Rolul serviciilor în economie

Studiu de caz: Rolul serviciilor bancare în

economie

1
Cuprins
Introducere .....................................................................................Error! Bookmark not defined.
Capitolul I. Aspecte teoretice privind rolul serviciilor în economie ............................................... 3
1.1. Definirea și clasificarea serviciilor ................................................................................... 3
1.2. Rolul serviciilor în dezvoltarea economiei....................................................................... 4
Capitolul II. Rolul serviciilor bancare în economie ........................................................................ 7
2.1. Prezentarea și evoluția sistemului bancar ............................................................................ 7
2.2. Analiza impactului serviciilor bancare asupra economiei ................................................... 8
Concluzii ................................................................................................................................... 11
Bibliografie ................................................................................Error! Bookmark not defined.

2
 Capitolul I. Aspecte teoretice privind rolul serviciilor în economie

1.1. Definirea și clasificarea serviciilor

Mult timp,importanta activitatilor de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind

neglijate de economisti si incadrate,se parea,odata pentru totdeauna,in sfera neproductiva.
Aceasta stare de spirit s-a schimbat profund in cursul ultimelor 2-3 decenii,pe baza,in
principal,a urmatoarelor date: „numai serviciile pot crea locuri de munca in numar suficient
pentru a rezolva sau limita problema somajului; sectorul tertiar nu este “ingradit” decat de
reglementari care sunt repuse in discutie in cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor
internationale; oferta de servicii diferentiate si adaptate la cerere este un element esential al
competitivitatii intreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate.”1
Majoritatea definitiilor accentueaza in special ca serviciile sunt “activitati al caror rezultat
este nematerial,deci nu se concretizeaza intr-un produs cu existenta de sine statatoare”.
Astfel,Asociatia Americana de Marketing defineste serviciul ca:”activitatea oferita la
vanzare care produce avantaje si satisfactii fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun”.
O altă modalitate pentru definirea conceptului de servicii o constituie schema lui Palmer2:

Figura 1.1. Schema lui Palmer

Din punct de vedere al clasificării serviciilor ele se pot clasa în multe modalități.
Caracteristicile folosite pentru clasificarea serviciilor pot fi: originea produsului (exemplu,
servicii de arhitecți), natura produsului (de pilda, servicii bancare) sau destinația produsului
(servicii pentru construcții, de exemplu).
Clasificările pe activități se referă la gruparea unităților de producție în conformitate cu
activitățile pe care o execrită, în scopul de a realiza statistici asupra output-urilor (ieșilor) sau
input-urilor (intrărilor) de factori de producție: capital, munca etc.

1
V. Ionașcu, B, Drăguț, D.P. Danielescu, Economia serviciilor – Teorie și aplicații, Ed. Pro Universitaria, București,
2013, pag. 6
2
Zaharia, M., (coordonator), Economia serviciilor, Universitatea Româno-Americană, Bucureşti, Editura
Universitară, Bucureşti, 2005, pag. 13-14.

3
 După modelul clasificărilor internaționale CITI -Rev.3 (Clasificarea Internațională tip pe
Industrii) și NACE (Nomenclatorul Activităților din Comunitatea Europeană) în anul 1992 a fost
elaborată și în țara noastră o nouă Clasificare a Activităților din Economia Națională (CAEN), a
cărei utilizare a devenit obligatorie începând cu 1 ianuarie 1998 pentru toate persoanele juridice
și fizice care își desfăsoară activitatea pe teritoriul României.
Elaborarea CAEN a fost dictată, pe de o parte, de necesitatea adaptării evidențelor
statistice la cerințele economiei de piață, iar pe de altă parte, de exigențele referitoare la
integrarea României în structurile europene și euroatlantice, una dintre condițiile acestei integrări
fiind asigurarea comparabilității datelor statistice și realizarea unor schimburi eficiente de
informații.
De asemenea, CAEN este compatibilă cu alte clasificări noi, ce au corespondent și în
clasificări internaționale similare, cum ar fi: Clasificarea produselor și serviciilor asociate
activităților (CPSA) derivată din CAEN și Nomenclatorul român al produselor industriale
(PRODROM) derivat din CPSA (Clasificarea produselor și serviciilor asociate activităților).
Ca și clasificările internaționale, după modelul cărora a fost elaborată CAEN este o
clasificare de tip arborescent cuprinzând secțiuni (codificare cu 1 literă), subsecțiuni (codificate
cu 2 litere), diviziuni (codificate cu 2 litere), grupe (codificate cu 3 cifre) și clase (codificate cu 4
cifre).
Clasificarea serviciilor, în funcție de nivelul unu de agregare cuprinde următoarele
categorii:
G. Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor și a bunurilor
personale și de uz gospodăresc
H. Hoteluri și restaurante
I. Transport, depozitare și comunicații
J. Intermedieri financiare
K. Tranzacții imobiliare, închirieri și acticvități de servicii prestare în principal întreprinderilor
L. Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public
M. Învatamant
N. Sănătate și asistență socială
O. Ale activități de servicii colective, sociale și personale
P. Activități ale personalului angajat în gospodării particulare
Q. Activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale

