Colecţia DIDACTICA

Coperta: Liliana BOLBOACĂ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale

Didactica modernă

Autori: MuşataBocoş, Vasile Chiş, luliu Ferenczi, Miron Ionescu, Voicu Lăscuş, Vasile
Preda, Ioan Radu; coord. Miron Ionescu, Ioan Radu.

- Ed. a -a! re". - Clu#-Napoca: Dacia! $$%

&$ p.' %( )!* c+. - ,Didactica
Biblio r.
I/BN )*0-01-%$2&-3
I. Boco4! 5u4ata
II. C6i4! 7asile
III. Terenc8i! luliu
I7. Ionescu! 5iron ,coord.
7. 9adu! Ioan ,coord.
0*%.0
Editura Dacia! $$%
/tr. Osp;t;riei nr. &! 9O-0&$$! Clu#-Napoca Tel.<=a(: $>&<& -)>-*1
9edactor: 5onica C9E5ENE
Te6noredactor: ?la"ia 5;ria @I5PEA
Cule ere co+puteri8at;: 5u4ata BOCO 4i Ciprian BACI

Co+anda nr. & 0*

C P9IN/
A9 5ENT %%
CAPITOL L I
DE LA TEO9IA CO5ENIANĂ LA DIDACTICA 5ODE9NĂ
,5iron Ionescu
%.%. Aportul lui Co+enius la constituirea didacticii %0
%. . Continuatorii operei lui Co+enius 4i contribuţia lor la de8"oltarea teoriei instrucţiei 4i
educaţiei %&
%.0. Anali8a operaţional; a conceptului didactic; : obiect de studiu! subra+uri! interrelaţii cu
alte 4tiinţe! =uncţii $
%.0.%. Obiectul de studiu al didacticii $
%.0. . /ubra+urile didacticii 0
%.0.0. Interrelaţiile didacticii cu alte 4tiinţe &
%.0.&. ?uncţiile didacticii 1
%.&.
%.1. Ele+ente de istorie
Orient;ri actuale Fn adidactic;
didacticii* 1
Biblio ra=ie 0$
CAPITOL L II
P9OCE/ L DE GN7Ă@Ă5HNT ,Ioan 9adu
%%.%. Co+ponentele principale ale procesului de Fn";ţ;+ nt 0
%%. . Procesul de predare-Fn";ţare' caracteri8are eneral; 01
%%.0. Or ani8area o=ertei de in=or+aţie 0*
%%.0.%. Acti"itatea de predare 4i teoria prototipurilor 0*

