Viitorul economiei mondiale

Încetinirea ritmului de creștere a statelor emergente este probabil cea mai mare
dezamăgire pentru investitorii care iubesc riscul și randamentele mari.

Prognozele economice realizate de instituțiile financiare internaționale FMI și Banca

Națională par să confirme așteptările pesimiste ale economiștilor. Asupra unui singur lucru
toate părerile sunt convergente: actuala revenire a economiei globale este fragilă, iar
accentuarea dezechilibrelor poate duce la o nouă recsiune, poate mai gravă chiar decât cea
care tocmai a trecut.

1. Populația activă: există prea multe țări pentru bătrâni

Populația din grupa de vârstă aptă de muncă va scădea în economiile avansate, în

special în Germania și Japonia, unde media va fi de -0,2% pe an, până în 2020. În același timp
ritmul de îmbătrânire se accelerează, contrabalansând majorarea gradului de ocupare a
forței de muncă, se arată în cel mai recent studiu World Economic Outlook al FMI.

În acest moment, la nivelul întregii planete sunt 557 milioane de oameni cu vârste de
peste 64 de ani, 1,9 miliarde sunt copii, 430 de milioane șomeri, 400 de milioane au propria
afacere și aproape 4 miliarde lucrează în agricultură, servicii și industrie.

Pe măsură ce populația îmbătrânește devine tot mai dificil pentru categoria de

populație activă să susțină un număr tot mai mare de pensionari și cheltuieli în creștere
exponențială pentru asigurările de sănătate. România se confruntă la rândul ei cu aceași
problemă, raportul dintre pensionari și salariați fiind de 1,3.

2. Emergentele: fără reforme și cu schelete în dulap

În economiile emergente, inclusiv Brazilia, Turcia și Rusia, perspectivele de creștere s-

au estompat ca urmare a ieftinirii petrolului și ale materiilor prime, ceea ce evidențiază și
mai mult deficiențele structurale care sunt principalul obstacol pentru dezvoltare pe termen
lung.

Economiștii consideră că actuala criză din Rusia generată de devalorizarea petrolului și

deprecierea rublei reprezintă o bună ocazie pentru implementarea reformelor structurale. În
cazul Rusiei principalul dezechilibru constă în dependența anormal de mare de veniturile
provenite din exporturile de materii prime, în special energetice.

3. Economia globală: cu pași mici, prea mici

Ritmul de creștere a economiei mondiale a fost anul trecut de numai 3,4%, conform
primelor estimări ale FMI, situată în jurul mediei multianuale, dar dezamăgitoare din punct
de vedere al revenirii de după criza financiară din anii 2008-2009. Încetinirea la nivel global
este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât ponderea economiilor emergente a depășit jumătate
din totalul planetei. Analiza este efectuată pentru creșterea potențială, calculată ca fiind
ritmul maxim posibil de dezvoltare fără să ca rata inflației să crescă peste 2-2,5%.

4. Economia SUA: agonia și extaz

 În perioada imediat următoare, economia mondială va fi nevoită să facă față primelor
majorări ale dobânzii de referință din SUA, primele după o perioadă de relaxare de nouă ani.
Această măsură riscă să dezechilibreze procesul fragil de revenire economică și expune țările
cu politici fiscale proaste la exodul de capital. Contracararea fugii capitalurilor nu poate fi
făcute decât prin reforme structurale, consideră analiștii economici. În curând, relaxarea
politicilor fiscale și deprecierea valutelor naționale nu vor mai putea asigura creșterea
economică. Cu alte cuvinte, reducerea dobânzii, ieftinirea banilor și deprecierea monedelor
naționale nu sunt suficiente pentru creșterea competitivității economice.

5. China: a fost odată ca niciodată

După ce în ultimii 25 de ani, economia chineză preluase rolul de locomotivă este în

pierdere puternică de viteză. Banca Mondială preconizeză o reducere a dezvoltării
economice la 7,1% față de 7,4% în 2014. Prognoza arată o încetinire continuă, în 2017
urmând să ajungă la 6,9%. Sunt cele mai reduse valori din ultimul sfert de veac, limita
inferioară a ceea ce consideră guvernul de la Beijing că reprezintă minimul pentru ca șomajul
să fie păstrat sub control.

S-au înmulțit prognozele și mai pesimiste la adresa Chinei. Unii economiști consideră
datele statistice ca fiind „înfrumusețate” de guvern. Actuala conjunctură ar putea trimite
economia Chinei într-o lungă perioadă deflaționistă (scăderea indicelului prețurilor de
consum, fenomen opus inflației) și cel mai grav fuga capitalurilor. Decenii la rând, China a
fost campioana mondială la atragerea investițiilor străine, principalul motor al dezvoltării
explozive a țării.

Statistica lunii martie confirmă o înrăutățire bruscă a economiei chineze: excedentul

comercial a scăzut mai mult de zece ori față de estimări, exporturile scăzând cu 14,6%
comparativ cu o creștere anticipată de peste 8%, iar importurile s-au diminuat cu 12,3%, un
punct procentual peste estimarea anterioară.