UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

MANAGEMENTUL RESURSELOR ȘI ACTIVITĂȚILOR

TURISTICE

Lucrare de disertație:

Posibilități de dezvoltare și diversificare a tipurilor de

turism pe Valea Buzăului între localitățile Întorsura
Buzăului și Nehoiu

Coordonator științific: Absolvent:

Lector Dr. Elena Bogan Bolboacă Ionuț Ovidiu

BUCUREȘTI
2019

1
 Cuprins
Introducere ................................................................................................................................. 4
Metodologie ............................................................................................................................... 5
Capitolul I. Context ştiinţific ..................................................................................................... 6
Capitolul II. Analiza componentelor potențialului turistic natural .......................................... 12
2.1 Poziția geografică și limitele .......................................................................................... 12
2.2 Componentele naturale – suport al activității turistice ................................................... 14
2.2.1 Rolul substratului geologic în conturarea unor elemente de potențial turistic ........ 14
2.2.2 Potențialul turistic al reliefului ................................................................................ 15
2.2.3 Potențialul climato-turistic ...................................................................................... 16
2.2.4 Potențialul turistic al apelor ..................................................................................... 18
2.2.5 Potențialul turistic al componentelor învelișului biogeografic ................................ 20
Capitolul III. Componentele potențialului turistic rural .......................................................... 21
3.1 Arhitectura tradițională .................................................................................................. 22
3.2 Peisajul rural ................................................................................................................... 23
3.3 Meșteșugurile tradiționale .............................................................................................. 24
3.4 Manifestări etno-folclorice. Tradiții, obiceiuri, festivaluri și târguri anuale .................. 25
3.5 Gastronomia tradițională ................................................................................................ 28
3.6 Portul popular tradițional ............................................................................................... 29
3.7 Potențialul turistic cultural religios ................................................................................ 30
Capitolul IV. Analiza componentelor activității de turism ...................................................... 31
4.1 Infrastructura turistică și circulația turistică ................................................................... 32
4.2. Baza tehnico materială a turismului .............................................................................. 32
4.2.1 Baza de cazare ......................................................................................................... 33
4.2.2 Baza de alimentație publică ..................................................................................... 37
4.2.3 Baza de Agrement ................................................................................................... 39
4.3 Căile de comunicații ....................................................................................................... 41
4.4 Caracteristicile circulației turistice. ................................................................................ 42
Capitolul V. Posibilități de dezvoltare și diversificare a formelor și tipurilor de turism ......... 45
5.1 Tipuri și forme de turism bine dezvoltate ...................................................................... 46
5.2 Tipuri și forme de turism în curs de dezvoltare ............................................................. 56

2
 5.3 Tipuri și forme de turism slab dezvoltate ....................................................................... 66
Capitolul VI. Perspective de dezvoltare turistică ..................................................................... 70
6.1 Strategii de dezvoltare turistică ...................................................................................... 70
6.2 Proiecte de amenajare turistică ....................................................................................... 75
VII. Strategii şi tehnici de promovare ...................................................................................... 97
7.1. Promovarea turistică şi caracteristicile acesteia ............................................................ 97
7.2 Modalităţi de promovare turistică .................................................................................. 98
Concluzii ................................................................................................................................ 105
Bibliografie ............................................................................................................................ 106
Anexa 1 .................................................................................................................................. 108
Anexa 2 .................................................................................................................................. 111

3
 Introducere

Am ales realizarea lucrării cu titlul Posibilități de dezvoltare și diversificare a tipurilor

de turism pe Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu pentru a oferi
acestui spațiu deosebit posibilitatea de a se dezvolta prin intermediul turismului cu ajutorul
modalităților de diversificare turistică.
Am ales regiunea datorită cadrului natural deosebit pe care îl oferă și prin prisma
posiblităților de a fi amenajate în regiune: satul lui Moș Crăciun, arealul structurilor de cazare
de tip iglu, ce țin de perioada de iarnă, o perioadă care mă fascinează. Tocmai notorietatea de
pol al frigului avută de regiune m-a determinat să aleg această parte a Văii Buzăului unde
iarna încă este autentică și sărbătorile nu și-au pierdut farmecul iar vara temperatura aerului
este agreabilă.
Astfel propun o analiză a principalelor tipuri de turism și a factorilor prin care aceste
tipuri sunt dezvoltate, aflate în curs de dezvoltare sau sunt slab dezvoltate și voi propune
pentru fiecare, moduri prin care să se diversifice, dezvolte sau să apară în regiune. Voi avea
în vedere strategii și moduri punctuale de a acționa în sprijinul turismului din regiune.
De altfel am testat și percepția localnicilor din regiune cu privire la turism în vederea
obținerii unei imagini a resursei umane din zonă. Și percepția turiștilor a fost analizată și am
încercat să o testez înainte și după propunerea unor amenajări în regiune. Pe baza acestei
percepții se vor construi sau nu amenajările propuse și chiar pe baza acestei percepții ele vor
avea sau nu succesul scontat.
Analiza și percepția turiștilor vor contura principalele strategii de dezvoltare turistică
și principalele amenajări ce vor fi tratate mai pe larg. Aceste amenajări vor fi gândite ca
moduri care să diversifice tipurile de turism pentru că fiecare dintre ele va crea noi forme
specifice acestor tipuri.
Partea economică și statistică va fi avută în vedere astfel încât să fie foarte clar
conturat fluxul turistic existent înainte de implementarea măsurilor și înainte de a fi
amenajate elementele propuse ca mai apoi să fie foarte clare cifrele cu privire la creșterea sau
nu a turismului în regiune. Cel mai important este nivelul de trai ce se traduce în prosperitate
economică.

4
 Metodologie

Pentru realizarea lucrării am folosit mai multe metode prin care am analizat
posibilitățile de dezvoltare și diversificare a tipurilor de turism din regiune, am analizat
principalele posibilități de amenajare, am propus proiecte de amenajare și am conturat câteva
strategii de dezvoltare și promovare toate acestea cu ajutorul următoarelor metode:
Metoda observației care face parte din orice analiză a unei regiuni în acest caz fiind
nevoie de observații de teren pentru a stabili caracteristici ale zonei și pentru a veni cu
propuneri ce pot fi realizate
Metoda deductivă a fost necesară pentru a putea realiza partea de concept a lucrării și
partea de concept a tipurilor de turism analizate.
Metoda analizei pentru a putea face legătura între elementele de pe teren reprezentate
sub formă de hărți, fotografii și tema lucrării. Prin metoda analizei mi-am conturat anumite
idei pornind de la aceste elemente.
Metodele informațional geografice care m-au ajutat să creez reprezentările
cartografice privind localizarea arealului de studiu. Softurile folosite au fost Arc Gis, un
program cunoscut și des utilizat și Quantum GIS care este folosit și el la crearea de
reprezentări cartografice.
Metoda chestionarului pentru a realiza cele două chestionare privind percepția
localnicilor și percepția turiștilor vizavi de elemente turistice din regiune. Am creat astfel
două chestionare:
- Primul chestionar privind percepția turiștilor și fenomenul turistic din regiune a fost
realizat în perioada 25 fenruarie – 16 mai fiind aplicat unui număr de 52 de
respondenți cu o vârstă medie de 27 de ani dintre care 29 de femei și 23 de bărbați cu
vârsta cuprinsă între 16 și 38 de ani. Acest chestionar a fost realizat online iar
răspunsurile au fost atât online cât și față în față.
- Al doilea chestionar privind percepția turiștilor privind turismul din regiune a fost
relizat în perioada 16 mai – 21 mai în mediul online fiind aplicat unui număr de 101
respondeță cu o medie de vârstă de 28 de ani, respondeții avâd vârste cuprinse între 16
și 63 de ani. La acest chestionar au răspuns 59 de femei și 42 de bărbați.
Acestor medole li s-a adăugat și metoda sintezei fără de care nu s-ar putea realiza o
astfel de lucrare, ea având scopul de a selecta și tria cantitatea meare de informații adunată.

5
 Capitolul I. Context ştiinţific

Oamenii de știință, cei de cultură, exploratorii dar și comercianții, au oferit tuturor

contemporanilor posibilitatea de a călători. Nevoia de a își îmbogăți cunoștințele culturale, a
vieții spirituale, dar și dorința de recreere sunt doar câteva dintre motivațiile care au
contribuit la generarea a ceea ce numim fenomen turistic. Acesta s-a manifestat încă din cele
mai vechi timpuri, schimbându-și dimensiunea și modul de manifestare de la o etapă la alta.
(Gheorghilaș, 2014).
Astfel, ca și concept, din punct de vedere etimologic, cuvântul "turism" este un
termen care provine din dicționarul englez "to tour" (care înseamnă "călătorie"), sau
derivatele "to tour" ( însemnând "a călători), și "to make a tour" (a face o călătorie). Acest
termen a fost creat în Anglia, în apropierea anilor 1700, care voia sa desemneze acțiunea de
voiaj în cadrul Europei, în special în Franța. Termenul englez a fost la rândul său derivat din
cuvânul francez "tour" ( care însemna "călătorie", "plimbare"), ulterior semnificând călătoria
de agrement.
În ceea ce privește Dicționarul Enciclopedic Român (1966, vol.IV), se propune o
definiție a turismului, care îl caracterizează ca fiind o activitate cu caracter recreativ, care
constă în parcurgerea pe jos sau cu ajutorul unor diverse mijloace de transport a unei distanțe,
cu scopul de a vizita regiuni pitorești, localități, obiective culturale, istorice sau economice.
Pe de altă parte, în cadrul Dicționarului Turistic Internațional (1969), turismul este
definit ca un ansamblu de măsuri care sunt puse în aplicare pentru organizarea unor călătorii
de agrement, precum și pentru alte scopuri, care pot fi realizate fie cu ajutorul unor agenții
specializate, a unor organizații sau a unor societăți, fie pe cont propriu.
În cadrul Conferinței Internaționale care a avut loc la Ottawa, în anul 1991, au fost
recomandate noi definiri necesare pentru conceptele de bază din turism, astfel că definiția
turismului a fost prezentată ca fiind activitatea unei persoane care trebuie să călătorească în
afara mediului în care este obișnuit, pentru o anumită perioadă de timp, cu un scop principal
altul decât cel de a exercita o activitate remunerată în locul respectiv, vizitat. (Nistoreanu,
2005)
Patrimoniul turistic este factorul fundamental aflat la baza ofertei turistice, format din
bunuri aflate în proprietate publică şi bunuri proprietate privată, valorificat şi protejat în
condiţiile legii. Acesta reprezintă ansamblul resurselor turistice, dar şi al structurilor care au

6
ca şi scop valorificarea acestora prin activităţi de turism.(Conform Cap. II - Art.3 din Legea
Turismului).
Elementele componente ale patrimoniului turistic sunt considerate a fi pe de o parte
resursele turistice atractive, atât cele naturale cât şi cele antropice, iar pe de altă parte
infrastructura turistică, alcătuită din baza tehnico-materială, care este inclusă în oferta
turistică, fiind totalitatea bunurilor şi a mijloacelor oferite spre consumul turistic.
Potenţialul turistic natural este format din totalitatea resurselor turistice oferite de cadrul
natural din punct de vedere al reliefului, climei, dar şi al hidrografiei, faunei şi florei, şi
amenajările acestora.
Potenţialul turistic antropic reprezintă resursele turistice create de om , din punct
de vedere cultural, istoric şi economic, reunind resursele materiale antropice formate din
obiective etnografice, istorice, religioase şi din activităţile tradiţionale şi manifestările cu
funcţie turistică.
Resursa turistică este un concept mai complex, care include pe lângă componentele
potenţialului turistic, adică atracţiile turistice care sunt pretabile pentru a fi vizitate, şi
elementele antropice sau şi naturale care se pot valorifica direct prin intermediul activităţilor
turistice find considerată materie primă. Aici sunt incluse activităţile agricole, care ajută la
dezvoltarea agroturismului, satele care conduc spre un turism rural, precum şi alte resurse
naturale, izvoare minerale, nămol şi chiar elemente ce conduc spre practicarea turismului
sportiv sau climateric.
Atracţia turistică este deseori confundată cu resursa turistică, însă, aceasta are ca şi
caracteristică principală latura afectivă, estetică a obiectivelor din cadrul potenţialului turistic
, oferind impresii deosebit de puternice, care influenţează diferite segmente ale cererii
turistice. Turiştii sunt atraşi în primul rând de imaginea, de originalitatea, unicitatea şi
frumuseţea obiectivelor , care în plan personal conferă sentimente de emoţie, cunoaştere şi
satisfacere.
Patrimoniul turistic cultural este alcătuit din bunurile culturale, mobile şi imobile,
ce au o valoare deosebită sau excepţională, cu adevărate valenţe turistice, care pot constitui
baza produselor turistice originale şi care generează diferite forme de turism, doar atunci când
serviciile de cazare şi cele complementare sunt asigurate.
Patrimoniul cultural naţional este patrimoniul ce include bunurile cu valoare
deosebită sau excepţională, din punct de vedere istoric, geografic, arheologic, artistic,
ştiinţific, etc. , care reprezintă mărturii ale evoluţiei naturii, ale relaţiilor dintre om şi acestea,
dar şi ale potenţialului creator şi ale contribuţiei societăţii româneşti la crearea civilizaţiei

7
universale. În structura patrimoniului cultural sunt incluse patrimoniul material şi patrimoniul
imaterial.
Patrimoniul material, tangibil, este compus din obiective ce au rol de exponate,
precum monumentele, siturile sau ansamblurile arhitecturale. Acestea au o valoare importanta
din punct de vedere al istoriei, al ştiinţei sau artei. Deseori , patrimoniul material se îmbină cu
peisajul natural şi urban, pentru a armoniza aspectul clădirilor cu natura. În cadrul acestuia,
cele mai reprezentative bunuri sunt cele arheologice care oferă dovezile începuturilor istorice
ale fiecărei civilizaţii în parte.
Patrimoniul imaterial, intangibil, este alcătuit din practici, aptitudini, reprezentări,
dar şi obiecte şi instrumente , precum şi spaţii care se pot asocia cu acestea. Este patrimoniul
care se transmite din generaţie în generaţie, care poate suferi modificări datorită noilor
concepţii ale vieţii moderne, fiind recreat de noile comunităţi în funcţie de noile cerinţe ale
prezentului. Acesta oferă sentimentul de identitate culturală, care contribuie la formarea
respectului pentru valorile culturale, faţă de creaţia şi iscusinţa marilor meşteri. Piața turistică
reprezintă sfera de interferență dintre oferta și cererea turistică, în centrul căruia se află
turistul, care este privit ca un consumator, acestuia fiindu-i destinate produse turistice diverse,
dar care are putere de decizie în alegerea ofertei potrivite, atât pe plan financiar, cât și din
punct de vedere al timpului de care dispune. ( Gheorghilaș, 2014).
Cererea turistică este alcătuită din totalitatea persoanelor care își pot manifesta dorința
de a călători în afara ariei de reședință, cu scopul de a presta alte activități decât cele
remunerate. Forma materială a acestei cereri turistice o reprezintă consumul turistic.(Turcu și
Weisz, 2008)
Oferta turistică este definită prin totalitatea elementelor atractive a unei locații, care
pot motiva turistul să le viziteze, care sunt puse în valoare pentru a stimula cererea turistică.
Aceasta este alcătuită din potențialul turistic, infrastructura generală, forța de muncă și
serviciile turistice.
Promovarea turistică reprezintă totalitatea demersurilor de comunicare, prin care se
transmite permanent, prin căi diverse, mesaje despre produsele și serviciile turistice care se
pot oferi spre a fi consumate de către potențialii clienți. Aceste mesaje au scopul de a oferi o
imagine pozitivă și favorabilă firmei care consolidează oferta turistică.(Iosim, 2012).
Într-o lume aflată într-o continuă mișcare, schimbare și transformare, și turismul
trebuie să țină cont de modificările apărute și astfel apar noi tipuri și forme de turism în
funcție de noile nevoi tot mai diverse ale clienților și datorită concurenței acerbe în domeniu.

8
 Altfel, o delimitare unor crtiterii care să urmărească o grupare cât mai omogenă a
tipurilor de tursim este din ce în ce mai dificilă. Este nevoie astfel de o analiză la un nivel
multidimensional care cuprinde 3 mari mari niveluri de analiză: nivelul de analiză spațial,
nivelul de analiză motivațional și nivelul de analiză dinamică. Fiecare dintre acestea având
tipuri și forme de turism specifice.
1. Nivelul de analiză spaţial
Acesta are două tipuri de forme: principale și secundare. Formele de turism principale
din punct de vedere al nivelului de analiză spațial sunt: turismul intern (cuprinde rezidenții în
întregul teritoriu al țării de referință), turismul receptor (turiştii străini care călătoresc în
respectiva ţară de referinţă) și turismul emițător (totalitatea rezidenţilor din ţara de referinţă
care călătoresc în afara graniţelor). Formele secundare sunt reprezentate de: turismul
intraregional (reprezintă călătoriile în interiorul unei regiuni) și de turismul interregional
(reprezintă călătoriile efectuate în mai multe regiuni din aceeaşi provincie sau stat, precum şi
din ţări diferite)

2. Nivelul de analiză motivațional

Acest tip de turism pune accent pe principalele motivații care îi determină pe turiști să
aleagă un loc pentru a călători. Din acest nivel de analiză fac parte 6 tipuri de turism
principale care la rândul lor au alte subtipuri și forme specifice. Un prim tip de turism care
ține cont de motivația turiștilor este turismul de recreere și agrement care la rândul său are
mai multe subtipuri precum: turismul de recreere, turismul de agreement, turismul sportiv,
turismul rural cu tipuri și forme specifice. Al doilea tip de turism este cel de sănătate care
cuprinde: turismul de tratament medical, turismul de întreținere și revitalizare și turismul de
reabilitare și recuperare. Un alt tip principal este turismul cultural și religios. Turismul de
afaceri este și el printre principalele tipuri de turim din punct de vedere al nivelului
motivațional și cuprince forme precum: turismul general de afaceri și turismul de reuniuni.
Ultimele două tipuri de turism conform acestui criteriu sunt: turismul tehnic și științific și
vizitele la rude și prieteni

9
 3. Nivelul de analiză dinamic
Acest nivel de analiză ține cont de două criterii după care se individualizează
principalele tipuri de turism. Unul dintre criterii este cel al orientării și desfășurării în timp
care cuprinde: turismul de sejur, turismul itinerant și turismul de tranzit. Al doilea criteriu
este cel organizatoric care cuprinde: turismul organizat, turismul pe cont propriu și turismul
semiorganizat.
Turismul rural reprezintă un mod prin care sunt valorificate din punct de vedere
economic spaţiul agricol, resursele naturale, produsele agricole sau cele reprezentative,
specifice, patrimoniul cultural, tradiţiile şi obiceiurile populare. Acestea , alături de unităţile
de cazare, alimentaţie şi agrement pentru recreere şi distracţie, reprezintă oferta turistică prin
care se doreşte satisfacerea cerinţelor fiecărui consumator.
Pentru dezvoltarea turismului rural se iau în vedere elementele asenţiale ale acestuia,
Spre deosebire de turismul rural, agroturismul include participarea directă la
activităţile tradiţionale din gospodăria localnicilor, fără a perturba ecosistemul şi fără a afecta
activitatea arealului în care se află. Acest turism a apărut în urma influenţei cadrului natural, a
calităţii acestuia, ce oferea resurse cu valenţe turistice , dar şi a activităţilor specifice fiecărei
zone care atrăgeau din ce în ce mai mulţi turişti.
Agroturismul permite comunităţilor să se dezvolte fără a fi nevoie de schimbări
majore şi în acelaşi timp să participe şi la creşterea economiei prin promovarea propriilor
obiceiuri. Acesta, în primul rând demonstreaza caracterul localnicilor, ospitalitatea acestora,
încrederea şi respectul pe care le acordă unor oameni care vin să înveţe lucruri noi în propria
lor gospodărie , oferindu-le inclusiv cazare şi mâncare.
Termenul de "dezvoltare", a fost mereu utilizat în foarte multe contexte, total diferite,
precum dezvoltarea individuală, a unei regiuni, localități, poate chiar a unei organizații sau a
unei societăți în ansamblu. În toate contextele, acest termen este perceput ca o schimbare, dar
nu în orice sens, ci în sensul în care se merge pe un drum care îmbunătațește situația prezentă.
Conceptul de dezvoltare durabilă, a cunoscut, în evoluția sa, mai multe etape, fiecare
etapă fiind marcată de diverse conferințe sau evenimente internaționale. ,,Acest concept
marchează o schimbare de paradigmă a societății umane potrivit căruia dezvoltarea trebuie
să fie realizată într-un mod în care să se asigure nevoile actuale ale omenirii, dar să lase și

10
posibilitatea generațiilor următoare să își satisfacă cerințele cel puțin la nivelul generațiilor
prezente’’1
Dezvoltarea și eficiența turismului sunt totuși dependente de factori precum calitatea
mediului, a resurselor acestuia, deoarece, din cauza degradărilor puternice, se pot diminua sau
anula valențele turistice. Resursele turistice, precum și dezvoltarea turismului trebuie
valorificate corelate în primul rând cu teritoriul, cu prevederile generale ale acestuia. Trebuie
să existe o dezvoltare armonioasă și o îmbinare perfectă a criteriilor economice cu cele
sociale. Drept urmare, asigurarea unui cadru optim pentru desfășurarea activităților turistice
este condiționată de protejarea , conservarea și ocrotirea tuturor monumentelor culturale, a
peisajului geografic, dar și de păstrarea vechilor obiceiuri și tradiții care trebuie să fie păstrate
și învățate din generație în generație.(Gheorghilaș, 2014)
În România, au fost de astfel proiectate scenarii pentru dezvoltarea durabilă a zonelor
defavorizate, la baza cărora stateau intensificarea activităților turistice. O alternativă potrivită
pentru țara noastră este dezvoltarea așezărilor rurale prin turism, deoarece aceasta nu constă
în investiții foarte mari, având în vedere că nu sunt necesare mari amenajări de infrastructură,
suprastructură, și nici nu poate produce aglomerări urbane, precum se poate întampla în cazul
stațiunilor turistice.
Amenajarea turistică poate asigura buna dezvoltare a anumitor regiuni, ajută la
creșterea echilibrată a economiei naționale și nu în ultimul rând urmărește valorificarea
resurselor specifice.(Cristureanu, Zadig și Baron, 1982)
Astfel, putem spune că amenajarea turistică este un proces continuu, un proces de
proiectare a unor noi dotări turistice, dar și de recondiționare a dotărilor deja existente, de
redimensionare în funcție de cererea și oferta turistică, precum și de rentabilizare economică
a întregii activități turistice. La dezvoltarea sa contribuie pe o parte căile de acces, poziția în
teritoriu, dotările materiale și valoarea resurselor turistice, iar pe de altă parte avem structurile
socio - economice, populația, veniturile.
În urma acestora, se pot desprinde ca și elemente definitorii, următoarele aspecte ale
amenajării turistice. (Erdeli și Gheorghilaș, 2006):
- este parte a sistematizării care înglobează mai multe sisteme;
- amplasarea dotărilor se realizează numai prin menținerea anumitor proporții;
- trebuie să asigure protecția și conservarea mediului înconjurător;
- trebuie să permită dezvoltarea continuă și adaptarea în funcție de mutații.

1
Matei E. (2016) Turism și dezvoltare durabilă, Edit. Universitară, București

11
 Capitolul II. Analiza componentelor potențialului turistic natural

2.1 Poziția geografică și limitele

Din punct de vedere al poziției Geografice la nivel național, arealul de studiu Valea
Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului – Nehoiu este localizat în partea central-sud-
estică a României având o extindere de la nord la sud, limitat din punct de vedere geografic în
partea de nord de Depresiunea Întorsura Buzăului iar în partea de sud de Culmea Ivănețu și
Subcarpații Buzăului. În partea de est, din punct de vedere geografic arealul de studiu are
limita Masivul Penteleu iar la nord est Munții Vrancei. În partea de vest limita geografică a
arealului de studiu este dată de Munții Întorsurii la nord-vest și Munții Ciucaș la vest. Mai
ușor de limitat de la nord la sud, din punct de vedere administrativ, limitele sunt localitățile
Întorsura Buzăului și Nehoiu.

Fig 1 –Localizarea regiunii, sursa: realizată de autor folosind programul Quantum GIS

Din punct de vedere administrativ arealul de studiu este localizat la nivelul a două
județe: județul Buzău în sud și județul Covasna în partea de nord. Județul Buzău cuprinde o
mai mare suprafață din arealul de studiu și un număr mai mare de unități administrativ
teritoriale. Pe suprafața de studiu sunt încadrate un număr de 4 unități administrativ teritoriale
dintre care 3 orașe și două commune fiecare având în componență alte localități.
Ca și elemente de identificare pentru arealul de studiu Valea Buzăului între localitățile
Întorsura Buzăului și Nehoiu am avea câteva unități de relief care sunt cuprinse mai mult sau
mai puțin în arealul de studiu conform limitării suprafeței acestuia din punct de vedere al
limitelor bazinului hidrografic al râului Buzău între aceste două localități. Astfel avem
următoarele forme de relief cuprinse în areal : partea sudică a Depresiunii Înrsura Buzăului,

12
partea nordică și centrală a Munților Tătaru, mare parte din Munții Siriu, mare parte din
Munții Podu Calului, partea de nord-est a Munților Buzăului și extremitatea nord-estică a
Munților Ivănețu.
Poziția geografică a arealului de studiu Valea Buzăului între localitățile Întorsura
Buzăului și Nehoiu este una favorabilă dezvoltării turismului din punct de vedere al
localizării sale, una destul de centrală în cadrul țării beneficiind astfel de distanțe aproximativ
egale față de bazinele emițătoare de turiști. Astfel sunt aproximativ 160 de km pănă la
București, 318 de km până la Constanța, 359 de km pănă la Iași , 342 de km până la Cluj
Napoca, 216 km până la Sibiu, 487 de km până la Timișoara, 339 de km până la Craiova și
443 de km până la Baia Mare. Coform acestor distanțe există o favorabilitate de acces pentru
turiștii din partea sud-estică și centrală a țării, însă putem observa că diferențele nu sunt foarte
mari în multe cazuri. Localizarea arealului într-un sector de vale determină un acces facil
asupra acestuia prin drumul care tranzitează valea. Aceste elemente conferă arealului de
studiu elemente favorabile din punct de vedere al localizării
Astfel, prin localizarea sa, la nivel local, arealul este bine poziționat, fiind tranzitat de
un drum național ce face legătura între bazine emițătoare de turiști, conține în componența sa
două orașe care la nivel local se evidențiază ca număr de locuitori. Astfel poziționarea
arealului este una benefică în dezvoltarea turismului la nivel local.
La nivel regional prin poziționarea sa, prin caracterul de tranzit pe care îl are, prin
apropierea față de orașe mari precum: Brașov, Ploiești. Buzău, Sibiu și față de orașe mai mici
precum: Focșani, Rm. Sărat, Târgu Secuiesc, Sf. Gheorghe, Covasna dar și prin includerea în
areal a orașelor : Întorsura Buzăului și Nehoiu arealul de studiu este favorabil dezvoltării
turismului.
La nivel național național caracterul de drum de legătură între provincii îi poate
aduce beneficii arealului iar poziția geografică poate fi considerată un element de
favorabilitate în dezvoltarea turismului la nivel național.
Un element de restrictivitate pentru acest areal din punct de vedere al poziționării este
tocmai această particularitate de vale cu caracter longitudinal care conectează provinciile de
la nord la sud dar care de la est la vest nu are căi de acces facile din cauza caracterului de vale
pe direcția nord-sud care a dus la dezvoltarea infrastructurii de-a lungul văii principale. Astfel
faptul că pentru a ajunge în condiții bune în puncte din estul și vestul arealului trebuie mers
tot către sud și nord iar mai apoi ieșind din areal trebuie urmat un drum spre est sau vest îi
limitează posibilitatea de dezvoltare turistică în părțile estice și vestice pe văile mai mici.

13
2.2 Componentele naturale – suport al activității turistice

Componenatele naturale sunt elemente foarte importante în activitatea turistică iar

activitatea turistică este direct legată de aceste componente. Fără unele dintre acestea
(geologia, relieful) nu am putea vorbi despre activitate turistică fiindcă ele sunt elemente de
suport esențiale. Altele se constituie în factori care generează diferite caracteristici ale
fenomenului turistic, generează diferite peisaje și se constituie chiar în obiective turistice.