%
%%.0. . Predarea ca act co+unicaţional 0)
%%.0.0. 9epere psi6o enetice &$
%%.0.&. 7olu+ul atenţiei 4i +e+oriei i+ediate &0
%%.0.1. Or ani8area conţinutului sec"enţei de predare &1
%%.&. 9adio ra=ia procesului de Fn";ţare &2
%%.&.%. Ni"elul de +oti"are! de acti"are cerebral; &2
%%.&. . Fn";ţarea: aspectul procesual 1$
%%.&. .%. Fn";ţarea
+otorie...........................................................................................................1$
%%.&. . . ?or+area noţiunilor 4i operaţiilor +intale 1%
%%.1. Dina+ica situaţiei de Fn";ţare 1&
%%.>. 7alenţe nati"e ale procesului de
Fn";ţ;+ nt.................................................................................1)
Biblio raa=ie >0
CAPITOL L III
P9INCIPIILE DIDACTICII - G N 7IJI NEA P/IKOLO IEI ED CA@IEI I
DEJ7OLTĂ9II
,7asile Preda
Caracteristicile enerale ale principiilor didacticii
III. %.%. Caracterul eneral-nor+ati"
III. %. . Caracterul siste+ic
III. %.0. Caracterul dina+ic! desc6is
Caracteri8area principiilor didacticii din punctul de "edere al psi6olo iei educaţiei 4i
de8"olt;rii
Principiul psi6o enetic al sti+ul;rii 4i acceler;rii de8"olt;rii stadiale a inteli enţei
Principiul Fn";ţ;rii prin acţiune
Principiul construcţiei co+ponenţiale 4i ierar6ice a structurilor intelectuale
Co+ponentele de ac6i8iţie
Co+ponentele per=or+anţei
III. .0.0.5etaco+ponentele
III. .&. Principiul sti+ul;rii 4i de8"olt;rii +oti"aţiei pentru Fn";ţare
III. .&. %. Acceptarea unui punct de "edere realist pri"ind aspectele reale ale =uncţionalit;ţii
+oti"aţiei ele"ilor
III. .&. . E"aluarea +oti"elor Fn";ţ;rii
III. .&.0 De8"oltarea i+pulsului co niti"
Punerea Fn =uncţiune a unui ni"el adec"at al +oti"aţiei
De8"oltarea +oti"aţiei co niti"e
tili8area co+petiţiei! a Fntrecerilor ca situaţii didactice +oti"o ene
De8"oltarea +oti"aţiei co niti"e Fn interrelaţia cu capacitatea de tr;ire 4i Fnţele ere a
se+ni=icaţiilor "alorice ,4tiinţi=ice! =iloso=ice! +orale! reli ioase! econo+ice! estetice etc. ale
cuno4tinţelor
B
CiAbPliIoTO
raL=ie L I7
ABO9DA9EA OBIECTI7ELO9 P9OCE/ L I DIDACTIC ,7asile Preda! ?erenc8i Iuliu
I7.%. Punerea proble+ei
I7. . Tipolo ia 4i deri"area obiecti"elor peda o ice
I7.0. Ta(ono+ii 4i in"entare ale obiecti"elor pentru do+eniul co niti"
I7.&. Principii de stabilire a ta(ono+iilor
I7.&.%. Principiul didactic
I7.&. . Principiul psi6olo ic
I7.&.0. Principiul lo ic
I7.&.&. Principiul =uncţional-inte ralist
I7.&.1! Principiul Fntrep;trunderilor structural-siste+ice dintre obiecti"ele ta(ono+ice ale
di=eritelor Do+enii
I7.1. Operaţionali8area obiecti"elor peda o ice
I7.1.%. Criterii de operaţionali8are a obiecti"elor
I7.>. 7aloarea 4i li+itele operaţionali8;rii obiecti"elor peda o ice
I7.>.%. ?uncţia de or ani8are 4i re lare a procesului de predare-Fn";ţare
I7.>. . ?uncţia de anticipare a re8ultatelor pred;rii-Fn";ţ;rii
I7.>.0. ?uncţia de e"aluare
I7.*. Obiecti"e =or+ati"e din do+eniul a=ecti" 4i +oti"aţional
Biblio ra=ie
CAPITOL L 7
C 99IC L 5 L COLA9 I A/PECTELE /ALE E/EN@IALE
,5u4ata Boco4
7.%. Eti+olo ia 4i e"oluţia conceptului de curriculu+ )>
7. . Tipolo ia curricular; ))
7.0. 9e=or+a curricular; - esenţ;! conţinut! i+plicaţii 4i tendinţe %$
7.0.%. Esenţa re=or+ei curriculare %$
7.0. . Conţinutul re=or+ei curriculare %$
7.0.0. I+plicaţii ale re=or+ei curriculare %$0
7.0.&. Tendinţe Fn re=or+a curricuFar; %$&
Biblio ra=ie %$>
CAPITOL L 7I
CON@IN T L GN7Ă@Ă5HNT L I ,7oicu L;scu4! ?erenc8i Iuliu
7I.%. Noţiunea de conţinut al Fn";ţ;+ ntului %$*
7I.%.%. 9elaţia dintre 4tiinţ; 4i obiectul de Fn";ţ;+ nt %$2
7I.%. . 9aportul dintre conţinutul Fn";ţ;+ ntului! scopul educaţiei 4i strate iile procesului de
Instruire %$)
7I. . Criterii de stabilire 4i structurare a conţinutului Fn";ţ;+ ntului %%%
7I. .%. Criterii lo ico-4tiinţi=ice %%%
7I. !%.%. E(plo8ia in=or+aţional; 4i consecinţele acesteia asupra prelucr;rii conţinutului
Fn";ţ;+ ntului............................................................................................................%%%
7I. . %. . Corelaţia +etodolo ic; 4i structural;: speciali8are! inte rare 4i
interdisciplinaritate%%0
7I. . . Criterii psi6opeda o ice %%1
7I. . .%. /copul eneral al educaţiei 4i obiecti"ele educati"e ale 4colii %%1
7I. . . . Corelaţia dintre cultura eneral;! cultura pro=esional; 4i cultura de specialitate %%1
7I. . .0. Ni"elul de abstracti8are 4i de abordare a conţinutului Fn";ţ;+ ntului %%>
7I. . .&. Detalierea conţinutului disciplinelor de Fn";ţ;+ nt %%*
7I. . .1. I+plicaţii
+
7Ie.t0o.dTicraen..s..p..u..n..e..r.e..a..c..o..n..ţ.i.n..u..t..u..l.u..i..F.n...d..o..c..u..+
...e..n..t.e...4.i..s..u..p..o..r.t.u..r.i..%...%.2...................%%2
7I.0.%. Planul de Fn";ţ;+ nt 4i pro ra+ele 4colare %%2
7I.0. . 5anualele 4colare 4i alte suporturi % %
Biblio ra=ie % %
CAPITOL L 7II
5ETODOLO IA ACTI7ITĂ@II DIDACTICE
GNT9E 9 TINĂ I C9EATI7ITATE
,5iron Ionescu! 7asile C6i4