1.2. Rolul serviciilor în dezvoltarea economiei

Creșterea economică reprezintă procesul global ce exprimă evoluția ascendentă a unor

mărimi agregate, în cadrul unui orizont de timp, la nivel național sau internațional, cu efecte
favorabile în planul vieții economice și sociale. În sens restrâns, creșterea economică exprimă

4
mărirea reală, într-o anumită perioadă de timp a unui indicator economic agregat (de exemplu
PIB pe total sau PIB pe locuitor), într-un anumit spațiu economic.3
Sectoarele economiei naționale: agricultură, industrie și servicii contribuie în mod diferit
la rezultatul economic agregat, în funcție de caracteristicile și particularități legate de dezvoltarea
economiei respective, sub influența numeroșilor factori demografici, geografici, politici și
instituțonali.
Serviciile reprezintă un sector dinamic în economiile naționale în momentul de față,
influențând evoluțiile din cadrul producției, schimburilor și investițiilor. Ele reprezintă o sursă de
creștere economică, de creare de locuri de muncă, contribuind la creșterea comerțului la nivel
global.4
Pentru o analiza în dinamică a creșterii economice în țările Uniunii Europene, am calculat indicii
de dinamică, cu baza fixă, reprezentată de nivelul anul 1995, cu formula:

unde:
Ii reprezintă indicele de dinamică pentru anul i,
PIBpci reprezintă produsul intern brut per capita în anul i,
iar PIBpc1995 în anul 1995, exprimat în prețuri curente la paritatea puterii de cumpărare.

3
Dicționar de economie, Editura Economică București, pag.138
4
Ghibuțiu, A., Ghibuțiu, A., Integrarea în economia globală prin intermediul serviciilor. Studiu de caz România,
Revista de Economie Mondială, 2014, p.1-28

5
 Figura 1.3.Dinamica PIB per capita în țările UE în perioada 1995-2016
Sursa: EUROSTAT

Se poate remarca în figura 1.3. faptul că în toate țările Uniunii Europene, dinamica PIB
per capita a fost una pozitivă în perioada 1995-2016. La nivel agregat, al UE-28, dinamica PIB
per capita pornește de la o creștere cu 5,26% în 1996 și ajunge la 92,11% în 2016 față de anul
1995. Un grup de țări, în special cele estice și central-europene, cele care au intrat în UE în 2004,
apoi în 2007 și Croația în 2013, se află deasupra acestei dinamici. Se detașează în mod clar țările
baltice, Estonia cu o creștere cu 313,21%, Lituania cu 340%, Letonia cu 308% față de 1995.
Urmează o altă grupă de țări estice și central-europene, din care fac parte Slovacia (206,85%),
Polonia (206,15%), Bulgaria (184%), Republica Cehă (120,69%), Ungaria (155,84%), Croația
(150%) Slovenia (111,40%). Țările vest-europene au în general rate de creștere a PIB per capita
mai mici față de cea de la nivelul UE, raportat la anul 1995, cu excepția: Luxemburg (124,85%),
Malta (135,04%), Irlanda (233,13%). Cea mai slabă dinamică se înregistrează în țările
mediteraneene: Grecia (51,54%) și Italia (50%).

Contribuția sectorului serviciilor la creșterea PIB la nivelul UE

Contribuția serviciilor la creșterea PIB la nivelul UE, exprimată în schimbări procentuale

anuale (față de anul anterior) pentru perioada 1996-2017 este redată în figura 1.4.

