1.1.

Principiul procedeului
Sudarea cu ultrasunete este un procedeu de sudare în stare solida. Energia necesara
sudarii se introduce în componentele de sudat, prin provocarea unor vibratii
localizate a lor în locul îmbinarii, cu o frecventa corespunzatoare ultrasunetelor
(16 -103...1010 Hz), În timp ce cele doua componente sunt presate una fata de
cealalta cu o forta perpendiculara pe suprafata lor de contact. Legatura metalica
se formeaza fara topirea metalelor care se sudeaza si, astfel, ea este lipsita de
structurile de turnare care însotesc topirea. În sudura se evidentiaza mici
deformatii plastice. Procedeul are aplicatii industriale interesante în cazul
îmbinarilor bimetalice cu forme variate ale sudurilor. Astfel, el se aplica în
industria electrotehnica la fabricatia microcircuitelor semiconductoare, a
diferitelor tipuri de contacte electrice si a produselor electrotehnice din
aluminiu, mai ales daca ele se compun din folii. Procedeul este eficient la
ambalarea si capsularea acelor materiale care necesita protectii ermetice ce nu se
pot realiza cu alte procedee de sudare (spre exemplu : capsularea materialelor
explozive, a celor pirotehnice, a reactivilor chimici etc.). Sudurile realizate cu
ultrasunete pot fi de tipul ,,în puncte", inelare, în linie întrerupta sau în linie
continua. Sudurile în puncte au, în planul îmbinarii, o forma eliptica.
Componentele de sudat sunt presate una fata de cealalta, între sonotroda si o piesa
suport — contra piesa (sonotroda este denumirea prescurtata a dispozitivului activ
al echipamentului de sudat, aflat în contact cu componentele de sudat, care
transmite acestora energia vibratoare prin vîrful sau, similar cu vîrful
electrozilor de la masinile de sudat electric, prin presiune în puncte).
1.2. Principiul sudarii cu ultrasunete
Actiunea cumulata a fortei statice de presare a componentelor de sudat, aplicata
perpendicular pe suprafata de contact a acestora si a celei dinamice - de vibrare a
componentelor, care actioneaza paralel cu suprafata de contact, determina aparitia
unor tensiuni oscilante în zonele vecine celei de contact. Aceste tensiuni conduc
la alunecari între cele doua componente, la expulzarea materialelor straine de pe
suprafetele în contact si la usurarea realizarii contactului metal-metal al celor
doua componente. Daca oscilatiile continua, se formeaza un nucleu sudat, avînd
caracteristici mecanice asemanatoare cu cele obtinute în cazul sudarii la rece.
Energia eliberata se transforma în caldura, încalzind componentele în zonele vecine
sudurii. În afara acestui efect secundar, caldura în sine nu are un rol
semnificativ în procesul de sudare. Energia necesara sudarii depinde de temperatura
mediului ambiant, de proprietatile materialelor care se sudeaza si de grosimea
componentelor. Ea se obtine de la un convertizor de frecventa care transforma
energia avînd frecventa retelei industriale (50 Hz), într-o energie cu frecventa
cuprinsa în domeniul 10... ... 175 kHz. Frecventele înalte se utilizeaza în cazul
echipamentelor de sudat cu ultrasunete de putere mica (1.. .50 W), iar cele joase
la echipamentele de putere mare (2... 30 kW). Puterea transmisa de convertizorul de
frecventa este de 30.. .90% din cea luata de la reteaua de putere, depinzînd de
tipul convertizorului (grupurile motor-generator livreaza 30... 50% din puterea