0
7II.%. Conceptul de te6nolo ie a instruirii % 0
7II. . 5etoda de Fn";ţ;+ nt - esenţ; 4i "aloarea ei instructi"-educati"; % &
7II.0. /e+iotica 4i i+portanţa ei pentru +etodolo ia didactic; % *
7II.&. /tadiile de de8"oltare ale +etodolo iei didactice - direcţii de cercetare 4i
per=ecţionare% )
7II.&.%. Asi urarea caracterului dina+ic 4i desc6is al +etodolo iei didactice % )
7II.&. . Di"ersi=icarea +etodolo iei
didactice.... ................................................................................. %0$
7II.&.0. A+pli=icarea caracterului =or+ati" al +etodelor %0%
7II.&.&. Accentuarea caracterului practic-aplicati" al +etodelor didactice %0%
7II.&.1. 9ee"aluarea +etodelor tradiţionale %0%
7II.&.>. Asi urarea relaţiei +etode-+i#loace de Fn";ţ;+ nt %0%
7II.1. Clasi=icarea +etodelor de Fn";ţ;+ nt %0%
7II.>. Acti"i8area ele"ilor - condiţie a reu4itei 4colare %01
7II.>.%. De=iniţia acti"i8;rii %01
7II.>. . E(i enţe ale acti"i8;rii %0>
7II.>. .%. Pre ;tirea psi6olo ic; pentru Fn";ţare %0>
7II.>. . . /urse de distorsiune 4i pre"enirea lor %0*
7II.>. .0. Or ani8area 4i des=;4urarea raţional; a Fn";ţ;rii %02
7II.>. .&. tili8area unor +odalit;ţi e=iciente de acti"i8are %0)
7II.*. Pre8entarea selecti"; a unor +etode de Fn";ţ;+ nt %0)
7II.*.%. Abordarea euristic; %0)
7II.*. . Proble+ati8area %&$
7II.*.0. Fn";ţarea prin descoperire %&
7II.*.&. 5odelarea %&1
7II.*.1.
Al orit+i8area....................................................................................................................... %&*
7II.*.>. 5unca Fn rup %&2
7II.*.*. Proiectul<te+a de cercetare %&)
7II.*.2. E(peri+entul %&)
7II.*.). /tudiul de ca8 %1%
7II.*.%$. Mocul de rol %10
7II.*.%%. Fn";ţarea pe si+ulatoare didactice %1*
7II.*.% . Predarea 4i Fn";ţarea sub asistenţa calculatorului %12
Biblio ra=ie%>$
CAPITOL L 7III
5IMLOACELE DE GN7Ă@Ă5HNT
GN IN/T9 C@IA COLA9Ă I A TOIN/T9 C@IE
,5iron Ionescu! 7asile C6i4
7III. %. 5i#loacele de Fn";ţ;+ nt - locul 4i rolul lor Fn procesul didactic %>
7III. %.%. 5i#loacele de Fn";ţ;+ nt 4i inserţia lor Fn practica educati"; %>
7
diIaIcIr.o%n.ic..E..."..o..l.u..ţ.i.a...+
...i.#.l.o..a..c..e..l.o..r..d..e...F.n.."..;..ţ.;..+....n...t..Fn%>p0lan
7III. %.0. Necesitatea pre ;tirii cadrelor didactice F n +etodolo ia utili8;rii +i#loacelor te6nice
de
Instruire %>&
7III. %.&. Calculatorul electronic 4i posibilit;ţile de utili8are a acestuia Fn procesul didactic%>1
7III. . 5i#loacele te6nice de instruire: esenţ; 4i =uncţii %>*
7III. .%. Esenţ; 4i caracteri8are eneral; %>*
7III. . . ?uncţii ale +i#loacelor te6nice de instruire %>)

