Ra d e ea a e fc e/ ea ea

O e a li e a e e c ea ie a i ic , la a c l , ca e a fig ea eali a ea i
imagini artistice modelate de fantezia creatoare a autorului. Textul .......... (titlul) de .................. (autorul)
e e e li e a , c a l ece eali a ea i fil l i agia iei ale, li baj l ili a e e l
e e i , ia c l e l i e e de a a ie e ie ci i l i.
S ecific ic ei e e li e a e, e l da eflec eali a ea, -un mod subiectiv. Autorul
preia elemente din realitate precum................................(exemple concrete din text) pe care le
a fig ea i i e edi l fa e iei ale c ea a e. A fel, .......... (e lici c e e def a
eali a ea; de e e l , e l Cea ai a e d i de C elia F ke Ha e i d e e b ae
e d ag a e, ia d i a i e de li e e cele di . Ace l c e e ibil
realitate, dar autorul poate crea l i i i a ii ai i bi i e e a a).
O al a e ei li e a e l i e l da e e aceea c a l f l e e li baj
fig a , fa ce de aie ia a. Ace a e ea c e ile fig a e ale c i el , a fel c în text se
e ac e e a .................. (e e le de fig i de il e ifica e, e i e , e e i ie, c a a ie,
e e a ie e c.). OP IONAL: Fig a de il ca e la ba a ace i e e e e ifica ea, de a ece
a l a ib ie ii a e ................( biec l i/fii ei de e ca e e e ba e ; de e e l :
d ag l i. Ace a a e bi c b ia l ca e i-a c i bile l: S ai bi e? a eba d ag l, c d
ca l a fel c -l a edea e b ie el. i e e c de a ea de bi e a b ia l i, ceea ce
de ea e a ia a.)
Mai l dec a , c l e l i da e e de a a ie e ie ci i l i, ad e d -se
e ibili ii ace ia, ea d i e ia de a i f a. E ia e ca e e l a i e e e a de
............(de e e l : b c ie, de a ece b ia l a e a e de e e ie ic , e ca e i-a dorit-o cu
ardoare.)
c cl ie, e l eflec ai l a ai i eali a ea, a l i agi d l e ce e i
d a agi ile c ii, c l final fiind acela de a impresiona cititorul.
 Pastelul

Pa el l e e ecia gen l i li ic n e i, n ca e e e de c i n abl din na , n c l i calde,

fa de ca e n e ima e im e iile i en imen ele a l i.
În opinia mea, e l Bal l mil de Dimi ie Anghel e e n a el, de a ece e in ae
ile ecifice ace ia: m d l de e ne e ed minan e e de c ie ea, e e c n a n abl din
na c aj l fig il de il i al imaginil a i ice, iar sentimentele poetului sunt exprimate în mod
direct.
S ecific ic i a el, m d l ed minan de e ne e e e de c ie ea, c aj l c eia n
e iden ia e acele de alii ale ei aj l i ca e i e e c e l i li ic em ii, en a ii, en imen e. N me a ele
grupuri de substantive-adjec i e ( haine albe , e ge i , g a ii albe , d lci a me e c.) ce alc ie c
imaginea n i abl im a ic in acea idee. n l , acea de c ie e a n i abl din na ,a
li e ii nfl i e in e n m men l e i ii la ia , im a a, e c ei nea c aj l fig il de il
i al imaginil a i ice. A fel, me af ele dan l ace a i mic de fan me , d n i ii [ ] a ma
numa-n dan ele ge ea m d l n ca e e l li ic e ce e ei aj l ani de im a , iar varietatea
epitetelor: haine albe , C che ii i g a ii albe , d lci a me , mb ele c e , a c l legenda
blinia f m e ea ei aj l i de c i . Imaginarul poetic creat este unul preponderent vizual, poetul
eali nd c aj l ace imagini ade a ic prin cuvinte.
O al d ad ce dem n ea c e l da e e n a el e e an mi e ea en imen el de
admi a e, de fa cina ie ale e l i, n m d di ec , in in e medi l e l i li ic, afla n i a a de
c n em la al ei aj l i. P e en a ace ia n e e e da a de m cile le ic -gramaticale specifice,
de e ana I ing la ( g dina mea ), c i in imaginile a i ice de ebi de ge i e: Pe aji ea din
fa a ca ei, cai ii, a ii i nii,/ n e m n a i n haine albe e cla in n fa a l nii ).
Mai m l dec a , e lae c de ei fe a c e a e i, m a e il e e
de ....... ilabe, ia ima e e mb ia .
n c ncl ie, e l Bal l mil de Dimi ie Anghel e e n a el, a g men ele prezentate mai
sus justificând acest fapt.
 Doina