2.2.1 Rolul substratului geologic în conturarea unor elemente de potențial turistic

Geologia este suportul pe care se sprijină toate celelalte elemente. Ea este fundația pe
care se dezvoltă orice și care poate prin particularități sale din punct de vedere al structurii și
alcătuirii să influențeze negativ sau pozitiv dezvoltarea turismului în anumite areale.
În arealul Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu din punct de
vedere geologic regăsim unități ale flișului Carpatic care predomină în masivele muntoase
care fac parte din arealul analizat. Rocile din care sunt formați munții prezenți în areal sunt
predominant gresii (gresiile de siriu, gresii de kliwa), argile, marne, șisturi argiloase. Se
evidențiază straturi de roci sedimentare de câțiva metri combinate cu roci dure. Alcătuirea
geologică este cea care determină și aspectul versanților, astfel în regiune se regăsesc
abrupturi structurale pe gresii, masive izolate (formate din roci dure) și se dezvolă versanți
masivi de o parte și de alta a văi.
Geologia poate fi, pe lângă suportul pe care se sprijină toate celelalte elemente, și un
plus prin crearea unui peisaj, ca suport pentru activități precum escalada, ca resursă pentru
construcția diferitelor situri vechi creștine. Toate acestea denotă un caracter favorabil al
geologiei în dezvoltarea turismului în regiune.

2.2.2 Potențialul turistic al reliefului

Relieful este un element al cadrului natural care poate fi în centrul atracțiilor din
cadrul unui areal turistic. Un relief simplu, plat, monoton este un suport mic pentru

14
dezvoltarea activităților turistice. Elementele reliefului precum: culmi, vârfuri, masive,
abrupturi, forme de relief glaciar, periglaciar, petrografic constituie, în multe cazuri în sine
obiective turistice ducând astfel la dezvoltarea turismului într-o regiune. Relieful prin
înălțime determină dezvoltarea unui anumit tip de climat, determină o vegetație specifică și o
faună specifică. Relieful din zona montana atrage turiștii prin peisaje, locuri de vizitat, culmi
și vârfuri de urcat și escaladat. Astfel drumețiile, turismul în natură, ecoturismul și altele sunt
moduri de a exploata ceea ce relieful oferă.
În arealul de studiu Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu
relieful este în principal unul tipic de vale în sectorul montan al unui râu. Relieful de vale din
acest areal se caracterizează prin prezența teraselor râului pe diferite niveluri altimetrice. Prin
îngustarea văii în unele sectoare cu roci dure unde reușește să creeze un sector de chei (între
Metcu și Harțagu) iar în alte zone, prin îngustarea văii și masivitatea reliefului din jur ia
aspectul unui defileu. În zonele mai largi ale văii sunt dezvoltate localități unde sunt prezente
și unități de cazare, astfel caracterul de vale mai largă din unele sectoare este unul benefic
dezvoltării infrastructurii specifice turismului.
De altfel, arealul de studiu este mărginit de o unitatea de relief depresionară
(Deprsiunea Întorsura Buzăului) în partea de nord și în sud de mica depresiune în care este
situat orașul Nehoiu. Aceste două unități mai joase față de masivele din jur sunt centre urbane
care concentrează și adună mare parte din populația aflată în arealul de studiu. Totodată ele
pot fi suport pentru crearea și dezvoltarea infrastructurii specifice (cazare, alimentație,
agrement) prin spațiul pe care îl dețin.
Unitatea de vale este încadrată foarte bine de masive muntoase care la rândul lor
compun un relief montan de care beneficiază arealul de studiu. Astfel pe partea vestică a văii
avem Masivele Siriu, Monteoru și o mică parte din Masivul Tătaru iar pe partea estică
Masivul Podu Calului domină cea mai mare partea împreună cu mici părți din Masivul
Ivănețu și Clăbucetele Întorsurii în extremitățile de sud-est și nord-est. Maivele din partea de
vest se caracterizează prin înălțimi mai mari (1662 m în punctul cel mai înalt), prin
fragmentarea mai redusă în schimb cele din partea de est sunt caracterizate prin înălțimi
semnificativ mai mici și fragmentare mai mare.
Din punct de vedere turistic, relieful montan reprezentat prin masivele montane ce
înconjoară Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu, este un factor care
generează turism prin câteva elemente specifice cum ar fi: înălțimile ridicate și vârfurile sub
formă de cupolă (ex Vârful Bocârnea) către care sunt amenajate trasee turistice, grohotușurile
prezente la poalele lor, existența unor depresiuni crio-nivale (acestea fiind cuveta unor lacuri

15
precum Lacul Vulturilor, Lacul Sec). De altfel detașarea unor vârfuri, turnuri, jgheaburi,
creste secundare sunt elemente de atracție. În același timp pereții abrupți pot fi folosiți pentru
practicarea escaladei (vezi fig..). În partea estică rupturile de pantă duc la crearea cascadelor
precum Cascada Pruncea. Crearea de amfiteatre naturale formate în spatele unor mici chei
tăiate în gresia de Tarcău sau Kilwa. Aici alunecările de teren creează baraje naturale ce dau
uneori naștere unor lacuri (ex Valea Cașoca).

Fig 2, Masiv în aproapiere de orașul Nehoiu, sursa: www.băiețiicudrone.ro

Relieful este astfel un element care are potențial turistic și ajută zona la dezvoltarea
turistică. Prin lipsa monotoniei acestuia, prin obiectivele turistice create, prin suportul pe care
în oferă unor activități, prin pitorescul pe care îl impune, fiind unul dintre elementele cu un
potențial turistic ridicat în regiunea studiată.

2.2.3 Potențialul climato-turistic

Clima este un element extreme de important în desfășurarea activităților turistice iar
uneori ea poate fi chiar un factor care să determine apariția acestora prin condiții climatice
bune determinând apariția stațiunilor climaterice, prin parametrii climatici necesari unor
anumite activități (ex: zăpada necesară desfășurării sporturilor de iarnă). Condițiile climatice
severe impun bariere practicării turismului. Indiferent cât demult potențial turistic ar avea o
regiune, dacă există episoade de vreme severă recunoscute ca având ciclicitate an de an cum
ar fi de exemplu: perioade cu temperaturi foarte scăzute sau foarte ridicate, perioade cu ploi
abundente, perioade cu viscol și căderi masive de zăpadă, acesta vor impune o scădera mai
mare sau mai mică a numărului de turiști în funcția de durata acestor perioade și intensitatea
lor.

16
 Arealul de studiu Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu are un
climat specific etajului montan forestier care corespunde unei altitudini de sub 1400 de metrii
caracterizându-se prin 3-5 luni relativ reci și umede și 7-9 luni temperate dintre care cele mai
uscate sunt: martie, septembrie și octombrie iar mai umede sunt lunile mai și iulie. În
perioada de iarnă sunt prezente de-a lungul culoarelor de vale și în Depresiunea Întorsura
Buzăului frecvente inversiuni termice. Aceste inversiuni aduc temperaturi medii în unele
perioade de -10,5 ...-11,5℃ și minime absolute de -35℃. Vara temperaturile sunt relativ
ridicate, mediile lunare fiind în jurul valorilor de 17,5 – 21,4 ℃ iar maxima absolută fiind în
jurul valorii de 31,5℃ (Întorsura Buzăului) și 37℃ (Pătârlagele, la sud de Nehoiu)
Din punct de vedere al precipitațiilor, cantitatea acestora este de circa 800-900 mm în
sectorul de vale și scade spre depresiuni la 700-800 mm. Din punct de vedere al orientării
versanților, aceștia au un potențial termic pozitiv mai mare și înregistrează un număr mai mic
de zile cu zăpadă fiind totodată mai uscați și însoriți în cazul celor cu orientare sud-vestică
sau sud-estică iar în cazul celor cu expunere nordică sau în cazul celor din defilee și pe văile
înguste umiditatea este mai mare iar stratul de zăpadă persistă până în luna mai. Tot în cazul
acestor versanți cu orientare nordică temperaturile negative persistă mai mult timp.
Parametrii climatici influențează turismul din regiune astfel intervalele lunare
recomandate ca fiind propice practicării turismului în regiunea de vale între cele două
localități sunt aprilie-noiembrie, circa 8 din 12 luni pe an. În funcțe de unele mici
particularități cum ar fi intrarea prin partea sudică a arealului, parte mai largă, a maselor de
aer cald din sud acest interval este mai mare în partea de sud față de partea de nord a văii
unde invazia maselor de aer rece și inversiunile termice scurtează acest interval propice
recomandat.
În ceea ce privește masivele care înconjoară valea, acestea sunt expuse maselor de aer
din NV și NE și la altitudini mai mari de 1400 de metrii aerul rece sub pragul înghețului
persistă 5-6 luni pe an. În perioadele de vară temperaturile nu trec de 10℃ doar în luna iulie,
în restul lunilor situându-se între 7 și 8,5℃. Vântul suflă tare în perioadele de iarnă și la
trecerea dintre anotimpuri aducând un plus de disconfort. Perioada cea mai propice pentru
practicarea turismului aici este între 20 iulie și 10 decembrie și îndeosebi lunile iulie și
august. Așadar aici se observă o diminuare a timpulul pentru practicarea turismului.
În concluzie clima este un factor foarte imporant pentru turism putându-se erija în
factor de potențial turistic în cazul creeri de tipuri de turism specifice : turism climacteric sau
fiind un factor care determină crearea unor tipuri de turism precum turismul montan de iarnă..
În zone precum Întorsura Buzăului sau în zonele înalte de pe versanții văii frigul și stratul

17
dezăpadă contribuie la posibilitatea practicării sporturilor de iarnă: schi, snowboard, saniuș și
altele. Parametrii climatici influențează și indirect turismul prin atragerea de fluxuri turistice
în perioadele mai sus menționate ca fiind propice turismului din punct de vedere climatic și
limitarea turismului în perioadele mai puțin propice.
În ultimul timp din cauza schimbărilor climatice, multe dintre elementele tipice și
specifice anumitor regiuni climatice încep să fie distorsionate sau încep să capete caractere
extreme. Din această cauză se impune adaptarea continua a informațiilor și crearea
posibilităților de informare a turiștilor
De altfel este necesară și creerea de posibilități de petrecere a timpului liber în regiune
și în perioadele mai puțin favorabile din punct de vedere climatic sau în capetele de sezoane.
Este nevoie de ingeniozitate, creativitate și sprijin față de acest aspect care poate transforme
unele elemente percepute ca fiind negative din punct de vedere climatic în ceva pozitiv pentru
o parte dintre turiști.

2.2.4 Potențialul turistic al apelor

Hidrografia este un element important în conturarea potențialului turistic al unui areal.

Apele în sine se constituie în resursă turistică tocmai datorită unui mare potențial turistic pe
care acestea îl au. Râurile și lacurile găzduiesc specii de plante și animale specifice,
generează o vegetație și o faună specifică iar la rândul ei această vegetație și faună contribuie
la crearea de plus valoare într-o regiune. Râurile și lacurile pot fi de asemenea suport pentru
activități turistice sau comerciale. Oameni pot călători pe râurile mari navigabile și pe lacurile
mari. Râurile și lacurile mai mici pot fi un excelent suport pentru agrement turistic, pentru
practicarea sporturilor nautice, pentru plimbări sau pentru sporturi extreme. Râurile care trec
prin zone spectaculoase cu rupturi de pantă creează cascade care devin obiective turistice.
În regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu hidrografia
este bogată iar apele constituie un element de atractivitate turistică. Întreaga regiune face
parte din bazinul hidrografic al râului Buzău. Principalul râu este Buzăul, cel care dă și
numele văii pe care a modelat-o și cu ajutorul căruia putem amenaja, ne putem plimba și
putem face turism în regiune. Așadar aici râul are și un rol creator fiindcă datorită acestuia,
prin valea sa, putem analiza această regiune.
Regiunea aparține în totalitate în bazinul hidrografic al râului Buzău astfel pe
parcursul curgerii acestuia de la nord la sud, râul adună râuri și de pe o parte și de pe cealaltă.
Principalii afluenți ai Buzăului din această regiune sunt: Lădăuți, Zăbrătău, Chichirău,

18
Crasna, Siriu și Bâsca. De altfel toate acestea sunt alimentate de alte râuri mai mici și pârâuri
care fac ca banizul hidrografic să fie unul destul de dens. Din punct de vedere turistic râurile
sunt suport al unei vegetații specifice și a unei faune specifice. Ele au un potențial turistic
ridicat prin prezența unei faune piscicole care poate determina apariția unui turism specific de
pescuit, prin suportul pe care îl pot oferi pentru practicarea de sporturi precum: raftingul,
kayaking-canoeing, sailing sau plimbări cu barca acolo unde râul permite. Pe râurile mai mici
cu debite mari se pot face sporturi extreme precum: raftingul, kayaking-canoeing dacă debitul
o permite iar pe cele și mai mici de-a lungul lor se pot organiza plimbări. Din acest aspect
râul Buzăul împreună cu afluenții săi are un potențial turistic ridicat.
Lacurile reprezintă un element de potențial turistic al apelor iar în cazul acestui areal
Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu, elementul de atracție
principală în reprezintă lacul Siriu (fig.3) format în urma construirii barajului cu același nume
pe râul Buzăul în dreptul localității Siriu. Acesta are o suprafață de 4,2 km2 și o lungima de
11,5 km. Reprezintă așadar un spațiu lacustru vast care aduce un potențial turistic regiunii. În
primul rând prin peisajul pe care lacul de acumulare în formează în spațiul montan acesta
reprezintă un obiectiv turistic. Alte posibilități de utilizare în scop turistic pot fi acelea de
agrement pentru plimbări pe lac, pentru sporturi nautice, pentru scufundări, pentru practicarea
pescuitului sportiv.

Fig.3, Lacul Siriu, sursa: www.musttravel.ro

Un alt element important îl reprezintă formarea unei vegetații specifice și a unei faune
piscicole specifice. Alte lacuri care atrag turiști în regiune sunt: Lacul Vulturilor (lacul fără
fund) situat în masivul Siriu, Lacul Sec (situat mai la nord de lacult Vulturilor) acesta din
urmă fiind de fapt o mlaștină cu mici ochiuri de apă de o suprafață extinsă. De altfel mai
putem aminti aici și lacurile ce se formează natural în urma prăbușirilor precum cele de pe
Valea Cașoca.

19
 Așadar din punct de vedere hidrografic regiunea are un potențial ridicat care este
uneori utilizat dar care are și alte elemente ce pot fi puse în valoare.

2.2.5 Potențialul turistic al componentelor învelișului biogeografic

Învelișul biogeografic este reprezentat de fauna și flora unei regiuni iar el este specific
în funcție de alți factori precum: relief, climă, substratul geologic, etc. Un parametru
important este cel legat de altitudinea reliefului, lucru ce duce la conturarea unei vegetații și
mai apoi a unei faune specifice.
În regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu se remarcă
prezența unei vegetații și a unei faune specifice zonelor montane cu păduri de amestec și
anumale specifice acestor păduri.
Din punct de vedere al vegetației mai jos de 700-750 de metrii se dezvoltă pădurile de
fag iar în partea de sud, la contactul cu subcarpații avem o dezvoltare a gorunului. De la 1100
de metrii pădurile de fag se amestecă cu molidul, bradul și mesteacănul conturând un peisaj
pestriț (fig.4), specific pădurilor de amestec. De altfel, în zonele umbrite de pe văile înguste
se dezvoltă și paltinul sau ulmul iar pe văile mai largi întâlnim arinul și alunul. Vegetația mai
cuprinde arbuști și tufărișuri tipice regiunilor montane precum: afinul, aninul de munte și
ienupărul dar și zmeuriș. Pajiștile sunt formate din plante viu colorate precum: stânjenelul de
munte, garoafa, gențiana, toporașul de munte și altele.
Vegetația este un element care conturează un peisaj specific care poate atrage turiștii
prin pitorescul creat și prin tipurile de paisaje specifice celor patru anotimpuri. Mulți turiști
sunt atrași de arămiul toamnei și aleg să viziteze anotimpul pentru culoarea specifică acestui
anotimp alții sunt atrași de verdele viu al verii iar primăvara când vegetația revine la viață
este și ea un factor de atracție.
Fauna este una specifică zonei montane în care pădurile oferă condiții prielnice de
viață. Printre speciile de animale cele mai importamte sunt: ursul care ajuns la maturitate
cântărește peste 300 de kg (fig.4), râsul, lupul (rar întâlnit) care sunt mai rar întâlniți, mistreții
(care fac parte in fauna cinegetică), căprioarele, cocoșii de munte. De altfel în zonele înalte
din Munții Siriu au fost aduse capre negre din Retezat. Datorită bogăției faunei cinegetice în
unele locuri s-au amenajat puncte de vânătoare ducâng la dezvoltarea unui turism specific de
vânătoare. Păsările sunt reprezentate de pietrar, mărăcinar , uliu iar prin stâncării se întâlnesc
șopârla, vipera comună, etc.

20
 Fig.4, Vegetație și faună specifică regiunii Valea Buzăului, sursa: www.carpați.org

Fauna reprezintă un element ce face parte in potențialul turistic natutal și ajută chiar la
dezvoltarea unor tipuri specifice de turism precum turismul de vânătoare. În ultimul timp s-a
dezvoltat și un tip aparte de turism care poate fi încadrat la categoria turismului științific mai
degrabă acela de observare a animalelor sălbatice. Acest tip de turism poate fi dezvoltat în
regiune. Fauna are și elemente de restrictivitate a turismului dat fiind faptul că unele animale
precum ursul, lupul sunt periculoase pentru turiști și zonele în care aceste animale sunt
prezente au de suferit din cauza percepției turiștilor cu privire la pericolul reprezentat de
aceste aceste animale sălbatice. De aceea în unele regiuni s-au amenajat acele puncte de
observare care au rolul de a transforma un element restrictiv într-un element favorabil

21
 Capitolul III. Componentele potențialului turistic rural

3.1 Arhitectura tradițională

Arhitectura tradițională este un element de patrimoniu al unei comunități și este

valorificat mai ales când această arhitectură este scoasă în evidență prin regiuni, locuri care se
remarcă printr-un număr mare de clădiri cu o arhitectură veche, tradițională în stare bună.
Elementele care dau o anumită tipologie arhitecturală locului sunt numeroase printre acestea
cele mai importente fiind: localizarea geografică, climatul, materialele de construcție din
regiune, cultura locului, ocupația locuitorilor și implicit modul acestora de viață. Toate
acestea conturează practic o arhitectură specifică unui anumit loc.
În regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu arhitectura
este influențată de elementele menționate mai sus. Localizarea geografică inflențează
arhitectura tradițională prin impunerea unui specific architectural montan datorită localizării
arealului în spatial montan. De altfel climatul influențează și el arhitectura locului, prin
realizarea acoperișurilor de exemplu. Fiind un areal montan materialele de construcție care
predomină în arhitectura tradițională sunt lemnul și piatra.
Din punct de vedere cultural, având în vedere că arealul de studiu este la îmbinarea a
două regiuni istorice (Moldova și Transilvania) putem spune că și în peisajul architectural
avem influențe din ambele regiuni istorice. În arealul studiat arhitectura tradițională
presupune existent caselor tipice montane construite pe două niveluri cu o fundație de piatră
și cu existent unui etaj superior sub formă de mansardă construit din lemn (fig. 5).

Fig.5 Case cu arhitectură tradițională din regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului
și Nehoiu, sursa: prelucrat de autor în paint după Google maps

22
 Acoperișul este din șindrilă iar acesta este în general în formă de V, mai alungit.
Partea de sus care este considerată a fi mansardă are în multe cazuri forma unei prispe sau
este prevăzută cu un balcon. În partea de sus lemnul este de regulă frumos decorat, cioplit sub
diferite forme iar culoarea specifică este maro închis spre negru. Locuițele sunt prevăzute cu
anexe din lemn.
Acest tip architectural specific regiunii a suferit modificări în funcție tipul de
populație care s-a stabilit în zonă. Locuitorii veniți din partea de sud au influențat arhitectura
tradițională prin apariția caselor pe un singur nivel, simple folosind de multe ori cărămida iar
influențele transilvănene presupun apariția porților de lemn, schimbarea paletei de culori care
a adus la apariția caselor viu colorate.
Modernitatea a impus de altfel modificări majore în arhitectura tradițională. Folosirea
materialelor moderne, înlocuirea acoperișurilor cu tablă au determinat apariția unui mozaic în
arhitectura regiunii. Casele tradiționale fiind mai slab reprezentate în comparative cu cele noi,
moderne. Putem spune că arhitectura tradițională există dar elementele de modernitate și-au
făcut apariția tot mai mult în peisaj ducând la crearea acestui peisaj architectural complex.

3.2 Peisajul rural

Peisajul rural este unul specific spațiului montan în care se încadrează regiunea.
Satele sunt dezvoltate mult pe lungime și mai puțin în lățime, asta din cauza caracterului de
vale pe care îl are regiunea. În zonele depresionare precum: Întorsura Buzăului și Nehoiu
peisajul este puțin diferit, aici așezările fiind dezvoltate în toate direcțiile datorită spațiului
care permite acest lucru.
Peisajul rural se carcterirează totodată și de intervenția pe care localnicii o au asupra
spațiului, prin tehnicile de amenajare, prin arhitectura locală. Astfel în regiunea analizată
avem un peisaj rural în care predomină activitățile agricole specifire regiunii montane și
activități specifice creșterii animalelor. Astfel, prin aceste elemente, putem observa un peisaj
cu fânețe datorat activității de creștere a animalelor practicată de localnici. În unele părți ale
regiunii cultivarea pomilor fructiferi determină apariția în peisaj a micilor livezi.

23
3.3 Meșteșugurile tradiționale

Meșteșugurile tradiționale sunt un alt element care face parte din cultura regiunii și
sunt componente ale patrimoniului cultural. Meșteșugurile traiționale reprezintă practic
activități practicate în regiune în urmă cu mult timp care astăzi se practică sporadic în
anumite zone și sunt parte potențialul turistic al regiunii.
Printre cele mai reprezentative activități tradiționale din regiune sunt următoarele:
1.Prelucrarea lemnului – s-a dezvoltat datorită abundenței acestui tip de resursă în
regiune pădurile reprezentând cea mai mare bogăție a regiunii. Din lemn oamenii își
construiau casele, adăposturile pentru animale și multe dintre uneltele pe care le foloseau.
Astfel s-a dezvoltat în timp o artă a prelucrării lemnului care a devenit astăzi a activitate
tradițională și un meștesug ce se foloseșe preponderent turistic. Prelucrarea lemnului este un
meșteșul ce este dezvoltat pe teritoriul județelor Covasna și Buzău, județe care compun
regiunea însă această indeletnicire nu este prezentă în arealul Valea Buzăului fiind necesară
relocarea și dezvoltarea acestui meșteșug și în regiunea de studiu. Prin prelucrarea lemnului
pot fi create suveniruri de diferite feluri, mobilier traițional și altele care pot contribui la
dezvoltarea turismului.
2.Prelucrarea pietrei reprezentată prin sculptură este o altă îndeletnicire ce ține de
specificul regiunii analizate și este înrădăcinată în cultura acestei regiuni. Prelucrarea rocilor
precum andezitul, granitul și calcarul (roci specifice regiunii care există din abundeță) în
vederea realizării diferitelor obiecte precum statuete, pietre funerare, râșnițe și altele. Aceast
meșteșug tradițional poate avea un rol în dezvoltarea turismului din regiune tot prin
valorificarea acestuia în vederea realizării de suveniruri sau elemente de decor ce pot fi
comercializate.
3.Țesutul este un meșteșug specific tuturor regiunilor acesta reprezentând în sine
modalitatea de a crea obiecte vestimentare (portul popular), obiectelor de decor folosite în
casele tradiționale și altele. Acest meștesug se mai practică și este datorat promovării portului
popular tradițional și creării multor spectacole dedicate acestuia. Și turiștii au început să
apecieze acest tip de îmbrăcăminte iar aceștia sunt dispuși să-și achiziționeze elemente care
fac parte din portul popular, ia fiind cel mai apreciat element.
Pe lângă aceste meșteșuguri care sunt mai bine reprezentate mai sunt și altele precum:
olăritul, împletitul, tăbăcăria, făuritul, confecționarea instrumentelor muzicale. Toate aceste
meșteșuguri au un rol important în dezvoltarea unor tipuri și forme de turism iar cel mai

24
important tip de turism care beneficiază de pe urma lor este turismul rural care le valorifică
cel ma bine dar și turismul etnografic.

3.4 Manifestări etno-folclorice. Tradiții, obiceiuri, festivaluri și târguri anuale

Acestea sunt elemente specifice ce fac parte din patrimoniul intangibil al unei regiuni.
Festivalurile sunt expresia unor tradiții și obiceiuri în care acestea sunt puse în valoare. De
altfel în cadrul festivalurilor sunt puse în valoare și portul popular, mâncarea tradițională,
muzica populară și ale elemente care țin de patrimoniul cultural al unei regiuni sau al unei
țări.
În regiune sunt organizate câteva festivaluri care au deja câțiva ani vechime și o
anumită notorietate mai ales regională. Printre acestea putem enumera toamna buzoiană,
serbarea folclorică ,,pe urme de baladă’’ sau balul portului popular. Toate acestea au rolul de
a pune în valoare și de a promova elementele de patrimoniu pe care regiunea le deține. Astfel
de festivaluri sunt importante în vedere conștintizării asupra patrimoniului deținut, pentru
dezvoltarea acestuia și promovarea lui
1. Toamna Buzoiană
Comunităţile locale au început încă din epocile vechi să îşi organizeze activităţile în
funcţie de succesiunea anotimpurilor. Având în vedere munca depusă primăvara şi vara în
practicarea lucrărilor agricole, toamna erau strânse recoltele şi se celebrau roadele obţinute de
către comunităţi.
Acest eveniment a devenit o tradiţie şi o mare sărbătoare a ţăranului care se poate
mândri an de an cu roadele muncii depuse şi poate petrece în voie bună. În cadrul acestei
manifestaţii se pune în valoare în mare parte potenţialul natural, tradiţia, identitatea culturală
şi conexiunea omului cu natura.
În perioada comunismului, Ziua Recoltei era stabilită pentru prima duminică a lunii
octombrie, însă după anul 1989 această zi s-a modificat în funcţie de dorinţele fiecărei zone,
fiind din ce în ce mai diferită. Schimbarea s-a produs şi din cauza încălzirii globale, a
maturizării recoltelor mai în timp mai scurt, astfel încât data evenimentului tinde a fi
devansată spre cea de-a doua jumătate a lunii septembrie.
În Buzău tradiţia a reînviat în anul 2016, după o lungă pauză, sub denumirea de
Toamna Buzoiană, având loc la începutul lunii octombrie, în locaţia nouă a Târgului
Drăgaica. Aici producătorii locali au pus spre vânzare recoltele proprii de fructe, legume,
preparate tradiţionale, vin şi must din propriile podgorii, produse apicole, miere, precum şi

25
dulciuri de casă sau produse meşteşugăreşti. Au fost organizare şi spectacole folclorice doar
cu artişti locali care să marcheze importanţa sărbătorii.
2. Serbarea folclorică "Pe urme de baladă"
La Gura Teghii, de peste 47 de ani are loc an de an marea sărbătoare folclorică "Pe
urme de baladă", în ultima duminică din luna mai, fără întrerupere. Totul a început de la un
intelectual al locului care era pasionat de tradiţiile şi cultura din zona nordică a judeţului şi
care a decis să iniţieze această sărbătoare.
Chiar de la început aceasta s-a bucurat de un mare succes şi a atras an de an din ce în
ce mai mulţi participanţi în apropiere de masivul Penteleu, într-un cadru de mare frumuseţe.
Principalul motiv pentru care se organizează această serbare este evocarea faptelor vitejeşti
are haiducului Gheorghelas, cu al cărui nume dăinuie o bine cunoscută baladă.
Punctul culiminant al evenimentului este dat de dramatizarea în aer liber a acestei
balade, cu mulţi haiduci pe cai, turma de oi şi stâna. Pe lângă acesta, se organizează şi
spectacole folclorice unde prestează pe scenă protagonişti reprezentativi ai zonei sau ai
judeţului, cunoscuţi sau nu, care încearcă să păstreze vie valoarea artistcă a locului.
Deşi are o vechime atât de mare, această tradiţie adună oameni din toate colţurile
judeţului şi nu numai, bucurându-se de un real succes şi promite an de an noi schimbări.
2. Balul Portului Popular Sita Buzăului
Începând cu anul 2012, în cadrul localităţii Sita Buzăului, s-a născut evenimentul
Balul Portului Popular Sita Buzăului, la iniţiativa directorului Căminului Cultural. Scopul
realizării acestui eveniment este acela de a ţine vie tradiţia dar şi portul popular specific
zonei.
Acest eveniment are loc an de an, la sfârşitul lunii ianuarie, în interiorul Căminului
Cultural, organizat pentru un număr limitat de locuri, aproximativ 400, astfel încât oamenii
sunt obligaţi să se înscrie din timp pentru a participa.
Condiţia cu care oamenii se pot înscrie, este aceea de a veni îmbrăcaţi în port popular,
pentru a arăta oamenilor frumuseţile din ţesăturile purtate. Acest aspect este important
deoarec se doreşte transmiterea unui mesaj din generaţie în generaţie, acela de a păstra cât
mai mult valorile culturale şi morale ale zonei. În ceea ce priveşte programul, acesta nu este
unul strict, este liber şi flexibil, astfel încât se încurajează intervenţiile libere ale tuturor pe
scenă, pentru ca fiecare să îşi spună punctul de vedere.
Primarul susţine faptul că de la an la an numărul costumelor populare creşte
considerabil şi că sunt participanţi care se înscriu anual, astfel că speranţa transmiterii acestei
tradiţii este foarte mare. De asemenea, alte mici aspecte necesare pentru înscriere sunt

26
aducerea unui coş cu diverse bucate tradiţionale, achitarea unei sume nu mai mari de 15 ron
pentru suportarea cheltuielilor cu formaţia, şi bineînteles aducerea spiritului pozitiv şi a
chefului de dans şi voie bună.
4. Adventure Fest
Cei de la Romanian Adventure organizează de şase ani în luna iunie, festivalul pentru
practicarea sporturilor de aventură Romanian Adventure Fest, în zona Nehoiu. Scopul
principal al acestui eveniment este acela de a arăta tuturor turiştilor români faptul că este mult
mai plăcută o vacanţă activă decât clasicul turism. Deşi în cadrul acestuia se pot trăi senzaţii
tari şi extraordinare experienţe, nu sunt necesare aptitudini fizice speciale, ci doar curaj.
Organizarea acestui festival scoate în evidenţă atragerea turiştilor în practicarea cât
mai multor sporturi în aer liber, dar şi atragerea atenţiei autorităţilor locale asupra
potenţialului turistic din zonă şi a necesităţii de mai multe facilităţi pentru practicarea
turismului de aventură.
În cadrul programului se regăsesc următoarele sporturi de aventură: canoeing, rafting,
off-road, flying Fox;
În ceea ce priveşte partea de raftig, aceasta se face pe râul Buzău, pe o distanţă de
12km, pornind din apropiere de oraşul Nehoiu până la localitatea Chirleşti. Coborârea se face
în bărci speciale cu 6-8 locuri, pe traseul care dureză 1-2 ore. În fiecare barcă vor fi
instructori cu experienţă în raftig şi agrement. De asemenea, se asigură tot echipamentul
necesar pentru fiecare persoană.
Tabăra de aventură este amplasată pe malul Buzăului din zona Nehoiu, fiind punctul
de plecare către toate activităţile din jur. Tot aici vor şi amenajate birouri de informare-
rezervare pentru achiziţionarea de vouchere, zonă de campare, mese, parcare, baruri, etc.
Seara sunt organizate concursuri, petreceri şi un mare foc de tabără.