&
7III. . .%. ?uncţia de instruire %>)
7III. . . . ?uncţia de +oti"are a Fn";ţ;rii 4i de orientare a intereselor pro=esionale ale
ele"ilor%>)
7III. . .0. ?uncţia de+onstrati"; %*$
7III. . .&. ?uncţia =or+ati"; 4i estetic; %*$
7III. . .1 ?uncţia de 4colari8are substituti"; sau de reali8are a Fn";ţ;+ ntului la<de la
distanţ;%*$
7III. . .>. ?uncţia de e"aluare a randa+entului ele"ilor %*$
7III.0. Caracteristici ale +i#loacelor te6nice de instruire %*$
7III.&. O posibil; ta(ono+ie a +i#loacelor te6nice de instruire %*%
7III.&.%. 5i#loace te6nice "i8uale %*
7III.&. . 5i#loace te6nice audio %*0
7III.&.0. 5i#loace te6nice audio-"i8uale %*&
7III.1. E(i enţe psi6opeda o ice Fn utili8area +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt %*&
Biblio ra=ie %*>
CAPITOL L I3
DE5E9/ 9I TIPICE I C9EATI7E GN P9EDA9E I GN7Ă@A9E
,5iron Ionescu
I3.%. /iste+ul =or+elor de or ani8are a acti"it;ţii educaţionale %*2
I3. %. /curt istoric %*2
I3. %. . Necesitatea or ani8;rii 4i des=;4ur;rii procesului instructi"-educati" %*)
I3.%.0. Ta(ono+ia =or+elor de or ani8are a acti"it;ţii didactice %*)
I3. . Elaborarea strate iei didactice - condiţie a acţiunii educaţionale e=iciente %2&
I3. .%. De=inirea! caracteri8area 4i ta(ono+ia strate iilor didactice %2&
I3. .%.%. De=inirea strate iilor didactice %2&
I3. .%. . Caracteri8area strate iilor didactice %2&
I3. .%.0. Criterii de stabilire a strate iilor didactice %21
I3. .%.&. Ta(ono+ia strate iilor didactice %21
I3. . . Proiectarea strate iilor
didactice............................................................................................. %2>
I3. . .%. Esenţa 4i i+portanţa proiect;rii didactice %2>
I3. . . . Condiţiile unei proiect;ri didactice e=iciente %2*
I3. . .0. Desi nul acti"it;ţii didactice %22
I3. 0. Lecţia-=or+; i+portant; de or ani8are a procesului instructi"-educati" %)%
I3.0.%. De=inirea! caracteri8area 4i ta(ono+ia
lecţiilor....................................................................... %)%
I3.0.%.%. De=inirea lecţiei %)%
I3.0.%. . Caracteri8area lecţiilor %)
I3.0.%.0. Ta(ono+ia lecţiilor %)0
I3.0. . De+ersul +etodic al or ani8;rii! des=;4ur;rii 4i conducerii lecţiei %)2
I3.0. . l. /iste+ul ele+entelor care contribuie la e=icienti8area de+ersurilor instructi"e %)2

