sunt dificile de curatat in timpul exploatarii.
Gratarele rae indeplinesc, de obicei, rolul de protectie a gratarelor dese impotriva corpurilor
mari plutitoare. Distanta intre barele acestui gratar variaza in limitele 50 – 100 mm.
Gratarele dese prezinta deschiderile dintre bare de 16 – 20 mm, cand curatirea lor este
manuala si de 25 – 60 mm, cand curatirea lor este mecanica. Cele din fata statiilor de pompare a
apelor uzate brute au interspatiile de 50 – 150 mm.
Gratarele cu curatire manuala se utilizeaza numai la statiile de epurare mici cu debite pana la
0.1 m3/s, care deservesc maximum 15 000 locuitori. Curatirea se face cu greble, cangi, lopeti,
etc., iar pentru usurarea exploatarii se vor minima a acestora fiind de 0.8 m. Avand in vederea
variatiile mari de debite ce se inregistreaza in perioadele ploioase sau uscate de-a lungul unui an,
exploatarea va fi mult usurata daca se prevad 2 panouri de gratare aferente debitelor respective.
Gratarul cu curatire mecanica constituie solutia aplicata la statiile de epurare ce deservesc
peste 15 000 locuitori, deoarece, in afara de faptul ca elimina necesitatea unui personal de
deservire continua, asigura conditii bune de curgere a apei prin interspatiile gratarului fara a
exista riscul aparitiei mirosurilor neplacute in zona.
Spre deosebire de gratarele cu curatire manuala unde nu se prevad panouri gratare de rezerva,
la cele cu curatire mecanica este necesar sa se prevada minimum un gratar de rezerva. Curatirea
gratarului este realizata de cele mai multe ori cu grable mecanice care se deplaseaza prin
deschizaturile barelor gratarului prin intermediul unor lanturi sau cabluri.
Latimea gratarelor este limitata, ceea ce presupune adoptarea de mai multe compartimente in
camera gratarelor. Fiecare compartiment va fi prevazut cu stavile de inchidere pentru a permite
repararea gratarelor si a mecanismelor de curatire. In cazul cand depunerile retinute pe gratare
depasesc cantitatea de 0.1 m3/zi, iar procedeul de curatire este mecaniza, se vor prevedea
obligatoriu utilaje pentru tocarea ( faramitarea) acestor depuneri.
29
In afara de gratarele plane, se pot folosi si gratare curbe cu curatire mecanica, care se compun
dintr-un schelet metalic incastrat in beton, prevazut cu doua grable care curata, prin intermitenta
gratarul.
Distanta dintre barele panoului se considera de 16 mm, iar viteza apei printre bare variaza
intre 0.8 si 1.1 m/s.
Dimensionarea gratarului se face in functie de debitul apei uzate, de marimea interspatiilor
adoptate intre barele gratarului si de latimea barelor metalice din care se executa panouri –
gratar. Se va avea in vedere ca viteza apei prin gratar, din conditia de a nu se antrena depunerilor
prin interspatiile gratarului, sa nu depaseasca 0.7 m/s la debitul zilnic mediu si de maximum 1.2
m/s pentru debitul orar maxim.
In amonte de gratar, limita maxima a vitezei este 0.4 m/s la debitul minim al apelor uzate, iar
limita maxima este de 0.9 m/s corespunzatoare debitelor maxime si a celor pe timp de ploaie (
aceste limite de viteze nu vor permite depunerea materiilor in suspensie pe radierul camerei
gratarului.
Gratarele retin aproximativ 3 – 5% din materialele solide transportate de apele uzate. Din
varianta tehnologica aleasa s-a propus un grad de epurare in ceea ce privesc materiile solide de 5
%.
a) Debite de calcul si de verificare ale gratarelor
Qc = 0.163 m3/s
QV = 0.163 m2/s
Se considera ca gratarele retin 3 – 5% din materialele solide transportate de apele uzate.
