Universitatea Națională de Apărare ʺCarol Iʺ

Facultatea de Securitate și Apărare

Master: Comunicare publică în domeniul securității și apărării
Curs: Comunicare publică și de influență în conflictele militare

T1: Conflictele militare și comunicarea

Marius-Andrei Diamescu
București
28.02.2017
Războiul mediatic = confruntarea, pe toate canalele de comunicare în masă, purtată
de mass-media aparținând taberelor aflate în conflict, în scopul de a induce opiniei
publice naționale sau internaționale propria imagine sau propriul punct de vedere asupra
cauzelor, desfășurării și deznodământului războiului propriu-zis.
 Cerințele minimale ale unui jurnalist aflat în misiune pe timpul unui conflict armat:

§ acces pe câmpul de luptă;

§ mobilitatea/libera deplasare în teren;
§ acces rezonabil la informații militare oficiale.

Clem Lloyd
§ dreptul și posibilitatea de a transmite informațiile și reportajele lor din teren
(deseori depinde de aprobarea militarilor)
 Aspecte etice și profesionale:

§ a spune adevărul;
§ victoria rațiunii și război – poate/nu poate fi o rațiune mai importantă decât
adevărul;
§ dreptul publicului de a fi informat;
§ cenzura militară;
§ autocenzura;
§ a-ti face meseria de jurnalist;
§ adevărul cui și pentru cine?

Kevin William
 Condiții pe care trebuie să le indeplinească un eveniment pentru a
deveni ʺștire de presăʺ (John Hartley)

1. Frecvența producerii și durata în timp a evenimentului

2. Amplitudinea inițială a unui eveniment
3. Limpezimea evenimentului
4. Semnificația evenimentului
5. Consonanța evenimentului
6. Surpriza evenimentului
 Condiții pe care trebuie să le indeplinească un eveniment pentru a
deveni ʺștire de presăʺ (John Hartley)

7. Continuitatea evenimentului
8. Încadrarea evenimentului și structura ziarului
9. Evenimente provenind de la marile națiuni ale lumii
10. Evenimente implicând personalități publice mondiale
11. Personalizarea evenimentului
12. Primatul evenimentului negativ
 Militari vs Jurnaliști - reproșuri și divergențe:

§ 70% militari și 74% gazetari au convenit că puțini reprezentanți ai presei au

cunoștințe adecvate despre apărarea națională.

§ 60% militari și 18% gazetari au fost de acord liderilor militari trebuie sa le se

permită să folosească mass-media pentru inducerea în eroare a inamicului,
simultan cu cea a opiniei publice americane.

§ 91% militari și 30% ziariști acceptă faptul că presa este mai interesată de mărirea
numărului de consumatori decât de a spune adevărul.

Studiu realizat în 1995 în SUA de către Forumul Libertății

 Ce ne-a îngrijorat cel mai mult a fost utilizarea presei în scop de război.
Radioteleviziunea sârbă [...] a încetat să mai fie un organism de presă, devenind
o parte a națiunii de război a lui Miloșevici. Cealaltă problemă e că atacarea
RTS a scos jurnaliștii din categoria de necombatanți. Această tendință este
foarte gravă: alte organizații de presă vor fi utilizate ca arme de război și
jurnaliști vor fi atacați pentru că sunt priviți ca niște soldați.ʺ

Alexander Ivanko – fost purtător de cuvânt al ONU în Bosnia