Cap. 07  Prelucrarea filetelor  § 7.4.

Procedee de realizare a filetelor Page 1 of 24

Prelucrarea filetelor / Filetarea / Gener. filetelor (supr. elicoidale)

7.1. Generarea suprafeţelor elicoidale

7.1.1. Filetul. Caracteristicile filetului
…………………….
 Caracteristicile geometrice ale filetului
……………………………..
 Geometria elicei
……………………………
7.1.2. Generarea elicei (natura directoarei elicoidale)
………………………….
𝑣𝐴
= 𝑡𝑔𝛽 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡. (7.12)
𝑣𝑇

7.2. Clasificarea filetelor {tipuri de filete}

……………………………………..
 1. Filetul ISO metric (M) (tab SE-1a) ……………………
 Filetul UN (Unified National) este un filet cu profil simetric, …………………..
 Filetul Whitworth (BSW – British Standard Whitworth) ……………..
 Filetul pentru ţevi BSP (British Standard Pipe) acoperă 2 tipuri de filete: …………..
 Filetul pătrat …………..
 Filetul trapezoidal
 Filetul ferăstrău ………………..
 Filetul rotund este un filet cu …………………

7.3. Lanţul cinematic de filetare.

7.3.1. Structura lanţului cinematic de filetare
7.3.2. Reglarea lanţului cinematic de filetare
7.3.3. Structura cinematică a mecanismului de reglare
poate fi adaugat, după sintetizare si simplificare din Botez-77/pag.250.

7.3.4. Structura maşinilor de filetat cu generatoare materializată

Iulian ROMANESCU  ian 2016

Page 2 of 24 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

BGS  Cap.7  § 7.4

 Cap. 07  Prelucrarea filetelor  § 7.4. Procedee de realizare a filetelor Page 3 of 24

7.4. Procedee de realizare a filetelor (Metode de filetare)

Metodele de obţinere/realizare a canalelor elicoidale pot fi clasificate/ordonate/… în 3

grupe:
 prin turnare sau ambutisare;
 prin aşchiere;
 prin deformare plastică la rece (prin rulare);
Fiecare dintre metode se aplică în condiţii bine precizate, în anumite condiţii de
calitate, precizie, productivitate şi costuri de producţie.

 Pentru realizarea prin aşchiere a filetelor, elicea filetului/curba directoare elicoidală poate
fi obţinută cinematic (prin combinarea unei mişcări de rotaţie a semifabricatului cu o mişcare
de translaţie) sau poate fi materializată de forma constructivă a sculei aşchietoare. Realizarea
cinematică a directoarei elicoidale se aplică la metodele de filetare prin strunjire – cu cuţitul,
cu piepteni de filetat sau cu capete de filetat – la frezare, la filetarea în vârtej, la rectificarea
filetelor. La filetarea cu tarodul sau filiera, directoarea elicoidală este materializată de scula
aşchietoare, prin modul de dispunere a dinţilor. În acest ultim caz, cinematica procesului de
aşchiere este mult simplificată.
[Duc-57]Prelucrarea prin aşchiere a canalelor elicoidale poate fi efectuată cu cuţite, cu
piepteni, cu freze de filetat, tarozi şi filiere.
Indiferent de modul de generare a directoarei elicoidale Δ, curba generatoare Γ este
definită de profilul filetului şi este materializată de profilul/muchia aşchietoare a dintelui
sculei, în planul normal pe elice.

7.4.1. Filetarea cu cuţite

 Este cea mai răspândită metodă de filetare, aplicată la producţia individuală sau de serie,
ori în cazul filetelor speciale. Prin strunjire pot fi prelucrate toate tipurile de filete, cu toată
gama de paşi. Prin folosirea barelor port-cuţit antivibratorii se pot prelucra filete în găuri
adânci. Datorita productivităţii ridicate şi a calităţii de suprafaţă rezultată prin strunjire, s-au
construit strunguri specializate pentru operaţia de filetare. De asemenea, au fost făcute
programe pentru strunjirea pe maşini-unelte cu comandă numerică.

 Condiţii impune SA pentru strunjirea corectă a filetului

 Pentru obţinerea condiţiilor de precizie impuse, la strunjirea filetului trebuie respectate
anumite condiţii:
 partea activă a cuţitului pentru filetat reproduce (în planul axial al semifabricatului) forma
filetului de generat (profilul părţii aşchietoare trebuie să fie conjugat profilului filetului de
realizat);
 tăişul cuţitului să fie conţinut/cuprins în planul orizontal ce conţine axa piesei. În Cazul
abaterii de la acest plan filetul prelucrat va prezenta erori ale unghiului profilului. {ca sa
realizez unghiul γ egal pe ambele flancuri, va trebui să lucrez cu λ diferit de 0º ??? Se impune
ca planul feţei de degajare să coincidă cu planul axial ???}
– axa profilului să fie perpendiculară pe axa piesei {= planul ce conţine muchia aşchietoare
să coincida cu planul axial sau ca unghiul radial γy să fie 0???}
 vârful cuţitului de filetat trebuie aşezat exact la înălţimea vârfurilor strungului (vârful
cuţitului să fie cuprins în planul orizontal ce conţine axa piesei);
 poziţionarea corectă a cuţitului în plan orizontal se face cu ajutorul unui şablon sau, pentru
o precizie mărită, cu ajutorul microscopului pentru strung.
Iulian ROMANESCU  ian 2016
Page 4 of 24 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

 Schema/metodele de filetare prin strunjire

 La prelucrarea prin strunjire se utilizează lanţul cinematic de filetare, prin care maşina-
unealtă asigură legătura cinematică rigidă, impusă, între mişcarea de rotaţie a semifabricatului
şi deplasarea longitudinală a cuţitului (v. fig. 7.8 şi 7.23). Deoarece profilul filetului (curba
generatoare Γ) este materializat de dintele aşchietor al sculei, s-ar putea deduce că prezenţa
simultană a celor două mişcări intercondiţionate (rotaţia şi translaţia) – necesare generării
directoarei elicoidale Δ – este suficientă pentru realizarea filetului. În realitate, la cele două
mişcări de lucru se mai adaugă încă una, iar la toate acestea sunt necesare şi mişcări auxiliare,
de retragere şi de reglaj poziţional.
În primul rând trebuie avut în vedere că adaosul de prelucrare/de îndepărtat la filetare
nu poate fi îndepărtat într-o singură trecere a cuţitului. Sunt astfel necesare mai multe treceri,
numărul acestora fiind determinat în principal de pasul şi înălţimea filetului, materialul
prelucrat şi rigiditatea semifabricatului. Ca urmare, mişcările de lucru la strunjirea filetului
vor fi: mişcarea principală I (n,v) de rotaţie a semifabricatului; mişcarea de avans (de
translaţie) II (s) de viteză vS şi mişcarea de avans intermitent, de pătrundere III (Sp), pe direcţie
transversală.