Prin varianta tehnologica aleasa s-a propus un GE =
0.163
va 0.102 m/s.
2 * 2 * 0.4
e) Se calculeaza suma inaltimilor interspatiilor dintre bare, b
30
Qc
b 2 v (m) (5.2)
g hmax
0.163
b 2 * 0.8 * 0.4 0.255m.
f) Se calculeaza numarul de bare, nb
Bc b c
nb (5.3)
s
2 0.255 0.3
nb 144.5
0.01
va 74 R 2 / 3 j 1 / 2 (m / s) (5.4)
Bc hmax
R – raza hidraulica: R ; (5.5)
Bc 2 hmax
2 0.4
R 0.286;
2 2 0.4
4/3
s v2
h a sin ; (5.6)
b 2g
unde: - coeficient de forma a barelor; = 1.83;
s – latimea barelor; s = 0.01 m;
b – interspatiu dintre bare; b = 0.02 m;
va – viteza apei in amonte; va = 0.5 m/s;
g – acceleratia gravitationala; g = 9.81;
- unghiul de inclinare; = 75˚;
31
4/3
0.01 0.102 2
h 1.83 sin 75 1.83m.
0.02 2 9.81
B. Deznisipatoare
Se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton unde sunt retinute suspensiile
granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza independent unele de altele cu o
viteza constanta.
Aceasta viteza depinde de forma, marimea si greutatea particulei.
In compozitia acestor depuneri predomina particulele de origine minerala, in special
nisipurie antrenate de apele de canalizare de pe suprafata centrelor populate, motiv pentru care se
numesc deznisipatoare.
Necesitatea tehnologica este justificata de protectia instalatiilor mecanice in miscare
impotriva actiunii abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile ale rezervoarelor de
fermentare a namolului organic ocupate cu acest material inert, percum a evita si formarea de
depuneri pe conductele sau canalele de legatura care pot modifica regimul hidraulic al
influentului.
Amplasamentul deznisipatoarelr se va prevedea de la inceputul lineie tehnologice de
epurare mecanica a apelor uzate, imediat dupa gratare, poate sa fie precedata si de statia de
pompare, cu conditia ca aceasta sa fie echipata cu pompe elicoidale de tip melc.
In functie de modul de curatire a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare cu curatire
manuala si deznisipatoare cu curatire mecanica si curatire hidraulica.
In deznisipatoare sunt retinute si cantitati mici de materii organice antrenate pe particule
minerale sau depuse impreuna cu acestea, mai ales la viteze mici. Sunt retinute particulele de
nisip, cu diametrul mai mare de 0.2 – 0.3 mm pana la maxim 1 mm. Eficienta deznisipatoarelor
scade in cazul in care particulele prezinta dimensiuni mai mici de 0.2 mm (50% din cantitatea
totala).
Se va dimensiona un deznisipator orizontal tip canal, latimea acstuia este putin mai mare
ca cea a canalelor apei uzate in statie.
Au forma in plan dreptunghiular, cu raportul L/l = 10 – 15, fiind prevazut cu doua sau mai
multe compartimente. La proiectarea deznisipatoarelor orizontale trebuie sa se stabileasca
dimensiunile corespunzatoare realizarii unei eficiente cat mai mari in sedimentarea suspensiilor
granulare.
O influenta hotaratoare a eficientei in deznisipator o are suprafata bazinului de sedimentare a
deznisipatorului si nu adancimea lui.
Dupa directia de miscare a apei, in aceste bazine se deosebesc deznisipatoare orizontale cu
miscarea apei in lungul bazinului si deznisipatoare verticale unde miscarea apei se face pe
verticala.
Se mai numesc si deznisipatoare tip canal deoarece latimea lor putin mai mare fata de cea a
canalului de intrare a apelor uzate brute in statie.
