CAIET DE SARCINI

- INSTALATII SANITARE INTERIOARE –

1. PRINCIPALELE STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

 Caietul de sarcini al beneficiarului, anexat, care devine obligatoriu

 I 9-2015 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare
 SR 1343/1-2006 – Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si
rurale
 STAS 1478-90 – Instalaţii Sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii
fundamentale de proiectare
 STAS 1795-87 – Instalaţii Sanitare. Canalizări interioare. Prescripţii fundamentale de proiectare
 SR 1846/1-2007 - Canalizări exterioare. Prescriptii de proiectare, Partea 1: Determinarea debitelor de ape
uzate de canalizare
 SR 1846/2-2007 - Canalizări exterioare. Prescriptii de proiectare, Partea a 2-a: Determinarea debitelor de
ape meteorice
 STAS 6054-77 - Adancimi maxime de inghet
 STAS 9470-73 – Constructii hidrotehnice. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente
 STAS 4273-83 – Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta
 STAS 1504-85 – Instalaţii sanitare. Distanţe de amplasare a obiectelor sanitare, armăturilor şi accesoriilor
 SR 6686:2002 – Obiecte sanitare ceramice. Obiecte sanitare de porţelan sanitar. Condiţii tehnice
generale de calitate
 P118 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor
 C142 - Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţilor la elementele de instalaţii
 C125 - Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi tratamentelor acustice la
clădiri
 C 56 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente .
 DECRET 290-Norme generale de protecţie împotriva incendiilor în proiectarea şi executarea construcţiilor
şi a instalaţiilor.
 PE 119 - Norme de protecţia muncii
 Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea in constructii si completarile ulterioare
 Agremente tehnice pentru materialele de instalaţii folosite, nestandardizate în România.

2. PRINCIPALELE ETAPE SI ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

In conformitate cu Legea nr. 10-1995 art. 13, constructorul va verifica daca proiectul de baza este verificat de
catre verificatorul atestat MLPAT.
Dupa acceptarea proiectului (inclusiv a rezolvarii eventualelor obiectiuni) si incheierea contractului de executie
a lucrarilor, se va intocmi:
- extrasul principalelor materiale si echipamente, conform listelor de cantitati de lucrari, a listelor de materiale,
echipamente si dotari precum si a fiselor tehnice.
- extrasul principalelor anexe de inventar: scari mobile, rulete, nivele etc.
Stabilirea graficului de executie a principalelor lucrari de instalatii- montaj care rezulta din proiect, corelat cu
frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrarilor de constructii si alte instalatii si cu termenul din contractul
incheiat cu beneficiarul.
Stabilirea structurii, calificarii, numarului si esalonarii fortei de munca, pe baza termenului contractual si a
graficului de executie a principalelor lucrari
Aprovizionarea, sortarea si depozitarea in siguranta a materialelor necesare in prima urgenta, apoi a celorlalte
materiale, functie de esalonarea lucrarilor.
Selectionarea si angajarea fortei de munca necesara, a responsabililor tehnici cu executia, instruirea asupra
lucrarilor de instalatii - montaj, instruirea asupra protectiei si igienei muncii, inclusiv semnarea fiselor
individuale de instructaj- dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului individual de protectie
etc., precum si organizarea muncii conform graficului de esalonare a lucrarilor.
Proiectantul propune ca lucrarile de baza ale instalatiei sa fie executate in urmatoarea ordine;
- montarea conductelor, armaturilor, aparatelor, suportilor si accesoriilor instalatiei, conform prevederilor
Normativului I 9-94 si a prevederilor prezentului caiet de sarcini;

Page 1 of 16
- efectuarea probelor hidraulice de etanseitate si rezistenta a instalatiilor, conform prevederilor Normativului I
9-94 , a Normativului C 56 si a prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea probelor de functionare conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 si a
prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor conform HG 273/1994.

3. PREVEDERI GENERALEEXECUTIE

3.1. Preluarea frontului de lucru

La preluarea unui front de lucru, antreprenorul va verifica lucrările executate si isi va asuma prin
semnătura (proces verbal de predare primire) preluarea cu sau fara obiecțiuni a frontului.
In cazul incare antreprenorul, din orice motiv, preia un front fara proces verbal de predare primire, se
considera ca l-a preluat fara obiecțiuni. Antreprenorul isi asuma in acest caz ca lucrările executate de către
orice antrepriza anterior sunt in concordanta cu proiectul si cu standardele de calitate, fara a mai putea emite
pretenții de orice natura (cu excepția viciilor ascunse).

3.2. Detalii de execuție

Faza PTh+DDE a proiectului se va realiza in timpul lucrărilor de execuție.
In termen de maximumdoua saptamani de la semnarea contractului Proiectantul General va preda
Antreprenorului un pachet standard de detalii aferent lucrărilor stipulate in contract.
Orice detaliu tehnic solicitat de Antreprenor se va realiza doar de către Proiectantul General.
Detaliile suplimentare de execuție se vor elabora doar la solicitareascrisa a Antreprenorului,transmisa
proiectantului prin fax/mail sau depusa in scris in cadrul comandamentelor de șantier. Termenul de
elaborareeste de doua saptamani de la recepționarea solicitării.
Antreprenorul va preda Proiectantului General propunerile sale de detalii in format dwg, pdf sau printat.
Proiectantul le analizează, le validează după caz cu beneficiarul si apoi le transmite in forma lor finala
Antreprenorului.

3.3. Modificări de proiect

Orice modificare de proiect solicitata de Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile din
contract.
Orice solicitare de modificare se supune aprobării Proiectantului General si validării Investitorului.
Detaliile de execuție alternative celor din proiect se propun de către Antreprenor si se aproba de
Proiectantul General si de reprezentantul autorizat al Investitorului.
Pentru fiecare propunere primita, pentru aprobare se vor aloca 2 saptamani (14 zile calendaristice),
exclusiv timpul necesar transmiterii de la Antreprenor si înapoi la Antreprenor.
Antreprenorul va distribui copii ale propunerilor aprobate tuturor subcontractorilor săi.
Orice modificare de proiect se va face prin dispoziții de șantier verificate conform normelor in vigoare.

4. TRANSPORTUL, MANIPULAREA, SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

4.1. Transportul materialelor

Transportul tevilor siaobiectelor sanitare se va face cu camioane cu bena amenajata corespunzator.

La transport conductelor acestea trebuie susţinute pe toată lungimea lor, pentru evitarea deteriorării la
extremităţi din cauza vibraţiilor. Trebuie evitate loviturile, indoirile, ieşirile excesive in afară, con tacte le cu
corpuri tăioase şi ascuţite. Curelele pentru fixarea in cărcăturii pot fi confecţionate din funii sau benzi de
canepă, nylon sau altceva similar; dacă se folosesc cabluri de otel, tuburile trebuie să fie protejate in zonele de
contact.
Urmăriţi ca tuburile, in general cele prevăzute cu mufă la unul din capete, să fie aşezate in aşa fel ca mufa să
nu provoace deteriorarea lor şi, dacă este necesar, intre tuburi se pot pune distanţiere speciale.
Este bine ca la incărcarea in mijloace de transport, la inceput să aşezaţi ţevile cele mai grele, pentru evitarea
deformării celor uşoare.
De fiecare dată cand efectuaţi transport cu autocamioane, este bine ca tuburile să nu iasă in afara platformei
de incărcare cu mai mult de un metru. In timpul transportării lor pe şantier trebuie evitată tararea tubu rilor pe
teren. Acest lucru poate să provoace daune ireparabile din cauza şan ţurilor, a pietrelor sau a altor obiecte.
4.2. Incărcarea şi descărcarea

Page 2 of 16
Manipularea si transportul materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii munciiin asa
fel incit acestea sa nu se deterioreze si sa nu se inregistreze accidente din rindul personalului manipulator.
Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap. 2.8. din Norme specifice
de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire ed.1996.
Aceste operaţiuni trebuie efectuate cu mare grijă pentru toate materialele/produsele. La incărcarea şi
descărcarea tuburilor, acestea nu trebuie să fie nici aruncate, nici tarate pană la marginile autovehicolelor,
ridicate şi sustinute cu grijă. Dacă aceste recomandări nu se respectă, este posibil ca, mai ales iarna la tem
peraturi joase să provocaţi rupturi sau fisuri.
Obiectele sanitare se vor trasnporta in ambalajele originale, evitandu-se lovirea si zgarierea.
4.3. Depozitarea

