Lucrarea nr.

1 -SFDS-
COMPUNEREA ŞI ORGANIZAREA SISTEMELOR PE
AUTOBUZELE URBANE CORELATE CU
ORGANIZAREA GENERALĂ A AUTOBUZELOR
Student:Fătu Cristian
Grupa:8402A
Suprafata utila: 9086493 mm2 ~ 9.1 m2
Suprafata umbrei pe sol: 25916792 mm2 ~ 25.9 m2
𝑆𝑢 9.1
Coeficientul de utilizare al suprafetei definit prin relatia: ηs=𝑆𝑎=25.9 =0.351

Sus este suprafața utilă a salonului;

Sa este umbra pe sol a autobuzului;
Numar de pasageri in picioare: n= 9.1*8 ~ 72 persoane
Numar locuri pe scaun : 31
Numar total de pasageri : 103 pasageri
Masa totala pasageri : mp = 103*75 = 7725 kg
Masa proprie : 8240 kg
Masa totala : 15965 kg
Incarcarea puntilor pentru autobuzul incarcat cu sarcina nominala, considerand pentru pasageri
in picioare o repartitie de 8 persoane/m2 si masa unei persoane de 75 kg.
Sus=9.1 m2
8 pers/m2 -> 9.1*8=72.8 aproximativ 72 persoane
31 persoane pe scaune+ 72 persoane in picioare = 103 persoane
Mp=7725 Kg
Ga= 15965*0.98=15645 daN
La incarcarea totala sarcina este distribuita 50% pe fiecare punte. Asadar, incarcarea pe punte la
sarcina totala este Ga/2=7822.5 daN
Schema cinematica a transmisiei principale:

Z1=13
Z2=29
Z3=13
Z4=47
I01=z2/z1=29/13=2.23
I02=z4/z3=47/13=3.61

Intrebari de verificare a cunostintelor si raspunsuri:

1. Care sunt particularitățile în privinţa organizării generale după “soluţia clasică” pentru
autobuzul SC 10?
- Autobuzul SC 10 este construit dupa o solutie de organizare generala deosebita,
deoarece acesta foloseste solutia de organizare clasica avand totodata podeaua
semicoborata datorita faptului ca motorul a fost amplasat in zona in care este nevoie
de o podea ridicata, si anume in zona postului de conducere.
2. Ce tip de punte şi suspensie din faţă se folosesc pe acest autobuz şi de ce?
- Puntea din fata este rigida cu suspensie dependenta . Grinda puntii este arcuita in jos
pentru a permite reducerea nivelului podelei.
- Suspensia fata este mixta deoarece are in componenta sa atat arcuri cu foi lamelare
cat si arcuri pneumatice de tip burduf deoarece aceasta solutie lucreaza in paralel si
astfel se reduce dimensiunea suspensiei pe verticala cat si in cazul defectarii pernelor
de aer arcurile lamelare pot sustine partea din fata a autobuzului.
3. Cum este corelat sistemul de direcţie cu organizarea generală adoptată pe autobuzul
SC10?
 - Pentru corelare s au adoptat urmatoarele solutii:
 Mecanismul de directie si cilindrul hidraulic de lucru cu distribuitorul cu
sertar sunt corpuri separate;
 Arborele levierului de comanda este foarte lung si este pozitionat in planul
longitudinal de simetrie al autobuzului;
 Bara de directie longitudinala este montata in partea dreapta a planului
longitudinal de simetrie ;
 Ansamblul cilindrului hidraulic este montat paralel cu bara longitudinala;
4. Ce soluţie constructivă s-a adoptat pentru puntea din spate şi de ce?
- Puntea din spate a autobuzului este motoare si este fractionata cu suspensie
independenta cu arcuri pneumatice de tip burduf, 2 arcuri pe fiecare parte;
- Autobuzul a ales aceasta solutie pentru puntea spate deoarece reduce la jumatate
latimea pasajelor rotilor deoarece acest tip de suspensie a permis montarea de roti
simple pe puntea spate, dubland astfel latimea pasajului din partea spate a
autobuzului.
5. Cum este corelată suspensia punţii din spate cu podeaua semicoborâtă a autobuzului?
- Suspensia este pneumatica, cu patru perne de aer dip burduf cu doua inele, cate doua
perne de aer in paralel pentru fiecare roata. In consecinta dimensiunile pernelor de aer
sunt reduse si este posibila amplasarea lor intr-o pozitie aproape orizontala sub
podeaua salonului. Rezervoarele de aer ele elementelor elastice pneumatice sunt
dispuse transversal sub nivelul podelei si sunt integrate in structura de rezistenta a
bazei caroseriei, servind si ca suport pentru articulatiile bratelor.
6. Ce a permis proiectantului să folosească roţi simple pentru puntea motoare din spate?
- Solutia constructiva aleasa
7. Ce consecinte are folosirea rotilor simple pentru puntea motoare din spate asupra
organizarii salonului autobuzului?
- Reducerea la jumatate a latimii pasajelor rotilor si prin urmare dublarea largimii
distantei dintre pasajele din salon.
8. Care sunt circuitele instalatiei pneumatice folosite pe autobuzul SC10?
- Circuitul de alimentare cu aer comprimat;
- Circuitul de franare pentru rotile fata;
- Circuitul de franare pentru rotile spate;
- Circuitul suspensiei fata;
- Circuitul suspensiei spate;
- Circuitul serviciilor suplimentare
- Circuitul franei de securitate;
- Circuitul franei de pacare;
9. Care sunt componentele principale ale circuitelor sistemului de franare?
- Circuitul de franare pentru rotile din fata este format din: robinetul de comanda
actionat de pedala, rezervorul de aer comprimat al franelor din fata, cilindrii de
actionare a camelor sabotilor.
- Circuitul de franare pentru rotile din spate este format din: robinetul de comanda
actionat de pedala, rezervorul de aer comprimat al franelor din spate, cilindrii dublii
 de actionare a camelor sabotilor, supapa de descarcare rapida, corectorul fortei de
franare comandat de presiunea aerului din pernele de aer ale rotilor spate.
- Circuitul de franare de securitate este format din: robinetul de comanda actionat de
pedala, rezervorul de aer comprimat al franei de securitae, cilindrii dublii de actionare
a camelor sabotilor din spate, rezervorul de aer comprimat al franei de securitate,
corectorul de franare.
- Circuitul franei de parcare este format din: robinetul de comanda actionat de o
maneta, rezervorul de aer comprimat al franei de parcare, cilindrulcare actioneaza
sabotii mecanismului de franare al franei de parcare, rezervorul de aer comprimat al
franei de parcare.
10. Ce consecinte au organizarea generala a autobuzului si organizarea sistemelor lui
principale asupra postului de conducere?
- Platforma postului de conducere sete la un nivel mai inalt ceea ce confera o buna
vizibilitate si siguranta pentru conducatorul auto;
- Legaturi scurte si sigure intre sistemele motorului si intre motor si postul de
conducere;
- Acces multumitor la motor numai din exterior
- Spatiu limitat pentru dispunerea motorului ceea ce limiteaza capacitatea cilindrica si
impune separarea transmisiei.