Cap. 07  Prelucrarea filetelor / §7.1. Gener. supraf. elico. §7.2.

Tipuri filete Page 1 of 8

Prelucrarea filetelor / Filetarea / Gener. filetelor (supr. elicoidale)

7.1. Generarea suprafeţelor elicoidale

7.1.1. Filetul. Caracteristicile filetului
Filetul, aparţinând clasei suprafeţelor compuse semideschise, este un canal elicoidal
realizat pe exteriorul sau la interiorul unei suprafeţe de revoluţie cilindrică, conică sau
globoidală.(fig. 7.1.). Rolul acestuia este de a forma asamblări demontabile sau mecanisme
de cuplare, prin care se transmite şi se transformă mişcarea de rotaţie în deplasare liniară sau
invers şi prin care se obţine o amplificare a efortului de deplasare .
În afara filetului propriu-zis, suprafeţele elicoidale sunt utilizate şi în alte scopuri:
canalele elicoidale ale unor scule (burgie, tarozi, freze); melcii din angrenajele melcate; roţile
dinţate cu dinţi elicoidali (înclinaţi).

a b c
Fig. 7.1. Forma elicei: (a) – cilindrică; (b) – conică; (c) – globoidală

Filetul se generează/rezultă prin deplasarea unei curbe generatoare Γ (de formă

triunghiulară, pătrată, trapezoidală, în arc de cerc etc.), pe o curbă directoare Δ, în formă de
elice.

 Caracteristicile geometrice ale filetului

 În caracterizarea geometriei directoarei elicoidale intervin în primul rând parametrii
suprafeţei de revoluţie. Astfel, la elicea cilindrică (v. fig. 7.1a) un prim parametru este raza r
a cilindrului. În cazul elicei conice, parametrii care intervin sunt fie raza r şi înălţimea h, fie
semiunghiul δ al conului (v. fig. 7.1b)
 A doua caracteristică a suprafeţei elicoidale este pasul elicei pE, ce corespunde distanţei
dintre două spire consecutive ale elicei, măsurată pe generatoare (fig. 7.2). Pasul elicei se
numeşte şi pas axial pa, deoarece este conţinut într-un plan care include axa elicei. Într-un
plan normal pe elice distanţa dintre două spire consecutive este denumită pas normal pn.
În funcţie de sensul elicei se defineşte filetul pe dreapta sau pe stânga. Filetul este pe
dreapta atunci când respectă regula burghiului drept sau a tirbuşonului; altfel spus, atunci
când, prin rotire spre dreapta (în sensul acelor de ceasornic), piesa filetată se îndepărtează de
observator (v. fig. 7.2a).
 Înclinarea elicei este determinată de unghiul φ dintre tangenta la elice şi generatoarea
suprafeţei (v. fig. 7.2).

Iulian ROMANESCU  ian 2016

Page 2 of 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

a b
Fig. 7.2. Sensul elicei: (a) – pe dreapta; (b) – pe stânga

În cazul filetelor înclinarea este caracterizată de unghiul de înclinare a elicei α, măsurat

între tangenta la elice şi normala pe generatoare.
 Filetul poate avea unul sau mai multe începuturi, adică una sau mai multe elice identice şi
echidistante (fig. 7.3) În acest caz se face deosebire între pasul filetului p, ca distanţă între
două elice alăturate1 şi pasul elicei pE.
Între pasul elicei şi pasul filetului există relaţia:
𝑝𝐸 = 𝑘 ∙ 𝑝 (7.1)
în care s-a notat cu k numărul de începuturi.
În tehnică se întâlneşte şi filetul cu pas variabil (fig. 7.4) – îndeosebi la unele şuruburi
transportoare, caz în care el poate fi exprimat în funcţie de un parametru λ – impus după o
anumită lege [Bot-77]:
𝑝 = (1 ± 𝜆) ∙ 𝑝0 (7.2)

