Neuro Oral 4:

1. Motilitatea -> Principalele aspecte -> Ortostatiune, mersul,

dreptaci/stangaci (evaluare).
ASPECTE LEGATE DE MOTILITATE
a) Ortostatism
- se urmareste atitudinea pacientului incepand inca din pat
-apoi subiectul este invitat sa se ridice in ortostatism si se noteaza:
- pozitia corpului
- pozitia diferitelor segmente ale corpului unele fata de altele
- prezenta cifoze, scolioze, lordoze

-se cere subiectului sa stea in sprijin pe ambele membre inferioare,

cu picioarele apropiate, intai cu ochii deschisi apoi inchisi si se noteaza
eventualele deviatii ale corpului
-se cere subiectului sa stea intr-un picior, pe vf, pe calcaie, cu un
picior in fata celuilalt
-I se da un impuls intr-o anumita directive pentru a-l dezechilibra,
urmarind daca are tendinta sa cada pe partea opusa
- I se da un impuls inainte si inapoi urmarind capacitatea lui de
redresare

b)Mersul
- se testeaza cu ochii deschisi/inchisi, cerandu-I pacientului sa mearga
inainte/inapoi, in jurul unui scaun, pe vf apoi pe calcaie, de-a lungul unei
linii pe podea, sa mearga inainte si sa se intoarca rpd la comanda, sa
mearga 6-8 pasi inainte apoi inapoi cu ochii inchisi, sa alerge, sa urce scarile
c) Dreptaci/stangaci
- asimetria utilizarii membrelor se exprima mai ales la nivelul
membrelor superioare
-examinarea se face pe baza opiniei subiectului dar si pe baza unor
chestionare standardizate:

1
 ● Pentru adulti se foloseste chestionarul din Edinborough care cuprinde 10
activitati:scris, desen, aruncare, periajul dintilor, taierea cu un
cutit(ex:taiatul painii) fara furculita, utilizarea unei linguri, maturat (pozitia
mainilor pe manerul maturii), aprinderea unui chibrit, taierea cu foarfeca,
deschiderea unei cutii.
● Pentru copii se foloseste chestionarul Auzias: aprinderea unui chibrit,
introducerea unei tije intr-o gaura, stergerea cu o radiera, pieptanat,
utilizarea unei linguri, lustruirea pantofilor, turnarea apei dintr-un recipient
in altul(transvazare), folosirea unui picurator, introducerea siretului la
pantofi, actionarea unui clopotel

2. Coordonarea neechilibratorie -> evaluarea membrului inferior

➢ Membrul inferior

--probe de dismetrie
● Proba calcai genunchi – pacientul in dd cu membrul inf usor abd, I se cere
sa aplice calcaiul pe genunchiul opus => calcaiul ezita sau depaseste tinta
iar la revenire gamba se extinde brusc si piciorul cade in planul patului
● Proba calcai creasta tibiei – I se cere pacientului sa plimbe calcaiul de sus in
jos pe creasta tibiei (rotula-haluce) => subiectul aluneca de o parte si de
alta a reliefului osos
--probe de asinergie
● Proba haluce index – subiectul e in dd, examinatorul mentine indexul cam
la 60 cm deasupra patului, subiectul trebuie sa atinga indexul
examinatorului cu halucele
● Proba calcai fesa – pacientul in dd indoaie gen in asa fel incat calcaiul sa
atinga fesa=> flexia coapsei pe bazin si subiectul ridica piciorul de pe planul
patului, apoi flexia genunchiului
--probe de disdiaco kinezie
● Proba marionetelor la nivelul picioarelor – flexie dorsal/plantar alternative
cu viteza din ce in ce mai mare
--probe de hipotonie
2
 --vorbirea: lenta, uneori explosiva, alteori dizartrica(tulburari de pronuntie)

