L.T.”Stefan Cel Mare” Rm.

Sarat
Prof.Daniela Draghici
Anul scolar 2018-2019

METODA PROIECTULUI LA TIC

-REFERAT-

Pornind de la credinţa că fiecare copil este unic, special şi deosebit, consider că-i foarte important să
cunoaştem ce ştie, ce poate face, cum poate aplica acesta, pentru a-mi alege metodele potrivite în procesul
de învăţare, descoperind şi învăţând potenţialul fiecărui copil prin teme personalizate.
TIC(Tehnologia informaţiei şi a comunicării) are o diversitate de instrumente care pot deschide noi
posibilităţi în sala de clasă, aducând promovarea inovării în procesele de învăţământ şi încurajarea
creativităţii elevilor.
Învăţarea bazată pe proiecte îi implică pe elevi în activităţi de investigare ale unor probleme obligatorii
şi au drept rezultat obţinerea unor produse autentice. Învăţarea bazată pe proiecte dezvoltă cunoştinţe şi
capacităţi într-un domeniu sau mai multe domenii prin sarcini de lucru extensive, care promovează
investigaţia şi demonstraţiile autentice ale învăţării prin rezultate şi performanţe.
Totodată, ea oferă elevilor posibilitatea de a cunoaşte în profunzime problema abordată, de a acumula
cunoştinţe în mod independent şi de a dezvolta capacităţi, precum competenţa de a comunica, spiritul de a
lucra în echipă, de a utiliza tehnologii
informaţional computerizate (TIC), dezvoltă iniţiativa şi încrederea în forţele proprii.
Profesorul propune elevilor o listă cu teme de proiecte, organizeaza grupele de elevi astfel încât să fie
omogene şi i-am îndrumat în aşa fel încât informaţiile prezentate în proiect să fie bine structurate, să
corespundă temei alese, să fie corecte din punct de vedere ştiinţific, să poată fi uşor accesate de utilizatori
prin intermediul unei interfeţe prietenoase. Progresul elevilor este evaluat periodic pe parcursul desfăşurării
acestei activităţi. Profesorul urmăreste ca elevii să aibă un anumit interes pentru subiectul respectiv, să fie
nerăbdători pentru a crea un produs de care să fie mândri. La realizarea proiectului ei trebuie să folosească
cunoştinţele dobândite la orele de T.I.C. în timpul gimnaziului. Lucrarea trebuie să aibă o interfaţă
prietenoasă, accesibilă tuturor utilizatorilor, de aceea se preferă prezentarea proiectului sub forma unui
prezentări PowerPoint sau a unei pagini WEB.
Pentru temele specifice altor discipline(matematică, istorie, fizică, biologie, etc. ) profesorul colaboreaza
cu cadrele didactice specializate din şcoală care predau disciplinele respective, pentru realizarea unor
proiect care să reflecte o cât mai bună însuşire a cunoştinţelor de informatică, dar şi a celor corespunzătoare
temei alese. Pentru ca elevii să poată realiza abordări interdisciplinare este necesară selecţia modalităţilor
de lucru care să conducă la exersarea principalelor procese de gândire, a capacităţilor operatorii ale
gândirii, fără de care nu este posibilă înţelegerea multiplelor şi variatelor interdependenţe dintre
fenomenele lumii reale.
Exemplu de teme:realizarea prezentărilor în PowerPoint la Limba şi literatura română – Genurile şi
speciile literare studiate în gimnaziu, Elemente de construcţie a comunicării: vocabularul, morfologia,
sintaxa, etc. iar la matematică – Poliedre, Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic, linii importante în
triunghi etc. Am ales, ţinând cont de priorităţile şi necesităţile elevilor, ca temele să fie din cele două
discipline şcolare la care ei sunt testaţi prin Evaluarea Naţională, la sfârşitul clasei a VIII-a.
Paşi parcurşi pentru realizarea proiectelor după ce au fost alese temele şi elevii împărţiţi în grupe:
1.Informarea (săptămâna 1).
Elevii îşi colectează informaţia necesară planificării şi realizării sarcinilor, folosind surse disponibile
de informaţii: manuale, cărţi de specialitate, publicaţii, site-uri Internet etc.
2.Planificarea(săptămâna 2).
- Elevii îşi pregătesc planul de acţiune pe care îl vor utiliza în îndeplinirea sarcinilor, se planifică
resursele ce vor fi utilizate.

1
L.T.”Stefan Cel Mare” Rm.Sarat
Prof.Daniela Draghici
Anul scolar 2018-2019

- Împărţirea sarcinilor între membrii grupului trebuie clar definită.

- Toţi membrii grupului trebuie să participe activ şi să colaboreze la execuţia proiectului.