Fig. 7.3. Filetul cu mai multe începuturi Fig. 7.4. Filetul cu pas variabil

 Geometria elicei
 Pentru o elice cilindrică, considerată într-un sistem triortogonal Oxyz în care axa elicei
coincide cu axa Oz (fig. 7.5), ecuaţiile parametrice sunt de forma:
𝑥 = 𝑟 𝑐𝑜𝑠𝜃
{ 𝑦 = 𝑟 𝑠𝑖𝑛𝜃 (7.3)
𝑧 = 𝜃𝑟 𝑡𝑔𝛼

1
În cazul roţilor dinţate, distanţa este denumită pasul danturii.
Iulian ROMANESCU  ian 2016
 Cap. 07  Prelucrarea filetelor / §7.1. Gener. supraf. elico. §7.2. Tipuri filete Page 3 of 8

în care r este raza cilindrului, α este unghiul de înclinare a elicei, iar θ este unghiul de poziţie
instantanee a punctului M, exprimat în radiani.
Prin desfăşurarea cilindrului într-un plan paralel cu Oxz, după secţionarea pe
generatoarea AB, se observă coordonatele punctului M şi modul de stabilire a expresiei lui z.
Pentru un unghi θ egal cu 2π radiani, z devine egal cu pasul elicei, ceea ce permite stabilirea
unei expresii generale, definitorii, pentru elicea cilindrică:
𝑝𝐸 = 2𝜋𝑟 𝑡𝑔𝛼 (7.4)

Fig. 7.5. Geometria elicei cilindrice

Din categoria filetelor speciale, pe lângă filetele cilindrice cu pas constant şi precizie
ridicată, fac parte şi filetele cilindrice cu pas variabil, filetele conice şi filetul plan.
 La elicea conică (fig.7.6) mărimea razei r este variabilă, fiind raportată la poziţia unui cerc
de rază r0, conţinut într-un plan normal la axa elicei. Mărimea razei este definită de relaţia
(7.5):
𝑟 = 𝑟0 ± 𝑚 𝑡𝑔𝛿 (7.5)
şi, ca urmare, expresia pasului elicei conice devine:
𝑝𝐸 = 2𝜋𝑟 𝑡𝑔𝛼 = 2𝜋𝑟0 𝑡𝑔𝛼 ± 2𝜋𝑚 𝑡𝑔𝛼 𝑡𝑔𝛿 (7.6)
Expresia (7.6) pune în evidenţă un factor constant – identic cu pasul elicei cilindrice – şi un
factor variabil dependent de parametrul m.
Întrucât pasul elicei nu este constant din cauza parametrului variabil m, planul care
conţine generatoarea profilului filetului (planul muchiei aşchietoare a sculei) trebuie să fie în
permanenţă normal pe elicea conică, ceea ce face necesară existenţa unei mişcări
suplimentare, care complică cinematica maşinii-unelte [Bot-77].
Filetele conice sunt filete de strângere şi etanşare şi se folosesc la construcţia
îmbinărilor speciale (filetul Briggs, filetul prăjinelor de foraj), fiind caracterizate prin
conicitate şi lungime mică.
 Filetul plan se utilizează în construcţia unor came. Elicea plană este o spirală arhimedică
de pas ps constant (fig. 7.7). Se deosebeşte esenţial de filetul cilindric sau conic prin aceea că

Iulian ROMANESCU  ian 2016

Page 4 of 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

nu are o piesă pereche ca în cazul ansamblului şurub-piuliţă. Poate fi însă realizat pe maşini-
unelte, în aceleaşi condiţii ca filetul metric.