3. Tulburari de sensibilitate -> sensibilitatea superficiala tactila -> examinare

Sensibilitatea superficiala tactila:
Se evalueaza in primul rand prin stimulare:
-cu o bucata de vata sau prin atingerea usoara cu varful degetelor
-stimulul este aezat direct pe piele si apoi ridicat ( nu se misca)
- sub I se cere sa spuna daca simte sau nu stimularea, sa arate zona
stimulate si daca e posibil sa spuna natuta stimulului
Discriminarea tactilă este exprimată prin distanţa minimă la care este posibilă
recunoaşterea a două excitaţii.
-aceasta masuratoare se face cu compasul Webber si semnifica distanta
minima la care 2 excitanti de ac tip aplicati simultan sunt apreciati correct(adica
ca 2 excitanti separati)
-aceasta apreciere variaza in functie de starea fiziologica a subiectului:
Ex.:1mm pt limba, 2-3 mm la pulpa degetelor, 4-6 mm pe dosul
degetelor, 20mm pe dosul mainii, aprox 35 mm la coapsa
-evaluarea incepe cu puncte departate, compasul se inchide tot mai mult
pana cand incep sa apara erori de localizare separate a celor 2 puncte
Termolexia (grafoestezia)este capacitatea de recunoastere a literelor si cifrelor
scrise pe piele de catre examinator in timp ce pacientul tine ochii inchisi

-inatentia senzitiva este pierderea capacitatii de percepere a senzatiilor simultane

- intai trebuie demonstrat faptul ca stimulul este perceput pe ambele parti
ale corpului: se stimuleaza 2 regiuni identice, simetrice, de pe cele 2 parti (dr/st)
ale corpului cu acelasi tip de stimul (atingere, intepatura)
- stimulul poate fi perceput de catre pac doar pe o sg parte
Stereognozia este capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin
pipait, capacitatea de a identifica si recunoaste obiecte doar prin pipait
- presupune perceperea:

3
 - formei – se tesetaza folosind obiecte de forme simple cerc, triunghi,
patrat
-marimii – obiecte de aceeasi forma cu dimensiuni diferite (monede)
- recunoasterea unor obiecte uzuale( pix, nasture, cheie etc), care se
pun in mana pacientului care sta cu ochii inchisi,
- se remarca:
-intarziere in identificarea obiectelor
- neindentificarea obiectelor (astereognozie)
-nerecunoasterea formei (amorfognozie)
-nerecunoasterea structurii (ahilognozie)
-incapacitatea de a denumi obiectul desi recunoaste forma, marimea
Somatognozia este recunoasterea schemei corporale
- in cazuri patologice sub nu-si recunoaste un membru, uneori chiar un
hemicorp( asomatognozie), sau are impresia unui membru in plus si il considera
strain .

4. Reflexivitatea -> reflexele cutanate(abdominale+cremasteriene)->

descriere
- REFLEXELE CUTANATE ( RC)
- apar ca raspuns la aplicarea unui stimul/impuls la nivel de piele/mucoasa
A. ABDOMINALE
-subiectul sta in dd, peretele ant.abdominal este relaxat datorita faptului ca
pacientul sta cu coapsa flectata pe bazin, bratele pe langa corp si capul sprijinit pe
perna
-in general stimularea se face cu un obiect bont ( bat de chibrit, gamalia unui ac)
=> in mod normal apare contractia musculaturii homolaterale a m. abdominali
- exista 3 tipuri de Reflex Cutanat abdominal:
● Superior – excitatia se aplica asupra tegumentului din regiunea
supraombilicala, de jos si in afara spre vf sternului
- a doua varianta – pe linia orizontala din exterior spre medial
-inervatia: n. intercostali D7, D8
● Mijlociu – se stimuleaza orizontal tegumentul in dreptul ombilicului dinspre
lateral spre medial => in mod normal ombilicul se deplaseaza in afara
4
 - inervatia: n. intercostali T9, T10, T11
● Inferior – se stimuleaza tegumentul diagonal sau orizontal dinspre afara
spre linia mediana => raspunsul normal este devierea ombilicului in jos si in
afara
- inervatia: n. intercost, ilioinghinal, iliohipogastric
ABOLIREA REFLEX CUTANATE ABD SEMNIFICA O LEZIUNE PIRAMIDALA

B. CREMASTERIAN
- depinde de fibre din radacinile L1, L2
- se obtine atingand cu acul, de sus in jos tegumentul regiunii interne superioare a
coapsei
- la barbat apare prin contractia m. cremaster, ridicarea homolaterala a
testicolului
- acest reflex poate lipsi la batrani, la cei cu variocel, hidrocel ( acumulare seroasa
de lichid in spatial virtual dintre membrane care acopera testicolul si glanda in
sine)

5. Tulburari de sensibilitate -> sensibilitatea proprioceptiva – examinare

Sensibilitatea proprioceptiva
● mioartrokinetica(cea mai importanta)
● vibratorie
● barestezica
● durerea profunda