consumata, iar convertizoarele cu semiconductori au randamente de -90%). Energia
electrica de înalta frecventa este transformata în energie mecanica vibratoare cu
ajutorul unui traductor.
La sudarea cu ultrasunete se pot folosi traductoare magnetostrictive sau
electrostrictive. Randamentul traductoarelor magnetostrictive este de 20... 40%, în
timp ce cel al traductoarelor electrostrictive este 55...80%. Un echipament de
sudare cu ultrasunete transmite componentelor de sudat, prin intermediul
sonotrodei, 10...70% din puterea absorbita, în functie de randamentul convertorului
de frecventa si al traductorului folosit. Trebuie observat faptul ca o parte din
energia introdusa în componentele de sudat le traverseaza pe acestea si se
disipeaza în masa suport. La ora actuala nu exista o metoda sigura de masurare a
energiei acustice nete care se consuma la formarea sudurii. De aceea, în practica
se opereaza cu doua notiuni : energie electrica medie - produsul între puterea
electrica medie introdusa în traductor si timpul de sudare - respectiv energia
vibratoare medie introdusa în componentele de sudat - produsul între puterea medie
vibratoare transmisa prin vîrful sonotrodei si timpul de sudare.
1.3. Tehnologia sudarii cu ultrasunete
Procedeul apeleaza la urmatorii parametrii de sudare: •A. Energia electrica
necesara sudarii •B. Forta de presare depinde de natura materialelor de sudat si
grosimea componentelor. Valoarea ei creste cu limita la curgere si duritatea
materialului de sudat, respectiv cu grosimea componentelor. Trebuie stiut ca o
forta excesiva produce deformatii nedorite ale suprafetelor componentelor si
conduce la cresterea puterii necesare pentru sudare, iar o forta insuficienta
provoaca alunecari ale vîrfului sonotrodei si încalziri excesive ale componentelor,
conducand la realizarea unor suduri necorespunzatoare. •C. Timpul de sudare. În
cazul sudarii în puncte, inelare sau în linie întrerupta (segmente de linie),
timpul în care se transmite energia vibratoare componentelor de sudat variaza între
0,05 s (în cazul sîrmelor foarte subtiri) si 1,0 s (în cazul grosimilor mari).
Necesitatea unui timp lung de sudare denota o putere insuficienta. Pentru evitarea
fenomenelor secundare de încalzire si a fisurilor interne în suduri se prefera
regimurile de sudare cu puteri mari si timp scurt (regimuri dure). •D. Viteza de
sudare este un parametru specific sudarii în linie. Ordinul de marime este de sute
de milimetri pe minut. Folii de aluminiu cu grosimea de 0,025 mm s-au sudat cu
viteza de 137 mm/min, la o putere de 2000 W, folosind un traductor magnetostrictiv
pe baza de Ni. •E. Frecventa si amplitudinea oscilatiilor. Frecventa oscilatiilor
trebuie corelata cu grosimea componentelor de sudat si anume, odata cu micsorarea
grosimii este necesara marirea frecventei. Domeniul frecventelor este 18... 25 kHz.
1.4. Echipamente de sudare cu ultrasunete
Un echipament de sudare cu ultrasunete se compune din: - generatorul de înalta
frecventa care furnizeaza energia electrica necesara sudarii, blocul ultrasonic
care transforma energia electrica, de înalta frecventa într-o energie mecanica
vibratoare pe care o transmite la locul sudurii; - dispozitivul suport pentru
componentele de sudat si mecanismul de translatie a componentelor de sudat în cazul
sudarii în linie; - mecanismul de aplicare a fortei de apasare; -programatorul
procesului de sudare.