Pastrarea si depozitarea materialelor se va face in spatii de depozitare organizate in acest scop, in conditii
care sa asigure buna lor conservare respectind pevederile pct. 2.4.4. din Norme generale de protectie a muncii
ed.1996.
Tuburile trebuie să fie depozitate pe suprafeţe netede, lipsite de părţi tăioase şi substante care ar putea ataca
tuburile. Tuburile cu mufă, in afară de avertizările de mai sus, trebuie să fie stivuite pe traverse de lemn, astfel
incat să nu provoace deformarea mufelor din seria orizontală de jos; in afară de aceasta insăşi mufele
trebuiesc aranjate alternativ pe de o parte şi pe cealalta a paletului astfel incat să iasă in afară. Astfel mufele
nu vor suporta sarcini, iar tuburile vor fi sprijinite de-a lungul intregii lungimi.
Tuburile nu trebuie să fie depozitate la o inălţime mai mare de 1,50 m (oricare ar fi diametrul lor), pentru
evitarea posibilelor deformări in timp.
Daca tuburile nu sunt folosite o perioadă lungă, trebuie să fie protejate de razele solare directe cu ajutorul unor
ecrane opace care nu impiedică aerisirea.
Atunci cand tuburile sunt expediate in pachete legate cu rame, este bine ca pentru stivuirea lor să fie urmate
instrucţiunile producătorului. In şantierele unde temperatura mediului poate depăşi 25°C, şi se poate menţine o
perioadă lungă, trebuie evitată depo zi tarea tuburilor infiletate unul in altul. Acest lucru sigur ar provoca
ovalizarea (datorită greutăţii excesive) tuburilor situate in straturile de jos.
In sfarşit, trebuie ţinut cont că la temperaturi joase creşte probabilitatea ruperii tuburilor din PP. In aceste
condiţii climaterice operaţiunile de transportare (transport, stivuire, instalare etc.) trebuie efectuate cu grijă
maximă.
Se vor respecta instructiunile furnizorului privind manipularea, transportul, depozitarea si conservarea
materialelor.
4.4. Verificarea materialelor

Inainte de punera in opera, conductele si fitingurile vor fi verificate in vederea depistarii unor deficiente care ar
putea sa afecteze montajul sau conditiile de exploatare ale instalatiilor.
Verificarea se va face prin control vizual si prin controlul dimensiunilor, iar dupa caz se vor lua masuri de
remediere a eventualelor deficiente.
- controlul vizual va urmari ca tevile sa fie drepte, suprafata exterioara sa fie neteda, fara fisuri, iar suprafata
filetului sa nu aibe deformari, zgirieturi care sa pericliteze etansarea imbinarilor.
- controlul dimensiunilor va urmari ca abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al tevilor si la
diametrul interior al mufelor fitingurilor sa se incadreze in cele admise in standardele de produs.
Materialele gasite necorespunzatoare nu vor fi puse in opera.

5. MONTAJ OBIECTE SANITARE

Montajul obiectelor sanitare se va face numai după ce s-a efectuat proba de presiune a intregii reţele de
distribuţie a apei şi după ce s-au terminat lucrările de finisaj din încăperi, pentru a proteja obiectele sanitare
împotriva degradării.
La trasarea şi montarea obiectelor sanitare se va căuta ca acestea să fie montate astfel încât să se asigure
estetica încăperii şi o utilizare cât mai uşoară.
La montaj se va ţine seama de distanţele minime între diferitele obiecte sanitare, între acestea şi pereţi sau
alte elemente de construcţie, de distanţele de montaj ale obiectelor sanitare şi ale armăturilor acestora,
conform STAS 1504-85.
Fixarea pe pereţii portanti sau realizati din materiale corespunzatoare a obiectelor sanitare şi consolelor de
susţinere a obiectelor se va face cu dibluri şi holzuruburi.
Fixarea pe elementele de gips carton se va face cu cadre metalice corespunzatoare.
Strângerea pieselor de legatură trebuie facută astfel încât etanşarea să fie realizată şi să nu se deterioreze
obiectele sanitare.

5.1. Montaj lavoar

Lavoarele se vor monta la 0,85 m de la pardoseala finita.
Page 3 of 16
Montajul lavoarelorse facecu ajutorul consolelor de fixare conform STAS 3343.
Lavoarele vor fi deservite de o baterie amestecatoare stativă. Racordul între baterie şi conductele de distribuţie
a apei se face cu piese de legătură flexibile si a unor robinete sublavoar. Poziţia legăturii de apă caldă va fi în
partea stângă, iar cea pentru apa rece în partea dreaptă.
La ieşirea din pereţi a conductelor de apă şi scurgere care deservesc obiectul sanitar se recomandă să se
monteze pentru mascarea golului, rozete metalice.
Montarea ventilului de scurgere la lavoar se face după ce sub rozeta ventilului s-a pus o garnitură de cauciuc,
strangerea trebuind făcută pană la realizarea etanşării, cu grijă pentru a nu deteriora obiectul sanitar.
Pentru racordarea acestora la instalatia de canalizare se vor folosi sifoane corespunzatoare diametrului de 40
mm.

5.2. Montaj vas WC

Closetele vor fi din portelan sanitar cu rezervoare de spalare din mase plastice, achizitionate odata cu obiectul
sanitar.
Racordarea la canalizare a vaselor WC se face prin intermediul pieselor de legatură cu etanşare pe manşetă
de cauciuc (racord WC), sau a tuburilor gofrate flexibile.
Fixarea WC-ului în pardoseală se face cu dibluri şi holtzuruburi, iar limita de contact între WC şi pardoseala
finită se va rostui cu silicon alb sanitar.

5.3. Montaj rezervor WC

Rezervoarele vor fi montate fie pe vasul WC, fie ingropat in structura de gips carton pe cadru metalic, conform
temei de arhitectura. Se vor respecta întocmai prevederile din notiţa tehnică a furnizorului, pentru a asigura o
montare, racordare, funcţionare corespunzătoare.
Alimentarea cu apa a rezervorului de spalare se va face printr-un racord flexibil si a unui robinet de tip coltar.
In mod obligatoriu, rezervorul de spalare se va izola anticondens (daca nu este prevazut cu izolatie din
fabrica).

5.4. Montaj pisoar

a) Pisoar cu alimentare aparenta (pe sus)
Inainte de montarea pisoarului se va fixa conducta de canalizare pe pozitie.
Se vor trasa pozitiile de fixare a pisoarului in perete.
Se fixeaza prezoanele in perete.
Se instaleaza armatura de alimentare.
Se monteaza garnitura de cauciuc si se fixeaza pisoarul pe pozitie prin intermediul holzsuruburilor.
Se monteaza garnitura de cauciuc in orificiul de admisie apa si se racordeaza armatura pisoarului.
b) Pisoar cu alimentare mascata (prin spate)
Se aliniaza racordurile de admisie apa si de evacuare, dupa care se stabileste pozitia punctelor de prindere a
pisoarului.
Se fixeaza piesa de prindere pe pozitie.
Se regleaza prin taiere sifonul de scurgere si se monteaza la pisoar, dupa care se monteaza garnitura de
cauciuc pentru admisia apei.
Se monteaza pisoarul pe pozitie, dupa care se monteaza armatura de alimentare cu apa.

5.5. Montaj armaturi si baterii

Înainte de montaj se verifică dacă armăturile se manevrează uşor la deschidere şi inchidere.
Strângerea elementelor în scopul etanşării trebuie facută cu simţ astfel încât etanşarea să fie realizată fără a fi
modificate calităţile lavoarelor sau a bateriilor.
Pentru o bună utilizare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 să permită o intreţinere şi o curăţire cât mai uşoară;
 să asigure o funcţionare obtimă a obiectului;
 să realizeze debite variabile de apă la orice deschidere a robinetului fără a produce vibraţii.
Toate bateriile se vor monta în poziţia închis.
Bateriile de perete trebuie să fie montate astfel încât axul bateriei să fie centrat pe obiectul sanitar şi
perpendicular pe perete.