- Se pot constitui grupuri de lucruri pentru fiecare parte componentă a proiectului.
3.Decizia(săptămâna 2).
- Elevii decid în grup asupra alternativelor sau strategiilor de rezolvare a problemelor.
- Rolul profesorului este să comenteze, să discute şi dacă este necesar să modifice strategiile de
rezolvare a problemelor propuse de elevi.
4.Implementarea(săptămâna 3, 4).
- Elevii îşi desfăşoară activităţile creative independent şi responsabil; fiecare membru al proiectului
trebuie să îndeplinească sarcinile în acord cu planul de acţiune şi cu diviziunea muncii. Elevii au realizat
activităţi practice individuale: au întocmit schiţe,au tehnoredactat sub-proiecte.
- Profesorul va ghida elevii şi le va corecta greşelile.
5.Controlul(săptămâna 5).
Elevii îşi controlează ei înşişi rezultatele muncii;
Profesorul îşi asumă rolul de persoană-suport şi de sfătuitor.
6.Evaluarea(săptămâna 6).
- Elevii şi profesorii evaluează în comun procesul şi rezultatele obţinute.
- Rolul profesorului este de a-i conduce pe elevi la feed-back, de a-i face să înţeleagă greşelile făcute,
eficienţa muncii şi experienţa câştigată.

Fisă de monitorizare a proiectului

Nr. Enunţ/criteriu DA NU Obs./

crt. comentarii
1. Au fost avute în vedere ideile indicate
2. Au fost accesate toate căile de documentare indicate în plan

3. Sunt realizate toate fişele de documentare stabilite în planul

de activităţi
4. S-au identificat toate soluţiile posibile de abordare a temei

5. S-a realizat analiza soluţiilor identificate prin evidenţierea

avantajelor / dezavantajelor
6. S-a argumentat corect varianta aleasă
7. Au fost selectate grupele de lucru pe subiecte
8. Au fost numiţi responsabilul de proiect şi liderul de grup
9. Au fost alocate responsabilităţile în cadrul proiectului
10. S-a realizat planificarea activităţilor pe grupe de lucru
11. S-au întocmit schiţe, diagrame
12. S-au respectat planurile stabilite

2
L.T.”Stefan Cel Mare” Rm.Sarat
Prof.Daniela Draghici
Anul scolar 2018-2019
13. S-au asamblat sub-proiectele în proiectul final
14. S-a analizat şi validat proiectul final
15. S-a realizat prezentarea şi argumentarea proiectului
16 S-au primit sugestii şi recomandări pentru îmbunătăţirea
activităţilor similare în viitor

FIŞĂ DE EVALUARE/APRECIERE A CALITĂŢII PROIECTULUI

Criteriul Da/Nu Observaţii
I. - alegerea/ utilizarea surselor de documentare. ex.
Orientarea în manuale şcolare, culegeri, referate,motoare de căutare,
sarcină/ modul biblioteci digitale etc.
de tratare a
tematicilor impuse -conţinutul ştiinţific întocmit după ce s-au consultat şi
au fost îndrumaţi de profesori specializaţi la disciplina
respectivă, în format document şi salvat în folder-ul
proiectului.

- selectarea şi filtrarea informaţiilor utilizate

Extragerea ideilor principale şi sugestive din fiecare
sub-proiect în 2-3 diapozitive.
II - - structura şi cursivitatea
Realizarea formei Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o
de prezentare. bună logică şi argumentare a ideilor.
Respectarea - - design-ul şi originalitatea
cerinţelor de - Elemente tehnice:
realizare a unei - Utilizează culori puternic contrastante;
prezentări - caracterele au fontul mare, vizibil,scrierea
electronice artistică;
- utilizează tapet de fundal, imagini clare de o
bună calitate, desene 2D sau 3D specifice temei
proiectului;
- animaţi asupra textului, a imaginilor şi tranziţia
(avansarea) diapozitivelor;
- folosirea hyperlink-urilor, a fişierelor audio sau
video.
- - prezenţa elementelor de inovare
III - captarea atenţiei “publicului”;
Prezentarea - exprimarea şi limbajul utilizat;
proiectului - folosirea corectă a termenilor de specialitate;
- planificarea bugetului de timp alocat pentru a nu
plictisi asistenţa.

