Conferinţa anuală dedicată tinerilor cercetători din România,

„Dezvoltare comunitară şi incluziune socială în perspectivă socio-economică”,

Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi AC

Percepţia profesioniştilor din

serviciile sociale asupra
supervizării
Elena ALEXA
Research assistent at Lumen Research
Center in Humanistic Science, Lumen
Asociation, Iaşi, www.edituralumen.ro
M.A.student in Supervision and Social
Planing, Faculty of Philosophy, UAIC, Iasi

Co-researcher: Lect. Dr. Antonio Sandu, Lumen Research Center

Introducere
 Supervizarea în România este un domeniu la început
de drum; preluând modele din străinătate, sistemul de
asistenţă socială a încercat să le adapteze la realitatea
socială din România.
 Prin tema propusă, încercăm să descoperim
diferenţele dintre ceea ce reprezintă supervizarea în
literatura de specialitate şi modul în care ea se
regăseşte în practica socială.

www.edituralumen.ro
 Ne propunem să explorăm cadrul în care se realizează
supervizarea în serviciile sociale din Iaşi şi cum
înţeleg supervizaţii acest proces.
 Mediul în care se face supervizarea (guvernamental
sau nonguvernamental) poate fi un factor important în
crearea opiniei asistenţilor sociali a ceea ce presupune
procesul de supervizare.

www.edituralumen.ro
Întrebările cercetării
 Se poate stabili o corelaţie între existenţa supervizării
şi eficienţa serviciilor sociale oferite de o organizaţie?
 Ce modificări în practicile asistenţilor sociali pot fi
atribuite supervizării?
 În ce mod influenţează mediul organizaţional de
provenienţă al asistentului social imaginea acestuia
asupra supervizării?

www.edituralumen.ro
Eşantionul utilizat
 Respondenţii au fost aleşi dintre asistenţii sociali din
Municipiul Iaşi, atât din mediul guvernamental cât şi
din mediul nonguvernamental.
 Pentru concludenţa datelor au fost selectaţi în
eşantion şi un număr de 8 persoane care nu au
beneficiat de supervizare, ceea ce ne permite să
sesizăm diferenţele în percepţia supervizării generate
de experienţa practică faţă de aceasta.

www.edituralumen.ro
Design-ul cercetării
 S-a utilizat un chestionar de 20 de întrebări pentru
culegerea datelor obiective (vârstă, sex, nivel de
şcolaritate, venituri etc.), cît şi a celor subiective
(opinii, atitudini, aspiraţii, trebuinţe etc.).
 Cea mai mare parte a întrebărilor folosite sunt
închise.
 Analiza datelor cantitative şi realizarea graficelor s-a
făcut cu programul SPSS.

www.edituralumen.ro
Interpretarea datelor
 Întrebaţi fiind dacă au beneficiat de supervizare o
pondere de peste 90% dintre asistenţii sociali din
instituţiile guvernamentale au răspuns afirmativ, pe
când în instituţiile nonguvernamentale doar
aproximativ 70% au beneficiat de supervizare.

www.edituralumen.ro
Aţi beneficiat vreo dată de supervizare?

 Procentul foarte ridicat al celor care au beneficiat de

supervizare, explicabil prin exigenţele legale şi cele
cuprinse în standardele de calitate, ne trezesc semne
de întrebare cu privire la posibile confuzii între
termenul de supervizare şi cele de monitorizare,
evaluare, inspecţie socială, etc.
 Întrebaţi cum s-a îmbunătăţit relaţia cu clienţii, 50%
au răspuns că aceasta <nu s-a schimbat>.

www.edituralumen.ro
Credeţi că supervizarea vă ajută/ v-ar ajuta în
munca pe care o efectuaţi?

 Răspunsurile primite au fost:

- oferirea de feedback
- o mai bună organizare, desfăşurare a activităţilor
- obiectivi şi corecţi în efectuarea managementului de
caz
- încadrare în timp a activităţilor
- găsirea soluţiilor adecvate pentru intervenţia pe caz.

www.edituralumen.ro
Cine credeţi că ar putea face sedinţe de
supervizare?