27
3.5 Gastronomia tradițională

Gastronomia este un alt element ce ține de potențialul turistic rural pe care în deține o
regiune. În ultimul timp gastronomia tradițională este din ce în ce mai căuatată de către toți
turiștii reușind să atragă prin preparatele unice, sau prin modurile și tehnicile de preparare
unice ce determină un tip de gastronomie specifică. Dezvoltarea gastronomiei duce la
indiviualizarea și crearea unui tip de turism specific și anume cel gastronomic care are din ce
în ce mai mulți adepți.
În regiunea analizată gastronomia tradițională este reprezentată de câteva elemente
specifice celor două regiuni (cea de deal și cea de munte) și de interferența celor două unități
geografice. Câteva elemente sunt specifice în bucătăria tradițională ale regiunii țin de faptul
că ea este compusă din preparate pe bază de lapte, preparate pe bază de carne și preparate
asezonate cu elemente din natură precum: fructele, frctele de pădure ,ciupercile, trufele.
(fig.6)

Fig. 6 Platou preparat tradiționale, sursa: www.facebook.com/ToamnaBuzoiană

Unul dintre cele mai celebre preparate tradiționale a cărei rețetă tradițională specifică
a fost recunoscută prin acordarea acreditării de produs cu indicație geografică protejată,
acreditare ce recunoaște rețeta unică, plasarea într-o anumită regiune și producerea acestui
aliment după rețeta tradițională sunt cârnații de pleșcoi
Un alt element care face parte din bucătăria traițională este cașcavalul de Penteleu
care este apreciat de câtre gurmanzi. Acesta poate deveni și mai emblematic și poate fi
recunoscut și mai mult putând chiar depune documentația pentru includerea acestuia în lista
de preparate tradiționale.

28
 Bulzul este un element care face parte din cultura tradițională a multor regiuni din
țară. Acest produs este o îmbinarea a ingredientelor specifice din zona de munte cu cele din
zona de câmpie.
Kürtőskalácsul este un desert recunoscut și comercializat la multe târguri tradiționale
acesta fiind un desert specific din secuime care este de fapt un produs de patiserie cu vechi
rădăcini în țări din fostul Imperiu Austro-Ungar.
Alte preparate tradiționale din regiuen sunt : varzbotul, foile cu lapte, mezelurile iuți,
covrigii de buzău. Toate acestea și multe alte preparate mai puțin cunoscute pot duce la
dezvoltarea unui tip de turism gastronomic specific. Acest lucru este posibil prin implicarea
comunității locale care poate să devină furnizorul principal al reusrselor pentru acest tip de
turism.

3.6 Portul popular tradițional

Portul popular tradițional este un element ce face parte din identitatea culturală a unui
loc. În prezent acesta este unul dintre simbolurile regiunilor istorice de pe teritoriul țării
noastre. Fiecare port popular are elemente unice, care îl diferențiază față de celelalte, însă
cele mai multe elemente sunt comune în majoritatea regiunilor.
În cazul portulul popular tradițional din arealul Valea Buzăului între localitățile
Întorsura Buzăului și Nehoiu fiind vorba despre un areal care înglobează două extremități ale
unor regiuni istorice cu influențe diferite, acesta poate fi analizat din două perspective. Prima
este aceea a portului popular tradițional din regiunea Întorsurii Buzăului care nu prezintă
elemente caracteristice unice ci este de fapt o îmbinare a elementelor specifice Moldovei de
sud, Ardealului și Munteniei. A doua perspectivă este cea a portului popular buzoian care se
înscrie în tipul carpatic, care are origini în portul populației dacice (fig.7) .

Fig.7 Portul popular tradițional buzoian, sursa: www.reporterbuzoian.ro

29
 Aceste este mai bine individualizat în zonele de munte adică în preajma arealului de
studiu.
Portul popular al femeilor din zona de munte se compune din două costume: unul de
muncă și celălalt de sărbătoare. Cel de muncă este mai simplu fără ornamente iar cel de
sărbătoare este ornamentat cu diferite elemente specifice zonei. Principalele componente ale
portului popular femeiesc sunt: Cămașa încrețită în zona gâtului, fota numită
,,strecătoare’’care prezintă ornamente unice buzoiene, poalele care se îmbrăcau pe sub fotă,
betele care se leagă peste fotă în zona brâului și marama care se punea pe cap. Portul polular
bărbătesc se compune din cămașă frumos ornamentată , cioareci (ismene) care sunt creți pe
picior când sunt subțiri și cei drepți sunt groși , brâu frumos ornamentat , bete, curea și
încălțăminte, iar pe cap purtau căciulă sau pălăriu frumos ornamentată cu una-două pene de
păun. Iarna se purta ,,sumanul’’ deopotrivă de către femei și bărbați. Bărbații mai purtau
,,minteanul’’, o haină scurtă croită drept.
Portul popular tradițional este pus în valoare în prezent doar în cadrul evenimentelor
dedicate acestuia sau la muzeele speciale. De exemplu clecția de artă populară de la Siriu, o
colecție privată care conține atât costume populare specifice zonei cât și obiecte tradiționale
folosite de localnici. În localitatea Sita buzăului este organizat an de an cu o vechime de 7 ani
un bal al portului popular tradițional românesc care pune în valoare acest element extrem de
important al patrimoniului cultural național.

3.7 Potențialul turistic cultural religios

Potențialul turistic cultural istoric este unul important în dezvoltarea comunităților

locale și prin vestigiile culturale pe care acesta le deține poate fi un factor care generează
obiective de interes pentru turiști. Printre cele mai importante elemente sunt bisericile și
mânăstirile. Printre cele mai importante edifici din jurul regiunii sunt
- Mânăstirea Poiana Mărului, situată în mijlocul pădurii, la o altitudine de 650m, la
limita judeţelor Buzău şi Vrancea. Această mânăstire a fost ctitorită de către Constantin
Mavrocordat în anul 1730, însă biserica şi chiliile au suferit un accident şi au ars în anul
1771, fiind refăcute între 1780-1784. Parcursul acestei mânăstiri a fost tumultos, deoarece
aceasta a mai ars în anii următori refăcându-se mereu fie ca mânăstire de maici sau de
călugări, însă a fost mereu un centru important monastic şi cultural;
- Bisericuţa din Jetu, ascunsă în satul Lunca Priporului, într-o deasă vegetaţie,
departe de ochii oamenilor, are o vechime de peste două secole fiind şi în prezent gazda

30
slujbelor de zi cu zi. Este o biserică aparte, construită din lemn, netencuită, având fundaţie de
piatră şi acoperită cu şindirlă (fig.8). A fost declarată ca fiind monument de arhitectură de
inters naţional;

Fig. 8 Biserica Jețu, Sursa: www.turismbuzau.ro

- Biserica Monteour, aflată în apropiere de Sărata Monteoru, făcând parte din
Complexul Monteour, este o biserică înzestratâ cu o varietate de obiecte valoroase ale
patrimoniului, precum catapeteasma polită cu aur, o Evanghelie din anul 1876 şi câteva
candele de argint;
- Mânăstirea Sita Buzăului, aparţine Episcopiei Covasnei şi Harghitei, situată în
apropiere de Întorsura Buzăului. Este o mănăstire a cărei componenţă este numai din maici,
ridicată din dorinţa localnicilor de a avea o mânăstire în zonă. Terenul pe care au fost ridicate
toate construcţiile a fost donat de către diferiţi preoţi şi credincioşi.

31
 Capitolul IV. Analiza componentelor activității de turism

4.1 Infrastructura turistică și circulația turistică

Infrastructura turistică reprezintă baza tehnico materială turistică și este compusă din
totalitatea dotărilor tehnice și edilitare care sunt necesare pentru asigurarea unor servicii de
calitate turiștilor. În cadrul acesteia sunt incluse: structurile de primire (capacitățile de cazare
existente), structurile de alimentație publică (restaurante, baruri), structurile de agrement,
structurile de tratament (în cazul turismului balnear) dar și serviciile aferente turismului cum
ar fi transporturile turistice sau alte servicii speciale2
Avem așadar două tipuri de facilități oferite în cadrul turismului: facilități de bază
care reprezintă elemente fără de care activitatea turistică nu poate fi efectuată (cazare,
alimentație, agrement, transporturi) și facilități complementare – servicii care nu sunt
atribuite turismului dar care ajută prin caracterul general și utilitatea pe care o au (bancomate,
magazine, farmacii, etc)
Circulația turistică este reprezentată de mișcarea în teritoriu a turiștilor dinspre ariile
de proveniență spre cele receptoare. Aceasta este o componentă dinamică fiind determinată
de factorul uman și influențată de volumul participanților, posibilitățile materiale sau
opțiunile psihologice ale acestora. Circulația turistică prezintă unele particularități cum ar fi:
direcția, ritmul și intensitatea Între infrastructura tutistică și circulația turistică se stabilesc
legături prin indicatorii circulației turistice care se raportează în unele cazuri în funcție de
unitățile de cazare stabilind astfel numărul de numărul de înnoptări, durata media a sejurului.
Cele două elemente, infrastuctura turistică și circulația turistică sunt extrem de
importante ele fiind de fapt două elemente reprezentative pentru dezvoltarea turismului în
anumite regiuni. Ele arată prin intermediul datelor statistică cât de dezvoltat este turismul
într-o anumită regiune, ce tip de turism se pretează și arată tendințele din anumite regiuni.

2
Gheorghilaș A. (2014) Geografia Turismului – Metode de analiză în turism, Ediția a III-a, Editura
Universitară, București

32
4.2. Baza tehnico materială a turismului

Baza tehnico materială a turismului este reprezentată de de cele două tipuri de

facilități, cele de bază și cele complementare.Rolul cel mai important revine facilităților de
bază care reprezintă suportul oferit întreprinderii acitvității turistice, față de care această
activitate nu s-ar putea desfășura. Un element important în analiza bazei tehnico materiale a
turismului este continua schimbare a facilităților de bază și diversificarea acestora în funcție
de numărul de turiști, tipul de turiști și de turism practicat.
Baza tehnico materială se adaptează continuu la cerințele exigente ale turiștilor care
doresc un confort di ce în ce mai mare în unele cazuri, care vor o diversitate de activități
pentru petrecerea timpului liber, care optează din ce în ce mai mult pentru o alimentație
sănătoasă, tradițională și specifică locului. Există de altfel și turiști care optează pentru un
confort mai scăzut (din cauza surplusului de capital mai mic), sau turiști care preferă cazare
în diferite structuri cu diferite specificuri sau optează pentru camping ori alte moduri de
cazare. În privința alimentației vor exista tot timpul persoane care optează pentru mâncăruri
comune în cadrul restaurantelor, mâncăruri cu care sunt obișnuiți iar de acest aspect trebuie
ținut cont în momentul amenajării de noi unități de alimentație.

4.2.1 Baza de cazare

Structurile de cazare reprezintă elemente extrem de importante în desfășurarea actului

turistic acestea fiind responsabile de primirea turiștilor și oferirea condițiilor necesare
înoptării și petrecerii unei părți din timpul liber în interiorul sau în incinta acestora. Unele
strcturi de cazare sunt mai complexe decât altele și oferă și facilități de alimentație (o masa –
cu mic dejun, două mese – demipensiune sau chiar 3 mese – pensiune completă) sau pot pune
la dispozitie turiștilor mijloace de aș petrece timpul liber prin integrarea în incinta sau
interiorul acestora a unor facilități precum: piscină, saună, diferite jocuri (biliard, ping-pong),
teren de tenis sau fotbal, precum și altele.
Acestea pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii cel mai frecvent ținându-se
seama de : structură, confort, mărime, funcționalitate, tipul de turism deservit perioada de
utilizare. Conform acestor criterii acestea se pot clasicia astfel
- În funcție de structura rețelei de cazare : aici detașându-se : structuri de cazare
principale ( hoteluri, moteluri, vilele, cabanele, hanurile) și baze de cazare
secundare (pensiunile, fermele agroturistice,spațiile de cazare private, adăposturile
și refugiile montane, campingurile)

33
 Tot aici apare o altă clasificare în funcție de conform, pentru aceasta utilizânduse
criterii specifice în urma cărora hotelurile sunt clasificate pe stele (de la o stea la 5
în cazul României) iar pensiunile sunt clasificate pe margarete (tot de la 1 la 5 în
cazul României)
- În funcție de capacitatea de primire (mărime): există structuri de primire mari, de
tipul complexelor turistice (cu o capacitatea de peste 1000 de locuri), mijlocii (
care au între 200 și 400 de locuri) și mici (între 20 și 40 de locuri)
- În funcție de perioada de utilizare acestea pot avea activitate permanentă (în cazul
în care funcționează fără întrerupere tot timpul anului) sau sezonieră (în cazul în
care unul dintre anotimpuri impune întreruperea temporară a activității)
3
- În funcție de durata sejurului există:
Putem observa că există o gamă variată de structuri de cazare în funcție de
nenumărate criterii iar toate acestea sunt în concordață cu diferite particularități ale zonei din
care fac parte. Structurile de primire sunt un element important din punct de vedere economic
deoarece ele aduc principala sursă de venit în multe cazuri fiind astfel extrem de importante
în activitatea economică. Diversificarea și încercarea acestora de a răspunde unor nevoi cât
mai diverse și încercarea de a oferi cât mai multe facilități duce la obținerea de venituri din în
ce mai mari în cadrul acestora. Dacă la pachet cu cazarea vei oferi și un număr de mese,
atunci profiturile înregistrate din partea unui turist pot crește. Dacă o structură de cazare
reușește să ofere și modalități de petrecere a timpului liber sau chiar realizează parteneriate cu
strcturi de agrement ori sunt situate în preajma acestor structuri automat durata de ședere a
turiștilor va fi mai mare iar profiturile din cazare vor crește.
În ultimul timp au apărut însă structuri de primire care atrag prin unicitatea acestora
precum: structuri de cazare pe apă, structuri de cazare în copac, structuri de cazare în clădiri
cu arhitectură și formă deosebită, structuri de cazare prietenoase cu mediul natural, care
răspund unor nevoi ale turiștilor cu privire la ceva nou, unic și oferă acestora o experiență
deosebită.
În arealul Valea Buzăului între localitățile Întorsura – Buzăului și Nehoiu baza de
cazare conform datelor Institutului Național de Statistică (fig.9) este reprezentată de un total
de 17 unități de cazare înregistrate la nivelul anului 2018.

3
Gheorghilaș A. (2014) Geografia Turismului – Metode de analiză în turism, Ediția a III-a, Editura
Universitară, București

34
Fig 9 – Evoluția unităților de cazare din regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu
în perioada 1990-2018, sursa : INS

Evoluția acestora conform graficului de mai sus are loc după anul 2010 când numărul
unităților de cazare din Siriu a crescut de la 2 la 5, urmând ca până în 2018 să se dubleze față
de anul 2010. Celelalte localități nu înregistrează creșteri semnificative, o creștere se observă
în cazul unităților din Sita Buzăului. În total cele 17 unități de cazare (care fac parte din areal
în anul 2018) sunt repartizate astfel: 10 unități în Siriu, 3 unități în Sita Buzăului, 2 în
Întorsura Buzăului și 2 în Nehoiu.
Conform tabelului de mai jos (tabel.1) putem observa că principalele tipuri de unități
de cazare sunt pensiunile. Hotelurile sunt prezente doar în clasificarea din 2018 făcută de INS
ele lipsind din datele prezentate de Ministerul Turismului. Numărul unităților de cazare crește
conform ultimei actualizăti a Ministerului, iar duacă luăm în calcul și unitățile de cazare care
Tabel 1– Tipul și numărul unităților de cazare, sursa: INS și ANAT
Conform INS Conform MT
Tipuri de structure (2018) 10.05.2019
Hotel 1 0
Motel 1 0
Vile turistice 1 2
Pensiuni turistice 1 15
Pensiuni agroturistice 13 4
Camere de închiriat 0 8

35
 nu sunt clasificate numărul acestora este și mai mare. Acest număr este semnificativ
mai mare decât datele INS din 2018 și arată trendul crescător al turismului din regiune. O
explicație pentru scăderea numărului de pensiuni agroturistice, conform datelor publicate de
minister, ar fi că acestea au fost transformate în pensiuni turistice, acolo unde se remarcă o
creștere accentuată conform datelor furnizate de minister.
Din punct de vedere al capacității de cazare, după cum spuneam și mai sus aceasta
plasează structurile de primire în categoria unităților de cazare mici (20-40 de locuri). Iar
conform graficului de mai jos (fig.10) de cele mai multe locuri de cazare dispune localitate
care conform INS are și cele mai multe unități, și anume Siriu. Sita Buzăului înregistrează în
acest caz o scăzere a numărului de locuri ajungând să dețină, conrorm INS, în 2018 doar 42
de lcuri față de 100 în perioada 1990-2010
300

250 239

200 Ani
2010
150 138
2015
114
2018
100
75
60
47 47 40 42
50
20 20
4
0
nr. camere Oras Nehoiu Siriu Întorsura Buzăului Sita Buzăului
Fig.10Evoluția capacității de cazare din regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu
în perioada 2010-2018, sursa : INS

În total conform datelor INS din 2018 capacitatea de cazare în regiune era formată din
396 de locuri, dintre acestea peste 50% aparținând localității Siriu.
Dacă analizăm situația acreditărilor Ministerului Turismului din data de 10.05.2019
vom observa că avem următoarea situație: în orașul Nehoiu avem doar două unități care au 8
și 14 locuri. În cazul localității Siriu avem cpacități între 6 și 40 de locuri acestea însumând
un număr de 327 de locuri. Întorsura Buzăului înregistrează 94 de locuri conform datelor
Ministerului Turismului iar localitatea Sita Buzăului deține 86 de locuri. În total, conform
datelor furnizate de minister avem 529 de locuri de cazare.

36
 Dacă mai adăugăm o medie de 15 locuri de cazare pentru pensiunile care nu sunt
omologate și înmulțim cu 12, numărul de unități vom avea o capacitate în plus de 180 de
locuri. Dacă adunăm toate acestea avem un total de 709 locuri de cazare în unități mici.
Observăm astfel că baza de cazare în regiune nu este extrem de dezvoltată ea fiind
reprezentată în principal de pensiuni turistice și agroturistice și de cazări în camere de
închiriat și vile. Așadar unele dintre acestea nu sunt exclusiv destinate turismului. Acest tip
de dezvoltare este specifică unui turism rural prin prisma cazării la localnici care oferă
camere de închiriat sau prin prisma celor câteva pensiuni agroturistice.

4.2.2 Baza de alimentație publică

Alimentația publică este un factor fără de care turismul nu poate să funcționeze, la fel
ca și cazarea. Acestea funcționează împreună de multe ori prin înglobarea în interiorul unor
unități de cazare a facilităților pentru alimentație: mici restaurante care deservesc doar turiștii
cazați în unitate (oferindu-le una sau mai multe mese), restaurante mai mari care servesc și
turiști care nu sunt cazați în unitatea de cazare de care aparține restaurantul și chiar unele
restaurante renumite mai degrabă pentru alimentație dar care oferă și cazare. În cazul
ultimului tip, de multe ori restaurantele situate în zonele de tranzit, prin prisma dezvoltării
intense datorită numărului de turiști veniți să servească masa și-au dezvoltat și structuri de
primire turistică acesta fiind un exemplu în care baza de alimentație favorizează dezvoltarea
bazei de cazare.
Unitățile care realizează aceste servicii sunt cele de tipul restaurantelor și barurilor
fiind reprezentate de diferite tipuri și subtipuri și diferite grade de specializare. Unitățile de
alimetație publică realizează activități economice iar rolul acestora este să asigure acest tip de
serviciu turiștilor și în același timp să realizeze profit. Unități de alimentație sunt într-o
continuă transformare și presupun și dotarea continuă pentru a satisface nevoile clienților.
Totodată și diversificarea meniurilor este un element ce ajută la dezvoltarea acestor unități.
Unitățile de alimentație sunt alcătuite din următoarea structură : spații destinate
servirii consumatorilor (saloanele restaurantelor), spațiul destinat producției (bucătăria,
laboratoarele de patiserie-cofetărie, carmangeria, secțiile de preparate și semipreparate), spații
de depozitare și păstrare (magazii, camere frigorifice). Funcționarea acestor unități presupune

37
transformarea și procesarea materiilor prime prin aplicarea unor procedee tehnologice
specifice și servirea acestora în saloanele de primire4
Unitățile de alimentație publică au și ele un număr variat de tipuri și subtipuri, cele
mai importante 5 tipuri fiind: Restaurantul, barul, fast-foodul, cofetăria și patiseria (simigeria,
plăcintăria, covrogăria). Toate acestea sunt ramuri pe care se dezvoltă alimentația publică iar
fiecare are alte subtipuri specifice.
Restaurantele pot fi: clasice, specializate, pescăresc-vânătoresc, dietetic-
lactovegetarian, rotiserie, familial, pensiune, cu specific național sau local, cu program
artistic, braserie, berărie, grădină de vară
Barurile pot fi: baruri de noapte, baruri de zi, cafe bar (cafenea), disco bar (discotecă-
videotecă), bufet bar
Fast-foodurile au și ele o clasificare acestea putând fi: restaurante fast-food, rstaurante
fast-food cu autoservire, bufet de tip expres și bistrou, pizzerie, snak-bar. 5
La rândul lor, toate aceste tipuri și subtipuri se supun unor rigori de norme care le
determină o anumită categorie (de la categoria III până la cea de lux). Nenumăratele tipuri,
subtipuri și categorii vin să răspundă cererii turiștilor și nevoilor acestora care sunt de diferite
tipuri și din ce în ce mai complexe. Atenția turiștilor la detalii, dorința acestora de a mânca
bine, sănătos, tradițional și anumite produse duce la această diversitate.
În reagiunea Valea Buzăului între localităție Întorsura Buzăului și Nehoiu unitățile de
alimentație publică sunt restaurante, restaurante fast food, restaurate familiale, restaurante
pensiune, restaurante de tip fast food, pizerii, baruri de zi și de noapte, cafe bar. Avem o
reprezentare destul de echilibrată pe suprafața arealului. Cele mai multe dintre acestea se
găsesc în orașele Întorsura Buzăului și Nehoiu dar ele sunt prezente și în celelalte regiuni ale
arealului precum zona Barajului Siriu.
Există posibilitatea de dezvoltare a acestora atât din punct de vedere cantitativ cât și
calitativ. Un tip de restaurant care nu este dezvoltat în regiune este cel pescăresc care ar putea
atrage un număr mare de turiști prin poziționarea în zona lacului de acumulare Siriu sau chiar
pe marginea ori pe lacul de acumulare. Un alt tip de restaurant ce nu există este cel
vânătoresc asta deși regiunea este una montană cu faună cinegetică și acest subtip s-ar potrivi
peisajului. De altfel, prin peisajul extraordinar oferit de cadrul natural s-ar putea amenaja
grădini de vară, unde turiștii să ia masa într-un cadru pitoresc.

4
Gheorghilaș A. (2014) Geografia Turismului – Metode de analiză în turism, Ediția a III-a, Editura
Universitară, București
5
Snak O., Baron P., Neacșu N., (2001), Economia Turismului, Edit Expert, bucurești

38
 O altă metodă de dezvoltare a infrastructurii de alimentație o pot reprezenta
restaurantele care oferă serviciu de catering iar pensiunile care nu oferă alimentație proprie
pot încheia parteneriate pentru promovarea acestui serviciu. Cea mai simplă metodă este de a
amplasa flyere, pliante, chiar meniuri în camerele turiștilor iar aceștia să poată comanda
oricând.
În ultimul timp turismul activ și gastronomic capătă din ce în ce mai mulă vizibilitate
iar de pe urma acestei creșteri poate beneficia și regiunea Valea Buzăului. Un exemplu de
îmbinarea a acestora două este oferit de Asociația Monteoru Renaissance care propune o serie
de evenimente unde îmbină alimentația cu drumeția prin diferite activități. Culesul de trufe
este una dintre acestea și presupune mai întâi deplasarea cu turiștii prin pădure iar mai apoi
un curs de gătit cu trufe și servirea mesei.

4.2.3 Baza de Agrement

Agrementul este un termen folosit pentru a defini diferitele metode ale turiștilor de aș
petrece timpul liber. Acesta cunoaște o diversitate mare și se compune dintr-un număr mare
de acțiuni pe care le pot întreprinde turiștii în timpul exercitării acțiunii turistice. După nevoia
de cazare și alimentație, nevoia de agrement este una din ce în ce mai vizibilă și devină în
multe cazuri o nevoie primordială. O dată cu dezvoltarea facilităților de cazare și alimentație
oamenii încep să pună pe primul loc agrementul în topul elementelor ce i-ar face să viziteze o
anumită regiune. Asta deoarece cazarea și alimentația sunt elemente percepute ca
indispensabile și în lipsa cărora oamenii nu ar întreprinde acțiuni turistice în diferite regiuni.
Pentru o mare parte dintre turiști a devenit practic unul dintre elementele de care încep
să țină din ce în ce mai mult cont. Dorința de a face ceva în timpul liber sau de a avea diferite
facilități pentru petrecerea acestui timp duce la creșterea accentului pus de posibilitățile de
agrement. Multe dintre centrele de agrement sunt în sine obiective țintite de turiști și datorită
lor se creează fluxuri turistice în anumite regiuni.
Bazele de agrement vin să deversifice astfel posibilitățile de petrecere a timpului liber
în anumite stațiuni fiind elemente ce aduc un plus de valoarea turistică. Ele sunt de altfel și
elemente de care se ține cont în crearea unei amenajări turistice. Acestea sunt în concordanță
cu tipul de turism practicat într-o anumită regiune : litoral, montan, balnear, etc.
Amenajările din acest domeniu țin cont și de motivația turistului, de nevoile acestuia
în concordanță cu forma de turism practicată. Pe litoral cu siguranța amenajarea plajelor și
agrementul nautic vor avea succes iar în spațiul montan amenajările pentru sporturi de iarnă,

39
amenajările traseelor turistice ori diferite amenajări pentru practicarea unui turism activ vor
determina turiștii să se deplaseze către această regiune.
Înr regiunea Valea Buzăului între localitățile întorsura Buzăului și Nehoiu baza de
agrement este slab reprezentată fiind nevoie de dezvoltarea în această regiune a unor baze de
agrement care să ducă la creștere numărului de turiști. Barajul Siriu și Lacul Siriu pot fi
elemente care să determine dezvoltarea unor tipuri de agrement precum: plimbări cu vaporul
pe lac, practicarea de sporturi nautice, scufundări, pescuit sportiv. Amenajarea unor locuri
pentru practicarea acestor tipuri de agrement este necesară deoarece în acest moment nu
există suportul tehnic pentru practicarea acestora. Acest suport poate consta în: debarcader de
unde să se plece cu vaporul sau cu barca, debarcader pentru practicarea sporturilor nautice,
pontoane pentru pescuit. Toate acestea sunt elemente care țin de baza de agrement care
trebuiesc dezvoltate în regiunea lacului.
Agrementul este foarte important în dezvoltarea turistică a regiunii iar acest aspect
este observat și în ponderea de peste 70% pe care o are în alegerea unei destinații turistice
(fig.10). La întrebarea privind elementele care sunt importante pentru tuști în alegerea
vizitării unui loc nou agrementul a fost preferat de 72,3% dintre turiști urmat de cazare cu
20,8% și alimentație 6,9%. Prin aceată podere foarte mare putem spune că în regiune trebuie
pus accent pe dezvoltarea unor noi facilități de agrement.