A. Generatorul de inalta frecventa

Se executa în doua variante : cu gama îngusta de frecvente (de ex. : 18.. .25 kHz)
si cu gama larga de frecvente (de ex. : 16... ...80 kHz). Generatoarele cu gama
îngusta de frecvente sunt destinate echipamentelor specializate de sudat cu
ultrasunete;ele nu dispun de sisteme de reglare a puterii si frecventei.
Generatoarele cu gama larga de frecvente sunt destinate masinilor de sudat cu
ultrasunete universale; ele au posibilitatea de variatie atît a puterii cît si a
frecventei. Generatoarele construite din elemente tranzistorizate furnizeaza puteri
de ordinul a 1 kW ; redresoarele cu siliciu se folosesc în cazul masinilor de
putere mare (- 30 kW). În cazul includerii masinilor de sudat cu ultrasunete în
linii de fabricatie automatizate, generatoarele de înalta frecventa pot fi montate
la anumite distante de blocurile ultrasonice.
B. Blocul ultrasonic sau sistemul traductor-cuplaj
Se compune din traductorul care transforma energia electrica de înalta frecventa în
energie mecanica vibratoare, ghidul de unda-sistemul de cuplaj-sonotroda. B1.
Traductoarele pot fi magnetostrictive sau electrostrictive. Materialele
magnetostrictive au proprietatea de a-si modifica dimensiunile sub actiunea unui
cîmp magnetic variabil. Pentru asemenea traductoare se folosesc bare de nichel sau
aliaje de nichel care îsi modifica lungimea în ritmul de variatie a inductiei
magnetice. Traductoarele electrostrictive sunt formate din materiale ceramice si se
bazeaza pe proprietatea acestora de a-si schimba proprietatile sub actiunea unui
cîmp electric paralel cu planul de polarizare a lor. Daca se sudeaza cu cadenta
mare, pentru pastrarea caracteristicilor de traductor, ambele tipuri de traductoare
trebuie racite. B2. Ghidul de unda-cuplajul are rolul de transformator al
amplitudinii vibratiei si de conducere a ei de la traductor la zona sudurii.
Imbinarile sunt supuse si ele la solicitari de oboseala în cursul transmiterii
energiei vibratoare. Aceste îmbinari se realizeaza prin lipire tare, sudare sau
legaturi mecanice. B3. Sonotroda sau capul de sudare elementul echipamentului de
sudare care se afla în contact direct cu una din componentele de sudat. Prin
sonotroda se transmite componentelor energia necesara sudarii lor. În cazul sudarii
în puncte vîrful are forma sferica, cu raza de îmbinare de 50...100 ori grosimea
componentei în contact cu sonotroda. La sudarea în linie întrerupta vîrful
sonotrodei are o forma paralelipipedica, la sudarea în linie vîrful este de fapt o
rola cu marginile rotunjite, iar la sudarea inelara (contur inchis) forma vîrfului
sonotrodei se alege egala cu cea dorita pentru sudura (circulara, eliptica, patrata
etc.)
B4. Masa de asezare a componentelor de sudat
Dispozitivul suport al componentelor de sudat trebuie sa fie proiectat cu luarea în
considerare a posibilitatii de intrare în rezonanta a întregului sistem ; el
trebuie sa aiba o impedanta acustica ridicata pentru a împiedica transmiterea
undelor ultrasonice în corpul echipamentului de sudat. În cazul echipamentelor de
sudat în linie, dispozitivul suport trebuie sa cuprinda si sistemul de transport al
componentelor de sudat în raport cu sonotroda. B5. Mecanismul de aplicare a fortei
de apasare. Mecanismul trebuie sa asigure aplicarea acesteia perpendicular pe
suprafetele în contact ale componentelor de sudat. Forta necesara se poate obtine
pe cale pneumatica sau hidraulica.

B5. Programatorul procesului de sudare

Este compus din circuite logice, asigura succesiunea urmatoarelor faze : apropierea
sonotrodei de componentele de sudat, aplicarea fortei de presare, conectarea
circuitului electric, aplicarea energiei vibratoare un timp predeterminat,
întreruperea circuitului de alimentare cu energie electrica, retragerea sonotrodei.
In figura urmatoare se prezinta cîteva solutii de dispunere a sonotrodei fata de
componentele de sudat, respectiv de aplicare a fortei de presare. Figura are blocul
ultrasonic fixat în centrul de oscilatie prin intermediul unei membrane în locul
unei articulatii. În figura b forta se aplica prin intermediul piesei G. În figura
a este prezentata o solutie cu doua traductoare actionand în faza asupra aceleiasi
sonotrode. Se utilizeaza pentru marirea amplitudinii oscilatiilor. În figurile d,
i, e, se prezinta solutii în zona sudurii si cea vecina ei.
Diferite moduri de dispunere a sonotrodei fata de componentele de sudat si de
aplicare a fortei de presare. M - dispozitiv suport (masa de asezare); T
-traductor; GU -ghid de unda; S -sonotroda ; P -componente de sudat; F, -forta de
apasare; Me — membrana; Pi -piesa intermediara; G -masa suplimentara
1.5. Aplicatii ale sudarii cu ultrasunete
Aproape toate metalele si aliajele metalice se pot suda cu ultrasunete, nu
întotdeauna însa procedeul acesta este cel mai economic. Sudarea cu ultrasunete
este interesanta atunci cînd materialele sau geometria componentelor de sudat fac
dificila aplicarea unor alte procedee de sudare. Sudarea cu ultrasunete se poate
aplica si la îmbinari multistrat. S-au sudat astfel, spre exemplu, 10 folii
suprapuse de aluminiu cu grosimea de 0,025 mm. Exista în prezent o limita
superioara a componentelor care se sudeaza cu ultrasunete. Aceasta limitare se
refera, în cazul sudarii unor componente cu grosimi inegale, la componenta mai
subtire în contact cu sonotroda.