3
L.T.”Stefan Cel Mare” Rm.Sarat
Prof.Daniela Draghici
Anul scolar 2018-2019
În timpul realizării proiectului se pot evalua următoarele capacităţi/ competenţe:
• metodele de lucru;
• utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;
• corectitudine/ acurateţe tehnică;
• utilizarea corespunzătoare a materialelor şi a echipamentelor;
• generalizarea problemei;
• organizarea ideilor şi materialelor într-un raport;
• calitatea prezentării;
Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor.
Analiza SWOT a utilizări prezentărilor PowerPoint în strategia didactica:
Pozitiv
Puncte Tari
 Se poate utiliza la mai multe discipline
 Prezentările PP de tip interactiv (soft
educaţional) reprezintă o metodă
modernă de Predare –Învăţare –
Evaluare(P-I-E).
 Trezeşte interesul elevilor (PP
I interactiv) şi dinamizează procesul de
N instruire.
T  Softurile Educaţionale (realizate în
E PP) reprezintă un centru de interes
R pentru elevi şi o inovaţie care
N corespunde activităţilor centrale ale
generaţiei actuale (utilizarea
calculatorului).
 Se poate utiliza şi ca temă pentru
acasă.
 Cu ajutorul prezentărilor PP de tip
interactiv se respecta ritmul fiecăruia
de învăţare - astfel elevul poate învăţa
după particularităţile psiho-
individuale.
 Nu este necesar ca profesorul să fie în
permanenţă lângă elevi deoarece
prezentările PP de tip interactiv pot
avea informaţii suplimentare pentru
parcurgerea conţinutului.
 Prezentările PP de tip interactiv pot fi
utilizate la vârste diferite dacă sunt
adaptate.
 Conţinutul abordat poate fi
inter/transdisciplinar.
4
Negativ
Puncte slabe
 Se folosesc în exces prezentările PP de
tip prelegere - astfel lipseşte
interacţiunea.
 Profesori nu sunt pregătiţi suficient din
punct de vedere tehnologic şi
informaţional în realizarea unor
prezentări PP interactive.
 Deoarece se respecta particularităţile
psiho-individuale de învăţare pot exista
elevi care vor rămâne în urmă cu acel
conţinut de învăţare propus de cadrul
didactic (de tip interactiv).
 Dacă i se dă ca şi temă pentru acasă sau
ca şi evaluare, elevul poate fi ajutat de o
altă persoană din familie.
 Realizarea acestor prezentări de tip
interactiv necesită timp şi efort din
partea cadrului didactic ( este
energofag şi cronofag).
 Prezentările PP de tip prelegere
dezvoltă o atmosferă anostă şi
plictisitoare - atenţia nu este captată.
 Cadrul didactic foloseşte prezentările
PP de tip prelegere astfel acesta poate
sfârşi în citirea informaţiilor de pe
slide-uri. Astfel prezentările nu
facilitează procesul de instruire.
 Prezentările normale nu stimulează
toate tipurile de învăţare ci doar pe cel
vizual. Astfel elevii care învaţă
predominant vizual sunt avantajaţi faţă
L.T.”Stefan Cel Mare” Rm.Sarat
Prof.Daniela Draghici
Anul scolar 2018-2019
 Se permite feed-back-ul în cadrul de celelalte tipuri de învăţare ( auditiv,
prezentărilor PP de tip interactiv şi kinestezic).
controlul permanent.
 În cadrul prezentărilor PP de tip
interactiv elevul poate simula un
program sau un fenomen direct-astfel
se facilitează înţelegerea subiectului
abordat şi se pot manipula direct
parametrii problemei.
Pozitiv Negativ

Oportunitati
 Elevii au acces la prezentările ppt,
E astfel aceştia pot fi atenţi la ceea ce
X transmite cadrul didactic şi nu se vor
T axa pe transcrierea informaţiilor.
E  Cadrele didactice îşi pot îmbogăţi
R repertoriul metodelor şi
N instrumentelor didactice utilizate.
 Softurile Educaţionale interactive se
pot utiliza în predare, învăţare şi
evaluare. Astfel devine un instrument
didactic cu multiple utilizări.
 Se poate utiliza în toate secvenţele de
lecţie (captarea atenţiei, dirijarea
atenţiei, evaluare, consolidare etc.)
Threats
 Cadrul didactic foloseşte aceleaşi
prezentări la generaţii diferite – elevilor
nu li se prezintă informaţii actualizate
şi îşi vor pierde interesul pentru
disciplina respectivă.
 Din cauza slabei pregătiri a cadrului
didactic în vederea realizării
prezentărilor PP se vor utiliza
prezentări PP de tip prelegere.
 Elevul se poate obişnui cu această
metodă interactivă de P-I-E şi va
solicita profesorului aceeaşi atenţie de
care are parte şi în cadrul prezentărilor
PP de tip interactiv.
 Rolul profesorului va fi diminuat
puternic, astfel elevii vor interacţiona
mai mult cu prezentările PP interactiv.

Concluzii
Indiferent de metodele didactice utilizate în lecţie, tradiţionale sau modern, active sau pasive,
informative sau formative trebuie să conducă la atingerea obiectivelor stabilite de fiecare profesor în parte.
Formarea viziunii interdisciplinare asupra lumii şi în acelaşi timp formarea elevilor pentru a fi capabili să
realizeze abordări de acest fel, necesită apelul la modalităţi de lucru care prilejuiesc exersarea principalelor
procese ale gândirii, fără de care nu este posibilă cunoaşterea multiplelor şi variatelor interdependenţe
dintre fenomenele lumii reale.

Bibliografie
 C. Petre, St. Crăciunoiu, D. Popa, C. Iliescu, „Metodica predării informaticii şi tehnologiei
informaţiei”, Ed. Arves, Craiova, 2002
 Radu, I.T., Ezechil L., [2002] Pedagogie– Fundamente teoretice, Editura V&I Integral, Bucureşti.