6. CONDUCTE PENTRU DISTRIBUTIA APEI RECI SI CALDE DE CONSUM

6.1. Racorduri şi accesorii

In general acestea sunt furnizate in ambalaje speciale. Dacă nu sunt ambalate va trebui evitat ca in faza de
depozitare şi transport ele să fie depozitate dezordonat şi va trebui evitată deformarea şi stricarea lor din
cauza ciocnirilor intre ele sau cu alte materiale grele.
Page 4 of 16
Înainte de montaj toate piesele vor fi inspectate vizual pentru depistarea eventualelor defecţiuni.

6.2. Distante pozare conducte

Instalatia de distributie se traseaza conform proiectului. La montarea conductelor in plasa pe un singur rand
sau pe mai multe randuri, se va lasa spatiu suficient intre randurile de conducte si elementele de constructii
pentru plecarile derivatiilor, manevrarea robinetelor, precum si pentru intretinere, revizii, reparatii etc.

Distantele minime in cm intre conductele montate pe traseu paralel:

Referinta Distante minime

(cm)
Intre conturul conductelor neizolate 3
Intre conturul conductei neizolate si constructia finita 3
Intre fetele exterioare a conductelor izolate 4
Intre fata exterioara a izolatiei si constructia finita 4
Intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate 3

Observatie:
La conductele izolate, pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre armatura si conducta
apropiata sau izolatia acesteia sa fie 3cm.

Fata de conductorii electrici sau conductele de gaze combustibile, traseele conductelor instalatiilor de apa vor
fi montate la distante normate prin normativul I.7.
In cazul pozarii ingropate a conductelor, se vor prevedea usite de vizitare a ghenelor, in dreptul armaturilor de
izolare.

6.3. Sustinerea conductelor

Conductele vor fi sustinute prin suporti suspendati, tipizati, adecvati fiecarui tip de conducta in parte, conform
recomandarilor producatorilor si prevederilor legale in vigoare.
Se pot utiliza si alte tipuri de sustineri cu conditia acceptarii lor catre proiectant.
Suportii de sustinere a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare fara modificarea
geometriei traseului.

Distantele recomandate intre suportii mobili ai conductelor de apa din otel zincat (I9/1994)

Diametrul nominal Conducte Conducte

neizolate (m) izolate (m)
3/8" - 1/2" 3,3 2,0
3/4" - 1" 4,2 3,0
1.1/4" - 1.1/2" 5,1 4,0
1.1/2" – 2" 5,7 4,6
2" - 2.1/2" 6,1 5,1
2.1/2" - 3" 6,7 5,7
3" - 4" 7,0 6,0
4" - 5" 7,5 6,5
5" - 6" 8,0 9,5

Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin schimbari de directie si schimbari
ale nivelului traseului etc. asa cum sunt prevazute prin proiect.
Fixarea suportilor pentru tevile montate orizontal, depinde de interval, materia prima a tevilor, grosime,
greutatea tevii pline si temperatura sistemului.

6.3. Suportii ficsi,

daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect, se vor monta dupa cum urmeaza (conform I9/1994, art. 4.10,
tabelul nr. 2):
Diametrulnominal Distanta intre suportii ficsi. Distanta intre suportii ficsi.
(mm) Temperatura 40oC Temperatura 60oC
(m) (m)
40 100 90

Page 5 of 16
 50 115 100
65 125 110
80 135 120
100 150 130
150 170 150

Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor omologate. Se pot utiliza suporti propusi de furnizorul materalelor
si de constructor cu conditia acceptarii lor de catre proiectant.

6.4. Montaj conducte din PPR (polipropilena random)

Montajul conductelor se va face după trasarea circuitelor şi traseelor instalaţiei interioare de apă.
Asamblarea tubulaturii din polipropilena random (PPR)
Pentru realizarea unei instalatii in care se foloseste teava PPR este nevoie de urmatoarele dispozitive:
- aparat prin polifuziune alimentat electric la 230V, care poate fi mobil sau fixat pe un banc de lucru; pe un
aparat se pot monta, in acelasi timp, doua matrite, pentru a facilita lucrul concomitent a doi instalatori, in
scopul scurtarii timpului de executie;
- matrite teflonate pentru incalzire, aferente fiecarui diametru de teava;
- foarfeca speciala (nu lasa bravuri in urma taierii).
Etape de lucru
1. Se dimensioneaza tevile la lungimile corespunzatoare pentru taiere. Cu foarfeca speciala se taie
perpendicular, conform dimensionarii.
2. In functie de diametrul tevii care trebuie prelucrata, se alege si se monteaza matrita pe aparatul de lipire. Se
fixeaza termostatul aparatului la temperatura optima la care se face lipirea (specificata de fiecare producator in
parte). In momentul in care aparatul atinge temperatura fixata de instalator, ledurile aparatului se sting, semn
ca se poate trece la faza de lipire. In cazul in care este vorba de PPR cu insertie de aluminiu, se va folosi un
calibrator care indeparteaza primul strat de PPR si folia de aluminiu, dupa care se continua operatiile ca si la
teava fara insertie.
3. Se introduce in matrita teava, in partea inferioara a matritei, respectiv piesa de racord, in partea exterioara a
matritei.
Teava si piesa de racord se lasa in matrita conform valorilor de timp specificate de producator, apoi se scot si
se trece la operatia de imbinare. Operatia de imbinare trebuie sa se faca in timpul indicat. Dupa ce s-a produs
imbinarea se asteapta cateva secunde, iar apoi se trece la urmatoarea lipire.
Atentie, la imbinare a nu se rasuci tubul in piesa de racord.

Conductele de distributie de palier se monteaza pe traseele prevăzute in planurile de executie. Traseele

conductelor de apă rece şi apă caldă vor fi paralele, evitîndu-se pe cât posibil intersectarea circuitelor intre ele.
La trecerea prin pereţi şi planşee, conductele se montează in golurile prevazute in proiect sau în tuburi de
protecţie (manşoane).
Conductele montate in pardosela vor fi fixate cu agrafe de mortar, iar după realizarea probei de presiune la
rece se poate trece la turnarea şapei de egalizare a planşeului.
În porţiunile în care conductele traversează elementele de construcţii, nu se admit îmbinări.
Montarea conductelor pe elemente verticale de constructie se va face folosind sistemele de fixare specifice,
recomandate de fiecare producator in parte.
Panta minima a conductelor de alimentare cu apa va fi de 1‰ pentru asigurarea aerisirii sau golirii.
Conductele ingropate in pereti ,respectiv izolatiile acestora, vor fi retrase de la suprafata zidariei cu cel putin
1cm.

6.5. Izolarea conductelor

Conductele de distributie si coloanele de alimentare cu apa rece si apa calda montate aparent sau in ghene
inchise se vor izola impotriva aparitiei condensului, respectiv împotriva pierderilor de căldura, cu izolatie de
minim 13mm grosime.
Lucrările de izolare a conductelor vor fi începute numai după efectuarea probelor de presiune si de
functionare.

La trecerea prin pereti si plansee se va proteja conducta cu tub de diametru mai mare, tot din PP sau alt
material (PVC,metal).
Diametrul interior al tubului de protectie va fi cu 10-20mm mai mare decat diametrul exterior al tevii.
Spatiul liber intre teava PP si tubul de protectie se va completa cu pasla minerala, carton, etc.
La trecerile prin pereti, tubul de protectie va avea lungimea egala cu grosimea finita a peretilor, iar la trecerile
prin plansee tubul de protectie va depasi partea superioara finita a planseului cu 20mm si va fi la nivelul partii
finite inferioare a planseului.
Page 6 of 16
Nu se admit imbinari ale conductelor in mansoanele de protectie.
Distanta minima intre marginea tubului de protectie si cea mai apropiata imbinare sau derivatie va fi de 3cm.