Material Grosime
Aluminiu Aluminiu Aluminiu Cupru Cupru 0,3-0,7 0,8-1,2 1,3-1,5 0,3-0,6 0,7-1,0

Presiune
25-30 35-50 50-70 30-70 70-100

Timp sudare(min)
0,5-1,0 1,0-1,5 1,5-2,0 1,5-2,0 2-3

Amplitudinea
14-16 14-16 14-16 16-20 16-20
1.6. Combinatii de metale si aliaje metalice care se pot suda cu ultrasunete
În cazul aluminiului aceasta grosime limita este 2,5 mm, iar în cazul metalelor mai
dure variaza între 0,4...1,0 mm. Din punctul de vedere al unei limite inferioare s-
au sudat cu ultrasunete sîrme cu diametrul de 0,01 mm si folii cu grosimea de 0,004
mm. În cazul în care sudarea componentelor este dificil de realizat din cauza
puterii insuficiente a echipamentului, se pot obtine suduri de buna calitate prin
interpunerea unor folii subtiri din alte materiale decît cele ale componentelor. S-
au sudat astfel componente de beriliu cu grosimea de 0,025 mm cu componente de otel
inoxidabil avînd grosimea de 0,38 mm, interpunînd o folie de aluminiu cu grosimea
de 0,0025 mm. Procedeul se aplica în industria electrotehnica si electronica la
fabricarea componentelor miniaturizate, respectiv la sudarea firelor si foliilor de
aluminiu sau cupru pe piese semiconductoare de diferite forme si marimi. Se
utilizeaza, de asemenea, la capsularea componentelor electronice care trebuie
ferite de contaminarea atmosferica. Se sudeaza cu ultrasunete componente
conducatoare de curent electric din diferite materiale (aluminiu, cupru, argint),
precum si sîrme subtiri calibrate, cu rezistenta electrica ridicata, utilizate ca
filamente în diferite dispozitive de amorsare a unor reactii chimice sau a unor
explozii. Sudarea cu ultrasunete se aplica în fabricatia de termocuple, care impune
realizarea unor legaturi metalice între metale diferite. Procedeul se poate aplica
si în vid sau atmosfera protectoare de gaz inert, ceea ce permite ambalarea sterila
a medicamentelor, instrumentelor de precizie, rulmentilor si în general a
produselor care trebuie protejate de contaminarile atmosferice. Procedeul realizînd
si suduri etanse, se pot ambala si materiale volatile.
1.7. Tehnologia sudarii materialelor plastice
A. Pregatirea componentelor din materiale plastice în vederea sudarii este similara
cu a materialelor metalice. Conditiile impuse suprafetelor de îmbinat:
circularitatea suprafetelor, planeitate, perpendicularitate pe axa longitudinala,
rugozitate (Rzmax=12,5µm). Dupa pregatirea suprafetelor, sudarea nu se executa mai
târziu de 6 ore, numai daca umiditatea din atmosfera este scazuta, iar suprafetele
de îmbinat sunt curate si uscate. B. Procedeele de sudare frecvent utilizate: -
sudarea cap la cap cu element încalzitor, - sudate cu manson cu element rezistiv, -
sudate de derivatie cu element rezistiv. Pentru a nu permite formarea de curenti de
aer care racesc conducte, se închid capetele opuse zonelor implicate. Capetele care
urmeaza sa fie sudate se fixeaza în dispozitiv circular de presare, iar cu un
suflator de aer cald se reda forma circulara a sectiunii transversale. Ulterior
elementele de sudat se fixeaza într-un dispozitiv de prindere care sa asigure
axialitatea componentelor. De corectitudinea pozitiei axiale depinde încalzirea
uniforma a suprafetelor de îmbinat.
1.8. Tipuri de echipamente utilizate in sudarea cu ultrasunete
INLAB dezvoltă, produce si livreaza echipamente pentru sudare cu ultrasunete a
metalelor. IL100 este un echipament de sudare cu ultrasunete proiectat pentru
sudarea cu ultrasunete a diferite metale. Sudarea cu ultrasunete este favorabila
fata de alte metode de sudare prin lipsa curentului electric în zona de sudare, si
posibilitatea de a degaja căldură la sudare( argint, cupru, etc); si posibilitatea
de sudare de materiale diferite, precum şi gama variata de grosimi fără
îndepărtarea contaminanţilor şi oxidului.