D ina la e e ecie a gen l i li ic, n e i, c ca ac e al, an nim, c lec i i inc e ic,

n ca e n e ima e, n m d di ec , en imen e e nice de d ag e, de , de jale, de i bire, de dor, de
n ina e, de e l a de i e e. Ace e en imen e n iec a e n - n medi al i a al, i
sunt exprimate, de obicei, pe un fond muzical.
n inia mea, e l N m ba e, D amne, e e d in , de a ece e in ile
ecifice ace ei ecii li e a e: e e c n i b f ma nei c nfe i ni li ice ca e e im c in en i a e
en imen ele a l i an nim; e ema c im li a ea f mei i a limbaj l i; dia e e ecific , ia
ema ab da , ece ea im l i, e e ca ac e i ic d inei.
O im a eciei d in , ce e b e n e ia da e e aceea c e l e e c nfe i ne
li ic in ca e e e im a i dinea m l i m i n fa a di ini ii i a de in l i. E l li ic i face im i
e en a in m cile le ic -g ama icale ( e bale i n minale): n m ba e , - , i .
De-a l ng l e l i n ab da e di e e eme: ine e ea, e ea de a nf n a dific l ile ie ii,
b ne ea, ece ea i e e ibil a im l i, eg e l d im l ec , ce n a e fi ec e a . De
a emenea, e ema c f l i ea ab nden a mijl acel de e e i i a e. Pe nifica ea il ea
comuniunea om-na , elemen el cad l i na al fiind -le a ib i e i mene i: Fe ice c d le, de
tine,/ C n -mb ne i ca mine . P ec m c d l, m l mb ne e, da , e de ebi e de ace a, la el
n e mai n a ce im a a ie ii: Om dac b ne e,/ Al -n veci nu-n ine e e .
Mai m l dec a , e a ci a e e d in a in limbaj l f l i (c in ele n f l i e f m
la : i , b ne e , mi-i jele , a e-mi , n ili a e dimin i e c l afec i : c e m l
ine el , ec m i e be la m d l im e a i : n m ba e ), c i in elemen ele de die: ima
îm e echea , m a e il de 7-8 ilabe i i m l haic.
n c ncl ie, e l N m ba e, D amne, e e d in , a g men ele e en a e mai
justificând acest fapt.
 Se ifica ia i l l i

Titlul este una dintre cele mai importante chei de lectur a unui te t. Amintire este un titlu
sugesti pentru poe ie, sinteti nd con inutul acesteia.
Titlul poe iei este unul sintetic, ntruc t red printr-un singur cuvânt mesajul acesteia. De
asemenea, are o aloare conotati , c ci e prim tr irile nostalgice ale poetului.
Transmiterea n mod direct a st rilor i sentimentelor poetului prin intermediul eului liric indic
apartenen a te tului la genul liric. Acesta re ede filmul copil riei sale, de care i aduce aminte cu nostalgie
( Desp turam n amintire, timp i trai. / Suntem pierdu i i a i n nesf r itul mai. ). Pre en a erbelor la
timpul imperfect ( lansam , urm ream , sp rgeai ), precum i a substanti elor copil i amintire
creea o leg tur direct cu titlul ales.
Mai mult decât at t, c mpul le ical specific trecerii timpului ( amintire , a i , timp ) sugerea
sentimentele de nostalgie fa de anii copil riei r jite. Perioada lipsit de griji i de problemele ie ii se
desf ura n mijlocul naturii, Supt pomi , de unde copilul urm rea m runtele lumi , r nd i
bucurându-se de ia .
Lirismul subiecti se desprinde din folosirea erbelor i pronumelor la persoanele I i a II-a,
singular i plural: eu lansam , urm reai , sp rgeai , stau , stai , desp tur m i a substantivului în
ocati copil .
n conclu ie, alternarea pre entului cu trecutul i retr irea momentelor din copil rie se raportea
direct la titlul poeziei.
 E i a ea i iei de e e ifica ia ea i
( Ghimpii de L cian Blaga)