Sensibilitatea proprioceptiva mioartrokinetica

- reprezinta simtul atitudinilor, miscarii si al pozitiei segmentelor corpului unele
fata de altele, pozitiile membrelor sau ale intregului corp in spatiu
- se misca pasiv un deget de la mana sau de la picior si I se cere pacientului cu
ochii inchisi sa prcizeze care este degetul si de pe ce parte, dirctia de miscare,
forta si amplitudinea miscarii
-variante de examinare:
5
 -i se imprima o anumita pozitie degetului unuei maini si I se cere pac sa
execute voluntar aceasi miscare la mana opusa
-o mana este miscata pasiv intr-o directie oarecare si I se cere sub sa apuce
cu cealalta mana policele sau indexul mainii respective

Sensibilitata proprioceptiva vibratorie:

-este capacitate de a percepe vibratiile pe anumite proeminente osoase
-aplicatiile se fac pe haluce, maleole, creasta tibiei, spina iliaca
anterosuperioara, sacru, apofizele spinoase, stern, clavicula, prcesele stiloide ale
radiusului si cubitusului
- diapazonul se aplica atat in vibratie cat si nevriband, pe proeminentele
osoase pentru a testa daca pacientul percepe vibratiile
-se incepe cu proeminentele osoase distal si se continua in sens proximal
atat la membr inf cat si la cele sup, pentru a determina nivelul la care sunt
percepute vibratiile

Barestezia:
- reprezinta simtul aprecierii greutatilor
- barognozia este aprecierea, recunoasterea si diferentierea greutatilor
- se examineaza apasand cu degetul sau cu un obiect bont structurile
subcutanate (muschi, tendoane, nervi); apasarea este ferma, deasemenea se
poate apuca si strange intre degete muschiul sau tendonul – pacientul este
intrebat in legatura cu intensitatea si localizarea presiunii

Durerea profunda:
- se examineaza comprimand cu putere muschi sau tendoane, apasand pe nervii
aflati la suprafata sau apasand globii ocular peste pleoapele lasate
- semne patologice :
- semnul lui Abadie – pierderea durerii profunde la comprimarea
tendonului lui Ahile
-semnul lui Tinel –furnicatura in capatul distal al unei extremitati la
presiunea pe locul unui nerv sectionat

6
 - semnul scaunului (Barber) – se produce prin flexia gatului;
sub I se cere sa atinga pieptul cu barbia rapid sis a semnaleze perceptiile pe care
le simte
- la unii pacienti, la aceasta manevra apar
furnicaturi inmaini, de-a lungul coloanei vertebrale sau in picioare atunci cand
capul este aplecat in fata

6. Agnozia ->definitie -> tipuri de agnozii -> descriere

II. AGNOZIILE:
- REPREZINTA DIFICULTATEA SAU UNEORI IMPOSIBILITATEA DE A RECUNOASTE
OBIECTELE DIN JUR, IN ABSENTA UNOR ALTE TULBURARI SENZITIVO SENZORIALE
SAU TULBURARI INTELECTUALE IN GENERAL
- afecteaza transmiterea mesajului intre aria corticala senzoriala si ariile
invecinate (parasenzoriale)
I. Agnozia auditiva :
● pentru sunete nelingvistice
● verbala
● tulburare de localizare auditiva a sunetelor
● amuzia
a) Agnozia auditiva pt sunete nelingvistice:
-reprezinta surditatea pt sunete pe care pacientul le cunoastea anterior:
- se cere pac sa recunoasca cu ochii inchisi zgomotele produse de: o
legatura de chei, tic-tacul ceasului
- unii pacienti nu recunosc vocea de barbat de cea de femeie, intonatiile,
vocea de copil fata de cea de batran
- in cursul testarii subiectul poate sa dea raspunsuri neverbale aratand spre
imagini

b) Agnozia auditiva verbala:

- se cere subiectului sa recunoasca vocile diferitelor persoane ( sa
recunoasca persoanele dupa voce)
7
c) Agnozia auditiva – tulburare de localizare auditiva a sunetelor
- se cere subiectului sa lozalizeze in spatiu sursa zgomotelor