Parti componente
Traductor cu ultrasunete magnetorestrictiv Sursa de alimentare Controler digital
programabil Masa cu dispozitive pneumatice

Caracteristici:
Consum energie Consum mediu de energie Alimentare Frecventa de operare Presiune de
lucru Greutate Lichid racire convertor 4,7kW 0,7kW 220V+/-10% 22kHz+/-10% 4-6atm
80kg apa
Probe de metale sudate cu IL 100
Lungimea de undă de sudare şi dispozitivele de fixare piese sudate sunt proiectate
şi fabricate în conformitate cu o configuraţie specifică metalului de sudură şi de
sudură, iar valoarea lor este determinată în mod individual. Exemple: 1. Cupru de 2
mm grosime - argint de 0,15 mm grosime 2. Cupru sarma secţiune transversală de 1,5
mm-tablă de oţel cu grosimea de 0,5 mm 3. Conexiune cupru-cupru pct. 4.5 x 2 mm 4.
Cupru sarma secţiune transversală de 1,5 mm-alamă foaie de grosime de 0,25 mm

4
Solutia propusa de ISIM
Caracteristicile tehnice proiectate pentru echipamentele de sudare cu ultrasunete
oferite de ISIM Timisoara, structura modulara, programare digitala, monitorizarea
fortei de sudare, amplitudinea oscilatiilor ultraacustice parametru programabil,
programe tehnologice memorate realocabile la tastatura, logistica pentru sisteme de
achizitie date proces tehnologic, confera echipamentelor calitatea la nivelul
tehnicii actuale in domeniu, tehnologii robuste, repetabilitatea calitatii in
aplicatii industriale.

Echipament de sudare cu utrasunete materiale metalice

Imbinarea cu ultrasunete a materialelor metalice, este determinata de efectele
induse de actiunea ultrasunetelor asupra interfetelor la suprafata de contact
dintre cele doua repere prin miscarea cu frecventa ultrasonora (15…70 kHz) a unei
suprafete fata de cealalta suprafata. Procesul de imbinare cu ultrasunete are loc
la o temperatura mult mai joasa decit temperatura de topire, neputind fi vorba in
acest caz de o zona influentata termic ca la celelalte procedee de sudare si
implicit nu exista o modificare substantiala a proprietatilor materialului in zona
imbinarii. Temperatura de sudare se obtine limitata la zona imbinarii. Imbinarea cu
ultrasunete se incadreaza in categoria aplicatiilor active sau tehnologice ale
ultrasunetelor la care energia ultrasonica utilizata este suficient de mare pentru
a produce modificari structurale ale mediului in care se propaga si modificari
dimensionale. Avantajele tehnice si economice sunt: • Cresterea productivitatii si
a calitatii produselor . • Se asigura reproductibilitatea calitatii imbinarilor
sudate. • Reducerea cu 70 % a manoperei in comparatie cu tehnologiile clasice de
imbinare prin lipire • Eliminarea consumului de materiale de adaos Prin utilizarea
tehnologiilor alternative de sudare cu ultrasunete comparativ cu tehnologiile de
imbinare clasice de lipire, se realizeaza importante economii de gaze combustibile,
materiale de adaos si produse chimice de decapare, precum si efecte deosebit de
benefice asupra mediului de lucru, prin reducerea si eliminarea noxelor ( bioxid de
carbon, reziduuri de clor si flor).
Domeniul de aplicare
Imbinarea de materiale neferoase aluminiu, cupru, aliaje ale acestora, otel, otel
inoxidabil, domenii cu productie de serie si de masa in industrii cu activitati
specifice:industria de automobile, industria electrotehnica, electronica,
microelectronica, aparatura medicala.

