�n clasa a XII-a, pregatindu-ma pentru Facultatea de Drept, unde asteptam

concurenta de 12 pe loc (si �n final au fost 15) am apelat la doi profesori, unul
pentru istorie, unul pentru gramatica, care sa ma ajute sa reusesc. Dificultati
mari erau la istorie, unde cele doua cartoaie � spaima candidatilor � erau extrem
de greu de digerat. Asa fiind, �n martie, cu 3-4 luni �nainte de examen, profesorul
de istorie �mi spune ca... nu e convins ca voi reusi la facultate.
Deruta, galagie pe acasa... solutii ioc. Concluzia? Trebuia "ceva" ca sa ma repliez
rapid. Gresisem p�na atunci luni de zile �n �nvatare si rezultatul a tot ceea ce
muncisem era periclitat. Gresisem, asa cum gresesc multi � peste ani aveam sa �mi
dau seama ca nu eram singurul �n ceata � dar mai grav era ca NU STIAM unde sau ce
am de facut.
La urmatoarea sedinta, vaz�ndu-ma foarte descurajat, profesorul mi-a aratat ceva ce
�mi mai spusese, dar ignorasem: cum sa folosesti culorile pentru a-ti spori viteza
de lucru.
Deci, stiam cum sa evidentiez culorile, stiam din primele clase de liceu sa
schematizez si a trebuit doar sa unesc cele doua metode �ntr-o conceptie unitara. A
iesit ceva bine? A iesit o durere de cap cumplita. Entuziasmat de tehnicile de
colorare, nu am stiut unde sa ma opresc si nici ca anumite combinatii de culori
favorizeaza o viteza a �nvatarii de doua ori mai mare dec�t cea obisnuita. Folosind
o solutie neverificata am reusit ca de doua ori mai repede... sa ma surmenez.
Lu�nd alt manual si fiind din ce �n ce mai presat de timp, am reusit sa ma repliez.
Dar trebuiau si alte aspecte, care sa ma ajute sa cresc la maxim viteza de
�nvatare. Si am gasit cum sa �mi folosesc somnul pentru un randament crescut, cum
sa �mi fac un program care sa nu fie stresant, dar care sa ma duca spre succes, am
primit sugestii care m-au motivat... si �n final am intrat cu 9,20 la facultate, �n
conditii de 15/loc.
Anul I a fost, normal, mult prea atractiv sub alte aspecte si abia �n semestrul al
doilea m-am pus cum trebuie pe munca.
Dar era clar ca tot lipsea o strategie coerenta de �nvatare. Si la mine si la
colegii de "suferinta".
Ca sa nu te mai retin: vaz�nd si experiment�nd �n caminul studentesc, mediu propice
pentru observare, esu�nd si �nvat�nd sa transform esecuri �n victorii, am reusit �n
anul II sa obtin rezultatele care se vad �n carnetul de note la partea cu "Dovada
ca se poate...".