Pentru debite mici se preconizeaza bazine alcatuite din 2 compartimente separate prin
stavilare care permit functionarea lor prin intermitenta. In acest mod se asigura conditii pentru
curatire manuala a fiecarui compartiment, avand in vedere faptul ca nisipul este retinut la
suprafata unui material drenant sub care se prevede un dren comandat de o vana. Apa rezultata
de la golirea compartimentului ce urmeaza a fi curatat este dirijata inapoi in statie. In sectiunea
transversala, fiecare canal are forma dreptunghiulara, iar radierul are o panta de 0.02 – 0.05 in
sens invers directiei de miscare a apei.
Evacuarea manuala a nisipurilor este admisa numai pentru cantitati de pana la 0.5 m3/s. In
acest scop se curata nisipul de pe radier cu unelte terasiere, iar indepartarea lui se face prin relee
de lopatare sau benzi transportatoare.
La proiectarea deznisipatoarelor orizontale se recomanda a avea proiecte tip elaborate de
PROED Bucuresti. Un astfel de bazin, cu doua compartimente are latimea de 1.50 m iar
adancumea totala variaza intre 1.50 si 3.0 m ihn functie de marimea debitului.
32
Proiectarea deznisipatoarelor orizontale consta in stabilirea formei si dimensiunilor interioare
ale bazinului, in dimensionarea instalatiilor de evacuare a epunerilor si in dimensionarea
dispozitivelor pentru mentinerea unei viteze constante a apei in deznisipator.
Viteza orizontala a apei in bazin este in stransa dependenta de viteza critica la care este
antrenat materialul depus pe radierul deznisipatorului. Prin cercetari experimentale indelungate
s-a ajuns la concluzia ca viteza orizontala a apei trebuie sa fie mai mica sau egala cu viteza
critica la carea apa uzata antreneaza suspensiile depuse pe fundul bazinului. Valoarea maxima a
acestei viteze orizontale este de 0.3 m/s corespunzatoare debitului orar maxim, iar valoarea
minima este de 0.05 m/s pentru debitul orar minim.
Am ales GE = 50% pentru materii solide, GE = 30%, pentru CBO5 si GE = 35% pentru
CCOCr.
Qc = 0.163 m3/s;
Qv = 0.163 m3/s.
Qc
A0 B L (m 2 )
vs (5.8)
unde: - coeficient ce tine cont de regimul de curgere si gradul de epurare pentru materiile
solide. Se adopta, pentru GE = 30%, = 1.5;
vs – viteza de sedimentare in deznisipator; se adopta vs = 2.3 cm/s = 0.023 m/s;
B – latimea deznisipatorului;
L – lungimea deznisipatorului.
0.163
A0 1.5 10.63m 2
0.023
vs
v si (m / s )
(5.9)
0.023
v
i
s 0.015m / s
1. 5
e) Se calculeaza aria tranzversala, At
33
Qc 2
At B H (m ) (5.10)
va
unde: Qc – debit de calcul, m3/s; Qc = 0.163 m3/s;
va – viteza de trecere a apei prin deznisipator; va = 0.05 – 0.3 m/s. In functie de
diametrul particulelor retinute (nisip) se adopta va = 0.15 m/s.
0.163
At 1.087m 2
0.15
f) Se calculeaza lungimea si latimea deznisipatorului
L va t d (m) (5.11)
A0
B ( m) (5.12)
L
10.63
B 0.94m.
11.25
C. Bazinul de egalizare
34
Figura 5.1 Sectiunea transversala prin bazinul de egalizare
Se adopta H = 2 m.
V 871.2
Av 435.6m 2
H 2
(5.14)
D 2
Av D 23.55m 2
4
D. Decantorul primar
Decantorul este un bazin deschis in care se separa substantele insolubile mai mici de 0.20
mm, care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente, precum si substante
usoare care plutesc la suprafata apei.
In functie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de decantare este folosit,
fie in scopul prelucrarii preliminare a acestora inaintea epurarii lor in treapta biologica, fie ca
procedeu de epurare finala, daca in conformitate cu conditiile sanitare locale se impune numai
separarea suspensiilor din apele uzate.