Fig.10 Importanța agrementului în alegerea vizităii unui loc, sursa: chestionar propriu

40
4.3 Căile de comunicații

Turismul presupune mobilitate și mișcarea în spațiu a fluxurilor de turiști dintr-un

punct în altul. Toată această mișcare se realizează prin intermediul căilor de trasnport care fac
parte din infrastructura de transport. Dezvoltarea turismului ține și de cât de dezvoltată este
infrastructura de transport a unei țări.
Importanța infrastructurii de transport poate fi remarcată și în ponderea de 25-50% din
venituri aduse de serviciile de transport. Fluxurile turistice se deplasează prin intermediul
tuturor căilor de comunicații atât terestre, aeriene cât și nautice. Fiecare dintre modurile de
deplasare presupune existența unei infrastructuri specifice pentru deplasare.
Elementele infrastructurii terestre sunt reprezentate de drumuri publice (autostrăzi) și
căi ferate fiecare dintre ele având alte elemente specific precum: gări, autogări, poduri. În
cazul transportului terestru rutier se remarcă avantajele pe care acesta le are cu privire la
mobilitate și posbilitatea de a ajunge în orice punct. Are și dezavantaje legate de numărul de
turiști care poate fi transportat, acesta fiind limitat și predispunerea la accidente rutiere.
Transportul feroviar are și ele unele caracteristice specifice precum: imposibilitatea de a
ajunge în orice loc (trenurile oprind doar în gări), ceea ce presupune o mobilitate mai mică
dar și viteza mai scăzută în unele cazuri. Avantejele acestui tip de transport este reprezentat
de numărul mare de turiști trasnportați, siguranța pe care o oferă iar în unele cazuri chiar
rapiditatea (dacă ținem cont de existența trenurilor de mare viteză și de faptul că acestea nu
circulă pe infrastructură specifică puțin aglomerată)
De asemenea transportul rutier duce și la individualizarea unor tipuri specifice de
turism iar unele căi de comunicații precum liniile ferate pot duce la dezvoltarea unor tipuri de
agrement precum: plimbări cu locomotive cu abur.
Dezvoltarea infrastructurii rutiere este principala variantă pe care localnicii au
identificat-o ca fiind necesară pentru creșterea turismului din regiune.(fig.11) iar la întrebarea
privind variantele care ar putea conduce la o creștere a turismului în regiune 39,5% dintre
localnici au spus dezvoltarea infrastructurii general ear duce o dezvoltare a turismului în
regiune. Acest aspect este unul de luat în seamă de către autoritățile locale pentru dezvoltarea
turismului în regiune. Fără infrastructură generală, toate celelalte component au de suferit.

41
 Fig.11 Variante ca pot determina o creștere a turismului în regiune, sursa: chestionar propriu

4.4 Caracteristicile circulației turistice.

Circulația turistică este cel mai bine reprezentată prin indicatori ai circulației turistice
care au rolul de a arăta amploarea turismului dintr-o regiune și tendințele de dezvoltare
acestuia. Indicatorii circulației turistice ce vor fi analizați în această regiune de studiu sunt:
numărul de turiști, numărul de înnoptări și durata medie a sejurului.
1. Numărul de sosiri turistice
Acesta este un indicator al circulației turistice care se obține prin consultarea
diferitelor documente statistice. În acest caz privind numărul turiștilor sosiți în regiune au fost
analizate datele statistice furnizate de Institutul Național de statistică pentru anii de referință
2010, 2014 și 2018.
3500
2908
3000

2500

2000 Ani
2010
1500 1210 1211 2014

807 2018
1000
574 574 562
500
120 41 51 129 101
0
Nr. Oras Intorsura Sita Buzaului Oras Nehoiu Siriu
Turisti
Buzaului

Fig 12 –Evoluția numărului de sosiri turistice din regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și
Nehoiu în perioada 2010-2018, sursa : INS

42
 În ceea ce privește acest indicator conform fig.12 se observă o creștere an de an a
numărului de sosiri în regiune în perioada analizată. Avem creșteri de peste 10 ori în cazul
localității Sita Buzăului care de la 51 de sosiri în 2014 a ajuns la 574 în 2018, creșteri de 8 ori
în cazul Orașului Nehoiu și de asemenea dublări în Cazul localităților Siriu și Întorsura
Buzăului. În anul 2018 au fost înregistrate 5499 sosiri turistice la nivelul regiunii iar dacă ar
fi să facem o pondere a acestui număr de sosiri în comparație cu sosirile turistice înregistrate
în cele două județe am avea un procent de 2,56% dintre turiștii celor două județe ca fiind
turiști ce sosesc în această regiune. Ponderea este una mică însă imporatantă este tendința de
creștere care este mult mai mare cu cea de la nivelul celor două județe.
2. Numărul de înnoptări
Acest indicator se obține prin însumarea numărului de zile de ședere ale turiștilor în
diferite structuri de cazare acestea fiind înregistrate de către operatorii spațiilor de cazare și se
transmit mai departe institutelor ce se ocupă cu statistica. Pentru numărul de înnoptări am
analizat datele furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anii de referință 2010, 2014
și 2018.
5000
4538
4500
4000
3500
Ani
3000
2010
2500
1877 2014
2000 1736
2018
1500 1264 1138
1028 1131
932
1000
500 193 237
77 100
Nr. 0
înnoptări Oras Intorsura Buzaului Sita Buzaului Oras Nehoiu Siriu

Fig 13 –Evoluția numărului de înnoptări din regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și
Nehoiu în perioada 2010-2018, sursa : INS

În ceea ce privește acest indicator, conform fig.13 putem observa că și în acest caz
creșterea este una substanțială în cadrul unor localități precum Sita Buzăului și Siriu. Per total
în anul 2018 au fost înregistrate 9306 înnoptări în regiune. Acest indicator este important prin
perspectiva aflării duratei medii a sejurului turiștilor într-o anumită regiune lucru care va

43
contura tipul de turism care se practică. În regiune numărul înnoptărilor arată o tendință de
creștere în conformitate însă cu numărul de turiști sosiți.
3. Durata medie a sejurului
Acest indicator reprezintă un raport între numărul de înnoptări și numărul de turiști și
are rolul de a arăta cât timp petrec în medie turiștii în regiunea analizată. În acest caz au fost
analizate datele statistice furnizate de Institutul Național de statistică pentru anii de referință
2010, 2014 și 2018 cu privire la numărul de înnoptări care au fost raportate la numărul de
sosiri pe fiecare localitate în parte
Durata medie a sejurului a avut partea de fluctuații în unele localități conform tabel 2
precum Nehoiu unde aceasta a scăzut de la 7 la 2,3 și în final ajungând la 1,5 în anul 2018.
Astfel se remarcă trecerea de la un character al turismului de sejur la unul de transit. Și în
cazul localității Siriu avem parte de o scădere iar în cazul localității sita Buzăului se remarcă
o creștere foarte mică. În anul 2018 doar localitatea Sita Buzăului se apropie de valoarea de 2
celelalte fiind în jurul valorii de 1,5 zile/turist. Din acest tabel putem spune că observăm cel
mai bine caracterul de turism de transit și itinerant pe care îl are regiunea.
Tabel 2 Durata media a sejurului pe localități în regiunea Valea Buzăului Între localitățile Întorsura
Buzăului și Nehoiu în perioada 2010-2018, prelucrare după date INS

Localitate 2010 2014 2018

Oras Intorsura Buzaului 1,6 1,7 1,4
Sita Buzaului 1,8 1,9 1,9
Oras Nehoiu 7 2,3 1,5
Siriu 2 1,5 1,5

44
 Capitolul V. Posibilități de dezvoltare și diversificare a formelor și
tipurilor de turism

Turismul cunoaște o extindere tot mai mare și o dezvoltare intensă angrenând multe
sectoare economice. Într-o lume aflată într-o continuă mișcare, schimbare și transformare, și
turismul trebuie să țină cont de modificările apărute și astfel apar noi tipuri și forme de turism
în funcție de noile nevoi tot mai diverse ale turiștilor și datorită concurenței acerbe în
domeniu.
Altfel, conform clasificării de la capitolul I , avem tipdiferite tipuri de turism în
funcție de cele 3 niveluri de analiză: nivelul de analiză spatial, nivelul de analiză motivational
și nivelul de analiză dinamic.
În arealul de studiu Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu
avem câteva tipuri și forme de turism care sunt bine dezvoltate, altele care sunt mai puțin
dezvoltate iar unele lipsesc. Vom analiza fiecare dintre acestea și vom încerca să punem
accent pe ultimele două categorii (care sunt mai puțin dezvoltate și care lipsesc) pentru a
identifica metode de dezvoltare a acestora și beneficiile pe care le-ar putea aduce regiunii.
Aceste tipuri și forme de turism au o importanță deosebită în conturarea unui profil
turistic al unei regiuni. Este necesară o analiză care să aibă în vedere principalele tipuri și
forme de turism și care să evidențieze câteva elemente care sunt favorabile dezvoltării
acestora pentru a contura o strategie de dezvoltare turistică în care să fie bine cunoscute
punctele de interes din regiune. Aceste puncte de interes sunt valorificate prin intermediul
anumitor tipuri și forme de turism. De aceea analiza va cuprinde o clasificare a acestora în 3
categorii principale: tipuri și forme de turism bine dezvoltate, tipuri și forme de turism în curs
de dezvoltare și tipuri și forme de turism foarte puțin dezvoltate.
În cadrul fiecăreia dintre cele 3 categorii vom prezenta tipurile și formele de turism
conform celor trei niveluri de dezvoltare pentru a avea o imagine cât mai bine conturată.

45
5.1 Tipuri și forme de turism bine dezvoltate

Acest prim criteriu de analiză are rolul de a arăta care sunt cele mai bine dezvoltate și
individualizate tipuri și forme de turism din regiune. Prin această analiză vom avea în vedere
cum este pus în valoare potențialul turistic din regiune și care sunt formele de turism
predominante pentru regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu.
Vom analiza tipurile și formele de turism bine dezvoltate ținând cont de cele 3
niveluri de analiză (nivelul spațial, nivelul dinamic și nivelul motivațional). Pentru fiecare
dintre acestea vom descrie și analiza principalele tipuri și forme de turism specifice și vom
avea în vedere motivele pentru care acestea sunt mai dezvoltate în regiune.
1.Din punct de vedere al nivelului de analiză spațial

Identificăm bine dezvoltat turismul intern, turismul intraregional, turismul

interregional și turismul sezonier. Fiecare dintre aceste tipuri are o dezvoltare mai mult sau
mai puțin aceentuată în funcție de anumiți factori.

a) Turismul intern este bine dezvoltat având în vedere că majoritatea turiștilor ce aleg
să viziteze regiunea sunt din interiorul granițelor. Astfel în județul Covasna în anul 2018,
conform INS au sosit 106684 de turiști români față de 12688 de turiști străini, adică un
procent de 89,34% din totalul turiștilor sosiți în județ. În județul Buzăul în anul 2018,
conform INS au sosit 89292 de turiști români față de 6439 de turiști străini, adică un procent
de 93,27% din total. În ambele cazuri luând în calcul datele la nivel de județ, avem un procent
mai mare de turiști români sosiți în 2018 conform INS față de media pe țară din 2018 care
este de 78,33%. Astfel putem spune că turismul intern este bine dezvoltat și individualizat în
regiune.
Printre factorii care contribuie la această imagine majoritară a turismului intern în
zonă sunt: nivelul de vizibilitate al regiunii mult mai mare la nivel național, prețurile scăzute
în raport cu regiunile învecinate. Acești doi factori duc la dezvoltarea acestui tip de turism
însă alte motive fac ca ponderea turiștilor străini să fie mai mică față de media națională ar
mai fi: numărul mic de structuri de primire care să satisfacă cerințele turiștilor străini, lipsa
hotelurilor, lipsa unor forme de turism precum cel de afaceri (care atrage un număr mare de
turiști străini) și slaba diversificare a tipurilor și formelor de turim dublată de slaba
promovare a celor care există.

46
 b) Turismul intraregional este bine dezvoltat prin intermediul călătoriilor realizate din
orașele mai mari către localitățile mai mici, prin turismul de weekend și vizitele la rude și
prieteni acestea fiind elemente ce aduc o dezvoltare mare a acestui tip de turism. Prezența
celor două orașe la capetele regiunii (Întorsura Buzăului și Nehoiu) face ca în interiorul
acestei regiuni să existe o migrație din zona urbană către cea rurală în perioade de vacanțe,
concedii, sfârșit de săptămână pentru diferite activități: relaxare, vizite la rude și prieteni,
agrement etc.
Pentru acest tip de turism este necesară însă determinarea turiștilor să consume un
număr cât mai mare de produse turistice și cât mai divers și o posibilă implicare a acestora în
promovarea regiunii. În general în turism trebuie pus accesnt pe diversificarea ofertei de
petrecere a timpului liber în vedera concurării regiunii cu alte regiuni vecine care pot să
atragă din practicanții acestui tip de turism intraregional. Regiunile vecine care răspund unor
nevoi cât mai diverse ale turiștilor, Covasna (turism de sănătate), Brașov (Turism cultural și
de agrement) pot direcționa mare parte din fluxurile intraregionale.

c) Turismul interregional este un tip de turism dezvoltat în regiune datorită

caracterului e tranzit între cele două provincii istorice (Țara Românească și Transilvania) pe
care regiunea în are. Faptul că cele două extremități sunt situate în regiune istorice,
geografice, administrative diferite îi conferă din start posibilitatea ca pe teritoriul acestei
regiunii să se dezvolte acest tip de turism. Regiunea primește turiști din toate celelalte regiuni
istorice iar turiștii care vizitează regiunea iau contact cu două regiuni istorice diferite fiecare
dintre ele având anumite elemente specifice diferite.
Acest tip de turism este important în vederea stabilirii unor bazine de proveniență a
turiștilor și în vederea dezvoltării unui tip de promovare pentru acestea și de altfel este nevoie
de analiza zonelor din care sosesc mai puțini turiști. Dacă ar fi să realizăm un profil al acestui
tip de turism, cu siguranță cei care aleg să viziteze regiunea fac parte in regiuni cu un cadrul
natural diferit. Aici putem spune că regiunea care reprezintă un bazin emițător de turiști este
Muntenia sau Moldova deoarece în aceste regiuni de câmpie aflate în proximitate cadrul
natural este unul mai puțin atractiv. Și proximitatea arealului de stuiu față de multe zone din
aceste regiuni este un element foarte important ce contribuie la dezvoltarea turismului
interregional.

d )Turismul sezonier este mai bine individualizat în regiune prin prisma existenței
unor elemente de favorabilitate în exercitarea activităților turistice și prin prezența altor

47
elemente de restrictivitate datorită diverșilor parametrii specifici celor 4 anotimpuri. Pe lângă
aceste elemente de ordin natural, mai sunt și altele precum perioada vacanțelor copiilo,
perioade de concedii, anumite sărbători și evenimente. Se remarcă astfel o dezvoltare
accentuată a unor sezoane precum cel de vară unde numărul de turiști este mai mare decât în
alte sezoane precum cel de toamnă sau iarnă. Și din punct de vere al percepției locuitorilor
din regiune turismul are un caracter sezonier. Conform răspunsurilor la întrebarea nr 12 din
anexa 1, unde locuitorii erau întrebați care este anotimpul cu cea mai mare atractivitatea,
acesștia au considerat în proporție de 68,4% că vara este anotimpul cel mai atractiv, urmat de
iarna cu 26,3%. Toamna și primăvara au avut împreună 5,2% dintre răspunsuri. Aceste
rezultate arată că și localnicii conferă o sezonalitate turismului prin ientificarea celor două
anotimpuri ca fiind atractive.

2. Din punct de vedere al nivelului de analiză dinamic

Conform acestui nivel de analiză identificăm ca fiind bine dezvoltate următoarele
tipuri de turism: turismul itinerant, turismul de tranzit, turismul pe cont propriu, turismul
semiorganizat, drumețiile, turismul rutier.

a )Turismul itinerant sau de circulație presupune o mobilitate mare a turiștilor aceștia

alegând să-și petrească vacanța în mai multe locuri, petrecând câte puțin din timpul lor în
fiecare dintre acestea. În regiunea Valea Buzăului acest tip de turism este bine dezvoltat în
primul rând datorită caracterului de regiune de tranzit pe care îl are făcând legătura între
provincii. Turiștii care vizitează regiunea merg mai departe către centre turistice importante
precum: Brașov, Sibiu, Covasna,Sighișoara, Sfântu Gheorghe , etc. Unii dintre turiști aleg să
petreacă și o noapte de cazare în regiune pentru a putea vizita împrejurimile.
Acest tip de turism este remarcat și în durata medie a sejurului (tabel 2) unde putem
observa că durata medie a sejurului nu depășește valoarea de 2 nopți de cazare/turist, în multe
cazuri aceasta fiind aproape de 1,5. Tocmai faptul că regiunea este unul dintre culoarele de
trecere spre Transilvania, Bucovina, Maramureș (regiuni turistice mai bine dezvoltate)
conferă premizele dezvoltării acestui tip de turism. El este important în dinamica turistică a
unei regiuni deoarece aduce un venit suplimentar în special obiectivelor turistice din regiune,
structurilor de alimentație și agrement. Structurile de cazare beneficiază mai puțin de pe urma
acestui tip de turism deoarece în general, pentru ca unitatea de cazare să obțină un profit cât
mai mare este de preferat un număr cât mai îndelungat de nopți petrecute iar acest tip de

48
turism este unul care propune tocmai petrecerea unui număr mic de nopți în cât mai multe
locuri.

b) Turismul de tranzit este și el bine individualizat în regiune. În general regiunile de

vale care fac legătura între provincii prin intermediul unei căi de acces (drum rutier, cale
ferată) au dezvoltat acest tip de turism. Pentru turismul de tranzit destinația finală este alta
însă pentru a ajunge la ea este nevoie să fie tranzitată o anumită regiune iar pe parcursul
călătoriei turistului prin regiunea de tranzit acesta poate întreprinde anumite activități
precum: servirea mesei, pauză pentru odihnă, pauză pentru a vizita un obiectiv turistic sau
pentru a admira peisajul. Toate acestea sunt prezente în regiunea Valea Buzăului între
loclitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu. Turiștii care tranzitează regiunea pot opta pentru
servirea mesei la unul dintre restaurantele de pe drum, pot opri pentru a vizita obiective
turistice (ex Mânăstirea Sita Buzăului, Biserica Jețu, Barajul Siriu, etc), pot opri pentru a
cumpăra suveniruri de la magazinele amplasate pe marginea drumului existând diferite forme
de dezvoltare ale acestui tip de turism.
De altfel acest tip de turism poate fi practicat de către orice persoană care tranzitează
regiune. Cel ce întreprinde această activitate nu trebuie să fie neaapărat implicat în
întreprinderea vreunei activități turistice. În acest tip de turism se poate încadra orice
persoană care beneficiază de o facilitate oferită.

c) Turismul pe cont propriu este un tip de turism care presupune căutarea și

organizarea unui itinerariu sau sejur de către turist prin diferite modalități fără a apela la
serviciile unei agenții. În acest caz turistul ia legătura direct cu prestatorul de servicii
turistice. Acest tip de turism este dezvoltat în regiune datorită lipsei de oferte ale agențiilor
turistice care să cuprină regiunea iar noile tehnologii care îi pun pe turiști în legătură directă
cu prestatorii de servicii oferă practic turiștilor informațiile pe care agențiile le-ar fi putut
oferi. Dezvoltare siteurilor, aplicațiilor mobile care oferă informații și prin intermediul cărora
turiștii pot face rezervări au dus la dezvoltarea acestui tip de turism în regiunea analizată.
În cazul acestui tip de turism sunt înregistrate anumite avantaje și dezavantaje pentru
cel care prestează serviciile dar și pentru turist.
Avantaje
-Pentru prestator un avantaj poate fi acela că acest tip de turism asigură un profit mai
mare prin încasări mai ridicate pentru ziua petrecută de turist în structura de primire turistică.
În acest caz lipsind iferitele comisionae pe care agențiile organizatoare le percep.

49
 -Pentru turiști sunt create condiții mai bune de desfășurare a vacanțelor printr-o
mobilitate mai mare și posibilitatea de a vizita cât mai multe obiective.
Dezavantaje
-Dezavantajele în acest mod de a fi orgnizat turismul sunt legate de sezonalitatea
ridicată și de inegalitatea repartizării turiștilor în perioade cât mai largi, majoritatea
concentrându-se în vârfurile de sezon.
Pentru acest tip de turism în regiune este nevoie de o promovare intensă a diferitelor
facilități turistice și includerea acestora pe siteuri de specialitate, în sisteme de rezervări care
percep un comision mai mic sau o foarte bună promovare a fiecărei structuri în parte. O
structură de cazare poate foarte ușor să vândă pachete turistice direct turiștilor prin
intermediul propriului site sau prin telefon ori poștă electronică.

d) Turismul semiorganizat presupune un mix între turismul organizat și cel pe cont

propriu acestea interferând în alegerea diferitelor componente turistice. De exmplu una dintre
facilități poate fi achiziționată prin intermediul unei agenții iar celelalte pot fi achiziționate pe
cont propriu. De multe ori turiștii apelează la alegerea transportului prin intermediul unei
agenții care oferă acest tip de serviciu. Transportul fiind astfel un serviciu cumpărat prin
intermediari. Elementele ce sunt căutate și cumpărate direct de către turist de la prestatori
fiind achitate de regulă la fața locului sunt cele de cazare și mai ales de alimentație și
agrement. În regiunea analizată acest tip de turism semiorganizat este dezvoltat mai ales prin
prisma inexistenței unor programe turistice integrate care să conțină toate facilitățile turistice
turistul fiind în situația de aș asigura pe cont propriu unele facilități turistice.

e) Drmueția sau turismul montan pedestru este un tip de turism care presupune
deplasarea pe jos, fără un mijloc de transport, urmând de regulă un traseu bine marcat. În
arealul de studiu vorbim despre drumeția din spațiun montan. Drumeția montană este o
activitate care implică o condiție fizică bună și o capacitate de efort deosebită în unele cazuri.
Putem spune astfel că acest tip de turism poate fi privit și ca o activitate sportivă
(presupunând condiție fizică bună) cât și un mod preventiv și curativ de păstrare a sănătății.
Așadar se adresează unei categorii mai retrânse de persoane fiind destul de nișată. Pe lângă
condiția fizică bună pe care practicanții acestui tip de turism trebuie să o aibă aceștia trebuie
să fie și echipați corespunzător în funcție de anotimpul în care este practicată drumeția fiind
nevoie astfel de o investiție în echipament. În regiunea Valea Buzăului între localităție
Întorsura Buzăului și Nehoiu acest tip de turism este bine dezvoltat și individualizat prin

50
existența traseelor montane din Masivele Siriu, Podu Calului. În Masivul Siriu există 5 trasee
montane iar în Masivul Podu Calului exită 2 trasee turistice. Exemple de astfel de trasee sunt
cele care ajung în zona lacului Vulturilor din Masivul Siriu sau către Cascada Pruncea în
Masivul Podu Calului combinând astfel drumeția cu vizitarea unor obiective turistice.
Acest tip de turism presupune deplasarea în grupuri mai mari sau mai mici pe trasee
montane cunoscute de către cineva din grup sau de către ghidul însoțitor. Turele de munte pot
presupune deplasarea pe traseu timp de o zi sau pot implica mai multe zile cu înnoptare în
corturi. Deplasarea cu ghizi montani însoțitori este un element de siguranță pe care turiștii îl
au iar pentru comunitate oportunitatea de a practica o formă de turism care aduce și venituri
suplimentare.

f) Turismul rutier este forma de turism care se face cu mijloace de transport precum:
autoturism, autocar, microbuz, motocicletă, bicicletă. Este o formă de turism într-o creștere
continuă datorită apariției unui număr din ce în ce mai mare de autoturisme și datorită
aceesului populației la acestea dar și datorită dezvoltării din ce în ce mai accentuate a
infrastructurii specifice rutiere. Omul începă să pătrundăm cu infrastructura rutieră prin zone
din ce în ce mai greu accesibile dar care au un potențial turistic remarcabil și astfel turiștii
optează pentru accesul în astfel de zone cu mijloace de transport specifice.În regiunea
analizată principalul drum de acces este cel rutier fiind astfel dezvoltat acest tip de turism.
Către toate localităție din regiune accesul se face prin intermediul drumurilor rutiere, unele
modernizate (asfaltate sau pietruite) iar unele nemodernizate.

3. Din punct de vedere al nivelului de analiză motivațional

Acest criteriu ține cont de motivația pe care turiștii o au în exercitarea activității
turistice. Din acest punct de vedere formele de turism sunt foarte diversificate deoarece
motivațiile acestora sunt din ce în ce mai diverse. Există forme de turism care dețin o pondere
mai mare din total, acestea fiind bine individualizate dar există și forme de turism care dețin o
pondere mai mare într-o anumită regiune și reușesc să atragă un număr mai mare de turiști în
acea regiune deși la nivel macro ele nu sunt așa de bine dezvoltate. În regiunea Valea
Buzăului între Întorsura Buzăului și Nehoiu cel mai bine reprezentat tip de turism este cel de
recreere și agrement urmat de vizitele la rude și prieteni care la rândul lor au unele subtipuri
mai mult dezvoltate față de altele.

51
 a) Turismul de recreere și agrement acesta este cel mai bine dezvoltat tip de turism
dintre cele care țin de nivelul motivațional al turiștilor iar după cum aminteam mai sus are și
el în componență mai multe subtipuri. Cele mai bine dezvoltate dintre acestea sunt: turismul
de odihnă și recreere, turismul sportiv, turismul rural (acesta fiind practic un mod de a integra
cele două componente: recreerea și agrementul). Acest tip de turism valorifică componentele
estetice ale peisajului natural având ca scop principal tocmai schimbarea peisajului din care
turiștii provin cu cel în care aceștia ajung. În general acest tip de turism este unul sezonier
având o mai mare dezvoltare în sezonul de vară datorită condițiilor natural prielnice și
datorită perioadei de concedii și vacanță a copiilor. Se poate practica însă și la sfârșitul
săptămânii luând forma unui turism de weekend.
Turiștii care aleg să practice acest tip de turism sunt de toate vârstele și din toate
mediile remarcându-se aici o apetență pentru cei din mediul urban care consumă mai mult
acest tip de turism ca o formă de a scăpa din marile aglomerații urbane, de a uita de locul de
muncă, pentru a se relaxa și pentru a avea parte de un aer curat.
Regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu are acest tip
de turism bine dezvoltat și individualizat prin punerea la dispoziție pentru turiști a bazei
tehnico materiale necesară. Cele mai importante strcturi în efectuarea acestui tip de turism
sunt cele de cazare, alimentație și agrement ce asigură desfășurarea acestui tip de turism. Pe
lângă aceste elemente mai este nevoie și de un spațiun natural cu o atractivitate deosebită.
Din punct de vedere al resurselor turistice cele naturale sunt cele care oferă cele mai multe
oportunități. Conform răspunsurilor oferite de cei din regiune cu privire la principala resursă
turistică, natura a fost aleasă de către toți respondeții având un procentaj de 100% fiind
principala resursă turistică din regiune Acest aspect conferă un suport extrem de atractiv
pentru desfășurarea acestui tip de turism de recreere și agrement.
În privința percepției turiștilor, conform (fig.14) aceștia s-au declarat în proporție de
22,8% adepții unui turism de relaxare conform răspusurilor oferite la întrebarea vizavi de ce
tip de turism preferă aceștia. Acest lucru arată că acest tip de turism are destul de mulți adepți
și prin intermediul potențialului natural deosebit din regiune poate duce la o dezvoltare mai
accentuată a acestui tip de turism.