II. Agnozia vizuala :

● pentru obiecte
● pentru imagini
● pentru culori
● de simultaneietate
● pentru simbolul grafic (alexia)
a) Agnozia vizuala pentru obiecte:
- subiectul nu recunoaste obiectele pe care le vede
- subiectului I se arata diverse obiecte si I se cere sa le numeasca, apoi sa
descrie cum se foloseste obiectul respectiv
- recunoasterea e ingreunata daca obiectul e asezat printre altele
-nu recunoaste lingura/cutitul cand I se arata dar la masa le utilizeaza
spontan
b) Agnozia vizuala pentru imagini:
- I se cere subiectului sa identifice imagini simple: obiecte, fiinte
- apoi figuri geometrice
- I se cere sa completeze parti care lipsesc din anumite figuri
- sub poate sa recunoasca sensul general al imaginii (pasare) dar nu si
semnificatia particulara (gasca)
c) Agnozia pentru culori:
- sub trebuie sa denumeasca culorile vazute, sa arate culorile cerute de
examinator, sa sorteze dintr-un lot de culori esantioanele de o anumita culoare
- sub confunda culorile, sortarea culorilor nu este posibila

III.Agnozia tactila (astereognozia) :

● amorfognozia – dificultatea de a recunoaste marimea si forma
● ahilognozia – dificultatea de a recunoaste materialul din care e facut
obiectul

8
Testarea se face cu ambele maini, se cere sub sa faca testul de recunoastere a
obiectului si de denumire a lui; I se dau la pipait obiecte simple, uzuale (nasturi,
monede), apoi se trece la obiecte mai putin familiare. In timpul testarii se noteaza
timpul de latenta, tendinta de a pipai cu ambele maini, tendinta de a scapa ob din
mana.

IV. Agnoziile spatiale:

- reprezinta incapacitatea de a recunoaste relatiile spatiale
● tulburarea manuirii datelor spatiale
● tulburarea manuirii datelor topografice
● tulburarea de orientare in spatiul extracorporal
● tulburarea de orientare dr/st

Tulburarea perceptiei spatiale

-repr imposibilitatea localizarii obiectelor in spatiu
-pacientul nu poate compara marimea si dimensiunea a 2 obiecte si nu poate
numara un sir de obiecte
Tulburarea manuirii datelor spatiale
-daca I se cere sa deseneze un model se produce doar partea dreapta, scrie doar
pe partea dreapta a unei pagini, citeste doar jumatatea dreapta dintr-un rand

Tulburari topografice
-subiectul nu se orienteaza in salon, spital, cartier si se rataceste
Tulburari in spatiul extracorporal
-tulburari in ceea ce priveste aprecierea distantei pana la un obiect sau intre doua
obiecte
Tulburari dr/stg
-desi stie care este dr/stg proprie si a examinatorului nu poate enumera obiectele
din dr sau stg lui, nu poate executa stg imprejur, nu stie sa localizeze stimulii
tactili/optici veniti din dr sau stg
-orientarea sus/jos si cea inainte/inapoi sunt pastrate

V.Agnozia imaginii sau schemei corporale

9
- somatognozia sau schema corporala reprezinta imaginea spatiala pe care o are o
persoana asupra sie insusi; este propria imagine tridimensionala
-examinarea somatognoziei indica mai multe aspecte
● discriminarea dr/st
● identificarea partilor corpului prin numire, pe corpul propriu sau pe cel al
examinatorului
● recunoasterea degetelor
● desenarea unei fete omenesti la cerere

-tipuri de tulburari ale somatognoziei:

● anozognozia pentru hemiplegie:
-mai multe aspecte:
-anozognozia verbala – negarea verbala a hemiplegiei
-tulburarea anozognozica de comportament – tulburare a atentiei
fata de jumatatea paralizata; pac sustine ca partea paralizata nu-I apartine;
unii pacienti personifica memrul bolnav(stau de vorba cu el)
● negarea cecitatii (orbire) – pacientul nu vede dar descrie impresii vizuale
confabulatorii (le inventeaza); umbla ca si cum ar vedea
● hemisomatognozia – negarea unui hemicorp
-- pacientul isi neglijeaza o jumatate de corp pe care nu o
utilizeaza, omite sa se barbiereasca pe ½ a fetei; nu-si acopera
o ½ a corpului cand este culcat in pat)

7. Reflexe patologice ->Descriere a minim 3 reflexe la nivelul membrului

superior si 3 reflexe la nivelul membrului inferior.
REFLEXE PATOLOGICE (RP)
A. RP DE APUCARE FORTATA
- pacinetul e in decubit lateral pe partea opusa celei de examinat; in momentul in
care examinatorul stimuleaza tegumentul de pe fata palmara a degetelor se
obtine o apucare cu degetele in flexie
- exista mai multe tipuri:

10
 ● Simplu – la introducerea degetelor examinatorului in mana subiectului,
intre police si index, apare o usoara flexie (pacientul are tendinta sa stranga
degetele examinatorului dar la comanda el se poate relaxa
● De agatare – daca subiectul e cu degetele in usoara flexie si examinatorul
incearca sa extinda degetele, subiectul flecteaza din nou peste degetele
examinatorului

B. REFLEXE DE EXTENSIE
● Palmo mentonier ( Marinescu Radovici)
- in cazul in care se stimuleaza regiunea tenara a mainii => o
contractie de aceeasi parte a muschiului mentonier (proiectia barbiei
in fata) si a orbicularului gurii
- clinic se observa o usoara retractie a comisurii gurii + incretirea
barbiei
● Reflexul Babinski
- pacientul are membrele inferioare in extensie cu calcaiele in sprijin
pe planul patului
- reprezinta raspunsul plantar care apare la stimularea partii laterale
a plantei si se manifesta prin dorsiflexia halucelui, semnul
evantaiului( rasfirarea degetelor) cu sau fara flexia dorsala a
piciorului, uneori flexia genunchiului si a coapsei

C.Reflexul CLONUS
-apare in leziunile piramidale
-este de 2 tipuri:
● patelar – examinatorul prinde rotula intre index si police si o deplaseaza
brusc in jos; gamba trebuie sa fie relaxata, sustinuta pe antebratul
examinatorului => apar miscari ritmice ale rotulei (urca si coboara f rapid)
● al piciorului – miscari ritmice ale piciorului (flexie/extensie) dupa intinderea
brusca a tricepsului sural
- examinatorul sprijina gamba cu o mana plasata sub genunchi
sau sub molet (partea posterioara a gambei) si cu cealalta face
11
 o dorsiflexie brusca, rapida mentinand mana pe talpa
subiectului

D. Reflexul de triplă flexie: înţeparea plantei determină flexia dorsală a

piciorului pe gambă, flexia gambei pe coapsă şi a coapsei pe bazin. Aceste
mişcări nu pot fi făcute voluntar. Are valoare în stabilirea limitei inferioare a
leziunilor medulare.

E. Reflexul de urmărire al mâinii (groping reflex, reflex de

magnetizare): tendinţa bolnavului de a întinde mâna sau întregul m.s. după un
obiect care trece prin câmpul vizual.

8. Atitudini particulare -> interpretare, aspecte particulare in: -> Boala

Parkinson, Hemiplegia spastica, Paraplegie(descriere), discopatii.
A. ATITUDINILE PARTICULARE
-se evalueaza la primul contact cu pacientul(inspectie), in pat sau ortostatism
-atitudinea corecta a pacientului cu suferinta neurologica poate sugera de la
inceput diagnosticul; poate sa orienteze organizarea intregului program de
recuperare
-exemple de atitudini.particulare
● Boala Parkinson – pac. in ortostatism are aspectul unui semn de
intrebare, cu corpul anteflectat, cu facies inexpresiv
● Hemiplegia spastica – pacinetul tine membrul superior paralizat cu
bratul usor add, antebratulflectat pe brat in pronatie, degetele
flectate peste police care este puternic add
● Membrul inferior in extensie, de obicei cu piciorul
in flexie plantara si rotatie interna, degetele
flectate
● Discopatiile vertebrale – pacientul adopta atitudini antalgice care
imprima coloanei o scolioza sau flexie ventrala cu inclinare laterala

12
 ● Torticolis spasmodic – capul este inclinat lateral, fata rotata de
partea opusa, barbia este ridicata

9.Tulburari de sensibilitate: sensibilitatea termica->examinare.

Sensibilitatea superficiala termica :
- se examineaza cu 2 eprubete pline cu apa (rece :10-15 grade, calda: 40-45 grade)
-suprafata externa a eprubetelor tre’ sa fie uscata
-pac tre’ sa raspunda daca simte cald sau rece si dpdv pathologic putem intalni:
-termoanestezia pentru cald/rece – nu percepe daca e cald sau rece.
-izotermognozia – pacientul percepe caldut orice stimul
- inversiunea termica – rece e perceput cald si invers
- hiperestezia – sensibilitate exagerata