Fig. 7.6. Geometria elicei conice Fig. 7.7. Geometria elicei plane

Plecând de la ecuaţia spiralei arhimedice (7.7)

𝜌 = 𝑝𝑠 𝜃 (7.7)
se obţine, prin derivare, ecuaţia cinematică (7.8),
𝑣𝑅 = 𝑝𝑠 𝜔 (7.8)
în care ω este viteza unghiulară, iar vR este viteza radială.
La realizarea pe maşini-unelte a elicei plane este avantajată utilizarea sistemului de
coordonate polar. Se are în vedere o cinematică compusă dintr-o mişcare de rotaţie de viteză
unghiulară ω constantă şi o deplasare radială de viteză vR constantă, ceea ce înseamnă că
raportul acestora este constant, iar cinematica maşinii-unelte este simplă:
𝑣𝑅
= 𝑝𝑠 =const. (7.9)
𝜔
Formula (7.9) este asemănătoare celei corespunzătoare filetului cilindric cu pas constant, dar
cu o viteză unghiulară la numitor.
Dacă obţinerea elicei plane presupune efectuarea unor mişcări rectilinii (în sistem
cartezian), şi anume o deplasare radială de viteză vR combinată cu o deplasare tangenţială de
viteză instantanee vT:
𝑣 𝑇 = 𝜌𝜔 (7.10)
raportul celor două viteze:
𝑣𝑅 𝑝𝑠 𝜔 𝑝𝑠
= = = 𝑡𝑔𝛼 ≠ 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡 (7.11)
𝑣𝑇 𝜌𝜔 𝜌
arată că unghiul elicei nu este constant, deoarece ρ este variabil. Acest inconvenient complică
cinematica maşinii-unelte, deoarece una dintre viteze poate fi constantă, dar cea de-a doua
trebuie să fie variabilă, pentru a respecta raportul (7.11).
Filetul plan se utilizează în special la construcţia unor dispozitive de strângere
(universale) ce echipează maşinile-unelte.

7.1.2. Generarea elicei (natura directoarei elicoidale)

Dintre toate tipurile de suprafeţe elicoidale, elicea cilindrică cu pas constant are cea
mai largă utilizare în construcţia de maşini.
 Curba directoare elicoidală cilindrică (elicea cilindrică) poate fi obţinută cinematic sau
prin materializare, de profilul sculei aşchietoare.
Iulian ROMANESCU  ian 2016
 Cap. 07  Prelucrarea filetelor / §7.1. Gener. supraf. elico. §7.2. Tipuri filete Page 5 of 8

 Directoarea cinematică poate fi generată prin două metode:

1) ca traiectorie directă a unui punct M (de pe generatoarea Γ), prin combinarea unei
mişcări: o mişcare I de rotaţie (a piesei), de viteză tangenţială vT şi o mişcare II de translare
longitudinală (efectuată în general de sculă), de viteză vS (fig. 7.8). Pentru elicea cilindrică cu
pas constant, raportul dintre viteza tangenţială vT şi viteza de translare vS este constant:
𝑣𝑆
= 𝑡𝑔𝛼 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡. (7.12)
𝑣𝑇
Generatoarea Γ (de forma profilului filetului) este materializată de muchia aşchietoare a sculei
şi este definită în planul normalei [PN].
Metoda se aplică la operaţia de strunjire a filetelor, la frezarea unor filete şi la frezarea
roţilor dinţate cu dantură elicoidală, cu ajutorul frezei-melc.

Fig. 7.8. Generarea elicei cilindrice ca traiectorie directă a unui punct M:

