Genul liric: trăsaturi şi definiţie

Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare în care autorul transmite

în mod direct sentimente și gânduri prin intermediul imaginilor artistice
si al figurilor de stil.

Trăsăturile definitorii ale genului liric:

O primă trăsătură o constituie prezența eului liric prin verbe, pronume

personale ( eu, mie, imi, mi, mă, m, noi, nouă, ne, ni) și adjective
pronominale posesive ( meu, mea, mei, mele, nostru, noastră, noștri,
noastre) la persoana I, numarul singular și sau plural.

O a doua trăsătură o reprezintă adresarea directă prin verbe, pronume

personale ( tu, ție, îți, ți, voi, vă, v), adjective pronume personale ( tău,
ta, tăi, tale, vostru, voastră, voștri, voastre) la persoana a II-a, numarul
singular și sau plural.

O a treia trăsătură o constituie prezența imaginilor artistice și a

figurilor de stil, care oferă expresivitate textului. Imagini artistice (
vizuale, auditive, statice, dinamice ( motrice), cromatice) realizate,
transfigurate prin figuri de stil : ( metaforă, epitet, hiperbolă,
personificare, enumerație, inversiune, repetiție, comparație).

O a patra trăsătură o reprezintă descrierea tip tablou sau tip portret cu

caracter subiectiv, ca mod de expunere predominant.
Specii ale genului liric: pastelul, doina, imnul, oda, sonetul, romanța,
meditația, elegia.