Mesajul n i e li e a e define e ca ideea cen al ce e de p inde din con in l ace ia. n

opinia mea, poe ia Ghimpii de L cian Blaga e p im ideea c o ca ac e i ic a fiin ei mane e e
naivitatea. Tema poeziei este iubirea, iar ipostaza eului liric este cea a contemplatorului, acesta meditând
la ec l .
Un p im a g men n p ijin l ace ei afi ma ii l con i ie fap l c n p ima of , nd go i l
e oc nai i a ea copil l i pen ca e ghimpii andafi ilo lba ici e a m g i ce a fi ma
nflo ea c : C edeam c -s muguri - / -a nflo ea c . Me g nd pe i l amin i ilo c e o al
e ap a ie ii ale, cea a adole cen ei, nd go i l i amin e e de ghimpii i bi ei ale. A do a of
ine i ea ideea e p ima mai , p in p inde ea nai i ii n l i ca e c edea c ile i bi ei
e o an fo ma n ge i de i bi e: da n-am oi e de poi - / credeam, c-o -nflo ea c .
Re eni ea n p e en e eali ea n a eia of , ca e deb ea c ad e b l a i . nd go i l
p i e e ac m em ile ap e c ochii n i ad l ma , ca e e b c de libe a e n b aia n l i i
con a c mbe l pe b e c e am copil a nci.
Un al a g men l con i ie ili a ea n p ima i a do a of a verbului la imperfect
c edeam , ce a e n ol impo an n con a ea emnifica iei poe iei. Ace a dea nai i a ea de ca e
da do ad a copil l, c i nd go i l. De a emenea, i l l poe iei, Ghimpii , an icipea
con n l poe iei, a nd a en p op i , c i fig a . Dac n p ima of ghimpii andafi l i
ep e in acele p op i - i e ale ace ia, n a do a of p em o bi de p e o aloa e me afo ic a
ace o a, e iden iind pe onali a ea p e nic a fiin ei i bi e: O, c i ghimpi,/ c i ghimpi a eai .
n concl ie, con ide c poe ia ci a blinia nai i a ea de ca e om l d do ad de-a lungul
ie ii ale.
 Genul epic

Gen l epic c prinde totalitatea operelor n care a tor l i e prim , n mod indirect, g nd rile,
ideile, tr irile prin intermedi l personajelor i al ac i nii.
n opinia mea, te t l Sarea n b cate de Petre Ispiresc apar ine gen l i epic, ntr c t pre int
toate tr s t rile acest i gen literar: mod l predominant de e p nere este nara i nea, personajele sunt
antrenate în derularea evenimentelor, acestea petrecându-se într- n an mit timp i spa i .
Specific oric rei opere epice, mod l predominant de e p nere este nara i nea. Aceasta este
reali at la persoana a III-a, naratorul fiind obiectiv, deta at: A fost odat n mp rat. Acest mp rat a ea
trei fete.
O alt tr s t r a gen l i epic care se remarc n te t l dat este pre en a personajelor antrenate n
der larea e enimentelor. Fragment l dat repre int o parte din e po i i nea i intriga te t l i, n care, d p
ce r m ne d , n mp rat i re ars toat dragostea as pra celor trei fete ale sale. Acestea, la r nd l
lor, ncearc s i aline s ferin a pro ocat de moartea mamei. ntr- na din ile, mp rat l o ntreab pe fata
cea mare cum îl i be te i aceasta i r sp nde c l i be te ca mierea. P n nd aceea i ntrebare i fetei
mijlocii, afl c aceasta l i be te ca ah r l. Tat l n tie ns c fetele mai mari s nt ling itoare. C nd o
ntreab pe fata cea mic c t de m lt l i be te, aceasta i r sp nde c dragostea ei este ca sarea n b cate.
S p rat de r sp ns l fetei celei mici, mp rat l o al ng de acas .
Mai m lt dec t at t, n te t se obser pre en a indicilor spa io-temporali, de i ace tia s nt ag
preci a i: ac i nea se petrece într- n palat, odat ca niciodat , ntr- na din ile .
n concl ie, te t l Sarea n b cate de Petre Ispiresc apar ine gen l i epic, arg mentele
prezentate mai sus justificând acest fapt.
 Basmul