Dupa directia de miscare a apei uzate in decantoare, acestea se impart in doua grupe:
decantoare orizontale si decantoare verticale; o varianta a decantoarelor orizontale sunt
decantoarele radiale. In decantoarele orizontale apele uzate circula aproape orizontal; in cele
verticale apa ciircula de jos in sus, iar in cele radiale apa se deplaseaza de la centru spre periferie,
cu aproximativ aceeasi inclinare fata de orizontala ca si decantoarele orizontale.
Dupa amplasarea lor in statia de epurare, se deosebesc: decantoare primare, amplasate inainte
de instalatiile de epurare biologica si care au drept scop sa retina materiile in suspensie din apele
brute; decantoare secundare, amplasate dupa instalatiile de epurare biologica si care au drept
scop sa retina asa – numitele namoluri biologice, rezultate in urma epurarii in instalatii biologice.
35
Randamentul sedimentarii particulelor floculente depinde de numerosi factori, cum ar fi:
timpul de decantare, incarcarea superficiala sau viteza de sidimentare si accesul sau evacuarea
cat mai uniforma a apei din decantor.
Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii privitoare la viteza de sedimentare sau
de ridicare la suprafata a materiilor in suspensie, exprimata global prin incarcarea superficiala
sau hidraulica, in m3/m2h. Conform STAS 4162/1 – 89, marimea acestei incarcari de suprafata
variaza in functie de concentratia initiala a materiilor in suspensie din apa uzata si de eficienta
decantoarelor.
In scopul maririi eficientei de reducere a suspensiilor in decantorul primar se folosesc
urmatoarele solutii tehnologice:
o cresterea duratei de decantare;
o adaugarea unor substante in suspensie care sedimenteaza usor;
o aerarea preliminara a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor prin
intensificarea numarului de contacteale ale particulelor floculente.
36
5.1.3 Dimensionarea decantorului
Variaza intre 1.5 – 2.5 h, dar conform STAS 4162 – 1/89, se recomanda a fi de maxim 1.5 h.
Ts = 1.5 h = 5400 s.
Qc 2
A0 (m ) (5.16)
vs
0.163
A0 397.56m 2 ;
0.00041
Q
Atr c (m 2 ) (4.17)
va
0.163
Atr 16.3m 2 .
0.01
g) Se calculeaza lungimea decantorului, L
L = va * ts (m) (5.18)
L = 0.01 * 5400 = 54 m.
37
H = Hs + Hu + Hd (m) (5.19)
Hs – inaltimea de siguranta; Hs = 0.2 – 0.6 m; se adopta Hs = 0.5 m;
Hu – inaltimea efectiva a zonei de sedimentare, m;
Hu = vs * ts = 0.00041 * 5400 = 2.25 m;
Hd – inaltimea zonei de depuneri; Hd = 0.2 – 0.6 m; se adopta Hd = 0.4 m;
H = 0.4 + 2.25 + 0.5 =3.15 m.
B 7.36
n 1.47; adoptam n = 2 compartimente
B1 5
j) Calculam volumul total de namol depus in decantor, Vt,namol
GEss 100
Vt ,namol Qc c ssi (m 3 / zi ) (5.21)
n 100 p
unde GE = 50% = 0.5;
0.5 3 100
Vt ,namol 14083.2 280.4 *10 34.34m 3 / zi
1150 100 95
5.2 Determinarea utilajelor în cadrul treptei biologice( decantorul secundar, filtre biologice)
Epurarea biologica constituie un proces prin care se elimina prin fenomene biochimice
continutul de substante organice dizolvate si uneori a unor suspensii coloidale de natura
organica.In cadrul procesului ce are loc in epurarea biologica sunt folosite microorganisme care
participa la procese ce pot fi grupate in aerobe si anaerobe.