Fig. 7.27. Mişcările de lucru şi auxiliare la strunjirea filetului cilindric

 Practic, după efectuarea reglajelor de poziţie (poziţionarea cuţitului la adâncimea

necesară, la distanţa l1 de material) – punctul 1, simultan cu cuplarea mişcării principale I(n,v)
de rotaţie a semifabricatului, cuţitul se va deplasa din punctul 1 în punctul 2 (mişcarea de
avans II), cu avansul egal cu pasul elicei. După ieşirea din material şi parcurgerea unei distanţe
de siguranţă1 l2, se va retrage cuţitul din material – prin mişcarea auxiliară IV – până in poziţia
3. Se inversează sensul de rotaţie al semifabricatului (prin cuplarea mişcării de rotaţie V) şi,
prin menţinerea închisă a lanţului cinematic de filetare, se va produce deplasarea longitudinală
a căruciorului strungului în sensul invers (mişcarea VI), până ce cuţitul va ajunge aproximativ
în poziţia iniţială (în afara zonei filetate) – punctul 4. Urmează deplasarea transversală rapidă
VII spre poziţia 1, continuată cu mişcarea de lucru III, pentru fixarea mărimii avansului de
pătrundere sp. Ciclul de mişcări va fi reluat până la îndepărtarea intregului adaos A, adică
atingerea diametrului d1.

1
înaintea operaţiei de filetare se execută o degajare de lăţime f, necesară «ieşirii» cuţitului.
BGS  Cap.7  § 7.4
 Cap. 07  Prelucrarea filetelor  § 7.4. Procedee de realizare a filetelor Page 5 of 24

Procedeul prezentat în fig. 7.27 este cel mai precis şi mai des utilizat pe strungurile
normale. El are în vedere menţinerea permanent închisă a lanţului cinematic până la
finalizarea filetului, adică cuplarea permanentă a piuliţei secţionate pe şurubul conducător
(legătură nereprezentată în figurile 7.23 şi 7.24).
 O metodă de strunjire a filetului, care foloseşte parţial lanţul cinematic de filetare (şurubul
conducător este decuplat la finalizarea fiecărei curse active a cuţitului2 pentru readucerea
rapidă a sculei aşchietoare în poziţia iniţială), are la bază utilizarea unui dispozitiv numit
indicator pentru filet (fig. 7.28), compus dintr-o roată melcată 1, în permanentă angrenare cu
şurubul conducător 2 şi un cadran divizat 3, montat pe axul roţii 1. Pe corpul fix al
indicatorului este marcat un reper 4, în faţa căruia se rotesc discul 3 cu roata melcată 2. Astfel,
la începutul fiecărei curse de lucru (poziţia 1 din fig. 7.27), piuliţa şurubului conducător se
cuplează (pentru închiderea lanţului cinematic de filetare) atunci când o anumită diviziune –
mereu aceeaşi – de pe cadranul 3 ajunge în dreptul reperului fix 4. Piuliţa se decuplează la
finalul cursei active (punctul 2 în fig. 7.27), se retrage cuţitul (în poziţia 3), iar deplasarea
căruciorului din punctul 3 în 4 se face rapid, prin acţionare manuală, nefiind necesară
decuplare mişcării principale, ori inversarea sensului.

În cazul filetului fără soţ, piuliţa secţionată se cuplează numai atunci când în dreptul reperului
fix se află totdeauna aceeaşi diviziune a cadranului care a fost de la prima trecere a cuţitului.
Ce este filet cu soţ şi fără soţ ?
 [site]Altă metodă presupune decuplarea piuliţei secţionate de pe şurubul conducător
după fiecare cursă activă a cuţitului, retragerea acestuia şi readucerea rapidă şi manuală a
cuţitului în poziţia initială, reglarea avansului de pătrundere, urmată apoi de recuplarea
piuliţei, pentru o nouă trecere. Metoda se poate aplica numai la filete care au pasul elicei
multiplu al pasului şurubului conducător.
de pe film: pentru cursa de lucru, piuliţa şurubului conducător se cuplează (pentru
închiderea lanţului cinematic de filetare) atunci când în dreptul reperului fix 4 ajunge aceeaşi
diviziune de pe cadranul 3, ca la trecerile anterioare.

Fig. 7.28. Filetarea pe strung cu ajutorul indicatorului de filet

 În cazul maşinilor-unelte CNC sunt utilizate dispozitive automate, care asigura ciclul
complet al operaţiei, constând în cursa longitudinală activă, retragerea radială a cuţitului la

2
Transmiterea mişcării de rotaţie a şurubului conducător la căruciorul strungului se face prin cuplarea
unei piuliţe secţionate, numite şi piuliţă-zăvor. Pentru a deplasa manual căruciorul, această piuliţă
trebuie decuplată.
Iulian ROMANESCU  ian 2016
Page 6 of 24 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

sfârşitul cursei active, cursa inversă (cu viteză mărită) şi reglarea avansului de pătrundere
pentru trecerea următoare.
Tipuri de cuţite de filetat
 După forma corpului şi rezerva de reascuţire, cuţitele de filetat sunt de mai multe tipuri
(fig. 7.29):
– cuţite normale (fig. 7.29a) – sunt poziţionate radial faţă de semifabricat, sunt cele mai
comune şi sunt destinate strunjirii filetului exterior şi interior;
– cuţite prismatice – sunt poziţionate tangenţial la semifabricat, sunt utilizate numai pentru
filet exterior şi au rezervă de reascuţire mai mare decât cuţitele normale;
– cuţite-disc – sunt circulare, au cea mai mare rezervă de reascuţire şi se utilizează la filetarea
exterioară şi interioară (de diametru mare).

a b c
Fig. 7.29. Cuţite de filetat: (a) – cuţit normal; (b) – cuţit prismatic; (c) – cuţit-disc.
(r.r-a – rezerva de reascuţire)

 În prezent, utilizarea cuţitelor la care refacerea calităţilor aşchietoare se face prin reascuţire
este mult restrânsă. Locul acestora a fost luat de cuţitele armate cu plăcuţe dure amovibile –
cuţite normale ca formă, dar şi cuţite cu construcţie specială, destinate unor scopuri precise
(fig. 7.30).