6.6. Montaj conducte din OlZn (otel zincat)

Tăierea ţevilor de oţel zincat
Taierea la dimensiunea necesară se execută manual cu ajutorul ferăstrăului pentru metale, pentru ca să se
obţină o tăietură curată şi fără bavuri. In cazul existenţei bavurilor, acestea se îndepărtează prin pilirea tăieturii
atat la exterior, cat şi la interiorul ţevii.
In cazul taierii mecanizate se va acorda o grija deosebita indepartarii bavurilor rezultate, care se vor inlatura
prin pilire.
Filetarea ţevilor de oţel zincat
Se execută la ambele capete pentru asamblarea lor cu piese fasonate, respectiv cu fitinguri, folosindu-se fie un
filet cu profil triunghiular cilindric, fie conic . Filetul poate fi tăiat pe dreapta sau pe stingă, după direcţia
necesară de înaintare a ţevii.
Tăierea filetului se execută manual cu ajutorul clupei, în care se fixează cuţitele, denumite bacuri de filetat.
La execuţia acestei operaţii, pe o anumită lungime filetul este tăiat cilindric, iar pe ultima porţiune numită „fuga
filetului", filetul este tăiat incomplet, această parte a ţevii avand o formă conică. Spre deosebire de filetul ţevii
executat astfel, filetul interior al fitingului cu, care se asamblează fiind numai cilindric, la asamblarea lor se
realizează o etanşare bună a îmbinării.
Pentru ca filetul sa nu prezinte o suprafata rugoasa sau rupturi, taierea filetului se executa prin trecerea clupei
in mod succesiv, cel putin de doua ori peste portiunea de teava care se fileteaza, urmarindu-se totodata ca
axa partii filetate sa coincida cu axa tevii, iar adancimea filetului sa fie normala, pentru a se asigura o prindere
si o etanseitate buna la imbinarea tevii cu fitingul respectiv.
Imbinarea tevilor filetate din otel zincat
Aceasta operatiune se face cu ajutorul tipului corespunzator de fitting si anume: pentru menţinerea direcţiei
conductei se va folosi o mufă, iar pentru schimbarea direcţiei se va folosi sau cotul (respectiv teul).
O atenţie deosebită trebuie acordată etanşării îmbinării, care se realizează cu ajutorul fuiorului de canepă cu
firul lung (calţi), uns cu ulei de in fiert sau mirau de plumb, înfăşurat subţire şi continuu pe porţiunea filetată,
începand de la al doilea gang al filetului, pană dincolo de porţiunea acoperită de fiting.
a) La îmbinarea ţevilor de oţel cu mufă, de tipul cunoscut sub denumirea de îmbinare cu filet scurt, se va avea
grijă ca să nu se atingă capetele ţevilor şi să se păstreze o distanţă între ele de 2—3 mm, iar lungimea filetului
să nu depăşească jumătate din lungimea mufei.
b) Imbinarea cu filet lung a ţevilor de oţel este un alt sistem de asamblare, care se realizează cu ajutorul unei
mufe şi a unei piuliţe de strangere.
Pentru îmbinarea ţevilor se introduce mai întai piuliţa de strangere şi mufa în capătul ţevii căruia i s-a tăiat un
filet mai lung, respectiv de o lungime mai mare cu 5 mm decat cel al piuliţei şi mufei luate împreună. Se aduce
capătul ţevii cu filetul scurt aproape de ţeava cu filetul lung, se deşurubează mufa de pe filetul lung şi se trece
prin înşurubare pe filetul scurt, pană cand mufa a ajuns la jumătatea lungimii filetului.
Pentru etanşarea mufei se procedează ca în cazul precedent, iar pentru etanşarea ţevii, între piuliţă şi mufă se
înfăşoară pe ţeav sfoară de canepă, bine răsucită şi îmbibată cu ulei de in fiert sau c miniu de plumb, după
care se strînge piuliţa.

7. CONDUCTE DE CANALIZARE

7.1. Montaj conducte de canalizare din PP:

Operaţii pregătitoare:
- examinarea proiectului
- verificarea existenţei golurilor sau executarea lor
- trasarea instalaţiilor şi corelarea cu celelalte instalaţii (încălzire, electrice, climatizare)
Operaţii de confecţionare şi montare:
- examinarea proiectului;
- prefabricarea tronsoanelor de conducte;
- montarea provizorie a suporţiilor;
- montarea conductelor;
- definitivarea fixării conductelor şi a suporţilor;
- proba de etanşeitate a conductelor ce urmează a fi mascate;
- definitivarea instalaţiilor de canalizare (inclusiv conducte de legătură);
- montarea obiectelor sanitare după realizarea primei faze de finisaj a construcţiei (glet, faianţă);
- realizarea legăturilor la obiecte sanitare;
- incercarea de etanşeitate la conductele de canalizare.
Page 7 of 16
Conectarea ţevilor din polipropilenă
Fiecare ţeavă este introdusă în mufa prevăzută la capătul celeilalte ţevi sau fiting.
Etanşarea fi ecărei conexiuni este asigurată de garnitura dubla.
Ţevile de scurgere şi fitingurile din polipropilenă se montează foarte uşor dar, ca la majoritatea sistemelor, un
montaj lipsit de orice fel de probleme poate fi asigurat acordând atenţia corespunzătoare tehnicilor corecte de
conexiune.
Aceste tehnici pot fi rezumate după cum urmează:
a) Ţeava trebuie tăiată cu un ferăstrău cu dinţi fin, iar înainte de tăiere trebuie astfel fixată încât tăietura să fie
realizată perpendicular pe axă.
b) Capetele de ţeavă trebuie şanfrenate la un unghi de aproximativ 15°, utilizând în acest scop o sculă
specială sau o pilă fină.
Suprafaţa rezultată trebuie să fie perfect netedă astfel ca garnitura din mufa ţevii în care trebuie introdusă să
nu fie deteriorată.
c) Capetele pieselor speciale nu trebuie tăiate deoarece astfel s-ar putea realiza o conexiune nesigură.
d) Se va asigura că suprafaţa interioară a mufei, garnitura şi capetele piesei ce urmează a fi introduse în mufă
sunt curate. Capătul ce se introduce va fi lubrifiat. Nu se va utiliza unsoare pe bază de produse petroliere.
e) Ţevile trebuie potrivite corect în mufe, în conformitate cu deplasarea termică ce se aşteaptă a apărea. Dacă
ţeava nu este introdusă suficient atunci nu se poate garanta etanşarea sau ţeava poate deveni nealiniată
odată cu trecerea timpului. Dacă, pe de altă parte, ţeava este introdusă până la capătul mufei, nu se mai lasă
astfel nici un spaţiu pentru deplasările rezultate din dilatare.
f) Se vor evita nealinierile ţevilor deoarece acest lucru face ca garnitura să nu lucreze corect.
g) Este recomandabil să se acopere locurile de conexiune a ţevilor pentru a se evita pericolul de pătrundere a
cimentului în zona garniturii de etanşare şi astfel aceasta să fie deteriorată.

7.2. Fixarea ţevii

Fixarea aparenta pe pereţi se face cu console cu brăţări.
La sistemele mici, interioare, de distribuţie din băi şi bucătării ţevile pot fi acoperite direct cu ciment.
În cazul în care ţevile sunt destinate vehiculării fluidelor cu temperaturi ridicate, acestea trebuie întâi acoperite
cu izolatie înainte de a fi îngropate în ciment. Acest lucru va permite deplasările cauzate de dilatări.
Montajul tuburilor va începe cu capătul din avalul reţelei. Mufele tuburilor vor fi poziţionate contra sensului de
curgere a apei. Va fi respectată cu stricteţe panta de montaj prevăzută în proiect. Pe toată durata execuţiei vor
fi respectate traseele prevăzute pe planurile de execuţie.
La montaj se vor respecta pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la coloane, conform prevederilor
STAS 1795. Coloanele (verticale) vor fi montate în ghene închise.
Racordurile obiectelor sanitare se fac aparent,urmand a fi mascate după efectuarea probei de etanşeitate şi de
eficacitate.

Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii si
intre acestea la 2...3 nivele, daca nu se prevede altfel prin proiect. Inaltimea de montaj a pieselor de curatire
pe coloane va fi de 0,4/0,8m la pardoseala.
In cazul pozarii ingropate a conductelor, se vor prevedea usite de vizitare a ghenelor, in dreptul armaturilor de
izolare.
Se vor prevedea piese de curatire la schimbarile de directie, ramificatii greu accesibile pentru curatire,
precum si pe traseele liniare lungi, la distantele urmatoare:
Diametrul Distanta intre piesele Distanta intre piesele de Distanta intre piesele de
nominal de curatire, ape curatire, ape uzate curatire, ape foarte
DN (mm) conventional curate si menajere (m) impurificate si cu
meteorice (m) suspensii mari si grele
(m)
50 - 70 10 5 4
100 15 8 6
125 - 200 15 14 12

7.3. Ventilare coloanelor instalatiei de canalizare

Toate coloanele instalatiei de canalizare vor fi prevazute in mod obligatoriu cu ventilatie primara.
Se vor realiza conducte de ventilare a instalatiei de canalizare, asa cum sunt prevazute prin proiect:
- ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare: deasupra ultimului racord de obiect sanitar
coloana se prelungeşte pînă deasupra acoperişului, unde se montează o căciulă de ventilaţie. Daca, in mod
particular, nu se poate realiza ventilarea coloanei prin prelungirea conductei pana deasupra acoperisului,
sevor prevedea aeratoare din PP, cu membrana.

Page 8 of 16
- ventilare in cascada prin gruparea succesiva a ventilatiilor principale de la acelasi nivel sau nivele diferite, in
vederea realizarii unei singure iesiri peste invelitoare;
- ventilare secundara:
a) separata pana deasupra invelitorii,
b) prin racordare la o coloana de ventilatie invecinata,
c) prin racordare la o coloana de scurgere invecinata cu iesire directa.
Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va face sub un unghi ascutit cu
varful in jos.
Coloanele de ventilare ale canalizarii se realizeaza cu tuburi din acelasi material ca si coloanele de canalizare.

7.4. Montaj ventile de scurgere

Trebuie făcut astfel încît să asigure o golire a obiectelor sanitare în cel mai scurt timp posibil, concomitent cu
racordarea etanşă a obiectului sanitar cu sifonul.
Montarea ventilului de scurgere la obiectele sanitare se face după ce sub rozeta ventilului s-a pus o garnitură
de cauciuc, strîngerea trebuid a fi făcută cu simţ de raspundere, astfel încît etanşarea să fie realizată fără a
deteriora obiectul sanitar.

7.5. Montaj sifoane

Sifoanele trebuie să asigure o golire a obiectelor sanitare în cel mai scurt timp posibil.
Legatura între ventilele de scurgere şi sifoane trebuie facută astfel încât etanşarea să fie realizată.
Trebuie să permită o intreţinere şi o curăţire cât mai uşoară şi să asigure o funcţionare optimă a obiectului.

8. Montajul agregatelor de pompare

8.1. Ambalarea
Pompele se pot transporta ambalate in cutii de lemn inchise sau neambalate, sprijinite pe suporti de lemn si
ancorate corespunzator. In acest ultim caz este obligatorie astuparea stuturilor de aspiratie si de refulare cu
capace de material plastic.
In situatia in care pompa nu se monteaza imediat in instalatie, depozitarea se va face in incaperi lipsite de praf
si umiditate. Pe tot parcursul depozitarii se vor pastra capacele pe stuturile de aspiratie si refulare, uleiul din
lagar, precum si folia din plastic care acopera agregatul.
Saptamanal rotorul se va invarti manual 10-15 rotatii complete.

8.2. Transport si manipulare de catre beneficiar

Manipularea pompelor , incarcarea si mai ales descarcarea din mijloacele de transport se va face numai cu
aparate de ridicat cu sarcina la carlig corespunzatoare si prin legarea in locurile prevazute in acest scop la
postamentele pompei si in conformitate cu instructiunile de montaj si exploatare din cartea tehnica a pompelor.

8.3. Conditii necesare inceperii montajului

Platforma de montaj destinata deconservarii , curatarii si montarii subansamblelor precum si celelalte
suprafete aferente montarii vor fi eliberate de orice materiale straine lucrarilor de montaj si curatite de moloz si
gunoaie.
La locul in care se desfasoara montajul trebuie sa existe:
- instalatie electrica de forta si iluminat, precum si reteaua electrica de joasa tensiune pentru lampi
portative cu prize suficiente si la indemana, pentru masinile portative si grupurile de sudura;
- instalatie de apa tehnica;
- mese de lucru , menghina, scule, cutii etc.
- locuri de depozitare a ansamblelor si subansamblelor curate .
8.4. Deconservarea
Acesta va fi inlaturat cu petrol sau cu alt solvent eficace.
Orice parte interioara a pompei , care este expusa la ruginire este protejata cu un strat subtire de inhibitor de
rugina.

8.5. Conditii tehnice de montaj

Respectarea conditiilor tehnice de montaj prezentate in cartile tehnice ale fiecarui tip de pompa este
obligatorie pentru ca asigura montajului o calitate corespunzatoare, iar agregatului de pompare o functionare
sigura si de lunga durata.

Page 9 of 16
Corespunzator cerintelor impuse de conditiile tehnice de montaj se stabilesc normele tehnologice de
ansamblare si instalare a electropompei, limitele abaterilor limita admise la montaj si ordinea si regulile
incercarii si verificarii agregatului inaintea primei porniri si in perioada functionarii de proba.
Totalitatea operatiilor de montaj , a verificarilor , se va realiza in conformitate cu desenele , fisele de masuratori
, instructiunile date de furnizorul motorului si conditiile tehnice de montaj.
Rezultatele care caracterizeaza montajul se consemneaza in documentatia de montaj care va cuprinde fisa de
masuratori, procese verbale etc.
Operatiile de montaj si punere in functiune a agregatului sunt considerate ca realizate numai dupa efectuarea
probelor si verificarilor cuprinse in instructiunile specifice fiecarui tip de proba si dupa functionarea neintrerupta
a agregatului in conditii satisfacatoare timp de 72 ore.
Masuri de protectia muncii
Pentru prevenirea accidentarii personalului , manipularea pompelor , in cursul instalarii lor, pe durata
exploatarii sau cand se executa operatiuni de intretinere , va fi incredintata numai persoanelor cu calificare
corespunzatoare si fiind instruit in consecinta.
Instalarea aparatelor electrice precum si orice lucrare executata asupra aparatului electric se va efectua in
conditiile deconectarii initiale de la retea.
Amplasarea aparatajului electric trebuie sa asigure evitarea contactului acestuia cu persoane necalificate ,
care se pot accidenta.
Inainte de pornirea agregatelor de pompare se va verifica daca instalatia electrica a fost legata la pamant.
Se vor afisa la loc vizibil schema instalatiei in care este montata pompa si instructiunile de supraveghere
adaptate la conditiile specifice tehnologiei instalatiei.
Se interzice cu desavarsire remedierea unor defectiuni in timpul functionarii agregatului de pompare.

9. PROBE DE PRESIUNE SI DE PUNERE IN FUNCTIUNE

9.1. Instalaţiile de apă rece şi caldă vor fi supuse la următoarele încercări:

- încercarea de etanşeitate la presiune la rece: se va efectua înainte de montarea armăturilor de serviciu şi a
aparatelor, poziţiile acestora fiind buşonate. Instalatiile montate dar inca neacoperite se umplu cu apa dar fara
aer. Proba de presiune se face atat ca proba prealabila cat si ca proba principala.
Presiunea de încercare va fi de 1,5 x Pr [bar].Instalaţia se va menţine sub presiune 20 minute, timp în care nu
se admite nici o scădere a presiunii.În caz contrar se vor remedia neetanşeităţile şi se va reface proba.După
încheierea probei se face proces verbal de probă;
- încercarea de etanşeitate si de rezistenta la cald: se efectueaza prin punerea in functiune a instalatiilor de
apa calda la presiunea de regim si la temperatura de 55-60°C care trebuiesc mentinute cel putin 6 ore. Dupa
racirea completa se repeta incercarea la presiune la rece.
- încercarea de funcţionare a instalaţiei: se efectueaza dupa ce s-au montat armaturile si aparatele de la
punctele de consum, precum si toate echipamantele (statiei de pompe, statiei de preparare apa calda,etc.) si
instalatia este adusa la presiunea de regim. Prin deschiderea succesiva a armaturilor de alimentare se verifica
daca apa ajunge la presiunea de utilizare la fiecare punct de consum. Prin deschiderea numarului de robinete
de consum corespunzator se verifica simultaneitatea si debitul de calcul.