[PN] – planul normalei; [PO] – planul osculator; [PT] – planul tangent

2) imprimată (transpusă) prin rulare. Metoda, similară imprimării tipografice pe maşinile
rotative, presupune existenţa unei mişcări de rulare (rostogolire fără alunecare relativă) între
semifabricatul pe care trebuie imprimată directoarea spaţială Δ şi o suprafaţă [D0] (în general
plană), în care se descrie dreapta de imprimat Δ0 – realizată ca traiectorie a unui punct sau ca
înfăşurătoare a unei curbe cinematice (fig. 7.9).
Dreapta Δ0, conţinută în planul [D0], se imprimă prin rulare pe cilindrul de rază r, sub
forma curbei spaţiale AB a directoarei Δ, în prezenţa unei mişcări de rotaţie de viteză
unghiulară ω şi a unei mişcări de translaţie de viteză v:
𝑣
=𝑟 (7.13)
𝜔
Generarea prin rulare a elicei cilindrice se realizează prin translarea planului generator
pe cilindru (cu axa fixă) (fig. 7.10a) sau a cilindrului pe planul generator, fix (fig. 7.10b).
Punctul M al generatoarei (materializat de dintele aşchietor) se va deplasa cu viteza de
aşchiere vM în lungul dreptei Δ0. Pe durata imprimării, punctul M aparţine în permanenţă
dreptei de tangenţă dintre plan şi cilindru.
Principiul metodei se regăseşte la frezarea cu freza melc şi la rectificarea filetelor şi a
danturilor elicoidale.

Iulian ROMANESCU  ian 2016

Page 6 of 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

Observaţii:
 Generarea corectă a elicei cilindrice nu presupune neapărat menţinerea constantă a celor
două viteze: tangenţiale vT şi de translaţie vS (v. fig. 7.8), respectiv de rotaţie ω şi de tranlaţie
v (v. fig.7.9), ci menţinerea constantă a raportului lor, respectând relaţia (7.12), respectiv
(7.13).

Fig. 7.9. Generarea elicei cilindrice cu procedeul imprimării prin rulare

La metoda cinematică ca traiectorie a unui punct, în funcţie de domeniul de variaţie al

unghiului β, cea mai mare dintre viteze se consideră viteză de aşchiere şi va fi adoptată din
considerente tehnologice, iar cealaltă va deveni viteză de avans, a cărei valoare rezultă din
relaţia (7.12).

a b
Fig. 7.10. Imprimarea prin rulare: cu plan generator mobil (a); cu plan generator fix (b)

Iulian ROMANESCU  ian 2016

 Cap. 07  Prelucrarea filetelor / §7.1. Gener. supraf. elico. §7.2. Tipuri filete Page 7 of 8

Pentru majoritatea canalelor elicoidale, unghiul α al elicei este pronunţat mai mic de
45º şi, drept urmare, viteza tangenţială vT va fi viteza principală de aşchiere, iar viteza
tangenţială vS va fi viteza de avans. Cazul se aplică la strunjirea cu cuţitul a filetelor2.
Pentru cazurile când unghiul elicei α > 45º va fi aleasă viteza de translare ca viteză
principală, iar viteza tangenţială va fi dedusă din relaţia (7.12). Este cazul elicelor cu pas
mare, realizate prin broşare sau la mortezarea roţilor cu dinţi înclinaţi.
Aplicarea metodelor de prelucrare mai sus prezentate pentru generarea elicelor cu
unghiul α în jur de 45º sunt dificil de realizat, în primul rând datorită valorilor mici ale celor
două viteze (ce devin apropiate ca valoare), precum şi cinematicii maşinilor-unelte
corespunzătoare. Dificultatea este eliminată prin utilizarea altor tipuri de maşini-unelte, la
care viteza de aşchiere se realizează direct pe traiectoria elicoidală, deci pe direcţia vitezei
rezultante ve. Este cazul mortezării danturilor elicoidale pe maşinile Maag, a frezării cu freza
melc sau a rectificării danturilor elicoidale, metoda de generare aplicată fiind imprimarea prin
rulare [Bot-77].
O altă posibilitate de obţinere a elicelor cu unghiul α în jurul valorii de 45º constă în
realizarea directă a vitezei tangenţiale la elice (viteza rezultantă ve), ca viteză de avans pe
traiectoria directoarei Δ. Este cazul frezării şi rectificării filetului şi a danturilor elicoidale,
metoda de generare fiind cinematică, ca traiectorie a unui punct.
 La realizarea pe cale cinematică a suprafeţelor elicoidale, profilul generator se poate deplasa
pe traiectorii rectilinii (strunjirea şi frezarea filetelor, frezarea danturilor înclinate cu freza
melc etc.), pe traiectorie circulară (filetarea în vârtej), ori tangentă la traiectoria elicoidală
(frezarea canalelor elicoidale/filetelor pe maşini universale de frezat, rectificarea danturilor
înclinate pe maşini Maag etc.) [Bot-77]
 Directoarea elicoidală materializată se realizează direct, prin profilul unor scule (tarozi,
filiere, broşe) sau pe ghidajele unor maşini-unelte (mortezarea cu cuţit-roată a danturilor
elicoidale/înclinate).
În aceste cazuri, cinematica prelucrării prin aşchiere este simplă, nefiind necesară
existenţa unui lanţ cinematic de filetare. Realizarea canalelor elicoidale implică o singură
mişcare de aşchiere, şi anume deplasarea dinţilor aşchietori, cu viteza de aşchiere, pe o
traiectorie circulară – la utilizarea tarozilor şi a filerelor, şi pe o traiectorie rectilinie – la
broşarea danturilor şi la mortezarea danturilor cu cuţitul-roată. Cea de-a doua mişcare
necesară generării, viteza de deplasare rectilinie – în primul caz, şi mişcarea de rotaţie – în al
doilea caz, rezultă ca dependentă de singura mişcare asigurată de cinematica maşinii-unelte,
prin intermediul unghiului α, materializat de modul de dispunere a dinţilor pe corpul sculei.