I3.0.0. I.nO
"ebsiteictaiţ"iuile(=upnedria++eennttaalle 4rieo=ebriietcotair"eelea oprearanţii8oanrealae4aildeelse=c;ţ4ieuira%r)e)a lecţiei %))
I3.0.0.%. E4antionare 4i sonda# Fn lecţii - deli+it;ri ter+inolo ice %))
I3.0.0. . Conţinutul 4i +etodica in"esti aţiilor $%
I3.0.0. .%. E4antionare 4i sonda# Fn "eri=icare 4i =i(are $%
I3.0.0. . . Indicatorii de reu4it; a lecţiei $>
I3.0.0. .0. ?eed-bac ul 4i obţinerea lui Fn lecţie $*
I3.0.0. .&. /tabilirea rupelor de reu4it; 4colar; $2
I3.&. Alternati"e educaţionale<peda o ice instituţionali8ate Fn siste+ul de Fn";ţ;+ nt din

1
9o+ nia %$
I3.&.%. Peda o ia aldor= %%
I3.&. . Educaţia 5ontessori %%
.&.0. Pro ra+ul /tep bQ /tep %
Biblio ra=ie %
CAPITOL L 3
ELE5ENTE DE DOCI5OLO IE DIDACTICĂ
,Ioan 9adu
3.%. De=iniţie %1
3. . ?uncţiile "eri=ic;rii 4i e"alu;rii %1
3. .%. 5o+ent al cone(iunii in"erse Fn procesul de instruire %1
3. . . 5;surare a pro resului reali8at de
ele"i................................................................................... %>
3. .0. 7aloarea +oti"aţional; a e"alu;rii %>
3. .&. 5o+ent al autoe"alu;rii! al =or+;rii con4tiinţei de sine %>
3. .1. ?actor de
re lare....................................................................................................................... %*
3.0. ?or+ele e"alu;rii %*
3.&. 5etode de "eri=icare 4i e"aluare %2
3.&.%. Obser"aţia
curent;.................................................................................................................... %2
3.&. . C6estionarea sau e(a+inarea oral; %)
3.&.0. Probele scrise! ra=ice!
practice................................................................................................ $
3.&.&. Porto=oliul %
3.1. Procesul de e"aluare 4i notare
3.>. /e+ni=icaţia pentru ele"i a notelor 4colare &
3.*. Di"er enţele de notare 4i sursa acestora >
3.*.%. Date e(peri+entale: di"er enţe Fn notare >
3.*. . 5etode de reducere a di"er enţelor Fn notare *
3.*. .%. Bare+ul *
3.*. . . Ar+oni8area sc;rilor de notare 2
3.*. .0. Testul doci+olo ic 2
3.2. Contro"erse: peda o ia curbei lui auss - peda o ia curbei Fn M 0%
Biblio ra=ie 00
/ 55A9R 01
9E/ 5E 0*
%$
A9 5ENT
Necesitatea unei peda o ii<didactici prospecti"e este tot +ai e"ident; Fn condiţiile actuale!
c nd se Fnre istrea8; ac6i8iţii tot +ai i+portante Fn siste+ul 4tiinţelor educaţiei iar re=or+a

FDne"p;;ţ;4+
indnsttualduiiu4lipauerdcuocnasţtiaetiaetis"te- lcaeolr+
diunletaco8rielecit.i" - caracteristic pentru didactic;! p n; nu
de+ult! peda o ia aplicat; a de"enit o 4tiinţ; cu tent; prospecti";! su er nd tot +ai +ult c;i!
+odalit;ţi 4i strate ii de a+eliorare a practicii instructi"-educati"e. De alt=el! aceast;
intenţionalitate de a "eni Fn spri#inul practicienilor! este superpo8abil; cu dorinţa colecti"ului
de autori ai lucr;rii de =aţ;! care constituie o "ersiune re"i8uit; 4i ad;u it; a c;rţii Didactica
+odern; ! ap;rut; tot la Editura Dacia din Clu#-Napoca! Fn anul %))1! sub coordonarea pro=.
uni". dr. 5iron Ionescu 4i pro=. uni". dr. Ioan 9adu.
7alori=ic nd e(perienţa didactic; proprie! precu+ 4i in=or+aţii din surse biblio ra=ice