10.Coordonarea neechilibratorie-> evaluare MS: dismetrie, disdiadokokinezie

probele de dismetrie:
● Proba indice nas – membrele departate in plan orizontal, subiectul este
rugat sa-si atinga vf nasului, repetand miscarea de mai multe ori cu fiecare
mana, manevra facandu-se la inceput mai lent, apoi cu viteza mai mare; la
inceput cu ochii deschisi apoi inchisi
- la subiectul cerebelos =>poate sa apara tremuratura la sfarsitul
miscarii+depasirea tintei (hipermetrie)
● Proba indice indice – ambele member superioare departate la orizontala,
subiectul trebuie sa atinga pe linia mediana, in fata privirii vf celor doua
degete
- la pacientul cerebelos unirea nu se poate produce
- daca leziunea este unilaterala => degetul de pe partea bolnava nu ajunge
la linia mediana, deg de pe partea sanatoasa o depaseste => degetul de
partea afectata ajunge sub degetul de pe partea sanatoasa o depaseste
● Proba sticlei – pacientul tine cu o mana o sticla si cauta sa introduca indexul
mainii opuse pe gatul sticlei; manevra trebuie sa se faca de la o anumita
distant si cu o anumita viteza

13
 ● Proba apucarii obiectelor – daca ii cerem pacientului sa apuce un anumit
obiect, mana acestuia se deschide exagerat de mult

-- probele de disdiacokinezie:
● Proba marionetelor –I se cere subiectului sa faca miscari rapide si repetate
de pronosupinatie; mainile sunt intinse iar coatele flectate la 90 => in cazul
pacientilor cerebelosi succesiunea miscarilor este lenta, intre pron si sup
este o mica pauza
● Proba moristii – pacientul invarteste mainile una in jurul celeilalte, in fata
corpului din ce in ce mai repede
● Inchiderea/deschiderea alternative a mainilor

11.Reflexivitatea -> reflexele osteotendionase ale MI-descriere.

➢ Membrul inferior

● Reflexul rotulian – L2, L3, L4

-pacientul sta asezat pe scaun cu picioarele sprijinite pe podea in pozitie
simetrica sau picior peste picior sau asezat la mg patului cu picioarele
atarnate si cu genunchii in afara patului
- se percuta tendonul rotulian sub marginea inferioara a rotulei =>
contractia m. cvadriceps =>extensia genunchiului
- se testeaza intotdeauna bilateral urmarindu-se viteza cu care apare dupa
percutia tendonului precum si amplitudinea extensiei
-manevre de intarire:
- subiectul apasa puternic cu calcaiele in planul patului
● Reflexul ahilian – L5, S2
-in genunchi pe un scaun cu membrele inferioare in afara sau in decubit
lateral in pat, sau decubit dorsal cu coapsele rotate si abduse si piciorul in
usoara dorsiflexie
-examinatorul impinge de vf in dorsiflexie(o accentueaza) apasand pe
planta si percuta tendonul ahilian deasupra calcaneului => contractia m.
gastrocnemieni si solear => flexie plantara
● Reflexul medio plantar Guillain Barre
14
 -pacientul in decubit ventral cu genunchii flectati in unghi drept, se percuta
partea mijlocie a talpii =>flexia piciorului

12.Coordonarea echilibrului -> caracteristicile sindromului cerebelos in

repaus, in picioare.
EXAMINAREA COORDONARII
-incepe cu observarea subiectului; modul in care sta in pat, pe scaun sau in
picioare, se plimba, se imbraca/dezbraca, isi incheie nasturii, isi inoada sireturile,
isi scrie numele, bea un pahar cu apa
a) coordonarea echilibrului
- se evalueaza in repaus, ortostatism si mers
● Caracteristicile sindromului cerebelos – in repaus, se cere subiectului
sa se ridice din decubit dorsal cu mainile incrucisate la piept => in loc
sa se sprijine in pat pt a ajuta inceperea miscarii, membrul inferior pe
partea afectata se ridica din planul patului
● Tremurul capului in repaus – ortostatismul este posibil doar daca
subiectul isi departeaza f mult picioarele si se pozitioneaza cu
membrele sup in abd 90; in aceasta pozitie are tendinta sa cada
inainte/inapoi
● Proba Garcin Rademaker – pacientul sta cu un picior inaintea
celuilalt, picioarele fiind departate; examinatorul aplica un impuls
ianinte in regiunea lombara; in mod normal pacientul se echilibreaza
facand un pas inainte cu piciorul posterior; in cazul sindromului
cerebelos pacientul paseste ianinte cu piciorul sanatos indifferent
daca acesta a fost asezat inainte sau inapoi
● Proba Babinski – in mod normal la aplecarea pe spate subiectul
sanatos flecteaza progresiv soldurile si genunchii pt a evita caderea
=>pacientul cerebelos se apleaca fara sa flecteze genunchii si cade ca
un butuc
- in mers subiectul merge cu baza largita, cu pas hypermetric ( mai lung pe partea
bolnava), in zig-zag si deviaza spre partea bolnava

13.Semne meningeale -> definitie, exemple, descriere.