Date tehnice:
Tensiunea de alimentare 220 V / 50 Hz Frecventa de lucru 20kHz
(15kHz,35kHz,40kHz,70kHz) Generator de ultrasunete in tehnica PWM Puterea maxima
3000 W Transductor cu generator piezoceramic Reglaj parametrii tehnologici in
tehnica digitala Amplitudine 0 – 10 μm Memorare program tehnologic DA Actionare
echipament electropneumatic Pot fi realizate imbinari in puncte, imbinari in
relief, imbinari in linie. Parametrii tehnologici de sudare pot varia in functie de
materialele de sudat, de dimensiunile componentelor de sudat si de starea
suprafetei acestora, in urmatoarele domenii: - forta de sudare 400-1500 N - timpul
de sudare 0,010 -12 s - frecventa ultrasunetelor 20 kHz (15kHz,35kHz,40kHz,70kHz) -
timpul de mentinere dupa sudare 0,3 - 6 s
De la firma Böllhoff avem echipamentele Hitsert®2 Hitsert®3 si Sonicsert®
Sudura cu ultrasunete - USS (ultrasonic welding) a fost dezvoltată iniţial pentru
îmbinarea materialelor termoplastice turnate. Materialul este plastifiat foarte
rapid prin fricţiunea dintre suprafeţele de îmbinare şi absorbţia vibraţiilor de
către componentele ce urmează a fi îmbinate. Acesta este urmat apoi de procesul de
îmbinare. Energia necesară este produsă de către un generator ultrasonic care
transformă tensiunea AC în vibraţii mecanice (20-40 kHz) apoi acestea sunt aplicate
componentelor printr-un vibrator (sonotrode). Materialul topit este deplasat în
spaţiile şi crestăturile ale inserţiei filetate (piese metalice de mărimea M2-M6)
care astfel se montează în componentul termoplastic. 1 Echipament de sudură cu
ultrasunete semi-automat 2 Pistol operabil manual 3 Generator ultrasonic 4
Traductor ultrasonic

4
Sudarea cu ultrasunete a materialelor polimerice
Pistol de sudare cu ultrasunete Consum - 300 +/- 50 W Acustice de frecvenţă - 40.0
+/- 0,4 kHz Eficienta - 70% Tensiune / frecventa - 220 / 50 V/Hz Dimensiunea
generatorului - 380h/330h/170 mm Masa a generatorului - 7 kg Lungimea / diametru
pistol de sudura - 380 x 330 mm Masa pistol de sudura - 1,5 kg
Aparate de sudură cu ultrasunete
Echipamentele de sudare cu ultrasunete includ un set de echipamente cu ultrasunete,
care conţine un generator, traductor electro, instrumente de sudura, şi hard
mecanice. Instrumente de sudare cu ultrasunete (40 kHz/300 W şi 20 kHz/1 kW) pentru
foi de materiale polimerice.
Bibliografie:
-www.utinlab.ru -www.isim.ro -www.bollhoff.ro -www.ultra-filter.ru -www.mir-
prodmash.ru -www.svarka.ru -Gh.Buzdugan: Manualul inginerului mecanic/TCM-Ed.
Tehnica 1972 -Drăgulescu D., Popescu M.: Enciclopedia materialelor compozite,
Editura Politehnica, Timişoara, 2006. -Popescu M.: Îmbinarea materialelor
compozite, Editura Eurostampa, Timişoara, 2002.