 Un procent de 75% dintre cei chestionaţi au răspuns

că un supervizor acreditat.
 În practică, aceasta este făcută, de cele mai multe ori,
de către managerul/ şeful de serviciu, coordonatorul
de proiect sau de un asistent social cu mai multă
experienţă.

www.edituralumen.ro
Aţi prefera/preferaţi un supervizor din interiorul
instituţiei în care lucraţi sau din exterior?

 Un procent ridicat preferă un supervizor din interiorul

instituţiei, deoarece: “acesta cunoaşte mai bine
instituţia, poate înţelege mai bine contextul în care se
desfăşoară activităţile, cunoaşte profilul şi
problematica instituţiei şi a angajaţilor, strategiile de
intervenţie aplicate, etc.”
 Procentul de 12% a celor care preferă supervizarea
externă consideră că aceasta este: mai obiectivă şi
lipsită de rutină.

www.edituralumen.ro
Credeţi că prezenţa unui supervizor în instituţia
în care activaţi ar fi:

 Peste 80% dintre respondenţi conştientizează

necestitatea supervizorului în instituţiile în care
acţionează. Acesta este văzut ca un facilitator, ca o
persoană cu care poţi să împarţi responsabilităţi
pentru a uşura munca zilnică.
 Procentul de 6% pentru care prezenţa unui supervizor
ar fi indiferentă, se explică prin faptul că experienţa
supervizării a fost una frustrantă şi tensionată.

www.edituralumen.ro
Credeţi că o supervizare eficientă ar face ca
rezolvarea cazurilor să se facă într-un timp mai
scurt?

 Trecând prin filtrul experienţelor ca supervizaţi sau a

cunoştinţelor teoretice pe care le are fiecare dintre
respondenţi, un procent de peste 60% consideră că
supervizarea eficientizează rezolvarea problemelor
beneficiarilor într-un timp mai scurt.
 Această variabilă depinde în mare parte de modul în
care este realizată supervizarea, de frecvenţa ei şi de
perspectiva de abordare.

www.edituralumen.ro
Credeţi că procesul de supervizare v-ar ajuta să
reduceţi din stresul profesional?

Unele dintre motivaţiile celor care au răspuns afirmativ la această

întrebare au fost:
 „mă ajută în găsirea soluţiilor optime, clarifică situaţia şi
facilitează stabilirea planului de intervenţie, mă ajută la
stabilirea unor obiective reale”
 „atunci când te poţi consulta cu un expert jumătate din munca
ta devine mai uşoară, devii mai sigur pe deciziile tale”
 „după părerea mea s-ar diminua timpul de rezolvare a unui
caz”

www.edituralumen.ro
Cine ar fi mai potrivit ca supervizor?
Un bărbat / O femeie

 60% dintre respondenţii noştri cred ca acest lucru nu

contează.
 34%, au anumite preferinţe motivate fie prin faptul că
vor ca supervizorul să aibă acelaşi gen ca ei, fie prin
faptul că până la momentul aplicării chestionarului au
avut parte de supervizori de un anumit gen.
 6% motivează că un bărbat supervizor ar putea fi mai
obiectiv decât o femeie supervizor.

www.edituralumen.ro
Aţi prefera/preferaţi un supervizor din interiorul
instituţiei în care lucraţi sau din exterior?

 56% preferă supervizarea internă deoarece

supervizorul poate înţelege mai bine contextul în care
se desfăşoară activitatea şi cultura organizaţională,
cunoaşte mai bine organizaţia, angajaţii, este
familiarizat cu tipologia cazurilor şi cu stategia de
intervenţie.
 31% preferă un supervizor extern considerând că
acesta ar fi mai obiectiv, s-ar evita rutina, nu s-ar
dezvolta simpatii sau antipatii, se evită favoritismele.

www.edituralumen.ro
Aţi prefera/preferaţi supervizarea individuală
sau de grup?