15
SEMNELE MENINGEALE
● Redoarea de ceafa = rigiditatea si spasmul mulsculaturii cefei + durere la
incercarea de mobilizare voluntara sau pasiva a cefei
-prezenta redorii se cerceteaza cu subiectul in dd, cu membrele inf in
extensie; examinatorul imprima subiectului o miscare de flexie a capului pe torace
si in acest caz barbia nu poate atinge toracele datorita rezistentei la flexia pasiva
● Semnele care evoca iritatia meningelui
-semnul trepiedului Amoss – la ridicarea in asezat pacientul are tendinta sa-
si plaseze mainile in spate presandu-le foarte puternic pentru a-si sustine
corpul
-semnele Kernig – K1- cand examinatorul incearca sa faca flexie de coapsa
pe sold (ridicand coapsa de pe planul patului), gamba fiind in extensie,
apare flexia involuntara a genunchiului
- K2 – pacientul in decubit dorsal, coapsa flectata la 90 la
nivelul soldului, incercarea de a extinde gamba in prelungirea coapsei =>
durere + limitarea extensiei; se considera pozitiv daca extensia este sub 135
grade
-semnele Brudzinski – B1 – examinatorul plaseaza o mana sub capul
subiectului(dd, membr inf extinse), flecteaza capul pe pieptul pacientului in
timp ce cu cealalta mana fixeaza sternul pentru a evita ridicarea toracelui
=>are loc flexia genunchilor
- B2 – flexia pasiva a unei coapse pe abdomen, mai ales cu
genunchiul extins provoaca flexia gambei si coapsei la nivelul celuilalt
membru inferior

14.Afazia definitie, exemple.

AFAZIILE
- SUNT TULBURARILE CARE SE CARACTERIZEAZA PRIN PIERDEREA EXPRESIEI SAU
INTELEGERII LIMBAJULUI, CAUZATE DE LEZIUNI CEREBRALE
1. Afazia expresiva :
-reprezinta un deficit al expresiei prin vorbire sau scris
- exista mai multe tipuri de afazii expresive:
16
a) Afazia expresiva orala sau motorie (dupa Broca) sau verbal (dupa Head)
- bolnavul stie ce vrea sa spuna dar este incapabil sa spuna sau spune
incorrect
-nu poate vb spontan
- nu poate sa repete sau sa citeasca correct cu voce tare
- e capabil sa auda sis a inteleaga limbajul vorbit
-poate citi in gand sis a inteleaga
-nu poate reproduce ceea ce citeste
-poate sa scrie

- grade in afazia motorie :

● disfazia
● palilalia
● afenia
- disfazia – presupune erori usoare in formarea cuvintelor si reducerea
vocabularului
- palilalia –subiectul repeta partea terminala a propozitiei
- afenia – pierderea vorbirii
>afazia motorize trebuie f clar diferentiata de dizartrie:
- este exprimarea imperfect a sunetelor si cuvintelor datorita unor
afectiuni care intereseaza aparatul articulator (palatal moale, limba, buzele)
-poate aparea in: miopatii( lezarea intrinseca a m. articulatori),
leziunile cerebeloase in care pronuntia consoanelor este neclara .
-disfonia este o alterare a calitatii vocii (care devine ragusita),
pierderea volumului vocei sau ambele
- cauzele disfoniei: procese inflamatorii (laringite), fumat,
consum cronic de etanol, leziuni primare ale muschilor (miastenie).
b) Agrafia
-reprezinta inabilitatea de a scrie cuvinte cu litere de mana/tipar in absenta
paraliziei membrului superior