Microorganismele aerobe sunt folosite in mod curent la epurarea majoritatii apelor uzate cu
caracte preponderent organic si in ultima vreme si la fermentarea aeroba a namolului.
Desi procedeele aerobe de epurare biologica in biofiltre,in bazine cu namol activ,pe campuri
de irigatii si in iazuri difera intre ele cu privire la timpul de utilizare a namolului
biologic,fenomenele biochimice esentiale sunt identice.
Procesele de epurare biologica nu pot avea loc dectat in cazul in care apele uzate sunt supuse
epurarii au valoare bilogica, respectiv continut,pe de o parte suficiente substante nutritive,iar pe
de alta parte, dispun de substantele necesare sintezei organice. Apele uzate menajere,prin natura
38
lor,avand un continut complex de substante organice biodegradabile,intrunesc conditiile unei
epurari biologice.
Componenta organica a apelor uzate indutrial variaza in functie de specificul industriei si a
materiilor prime prelucrate. Unele substante organice existente in apele uzate industriale sunt
degradate cu usurinta de catre microorganisme,alte substante solicita,pentru indepartarea lor, o
flora selectionata adecvat,iar unele substante sunt rezistente la atacul microorganismelor sau sunt
degradate indelungat.
39
e) Se calculeaza volumul de namol rezultat din decantorul secundar
GE 100 (5.24)
i
V ·CSS·Q ·
n
n
c 100 - p
1150 100 - 95
Filtrarea este procedeul de trecere a apelor printr-un mediu poros, pe care are loc
reţinerea prin fenomene predominant fizice a unora din constituenţii apelor.
În funcţie de spaţiile libere ale mediului poros, în instalaţiile de filtrare se pot reţine din
apă impurităţi de dimensiuni variabile, de la dimensiuni foarte mari cum ar fi poluanţii grosieri,
până la poluanţi foarte fini. La mediile poroase cu pori mari, mecanismele de reţinere pe filtre
este simplu, fiind oprite toate particulele cu dimensiuni mai mari decât porii filtrelor. Se vorbeşte
astfel de un fenomen de sitare. Pe măsură ce dimensiunile porilor se micşorează, mai intervin şi
alte fenomene.
Mecanismele care contribuie la reţinerea din apă a particulelor de impurităţi pe un filtru
sunt foarte complexe. Reţinerea pe suprafaţa filtrantă depinde de caracteristicile fizico-chimice
ale particulelor, de caracteristicile mediului filtrant, de viteza de filtrare şi de caracteristicile
fizice ale apei.
Filtrele biologice constau din bazine prevăzute la fund cu un radier drenant, care sunt
umplute cu material filtrant cu suprafaţă specifică (aria suprafeţei exterioare raportată la unitatea
de volum) cât mai mare.
Ca material filtrant (suport pentru peliculă) se folosesc, de exemplu, bucăţi de rocă
(granit, tufuri vulcanice etc.) concasată sau de ceramică la dimensiuni între 50 şi 80 mm, sau
materiale filtrante din alte materiale (mai ales din mase plastice cu care se pot atinge suprafeţe
specific în jur de 100 m2/m3). Construcţia este astfel realizată încât aerul să aibă acces în
materialul filtrant prin tiraj natural sau forţat. Pe faţa superioară a materialului filtrant este
distribuită apa uzată (eliberată în prealabil de suspensii) care se prelinge pe suprafaţa granulelor
materialului filtrant, fiind colectată apoi sub radierul drenant. Încărcările hidraulice aplicate sunt
de 1-5 m3/m2 zi la biofiltrele de mică încărcare şi de circa 10 ori mai ridicate la cele de mare
încărcare. După un anumit timp de la începerea alimentării cu apă uzată, pe suprafaţa
materialului filtrant se formează o peliculă gelatinoasă de microorganisme care elimină poluanţii
organici din apă utilizând pentru respiraţie oxigenul din aer. Încărcările cu poluanţi organici
(CBO5) aplicate sunt cuprinse între 0,1 şi 0,4 kg/zi la 1 m3 material filtrant ajungând până la circa
5 kg/m3 zi la filtrele biologice de mare încărcare.