6
 Figura 1.4. Contribuția serviciilor la creșterea PIB la nivelul UE (1996-2017)
Sursa: EUROSTAT
Utilizând datele din figura 1.4. (EUROSTAT) am însumat contribuțiile următoarelor
sectoare ale serviciilor: Comerț (cu amănuntul și en gros) servicii hoteliere, de transport și
servicii de masă; Informații și comunicații, Servicii financiare și de asigurări, Servicii imobiliare,
Activități profesionale, științifice și tehnice, servicii administrative și de suport; Administrație
publică, apărare, educație, sănătate și asistență socială; Artă, recreere și alte servicii.
Până în anul 2000, contribuția serviciilor crește de la 3% până la aproximativ 6% din
creșterea PIB, după care urmează un regres până la un minim în 2003, de 2,14%, la nivelul UE-
28. Trendul este ascendent în următorii ani, contribuția serviciilor crescând până la 5,03 % (UE-
28). Criza financiară marchează profund evoluția aportului serviciilor la PIB, aceasta devenind
negativă, cu un minim de -5,37% (UE-28) în 2009. Evoluția este sinuoasă în continuare deoarece
după revenirea la valori pozitive, stagnează pe parcursul anilor 2010- 2011, pentru a ”cădea” din
nou în 2012 la niveluri aproape de zero, atât pentru UE-28, cât și pentru zona Euro. După 2013,
evoluția este clar pozitivă, înregistrându-se în 2017, o creștere de 3,55% față de anul precedent la
nivelul UE-28 și de 3,73% (UE- fără Marea Britanie). Zona Euro este apropiată de evoluția de la
nivelul UE-28 (3,53%).
În concluzie serviciile sunt importante pentru creșterea și dezvoltarea oricărui stat. În
continuare ele se vor diversifica, calitatea acestora va fi din ce in ce mai mare. Consider ca acest
trend de „înlocuire” a industriei se va face din ce mai simțit și în țările în curs de dezvoltare.
O altă concluzie importantă, demonstrată de realităţile economice, este că serviciile pot fi
considerate în acelaşi timp, premisă şi efect al industrializării.
În privinţa serviciilor destinate consumului final, acestea sunt implicate atât în
satisfacerea unor nevoi materiale, cât şi spirituale sau sociale, intrând în acest proces, în relaţii
complexe cu bunurile materiale, relaţii ce pot fi de concurenţă (substituţie) sau de stimulare
(complementaritate).
Teoriile economice moderne au revenit asupra rolului serviciilor în creşterea economică,
recunoscându-se rolul de prim rang pe care acestea îl au în prezent în realizarea progresului
economic şi social.

Capitolul II. Rolul serviciilor bancare în economie

2.1. Prezentarea și evoluția sistemului bancar

Industria bancară din România s-a dezvoltat în mod impresionant în ultimele două
decenii, jucând un rol central în dezvoltarea țării. Sectorul bancar a făcut față crizei financiare
globale și și-a stabilizat contribuția la PIB la peste 30%, fiind în prezent pregătit să își
consolideze rolul în următoarea fază de dezvoltare a țării.

7
 Băncile joacă un rol important în economia României asigurând servicii financiare
esențiale pentru gospodării și întreprinderi – toate esențiale pentru o funcționare corespunzătoare
a unei economii moderne de piață, precum:
1. produse bancare curente pentru persoane fizice (servicii de plată, credite și depozite) –
influențând astfel calitatea vieții și standardele de viață;
2. instrumente de împrumut și instrumente financiare pentru întreprinderi mari și IMM-
uri – determinând crearea locurilor de muncă și creșterea PIB; De asemenea, pentru a acoperi
nevoile clienților și ale economiei, băncile își asumă riscuri și le gestionează (eliminarea riscului
respectiv de la bănci implică fie eliminare din economie, fie plasarea lui în afara sistemului
bancar reglementat) și își asumă rolul de intermediari naturali echilibrând cererea și oferta de
fonduri prin import / export de capital (astfel țările cu excedent sunt împiedicate să dezvolte o
bulă, iar țările care înregistrează deficit evită criza creditelor).
La sfârșitul anului 2017, sectorul bancar românesc cuprindea 35 de instituții de credit:
două bănci cu capital integral sau majoritar deținut de statului român, patru instituții de credit cu
capital majoritar românesc privat, 22 bănci cu capital străin majoritar și șapte sucursale ale
băncilor străine. Aproximativ 77% din activele sectorului bancar din România sunt deținute de
instituții cu capital străin în 2017, tendință descendentă față de nivelul 91,3% înregistrat la
sfârșitul anului 2016. La sfârșitul anului 2017, băncile cu capital austriac dețineau o cotă de piață
de 25%, urmate de băncile cu capital francez și olandez (cota de piață de 13,5% fiecare), cele cu
capital italian (10%) și cele cu capital grecesc (9%). Băncile și-au ajustat numărul de angajați în
acest sector la aproximativ 55.000 de persoane, în timp ce numărul unităților bancare a scăzut la
4.500 la sfârșitul anului 2017.

2.2. Analiza impactului serviciilor bancare asupra economiei

Conform unui studiu PwC România, sistemul bancar a contribuit cu 4,2% la PIB-ul
cumulat al României din perioada 2012-2016 atunci când se iau în considerare si efectele
indirecte asupra economiei. Sectorul bancar a angajat direct o medie de 57.887 persoane în
perioada 2012-2016 şi a contribuit la angajarea altor 51.221 în restul economiei, generând astfel
109.108 de locuri de muncă în total. Numărul angajaţilor din industria bancara în 2016 reprezintă
aproximativ 1,2% din totalul de 4,8 milioane salariaţi din economie, fiind mai mare decât în 65%
din ramurile de activitate economică.