52
 Fig. 14 Principalele tipuri de turism preferate de respondenți, sursa: chestionar propriu

1. Turismul de odihnă și recreere

În acest tip de turism se încadrează cei care doresc să petreacă timp liber în natură
pentru a se relaxa și pentru a se detașa de treburile cotidiene. În regiunea Valea Buzăului între
localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu acest tip de turism este bine dezvoltat datorită
cadrului natural deosebit în care este localizată regiunea.
Structurile de cazare din regiune asigură posibilitatea dezvoltării unui astfel de turism.
Pentru ca turiștii să beneficieze de cele mai bune condiții în desfășurarea unui asemenea tip
de turism este nevoie de dotarea unităților de cazare cu difeite facilități precum: curte
exterioară, piscină exterioară sau interioară, șezlonguri, leagăne, hamac, zomă de citit și
altele.
Pe lângă facilitățile de relaxare în acest tip de turism o importanță mare o au și
mijloacele de a petrece timpul liber în pensiune sau în jurul acesteia precum: biliard, ping
pong, teren de tenis sau fotbal, jocuri sociale, jocuri electronice (Play Station) și altele.

Fig.15 piscină în cadrul pensiunii Fig.16 teren de tenis în cadrul pensiunii

Sursa: www.facebook.com/hadarchalet Sursa: www.facebook.com/hadarchalet

53
 Acest tip de turism are o dezvoltare în cadrul pensiunilor din regiune precum: Hadar
Chalet, Lupul Argintiu, Pensiunea Dana Maria, Izvorul Aninului, Cremenea, Hanul Lupilor,
La Srațica, Pensiune Roxana. Casa de Vacanță Vera, Casa Brădet și altele. Acestea sunt
exemple de Pensiuni care asigură turiștilor posibilitatea de a practica turismul de recreere și
odihnă. Aceste tipuri de pensiuni necesită însă o creștere a numărului dar și a facilităților
oferite. Foarte importante este însă și calitatea serviciilor pe care toate pensiunile trebuie să le
dezvolte și diversifice.
2. Turismul sportiv
Este un tip de turism care vine să satsfacă nevoile celor care doresc să practice diverse
sporturi sau care doresc să învețe practicarea acestora. Printre activitățile acestui tip de turism
de numără: vânătoare și pescuit sportiv , sporturi nautice de vară, tenis, golf, schi, patinaj.
Toate aceste activități răspund unor nevoi noi ale turiștilor care doresc practicarea
unui tip de turism mai activ sau care fac turism prin prisma pasiunii pe care o au pentru
respectivele forme de petrecere ale timpului liber.
Pescuitul sportiv : reprezintă o activitate care constă în pescuitul peștilor și a altor
vietăți acvatice în scopuri de recreere deosebindu-se de pescuitul tradițional prin faptul că nu
este o formă de procurare a hranei.6 Se are în vedere despărțire termenului de pescuit sportiv
față de cel de pescuit recreativ rămânând ca pescuitul recreativ să fie practicat de orice turist
iar cel sportiv să fie practicat doar în cadrul competițiilor din domeniu.
În regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu se practică
acest tip de turism pe lacul Siriu în toate cele 4 anotimpuri, iarna aici fiind practicat pescuitul
la copcă (fig.17)

Fig. 17 Pescuit la copcă pe Siriu, sursa: www.spinningteambv

6
Federația Română de Pescuit Sportiv – Accesat în 04.06.2019

54
 Este nevoie de o amenajare și mai bună pentru a putea fi practicat acest tip de turim în
condiții cât mai bune. Se pot amenaja pontoane pe marginea lacului, poate fi amenajat și un
debarcader de unde să se poată închiria bărci pentru a merge pe lac.
Turismul de vânătoare este un tip de turism V.I.P și se adresează unui număr mic și
nișat de participanți dintre care foarte importanți pentru industria turismului sunt turiștii
străini. Acest tip de turism se remarcă prin sumele mari de bani cheltuite de participant în
acest caz acestea fiind mult mai mari decât la celelalte forme de turism. Vânatul este reunit în
fonduri de vânătoare gospodărite centralizat de instituții ale statului. Fondul de vânătoare din
regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu este compus din specii
precum: urși, mistreți, lupi, vulpi, etc. Un fond de vânătoare important este fondul de
vânătoare Siriu care face parte din arealul analizat

Fig.18 Faună Cinegetică, sursa:www.ajvpsbuzau.ro

În cazul acestui tip de turism numărul turiștilor nu este foarte mare iar acest tip de
turism se remarcă prin cheltuielile pe care cei care îl practică le fac. Turismul de vânătoare
are o răspândire în regiunea analizată dar el nu va fi un tip de turism pe care îl vom avea în
vedere în diversificarea tipurilor de turism.
Schiul – este o activitate practicată în regiunile montane și deluroase și presupune
existența unei infrastructuri specifice precum: instalații de urcare pe cablu, instalații de
producere a zăpezii artificiale, utilaje de nivelat zăpada și altele. De asemenea pentru
practicarea acestui tip de sport este necesar ca turiștii să închirieze sau să achiziționeze
echipament specific. În regiunea analizată este practicat schiul în cadrul unei pârtii amenajate
în apropiere de Întorsura Buzăului. Aceasta este dotată cu toate elementele necesare
practicării acestui tip de sport de iarnă.
În regiune schiatul este practicat în cadrul acestei pârtii de schi amenajate aproape de
orașul Întorsura Buzăului care are o lungime de aproximativ 600 de metrii. Pârtia este
amenajată recent fiind dată în funcțiune în anul 2017 și reprezintă un mod de a petrece timpul
liber în perioada de iarnă pentru cei pasionați de acest tip de sport.

55
 Fig. 19 Pârtia de schi Oprea, Întorsura Buzăului
Sursa: ww.partia-de-ski-oprea.business.site

Vizitele la rude și prieteni reprezintă o formă aparte de turism care nu presupune o

aranjare prealabilă a serviciilor de cazare și masă iar aceste servicii sunt asigurate de către
gazdă. Acest tip de turism se dezvoltă prin prisma preferințelor turiștilor de a călători singuri.
În regiunea Valea Buzăului acest tip de turism are o răspândire mare datorită unei
migrații a locuitorilor din zonele urbane din regiune ( Orașul Întorsura Buzăului și Orașul
Nehoiu) către zonele rurale unde au cunoștințe (rude, prieteni) la care pot apela pentru
desfășurarea unor activități turistice.

5.2 Tipuri și forme de turism în curs de dezvoltare

În această categorie vor întra acele forme de turism care sunt practicate în regiune însă
au o dezvoltare mică și un potențial mare pentru a se dezvolta. Și acestea vor fi prezentate în
funcție de cele 3 nivele de analiză.
1.Din punct de vedere al nivelului de analiză spațial
a) turismul receptor (inbound) este un tip care turism în curs de dezvoltare pe care
trebuie să se insite pentru a deveni din ce în ce mai important în economia regiunii. Acest tip
de turism este reprezentat de turiștii ce călătoresc în țara de refetință. Mai este cunoscut și sub
denumirea de turism de incoming și este compus din turiștii străini care aleg să viziteze o
țară, regiune, zonă.
Turismul receptor are un rol important din punct de vedere economic deoarece
presupune aducerea unui capital străin în interiorul țării. În regiunea Valea Buzăului între
localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu acest tip de turism poate fi măsurat la nivelul celor
două județe în conformitate cu datele statistice disponibile la nivel național

56
 La nivelul județului Covasna au sosit în jur de 12688 de turiști străini conform datelor
INS pe anul 2018, numărul acestora reprezentând 11,66% din numărul total de turiști ajunși
în regiune. La nivelul județului Buzău numărul de turști străini în anul 2018 conform INS a
fost de 6439 de turiști echivalentul unui procent de 6,73% din total. Dacă comparăm aceste
cifre cu media pe țară care este de 31,67% din total. Acest lucru arată faptul că acest tip de
turism are un potențial de dezvoltare mare în regiune care trebuie valorificat. Există siteuri
care promovează părți din regiune pentru turiștii străini precum travelbuzau.com care pot fi
considerate adevărate porți de intrare pentru turiștii străini. Cel mai adesea pentru acest tip de
turism optează turiștii care își rezervă anumite programe turistice prin intermediul unor
agenții de turism din țara de proveniență sau prin intermediul unor agenții de turism
specializate pe acest tip de turism din țara unde se deasfășoară programul turistic. Puține
agenții ales însă să valorifice regiuni noi, cele mai multe bazându-se pe regiunile clasice care
atrag în general turiștii străini. De aceea este nevoie de dezvoltarea siteurilor care
promovează turismul din regiune pentru turștii străini. Trebuie ca și structurile de primire,
alimentație și agrement să aibă posibilitatea de a fi accesate prin intermediul platformelor
internaționale, să apară în mediile online internaționale (ex:Trip Advisor, Booking).
Obiectivele privind acest tip de turim este ca ponderea numărului de turiști din
regiune și ajungă la 20% din numărul total de turiști dar cel mai important este ca aceștia să
poată fi înregistrați prin intermediul formularelor de cazare turistică și cu ajutorul viitoarei
asociații turistice din regiune care să țină o evidență permanentă a numărului de turiști străini
din regiune prin indicatori precum: numărul de înnoptări în structuri de cazare turistică,
durata medie a sejurului turiștilor străini, numărul turiștilor străini în unități de alimentație, la
obiective turistice și structuri de agrement. Un alt mod de a cuantifica mai bine aportul
turiștilor străini sunt datele economice cu privire la cheltuielile făcute de aceștia.
Așadar acest tip de turism este în curs de dezvoltare iar prin strategii de dezvoltare
coerente, prin amenajări turistice în regiune, prin promovarea intensă și prin calitatea
serviciilor poate să devină un tip de turism bine individuaizat.

57
 2.Din punct de vedere al nivelului de analiză dinamic

a) turismul organizat este un tip de turism care se află în curs de dezvoltare fiind un
tip de turism care trebuie să cunoască o creștere destul de mare față present. Acest tip de
turism presupune contractarea serviciilor turistice principale (cazare, trasnsport, alimentație,
agreement) prin intermediul unei agenții turistice sau cu ajutorul altor organizatori. Acest tip
de turism este puțin dezvoltat din cauza lipsei notorietății regiunii, din cauza caracterului de
transit al regiunii și din cauza lipsei amenajărilor turistice din regiune.
Programele turistice sunt astfel puține și în general nu atrag din cauzele deja
menționate. De aceea este nevoie de propuneri de amenajare în regiune și de diversificarea a
celorlalte tipuri și forme de turism pentru ca operatorii din turism să aibă o gamă mult mai
variată de modalități de a petrece timpul în regiune.
Și în acest caz mediul online este cel care ajută la atragerea turiștilor prin promovarea
elementelor de atractivitate din zonă, în unele cazuri pe aceste site-uri fiind posibile
constituirea de grupuri pentru diferite acțiuni turistice precum: vânătoarea de trufe, drumeții,
curs de gătit. În general agențiile de turism preferă destinații cunoscute pentru propunerea de
pachete turistice. Acest tip de turism este dezvoltat în cazul turismului itinerant ce presupune
doar vizitarea unor obiective din regiune sau cazarea pe o perioadă scurtă (în general o
noapte). Și pentru includerea regiunii în astfel de programe este nevoie însă de amenajări în
regiune și de o bună promovare.

3.Din punct de vedere al nivelului de analiză motivațional

Din punct de vedere al motivației turiștilor tipurile de turism care sunt în curs de
dezvoltare în regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu sunt:
turismul de agreement și turismul rural
a) Turismul de agrement reprezintă o formă mai activă a turismului de relaxare, atunci
când turiștii aleg să practice diferite activități. Acest tip de turism are o varietate mare de
activități în funcție de tipul de turiști, în funcție de pasiunile acestora și alte elemente.
Turismul de agrement are în componență diferite forme de turism pentru a satisface
toate nevoile turiștilor iar printre acestea cele care se dezvoltă în regiune sunt : turismul
pentru practicarea sporturilor de iarnă, turismul pentru practicarea sporturilor nautice,
turismul de aventură.
Turismul pentru sporturi de iarnă: în regiune după cum aminteam și la turismul
sportiv, unde descriam practicarea schiului, turismul pentru sporturi de iarnă reprezintă o
modalitate de a petrece timpul liber prin amenajarea unor elemente precum: pârtii, patinuare,

58
piste de săniuș și altele. În cazul acestor tipuri de amenajare trebuie avut în vedere amenjarea
structurilor de agrement. Astfel se pot practica activități precum: schiul, snowboardingul,
patinajul, săniușul. Dintre acestea în regiune sunt bine dezvoltate schiatul și săniușul iar
snowboardingul și patinajul sunt mai puțin dezvoltate. Este nevoie ca amenajările să fie în
acest caz extinse sau să fie construite acolo unde lipsesc pentru a dezvolta și mai mult acest
tip de turism. Importantă este și diversificarea acestor activități prin amenajări care să
satisfacă toate nevoile turiștilor.
Turismul pentru sporturi nautice este un tip de turism care este practicat în special
vara șiprimăvara în regiune. Printre sporturile practicate amintim: raftingul, canoeing iar
printre cele ce pot fi dezvoltate sunt: scuba divingul, wakeboardingul, plimbările cu barca.
Regiunea cunoaște o dezvoltare a sporturilor nautice prin practicarea raftingului și
canoeingului prin intermediul diferitelor asociații care pun la dispoziție turiștilor aceste tipuri
de activități. Diversificarea însă spre alte tipuri cum ar fi scuba divingul, wakeboardingul și
plimbările cu barca este necesară în vederea dezvoltării acestui tip de turism pentru sporturi
nautice. Foarte important este însă și promovarea celor existente și amenajarea de
infrastructură specifică pentru practicarea lor. De exemplu în cazul plimbărilor cu barca este
nevoie de amenajarea unui debarcader, în cazul wakedoardingului este nevoie la fel de
plecarea de la un debarcader.
Turismul de aventură este și el un tip de turism care trebuie dezvoltat fiindcă îna cest
moment acesta se identifică doar prin alpinism în anumite regiuni cu toate că potențialul
acestui tip de turism este ridicat prin posibilitatea de a practica activități diverse precum:
tiroliană, ATV, parapantism, off road, paintball și altele.
Toate aceste activități specifice acestui tip de turism pot fi integrate în diverse
amenajări turistice (parc de aventură) care pot cuprinde unul sau mai multe dintre activitățile
acestui tip de turism. În cazul altor activități este nevoie de stabilirea unor trasee pentru off
road și ATV care să aibă în vedere respectarea liniștii și să nu perturbe alte activități care
presupun menținerea unui spațiu liniștit. Este necesară și promovarea regiunii ca fiind una
care să încurajeze posibilitatea de a fi practicate în regiune.
Un rol al unei viitoare Asociații turistice va fi acela de a găsi operatori ai acestor tipuri
de turism care să localizeze activitățile lor în regiune și încurajarea localnicilor de a dezvolta
și ei diferite astfel de activități care să le aducă avantaje materiale și care vor contribui la
dezvoltarea unui tip de turism de aventură în regiune.

59
 b) Turismul rural și agroturismul
Turismul rural s-a dezvoltat și a suferit multe schimbări în timp acesta pornind de la
vizitele în rezervații și parcuri naturale și devenind un fenoment în continuă creștere. Eeste
considerat în prezent o resursă foarte importantă în dezvoltarea comunităților rurale. Acesta
reprezintă una dintre cele 5 forme principale ale turismului alternativ, alături de: turismul
bazat pe potențialul natural, turismul cultural, agroturismul, ecoturimul, care presupune
existența unor beneficii atât pentru turist cât și pentru populația locală. 7
În general turismul este un factor care determină dezvoltarea în mai multe planuri
asupra comunităților și astfel dezvoltarea turismului rural își propune a fi un vector important
în relansarea economică, dezvoltarea, integrarea și promovarea unor areale rurale. În unele
cazuri putem spune chiar că acest tip de turism reprezintă șansa unor comunități de a se
dezvolta iar în unele cazuri chiar de a supraviețui. În cazul acestui tip de turism este
practicată o circulați dinspre mediul urban către cel rural. Această circulație reprezintă un
procent mic din numărul total de turiști dar în acest caz trebuie avută în vedere tendința care
este în creștere. Nevoia aceasta de evadare din mediile urbane intens aglomerate și în unele
cazuri poluate este bine suționută de politice de marketing și promovare a spațiului rural și a
diferitelor activități ce țin de acesta.
Conceptul de turism rural este definit în diferite moduri în funcție de anumite
elemente specifice țărilor ceea ce aduce probleme în încercarea de a găsi o definiție care să
mulțumească pe toată lumea. Un prim enunț elaborat prin programul LEADER definește
turismul rural ca ,, totalitatea acțiunilor turistice practicate în mediul rural’’8, aceasta fiind o
definire simplă și succintă a acestui tip de turism care de fapt poate îngloba simplist multe
aspecte ce țin de tipul de acțiuni, de participarea localnicilor la acestea, lucruri care în esență
sunt extrem de importante fiindcă turismul rural trebuie să fie recunoscut ca un turism
durabil, verde, cu activități specifice mediului rural și care să angreneze populația locală.
O altă definirea, mai complexă este aceea potrivit căreia turismul rural ,,reprezintă un
mod de valorificare economică a spațiilor agricole, resurselor naturale, patrimoniului
cultural, a tradițiilor populare, a produselor agricole prin produse specific representative în
plan local și regional pentru a satisfice cerințele consumatorilor în materie de cazare,
alimentație, recreere, animație și alte servicii auxiliare’’. Această definire plasează turismul
rural în sfera unei activități economice și prezintă resursele turistice ce pot fi folosite pentru

7
Bogan E. Tamara S. (2019) Turism rural, Edit. Universitară, București
8
Idem 7

60
acest tip de turism. În același timp sunt enumerate facilitățile turistice ce pot fi oferite de
mediul rural la fel ca orice altă zonă în cadrul acestui tip de turism.
Conform Organizației Mondiale a Turismului și a mai multor organizații europene din
domeniul turismului rural ,, turismul rural este o formă a turismului care include orice
activitate turistică organizată și condusă în spațiul rural de către populația locală,
valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural istorice, umane) precum și dotările,
structurile turistice, inclusiv pesniunile și fermele turistice’’9. Definirea acestuia ca subtip al
turismului este importantă de precizat iar importanța pe care autorii o acordă în plasarea
acțiunii în spațiul specific rural ne prezintă elementul fundamental conform căruia elementul
geografic este unul de care întotdeauna se ține cont. Observăm din această definire asocierea
turismului rural cu agroturismul, ambele având ca element de bază situarea în spațiul rural și
implicarea localnicilor.
Agroturismul poate fi privit ca o parte din turismul rural și are caracteristici diferite
deși arealul lui de dezvoltare este tot spațiul rural. Agroturismul pune accent pe activitatea de
bază care este agricultura la care se adaugă și turismul ca și activitate complementară.
Practicanții acestui tip de turism iau contact cu acticitățile specifice și iau parte la acestea,
sunt cazați în ferme și nu perturbă aceste activități ci exact cum spuneam mai sus participă la
ele.
În regiunea Valea Buzăului între localitățile întorsura Buzăului și Nehoiu acest tip de
tursim are cel mai mare potențial de dezvoltare. Turismul rural înglobează practic o gamă
foarte vastă de activități și tipuri de turism toate fiind localizate în mediul rural. În regiune,
turismul rural cuprinde activități de relaxare, agrement, este parte din turismul cultural și
poate duce la dezvoltarea elementelor patrimoniului cultural rural. Toate aceste trebuie să
îndeplinească însă criteriile de dezvoltare ale turismului rural care presupune o dezvoltare
durabilă, implicarea comunității locale, diversificarea și să ofere prosperitate comunității
locale.
Pentru a vedea cum se poate dezvolta acest tip de turism în regiune trebuie să vedem
care cunt principalele obiective strategice și principii pe care se bazează acest tip de turism și
să le transpunem în regiunea de analiză.

Organizația Mondială a Turismului

9

61
 Principalele obiective strategice și posibilitățile lor de aplicare în regiune sunt:10
 Stoparea migrației populației din mediul rural și stimularea revenirii, cel
puțin parțial a populației din stabilită în alte zone sau centru urbane
Acest obiectiv este unul dintre principalele pentru regiune analizată. În regiunea Valea
buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu migrația este foarte dezvoltată tocmai
din lipsa locurilor de muncă, din lipsa perspectivelor de dezvoltare în regiune. Acest obiectiv
poate fi îndeplinit prin implicarea tinerilor rămași în practicarea turismului rural și astfel
aceștia pot oferi modele de bune practici celor care sunt plecați dar care ar căuta oportunități
de dezvoltare în regiune pentru a se întoarce. Asociația turistică care se va constitui în regiune
va prelua acest obiectiv și va avea sarcina de a oferi suport și consultanță celor care vor dori
să dezvolte tipuri și forme de turism rural sau agroturism în regiune, îi va pune în contact pe
cei care reușesc să ducă un trai decent din acesti tip de turism cu cei care doresc să le calce pe
urme.
 Frânarea depopulării spațiului rural și crearea de noi locuri de muncă în
acticitățile turistice proprii sau alte ocupații
La fel ca și primul, acest obiectiv își propune păstrarea reusrsei umane în regiune prin
stimularea locuitorilor să practice acest tip de turism sau să conribuie la dezvoltarea sa. În
momentul deschiderii unei pensiuni de către o persoană din mediul rural, o dată cu deschidere
acesteia apare pa lângă o afacere și crearea unor locuri de muncă în regiune. Pensiunea va
avea nevoie de cameriste, de bucătari și ospătari în caz că va avea și alimentație de o
persoană care să se ocupa de diferitele probleme tehnice apărute și altele. De multe ori în
turismul rural se merge pe dezvoltarea în cadru familiar al afacerii iar membrii familiei sunt
și angajații pensiunii, însă în cazul unor pensiuni co o capacitate mai mare este nevoie și de
un personal suplimentar. Apare astfel o ofertă de locuri de muncă care să poată să stopeze
migrarea din regiune sau măcar să o diminueze.
 Revitalizarea unor activități complementare agriculturii din unele zone rurale
care să ducă la obținerea de venituri suplimentare din turism.
Turismul rural are o caracteristică importantă și anume că are în componență o paletă extrem
de largă de activități ce pot fi desfășurate. În regiunea Valea Buzăului între Întorsura
Buzăului și Nehoiu pot fi organizate diverse activități complementare agriculturii iar oamenii
pot folosi această posibilitate pentru a obține venituri suplimentare. Cum ar fi de exemplu ca
un localnic să-și folosească căruța nu doar pentru activități speficice agricole și să o pună la

Bogan E. Tamara S. (2019) Turism rural, Edit. Universitară, București

10

62
dispoziție turiștilor iar cei care cunosc regiunea să-i plimbe oferindu-le explicații și
posibilitatea de a ajunge în locuri deosebite. Ar fi o colaborare între o persoană ce deține
mijlocul de transport și o persoană ce deține informații, ambele reușind să câștige venituri
suplimentare. O altă posibilitate este folosire spațiilor anexe agricole din gospodării pentru
organizarea unor brunchuri ca cele din zona Sibiului. În acest mod ar putea câștiga toți cei
care prepară mâncăruri tradițional și cei care dețin anexe ce pot și amenajate ca de exmplul
fânarelor.
 Conservarea și protecția mediului rural care este factor de atracție a
populației autohtone și a turiștilor străini
Pentru acest obiectiv toate comunitățile trebuie să conștientizeze rolul și importanța
acestui tip de turism și să mențină împreună un mediu prietenos cu turiștii. Mediul natural
fiind una dintre principalele resurse ale celor din regiune trebuie păstrat intact, nepoluat și
valorificat. Prin valorificare este posibilă păstrarea acestuia intact. Este extrem de greu să îi
spui unui om că tăierea ilegală a arborilor, că aruncatul gunoaielor vor face rău și el să
conștientieze imediat în loc să-l determini să practice o activitate în cadrul căreia va fi pus
singur în postura de a respecta mediul înconjurător pentru că acesta îi aduce un beneficiu
direct. De exmplu dacă va organiza plimbări cu turiștii, el singur va avea de suferit cât va găsi
regiuni cu gunoaie sau distruse de exploatări ilegale sau aceste acțiuni vor fi reflectate în
viitoarele lui câștiguri mai mici care îl vor determina să ia atitudine.

 Valorificarea produselor din gospodăria proprie

Acest obiectiv este ușor de îndeplinit și poate aduce la obținerea unor beneficii
localnicilor în urma cărora aceștia vor putea duce un trai decent. Produsele din propria
gospodărie sunt posibilitatea multor localnici de o obține surse de venit suplimentare. Aceste
produse pot fi valofificate tot anul prin activități precum: brunchuri culinare, prin vânzarea
directă către turiști, prin vânzarea produselor către pesniuni sau vânzarea acestora în cadrul
anumitor târguri sau festivaluri. În acest mod localnicii pot obține venituri din activitatea
agricolă care să le permită un trai decent și mai ales care să-i încurajeze să diversifice
produsele din propria gospodărie să mărească cantitatea de produse cultivate și să angreneze
în proces și alte persoane.

63
  Punerea în valoare a resurselor din zona respectivă

Acest obiectiv propune exact o diversificarea a activităților și a tipurilor de turism

pentru că resursele nu pot fi puse altfel în valoare. Natura este principala resursă din arealul
de analiză Valea Buzăului și ea trebuie pusă în valoarea prin toate tipurile și modurile de
turism care să fie însă în concordață cu principiul durabilității și care să încerce să se
integreze în peisajul rural sau să-i afecteze cât mai puțin imaginea. Acest lucru este posibil
numai cu o analiză făcută de experți din domeniu iar asociația turistică va putea analiza
impactul unor anumite forme și tipuri de turism.
 Utilizarea excedentului de spațiu, produse și forță de muncă
Pentru acest obiectiv este necesară utiizarea acestor elemente în cadrul activităților
turistice sau ca elemente de suport. Spațiul care este în excedent poate fi amenajat în unele
cazuri, pot fi construite unități de cazare sau poate fi folosit în scopul cultivării de produse.
Pentru a pute fi utilizate produsele excedentare este nevoie de existența unei colaborări între
comunitățile locale astfel încât să fie posibilă transmiterea unor produse aflate în excedent
într-o parte a regiunii către o altă parte unde aceste produse sunt deficitare.