Incercarea de etanseitate la presiune la rece, ca si incercarea de etanseitatea si rezistenta la cald se vor

efectua inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelalte puncte de
consum, extremitatile conductelor fiind obturate
Înainte de darea în folosinţă, conductele se vor spăla cu o solutie de clor.

9.2. Instalaţia de canalizare va fi supusă la următoarele încercări:

- încercarea de etanşeitate: se va face controlând etanseitatea traseelor conductelor şi îmbinărilor după
închiderea conductelor şi racordurilor cu dopuri şi inundarea conductelor.Punctele de îmbinare ce se închid cu
elemente de mascare vor fi încercate pe parcursul lucrărilor, înainte de închiderea lor, încheindu-se procese
verbale pentru lucrări ascunse.
- încercarea de funcţionare: se va face prin punerea în funcţiune a obiectelor sanitare în măsură să realizeze
debitul de calcul al instalaţiei şi verificarea condiţiilor de scurgere
Conductele prevazute cu elemente de mascare vor fi verificate pe parcursul lucrarii, inainte de inchiderea lor.

10. CONTROLUL CALITATII

Prezentul capitol cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile de
constructii, precum si verificarile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata daca aceste conditii au fost
indeplinite.

Page 10 of 16
Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarite in primul rand de sefii formatiilor de lucru si de
personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrul activitatii sale de indrumare si
supraveghere.
Separat de acestea, se efectueaza verificari:
a) pe parcursul executarii, pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectele de investitii, inainte ca ele
sa devina ascunse prin acoperire cu (sau inglobate in) alte categorii de lucrari sau elemente de constructii;
b) la terminarea unei faze de lucrari;
c) la receptia preliminara a obiectelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii.

Verificarile de la poz. “a” si “b” se efectueaza conform "Instructiunilor pentru verificarea calitatii si
receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii, precum si pentru receptia terenului de fundare,
fundatiilor si structurilor”aprobat cu ordinul nr. 20/1977 de IGSIC, iar cele de la poz. “c” conform reglementarilor
in vigoare privind receptia obiectivelor de investitii.
Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in prezenta lucrare sunt extrase din prescriptiile tehnice de
proiectare, executie si receptie, in vigoare la data elaborarii sale.
Listele complete ale acestor prescriptii sunt cuprinse in indicatoarele de standarde, publicate anual de IRS si in
listele normativelor tehnice in vigoare (publicate anual in Buletinul Constructiilor). Principalele prescriptii
tehnice, aplicabile la verificarile din prezenta lucrare, sunt mentionate la fiecare capitol in parte.
Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu proiectul in limitele
indicatiilor de calitate si a abaterilor admisibile, prevazute de acestea.
Dispozitiile de santier, date de beneficiar si proiectat – cu respectarea normelor legale in vigoare – au aceeasi
putere ca si proiectul de executie, din punct de vedere al verificarilor efectuate.
Frecventele verificarilor sunt mentionate in prescriptiile tehnice. In cazuri speciale, proiectantul poate prevedea
– in mod justificativ – marimea acestor frecvente.
In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata pe parcurs, referitoare
la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea lucrarii, depaseste in sens deproprabil abaterile
admisibile, prevazute in proiecte sau in prescriptiile tehnice, decizia asupra continuarii lucrarilor nu va putea fi
luata decat pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.
Este cu desavarsire interzis a se proceda la executarea de lucrari, care sa inglobeze sau sa ascunda defecte
ale tevilor, imbinarilor sau care sa impiedice accesul sau repararea corecta sau consolidarea acestora.
In cazul in care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrari sau la receptii preliminare), in scopul obtinerii
de date asupra corectitudinii verificarilor si inregistrarilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel:
-daca un singur rezultat este necorespunzator, se mai efectueaza inca un numar egal de sondaje;
- daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator, toate verificarile prevazute in
prescriptiile tehnice a se efectua pa parcurs trebuie refacute, cu aceleasi metode sau cu metode care sa dea
rezultate echivalente.
La cererea presedintelui comisiei de receptie preliminara a obiectivului, intreprinderea executanta va intocmi o
prezentare sintetica a tuturor verificarilor si incercarilor efectuate pe parcursul lucrarilor si pe faze de lucrari,
prezentare care trebuie sa cuprinda pe scurt:
-date asupra frecventei verificarilor si probele efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, in comparatie cu
prevederile prescriptiilor tehnice;
-lista incercarilor suplimentare efectuate pentru cauzele in care probele de control prescrise au dat rezultate
nesatisfactoare, precum si masurile aplicate in cazurile in care aceste rezultate sau confirmat;
-lista si descrierea sumara a remedierilor efectuate, cu aratarea succinta a cauzelor care le-au facut necesare.
Aceasta prezentare, impreuna cu documentele primare de verificare (registre de procese - verbale de lucrari
ascunse si pe fise, buletine de incercari etc.) trebuie sa furnizeze comisiei de receptie – impreuna cu sondajele
sale proprii – dovada indubitabila ca lucrarile executate se inscriu in conditiile de calitate prevazute in proiecte
si prescriptii tehnice specifice, in limitele abaterilor asmisibile.