BGS  Cap.7  § 7.4

 Cap. 07  Prelucrarea filetelor  § 7.4. Procedee de realizare a filetelor Page 7 of 24

Fig. 7.30. Portscule pentru strunjirea filetului produse de firma Sandvik-Coromant

Iulian ROMANESCU  ian 2016

Page 8 of 24 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

Pentru a acoperi o gamă cât mai largă de profile ale filetelor, marii producători de scule
aşchietoare au lansat o multitudine de tipuri constructive de plăcuţe aşchietoare amovibile (cu
fixare mecanică pe corpul sculei) (fig. 7.31), însoţite de recomandări referitoare la modul de
alegere a materialului plăcuţei dure, a profilului suprafeţei de degajare, a metodei de lucru, a
mărimii avansului de reglare şi chiar a regimului de aşchiere.

Fig. 7.31. Geometrii ale plăcuţelor dure destinate strunjirii filetelor, produse de firma
Sandvik-Coromant (a) şi Seco (b)
 Strunjirea filetelor cu cuţite armate cu plăcuţe dure amovibile are la bază alegerea şi
aplicarea unuia dintre cele 3 principii de filetare (fig. 7.32), adoptat pe baza argumentelor de
ordin tehnic şi economic oferit de 3 tipuri de plăcuţă aşchietoare:
 plăcuţa de tip profil întreg/complet (full profile) (v. fig. 7.32a) este utilizată în mod frecvent
şi asigură un filet complet, finisat şi debavurat, dar impune utilizarea de plăcuţe distincte
pentru fiecare profil şi pas. Pe semifabricat trebuie lăsat un adaos (cuprins între 0,02 şi 0,05
mm pe rază) pentru obţinerea unui vârf curat şi debavurat (v. fig. 7.32d).
 plăcuţa de tip profil în V (profil incomplet/parţial) (v. fig. 7.32b) asigură un inventar restrâns
de plăcuţe, fiecare plăcuţă acoperind câteva valori apropiate ale pasului. Deoarece plăcuţa nu
prelucrează vârful filetului (nu îndepărtează bavurile), diametrul exterior al şurubului şi
diametrul interior al piuliţei prebuie strunjite anterior la valoarea finală; nu se realizează nici
valoarea exactă a razei la fund, deoarece raza la vârf a plăcuţei corespunde celui mai mic pas
din gama acoperită.
 plăcuţa de tip profil multipunct (multi-point) (v. fig. 7.32c) este destinată producţiei de masă.
Are profilul similar plăcuţei cu profil întreg, dar, prin cele 2 sau 3 vârfuri decalate, asigură
micşorarea numărului de treceri şi dublarea, respectiv triplarea productivităţii. Datorită
lungimii mari de contact dintre semifabricat şi muchia aşchietoare forţele de aşchiere sunt
superioare şi necesită condiţii sporite de rigiditate.

BGS  Cap.7  § 7.4

 Cap. 07  Prelucrarea filetelor  § 7.4. Procedee de realizare a filetelor Page 9 of 24

Fig. 7.32. Profiluri de plăcuţe dure: (a) – profil complet; (b) – profil parţial; (c) – profil multipunct;
(d) – adaos pentru debavurare, în cazul utilizării profilului complet şi multipunct

Metode de execuţie a filetului triunghiular

 Strunjirea filetelor cu profil triunghiular
Metoda frecvent folosită la strunjirea canalelor elicoidale este metoda descrisă în figura
7.27, ce are la bază menţinerea permanent închisă/cuplată a lanţului cinematic de filetare, pe
durata realizării numărului necesar de treceri ale cuţitului.
Există însă mai multe procedee de îndepărtare a adaosului de prelucrare, definite de
modul distinct de realizare a avansului de reglare/pătrundere (fig. 7.33). Metoda de avans de
reglare aplicată influenţează direct:
 modul de formare a aşchiilor, direcţia de curgere şi controlul acestora;
 eforturile de aşchiere şi solicitatea dintelui aşchietor şi a filetului format;
 calitatea suprafeţei filetate şi precizia filetului;
 uzura dintelui aşchietor şi durabilitatea sculei.
 Avansul radial (fig. 7.33a) presupune deplasarea transversală intermitentă a cuţitului (la
fiecare trecere) cu valoare constantă sau descrescătoare, cuprinsă în domeniul 0,35 ÷ 0,02
mm). Este cea mai veche şi simplă metodă de reglare, fiind utilizată în mod frecvent la
realizarea filetelor cu pas mic (p < 2,5mm), pe strungurile normale.
Ambele tăişuri ale cuţitului sunt solicitate în mod egal, motiv pentru care geometria
funcţională a acestora trebuie să fie identică. Ca urmare, şi uzarea tăişurilor este similară pe
cele două flancuri, iar componenta axială a forţei de aşchiere (ce acţionează asupra sculei)
este teoretic nulă. Totuşi, forţele ce acţionează asupra flancurilor filetului sunt mari, în primul
rând datorită aşchierii complexe din zona vârfului cuţitului; va rezulta o aşchie cu secţiunea
în V, greu de spiralat şi de controlat – ca direcţie de evacuare.

Iulian ROMANESCU  ian 2016

Page 10 of 24 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

Fig. 7.33. Moduri de realizare a avansului de reglare la strunjirea filetelor triunghiulare: (a) – avans
radial; (b) – avans de flanc; (c) – avans de flanc modificat; (d) – avans de flanc alternativ [Seco]

Temperatura în zona de lucru este ridicată, influenţând negativ durabilitatea sculei.

Prezintă risc de apariţie a vibraţiilor, în special la paşi mari.
Aplicată iniţial la strunjirea cu cuţite monobloc din oţel de scule şi oţel rapid, apoi la
cuţitele cu plăcuţe dure brazate – la care posibilităţile de obţinere a unghiului de degajare
recomandat pentru cele două tăişuri sunt limitate 3 – metoda a fost extinsă la utilizarea
plăcuţelor dure amovibile, la care a fost posibilă optimizarea geometriei tăişurilor. Spre
exemplu, plăcuţele dure cu geometria de tip A de la Sandvik, ori de tip S-A2 de la Seco (v.
fig. 7.31) asigură unghiuri de degajare pozitive pe ambele tăişuri, iar forma complexă a
suprafeţei de degajare a plăcuţelor cu geometria de tip C de la Sandvik asigură fragmentarea
uşoară a aşchiilor.
Radial infeed
The most commonly-used infeed method and the only one possible on many non-CNC lathes.
• Produces a stiff, V-shaped chip, which is difficult to form
• Insert wear is even on both flanks
• Suitable for fine pitches
• Insert tip is exposed to high temperatures, restricting the possible infeed depth
• Risk of vibration and poor chip control in large pitches
Inconvenientele avansului de reglare radial au fost rezolvate prin aplicarea avansului
de flanc.
 Avansul de flanc (uniflanc) (v. fig. 7.31b) are în vedere deplasarea intermitentă a cuţitului
în lungul unui flanc al filetului.
Precizia direcţiei de deplasare a cuţitului faţă de direcţia radială (la unghiul de 30º
pentru filetul metric şi 27,5º pentru filetul Witworth) este asigurată în cazul strungului normal
de rotirea şi fixarea săniuţei longitudinale la unghiul respectiv, avansul de reglare fiind obţinut
de la şurubul săniuţei longitudinale.
Metoda se aplică la degroşarea filetelor4 şi este foarte eficientă în cazul paşilor mari.
Ea prezintă multe avantaje faţă de metoda avansului radial:

3
Pentru a tăia în condiţii similare, cele două tăişuri ale cuţitelor monobloc de filetat se ascut la unghiul
de degajare zero.
4
La finisare trebuie prelucrate simultan ambele flancuri ale filetului, prin metoda avansului radial.
BGS  Cap.7  § 7.4
 Cap. 07  Prelucrarea filetelor  § 7.4. Procedee de realizare a filetelor Page 11 of 24

 aşchia se formează şi se ghidează mult mai uşor, deoarece la operaţie participă un singur
tăiş, procesul apropiindu-se de aşchierea liberă;
 numărul de treceri este mai mic (pentru un acelaşi adaos total de prelucrare). Avansul de
reglare este cuprins în intervalul 0,1 ÷ 0,7 mm şi poate fi constant sau descrescător.
 în pofida unei aşchii de grosime mai mare, aşchia se formează mai uşor, căldura de aşchiere
este mai mică, iar riscul de deformare a filetului este diminuat;
 cuţitele monobloc pot fi ascuţite cu respectarea unghiurilor recomandate (în funcţie de
materialul prelucrat şi mediul de aşchiere folosit). Astfel, va fi realizată geometria optimă
pentru tăişul activ (un unghi de degajare pozitiv sau negativ), în detrimentul tăişului inactiv,
care nu va fi în contact cu materialul datorită unghiului la vârf al cuţitului mai mic cu câteva
grade decât unghiul de profil al filetului (fig. 7.34b).

a b
Fig. 7.34. Parametrii geometrici ai cuţitului utilizat la strunjirea filetului metric prin metoda
avansului radial (a) şi metoda avansului de flanc (b) [Granovski-]

 Avansul de flanc modificat

Metoda avansului de flanc modificat reprezintă o perfecţionare/îmbunătăţire a metodei
avansului de flanc. Principiul de lucru şi de reglare este similar avansului de flanc, cu
deosebirea că direcţia de avans se abate cu un unghi de 1 ÷ 5º de la direcţia flancului filetului
(fig. 7.33c).
Metoda se aplică la utilizarea plăcuţelor dure amovibile – ce au unghiul la vârf identic
cu unghiul de profil al filetului – şi are ca scop evitarea frecării tăişului pasiv de flancul în
lungul căruia s-ar deplasa dintele aşchietor.
Procedeul este foarte eficient la strunjirea filetelor cu pas mare şi în scopul evitării
vibraţiilor.
Unghiul de deviere de la direcţia flancului se recomandă a fi de 3 ÷ 5º (fig. 7.35) în
cazul utilizării plăcuţelor cu suprafaţa de degajare plană (geometrie tip F – Sandvik-Coromant
sau tip S-FA, ori M – de la Seco) şi a plăcuţelor cu suprafaţă de degajare optimizată de tip A
– de la Sandvik-Coromant, ori S-A2 – de la Seco (v. fig. 7.31). Pentru plăcuţele cu praguri de
fragmentare pe faţă de degajare (geometria de tip C de la Sandvik) unghiul de deviere se
micşoreaza la 1º.

Iulian ROMANESCU  ian 2016

Page 12 of 24 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

Fig. 7.35. Unghiul de deviere a direcţiei avansului de reglare şi alegerea direcţiei de degajare a
aşchiilor [Sandvik-Coromant]

Modified flank infeed

Has many advantages over radial infeed, and most CNC machines are pre-programmed for this method which is
modified (angled) slightly to avoid the insert edge rubbing on the component surface.
• Recommended for all operations and insert types
• Chip is easier to form or guide, compared to radial infeed
• Chip is thicker but generated only on one side of the insert, making it easier to cut
• Fewer passes than for radial infeed, as less heat is transferred to the insert
• Can be used on both flanks of the thread (opposite flanking) to steer {a direcţiona / a ghida} the chip in best direction
• For larger threads, and to eliminate vibration problems
• Use 3-5° infeed angle for A- and F-geometries
• An infeed angle of 1° should be used for C-geometry.

 Avansul de flanc alternativ

Metoda avansului de reglare alternativ în lungul flancurilor filetului (v. fig. 7.33d) este
aplicabilă cuţitelor cu plăcuţă dură amovibilă, pe maşinile-unelte cu comandă numerică5. Este
considerată ca primă alegere pentru filetele cu pasul mare (peste 5 mm), dar se aplică şi la
paşii mici.
Principalul avantaj al metodei – comparativ cu avansul uniflanc sau uniflanc modificat
– îl reprezintă utilizarea “echilibrată” a ambelor tăişuri ale plăcuţei aşchietoare, cu efecte
benefice asupra durabilităţii sculei.
Firma Sandvik-Coromant recomandă folosirea plăcuţelor cu geometrie de tip A sau F.
Incremental infeed - for pitches larger than 5 mm (5 t.p.i.)
This infeed type is the first choice for larger thread profiles.
• Even insert wear and long tool life
• A- and F-geometries should be used
• Special CNC machine program is required

 Recomandări pentru alegerea metodei de filetare

 Modul de formare, detaşare şi evacuare a aşchiilor în procesul de strunjire a filetelor poate
ridica probleme, în special în cadrul proceselor de lucru automatizate şi a celor fără
supraveghere permanentă. Aşchiile pot fi antrenate de dispozitivul de prindere a piesei sau se
pot înfăşura pe dispozitivul port-sculă, provocând blocaje, pierdere de productivitate şi chiar
daune. Pentru evitarea acestor neplăceri şi pentru cel mai bun control al modului de evacuare
a aşchiilor, firma Sandvik-Coromant recomandă utilizarea metodei avansului de flanc
modificat, simultan cu plăcuţele dure cu geometrie tip C (de control al aşchiei).
Successful chip control in thread turning
Threading can present problems in machines where there is limited supervision. Chips can get trapped in chucks, often
resulting in tool damage and lost machining time.

