Tabelul 1.1.

Compoziţia biochimică şi minerală a principalelor produse din acvacultura în

comparaţie cu produse animaliere
Produs Cantităţi raportate la 1 90 gr
Crap Anghilă Crevete Bovină Ou lapte
Materii organice proteine 22 20 16 21 13 3
(gr.) lipide 9 18 1 6 11 3
glucide 3 3 15 3 0 45
Minerale (mg) Ca^ 72 150 50 4 65 100
Natriu - - - 90 90 36
4 180 180 260 190 230 90
PO
++
Fe 20 10 50 360 26 10
Vitamina (Ui) (mg) A (Ui) 20 3000 100 40 800 120
Caroten (Ui) 0 0 0 30 10 120
D(Ui) 0 150 0 0 10 0
Bi (mg) 40 1 4 6 10 14
B2 (mg) 8 10 5 13 30 15
Niacină (mg) 200 300 250 400 10 20
C(mg) 0 15 200 0 0 200

Organismele acvatice prezintă avantaje şi din punct de vedere al randamentului de creştere. Datorită
poichilotermiei corpului şi traiul în mediu acvatic, consumurile specifice de hrană sunt cele mai avantajoase din
lumea animală.(la 15°C, păstrăvul curcubeu consumă de 10 ori mai puţină energie pentru întreţinere decât un
homeoterm (29 MJ/kg, - VA faţă de 294 MJ/kg, - 3A la porc), (Friesecke, 1984).
Datorită poichilotermiei corpului, intensitatea metabolismului este determinată de temperatura apei şi se
dublează sau se reduce de 2-3 ori la creşterea sau scăderea temperaturii cu 10°C.
Faţă de homeoterme creşterea corporală nu încetează odată cu atingerea maturităţii ci ea continuă până la moarte.
Organismele poichiloterme au capacitatea de a supravieţui în lipsa hranei câteva luni, fără a afecta capacitatea de
regenerare şi revitalizare.
Greutatea în apă a peştelui faţă de cea a animalului homeoterm terestru este nesemnificativă şi energia consumată
pentru deplasare va fi mult mai redusă. Toate aceste avantaje asigură la peşti ce mai eficientă valorificare proteică şi
energetică a furajelor. Astfel, din circa 1000 g proteină (Seffens,1981) se obţin următoarele cantităţi de proteină
corporală şi proteină consumabilă.

Tabelul 1.2. Valorificarea proteinei din hrană la diferite specii animale

Specia Proteină corporală (G) Proteină consumabilă (g)

Păstrăv curcubeu 282-345 201-248
Viţel 340 255
Porc 277 204
Pui broiler 360 193

La acelaşi nivel proteic şi energetic al furajelor păstrăvul curcubeu consumă doar 50% din energia consumată de
puii broiler la acelaşi spor de creştere (Friesecke, 1984). După Phillipart, (1981) la o megacalorie consumată, bovinele
produc 2,5 g proteină, porcinele 6,4 g, galinaceele 15,9 g, iar peştele 40,0 g.