>
repre8entati"e! auto6tone 4i str;ine! autorii propun o lucrare nu doar descripti";! ci 4i
intero ati";! raţie e(e+pli=ic;rilor! interpret;rilor 4i co+entariilor reali8ate! Fn acest =el! ei
n;d;#duiesc c; cititorul "a =i pus Fn situaţia de a e=ectua o lectur; acti"; 4i re=le(i";! care s;
F+bine +o+ente de re=lecţie! interpret;ri 4i anali8e critice cu e"alu;ri personale. Aceasta! cu
at t +ai +ult cu c t! Fn te(t au =ost inserate sc6e+e! tabele! ra=ice 4i =i uri care spri#in;
decodi=icarea 4i p;trunderea sensurilor autentice.
/tructura c;rţii e"idenţia8; principalele aspecte care intr; Fn s=era de preocup;ri a didacticii
enerale! din perspecti"a procesului de Fn";ţ;+ nt: esenţa acestuia 4i a principalelor acti"it;ţi
pe care el le presupune - Fn";ţarea 4i predarea ,capitolul II ! principiile care stau la ba8a lui
,capitolul III ! =inalit;ţile sale ,capitolul I7 ! curriculu+ul 4colar ,capitolul 7 ! conţinutul
Fn";ţ;+ ntului ,capitolul 7I ! +etodolo ia didactic; ,capitolul 7II ! +i#loacele de Fn";ţ;+ nt
,capitolul 7III ! strate iile de instruire ,capitolul I3 4i doci+olo ia didactic; ,capitolul 3 .
Introducerea Fn proble+atica speci=ic; procesului de Fn";ţ;+ nt este reali8at; prin
inter+ediul capitolului I! care F4i propune o trecere Fn re"ist; a principalelor +o+ente
Fnre istrate Fn e"oluţia didacticii! de la teoria lui Co+enius
la didactica 8ilelor noastre. Accentul este pus pe =aptul c; e(tensiunea conceptului didactic;
a e"oluat +ult Fn ti+p! de la se+ni=icaţia iniţial;! atribuit; de Co+enius - cea de art; a
pred;rii - p n; la accepţiunea +odern;! aceea de 4tiinţ; care studia8; proble+atica
procesului de Fn";ţ;+ nt! autoinstruirea 4i didactica adulţilor. De alt=el! Fntr-unul din
subcapitolele co+ponente ale capitolului I! autorul reali8ea8; o anali8; operaţional; a
conceptului Fn discuţie! re=erindu-se Fn a+;nunt la obiectul s;u de studiu! la =uncţiile!
subra+urile 4i interrelatiile sale cu alte 4tiinţe.
Tot Fn capitolul I! pe l n ; ele+entele de istorie a didacticii! autorul pre8int;! printr-o
al;turare =ireasc; 4i bine"enit;! orient;rile actuale din didactic;! creFnd Fn acest =el punţile de
le ;tur; cu ur+;toarele capitole ale c;rţii.
Capitolul al II-lea propune o anali8; detaliat; a procesului de Fn";ţ;+ nt! care are la ba8;
e(perienţa didactic; Fndelun at; a autorului! precu+ 4i date din psi6olo ia Fn";ţ;rii 4i din alte
4tiinţe. Din acest capitol! a+inti+ c te"a din subtitlurile cele +ai interesante 4i utile cadrelor
didactice: or ani8area o=ertei de in=or+aţii! acti"itatea de predare 4i teoria prototipurilor!
predarea ca act co+unicaţional! or ani8area conţinutului sec"enţei de predare! "olu+ul
atenţiei 4i +e+oriei i+ediate! r adio ra=ia procesului de Fn";ţare 4.a. O atenţie special; este
acordat; anali8;rii relaţiei dina+ice dintre procesele de predare 4i Fn";ţare! precu+ 4i a
posibilit;ţii reali8;rii ec6ilibrului dintre acestea.
Al III-lea capitol propune o +odalitate nou; de abordare a siste+ului principiilor didacticii!
din perspecti"a cercet;rilor de psi6olo ie co niti";! de peda o ie prospecti";! de didactic;
e(peri+ental; etc. /e re+arc; =aptul c; Fn abordarea acestei topici! pe l n ; +oderni8area 4i
actuali8area conţinutului principiilor didacticii! antonii propune c6iar 4i +odi=icarea denu+irii
lor. A+inti+! Fn acest sens! principiul construcţiei co+ponenţiale 4i ierar6ice a structurilor
intelectuale.
Capitolul I7 este destinat ta(ono+iei obiecti"elor procesului didactic! preocupare care a
de"enit Fn ulti+ul ti+p siste+atic; pentru teoreticieni 4i pentru practicieni! at t la +acro! c t
4ciol+
a p+oincerontnait"eelel.oIl+
o piocr;taanaţactai"ciotr;dţiaitd;ea=coers+
teairpereaopceurps;orniaelsitt;eţipieud+eapnliene#sutsetic=eicaact;arFenatrsuic utr;
orientarea! direcţionarea 4i di+ensiunea prospecti"; a acţiunii educaţionale.
In capitolul 7! destinat curriculurnului 4colar! se propune o operationali8are a ter+enului Fn
discuţie! Fn pri+ul r nd prin de=inirea lui ca proiect peda o ic care e"idenţia8;
interdependenţele ce se stabilesc Fntre obiecti"ele educaţionale.
%%
conţinuturile instructi"-educati"e! strate iile de predare 4i Fn";ţare Fn 4coal; 4i Fn a=ara 4colii!
precu+ 4i strate iile de e"aluare a acti"it;ţii educaţionale. Operaţionali8area ter+enului Fn