 Satisfacerea clienților prin flexibilitatea, calitatea și prețul produselor și

serviciilor oferite
Nu este de ajuns să ai o casă în mediul rural și vei avea și succes în turism. De aceea
este nevoie ca celor care doresc să dezvolte acest tip de turism să li se ofere suport,
îndrumare, consiliere și chiar pregătire profesională în domeniu. Este ușor ca un spațiu care
oferă un cadru natural deosebit să devină neatractiv prin servicii de calitate scăzută sau prin
prețuri mari care să nu justifice serviciile prestate. De aceea este nevoie de o regulă în acest
sens și de pregătire continuă. De aceea asociația turistică din regiune va avea un rol important
în stabilirea unor direcții , în supravegherea unităților turistice și în ajutarea acestora să
satisfacă toate cerințele turiștilor.
 Recuperarea locuințelor tradționale pentru folosirea turistică evintându-se
degradarea arhitecturii tradiționale
Acest obiectiv este unul cu o importanță și o specificație deosebită deoarece
patrimoniul cultural trebuie să fie un element de atractivitate alături de cadrul natural. Cele
două nu se exclud și astfel dacă o regiune beneficiază de un cadru natural deosebit nu
însemnă că trebuie să ignore și patrimoniul cultural. Acesta trebuie protejat, conservat și
promovat pentru a deveni o altă sursă de atractivitate. Casele tradiționale pot deveni structuri

64
de cazare, alimentație, pot deveni muzee sau locuri pentru ateliere. Chiar dacă unele nu vor
deveni astfel de structuri și unități este nevoie de conservarea lor pentru creerea unui peisaj
rural autentic. Dea aceea în regiune trebuie pus accent pe modul de construcție și trebuie avut
în vedere respectarea ghidurilor de arhitectură tradițională. Există posibilitatea chiar de a fi
intruduse aceste ghiduri în regulamentele interne ale unităților administrativ teritoriale sau să
fie stimulată construcția după aceste ghiduri prin anumite facilități fiscale. De exemplu nu vei
plăti impozit timp de 1 an dacă construiești și/sau renovezi conform ghidului.
Pentru acest aspect este nevoie și de experți în cadrul unităților administrativ
teritoriale care să se ocupe de modul de construcție și de renovare a locuințelor localnicilor și
mai ales a renovării acelor construcții cu valoare arhitecturală deosebită.
Turismul rural prin obiectivele sale este cel mai complex tip de turism ce se poate
dezvolta în regiune el reușiind să înglobeze multe alte tipuri de turism și activități. Toate
aceste activități au rolul de a revitaliza modul de petrecere a timpului liber de către turiști și
de a le oferi acestora experiențe la țară după
Turismul rural se poate dezvolta în regiune prin intermediul mai multor factori
implicați: comunitatea locală, autoritățile locale, întreprinzători privați care se pot coaliza în
cadrul asociației turistice unde se vor propune principalele proiecte pentru dezvoltarea acestui
tip de turism în câteva direcții cheie precum:

- Conservarea și reabilitarea arhitecturii tradiționale locale cu ajutorul facilităților

oferite, ca de exemplu scutirea de impozit pe o perioadă determinată. Prin această
măsură se va putea revitaliza peisajul rural tradițional.
- Încurajarea înființării de pensiuni agroturistice și oferirea unui suport continuu de
către asociație persoanelor care vor să: construiască cu bani proprii o astfel de
pensiune, care vor să acceseze fonduri europene, care vor să se asocieze, etc.
- Relocarea în regiune a meșterilor populari în vederea posibilității ca aceștia să
învețe noi personae secretele meșteșugurilor locale tradiționale: sculptat, cioplit,
țesut, etc
- Organizarea unor noi festivaluri cu caracter tradițional local.
- Înființarea de muzee precum : muzeul portului popular, muzeul obiectelor
tradiționale, muzeul etnografic, etc
- Crearea unei secțiuni în site care să presupună posibilitatea turiștilor să se înscrie
la diferite activități gospodărești în schimbul cazării și meselor oferite.

65
 - Crearea unui centru de colectare a alimentelor în orașele Nehoiu și Întorsura
Buzăului unde localnicii să vândă produsele locale iar de aici acestea să meargă în
principal către pensiuni, către turiști prin intermediul unui magazine și chiar să
poată fi livrate oriunde în țară.

5.3 Tipuri și forme de turism slab dezvoltate

În această categorie voi pune accent pe câteva tipuri și forme de turism care pot fi
dezvoltate în regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu ele fiind
slab dezvoltate în acest moment și le voi analiza pentru a vedea cum pot fi acestea dezvoltate,
ce ar putea împiedica dezvoltarea lor și cum ar putea dezvolta turismul în regiune.
Tipurile și formele de turism care sunt slab dezvoltate în regiune pe care le voi
propune a fi dezvoltate sunt: turismul cultural și turismul gastronomic. Acestea se regăsesc
ca forme sau subtipuri ale altor tipuri de turism mai mari, însă le voi analiza individual prin
lipsa acestora din regiune și prin potențialul de dezvoltare pe care acestea îl au în regiune.
Unele dintre tipurile de turism prezentate ca fiind slab dezvoltate vor putea cunoaște o
dezvoltare mai mare prin intermediul proiectelor de amenajare propuse.
a) Turismul cultural
Turismul cultural reprezintă un tip de turism care are ca scop lărgirea orizontului de
cunoaștere prin descoperirea elmentelor patrimoniului cultural-artistic și arhitectural iar acest
lucru presupune vizitarea unor regiuni în care aceste elemente sunt prezente. 11 În acest tip de
turism sunt prezente multe elemente din identitatea unei țări sau regiuni precum: arhitectura,
ocupațiile tradiționale, obiceiurile, îmbrăcămintea, manifestările folclorice, gastronomia toate
făcând parte din patrimoniul cultural material și imaterial al unei regiuni.
În regiunea Valea Buzăului între Întorsura Buzăului și Nehoiu aceste elemente
culturale sunt slab dezvoltate. Patrimoniul cultural material nu este bine dezvoltat, în regiune
un potențial mai mare îl are patrimoniul cultural imaterial. Localnicii nu au considerat deloc
ca reusrsă turistică patrimoniul cultural mobil sau imobil. Acestea nu au obținut nici un
procent, localnicii considerând în proporție de 100% că natura este principala resursă. O
regiune care vrea să atragă turiști trebuie să se caracterizeze însă printr-o diversificare a
tipurilor de turism practicate pentru a răspunde față de cerințele a cât mai mulți turiști

Gheorghilaș A. (2014) Geografia Turismului – Metode de analiză în turism, Ediția a III-a, Editura
11

Universitară, București

66
 Turismul cultural aduce cu sine și diferite posibilități de petrecere a timpului liber iar
din această perspectivă regiunea analiztă are nevoie de o diversificare a activităților. Este
necesară o acțiune în două direcții pentru a dezvolta turismul cultural. Prima direcție este
valorificarea elementelor existente ale patrimoniului cultural mobil și imobil și a doua
direcție presupune dezvoltarea unor noi resurse care fac parte din patrimoniul cultural mobil
și imobil.
Aceste două concepte de patrimoniu cultural mobil și imobil dar și cel imaterial sunt
reprezentate de totalitatea clădirilor, monumentelor, obiectelor dar și îndeletnicirilor dintr-o
anumită regiune12 care au o valoare deosebită în dezvoltarea acestui tip de turism.
Valorificarea elementelor existente ale patrimoniului turistic material, imaterial și
imobil
În regiune sunt câteva elemente care pot constitui elemente de referință pentru
turismul cultural și care pot fi promovate astfel încât să astragă un număr mai mare de turiști.
Printre aceste elemente regăsim: Biserica Jețu, Mânăstirea Sita Buzăului, Festivalul Toamna
Buzoiană, Festivalul Portului popular din localitatea Sita Buzăului. Acestea trebuie
promovate pentru a atrage un număr mai mare de turiști.
Totuși aceste elemente culturale existente sunt prea puține și puțin cunoscute pentru a
avea un impact în dezvoltarea unui turism cultural la scară mai mare. Este nevoie astfel de
dezvoltarea unor elemente culturale noi care să pună în valoare acest tip de turism
- Muzeul Etnografic care este unul dintre proiectele de amenajare turistică din Orașul
Nehoiu. Un astfel de muzeu care să fie în aer liber și în cadrul căruia să fie pusă în valoarea
arhitectura tradițională a regiunii dar și a țării poate fi un factor care să dezvolte acest tip de
turism.
- Muzeu al portului popular tredițional acesta este posibilitate pentru dezvoltarea
turismului cultural fiind propusă amenajarea lui tot în regiunea orașului Nehoiu pentru a
putea pune în valoare elementele bine individualizate ale portului popular tredițional buzoian.
Crearea unui astfel de muzeu ar fi un alt punct de interes cultural ce ar apărea pe harta
turistică a regiunii.
- Relocarea în regiune a meșterilor populari ar fi încă o posibilitate de a dezvolta
turismul cultural în regiune.Pot fi aduși în regiune meșteri care cunosc cioplitul în lemn,
sculptatul și care să creeze ateliere tematice în zona viitorului Muzeu etnografic sau în orice

12
Bogan E. Cândea M. Simon T (2012) Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară, București

67
altă regiune. Aceste posibile ateliere să cuprindă și magazine de suveniruri și diferite
amenajări cu care turiștii să ia contact.
- Înființarea unui atelier de încondeiat ouă și înființarea unui muzeu de ouă
încondeiate ar fi o altă modalitate de a revitaliza turismul cultural și de a le oferi turiștilor
posibilitatea de a lua partea la activități specifice acestui tip de turism. Pentru o mai bună
reprezentativitate a culturii locale trebuie să fie luate în calcul elemente specifice zonei în
momentul încondeierii.
-Aceste propuneri pentru dezvoltarea turismului cultural pot aduce o mai mare
reprezentativitate a acestuia în regiune și ajută la diversificarea tipurilor de activități propuse.
Pentru tipuri de turism precum cel de recreere aceste moduri de a petrece timpul liber pot
determina turiștii să petreacă mai mult timp în regiune.

b) Turismul gastronomic/culinar
Turismul culinar este o specie aparte din domeniul călătoriilor. Scopul ce îi animă pe
adepții săi este descoperirea frumuseților lumii sub raportul secretelor specifice bucătăriei
diferitelor țări sau regiuni. Pasionații sunt în căutarea comorilor culinare. Satisfacția nu mai
vine din plăcerea analizatorului vizual ci din cea a papilelor gustative. Nu mai sunt căutate
relicve ale trecutului istoric sau peisajele luxuriante ci restaurantele cu tradiție în care poți
gusta ceva din ceea ce poporul respectiv are mai autentic în materie de gastronomie
În regiunea Valea Buzăului între localităție Întorsura Buzăului și Nehoiu acest tip de
turism are un potențial de dezvoltare mare deși în acest moment nu este un tip de turism
dezvoltat în regiune. Potențialul de dezvoltare al acestui tip de turism ține și de turismul rural
care are printre activități specifice și activități privind mâncărurile tradiționale.
Turismul gastronomic în regiune ar trebui să constituie dezvoltarea pe câteva paliere
precum: organizarea unor brunchuri culinare, organizarea unor festivaluri culinare și
promovarea unor produse specifice tradiționale locale
Conceptul de bruch definește în general masa dintre prânz și micul dejun iar de multe
ori le cuprinde pe amândouă și presupune o reuniune. Acest concept a fost bine dezvoltat în
regiuni precum Transilvania în zona din împrejurimile Sibiului (fig.11). În acest mod se
promovează mâncărurile tradiționale și comunitățile locale rurale, acest tip de eveniment
fiind realizat în zone cu peisaj natural deosebit.
Și în regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu pot avea
loc astfel de brunchuri care să ofere turiștilor posibilitatea de a degusta produse locale într-un

68
spațiu rural deosebit. Aceste evenimente conduc la obținerea de venituri suplimentare pentru
comunitățile locale și promovează foarte bine regiunea din punct de vedere turistic.

Fig. 20 Brunch în zona Sibiului, sursa: www.mytransylvania.ro

Un al mod de a dezvolta turismul gastronomic în regiune este organizarea unui târg
săptămânal în orașele Întorsura Buzăului și Nehoiu. În cadrul târgurilor se va avea în vedere
comercializarea produselor tradiționale locale (brânzeturi, pește, preparate din carne, dulciuri,
etc). Aceste modalități sunt eficiente în contextul în care turiștii prezenți în regiune pot să ia
parte la aceste târguri.
Promovarea acestora în cadrul structurilor de cazare este un mod de a le face vizibile
și de a le crea o notorietate turistică prin crearea unui flyer care să-i determine pe turiști să ia
parte.
Festivalurile culinare sunt un alt mod de a dezvolta turismul culinar. Aceste festivaluri
pot avea diferite teme specifice anotimpurilor, specifice unor sărbători sau specifice unor
tipuri de alimente sau produse. De exemplu un festival al peștelui sau festivalul fructelor de
pădure. Acest tip de turism poate fi dezvoltat și prin propunerea pe care am făcut-o în cadrul
asociației turistice, aceea de a reuși să dezvolte preparate cu indicație geografică protejată.
Turismul gastronomic în regiune va reuși să fie un mod foarte bun de a diversifica
modul de a petrece timpul liber al turiștilor de da posibilitatea localnicilor de a obține venituri
suplimentare și nu în ultimul rând de a promova regiunea.

69
 Capitolul VI. Perspective de dezvoltare turistică

Pentru o regiune turistică este foarte importantă cunoașterea potențialului turistic, și

modalitățile prin care este pus în valoare. La fel de importantă este și cunoașterea
fenomenului turistic, analiza cu principalele sale componente, infrastructura specifică și
generală precum și nivelul de dezvoltare al acestuia în prezent.
Toate aceste elemente ajută la stabilirea unei imagini asupra turismului care în final
vor oferi o utilitate practică în conturarea unei stategii complexe care să includă propuneri și
proiecte ce au rolul de a dezvolta o regiune din punct de vedere turistic. Perspectivele de
dezvoltare trebuie să țină cont de potențialul existent, să propună valorificarea acestuia și
promovarea lui dar cel mai important trebuie să aibe în vedere transformarea oportunităților
în puncte tari și a punctelor slabe în oportunități, eliminând amenințările.
În acest capitol se vor avea în vedere prezentarea unor strategii de dezvoltare a
regiunii Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu, stabilirea unor
proiecte care să ajute la dezvoltarea turismului și modalitățile prin care acestea pot fi
implementate în regiune.

6.1 Strategii de dezvoltare turistică

Conturarea unor strategii de dezvoltare turistică, realizarea proiectelor și trasarea

principalelor linii de dezvoltare vin să clarifice direcția pe care turismul trebuie să o aibă în
regiune dar cel mai important este ca în final să fie îndeplinite obiective clare propuse inițial.
În regiunea Valea Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu este nevoie
de identificarea obiectivelor care se doresc atinse, de stabilirea perioadei în care acestea
trebuie să fie îndeplinite și prezentarea avantajelor pe care acestea le aduc regiunii.
1. Conștientizare a importanței turismului
Nu putem vorbi de dezvoltarea turismului într-o regiune atâta timp cât marea
majoritate a oamenilor nu conștientizează importanța acestuia. Oamenilor trebuie să li se
prezinte avantajele dezvoltării turismului, să li se ofere exemple de bune practici din regiune
și să fie în continuu informați cu privire la dezvoltarea turismului.
Regiunea este compusă din 2 orașe și 2 localități care la rândul lor au în componența
alte sate mai mici. Pentru dezvoltarea unei strategii de conștientizare este nevoie ca oamenii
să fie informați iar acest lucru se poate realiza prin două modalități : individual (prin

70
informarea localnicilor în cadru restrâns atunci când iau contact cu autoritățile publice sau
prin delegarea unui responsabil cu informarea) sau în grup (în cadrul unor evenimente cum ar
fi de exemplu zilele orașului). Inițial vor fi create flyere care să promoveze câteva mesaje
simple (ușor de înțeles de către oameni).
Ex tip de flyer :
Titlu : Ce poate face turismul pentru mine ?
Informații cu privire la modurile de turism practicate, exemple de venituri aduse din
turism, cum pot ei face turism. Câteva exemple de informații (ex : Știi că poți organiza o
masă pentru turiști în propria gospodărie?), (ex: Cum te poate ajuta un turist la treburile
gospodăriei ?).
Mesaje scurte care să sugereze unele activități: de exemplu un mesaj pentru îndemnul
localnicilor la a plimba turiștii cu căruța (ex: Plimbă-i la munte!), mesaj care să aibă în vedere
protecția mediului (ex: un gunoi pe jos este un turist mai puțin)
Date de întâlnire viitoare pentru cei interesați: care să cuprindă locul întâlnirii, zile de
întâlnire. Un mesaj poate fi: Unde ? La căminul cultural.Când ? În fiecare duminică?
Fotografii suggestive cu brunch într-o gospodărie, cu turiști plimbați cu căruța, cu
localnici care creează suveniruri, etc.
Prin acest flyer se va încerca stabilirea unui contact cu localnicii și posibilitatea ca
aceștia să participle la întâlniri privind conștientizarea turismului organizate în fiecare
duminică în cadrul primăriilor din localități.
După stabilirea primelor întâlniri în cadrul campaniei de conștientizare se vor propune
întâlniri successive în orașele Nehoiu și Întorsura Buzăului pentru cei interesați de a dezvolta
ceva în regiune. La aceste întâlniri ce vor avea loc o data la două luni succesiv în cele două
orașe iar la acestea vor participa: Câte un reprezentant din cadrul celor 4 primării,
reprezentanți ai unităților de cazare, alimentație și agrement, reprezentați ai centrului de
informare turistică, oameni care doresc să dezvolte ceva în turism și oricine altcineva
interesat.

71
 Fig 21 Exemplu de flyer pentru campania de conștientizare, sursa: creat de autor folosind programul
Power Point

2. Înființarea asociației turistice

În cadrul întâlnirilor de informare unde le vor fi prezentate oamenilor beneficii și
propuneri de dezvoltare a turismului se va propune înființarea unei Asociații Turistice.
Crearea Asociației Turistice Valea Buzăului de sus va avea rolul de a organiza oamenii din
regiune într-o formă asociativă în care cei interesați de dezvoltarea turismului să beneficieze
de sprijin și ajutor.
O dată creată asociația va avea rolul de a căuta membrii, de a stabili direcții și
obiective și norme de funcționare. Pentru a putea funcționa și pentru a putea avea rezultate
aceasta trebuie organizată. Astfel vor trbui aleși un președinte al asociației și membrii ai unui
consiliu de conducere. Aceștia vor avea sarcina de a face asociația funcțională, de a dezvolta
proiecte în parteneriat cu autoritățile locale, vor prelua și continua campania de informare a
populației cu privire la importanța turismului și altele.
Obiectivul din primul an al asociației va fi adunarea unui număr cuprins între 100 și
300 de membrii care să se întâlnească lunar pentru a stabili toate detaliile cu privire la
dezvoltarea turismului în regiune, cu privire la primele proiecte propuse dar și cu privire la
modul de organizare al asociației, regulamentele acesteia.
Cel mai important pentru dezvoltarea acestei asociații este ca aceasta să poată aduna
fonduri pentru a putea funcționa, pentru aș înființa un sediu, pentru a putea propune primele
proiecte, pentru a putea realiza diferite materiale, pentru crearea unui site dedicat regiunii și
altele. Astfel se vor realiza primele strângeri de fonduri ce se vor desfășura la evenimentele
dedicate zilelor localităților componente.

72
 Bugetul asociației va fi construit astfel :
Tabelul 3 Schița bugetului asociației turistice, sursa: creată de autor folosind programul word.
Taxă de membru (10 lei/lună) – obiectiv: 150 de membrii = 1500 lei.
Taxă de Hotel (200 lei/lună) – obiectiv: 3 unități = 600 lei.
Taxă de pensiune/vilă turistică/cabană (100 lei/lună) – obiectiv: 20 unități=2000 de lei
Taxă de restaurant (100 lei/lună) – obiectiv: 25 unități=2500 de lei
Taxă de agrement (100 lei/lună) – obiectiv: 5 unități=500 de lei
Strângere de fonduri anuală zilele orașului – obiectiv – 3000 de lei în orașe/ 1500 în localități
Total strangere de fonduri= 9000 lei/an = 750 de lei/lună
Redirecționare impozit pe profit – obiectiv = 200 lei
TOTAL FONDURI LUNARE 8050 de lei
După construirea unui buget și strângerea de fonduri timp de un an se va putea
deschide un sediu, între timp construi un site, oferirea primelor informații și consultanță
membrilor, proprietarilor de pensiuni, restaurante, agrement la întâlnirea anuală cu aceștia.
După constituirea asociației și deschiderea sediului acesteia, redactarea
regulamentului, obiectivele propuse, crearea siteului, asociația își va propune câteva direcții
de dezvoltare în vederea atingerii scopului final și anume acela de ai face pe oameni și
conștientizeze importanța turismului, de a oferi sprijin permanent și aceste direcții vor fi
următoarele:
- Asociația va avea în vedera alăturarea ca parte privată în componența unui GAL
pentru a putea ajuta la implementarea unor proiecte ce vor avea impact în
dezvoltarea turismului din regiune.
- Asociația va realiza o bază de date integrată în care se vor găsi toate structurile de
cazare, alimentație, agrement și toți membrii. Va realiza un profil pentru fiecare
tip de structură și va analiza aceste structuri (va analiza recenziile acestora de pe
diferite siteuri, vor întreprinde vizite la structurile de primire) pentru ca în final
fiecare să primească suport în vederea dezvoltării.
- Asociația își va stabili ca și obiectiv deschiderea a 10 penssiuni agroturistice prin
prisma campaniei de conștientizare oferind suportul construcției acestora: studiu
tehnic, plan de afacere, viitoare promovare, etc
- Asociața va oferi suport pentru primele proiecte de dezvoltare ale unor noi
amenajări turistice în regiune și astfel va căuta să: ajute la realizarea acestor noi
amenajări, să propună investitori pentru acestea să promoveze viitoarele
construcții din faza de proiect.
73
 - Își va propune să identifice un tip de aliment tradițional regiunii pe care să-l
includă în lista produselor cu indicație geografică protejată. Având în vedere
faptul că pentru a a omologa un astfel de produs ai nevoie de o asociație aceasta
va putea oferi suportul necesar întocmirii unui astfel de dosar.
- Va oferi suportul pentru dezvoltarea în cadrul regiunii a unor activități tradiționale
(cioplt, țesut, sculptat, etc) prin sprijinirea unor persoane care pot practica aceste
activități și oferirea de suport pentru aceste persoane și pentru promovarea
produselor realizate. O altă variantă ar fi relocarea în regiune a meșterilor din alte
regiuni limitrofe prin oferirea unui sprijin intens acestota.
Crearea unei asociații va duce la posibilitatea dezvoltării și promovării integrate a
regiunii, va crea posibilitatea de colaborare a mai multor responsabili de dezvoltarea
turismului din regiune și va putea avea un cuvât mai greu de spus în domeniu prin caracterul
unitar pe care îl va avea. Înființarea ei va fi modul concret prin care oamenii interesați vor
dezvolta turismul din regiune, îi vor responsabiliza pe ceilalți în vederea păstrării anumitor
elemente identitare, de mediu care să ofere o imagine pozitivă turismului din regiune.
Crearea asociației turistice vine să ajute și la punerea în practică a răspunsurilor
oferite de localnici cu privire la responsabilii dezvoltării turistice din regiune. Întrebați cine
cred că ar fi responsabili de dezvoltarea turismului din regiune (fig.22), localnicii consideră
în proporție de 68,4% că responsabilitatea dezvoltării turismului în regiune revine comunității
locale.

Fig.22 Percepția localnicilor cu privire la responsabilii dezvoltării turismului în regiune, sursa:

chestionar propriu
Un alt răspuns a fost acela că investitorii din regiune ar trebui să fie responsabili, acest
răspuns fiind preferat de 13,2% dintre respondenți. Adunând aceste procente obținem că
81,4% dintre respondeți consideră că responsabili de dezvoltarea turismului în regiune sunt
cei ce pot face parte din componența unei asociațiii turistice. Dacă includem și aportul pe care
îl pot avea autoritățile în cadrul asociației, autorități ce au fost amintite de 18,4% dintre

74
respondeți cu privire la responsabilii de dezvoltare a turismului, putem spune că această
asociație poate răspunde nevoilor tuturor tipurilor de respondeți.

6.2 Proiecte de amenajare turistică

Proiectele de dezvoltare turistică reprezintă metoda de trecere de la o strategie la

construirea propriu zisă a unor elemente de infrastructură, agrement, alimentație într-o
regiune. O dată cu creșterea generală a turismului se remarcă și o din ce în ce mai mare
preocupare pentru dezvoltarea și amenajarea unor noi puncte de interes turistic. Amenajarea
teritoriului este o componentă foarte importantă în vederea dezvoltării turismului pentru că
presupune intervenția concretă în regiune pentru a transforma peisajul prin amplasarea
diferitelor elemente. Este nevoie însă ca aceste elemente să aibe câteva caracteristici pentru
ca amenajarea să fie utilă și să detemine dezvoltarea turismului într-o regiune:
- Să se asigure protecția și conservarea calității mediului înconjurător prin
intermediul acestor dotări și amenajări noi ale teritoriului
- Să nu producă anumite degradări ale peisajului turistic prin proporții prea mari
- Să nu fie amplasate lângă obiective industriale, economice care să perturbe
turiștii.
Este important să se țină cont de aceste caracteristici pentru ca proiectele de
amenajare să aibă o rată de succes cât mai mare și pentru ca acestea să raporteze profituri cât
mai mari, pentru a amortiza investiția într-un timp cât mai scurt și pentru a determina noi
investiții în regiune.
În regiunea Valea Buzăului între localităție Întorsura Buzăului și Nehoiu este nevoie
de dezvoltarea unor proiecte de investiții în turism pentru că baza tehnico materială este
deficitară iar cadrul natural oferă perspective pentru dezvoltarea acestor investiții.
Din punct de vedere al potențialului turistic extistent conform percepției localnicilor,
la întrebarea numărul doi în care au fost întrebați cu privire la potețialul touristic al regiunii
aceștia au considerat în proporție de 100% că regiunea are potential.
. La întrebarea numărul 3 (fig.23) din același chestionar cu privire la cât de dezvoltat
este turismul în regiune lucrurile stau puțin diferit față de situația potențialului, aici 31,6%
dintre respondeți spunând că este foarte puțin dezvoltat, 52,6% spunând că este puțin
dezvoltat și doar câte 7,9% au spus că este mult și foarte mult dezvoltat. Se remarcă astfel
faptul că turismul din regiune nu este valorificat la adevăratul potențial existent fiind necesară
punerea în valoare.

75
 Fig.23 Percepția localnicilor cu privire la dezvoltarea turismului în regiune, sursa: chestionar propriu

Tot prin prisma chestionarului aplicat localnicilor la întrebarea numărul 5, localnicii

au fost întrebați ce elemente ar conduce la creșterea turismului în regiune, crearea de noi
obiective în regiune a fost aleasă de 23,7% dintre respondeți iar dezvoltarea infrastucturii
specifice a fost aleasă de 18,4% dintre respondeți. Așadar aproximativ 40% dintre cei
întrebați consideră că amenajările din regiune vor conduce la dezvoltarea turismului.

Fig.24 Percepția localnicilor cu privire la modul prin care se poate dezvolta turismul în regiune, sursa:
chestionar propriu

76
 În chestionarul din anexa 2 cu privire la percepția turiștilor față de turismul din Valea
Buzăului între localitățile Întorsura Buzăului și Nehoiu la care au răspuns un număr total de
101 respondenți cu o vârstă medie de 27,9 dintre care 42 de bărbați și 59 de femei am
încercat să vedem care este percepția turiștilor față de turismul din regiune înainte de
amenajarea anumitor proiecte în regiune și după amenajarea acestora.
Chestionarul a fost realizat pe un palier de respondenți care (conform întrebării
numărul 1 din anexa 2) au auzit în proporție de 61,4% de regiune iar 23,8% au și vizitat
această regiune. Astfel 85.2% dintre respondeți cunoșteau această regiune.
Pentru a ajuta respondeții în formarea unei percepții cât mai corecte am decis ca prim
intermediul întrebărilor numărul doi și trei din chestionar să le conturez o imagine despre
regiune. Astfel, dacă inițial la întrebarea numărul doi cu privire la cunoașterea unui obiectiv
turistic din regiune doar 52,5% dintre respondeți au spus că știu un obiectiv în regiune iar
47,5% au spus că nu știu, la întrebarea numărul 3 (vezi anexa 2), având o listă cu obiective în
față (Barajul Siriu, Orașul Întorsura Buzăului, Orașul Nehoiu, Masivul Siriu, Lacul fără fund,
cascada Pruncea) aceștia au spus în proporție de 68,3% că știu mai mult de un obiectiv din
cele enumerate în timp ce 24,8% au spus că știu doar unul.Au rămas astfel un număr de 6,9%
dintre respondeți care nu cunoșteau deloc regiunea sau ceva din această regiune.
A urmat apoi întrebarea numărul 4 din anexa 2 (Fig.25) care are rolul să afle cât de
dornici ar fi turiștii să viziteze această regiune ținând cont de informațiile pe care le dețin sau
pe care le-au aflat cu privire la regiune. Conform răspunsurilor turiștilor ce-a mai mare
majoritate (34,7%) au plasat regiunea în top 5-8 destinații pe care le-ar lua în calcul dacă
mâine și-ar planifica o vacanța în România. Următoarele răspunsuri au fost 23,% pentru
intervalul 8-10 destinații și 24,8% dintre cei chestionați au afirmat că regiunea nu se găsește
în top 10 destinații pentru care ar opta. Doar 4% dintre turiști au pus regiunea în top 3
destinații iar 10,9% în intervalul 3-5 destinații. De aici putem deduce că la momentul actual,
pentru o mare majoritate dintre respondenți regiunea nu prezintă atractivitate și acesștia au o
percepție destul de proastă vizavi de regiune. Această percepție este conturată astfel chiar
dacă turiști au primit detalii despre regiune, despre obiectivele turistice iar majoritatea
cunoșteau regiunea și obiective turistice din regiune.