5
Deplasarea alternativă cu precizie a dintelui aşchietor în lungul flancurilor dintelui necesită un
program special, realizabil numai pe maşini CNC.
BGS  Cap.7  § 7.4
 Cap. 07  Prelucrarea filetelor  § 7.4. Procedee de realizare a filetelor Page 13 of 24
To avoid these problems and achieve the best possible chip control, use modified-flank infeed, together with a C-
geometry (chip-control) insert.
La aplicarea acestui procedeu, plăcuţa aşchietoare poate aşchia folosind alternativ ambele
tăişuri (v. fig. 7.35), aşchiile deplasându-se pe direcţii controlate. Aceasta asigură o prelucrare
sigură, fără opriri neplanificate/accidentale.
Opposite flank infeed
With this infeed type, the insert can cut using both flanks (opposite flanking) meaning that the chip can be steered in the
right direction.
This helps to ensure continuous, trouble-free machining, free from unplanned stoppages.
 Mărimea avansului de reglare la fiecare trecere poate fi descrescător sau constant.
 Avansul descrescător – determinat în ideea menţinerii constante a secţiunii de aşchie
nedetaşată – reprezintă prima alegere, frecvent aplicată. La prima trecere avansul de reglare
va fi maxim, scăzând astfel ca încărcarea dintelui aşchietor să fie aproximativ constantă.
Ultima trecere se va face cu valoarea 0,05 ÷ 0,07 mm.
 Avansul de reglare constant – indiferent de numărul de treceri – implică o productivitate
mai mică, deoarece conduce la creşterea numărului de treceri. Este mai solicitant pentru
plăcuţa aşchietoare, dar poate îmbunătăţi controlul aşchiilor.
Nu se recomandă a fi aplicat pentru paşi mai mari ca 1,5 mm.
Infeed depths per pass
Decreasing depth per pass (constant chip area)
• First choice, most common • First pass is deepest • More ‘balanced’ chip area • Even load on insert
• Last pass 0.07 mm (.003 inch)
Constant depth per pass
• Each pass is of equal depth, regardless of number of passes • More demanding on the insert
• Can improve chip control • Increases the required number of passes
• Should not be used for pitches larger than 1.5 mm or 16 t.p.i. • A less productive method
 Strungurile CNC sunt echipate cu cicluri de filetare, în care pasul, adâncimea filetului sau
numărul de începuturi poate fi setat diferenţiat – inclusiv prima şi ultima trecere.
 Ca ultimă trecere, firma Sandvik-Coromant recomandă a se evita trecerea în gol (trecere cu
avans de reglare zero); se consideră mai propice respectarea ciclului de valori recomandat,
care asigură o calitate superioară a filetului şi durabilitate mai bună a sculei.
CNC lathes are equipped with dedicated threading cycles, where pitch, thread depth and number of passes can be set in
different ways – including the first and last passes.
For the last pass, we strongly recommend against using a spring pass (a cut without radial cutting depth). It is more
beneficial to use the recommended infeed cycles to ensure better thread quality and longer insert tool life.
 Marimea avansului de reglare recomandat pentru diferiţi paşi este prezentat în tabelul de
mai jos. Aceste valori sunt recomandate ca valori de pornire/orientative – cel mai potrivit
număr de treceri trebuie determinat prin teste.
 Trebuie evitate avansurile de reglare mai mici de 0,05 mm.
 Pentru plăcuţele dure din nitrură cubică de bor (NCB) avansul nu trebuie să depăşească
0,10 ÷ 0,12 mm.
 Pentru plăcuţele multipunct este esenţială folosirea valorilor recomandate pentru avansul de
reglare.
Number of passes and size of infeed per pass
The recommended depths of cut for the different passes are shown in the table below.
• These are recommended as starting values - the most suitable number of passes must be determined by trial and error.
• Infeeds of less than 0.05 mm (0.002 inch) should be avoided
• For Cubic Boron Nitride-tipped inserts, infeed should not exceed 0.10-0.12 mm (.004-.005 inch)
• For multi-point inserts, it is essential that the correct infeed recommendations are used
 Modul de alegere al suportului port-sculă depinde mai mulţi factori, precum: tipul de maşină
şi condiţiile de lucru; suportul port-sculă existent; sensul elicei filetului – pe stânga sau pe
dreapta; cerinţele de control al modului de evacuare a aşchilor.
The choice of tool holder used in a threading operation is influenced by many factors:
• Component shape • Tool availability • Machine type and condition • Chip control requirements
• Hand of thread • Tool holder choice
 În multe operaţii de prelucrare este utilă folosirea unor portscule aşezate «cu capul în jos»,
pentru evacuarea facilă a aşchiilor. Suporţii cu cap decalat sunt special concepuţi pentru

Iulian ROMANESCU  ian 2016

Page 14 of 24 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

filetarea inversată (de sus în jos) (fig. 7.36) şi permit aducerea uşoară la centru a vârfului
aşchietor, fără modificarea sistemului de fixare în turela maşinii.
Upside-down tool holders
In many operations, it is beneficial to use a tool holder in an upside-down position, to help remove chips more effectively.
Drop-head tool holders are specially developed for threading upside-down and allow the correct center height to be
maintained, without having to change the clamping in the turret.
Conventional tool holder (right-hand) Drop-head tool holder (right-hand)

a b
Fig. 7.36. Poziţionarea portsculei convenţionale (a) şi a celei cu cap decalat/inversat (b) în
raport cu axa de rotaţie a semifabricatului [Sandvik-Coromant]

 Modul în care se combină sensul de înfăşurare a elicei filetului cu sensul de rotire a