Filtre biologice percolatoare (cu picurare) de înălţime redusă
Sunt construcţii în care apa uzată decantată primar este distribuită intermitent pe
suprafaţa filtrului şi străbate în sens descendent un strat de material filtrant în care are loc
epurarea biologică a apelor uzate.
40
Parametrii de proiectare ai filtrelor biologice percolatoare
QAR R Qc m3 / s ;
(5.26)
unde: R – coeficient de recirculare :
QAR
R ;
Qc (5.27)
Coeficientul de recirculare se determină dintr-o ecuaţie de bilanţ de substanţe scrisă la
intrarea în filtrul biologic:
(5.28)
unde: xdp5,uz - concentraţia în CBO5 a apelor decantate primar, (mg/l);
Qc – debit de calcul, (m3/s);
QAR – debit de recirculare, (m3/s);
xadm5,uz – concentraţia în CBO5 a efluentului, impusă de NTPA 001/2005, (mg/l);
xb5,uz - concentraţia în CBO5 a influentului în treapta biologică de epurare, (mg/l); se
limtează la 150 mg/l pentru filtre de mică încărcare şi la 300 mg/l pentru celelalte tipuri de filtre;
x5dp,uz x5b,uz
R b ;
x5,uz x5adm,uz (5.29)
x5dp,uz 1 exd 1 ex x5,uz , mg / l ;
(5.30)
unde:
xdp5,uz - concentraţia în CBO5 a apelor decantate primar, (mg/l);
exd – eficienţa treptei de degrosiere privind reţinerea materiei organice
biodegradabile (%);
x5,uz – concentraţia în CBO5 a apelor uzate influente în staţia de epurare, (mg/l);
ex – eficienţa decantorului primar privind reţinerea CBO5, (%).
Cu valorile de mai sus, se determină coeficientul de recirculare R aplicând relaţia (8.20).
41
xdp5,uz = 168,35 mg/l;
xb5,uz = 42.08 mg/l;
xadm5,uz = 25 mg/l.
Factroul hidraulic al recirculării reprezintă raportul dintre debitul de apă uzată introdus în
filtru pe timpul recirculării şi debitul de calcul:
Q QAR
Fh c 1 R;
Qc (5.31)
0,163 1.205
Fh 8.4 1 R 1 7.4;
0,163
Fh
Fb ;
1 1 f R 2 (5.32)
8.4
Fb 2.77;
1 1 0,9 7.42
unde: Fb – factorul biologic al recirculării;
f – proporţia de materie organică (exprimată în CBO5) îndepărtată la fiecare
trecere a apei prin filtru; se consideră de obicei f = 0.90.
1. R 0.5 1 2 3 4 5 8 15
2. Fh = 1+R 1.5 2 3 4 5 6 9 16
Q QAR 2
A0 c
Ih
m ;
(5.36)
Valorile I0 şi Ih se adoptă conform tabelului
0.8 0.4
Avem încărcare medie: I h 259 200 0.4
450 200
Ih=0.494
I0 = 259
Qc Q AR 0,163 1.205
A0 2.77m 2
Ih 0.494
Ih 0,494
h x5b,uz 42.08 0,0803m
I0 259
43
Filtre biologice ( percolatoare ) turn
Sunt instalaţii de epurare biologică care se desfăsoară pe înălţime, având formă circulară
în plan si raportul dintre înălţime si diametru (H/D) = (6 / 1) ÷ (8 / 1). Filtrele biologice turn sunt
utilizate pentru ape uzate puternic încărcate cu substanțe organice (fabrici de conserve, sanatorii,
clinici veterinare) și pentru epurarea biologică a apelor uzate provenite de la localități cu până la
10.000 locuitori echivalenți.