77
 Fig. 25 Percepția turiștilor cu privire la intenția de a vizita regiunea, sursa: chestionar propriu

Conturarea unei astfel de percepții a turiștilor poate fi modificată prin elemente

precum: promovare, diversificare a turismului, amenajări în regiune și altele. În conturarea
unei noi percepții am pus accentul pe amenajări noi în regiune pentru a încerca schimbarea
percepției turiștilor și pentru ai atrage pe aceștia în regiune.
Aceste amenajări au fost și ele prezentate turiștilor, care și-au putut exprima părerea
cu privire la utilitatea acestora în regiune. Am folosit cuvântul utilitate pentru a diminua
perspectiva de atractivitate care era destul de evidentă pentru aceste tipuri de amenajare. Am
chestionat amenajările propuse dându-le posibilitatea turiștilor de a alege din 5 variante cu
privire la utilitatea acestor amenajări.

78
 1. Parcul de Aventură Nehoiu

Una dintre amenajările turistice propuse este un parc de aventură de raza localității Nehoiu în
partea sudică a arealului de studiu. Acest proiect poate conduce la atragerea de noi turiști în
regiune și face parte din structurile de agrement corespunzătoare unui tip de turism activ,
preferat în urma sondajului prezentat în anexa doi de 46% dintre respondenți.
De altfel una dintre întrebările din sondajului cu privire la percepția turiștilor față de
arealul de studiu s-a referit la utilitatea construirii unui parc de aventură în regiune. Conform
răspunsurilor de la această întrebare (fig.25) 52% dintre respondenți au considerat că această
amenajare este foarte utilă iar 33% dintre aceștia au spus că este utilă. Practic 85% dintre
respondenți consideră această investiție utilă doar 5% dintre respondeți considerând această
amenajare puțin sau foarte puțin utilă. Un procent de 10% au considerat că este mediu utilă.
Rezultă astfel o percepție pozitivă a turiștilor față de acest proiect de amenajare.

Fig.28 Percepția turiștilor cu privire la amenajarea parcului de aventură din regiune, sursa: chestionar
propriu

Proiectul unui parc de aventură este prezent și în Strategia de dezvoltare și promovare

a turismului în județul Buzău 2016-2010 în cadrul ,, dezvoltării potențialului pentru turism
activ și orientat spre natură’’(obiectiv strategic nr. 5)13. Proiectarea și dezvoltarea acestuia a
fost realizată în localitatea Sărata Monteoru și atrage un număr considerabil de turiști.
Astfel ar putea fi realizat un parc asemănător în cadrul Orașului Nehoiu pentru a
răspunde cerințelor turiștilor ce preferă un turism activ dar și turiștilor care călătoresc cu
copii, acest proiect fiind extrem de atractiv pentru cei mici. Obiectivul ar putea deveni astfel
un punct de atracție pentru regiune. Pentru realizarea acestui proiect autoritățile locale pot

13
Strategia de dezvoltare și promovare a turismului în județul Buzău 2016-2010

79
dezvolta acest proiect sau acesta poate fi realizat de un investitor sau mai multi cu sprijinul
autorităților lacale care vor oferi în acest caz suport pentru găsirea terenului, pentru punerea
la dispozitie a utilităților, pentru eliberarea avizelor și autorizațiilor necesare.
Propunerea pentru construcția acestui parc este ca acesta să fie realizat cu ajutorul
unei companii care are experiență în domeniu pentru a garanta o amenajare cu o calitate
superioară. Pentru construcția parcului va fi folosită o firmă cu experianță în domeniu iar
această amenajare va fi propusă a fi construită cu ajutorul firmei Top Adventure Park.
Această firmă cu experiență în domeniu a construit zeci de parcuri în Italia și în întreaga
lume. Se ocupă de construcția mai multor parcuri printre acestea fiind și un parc de aventură
din Dubai.
Compania se va ocupa de foarte multe dintre aspectele importante ce privesc
construcția parcului de la căutarea locului până la asigurarea marketingului și pregătirea
personalului.
Compania se va ocupa de următoarele aspecte :
- Studiul de fezabilitate : unde vor fi urmărite elemente precum: localizarea,
constrângerile, piața țintă, gradul de utilizare și altele. Toate acestea vor avea rolul de
a găsi cel mai bun spațiu și de a analiza cu atenție toate elementele de care va trebui să
se țină cont.
- Raportul pleliminar : care va ajuta la conturarea proiectului și va putea
sintetiza modul de executie a proiectului. Va fi asigurată și consulatanță juridică de
către companie.
- Planul de afaceri : o componentă importantă fără de care orice proiect nu ar
putea fi realizat. Orice investiție are nevoie de un plan de afaceri serios și
sutenabil.Compania va ajuta la elaborarea acestuia.
- Proiectul preliminar : O dată ce au fost alese locația și modalitatea de finanțare
compania se va ocupa de realizarea unui proiect preliminar și executiv personalizat.
După acordarea tuturor autorizațiilor compania se va ocupa de execuția proiectului în
concordanță cu legislația în vigoare.
- Planul de marketing : rolul esențial al unei investiții este acela de a face profit.
De aceea investitția aceasta trebuie să realizeze profit pe termen lung. Pentru ca
investiția să realizeze profituri pe termen mai scut este necesat un plan de marketing
bine pus la punct. Plan pe care compania îl va realiza.
- Instruirea personalului : A lucra într-un parc de aventură mecesită o anumită
pregătire fiind necesare anumite competențe și o capacitate ridicată a personalului de

80
 a lucra cu oamenii.Personalul va participa la cursuri de formare oferite de companie în
vederea pregătirii acestora.
- Echipament/logistică : după ce construcția va fi finalizată vor trebui
aduse echipamente care să asigura desfășurarea activităților. Acestea vor fi alese cu
ajutorul companiei care va ajuta la echiparea cu aceesoriile necesare.
- Faza de pornire : Testul de brevetare și retragerea echipei companiei în
vederea desfășurării activității de agrement. Asistență pe viitor privind anumite
aspecte.
Parcul de Aventură Nehoiu va fi format din trasee pe iferite dificultăți și va avea în
componență și alte elemente precum: restaurant, centru de joacă pentru copii, spațiu pentru
evenimente în aer liber.
Parcul va fi astfel dotat :
- Trasee pentru adulți (peste 18 ani) cu o dificultate diferită în funcție de culori
- Trasee pentru copii ( între 7 și 18 ani) cu o dificultate diferită în funcție de culori
- Trasee pentru copii mici ( sub 7 ani) acesta va fi un singur traseu ce va fi echipat
conform nevoilor celor mai mici.
- Tiroliana Mare – care va putea fi folosită în afara traseelor de aventură
- Centru de suveniruri : format din mici căsuțe de lemn unde vor fi vândute
suveniruri de toate tipurile
- Magazine diverse : vor fi construite maxim 3 încăperi în care vor putea fi
amplasate aceste magazine
- Spații diverse : unde vor putea fi amplasate : foto but, mici ateliere (pictat,
sculptat, etc)
- Restaurant : cu mâncare specifică zonei și mâncare de toate tipurile
Această amenajare va avea rolul de a dezvolta turismul din regiune și de a ocupa
timpul liber celor ce aleg să viziteze regiunea, prelungind astfel perioada de ședere a
turiștilor. Pentru a putea avea un impact cât mai rapid și a beneficia de o vizibilitate cât mai
mare se va construi un site imediat după lansarea proiectului o dată cu începerea amenajării.
Acest site va avea rolul de a promova construcția parcului și mai apoi de a deveni site-ul
parcului. În timpul construcției vor vi puse în regiune dar și în toată regiunea Valea Buzăului
panouri informative cu proiectul, data de lansare, harta cu locația pentru a familiariza turiștii
cu viitoarea amenajare.

81
 Obiectivele principale ale acestei amenajări vor fi următoarele :
- Aducerea unui număr de 2000 de turiști pe lună
- Angajarea unui număr de 100 de locuitori din regiune
- Creștegea capacității de cazare și alimentație din jurul parcului cu 3 pensiuni și 2
restaurante
- Obținerea de profit după 1 an de la deschiere

2. Traseu Tiroliene
O altă amenajare propusă este un traseu de tiroliene amplasat pe una din văile
secundare din regiune. Această amenajare a fost preferată în cadrul sondajului privind
percepția turiștilor. Din punct de vedere al utilității 53,5 % dintre respondeți au apreciat ca
fiind foarte utilă această amenajare (fig.29) iar 33,7% au considerat că va fi utilă. Doar 5%
dintre respondeți au spus că această amenajare ar fi puțin sau foarte puțin utiă. De aici rezultă
o percepție pozitivă asupra acestui tip de amenajare care poate conduce la creșterea
numărului de turiști în regiune

Fig.29 Percepția turiștilor cu privire la amenajarea parcului de aventură din regiune, sursa: chestionar
propriu

Am ales prezentarea acestei amenajări deoarece poate fi implementată într-un timp

mai scurt față de alte amenajări și nu necesită o investiție foarte mare sau un impact mare
asupra mediului înconjurător.
Conform fig 30 amenajarea unui traseu de genul se va realiza pe o regiuen de vale, iar
punctele de pornire vor fi de la nivelul unor copaci din părțile laterale ale văii. Amenajarea va
avea și două tiroliene la bază pentru cei care vor să beneficieze de acest tip de agrement fără a

82
parcurge tot traseul, putând utiliza doar aceste două tiroliene și de asemenea cele două
tiroliene de la bază se vor adresa și celor mici care nu vor putea utiliza traseul.

Fig. 30 Schema amenajării traseului de tiroliene, sursa: realizată de autor cu ajutorul programului paint

Amenajarea presupune existența câtorva elemente precum

- Construcții pentru echipamente, staff, pentru casa de bilete aflate la baza traseului
- Construcții de plecare pe traseu situate în partea superioară a traseului
- Traseu tiroliene care va avea o lungime stabilită conform cu posibilitățile de pe
teren însă va avea peste 20 de puncte de plecare și sosire.
- Două tiroliene amplasate la baza traseului pentru persoanele sub 18 ani și pentru
cei care nu vor să parcurgă tot traseul.
Construcția acestui tip de amenajare va avea în vedere toate standardele din domeniu
pentru a fi cât mai prietenoasă cu mediul înconjurător.
Propunerile pentru un spațiu de realizare pentru acest tip de amenajare sunt drumul
către cascada pruncea sau drumul spre cabana Harțanu. Ambele presupun deplasarea unor
fluxuri de turiști către cele două obiective și prin acest mod poate fi vizibilă și destul de ușor
de ajuns. În concluzie acest tip de amenajare poate fi implementat cu ușurință în regiune,
poate contribui la diversificarea formelor de turism determinând dezvoltarea unui turism activ
în zona amenajării.

83
 3. Strcturi de cazare igluu
Acest tip de amenajare reprezintă o premieră pentru turismul din România și pote fi
implementată în regiunea Orașului Întorsura Buzăului. Modeulul după care se va amenaja
acest areal va fi mult mai celebrul Kakslauttanen Arctic Resort din Finlanda. Această
amenajare nu va necesita o investiție foarte mare dar va trebui realizată la cele mai înalte
standarde pentru a face turiștii să experimenteze o senzație unică.

Fig. 31 Fotografie Kakslauttanen Arctic Resort, Finlanda, sursa: www.booking.com

Acest resort arctic este amplasat în regiunea polară a Finlandei având în jur un peisaj
polar veritabil de admirat. Pe acest principiu se va propune această amenajara în regiunea
Întorsura Buzăului aproape de orașul Întorsura Buzăului într-o zonă liberă cu pădure pentru a
copia peisajul din originalul resort.
Scopul acestei amenajări va fi acela de a transforma un element mai puțin favorabil
cum ar fi clima aspră de iarnă din regiune într-un element de atractivitate prin similitudinile
pe care peisajul din regiunea Întorsura Buzăului le are în perioada de iarnă cu regiunea polară
Finlandeză. Auzim mereu termenul de ger polar la Întorsura Buzăului și astfel turiștii pot să
aibă parte de o experiență unică pe teritoriul acestei regiuni.
Zona Întorsura Buzăului beneficiază timp de cel puțin 3 luni (decembrie, ianuarie,
februarie) de perioade cu peisaj de iarnă polară autentică datorită condițiilor meteo din
regiune. La fel cum se poate vedea și în fig 32 acest peisaj poate fi perfect adaptat în vederea
noii amenajări turistice.

84
 Fig.32 Zona Întorsura Buzăului 24 februarie 2019, sursa: arhiva proprie

Construcția unei astfel de amenajări poate fi derulată de către un investitor care

dorește să investească în regiune și care poate fi contactat prin Asociația Turistică ce va
prezenta proiectul unui astfel de resort. Asociația va avea în vedere planul lucrărilor, costurile
și diferite studii de piață.
Dacă analizăm percepția turiștilor cu privire la această amenajare (fig.33) aceștia și-
au exprimat satisfacția cu privire la utilitatea acestei amenajări iar 30,70% au spus că este
foarte utilă și 26,70% au spus că este utilă. Astfel un total de 57,40% dintre respondeți au o
perceptive bună și foarte bună. 18,8% dintre aceștia au spus că ar fi mediu utilă ,12,9% au
spus că este puțin utilă iar procentul cel mai mic de 10,9% aparține celor care au considerat
amenajarea foarte puțin utilă (de 3 ori mai puțini față de cei care au susținut opusul). Rezultă
din această analiză o perceptive majoritar bună față de o astfel de amenajare.

Fig.33Percepția turiștilor cu privire la amenajarea arealului cu structure de cazare iglu în regiune, sursa:
chestionar propriu

85
 În noua eră în care turismul cunoaște extrem de multe tipuri și subtipuri, în care
turiștii sunt atrași de tot mai multe forme de turism mai puțin clasice și caută tot mai mult
experimentarea unor lucruri noi această amenajare propune să satisfacă cerințele acestor
turiști dornici de a experimenta ceva noi. Noua amenajare va beneficia și de notorietatea pe
care o are deja resortul din Finlanda și mult mai important nu va avea o concurență pe piața
internă ceea ce-l va plasa într-un cadru extrem de favorabil.
Plan de amenajare
Planul de amenajare va cuprinde două faze :
1. Prima fază va fi reprezentată de proiectul pilot realizat la o scară mai mică ce va
cuprinde câteva structuri de cazare de tip igluu
2. Faza a doua va fi demarată în cazul în care cererea turistică va fi ridicată și va
avea în vedere construirea alor structuri asemănătoare în areal.
Am propus o astfel de amenajare pentru a diminua eventuale pierderi în cazul în care acest tip
de amenajare nu va avea success sau va avea anumite inconveniente.
1. Prima fază de amenajare
Pentru această primă fază se vor construe 9 structuri de primire turistică de tip igluu, o
receptive de tip igluu și o parcare pentru turiști.

Fig.34 Planul amenajării primei faze pentru structurile de primire turistică de tip iglu, sursa: creat de autor în
Paint3D

Conform fig. 34 avem reprezentate cele 9 strcturi de tip igluu, recepția de tip igluu și
parcarea. De altfel vor mai fi amenajate alei pietonale pavate cu piatră între unități , va mai fi
amenajat și un lac artificial, diferite ornamente cu specific de iarnă și un brad de crăciun în
centru. Durata de construcție a arealului va fi estimată între un an și un an și jumătate.

86
 După demararea lucrărilor de construcție pentru primele 9 structuri va fi creat un site
dedicat arealului care va avea rolul de a promova arealul și mai ales de a fi făcute rezervări de
către turiști. Pe site va fi afișată disponibilitatea în funcție de calendar, numărul de camere
libere/zi și alte informații de interes general
2. Faza a doua de amenajare
Această fază constituie practic o continuare a primei faze și presupune extinderea resortului
cu :
- 6 structuri de cazare (încă 3 pentru două persoane și 3 pentru familii)
- Un restaurant de tip igluu care să servească atât turiștii din resort cât și pe ceilalți
care doresc să servească masa.
- O cafenea de tip iglu
Pentru începerea fazei a doua de amenajare va fi necesar ca în timp de doi ani
investiția să fie amortiztă și arealul să treacă pe profit. Astfel în aceste condiții va fi demarată
faza a doua de amenajare.
Acest tip de amenajare își propune atingerea următoarelor obiective:
- Atragerea unui număr de 500 de turiști/an în primul an și 1000 de turiști/an în al
doilea an.
- Trecerea pe profit după un an și jumătate – maxim doi ani
- Inițierea fazei doi de construcție
Principalele amenințări la adresa proiectului sunt:
- Sezonalitatea amenajării – Conceptul de arctic resort va putea fi întrunit doar în
perioada de iarnă timp de 3 luni cu posibilitatea de a beneficia de maxim încă o
lună
- Posibilitatea de a nu fi perioade în care turiștii să se simtă ca în arctic resort iar
comparația dintre cele două să defavorizeze această amenajare
În concluzie acest tip de amenajare are o probabilitate foarte mare de success, mai
ales în sezonul de iarnă când turismul în regiune este mai puțin dezvoltat. Noua amenajare
poate duce și la dezvoltarea unor alte tipuri de turism în regiune. Vor putea beneficia de pe
urma amenajării și cazările clasice care vor avea turști dornici să vadă resortul sau să
beneficieze doar de servicii de alimentație prestate într-un cadru atipic. Regiunea va beneficia
de vizibilitate turistică la nivel national prin unicitatea proiectului.

87
 4. Satul lui Moș Crăciun
Acest tip de amenajare este propus a fi realizat tot în regiunea Întorsura Buzăului pe o
suprafață de teren de la marginea orașului. Această amenajare va avea în vedere construcția
unui parc tematic cu denumirea satul lui Moș Crăciun ce va avea ca scop dezvoltarea
turismului în perioada de iarnă.
Construcția acestei amenajări va fi realizată după modelul satului lui Moș Crăciun din
Rovaniemi (vezi fig.35) și va avea în vedere preluarea unor elemente din amenajarea de la
Rovaniemi în combinație cu unele elemente specifice din România.

Fig. 35 Satul lui Moș Crăciun Rovaniemi, Finlanda , sursa: www.radio-sant.ro

Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători pentru o mare parte din
populația globului dar și pentru marea majoritate din populația României. Această sărbătoare
poate fi valorificată și în scop comercial prin acest tip de amenajare turistică. Crăciunul este
totodată o sărbătoare specifică de iarnă iar spiritul său se simte cel mai bine într-un cadru
natural specific. În ultimul timp schimbările climatice și încălzirea vremii au făcut ca în multe
regiuni de țară Crăciunul să fie sărbătorit în tricou sau într-un cadru însorit lipsit de zăpada
care dă un farmec aparte acestei sărbători. De aceea propunerea de amenajare est în cadrul
acestei regiuni în care condițiile climatice fac ca iarna să fie una autentică în cea mai mare
parte a timpului.
Conform răspunsurilor turiștilor la întrebarea numărul 12 din anexa 1 aceștia
consideră că în proporție de 26,3% că iarna este cel mai atractiv anotimp pentru regiune fiind
surclasat de anotimpul vara care a fost preferat de 68,4% dintre turiști. Pentru a putea apropia
aceste procente și pentru a crea două sezoane turistice propun această amenajare în regiune.

88
 Din punct de vedere al percepției turiștilor (fig. 36) aceștia consideră în proporție de
34,7% foarte utilă o astfel de amenajare iar 26,7% o consideră utilă. Aproape 60% dintre
turiști au o percepție total pozitivă față de amenajare în timp ce doar 10,9% au considerat a fi
foarte puțin utilă și 9,9% puțin utilă. Procentul celor care au considerat amenajarea a fi mediu
utilă este de 17,8%.

Fig. 36 Percepția turiștilor cu privire la amenajarea satul lui Moș Crăciun în regiune, sursa: chestionar
propriu

În momentul în care au fost puși să aleagă dintre amenajările propuse 10,9% dintre
turiști au ales Satul lui Moș Crăciun acesta fiind pe locul 3 în topul preferințelor turiștilor.
Rezultă o percepție pozitivă a turiștilor față de acest tip de amenajare și aceasta va
genera un flux de turiști care sunt adepții vizitării unor astfel de locuri.
Se va avea în calcul realizarea acestui tip de amenajare din surse locale: primărie,
sprijin guvernamental la care pot contribui orice investitor sau localnic ori altă persoană. Se
va avea în vedere strângerea fondurilor necesare. Autoritățile locale vor găsi terenul
disponibil pentru această amenajare. Cu ajutorul Asociației turistice va fi întocmit proiectul și
vor fi calculate eventuale costuri.

89
 Planul amenajării
Acesta va avea în vedere 3 faze. În fiecare dintre ele se va propune extinderea treptat
și diversificarea arealului.

Fig. 37 Planul de amenajare Satul lui Moș crăciun, sursa: creat de autor în Paint 3D

În faza doi de amenajare proiectul va trebui să semene cu fig. 37 unde este propus un
plan de amenajare. Această împărțire pe etape va avea rolul de a testa ideea unei astfel de
amenajări de a identifica posibilitățile de modificare și diversificare și de a etapiza investiția
pe un timp mai înelungat.
1. Prima fază de amenajare
În această primă fază se vor avea în vedere
- Găsirea terenului pentru amenajare
- Stabilirea surselor de finanțare
- Începerea construcției unui patinuar în incinta parcului pentru a aduce un flux de
turiști
- Amenajarea unor căsuțe lângă patinuar la care se pot servi băuturi calde și diferite
mâncăruri
- Construcția unei case a lui Moș Crăciun din lemn
- Construcția parcării
- Amplasarea unui brad de Crăciun
- Construcția a două case tematice: Casa cu turdă dulce și casa cu prăjituri
În această fază pilot vor fi propuse câteva amenajări minimale în care inițial patinuarul va fi
principala posibilitate de a petrece timpul liber urmând mai apoi să fie deschise și celelalte
centre.

90
 2. Faza a doua de amenajare
Această fază va fi demarată și terminată înainte de a doua iarnă și va presupune amenajarea
următoarelor
- Restaurant lângă patinuar pe două niveluri
- Construcția a case tematice: casa cadourilor (cu suveniruri pentru cei mici, cu
posibilitatea de a ambala cadouri), casa lemnarilor (casa din lemn cu suvenruri
doar din lemn), casa prăjitură (care va fi o cofetărie, va avea aspectul unei
prăjituri), casa iglu (pentru suveniruri), casa picturii (unde copii vor putea
participa la ateliere de pictat), casa dulcețurilor (unde se vor vinde produse locale)
- Construcția a încă 10 mici căsuțe de lemn cu mâncare, băuturi calde, diferite
suveniruri
- Construcția primelor două unități de cazare de tip căbănuțe din lemn
- Pavarea viitoarelor străzi și alei
- Amenajarea pieței centrale
- Montarea luminițelor de Crăciun
La sfârșitul fazei a doua de construcție satul va prinde contur și va putea fi considerat un mic
sat al lui Moș Crăciun fiind gata să primească turiștii.
3. Faza a treia de amenajare
Faza a treia va presupune amenajarea mult mai complexă a satului prin construcția de
case tematice de alte tipuri, construcția unor magazine de jucării și decorarea cu elemente
specifice de iarnă.
- Se va diversifica oferta de cazare fiind construite alte 3 căbănuțe
- Construcția a încă 5 case tematice (casa cu globuri, casa elfilor, casa de piatră,
casa prințeselor, etc)
- Deschiderea altor ateliere
În faza a treia se va propune un amplu proiect de amenajare în zonă care să cuprindă
câteva elemente care să diversifice oferta turistică și să ofere permanență unor locuitori ai
satului.
Astfel se vor avea în vedere realizarea a două proiecte care să fie deschide de un
investitot de printr-un startup:
- Construcția unei fabrici de jucării în apropiere
- Construcția unei fabrici de ciocolată

91
 Prin construirea celor două vor fi investiți bani în construcția a 3 clădiri pe două etaje
cu arhitectură specifică unui sat de iarnă în care să se poată caza localnici sau oameni din alte
regiuni pe o perioadă nelimitată de timp sau limitată.
Astfel la începutul etapei 3 satul va fi și mai animat, regiunea va avea elemente
specific unui sat al lui Moș Crăciun prin fabrica de jucării și Fabrica de Ciocolată.

Proiectul va avea în vedere câteva obiective

- Atragerea în primul an a peste 500 e turiști
- Atragerea în anul al doilea a peste 1500 de turiști
- Atragerea în anul al treilea a peste 4000 de turiști
- Realizarea de profit pentru amortizarea investiției
- Existența unei funcționalități continue a satului prin posibilitatea unor lucrători din
fabrici de a locui în sat.
În concluzie acest proiect de amenajarea va fi unul amplu ce va presupune o atentâ gândire a
tuturor detaliilor o continuă diversificare a activităților și crearea unui brand local, regional și
mai apoi national. În tot acest timp vor fi realizate un site al satului și vor fi propuse și alte
tipuri specific de amenajări care să se încadreze în temă

92
 4. Alte amenajări propuse
În chestionarul privind percepția turiștilor au mai fost propuse două amenajări
- Structuri de cazare în copac
În cazul acestui tip de amenajare se va avea în vedere un exemplu autohton, și anume
complexul Harmonie din Predeal (fig. 38). Acest tip de amenajare va fi propus în regiunea
dintre Siriu și Sita Buzăului. Este o modalitate de a atrage turiștii în regiune prin oferirea unei
experiețe specific prin cazarea într-o astfel de unitate.

Fig. 38 Observatorul, structură de cazare din Complexul Harmonie, Predeal, sursa: www.harmonie.ro

Din punct de vedere al percepției turiștilor, această propunere de amenajare se bucură

și ea de un procentaj ridicat al celor care găsesc utilă construcția (fig.39). Aproape 80% dintre
turiști au cosiderat acest tip de amenajare ca fiind una utilă. Doar 9% dintre aceștia au
considerat amenajarea ca fiind puțin utilă sau foarte puțin utilă.

Fig. 39 Percepția turiștilor cu privire la amenajarea structurilor de cazare în copac în regiune, sursa:
chestionar propriu

Se va propune construcția acestui tip de unități de cazare de către investitori din

regiune și nu numai, de către localnici prin diferite asocieri sub îndrumarea asociației turistice

93
 - Muzeul Etnografic
Acest tip de amenajare este util în vederea dezvoltării unui tip de turim cultural, tip de
turism care este deficitar în regiune analizată. Modelul care va fi luat ca exemplu va fi
Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti’’ din București. Propunerea de realizare a acestui
proiect este avută în vedere și de centrul de Informare Turistică Nehoiu și va fi propusă
această amenajare în Orașul Nehoiu.

Fig. 40 Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, sursa: www.radioromaniacultural.ro

Muzeul etnografic este considerat de către turiști ca având o utilitate le fel de mare
ca și celelalte și astfel conform fig.41 acest tip de amanajare este prefrat de peste 60% dintre
turiști. În jur de 12% au o perceptive negativă față de utilitatea acestei amenajări.

Fig. 41 Percepția turiștilor cu privire la amenajarea muzeului etnografic în regiune, sursa: chestionar
propriu

94
 Muzeul etnografic va avea un rol important în vederea dezvoltării turismului cultural
care în present este puțin dezvoltat. Acesta poate fi amenajat cu diverse obiecte tradiționale
din zonă și pot promova diverse activități și obiceiuri.
Toate aceste amenajări trebuie să țină cont de cele 4 direcții majore ale unei
dezvoltări durabile
1. Durabilitatea ecologică – care cuprinde care este axată pe o menținere a
funcționalității proceselor ecologice pentru păstrarea diversității resurselor biologice
printr-un management adaptativ și integrativ
2. O durabilitate socială – care să favorizeze dar și să garanteze o dezvoltare economică
echilibrată între generații și în interiorul unei singure generații mărind satisfacția
turiștilor și celor implicați în dezvoltarea turismului
3. O durabilitate culturală – care să geranteze păstrarea identităților culturale în regiune
4. O durabilitate economică – care să aibă în vedere folosirea resurselor corect, să se
bazeze pe calitatea produselor iar distribuirea profiturilor să se facă echitabil către
comunitățile locale în vederea creșterii calității vieții.14

După propunerea acestor amenajări în regiune și aflarea percepției turiștilor cu privire

la utilitatea lor și cu privire la preferințele acestora pentru unul dintre tipurile de amenajare
propuse, am revenit în anexa 2 la întrebarea 16 cu aceeași întrebare pusă la început
(întrebarea 4, anexa 2) în care i-am întrebat pe turiști în cazul în care ar fi realizate 3 dintre
amenajările propuse cât de mult și-ar dori să viziteze regiunea. (fig.43)

Fig 42.Percepția turiștilor privind intenția de a vizita regiunea înainte de amenajările propuse, sursa:
chestionar propriu

14
Matei E. (2016) Turism și dezvoltare durabilă, Edit. Universitară, București

95
 Fig.43 Percepția turiștilor privind intenția de a vizita regiunea după aflarea propunerilor de amenajări
turistice,sursa: chestionar propriu

Observăm în concluzie că percepția turiștilor s-a schimbat ajungând ca 32,7% să

aleagă varianta foarte mult ca intenție de a vizita regiunea în comparație cu 4% anterior în
întrebarea 4 (fig.42). Varianta mult a fost preferată de 32,7% crescând de la 10,9% cât era
anterior în întrebarea 4. Varianta medie a scăzut de la 34,7 la 29,7% iar variantele puțin și
foarte puțin au împreună 5%. Observăm astfel o schimbare radical a percepției turistice de la
una preponderant negative la una preponderant pozitivă.
În concluzie amenajările propuse pot dezvolta turismul din regiune și contribuie la
diversificarea tipurilor de turism ce pot fi practicate. Strategiile de conștientizare și de
colaborare între localnici au rolul de a face ca turismul să reprezinte pentru fiecare un mod de
a duce o viață mai bună și de aș asigura un trai decent.