11. RECEPTIA LUCRARII

In vederea receptiei, se va urmari daca executarea lucrarilor de instalatii sanitare s-a facut in conformitate cu
documentatia tehnico-economica si cu prescriptiile tehnice cu privire la executarea lucrarilor, si anume:
- respectarea locului de amplasare a obiectelor sanitare;
- respectarea traseelpr conductelor si a schemei coloanelor din proiect;
- respectarea pantelor de montaj prevazute in proiect;
- respectarea caracteristicilor obiectelor sanitare;
- folosirea materialelor prevazute;
- calitatea izolatiilor si vopsitoriilor.
Scopul receptiei este de a asigura preluarea de catre beneficiar in conditii de buna calitate alucrarilor
executate
Receptia lucrarilor se va efectua in doua faze:
Page 11 of 16
 - receptia preliminara, care se face dupa terminarea lucrarilor de constructii-montaj si efectuarea
probelor prealabile receptiei cu proba de 72 ore ;
- receptia finala, care se face la expirarea perioadei de verificare in exploatare a comportarii lucrarilor de
constructii-montaj si care au fost receptionate preliminar.
Perioada de verificare in exploatare este de un an de la receptia preliminara.
La receptionarea lucrarilor, executantul va pune la dispozitia comisiei urmatoarele documente :
- proiectul de executie aprobat, cu modificarileintervenite in cursul executiei;
- certificatele de calitate pentru materiale;
- procesul verbal de spalare a instalatiei;
- procesul verbal pentru proba de presiune si proba de etanseitate;
- procesul verbal pentru lucrarile ascunse.
Receptia preliminara se va face obligatoriu cu instalatia fara lipsuri, astfel incit sa fie posibila functionarea ei in
conditiile proiectate.
In cazul in care instalatia sanitara indeplineste conditiile probei complete, se va incheia un act de receptie
provizorie a lucrarii.
Pentru receptia preliminara sau finala a instalatiior executate, proiectantul va prezenta la cererea comisiei de
receptie nota prevazuta de reglementarile in vigoare, cuprinzand precizarile asupra aplicarii proiectului,
observatiile sale asupra calitatii lucrarilor, punctul sau de vedere asupra conditiilor in care receptia poate fi
admisa, confirmarea indeplinirii obligatiilor de predare a indicatiilor asupra normelor folosiri si exploatarii ei.
Comisia de receptie este obligata a cerceta existenta documentelor incheiate pe parcursul executarii lucrarilor
si care privesc verificarile de calitate si incercarile efectuate anterior
In toate cazurile in care aceste documente lipsesc sau consemneaza verificari efectuate cu o frecventa mai
mica decat acea prevazuta in proiecte si prescriptii tehnice – s-au in care rezultatele nu corespund conditiilor
de calitate prescrise, comisiile de receptie preliminara nu pot admite receptia decat daca – prin incercari si
cercetari suplimentare directe si expertize tehnice -se dovedeste ca obiectul corespunde scopului pentru care
a fost proiectat si executat ca poate fi exploatat in conditii normale.
In toate celelalte cazuri, comisia de receptie preliminara este obligata a proceda conform reglementarilor
privind efectuarea receptiilor.
Procedee de verificare:
In functie de momentul efectuarii verificarilor, acestea se refera la:
a. Determinarea – prin masuratori – a corespondentei elementelor verificate cu prevederile
proiectului, din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de pozare;
b. Existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor si
aparatelor utilizate.
c. Efectuarea incercarilor si probelor impuse de proiect si prescriptiile tehnice si intocmirea
documentelor cu rezultatele acestora precum si a proceselor – verbale de lucrari ascunse.
d. Examinarea existentei si continutului documentatiilor si proceselor – verbale mentionate mai
sus precum si sintezelor si concluziilor acestora;
e. Verificarea directa prin sondaj si efectuarea de incercari suplimentare, in vederea formarii convingerii
organelor de control si comisiilor de receptie asupra corectitudinii si valabilitatii documentelor incheiate
anterior.
Principalele conditii de calitate si verificarile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrari, in ”Normativul
pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente”indicativ C56.
Orice modificari ulterioare in cuprinsul prescriptiilor indicate in lucrare ca si orice noi prescriptii aparute dupa
elaborarea lucrarii de fata, se vor respecta in mod obligatoriu chiar daca nu concorda cu prevederile din textul
lucrarii. In consecinta, utilizatorii prezentei lucrari trebuie sa cunoasca si sa mentina la curent listele
prescriptiilor, operand treptat in acestea, modificarile si completarile survenite.
Verificarile directe se vor efectua de comisia de receptie prin probe de presiune, in diferite tronsoane pentru a-
si putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.
In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare se va dubla numarul lor, daca si in acest
caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare comisia va dispune amanarea sau respingerea receptiei pana
la efectuarea unui supliment de incercari sau expertizari tehnice de ansamblu.
Cercetarea sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme data de comisia de receptie si va
avea ca scop determinarea posibilitatilor si conditiilor in care constructia respectiva corespunde destinatiei
pentru care a fost realizata.
NOTĂ: executantul nu este îndreptăţit a face înlocuiri de materiale fără avizul scris a proiectantului.
Pe parcursul executării lucrărilor se vor efectua următoarele verificări:
- verificarea caracteristicilor şi calităţii materialelor utilizate;
- verificarea traseelor conductelor şi amplasamentul aparatelor, obiectelor sanitare, armăturilor;
- verificarea calităţii şi corespondenţei cu proiectul a prefabricatelor de instalaţii sanitare.

Page 12 of 16
Toate materialele şi aparatele pot fi introduse în lucrare numai dacă sunt conform prevederilor din proiect, au
fost livrate cu certificate de calitate şi dacă în cursul manipulării nu au suferit deteriorări.

Categoriile de lucrări la care probele pot fi făcute independent, în prezenţa investitorului prin întocmire de
procese verbale:
- conducte interioare de apă rece, caldă şi de canalizare menajeră;
- montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor;
- lucrări de izolaţii şi vopsitorii;
- verificări de efectuat pe faze de lucrări.
a) Conducte interioare de apă caldă, rece:
- distanţele între conducte şi elementele de construcţii şi conductele altor instalaţii;
- modul de fixare a conductelor;
- corecta amplasare şi executare a punctelor fixe, a pieselor de dilatare şi a manşoanelor de protecţie.
b) Lucrări de verificare a etanşeităţii şi rezistenţei:
- incercarea de etanşeitate la presiune la rece şi de funcţionare la conductele de apă rece;
- incercarea de etanşeitate la presiune la rece şi la cald, de rezistenţă şi de funcţionare la apă caldă de
consum.
Aceste probe se vor efectua înaintea montării armăturilor de serviciu şi a aparatelor, poziţiile acestora fiind
busonate.
Presiunea pentru încercare la etanşeitate la rece şi la cald va fi egală cu 1,5x presiunea de regim, dar nu mai
mică de 6 bar. Instalaţiile se vor ţine sub această presiune 20 minute, timp în care nu se admite nici o scădere
a presiunii.
Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa în punctul cel mai jos a instalaţiilor.
Proba la cald se va face menţinându-se în funcţiune instalaţia de apă caldă timp de 6 ore, temperatura în
instalaţie având 600 C.
Încercarea de funcţionare a instalaţiilor se va efectua verificându-se dacă toate punctele de consum asigură
debitul prevăzut în proiect şi dacă temperatura apei corespunde celui prevăzut.
c) Conductele de canalizare interioare se vor verifica distanţele lor de elementele de construcţii, pantele
prevăzute şi fixarea lor. Se va verifica corecta amplasare a pieselor de curăţire şi etanşeitatea lor.
Etanşeitatea conductelor de canalizare menajeră se va verifica umplând instalaţia până la nivelul de refulare a
obiectelor sanitare.
Încercarea de funcţionare se va face prin punerea în funcţiune a obiectelor sanitare.
d) Obiecte sanitare:
- se va verifica dacă nu sunt fisurate, lovite etc. şi corespund ca număr, mărime, model, calitate şi
poziţie de montaj, ca cele prevăzute în proiect;
- să fie solid fixate pe console şi consolele să fie prinse rigid în perete;
- sifoanele obiectelor să asigure scurgere normală;
- bateriile să asigure un jet continuu de apă, închidere perfectă şi manevrare uşoară;
- robinetele de închidere să fie uşor accesibile;
- verificarea etanşării sifoanelor de pardoseală se va face circulând prin ele apă timp de 24 ore, după
care timp de 3 zile se vor urmări eventualele infiltraţii.

12. MASURI S.S.M.

La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a muncii , dintre care
principalele sunt incluse in urmatoarele acte normative:
- Legea S.S.M. nr. 319/2006;
- Norme generale de protectia muncii , emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale
(MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 5840/1996 , in mod expres cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3
subcap. 3.1 – 3.9,cap. 4 subcap. 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1 , 5.3 si 5.4;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice , emise prin Ordinul
MMPS nr.56/1997 (cod 42);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie , montaj prefabricate si finisaj
constructii ,emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27);Norme specifice de securitate a muncii pentru
prepararea , transportul , tur-narea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat , emise
prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7);
- Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea, transportul prin purtare cu mijloace
mecanizate si depozitarea materialelor, emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57);

Page 13 of 16
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, emise prin Ordinul MMPS nr.
235/1995 (cod 12);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea liantilor si azbocimentului, emise prin Ordinul
MMPS nr. 161/31.03.1997 (cod 52), cap. III, subcap. 1.
Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi în activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor proiectate
se va urmării respectarea cu stricteţe a prevederilor actelor normative menţionate. Lista de mai sus nu este
limitativă şi va fi completată cu restul prevederilor legale în domeniu, aflate în vigoare la momentul respectiv.