*
discuţie este co+pletat; cu pre8entarea unei tipolo i curriculare 4i cu re=eriri la esenţa!
conţinutul! i+plicaţiile 4i tendinţele din re=or+a curricular;.
Capitolul 7I abordea8; principala co+ponent; a curriculu+ului 4colar! respecti" conţinutul
Fn";ţ;+ ntul care constituie suportul principal al procesului didactic. /unt in"entariate 4i
anali8ate criteriile de stabilire structurare a conţinutului Fn";ţ;+ ntului! docu+entele 4i
suporturile 4colare ,planuri de Fn";ţ;+ nt! pro ran 4colare! +anuale 4i alte suporturi !
ulti+ele =iind abordate din perspecti"a unor cercet;ri ale e(perţilor NE/CO.
Prin structurarea capitolului 7I! autorul intenţionea8; s; sublinie8e =aptul c; studierea relaţiei
dintre 4tiin 4i obiectul de Fn";ţ;+ nt este esenţial; pentru abordarea +odern; a conţinutului
ideatic "e6iculat Fn procesul c Fn";ţ;+ nt! respecti" pentru acţiunile de selectare 4i structurare
a acestuia.
n capitol e(tins - al 7K-lea - este a(at pe proble+atica +etodolo iei didactice 4i F4i propune
de=inirea 4i deli+itarea unor ter+eni cu care slu#itorii 4colii operea8; =rec"ent! cu+ ar =i
te6nolo ia instruiri +etoda de Fn";ţ;+ nt! acti"i8area ele"ilor etc. A" nd Fn "edere
i+portanţa +etodolo iei didactice Fn practic 4colar;! autorii capitolului au Fncercat s;
"alori=ice unele cercet;ri ale se+ioticii din perspecti"a pred;rii 4i Fn";ţ;i 4i s; e"idenţie8e
e"oluţia +etodolo iei didactice! direcţiile de cercetare 4i per=ecţionare ale acesteia.
Pentru a "eni Fn a#utorul slu#itorilor 4colii 4i pentru a le o=eri un instru+entar operaţional 4i
=le(ibil! autori pre8int;! selecti"! cele +ai e=iciente +etode de instruire 4i autoinstruire! cu
putere de in=luenţ; asupra Fntre ului de+ers +etodolo ic al cadrului didactic. A+inti+ c te"a
dintre ele: abordarea euristic;! proble+ati8area! Fn";ţare prin descoperire! +odelarea!
proiectul<te+a de cercetare! predarea 4i Fn";ţarea sub asistenţa calculatorului etc.
Capitolul 7III se ocup; cu +i#loacele de Fn";ţ;+ nt! respecti" cu locul lor Fn procesul
didactic 4i cu e(i enţele psi6opeda o ice care trebuie a"ute Fn "edere Fn utili8area lor.
Din siste+ul +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt! o subdi"i8iune e(tre+ de i+portant; o repre8int;
+i#loace te6nice de instruire! c;rora! Fn +od =iresc! autorii le-au acordat atenţie special;!
e"identiindu-le esenţa! =unctiil posibilit;ţile de clasi=icare 4i! desi ur! "alenţele peda o ice.
De ase+enea! Fntruc t Fn ulti+ii ani a de"enit e"ident c; tinde+ spre o instrucţie asistat; de
+i#loace te6nice 4i Fn special de calculatorul electronic! atenţie special; acord ndu-se acestuia
4i posibilit;ţilor lui cu utili8are Fn procesul didactic.
Fn capitolul I3 este anali8at siste+ul =or+elor de or ani8are a acti"it;ţii educaţionale! iar
pentru a o=eri cadrelor didactice un 6id! sunt in"entariate posibilit;ţile de clasi=icare a
acestora.
Pornind de la ideea! su erat; Fn unul din subcapitole! c; elaborarea strate iei didactice
repre8int; condiţile acţiunii educaţionale e=iciente! autorul abordea8; detaliat proble+atica
strate iilor didactice: de=iniţia! caracteri8area! criteriile de stabilire! ta(ono+ia! proiectarea
lor.
n subcapitol aparte este consacrat lecţiei! ca = or+; i+portant; de or ani8are a procesului
instructi" educati"! respecti" ur+;toarelor aspecte: de=inirii! caracteri8;rii 4i ta(ono+iei
lecţiilor! de+ersului +etodic or ani8;rii! des=;4ur;rii 4i conducerii lecţiei. De ase+enea! sunt
o=erite 4i date ale unor in"esti aţii e(peri+enta re=eritoare la or ani8area 4i des=;4urarea