96
 VII. Strategii şi tehnici de promovare

7.1. Promovarea turistică şi caracteristicile acesteia.

Convingerea clienţilor de a cumpăra un produs sau un serviciu turistic reprezintă unul

dintre principalele obiective pe care le urmăreşte orice firmă. Având în vedere că suntem într-
o perioadă în care concurenţa este acerbă, strategiile de promovare ajută la facilitarea
procesului de comunicare cu actualii sau potenţialii clienţi. Această comunicare se realizează
prin informare, convingere sau reamintire.
De câţiva ani, principala preocupare a firmelor şi oamenilor de afaceri este legată de
dezvoltarea durabilă pe care se bazează turismul sustenabil. Ţinta acestei preocupări este
turismul rural, care implică conservarea mediului natural şi a tuturor ecosistemelor sale. Pe de
altă parte se pune baza şi pe valorificarea potenţialului turistic, atât antropic cât şi natural al
unei zone, care să aibă ca scop principal beneficii aduse comunităţilor locale.
În ceea ce priveşte politica de promovare a turismului rural, aceasta necesită abilităţi
deosebite pentru a putea transforma turismul rural într-o şansă unică şi reală care poate fi
oferită comunităţii din zona respectivă, în special în zonele în care patrimoniul turistic
existent este slab valorificat.
O. Snack a menţionat faptul că promovarea unui produs turistic este o formă specifică
de comunicare, constând în transmiterea unor mesaje şi informaţii pe căi diferite, care să
informeze operatorii de turism şi turiştii despre caracteristicile produsului turistic şi
elementele care compun serviciile turistice oferite.
Caracteristicile promovării turistice sunt:
- activitate permanentă care are manifestări de intensitate diferită în funcţie de obiective şi
buget.
- este adresată actualilor şi potenţialilor agenţi economici;
- are şi alte scopuri în afară de creşterea numărului de turişti, precum valorificarea resurselor
din zonă, informarea şi atragerea clienţilor, îmbunătăţirea imaginii firmei;
- prezentarea unei imagini unice a zonei şi dezvoltarea acesteia în armonie cu activităţile
economice locale.
Pentru a atinge obiectivele propuse, atât producătorii cât şi distribuitorii din mediul
turistic au de ales între două strategii care se pot realiza simultan sau separat, pull strategy
(strategia atragerii) şi push strategy (strategia împingerii).

97
- pull strategy se orientează spre crearea cererii sau sporirea acesteia. Ca şi obiectiv principal
se regăseşte furnizarea unui număr suficient de informaţii sau de mijloace de promovare a
vânzărilor pentru a declanşa interesul turiştilor de a îşi dori să achiziţioneze produsele şi
serviciile promovate;
- push strategy este opusul strategiei de mai sus, aceasta orientându-se spre promovarea în
mod direct către client, abordarea acestuia direct de către personal. Cu alte cuvinte, ei
încearcă să împingă cumpărătorii să cumpere serviciile şi produsele.

7.2 Modalităţi de promovare turistică

1. Publicitatea serviciilor turistice
Una dintre principalele tehnici are mixului promoţional este publicitatea, prin
intermediul căreia se urmăreşte atingerea unor scopuri:
- promovarea produselor şi serviciilor turistice rurale, precum şi a organizaţiilor;
- stimularea cererilor primare şi selective;
- creşterea eficienţei firmelor turistice.
Câteva dintre mijloacele preferate pentru a transmite mesajul în turism, sunt: media
scrisă; tipăriturile (ghiduri, pliante, broşuri, etc.); mijloace audio-video; televiziunea;
internetul; telefonia mobilă; afişajul exterior ( postere, bannere, panouri, etc.); afişajul
interior, etc.
Aceste mijloace sunt folosite atât pentru a promova turismul la scară naţională, cât şi
pentru promovarea unor structuri turistice, agroturistice, agenţii de turism, etc. Câteva dintre
cele mai reprezentative exemple de promovare, sunt ghidurile Moldova turistică, Drumul
vinului sau Drumul mânăstirilor, care atrag clienţii prin multitudinea de informaţii despre
potenţialul turistic care se află în aceste regiuni, prin imaginile color şi prin realizarea
acestuia în trei limbi diferite, română, engleză şi rusă.
Deşi tipăriturile sunt mijloace imporatante de transmitere a informaţiilor, noile
generaţii au început să se adapteze noilor tehnologii informaţionale, prin promovarea turistică
în mediul on-line cu ajutorul internetului, fiind un mijloc care s-a dezvoltat rapid şi a ajuns în
topurile preferinţelor turiştilor actuali.
Internetul reprezintă un mijloc facil pentru promvarea turistică, care nu implică
costuri mari, şi care ajută la obţinerea unui impact deosebit, în special în rândul tinerilor. Cu
ajutorul acestuia se pot lansa noi servicii, se pot forma pieţe noi, se poate menţine o
comunicare permanenta cu actualii şi potenţialii clienţi. Fiecare structură turistică şi agenţie

98
de turism este obligată să aibă bine pus la punct domeniul social-media, prin crearea unui site
reprezentativ, care să prezinte produsele şi informaţiile specifice. De asemenea, un element
important este oferirea posibilităţii clienţilor de a efectua rezervări online prin intermediul
acestui site.

2 Pariticiparea în cadrul manifestărilor promoţionale

Promovarea prin intermediul manifestărilor promoţionale reprezintă una dintre
tehnicile promoţionale ale marketingului modern care favorizează şi condiţionează
menţinerea unei bune imagini pe piaţă.
Astfel, este de dorit să se participe la cât mai multe târguri interne şi internaţionale,
precum şi la diverse expoziţii şi saloane. Prin aceste participări se pot creea contacte cu
purtătorii de cerere ai serviciilor turistice, se poate observa concurenţa, se pot contracta noi
furnizori sau prestatori, şi se pot de asemenea vinde servicii turistice. Din păcate costurile
pentru o astfel de participare nu sunt deloc mici, deoarece este necesară o cheltuială
semnificativă cu stand-ul, materiale de promovare, tipărituri, taxe de participare, etc.
Ca şi materiale promoţionale, se folosesc: broşurile, lista de preţuri, fluturaşii, cărţile
de vizită, contracte, etc. De asemenea este necesară monitorizarea permanentă a acestor
materiale, a calităţii tipăriturilor, şi a elaborării lor corecte.

3. Promovarea vânzărilor
Această promovare implică folosirea unor tehnici şi mijloace de stimulare şi creştere a
vânzărilor de servicii şi produse turistice. Această metodă este folosită de către marketeri
pentru a stimula cumpărarea imediată a produslui. Este utilizată în general în combinaţie cu
reclama sau vânzarea directă.
Câteva dintre tehnici implică: reducerile de preţ, pachete complete, tombole etc. Însă
este de reţinut faptul că aceste tehnici trebuie ţinute sub control pentru a nu începe scăderea
vânzărilor.
4. Relaţiile publice
Stabilirea unor contacte directe între firmă şi diferiţi clienţi sau parteneri se face prin
menţinerea unor relaţii publice, cu scopul dezvoltării intereselor firmei. Principalul scop al
acestui element este de a oferi încredere şi de a atrage clienţi. Ca şi mijloace utilizate putem
menţiona:
- interviuri din partea conducerii firmelor;
- realizarea de congrese şi seminare;

99
- participarea la acţiuni sociale;
- tururi informaţionale pentru jurnalişi:
- crarea unor broşuri reprezentative pentru firmă.
În cadrul relaţiilor publice se doreşte scoaterea în evidenţă a elementelor calitative, şi
mai apoi a celor cantitative. Pentru garantarea acestui succes, relaţiile trebuie corelate cu
restul variabilelor promoţionale.

5. Marketingul direct
Tipul acesta de marketing reprezintă o tehnică de promovare prin intermediul căreia
se transmit mesaje ce au caracter promoţional către actualii şi potenţiaii clienţi în special prin
intermediul poştei electronice. Firmele deţin o bază de date a tuturor clienţilor şi le transmit
acestora oferte şi servicii specifice. Este considerată totuşi o metodă agresivă, deoarece nu
implică contactul direct cu clientul. Exsită trei tipuri de maketing direct: telemarketingul, e-
mail direct maketing, şi direct mail maketing.
6 . Promovarea online și social media
Acest tip de promovare este un într-o creștere continuă o dată cu accesul din ce în ce
mai mare la internet pentru o parte din populația globului. Social media este un domeniu care
ia locul reclamelor clasice la TV și radio sau le completează pe acestea adresându-se unui
public specific.
Avantajele promovării în social media derivă din costurile reduse pentru acest tip de
promovare și mai ales prin posibilitatea de a urmări impactul în timp real, prin posibilitatea
de conectare direct din mediul social media către portalul de rezervări de pe site sau către site
astfel clientul poate să-și achiziționeze diferite produse turistice într-un timp foarte scurt (fig.
44 chenar roșu). De exemplu prin intermediul facebookului un deținător de structură turistică
are posibilitatea ca pe lângă adresarea către un anumit număr de persoane să înregistreze și
alte date precum număr de apreciere (fig.44 chenar verde) să țimă contactul cu posibilii
clienți prin oferirea acestora posibilitatea de a trimite mesaje (fig 44).
Alte posibilități importante pe care le oferă promovarea pe facebook sunt cele legate
de oferirea de informații generale (fig.44 chenar maro) iar cel mai important aspect este
posibilitatea de a înregistra părerile clienților sub formă de note acordate (fig.44 chenar
verde) și sub formă de mesaje (fig. 44 chenar albastru). Toate acestea fac din facebook un
motor complex care este capabil să ofere mult mai multe decât o simplă promovare.

100
 Fig.44 Pagina de facebook a pensiunii Hadar Chalet, sursa: Facebook

Fig.45 Pagina de facebook a pensiunii Hadar Chalet, sursa: Facebook

Spațiul online oferă posibilitatea de a și vinde direct produsele turistice clienților prin
intermediul propriilor siteuri (fig.46)

Fig.46 Siteul pensiunii Hadar Chalet, sursa: www.hadarchalet.ro

Este posibil astfel ca turiștii să ia contact direct cu persoanele care se ocupă de
rezervări prin intermediul datelor oferite pe site sau chiar să existe o rubrică a site-ului
dedicată rezervărilor (fig.47)

101
 Fig. 47 Rubrica rezervări siteul pensiunii Hadar Chalet, sursa: www.hadarchalet.ro

Devine astfel foarte ușor și comod să realizezi o rezervare online și această metodă
reprezintă și o tehnică de încurajare a vânzărilor turistul putând să ia decizia de acasă, la cald
fără a mai trece prin alți pași care ar putea să-l determine să-și reconsidere decizia de a
cumpăra un produs turistic.
Și operatorii din turism precum agențiile de turism pot să-și desfășoare activitatea în
mediul online putând astfel oferi un element extrem de important și favorabil unor regiuni în
care deschiderea fizică a unei agenții ar fi însemnat un bazin mic de turiști. Astfel există
posibilitatea ca o agenție locală care poate fi specializată pe produse turistice locale șă
comercializeze aceste produse prin mediul online folosindu-se de propriul site (fig.48 )

Fig.48 Siteul agenției Must Travel, sursa: www.musttravel.ro

102
 Pe lângă siteurile care promovează un adevărat produs turistic sau un anumit
serviciu,mai sunt și siteurile care oferă informații de interes turistic promovând regiunea per
ansamblu, părți din ea sau chiar o regiune mai mare unde să fie cuprinsă și respectiva regiune
(fig. 49)

Fig. 49 Siteul asociației Travel Buzău, www.travelbuzau.ro

Aceste siteuri pot oferi informații complexe despre diferite elemente turistice având
caracteristica că oferă o gamă largă de informații despre obiective turistice, structuri de
cazare, evenimente. În cazul asociației Travel Buzău acest lucru se face în limba engleză și se
adresează turiștilor străini și români prin informații, prin diferite evenimente și posibilități de
petrecere a timpului liber. La fel este și siteul TurismBuzau.ro (fig.50) care se adresează
turiștilor români.

Fig. 50 Siteul TurismBuzau.ro, sursa: www.turismbuzau.ro

O altă caracteristică a mediului online este aceea că se poate vedea numărul de

vizitatori al acestor siteuri pe diferite categorii (pe zile, luni, ani) lucru ce ajută la conturarea
unei imagini despre impactul pe care îl are siteul.

103
 Fig. 51 Date statistice pe siteul TurismBuzau.ro, sursa: www.turismbuzau.ro

În final putem spune că mijloacele de promovare sunt cele mai importante atunci când
o firmă sau o unitate turistică doreşte să îşi prezinte produsele si serviciile pe care clienţii le
pot achiziţiona. De asemenea, este importantă menţinerea contactului cu clienţii şi păstrarea
legăturilor şi relaţiilor cât mai deschise cu furnizorii şi prestatorii de servicii.
Noile mijloace de promovare social media sunt, pe lângă un mod de promovare, și un
mod de a interacționa cu clienții, un mod de a obține feedbackuri din partea clienților și de a
putea să corecta lucrurile care nu funcționează. Likeurile aduc vizibilitate dar aceasta trebuie
transpusă și în calitate, astfel toată acea masă de oameni care vor putea urmări paginile
sociale vor lua contact și cu elementele negative oferite de către client.

104
 Concluzii

În concluzie putem spune că diversificarea tipurilor și formelor de turism este un mod

care contribuie decisive în dezvoltarea turismului din regiune. Această diversificare are un
aspect regional și pune accent pe elementele specifice.
Așa cum afirma și Jane Austen acum câteva sute de ani ,,o jumătate din lume nu poate
înțelege plăcerile celeilalte’’15 putem spune că diversificarea tipurilor de turism în această
regiune respectă cu prisosință acest sfat înțelept prin care cât mai multe personae își pot găsi
un mod de a petrece timpul liber. Exact acest aspect este urmărit prin diversificarea tipurilor
și formelor de turism în care cât mai multe personae își găsesc un mod de a petrece timpul
liber care să-i fie pe plac.
Proiectele de amenajare propuse în regiune reușec să diversifice tipurile de turism și
contribuie la atragerea turiștilor în regiune lucru evidentiat și de modificarea percepției
turiștilor cu privire la dorința de a vizita regiunea înainte de propunerile de amenajare și după
ce respondeții au luat legătura cu acestea. După aflarea propunerilor de amenajarea cei mai
mulți au pus regiunea pe un loc mai ridicat în preferințele lor turistice
Există posibilitatea ca localnicii din regiune să conștientizeze importanța turismului
numai după ce aceștia vor avea beneficii directe din turism sau beneficii indirecte dar care se
datorează tot turismului. În acest proces prin intermediul turismului rural, localnicii au șansa
de aș mări nivelul de trai prin practicarea activităților cu caracter turistic din regiune.
Colaborarea loială între toți actorii implicați este un element fundamental fără de care
lucrurile vor merge greu sau nu vor merge deoarece toată lumea trebuie să își aducă aportul
conform competențelor decizionale, administrative sau de orice alt tip
Turismul de performanță presupune investiții, presupune dezvoltare, diversificare a
tipurilor de turism, amenajări, atenție pentru calitatea produsului turistic și promovare. Nu
trebuie dusă o politică de promovare agresivă fără ca celelalte elemente sa fie puse la punct.
În primul rând trebuie să ai lucruri de calitate pentru a le promova.
Nu în ultimul rând vreau să remarc că durabilitatea este un element de care trebuie să
se țină cont și care trebuie trecut ca principiu de bază în statutul asociației și să fie
conștientizat de populația locală.

15
Austen J. (1815) Emma

105
 Bibliografie

1. Barbieri C., Mshenga M., (2008) The Role of the Firm and Owner Characteristics on
the Performance of Agritourism Farms, European Society for Rural Sociology.
Sociologia Ruralis, Vol 48, Number 2, p. 166-183
2. Bessière J.,(1998), Local Dvelopment and Heritage: Traditional Food and Cuisine as
Tourism Atraction in Rural Areas, Sociologia Ruralis, vol 38 no. 1, p 21-34
3. Bogan E. Tamara S. (2019) Turism rural, Edit. Universitară, București
4. Botezatu A., (2013) Strategii și tehnici de promovare a turismului rural sustenabil,
Revista Economica nr.1, p 40-46
5. Bran F., Dinu M., (1997) Turism rural. Model european, Ed. Economică, Bucureşti
6. Cândea M., Simon T., Bogan E., (2012) Patrimoniul turistic al României, Editura
Universitară, București
7. Erdeli G., Gheorghilaș A., Amenajări Turistice, Edit. Universitară, București
8. Frunzescu D., Brănoiu G., (2004), Monografia geologică a bazinului râului Buzău,
Edi. Universității din Ploiești
9. Gheorghilaș A., (2014) Geografia Turismului – Metode de analiză în turism, Ediția a
III-a, Editura Universitară, București
10. Ielenicz M., (2005), Geografia Fizică a României, vol I, Edit. Universitară, București.
11. Ielenicz. M., (1984), Munții Ciucaș-Buzău. Studiu geomorfologic, Edit. Academiei
Republicii Socialiste Române, București
12. Matei E., (2016) Turism și dezvoltare durabilă, Edit. Universitară, București
13. Posea. Gr., Ielenicz. M, (1977), Munții Buzăului – Ghid Turistic, Edit. Sport-Turism,
București
14. Propunere strategie de integrare a activității meșteșugărești din județul Covasna în
activitatea turistică locală/regională – Proiect cofinanțat din Fondul Social European
prin Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
15. Slusariuc G.,(2018) Roural Tourism an Opportunity for Sustenable Development,
University Ovidiu Annals, Economic Sciences Series, vol XVIII, Issue 2, p 349-353
16. Strategia de dezvoltare și promovare a turismului în județul Buzău 2016-2020
17. Tomescu I., (2015) Perspective ale turismului de aventură în România, Revista
Ecostudent, nr.5
18. Tomescu I., (2017) Rolul platformelor social-media în activitatea de marketing
turistic, Revista Ecostudent, nr.10
19. Turceac E., (2014) Types and forms of tourism, Universitatea Danubius, Galați
20. Turcu D., Weisz J., (2008) Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara
21. Ventura F., Milone P., (2000) Theory and practice of multi-product farms: farm
butcheries in Umbria. Sociologia Ruralis 40 (4) p. 452–465

Siteuri

106
22. www.infotour.ro
23. www.travelbuzau.com
24. www.turismbuzau.ro
25. www.hadarchalet.ro
26. www.romsilva.ro
27. www.carpati.org
28. www.issuu.com

107
 Anexa 1

1. Sunteți rezident în zona ,,Valea Buzăului" sau locuiți în altă zonă ?

a) Da, locuiesc în zonă 84.2%
b) Nu, locuiesc în altă zonă 15.8%

2. Considerați că arealul ,,Valea Buzăului" are potențial turistic ?

a) Da 100%
b) Nu 0%

3. Cât de mult credeți că este dezvoltat turismul în această regiune ?

a) Foarte puțin (1% - 20%) 31.6%
b) Puțin ( 20% - 40%) 52.6%
c) Mult (40% - 60%) 7.9%
d) Foarte mult ( > 60%) 7.9%

4. Care credeți că este principala resursă turistică din acest areal?

a) Natura (mediul înconjurător) 100%
b) Patrimoniul cultural imobil 0%
c) Patrimoniul cultural mobil 0%

5. Care dintre următoarele variante considerați că ar conduce la o creștere a

turismului în zonă ?
a) Crearea unor noi obiective în zonă 23.7%
b) Dezvoltarea infrastructurii generale 39.5%
c) Dezvoltarea infrastructurii specific 18.4%
d) Promovarea arealului 18.4%

6. Cunoașteți persoane care au o afacere în turism în regiune ?

a) Da 65,8%
b) Nu 34,2%

108
7. Dumneavoastră ați investi în turismul din regiune?
a) Da 76,3%
b) Nu 23,7%

8. Dacă ați avea un surplus de capital, în care dintre următoarele condiții ați investi ?
a) Cu condiția să realizez ceva cu propiul capital 57.9%
b) În asociație cu alt investitor 13.2%
c) Aș investi într-un proiect local al comunității 28.9%

9. Cine credeți că ar trebui să fie resposabil de dezvoltarea turismului din regiune ?

a) Comunitatea locală 68.4%
b) Statul roman 18.4%
c) Investitorii din regiune 13.2%

10. Considerați că parametrul climatic ,,precipitațiile atmosferice" sunt un parametru

de atractivitate sau restrictivitate pentru turism ?
a) Parametru de restrictivitate 44.7%
b) Parametru de atractivitate 55.3%

11. Considerați că parametrul climatic: ,, temperatura aerului" este un parametru de

restrictivitate sau atractivitate pentru turism?
a) Parametru de restrictivitate 28.9%
b) Parametru de atractivitate 71.1%

12. Care este anotimpul cu cea mai mare atractivitate pentru regiune ?
a) Primăvara 2.6%
b) Vara 68.4%
c) Toamna 2.6%
d) Iarna 26.3%

109
13. În ce măsură crearea unui muzeu etnografic ar duce la atragerea de noi turiști în
regiune ?
a) În foarte mică măsură 0%
b) În mică măsură 21.1%
c) În bună măsură 63.2%
d) În mare măsură 13.2%
e) În foarte mare măsură 2.6%

14. În ce măsură crearea unui sat al lui Moș Crăciun în perioada de iarnă ar duce la
dezvoltarea turismului în regiune ?
a) În foarte mică măsură 5.3%
b) În mică măsură 10.5%
c) În bună măsură 31.6%
d) În mare măsură 34.2%
e) În foarte mare măsură 18.4%

15. În ce măsură crearea unui areal cu unități de cazare model iglu, semi-îngropate în
pământ ar duce la atragerea de noi turiști?
a) În foarte mică măsură 7.9%
b) În mică măsură 10.5%
c) În bună măsură 23.7%
d) În mare măsură 36.8%
e) În foarte mare măsură 21.1%

16. Pe care din următoarele propuneri ați prefera-o?

a) Muzeul Etnografic 15.8%
b) Satul lui Moș Crăciun 50%
c) Arealul igluurilor 23.7%
d) Altele 10.5%

110
 Anexa 2
1. Înainte de a completa acest chestionar ați auzit de regiunea Valea Buzăului între
localitățile Întorsura Buzăului – Nehoiu ?
a) Nu. Nu am auzit 14.9%
b) Da. Am auzit 61.4%
c) Da. Am vizitat 23.8%

2. Cunoașteți vreun obiectiv turistic din regiunea Valea Buzăului între localitățile
Întorsura Buzăului - Nehoiu ?
a) Da 52.5%
b) Nu 47.5%

3. Din lista cu următoarele obiective turistice (Barajul Siriu, Orașul Întorsura

Buzăului, Orașul Nehoiu, Masivul Siriu, Lacul fără fund, Cascada Pruncea) vă
este vreunul cunoscut ?
a) Da. Doar unul 24.8%
b) Nu. Nici unul 6.9%
c) Da. Mai mult de unul 68.3%
4. Ținând cont de informațiile deținute sau aflate despre destinație. Dacă mâine v-ați
planifica o vacanță în Romania, cât de mult v-ați dori să vizitați Valea Buzăului
între localitățile Nehoiu – Întorsura Buzăului ?
a) Foarte puțin (nu se regăsește în top 10 destinații preferate de mine din
Romania) 24.8%
b) Puțin ( se regăsește în intervalul 8-10 destinații preferate de mine din
Romania) 23.8%
c) Mediu ( se regăsește în intervalul 5-8 destinații preferate de mine din
Romania) 34.7%
d) Mult ( se regăsește în intervalul 3-5 destinații preferate de mine din
Romania) 10.9%
e) Foarte mult ( se regăsește în primele 3 destinații preferate de mine din
România) 4%
f) Nu am aflat și nu doresc să aflu mai multe detalii despre regiune 2%

111
5. Care credeți că este modul cel mai bun de a promova această regiune ?
a) În social-media (Facebook, Twiter Instagram, online,etc) 73.3%
b) În media ( TV-RADIO ) 11.9%
c) Prin reclame fizice amplasate în diferite orașe ( panouri publicitare) 7.9%
d) Alt mod. Care ? 6.9%

6. Adeptul cărui tip de turism, din cele propuse sunteți (ținând cont de subtipul și
activitățile specifice fiecăruia) ?
a) Activ în natură (cicloturism, drumeție, rafting, echitație, offroad, alte
activități) 46.5%
b) Cultural ( vizite la muzee, vizite la case memoriale, vizite in orașe, vizite
la festivaluri cu tradiții) 25.7%
c) De relaxare (petrecerea timpului în aer liber, bronzat, în piscină, spa, în
centre balneare, etc) 22.8%
d) De pelerinaj ( vizite la biserici si mânăstiri celebre, vizite in locuri sfinte
celebre, etc) 2%
e) Altul. Care ? 3%

7. În regiunea Valea Buzăului între Întorsura Buzăului și Nehoiu ar fi propusă

următoarea amenajare. Muzeu etnografic al satului (ex: Muzeul Satului Dimitrie
Gusti, București). Cât de utilă vi s-ar părea această amenajare pentru regiune ?
a) Foarte puțin utilă 5.9%
b) Puțin utilă 5.9%
c) Mediu utilă 23.8%
d) Utilă 34.7%
e) Foarte utilă 29.7%

112
8. În regiunea Valea Buzăului între Întorsura Buzăului și Nehoiu ar fi propusă
următoarea amenajare. Parc de Aventură (ex: Aventura Parc Brașov,). Cât de utilă
vi s-ar părea această amenajare pentru regiune ?
a) Foarte puțin utilă 3%
b) Puțin utilă 3%
c) Mediu utilă 9.9%
d) Utilă 32.7%
e) Foarte utilă 51.5%

9. În regiunea Valea Buzăului între Întorsura Buzăului și Nehoiu ar fi propusă

următoarea amenajare. Traseu tiroliene (ex: Traseu tiroliene Canionul șapte scări).
Cât de utilă vi s-ar părea această amenajare pentru regiune ?
a) Foarte puțin utilă 2%
b) Puțin utilă 3%
c) Mediu utilă 7.9%
d) Utilă 33.7%
e) Foarte utilă 53.5%

10. În regiunea Valea Buzăului între Întorsura Buzăului și Nehoiu ar fi propusă

următoarea amenajare. Satul lui Moș Crăciun la Întorsura Buzăului (ex: Satul lui
Moș Crăciun, Rovanieni Finlanda). Cât de utilă vi s-ar părea această amenajare
pentru regiune ?
a) Foarte puțin utilă 10.9%
b) Puțin utilă 9.9%
c) Mediu utilă 17.8%
d) Utilă 26.7%
e) Foarte utilă 34.7%

113
11. În regiunea Valea Buzăului între Întorsura Buzăului și Nehoiu ar fi propusă
următoarea amenajare. Unități de cazare iglu (ex: Kakslauttanen Arctic Resort,
Saariselka Finlanda). Cât de utilă vi s-ar părea această amenajare pentru regiune ?
a) Foarte puțin utilă 10.9%
b) Puțin utilă 12.9%
c) Mediu utilă 18.8%
d) Utilă 26.7%
e) Foarte utilă 30.7%

12. În regiunea Valea Buzăului între Întorsura Buzăului și Nehoiu ar fi propusă

următoarea amenajare. Unități de cazare în copac(ex: Complex Harmonie,
Predeal). Cât de utilă vi s-ar părea această amenajare pentru regiune ?
a) Foarte puțin utilă 2%
b) Puțin utilă 6.9%
c) Mediu utilă 12.9%
d) Utilă 39.6%
e) Foarte utilă 38.6%

13. Dacă ați avea de ales unul dintre aceste obiective, pe care l-ați alege ?
a) Muzeul etnografic al satului 6.9%
b) Parc de aventură 44.6%
c) Traseu tiroliene
d) Satul lui Moș Crăciun
e) Unități de cazare iglu
f) Unități de cazare în copac
g) Altele. Propuneți o amenajare

114