7.2. Tipuri de filete

Filetele sunt utilizate în construcţia unor mecanisme de transformare a mişcării şi a
unor elemente de asamblare conjugate, de tip şurub-piuliţă. Caracteristicile geometrice ale
filetelor conduc la mai multe criterii de clasificare ale acestora:
 după forma suprafeţei de înfăşurare (după forma elicei) :
 filet cilindric;  filet conic;  filet plan;
 după sensul de înfăşurare a elicei (spirei):
 filet (pe) dreapta (normal);  filet (pe) stânga;

2
La strunjirea canalelor elicoidale, delimitarea mărimii unghiului α este cauzată de valorile relativi
mici realizabile pentru viteza de avans vS.
Iulian ROMANESCU  ian 2016
Page 8 of 8 BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR

 după sistemul de măsurare (după unitatea de măsură în care se exprimă):

 filet metric (cu pasul în mm);
 filet în ţoli (inch) – caracterizat prin numărul de paşi pe lungime de un ţol (25,4 mm);
 după mărimea pasului:
 filet cu pas normal;  filet cu pas fin;  filet cu pas mărit;
 după numărul de începuturi:
 filet simplu (cu un început);  filet multiplu (cu mai multe începuturi);
 după profilul generator al filetului (forma în secţiune a spirei):
 filet triunghiular (M, UN, MJ, UNJ, BSW, NPT etc);
 pătrat (Pt);  trapezoidal (Tr, ACME);
 ferăstrău (S, BUTTRESS ş.a.);  rotund (Rd);  semirotund (Edison)???;
 după destinaţie:
 filet de fixare sau de strângere (de asamblare demontabilă) (ex: filetul triunghiular);
 filet de etanşare (filet de asamblare permanentă pentru etanşarea ţevilor);
 filet de presiune (de forţă sau de strângere) (ex: filetul pătrat, filetul BUTTRESS);
 filet de mişcare (de transmitere a mişcării) (ex: filetul trapezoidal, filetul ACME,
filetul BUTTRESS);
 filet de reglare (pentru fixarea poziţiei relative a două piese)
 filet de măsurare (filetul cu pas fin din componenţa instrumentelor de măsură);
 filete speciale (filetul rotund).
 după modul de trecere a filetului la partea nefiletată:
 filet cu ieşire;  filet cu degajare.

Iulian ROMANESCU  ian 2016