2. Afazia receptiva:
- afectari ale capacitatii de intelegere a limbajului scris/vorbit
17
 ● afazia receptive vizuala
● afazia receptiva auditiva
a) Afazia receptiva vizuala ( senzoriala vizuala)
- reprezinta incapacitatea de a intelege cuvintele tiparite sau srise in
absenta tulburarilor de vedere
-poate fi determinate de leziuni la mai multe nivele:
- daca se lezeaza aria 17 => orbirea (cecitatea)
- daca se lezeaza aria 18 => agnozia pentru obiecte ,pentru
culori,pentru fizionomii
- daca se lezeaza aria 19 => agnozia vizuo spatial

- alexia – pacientul poate vorbi si intelege ce I se spune dar nu intelege

cuvintele scrise

b) Afazia receptiva auditiva ( Wernicke sau sensorial auditiva)

- reprezinta incapacitatea subiectului de a intelege semnificatia cuvintelor
vorbite in absenta surditatii
- bolnavul poate auzi/recunoaste vocea dar nu recunoaste cuvintele pe care
examinatorul le pronunta si nu poate repeta ceea ce aude
- poate citi, poate vorbi, dar se comporta ca si cum nu isi aude nici propria
voce, nefiind insa constient de acest lucru

- amneziafazia – este dificultatea de a evoca numele obiectelor atat in scris

cat si in vorbit
- amuzia – este pierderea capacitatii de a aprecia muzica
- este de 2 tipuri:
● receptiva – surditate muzicala – imposibilitatea de a
recunoaste o piesa muzicala auzita pe care sub o
cunostea anterior
- alexia muzicala – imposibilitatea de a
recunoaste limbajul musical scris pt cineva care o
putea face anterior

18
 ● expresiva – imposibilitatea de a canta o arie sau de a o
transcrie – anterior sub putea face acest lucru

15.Reflexivitatea ->reflexele osteotendinoase ale MS ->descriere

REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)
➢ Membrul superior

● Reflexul bicipital – C5, C6

- bratul este relaxat, cu cotul sprijinit in mana examinatorului, antebratul in
semiflexie si usoara pronatie
-se loveste direct sau indirect prin intermediul degetului propriu tendonul
m biceps => contractia m biceps => flexie si usoara supinatie
- inervatia - senzitiva = n.cervicali mijlocii
- motorize = n. musculocutanat C5, C6
● Reflexul tricipital – C6, C7, C8
- bratul este in abd antebratul atarnand in unghi de 90 sau in sprijin la 90 pe
cot, sau in sprijin pe sold
- se percuta tendonul m. triceps imediat deasupra olecranului => extensie
- exista cateodata “raspunsul paradoxal” adica inversarea reflexului
tricipital, adica la ac. manevra se produce flexia antebratului; acest raspuns
apare in leziunile medulare C7, C8
-inervatia senzitiva si motorize = n. radial
● Reflexul stilo radial - C5, C6
- antebratul este in semiflexie, semipronatie cu stiloida radiala in sus
-se percuta stiloida radiala=> flexia antebratului si o usoara supinatie prin
contractia lungului supinator(brahio radial) si a bicepsului
● Reflexul cubito pronator
-antebratul este semiflectat si semipronat

19
 -se percuta apofiza cubitala => pronatia antebratului prin contractia
pronatorilor (patrat, rotund)
-inervatia = n. median

16.Coordonarea ->descrierea taloului clinic in leziunile cerebelului

(arhicerebel, neocerebel, paleocerebel)
D. ASPECTE LEGATE DE COORDONARE
- functia de coordonare se leaga de cerebel
- dpdv al dezvoltarii cerebelul are 3 componente:
- arhicerebel – conexiuni cu caile si nuclei vestibulari
- paleocerebel – conexiuni cu maduva
- neocerebel – conexiuni corticale
● Lezarea arhicerebelului:
-produce ataxia trunchiului =>imposibilitatea mentinerii
ortostatismului si tendinta de a cadea in fata/inapoi
- tulburari in exprimarea verbala
-nu exista tulburari de tonus, miscari involuntare ale ochilor
intr-o anumita directi
● Lezarea paleocerebelului
-reflexe osteotendinoase exagerate
-tulburari de coordonare/echilibru
● Lezarea neocerebelului
-presupune manifestari homolaterale, distal ,intotdeauna
tulburarile se inregistreaza de aceeasi parte cu leziunea, cu
predilectie in periferie
-tablou clinic: dismetrie, hipotonie, tremor, reflexe
osteotendinoase abolite, caderea spre partea leziunii, subiectul
nu poate sta in sprijin numai pe membrul inf afectat, in mers
deviaza pe partea afectata, deviatia spontana a extremitatilor
extinse.

20