Basmul este o specie a genului epic, popular sau cult, n care sunt relatate nt mpl ri fantastice puse
pe seama unor personaje simbolice pentru confruntarea dintre bine i r u, av nd un final fericit i un mesaj
moralizator.
Fragmentul din basmul Pas rea m iastr , cules de Petre Ispirescu, ilustrea tr s turile speciei
men ionate i, totodat , caracteristicile specifice literaturii populare: oral, anonim, colectiv i tradi ional.
n primul r nd, prin intermediul formulei narative A fost odat ca niciodat ... se deschide
orizontul unei lumi ireale n care se va petrece nt mplarea, iar adverbul repetat odat sublinia vagul
temporal. De asemenea, structura A fost odat un mp rat evlavios i bun introduce un personaj
tradi ional, specific basmului, pornind de la care se va ese ac iunea. Fragmentul dat repre int e po i iunea
te tului, iar subiectul acestuia pare s aib ca punct de plecare tocmai buciumul mp ratului care nu- i
putea vedea mplinit visul de a ridica m n stirea, din cau a sup r rii ine plicabile a turnului, element
fantastic cu rol declan ator pentru suita de nt mpl ri viitoare.
n al doilea r nd, spa iul n care urmea a se petrece c l toria menit a restabili echilibrul n
mp r ie, prin aducerea p s rii m iastre, este t r mul cel lalt , un alt element specific basmului. Pretextul
ac iunii este asigurat de d r marea ritmic a turnului, motiv fabulos care scap n elegerii omene ti. Visul
( Iar a treia noapte vis mp ratul... ), pas rea m iastr i cifra trei ( trei feciori , a treia noapte ) sunt
alte motive specifice basmului prezentate în fragmentul citat.
n conclu ie, te tul Pas rea m iastr , cules de Petre Ispirescu apar ine speciei basmului,
argumentele prezentate mai sus justificând acest fapt.
 Fabula

Fabula este o specie a genului epic, în vers ri sa n pro , c caracter morali ator, n care este
pre entat o sc rt nara i ne la care ia parte personaje din l mea animalelor, a plantelor sa obiecte.
Fab la este alc t it dintr-o sc rt nara i ne i o moral .
n opinia mea, Dreptatea le l i de Grigore Ale andresc pre int partic larit ile fab lei.
n prim l r nd, identific m o sc rt nara i ne. Le l este n r boi c regele Pardos, pentr n petec
de c mpie i n col de p d re care le despart mp r iile. Pentr a ncheia ictorios r zboiul, Leul îi
cere n sfat maim ei, estit r jitoare . Aceasta i sp ne c pentr a-l bir i pe Pardos, a treb i s l
jertfeasc pe acel ce n oaste e dec t to i mai tare . D p m lte disc ii, a fi sacrificat iep rele.
Personajele fac parte din l mea animal i s nt alegorii ale nor tip ri mane. Astfel, Le l este
tip l cond c tor l i p ternic, care n n elege s se sacrifice pentr binele rii, fiindc p time te de t se .
V lpea este tip l om l i iclean, iar tigrii, r ii, elefant l s nt personific ri ale oamenilor c po i ii nalte,
care g sesc c te n prete t pentr a n se sacrifica. Iep rele este tip l om l i slab i fricos, de care n
asc lt nimeni, i pe care l jertfesc cei p ternici.
În al doilea rând, ultimele versuri ale poeziei repre int morala te t l i: N ti c m se rmea ,
n pricep c m se poate,/ Dar c cei p ternici ori nde a dreptate . Aceste ers ri scot n e iden
caracter l morali ator al te t l i. Peste tot n l me, oamenii p ternici i imp n oin a, iar oamenii slabi nu
contea , fiind ntotdea na cei care s nt sacrifica i.
n concl ie, te t l Dreptatea le l i de Grigore Ale andresc este o fab l , arg mentele
prezentate mai sus justificând acest fapt.
 Caracterizarea unui personaj