8
 2.1. Impactul economic al sistemului bancar în România
Sursa: www.arb.ro

Sectorul bancar a generat un total de 20,676 miliarde de lei la bugetul de stat în perioada
2012- 2016, atunci când sunt luate în considerare efectele directe şi indirecte asupra economiei.
Sectorul bancar a contribuit direct cu 13,481 miliarde de lei la bugetul de stat în perioada 2012-
2016, iar contribuţia altor industrii ca urmare a vânzărilor de produse şi servicii către sectorul
bancar este estimată la 7,195 de miliarde de lei. Impactul total ajunge la 20,676 miliarde de lei.
Valoarea contribuţiilor sociale ale băncilor la bugetul de stat se ridica la 8,990 miliarde
de lei, demonstrând impactul pe care sectorul bancar îl are în domeniul social, deoarece aceste
contribuţii sunt folosite în continuare de către stat pentru plata obligaţiilor sociale curente (pensii,
şomaj etc. ).
La impactul de mai sus se adaugă şi plăţile aferente TVA, în cuantum de aproximativ 4,9
miliarde de lei în perioada 2012-2016, având în vedere faptul că această taxa reprezintă un cost
pentru bănci, ele nefiind plătitoare de TVA.
Sectorul bancar a plătit salarii brute de 22,992 miliarde de lei în perioada 2012-2016 şi
generează încă 20,231 miliarde de lei, atunci când efectul indirect şi cel indus sunt luate în
considerare. Salariul mediu brut lunar în industria bancara în anul 2016 este de două ori mai
mare decât media naţională şi la un nivel mai ridicat decât în 90% din ramurile de activitate din
economia naţională. De asemenea, în medie 47% din angajaţii băncilor au mai mult de 7 ani
experienţă în banca respectivă.

9
 Contribuția băncilor la dezvoltarea economiei este prezentată cu ajutorul următoarei
figuri:

2.2 Contribuția băncilor la dezvoltarea economică a României

Sursa: www.cpbr.ro
Astfel, băncile românești oferă clienților corporate și persoanelor fizice o gamă completă
de servicii: servicii bancare convenționale, o varietate de instrumente de investiții, soluții de
finanțare specializate etc. În ceea ce privește serviciile bancare pentru persoane fizice, o
caracteristică definitorie a băncilor românești este apropierea lor de clienți datorită densității
ridicate a sucursalelor în orașele din întreaga țară.
Impactul pozitiv asupra PIB-ului este creat de:
• serviciile bancare (efect direct)
• producţia mai mare a furnizorilor băncilor în România şi a furnizorilor acestora, ca
rezultat al achiziţiilor de bunuri și servicii efectuate de către bănci (efectul indirect)
• consumul suplimentar al angajaţilor din sistemul bancar şi angajaţilor tuturor
furnizorilor de-a lungul lanţului de valoare, generat de cheltuirea salariilor primite în economie
(efectul indus)
Valoarea brută adăugată de ramura intermedieri financiare s-a ridicat la 91.467 milioane
de RON în perioada 2012-2016 (2,7% din PIB-ul cumulat 2012-2016). Atunci când efectele
indirecte sunt luate în considerare, contribuția este mult mai mare, cu o valoare adăugată brută de

10
29.959 milioane RON (0,9% din PIB) generată indirect, în industriile furnizoare și alte 20.182
milioane de RON (0,6% din PIB) valoare adăugată generată în industriile în care angajații
ramurii intermedieri financiare și cei ai industriilor furnizoare cheltuiesc salariile încasate
Pentru fiecare 1 euro din valoarea adăugată brută generată de sistemul bancar, alţi 0,33
euro în valoare adăugată sunt generaţi de-a lungul lanțului de aprovizionare și alţi 0,22 euro sunt
generaţi prin cheltuielile angajaților în economie.

Concluzii

Băncile au un rol important în economie asigurând intermedierea financiară, prin

atragerea de depozite și plasarea de credite. Prin intermediul creditelor, băncile ajută la
finanțarea nevoilor persoanelor fizice și ale companiilor care pot întoarce acești bani în economie
prin consum și investiții, în timp ce prin atragerea de depozite băncile protejează economiile
populației și ale companiilor.
Sistemul bancar a contribuit cu 4,2% la PIB-ul cumulat al României din perioada 2012-
2016 atunci când se iau în considerare şi efectele indirecte si induse asupra economiei;
Sectorul bancar a angajat direct o medie de 57.887 persoane în perioada 2012-2016 și a
contribuit la angajarea altor 51.221 în restul economiei, generând astfel 109.108 de locuri de
muncă în total.
Sectorul bancar a generat un total de 20.676 milioane RON la bugetul de stat în perioada
2012- 2016, atunci când sunt luate în considerare efectele directe și indirecte asupra economiei;
Impactul sistemului bancar se extinde dincolo de aspectul economic, deoarece băncile
demonstrează un grad ridicat de responsabilitate socială față de comunitate.

11