Filtrul este alcătuit din mai multe straturi filtrante de 2,0 ... 4,50 m înălţime dispuse pe
verticală si separate între ele prin spaţii de 0,40 ... 0,50 m înălţime, care servesc pentru realizarea
unui tiraj corespunzător unei intense aerări a materialului filtrant.
Se recomandă să se adopte înălţimi de turn de până la 10 m pentru epurarea apelor uzate
cu o concentraţie în CBO5 la intrarea în filtru xb5,uz = 200 mg/dm3 şi de până la 15 m pentru ape
uzate cu xb5,uz = 300 mg/dm3 .
Admisia apei în filtru se face prin pompare la partea superioară a acestuia, iar distribuţia
apei pe suprafaţa de filtrare se face continuu, de obicei cu sprinklere.
Încărcarea organică a materialului filtrant I0= 500 ... 1800 g CBO5/m3 material filtrant.
Încărcarea hidraulică Ih poate fi considerată până la 120 m3 apă uzată/ m2,zi (5m3 apă
uzată/m2,h).
La acest tip de filtre, recircularea apei epurate este rar utilizată. La partea inferioară a
fiecărei treptede filtrare se vor prevedea ferestre pentru asigurarea ventilării si tirajului. De
asemenea, se vor prevedea, pentru fiecare treaptă, deschideri care să permită încărcarea,
respectiv evacuarea materialului filtrant.
Contactorii biologice rotativi (cunoscuţi sub denumirea Rotating Biological Contactors –
RBC) sunt instalaţii de epurare alcătuite din discuri din material plastic scufundate 35-40% din
diametru în apa uzată decantată primar , care se rotesc lent (1-3 rot/min.) Sunt cunoscute si sub
denumirea de Filtre Biologice cu Discuri (FBD), iar discurile constituente se mai numesc
biodiscuri.
Filtrele biologice cu discuri au rolul de a asigura mineralizarea si eliminarea substanţelor
organice biodegradabile aflate în stare coloidală sau dizolvată din apele uzate decantate primar.
Pot fi utilizate și în scheme de epurare prin care se urmărește nitrificarea, denitrificarea și
reținerea fosforului din apele uzate.
Filtrele biologice cu discuri se amplasează în fluxul tehnologic după decantoarele primare
si în amontele decantoarelor secundare. Decantorul primar si decantorul secundar nu pot lipsi din
schema de epurare care conţine filtre biologice cu discuri.
În schemele de epurare cu filtre biologice cu discuri nu se recirculă, nici apa epurată, nici
nămolul biologic.
Instalaţia de biodiscuri necesită un consum redus de energie, zgomotul în timpul
funcţionării este neglijabil si procesul de epurare poate fi complet automatizat funcţie de
cantitatea si calitatea apei tratate. Discurile au diametrul cuprins între 0,60 si 3,0 m si sunt
realizate din materiale usoare de tip lupolen sau styropor (materiale asemănătoare polistirenului
expandat) dar mult mai dense (compacte) si cu muchiile rezistente si stabile. Ele au grosimea d =
10 ... 15 mm si se asamblează pe un ax, în pachete, distanţa optimă dintre discuri considerându-
se, w = 20 mm. Distanța dintre biodiscuri și radierul bazinului este importantă.
Utilizarea filtrelor biologice cu discuri este avantajoasă în cazul unor debite reduse de ape
uzate provenite de la mici colectivităţi (5 – 500 locuitori), unităţi militare, campinguri, mici
unităţi din industria alimentară. Ele pot fi realizate sub forma unor instalaţii monobloc modulate
pentru anumite valori ale debitului de ape uzate.
44
6. ANALIZA ECONOMICĂ
Staţiile de epurare funcţionează pe baza unor procese mecanice , chimice , şi biologice.