semifabricatului, poziţia sculei aşchietoare, ori sensul mişcării de avans diferenţiază schema
efectivă de lucru (fig. 7.37). Semifabricatul se poate roti în sensul acelor de ceasornic sau
invers, cuţitul poate efectua mişcarea de avans spre dispozitivul de fixare al piesei sau în sens
opus, iar dintele aşchietor poate fi utilizat în poziţie normală (v. fig. 7.36a) sau în poziţie
inversată (v. fig. 7.36b) – poziţie eficientă pentru îndepărtarea aşchiilor [S-C].
Folosind cuţite pe mâna dreaptă pentru filete cu elicea pe stânga (sau vice-versa) se
realizează economii importante, prin reducerea inventarului de scule (v. figurile 7.37a3, b3 şi
b4). În schimb, trebuie utilizate plăcuţe suport (de sprijin) negative {cu unghi negativ ???} şi
trebuie avut în vedere riscul de deplasare a plăcuţei aşchietoare, în special la intrarea şi ieşirea
din material. [S-C]
Thread turning methods
A thread can be produced in a number of ways. The spindle can rotate clockwise or counterclockwise, with the tool fed
towards or away from the chuck. The thread turning tool can also be used in the normal or upside-down position (the
latter helps to remove chips).
Working away from the chuck
Using right-hand tools for left-hand threads (and vice-versa) enables cost savings through tool inventory reduction (a
negative shim must be used). Care must be taken due to the risk of insert movement, particularly at the beginning of the
thread.
 Filetarea interioară este mai dificilă decât cea exterioară, din cauza spaţiului restrâns de
evacuare a aşchiilor şi rigidităţii limitate a sculei utilizate.
Evacuarea aşchiilor, îndeosebi din găurile înfundate, este uşurată la utilizarea sculelor
pe mâna stângă – la filetele cu elicea pe dreapta şi a celor pe mâna dreaptă – la filetele pe
stânga (metoda de filetare prin tragere). Simultan, se recomandă folosirea metodei de avans
modificat pe flanc, care generează aşchii spiralate, uşor de condus spre spre exteriorul găurii.
Modul de alegere a barei de alezat are, de asemenea, o importantă influenţă asupra
eficacităţii filetării interioare. Firma Sandvik-Coromant produce 3 tipuri de bare port-cuţit
destinate filetării interioare, ce se adoptă în funcţie de lungimea în consolă şi nivelul de
rigiditate impus:

BGS  Cap.7  § 7.4

 Cap. 07  Prelucrarea filetelor  § 7.4. Procedee de realizare a filetelor Page 15 of 24

 bare de alezare din oţel – pentru lungimi în consolă de maximum 2 ÷ 3 ori mai mari decât
diametrul găurii;
 bare amortizoare din oţel – pentru lungimi în consolă până la de 5 ori diametrul găurii;
 bare de alezare din carburi – pentru lungimi maxime de 5 ÷ 7 ori diametrul găurii.

Fig. 7.37. Combinaţii între sensul şi poziţia sculei aşchietoare cu sensul elicei filetului, la
strunjirea filetului exterior şi interior [Sandvik-Coromant]

Săgeata/devierea vârfului barei în timpul prelucrării filetului este influenţată de

materialul şi diametrul barei, de lungimea în consolă a acesteia şi de mărimea forţelor de
aşchiere.
Lungimea minimă de fixare a barei în suportul port-sculă (prin intermediul unui
manşon sau bucşă) este de 4 ori diametrul (fig. 7.38).
Internal threading is more demanding than external threading, due to the increased need to evacuate chips effectively.
Chip evacuation, especially in blind holes, is helped by using lefthand tools for right-hand threads and vice versa (pull-
threading). However, this also creates the greatest risk of insert movement.
Modified flank infeed should always be used to generate a spiral chip, which is easy to guide towards the entry of the
bore.
Boring bar selection also has a strong influence on the effectiveness of internal threading. Three main bar types can be
used for internal threading, depending on the length of overhang={lungimea în consolă} and level of stability required.
• Steel boring bars - maximum 2-3 x bore diameter overhang

Iulian ROMANESCU  ian 2016

Page 16 of 24 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

• Steel dampened boring bars - maximum 5 x bore diameter overhang

• Carbide boring bars - maximum 5-7 x bore diameter overhang
Boring bar deflection is influenced by the boring bar material, diameter, overhang and cutting forces. The recommended
clamping length in a boring bar holder with a sleeve is 4 x bar diameter dmm.

Fig. 7.38. Modul de fixare în suportul port-sculă a barei de alezare pentru

filetarea interioară [Sandvik-Coromant]

 Unghiurile de poziţie ale dintelui aşchietor

La filetarea cu plăcuţe dure amovibile, îndeosebi când este aplicată – pentru realizarea
avansului de reglare – metoda avansului radial, metoda avansului de flanc alternativ, ori
avansul de flanc modificat, trebuie respectată poziţia corectă a dintelui aşchietor faţă de
semifabricat, ceea ce impune ca:
 vârful plăcuţei să fie la înălţimea centrului piesei (să fie conţinut în planul de bază, plan ce
conţine axa semifabricatului);
 planul descris de muchia aşchietoare trebuie să fie perpendicular pe elice, drept pentru care
acesta trebuie să fie înclinat faţă de direcţia de avans cu un unghi φ egal cu unghiul elicei β.
Astfel, unghiul de degajare constructiv γx (din planul secant [SX]) al tăişului poziţionat spre
sensul avansului longitudinal va fi egal cu unghiul φ, dar va avea semnul opus (fig. 7.39);
 cele două tăişuri ale plăcuţei dure trebuie să prezinte aceeaşi geometrie funcţională, motiv
pentru care unghiurile de aşezare funcţionale αxf1 şi αxf2 trebuie să fie egale (v. fig. 7.39);
 unghiul de aşezare radial αy, la nivelul vârfului cuţitului, este asigurat pozitiv prin geometria
plăcuţei aşchietoare şi/sau geometria locaşului din corpul sculei.

Fig. 7.39. Unghiurile funcţionale rezultate la înclinarea plăcuţei dure în procesul

de strunjire a filetului [Seco]

Pentru a înţelege mai bine importanţa acestor unghiuri – dependente teoretic de unghiul
de înclinare al elicei – şi modul de materializare a lor, se va considera un cuţit prismatic pentru

BGS  Cap.7  § 7.4

 Cap. 07  Prelucrarea filetelor  § 7.4. Procedee de realizare a filetelor Page 17 of 24

filetare exterioară, conceput recent şi realizat de firma Sandvik-Coromant, ce face parte din
gama sculelor CoroThread 266 (fig. 7.40).
Cuţitul este format dintr-un corp 1 de formă prismatică, iar la partea activă prezintă un
locaş, în care se montează o plăcuţă aşchietoare schimbabilă 2, prin intermediul unei plăcuţe
suport 3. Noutatea prezentată de această soluţie tehnică constă în suprafaţa de contact dintre
plăcuţa aşchietoare şi cea de sprijin, precum şi în modul de poziţionare a plăcuţei de sprijin
în locaş, conferind plăcuţei de filetare o poziţionare rapidă, precisă şi repetabilă6, precum şi o
rigiditate deosebită la eforturile de aşchiere variabile.
Plăcuţa suport 3 este fixată în corpul sculei cu un şurub lateral 4, ce presează plăcuţa
pe peretele posterior a1 al locaşului (care preia cea mai mare parte a efortului de aşchiere) şi
pe umărul interior a2 (zona albastră din fig. 7.40)

Fig. 7.40. Elementele constructive ale cuţitului de filetare CoroThreadTM 266/LFG