Goe este personaj l inci al al o e ei D-l Goe... de I. L. Ca agiale, n co il f a o eni

dintr-o familie mic-b ghe din ecol l al XIX-lea. În realizarea acestui personaj se împletesc procedeele
ca ac e i ii di ec e c cele ale ca ac e i ii indi ec e.
În ceea ce i e e ca ac e i a ea di ec , na a o l eali ea la nce l e l i n o e fi ic
ccin al l i Goe, eci nd c ace a oa n f mo co m de ma ina , l ie aie c in c i ia e
amblic le Formidable . n l , b ia l e e ca ac e i a di ec de c e celelal e e onaje, cele ei dame
necontenind a-l com limen a, chia i c nd n e e ca l: E l c ma e c e de de e ! .
Po e l mo al al e onaj l i Goe eie e c ec de e n mod indi ec din fa ele ale, din ela ia
c celelal e e onaje, da i din limbaj l folo i . A fel, b ia l e e n co il f a , alin a , obi n i de
o dine i i e fac oa e mof ile: De ce n mai ine?...E ea ie! . To oda , ace a le nde
urât persoanelor din jurul , d nd do ad de li de ed ca ie i de ob nicie. Cel i ca e l a e i ea
n coa ca l e fe ea i e ad e ea ne oli ico : Ce eab ai , le? , ia e cele ei femei
n e i le jignea c : N ede i c n e i oa e am ndo ? . De i a eb i -l ce e, n o i oa ele
l i Goe l o ejea , ma c nd -i oa e ac i nile ale i e on abile: Mam'mare doarme în fudul cupeului
c i o l n b a e en a n e afla cine a a emnal l de ala m .
n concl ie, Goe e e n e onaj need ca ca e n ie e com o e n ocie a e, da con ide
c ina e e de fa a familiei ale, co il l fiind doa o oglind a ace eia.
 Genul dramatic

Ge d a a ic c i de a i a ea e e de i a e e ii ce . i ia ea,
f ag e e a di O c i a e ie d de I.L. Ca agia e e e e d a a ic , de a ece
e i ae i e ecifice ace i ge i e a : e e e i acte i scene, modurile
de expunere sunt dialogul i monologul, e i cce i e de replici care sunt precedate de
numele personajelor i i e de indica ii scenice (didascalii), ia ac i ea e de f a
în jurul unui conflict.
În i d, e e a c c a ea e ei ac e i ce e, f ag e fii d eda
ce di Ac I, Sce a I, c d - di c ie de e a ege i di e efa Ti e c ( c '
F ic ) i Ghi P i a da, i i a i. M d de e e e e ba a c ia e e c e
e e dia g d a a ic, fieca e e ic fii d eceda de ee e aj i-e i :
PRISTANDA: De c edi , c a e Fa ic , i i! .
a d i ea d, ecific ic ei e e d a a ice, a i face i i e e a i
i e e ii e di e a a e e: ade , bi d , i d - e a cea . Ace ea faci i ea e ea
ce , fii d ad e a e egi i i ac i i ica i ec ac , da i ci i i, ca e i a e
i agi a a fe e e e a ia. De asemenea, conflictul este vizibil la nivelul schimbului de replici
di e Ti e c i P i a da. P efec af de a Ghi c ci c i de e c i a e de
amor pe care acesta i-ar fi scris- i Z e T aha ache, ia e edi e i C i e e or, fapt ce îi
a e i e a ia. Pe de a a e, Ghi , i f ci a i e i, e ge e eae d i
c c ig ficie i ba i i e e e -i e i fa i ia e a , i d - i a fe
ac i i e e ca e e e c i ica de c e efec (f ba i de e a ii
eag i a ).
c c ie, de a ece i de a e eda i dia g i de i a e e e ii
ce ice, e a e afi a c f ag e ci a a a i e ei e e d a a ice.