In conformitate cu Normele Generale de Protectia Muncii, furnizorul lucrarilor este obligat:

- sa analizeze documentatia tehnica de executie din punctul de vedere al securitatii muncii si daca este
cazul , sa faca obiectiuni , solicitand proiectantului modificarile necesare conform reglementarilor legale;
- sa aplice prevederile legislative de protectie a muncii, precum si prescriptiile din documentatiile tehnice
privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare necesare realizarii constructiilor;
- sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizarii unei exploatari
ulterioare a constructiilor in conditii de securitate a muncii si sa sesizeze clientul si proiectantul cind constata
ca masurile propuse sunt insuficente sau necorespunzatoare, sa faca prpuneri de solutionare si sa solicite
acestora aprobarile necesare;
- sa ceara clientului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea rezolvarii problemelor de
securitate a muncii in cazurile deosebite aparute in executarea lucrarilor de constructii;
- sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si cele constatate la
receptia lucrarilor de constructii.
In mod deosebit se atrage atentia asupra obligativitatii respectarii cu strictete a Ordonantei Guvernului
publicata in Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea durabilitatii, calitatii riguroase, sigurantei in
functioanare si functionabilitatii constructiilor.
Clientului ii revin, conform Normelor generale de protectie a muncii, urmatoarele obligatii legale privind
executarea constructiilor:
- sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de protectie a muncii si in cazul cand
constata deficiente , lipsuri sau neconcordante fata de prevederile legislatiei in vigoare, sa ceara proiectantului
remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice sau punerea in concordanta a
prevederilor din proiect cu cele legislative;
- sa colaboreze cu proiectantul si furnizorul , dupa caz , in scopul rezolvarii tuturor problemelor de
securitate a muncii;
- pentru lucrarile care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie, sa incheie cu
furnizorul un protocol in care se va delimita suprafata pe care se executa lucrarea, pentru care raspunde
privind asigurarea masurilor de protectia a muncii revine furnizorului; in protocol se va specifica si conditiile
care trebuie respectate de catre furnizor, astfel incit desfasurarea procesului de productie in conditii de
securitate sa nu fie afectat de lucrarile de constructii executate concomitent cu aceasta;
- sa controleze cu ocazia receptiei lucrarilor, realizarea de catre furnizor a tuturor masurilor de protectie
a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzind receptia lucrarilor daca nu corespund din punct de
vedere al securitatii muncii;
- sa emita instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau grupele de activitati necesare
exploatarii constructiilor.

La exploatarea constructiilor, clientul este obligat sa respecte prevederile legale privind securitatea muncii,
dintre care principalele sunt cuprinse in urmatoarele acte:
- Legea 90/1996 a protectiei muncii;
- Norme generale de protectie a muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale
(MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 5840/1996;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, emise prin Ordinul MMPS nr.
235/1995 (cod 12).
Raspunderea privitoare la respectarea legislatiei in vigoare revine in intregime executantului lucrarii in perioada
de realizare a investitiei şi beneficiarului pe perioada de exploatare normala, intretinere curenta şi reparatii
(dupa receptionarea lucrarilor şi a punerii in functiune).

13. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi în activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor proiectate
se va urmării respectarea cu stricteţe a prevederilor actelor normative menţionate. Lista de mai sus nu este
limitativă şi va fi completată cu restul prevederilor legale în domeniu, aflate în vigoare la momentul respectiv.

Page 14 of 16
Raspunderea privitoare la respectarea legislatiei in vigoare revine in intregime executantului lucrarii in perioada
de realizare a investitiei şi beneficiarului pe perioada de exploatare normala, intretinere curenta şi reparatii
(dupa receptionarea lucrarilor şi a punerii in functiune).

14. OBLIGATIILE ANTEPRIZEI

14.1. Preluarea frontului de lucru

La preluarea unui front de lucru, antreprenorul va verifica lucrările executate si isi va asuma prin
semnătura (proces verbal de predare primire) preluarea cu sau fara obiecțiuni a frontului.
In cazul incare antreprenorul, din orice motiv, preia un front fara proces verbal de predare primire, se
considera ca l-a preluat fara obiecțiuni. Antreprenorul isi asuma in acest caz ca lucrările executate de către
orice antrepriza anterior sunt in concordanta cu proiectul si cu standardele de calitate, fara a mai putea emite
pretenții de orice natura (cu excepția viciilor ascunse).

14.2. Modificări de proiect

Orice modificare de proiect solicitata de Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile din
contract.
Orice solicitare de modificare se supune aprobării Proiectantului General si validării Investitorului.
Detaliile de execuție alternative celor din proiect se propun de către Antreprenor si se aproba de
Proiectantul General si de reprezentantul autorizat al Investitorului.
Orice modificare de proiect se va face prin dispoziții de șantier verificate conform normelor in vigoare.
14.3. Reguli de buna practica
La stabilirea traseelor instalații lor prevăzute in prezentul proiect se va urmări alegerea traseelor optime,
atât din punct de vedere al respectării dimensionării si echilibrării hidraulice cat si al optimizații cantităților de
materiale folosite; se vor alege cele mai scurte trasee posibil, se va tine cont de încărcările maxime pe care le
suporta reazemele folosite (elemente structurale, suporți ficși si mobili etc.), se va tine seama de distantele
minime normate atat fata de celelalte instalații/rețele cat si fata de elementele de structura/arhitectura (fundatii,
camere tehnice etc.).
Obligațiile si răspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor pe durata desfășurării lucrărilor de
execuție revin societăților si personalului care executa aceste instalații.
14.4. Contacte cu firmele concesionare
La amenajarea clădirii si înainte de a-si prezenta oferta, Antreprenorul va intra in contact cu Serviciile
locale care gestionează furnizarea de utilități pentru stabilirea detaliilor proiectului şi pentru a clarifica indicaţiile
acestei note descriptive, lăsând sa se înțeleagă ca orice modificare a echipamentelor prevăzute pentru
conformitatea instalației cu exigentele concesionarilor nu va putea implica un cost suplimentar.
14.5. .Certificate de calificare
Antreprenorul ales va trebui sa furnizeze o fotocopie conforma si recenta a certificatului de calificare,
care sa menționeze specialitățile pentru care antrepriza sa este recunoscuta.
14.6. . Documente de proiectare ale execuției
Înaintea execuției lucrărilor, Antreprenorul va trebui:
- sa furnizeze Biroului de Proiectare toate notele si tabelele de calcul - numai daca se propune o alta
soluție fata de cea din proiect;
- sa furnizeze diagramele generale, de distribuție si de repartiție ale instalațiilor
- sa precizeze, printr-un tabel, caracteristicile si dimensiunile aparatelor si echipamentelor necesare
instalației. Acest tabel va fi atașat si predat in același timp cu diagramele.
14.7. Principalele etape si ordinea de execuție a lucrărilor:
Primirea proiectului de baza, verificarea si analizarea lui, formularea si prezentarea eventualelor
obiecțiuni in forma scrisa, beneficiarului si proiectantului de specialitate. In conformitate cu Legea nr.10-1995
art. 13, constructorul va verifica daca proiectul de baza este verificat de către verificatorul atestat MLPAT.
După acceptarea proiectului (inclusiv a rezolvării eventualelor obiecțiuni) si încheierea contractului de
execuție a lucrărilor, se va întocmi:
- extrasul principalelor materiale si echipamente, conform listelor de cantitati de lucrări, a listelor de
materiale, echipamente si dotări precum si a fiselor tehnice.
- extrasul principalelor anexe de inventar: scări mobile, rulete, nivele etc.

Stabilirea graficului de execuție a principalelor lucrări de instalații - montaj care rezulta din proiect,
corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrărilor de construcții si alte instalații si cu termenul din
contractul încheiat cu beneficiarul.

Page 15 of 16
 Stabilirea structurii, calificării, numărului si eșalonării forței de munca, pe baza termenului contractual si
a graficului de execuție a principalelor lucrări.
Aprovizionarea, sortarea si depozitarea in siguranța a materialelor necesare in prima urgenta, apoi a
celorlalte materiale, funcție de eșalonarea lucrărilor.
Selecționarea si angajarea forței de munca necesara, a responsabililor tehnici cu execuția, instruirea
asupra lucrărilor de instalații - montaj, instruirea asupra protecției si igienei muncii, inclusiv semnarea fiselor
individuale de instructaj – dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului individual de
protecție etc., precum si organizarea muncii conform graficului de eșalonare a lucrărilor.

Fiecare echipament va fi montat cu toate reperele aferente pe cheltuiala furnizorului de echipament,

prin repere înțelegând, dar fara a ne limita la:

 Structuri metalice pentru montaj si susțineri

 Elemente de prindere
 Elemente de trecere prin elemente verticale si orizontale
 Elemente de conectare
 Cablu de alimentare si, după caz, tablouri proprii si tablou de automatizare si control
 Toate instalațiile pana la punctele de racord stabilite de către proiectant.

Page 16 of 16