[după Sandvik-Coromant]

Plăcuţa de filetare 2 are 3 dinţi şi, corespunzător acestora, 3 canale c pe partea

inferioară (câte unul pentru fiecare dinte), care se îmbină cu un ghidaj convex de stabilitate b
de pe faţa superioară a plăcuţei suport 3. Fixarea plăcuţei aşchietoare şi a plăcuţei de sprijin
în corpul cuţitului se realizează simultan cu un şurub cu cap conic 5.
Încărcarea dinamică laterală şi radială de la nivelul dintelui aşchietor este preluată de
ghidajul de stabilitate b de pe plăcuţa suport şi de peretele posterior a3 (în prelungirea
suprafeţei a1) al locaşului din corpul 1 (zona roşie din fig. 7.40).
Având în vedere construcţia şi geometria plăcuţelor dure, unică pentru acelaşi tip şi
dimensiuni de filet (geometria plăcuţei aşchietoare nu depinde de unghiul de înclinare al elicei
filetului de obţinut), modul de obţinere a unghiului de degajare γx şi a celor de aşezare αxf1 şi
αxf2, pentru fiecare caz practic, a fost soluţionat prin înclinarea diferită a plăcuţei dure, datorată
geometriei plăcuţei de sprijin. Astfel, pentru un filet de profil şi de pas dat, dar pentru un
domeniu foarte larg de variaţie a diametrului, se poate utiliza un singur corp de cuţit şi o

6
Poziţionarea plăcuţei aşchietoare se face cu o precizie axială de ±0,01mm şi radială de ±0,05mm.
Iulian ROMANESCU  ian 2016
Page 18 of 24 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

singură dimensiune de plăcuţă aşchietoare. Singurul element component din construcţia sculei
care ţine seama de diametrul semifabricatului (deci de valoarea unghiului elicei β) este plăcuţa
de sprijin/suport, care impune, prin construcţia ei, înclinarea plăcuţei dure (fig. 7.41). Chiar
dacă, din punct de vedere teoretic, înclinarea suprafeţei de contact cu plăcuţa aşchietoare ar
trebui să fie identică cu unghiul elicei de obţinut, constructorul oferă un număr restrâns de
plăcuţe, cu unghiuri de înclinare φ din grad în grad, acoperind domeniul –2 ÷ +4º; eroarea
rezultată prin necorespondenţa perfectă dintre unghiul φ al plăcuţei suport adoptate şi unghiul
β al elicei de realizat este neglijabilă. Cataloagele şi programele de calculator oferite de firma
producătoare (în acest caz Sandvik-Coromant) conţin grafice pentru stabilirea rapidă – în
funcţie de pas şi de diametrul de prelucrat – a unghiului de înclinare φ şi a codului plăcuţei
suport (fig. 7.42).

Fig. 7.41. Geometria plăcuţelor de sprijin din construcţia cuţitului de filetare CoroThreadTM 266
pentru înclinarea laterală a plăcuţei aşchietoare [după Sandvik-Coromant]

Unghiul de înclinare laterală a plăcuţei aşchietoare se poate determina prin calcul, în

funcţie de diametrul nominal al filetului (d2) şi pasul p al elicei, cu relaţia (7.30):
𝑝
𝜑 = 𝛽 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ( ) (7.30)
𝑑2 × 𝜋
 Soluţia constructivă de înclinare laterală a plăcuţei aşchietoare prin utilizarea unui set de
plăcuţe suport este aplicată şi de alte firme constructoare de scule aşchietoare.
Astfel, compania SECO produce cuţite şi capete de filetat (fig.7.42) cu plăcuţe aşchietoare cu
3 dinţi, poziţionate pe plăcuţe suport şi fixate cu bride (fig. 7.42a, b, c), dar şi portscule la care
fixarea plăcuţelor (cu şuruburi centrale) se face direct în corpul sculei (fig. 7.42d). La tipurile
constructive cu bride de fixare, în alegerea unghiului lateral de înclinare φ = – 2º ÷ +5º – deci
la alegerea plăcuţelor suport – se ţine seama nu numai de mărimea pasului şi diametrul
filetului, cât şi de sensul avansului longitudinal: spre dispozitivul universal de prindere sau în
sens opus.
Cuţitele cu plăcuţa aşchietoare fixată direct în corpul sculei (sunt destinate strunjirii
interioare a filetelor de diametru mic) au o înclinare unică de φ = 2º şi se utilizează numai cu
avansul de lucru spre dispozitivul universal.

BGS  Cap.7  § 7.4

 Cap. 07  Prelucrarea filetelor  § 7.4. Procedee de realizare a filetelor Page 19 of 24

Fig. 7.42. Grafic pentru alegerea unghiului de înclinare φ a plăcuţei suport din
componenţa cuţitului de filetare CoroThreadTM 266 [după Sandvik-Coromant]

Fig. 7.43. Port-scule produse de firma SECO: (a) – cuţit prismatic cu prindere de tip C (cu bridă)
pentru filetare exterioară; (b) – cap de filetare exterioară cu prindere de tip C; (c) – cuţit cu prindere
de tip C (cu bridă) pentru filetare interioară; (d) – cuţit cu fixare de tip S (cu şurub) pentru filetarea
interioară a găurilor de diametru mic [Seco-11]

 Sortimente de plăcuţe aşchietoare pentru sistemul de fixare CoroThread 266

 vezi fisierul pdf. descarcat de pe site Sandvik,
Pentru port-sculele de tip CoroThread 266 se produc plăcuţe aşchietoare amovibile de
diferite dimensiuni, pentru profile diferite de filet, cu 3 tipuri de geometrie a părţii active (A,
F şi C) şi în 2 clase/calităţi de materiale (tab. 7.1).

Iulian ROMANESCU  ian 2016

Page 20 of 24 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

Clasa GC1125 este realizată pentru filetarea oţelului şi a fontei şi prezintă o înaltă
rezistenţă la uzare. Poate fi utilizată şi la prelucrarea materialelor de tip ISO-M, ISO-N şi ISO-
S (fig. 7. 44)v. catalog Sandvik-09sc/pag. C2
Clasa GC1135 a fost optimizată pentru filetarea oţelului inoxidabil şi a HRSA şi
constituie prima alegere pentru geometria ascuţită (de tip F). Prezintă duritate ridicată şi
muchii sigure. este aplicabilă şi la materiale de tip ISO-P şi ISO-K.
GC1125
GC1135 Optimized for stainless steel and HRSA and the best choice for sharp geometries, with high toughness and
safe edges. Can also be applied in ISO P and -K materials.