 Respondenţii care preferă supervizarea individuală

motivează acest lucru astfel: să nu se plictisească
nimeni, necesitatea de a se exprima liber, stricta
confidenţialitate a cazurilor, nu se simt bine în grup,
evitarea influenţelor grupului, sau discuţiile din
cadrul ei sunt despre trăirile proprii ale
supervizatului.

www.edituralumen.ro
 Asistenţii sociali care preferă supervizarea de grup
spun că membrii grupului îi sprijină, le oferă idei şi
perspective diferite de ale lor, iar acest lucru le
îmbunătăţeşte şi dezvoltă abilităţile de rezolvare a
cazurilor.

www.edituralumen.ro
Cât de utilă ar fi prezenţa unui supervizor în
instituţia în care activaţi?

 Prezenţa unui supervizor în instituţia în care activează

asistenţii sociali chestionaţi se referă la supervizarea
internă.
 Acest lucru presupune recunoaşterea instituţională a
supervizorului şi suport din partea agenţiei pentru
angajaţii ei; includerea unei asemenea poziţii în
structura organizaţională presupune o garanţie a
calităţii serviciilor oferite de acea instituţie.

www.edituralumen.ro
Cum aţi defini supervizarea?

 Răspunsurile primite:
- activitate de îndrumare, consultare;
- activitate de sprijin a specialiştilor pentru atingerea, realizarea
standardelor de calitate în activitatea lor;
- activitatea prin care echipa pluridisciplinară este ajutată să ia
cele mai bune decizii în beneficiul clientului;
- ajută la conştientizarea modului de a acţiona, să realizăm
schimbări în domeniul profesional şi comportamental;
- analiză/verificare, coordonare, cooperare; coordonarea şi
evaluarea unei activităţi; monitorizarea, evaluarea activităţilor;
- o activitate prin care un specialist/expert oferă îndrumare,
consiliere, feedback profesional şi suport.
www.edituralumen.ro
Concluzii
 Rezultatele obţinute ne arată o inconcordanţă între
ceea ce scrie literatura de specialtate şi practica
supervizării din ţara noastră. Se poate observa o
corelaţie pozitivă între existenţa supervizării şi
eficienţa serviciilor sociale dintr-o organizaţie, fapt
evidenţiat din răspunsurile la itemii cu privire la
beneficiile pe care supervizarea le aduce în activitatea
desfaşurată, în relaţiile cu clienţii, cu cazurile dar şi
pentru reducerea stresului profesional.

www.edituralumen.ro
 Mediul organizaţional în care se desfăşoară
supervizarea poate influenţa calitatea acesteia.
Obligativitatea supervizării serviciilor sociale a făcut
ca în serviciile publice aceasta să fie acordată de
către şefii de serviciu sau directorii instituţiilor, iar
aceştia nu au suficiente abilităţi pentru a fi
supervizori; astfel se accentuează latura
administrativă a supervizării.

www.edituralumen.ro
BIBLIOGRAFIE
 Cohen, I. Robert, 2004 -Clinical supervision. What to Do and
How to Do It, Thomson, United States
 Cojocaru, Şt, 2005 -Metode apreciative în asistenţa socială.
Ancheta, Supervizarea şi Managementul de caz, Poliron, Iaşi
 Cooperrider, D. and Whitney, D., 2005 -Appreciative inquiry.
A positive revolution in change, Berrett- Koehler Publishers,
San Francisco
 Chelcea, S.1975- Chestionarul în investigaţia sociologică,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, pp.137-201
 Kadushin, A. 2002- Supervision in social work, Columbia
University Press, New York.
 Miftode,V. 2003-Tratat de metodologie sociologică, Editura
Lumen, Iaşi, pp.141-245
 Muntean, A.(coord.), 2007 b -Supervizarea:aspecte practice şi
tendinţe actuale, Polirom, Iaşi
www.edituralumen.ro