Buna desfăşurare a acestor procese trebuie asigurată printr-o exploatare şi o întreţinere
conştiincioasă. Conducerea operaţiilor de exploatare trebuie încredinţată unui personal bine
pregătit profesional , care să cunoască instalaţiile pe care le mânuieşte. Organizarea activităţii
unei staţii de epurare trebuie să fie îndreptată spre obţinerea unui randament maxim posibil al
epurării , respectiv, realizarea gradului de epurere impus la toţi indicatorii în condiţiile
desfăşurării unui proces tehnologic normal.
O staţie de epurare , chiar dacă este proiectată şi executată fără nici o greşeală , nu
poate avea o eficienţă corespunzătoare fără a fi exloatată şi întreţinută corect. Pentru asigurarea
exploatării şi întreţinerii corecte este necesară aplicarea unui complex de măsuri prin care se
poate defini organizarea exploatării. Principalele aspecte ale asigurării producţiei într-o staţie de
epurare a apelor uzate se poate clasifica în felul următor:
Echipamentele cu care este prevăzută staţia de epurare a apelor uzate au următoarele consumuri
energetice:
45
6.1.2 Determinarea costului apei epurate
Aprecierea eficienţei unei staţii de tratare a apei trebuie făcută şi din punct de vedere al
aspectelor economice. Pentru aceasta este necesar a stabili costul apei.
Exploatarea staţiilor de epurare se reflectă în costul epurării apei (RON/m3 apă epurată), în
condiţiile în care se realizează integral indicii stabiliţi, conform normelor în vigoare pentru
primirea apelor epurate în receptor.
Costul energiei electrice se stabileşte pentru fiecare obiect luând consumul pe durata de
funcţionare respectivă; calculul se face pentru un consum anual în vigoare la data proiectului sau
a exploatării.
Costul energiei calorice se stabileşte pentru fiecare obiect, în funcţie de sursele de energie
folosite.
Costul reactivilor se stabileşte pentru fiecare material, pe obiect, se aplică preţurile de la
magazia staţiei de epurare.
Costul apei potabile şi pentru combaterea incendiilor sau alte folosinţe se apreciază pe
baza altor staţii de epurare similare.
Cheltuielile de transport privesc evacuarea gazelor, nămolului şi depunerilor la locul de
depozitare şi consum.
Retribuţiile şi alte drepturi băneşti ale personalului se stabilesc conform indicaţiilor
oficiale şi experienţei pentru staţii similare.
Veniturile pot rezulta din vânzarea gazelor produse prin fermentare a nămolului
deshidratat, a nisipului de la deznisipatoare şi a grăsimilor reţinute în separatoarele de grăsimi.
C = A/Qm anual
unde:
A – cheltuielile anuale de exploatare;
46
În continuare este prezentat un calcul aproximativ pentru o staţie de epurare în ipoteza în care în
staţie avem un număr de 15 persoane cu următoarele salarii:
Cheltuielile anuale ajung la suma de: 557 400 RON/an. Pentru a calcula costul apei epurate se
ţine seama de bilanţul energetic pe staţie.
În consecinţă se poate determina preţul apei epurate raportând volumul cheltuielilor anuale la
debitul mediu anual de apă epurată:
47
7. CONCLUZII
Apa uzată introdusă în stația de epurare, a fost supusa unei epurări mecano – biologice
după calcularea gradelor de epurare pentru anumiți indicatori de calitate.
După aflarea metodei de epurare am dimensionat fiecare componentă a stației de
epurare,iar în final valorile indicatorilor de calitate au ajuns în limitele admisibile date de
NTPA 001/2005.
Instalaţia de epurare studiată va face faţă cu succes reglementărilor impuse de normele în
vigoare, în condiţiile datelor de dimensionare considerate, gradele de epurare vor fi
atinse.
Calitatea apei potabile, apele uzate şi sistemele de epurare constituie mari probleme pe
care România le are de rezolvat în drumul spre Uniunea Europeană.
48
8. BIBLIOGRAFIE
49