Tab. 7.1. Profile de plăcuţe aşchietoare destinate suporţilor de filetare model CoroThread 266

BGS  Cap.7  § 7.4

 Cap. 07  Prelucrarea filetelor  § 7.4. Procedee de realizare a filetelor Page 21 of 24

 Seria de suporţi CoroThread 266 cuprinde:

 suporţi ??? Coromant Capto®;
 corpuri port-plăcuţă cu coadă prismatică (până la 40x40 mm / 1½ ţoli);
 bare cilindrice de alezare pentru utilizarea sistemului Easyfix;
 bare cilindrice de alezare cu aplatizări (până la 50 mm / 2 ţoli);
 bare de alezare din carbură;
 capete de aşchiere CoroTurn® SL, pentru interior şi exterior (până la 40 mm / 1 ½ ţoli);
 sisteme SL cu schimbare rapidă, pentru interior;
 suporţi pentru prelucrarea pieselor mici (până la 16x16 mm / ¾ ţoli);
 suporţi scurţi pentru sistemul de fixare QSTM (până la 16x16 mm / ¾ ţoli)
 {cartridges for built-in tools}

Fig. 7.44. Alegerea calităţii materialului aşchietor pentru filetarea cu scule din sistemul
CoroThread 266, produs de firma Sandvik-Coromant. Materialul aşchietor este destinat prelucrării:
 ISO P: oţel (nealiat, slab aliat, înalt aliat, turnat);  ISO M: oţel inoxidabil;
 ISO K: fontă (maleabilă, cenuşie, cu grafit nodular);  ISO N: metale neferoase (aliaje din
aluminiu şi cupru);  ISO S: superaliaje termorezistente;  ISO H: material călit (oţel dur şi
extradur, fontă călită) [Sandvik-Coromant-15]

 detalii si completări la pag 53 din ^^^Sandvick_Threading Application guide_C-2920-

031.pdf

Aici pot fi introduse şi alte tipuri de cuţite şi scule aşchietoare pentru strunjirea
filetelor: de la Sandvik-Coromant (vezi catalogul descarcat de pe site in format pdf.),
catalogul SECO si altele. Ele pot fi grupate pe tipuri de plăcuţe sau pe tipuri de sisteme de
prindere. La fiecare trebuie explicată construcţia, tipul de plăcuţă utilizată, tipul materialului
aşchietor, materialul de prelucrat etc.
 Calitate/clasă/categorie {grade} de material aşchietor pt. plăcuţe
 Strunjirea filetelor cu profil trapezoidal

Prelucrarea prin strunjire a filetului trapezoidal presupune utilizarea lanţului cinematic

de filetare şi aplicarea metodei avansului radial la fiecare trecere a cuţitului.
Având în vedere profilul filetului trapezoidal şi adaosul mare ce trebuie îndepărtat, se
recomandă – în special la profilele adânci şi cu pasul mare – ca filetarea să fie realizată în
două etape (fig. 7.45):

Iulian ROMANESCU  ian 2016

Page 22 of 24 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

1. degroşarea – pentru îndepărtarea celei mai mari cantităţi din adaos – să se facă (prin mai
multe treceri) cu un cuţit lat (cu profil dreptunghiular), de lăţime apropiată lăţimii golului la
fundul filetului;
2. finisarea – pentru definirea profilului şi finisarea-calibrarea acestuia – să se realizeze (prin
mai multe treceri) cu un cuţit având profilul filetului.

[Pankine-..]
[Arshinov-..]
[Pankine-..]
Fig. 7.45. Strunjirea filetului trapezoidal cu două cuţite (a): (1 – cuţit pentru degroşarea adaosului
central; 2 – cuţit de finisare a profilului) şi poziţia dintelui aşchietor în timpul prelucrării (b)

. Executarea filetelor cu profil dreptunghiular.. …. 31

3.2.2.4 Executarea filetelor modul, diametral si circular Pitch ………… 32
3.2.2.5. Executarea filetelor conice…………………….. 34

7.4.2. Filetarea cu cuţit pieptene



^F01^Metode Executie Filete.doc

^F02w^Procedee Filetare_Site.doc
^F03w^Tehnologia de prelucrare a filetelor.doc
^F04w^www_RegieLive_ro^Cap 3_Metode de Filetare.doc
^F06^Scule Filetare.doc

7.2. Filetarea cu cuţitul

7.3. Filetarea în vârtej
7.4. Filetarea cu capete de filetat
7.5. Frezarea filetelor
7.6. Filetarea cu tarodul

BGS  Cap.7  § 7.4

 Cap. 07  Prelucrarea filetelor  § 7.4. Procedee de realizare a filetelor Page 23 of 24

7.7. Filetarea cu filiera

7.8. Rularea filetelor
7.9. Rectificarea filetelor


Capitolul 3 – METODE DE FILETARE…………………….. 23

3.1 PREGǍTIREA PIESELOR PENTRU FILETARE…............ 23

3.2 METODE DE PRELUCRARE PRIN ASCHIERE A

FILETELOR…………………………………………………………. 25
3.2.1. FILETAREA CU FILIERǍ ŞI CU TARODUL
PE STRUNG…………………………………………………………25
3.2.2. FILETAREA CU CUTITE……………………………… 26
3.2.2.1. Executarea filetelor cu profil triunghiular…… 29
3.2.2.2. Executarea filetelor cu profil trapezoidal…… 31
3.2.2.3. Executarea filetelor cu profil dreptunghiular.. …. 31
3.2.2.4 Executarea filetelor modul, diametral si
circular Pitch ……………………………………………….. 32
3.2.2.5. Executarea filetelor conice…………………….. 34
3.3. EXECUTAREA FILETELOR PRIN FREZARE……………. 34
3.4. PRELUCRAREA FILETELOR PRIN RECTIFICARE……. 36
3.5 FILETAREA INTERIOARǍ MANUALǍ…………………….. 38
3.6 FILETAREA EXTERIOARǍ MANUALǍ……………………. 39
3.7 FILETAREA MECANIZATǍ SI FILETAREA MECANICǍ… 40
3.8 RǍCIREA ŞI UNGEREA ÎN TIMPUL FILETǍRII………….. 41
3.9 FILETAREA CU FILIERA ŞI CU TARODUL PE STRUNG.. 41
3.10 EXECUTAREA FILETELOR CONICE................ .............. 42
3.10.1 FILETAREA CONICǍ.............................................. 43
3.11 MǍSURI DE PROTECŢIA MUNCII…………………………. 43

Iulian ROMANESCU  ian 2016

Page 24 of 24 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

a b
Fig. 7.2. Sensul elicei: (a) – pe dreapta; (b) – pe stânga

BGS  Cap.7  § 7.4