leac=ţeieid!-rbeascpec4tii"oblaţinee4raenatilouniaFrnel4eicsţioen.da# Fn "eri=icare 4i =i(are! indicatorii de reu4it; a l ecţiei!

Fn =inalul capitolului sunt pre8entate c te"a alternati"e educaţionale institutionali8ate Fn
siste+ul , Fn";ţ;+ nt din ţara noastr;: peda o ia aldor=! educaţia 5ontessori 4i pro ra+ul
/tep bQ /tep.
A" nd Fn "edere =aptul c; proble+ei e"alu;rii cuno4tinţelor Fn Fn";ţ;+ nt i se acord; o
i+portanţ; tot +ai +are Fn 4coal;! ur+;rindu-se elaborarea unor standarde naţionale de
e"aluare! capitolul ulti+ ,3 ! este deosebit de util. El F4i propune s; de8";luie +ecanis+ul
"eri=ic;rii! e"alu;rii 4i not;rii! s; anali8e8e +etodele de "eri=icare e"aluare! s; surprind;

2
di=icult;ţile Fnt +pinate de e(a+inatori 4i e(a+inaţi! toate acestea =iind Fnsoţite de anali8e!
e(e+ple 4i co+entarii util e practicienilor.
raţie +odalit;ţii de concepere 4i structurare eneral; 4i a capitolelor! +odalit;ţii concrete de
abordare topicilor! detaliilor +etodolo ice! anali8elor peda o ice 4i psi6olo ice! sc6e+elor!
tabelelor! ra=icelor etc.! lucran de =aţ; F4i propune s; cree8e Fn r ndul cititorilor un cli+at de
re=lecţie personal;.
Cartea se adresea8; speciali4tilor Fn 4tiinţele educaţiei! cadrelor didactice din Fn";ţ;+ ntul de
toate rade 4i studenţilor - "iitoare cadre didactice - cu un dublu +esa#: de a depune e=orturi
pentru a+eliorarea practic educati"e! pentru =unda+entarea 4tiinţi=ic; a de+ersurilor
educaţionale! e"it nd receptarea +ecanic;! necritic;! ac6i8iţiilor stocate Fn unele studii cu
caracter didactic.
%
CAPITOL L I
DE LA TEO9IA CO5ENIANĂ LA DIDACTICA 5ODE9NĂ
LI. Aportul Iui Co+enius la constituirea didacticii
Conceptul didactic; a =ost introdus Fn circulaţie de c;tre peda o ul ce6 M an A+os
Co+enius ,%1) -%>*$ ! prin lucrarea sa Didactica 5a na ! publicat; Fn anul %>0 Fn li+ba
ce6;! Fn anul %>1* Fn li+ba latin; 4i tradus; Fn l i+ba ro+ n; la s= r4itul secolului trecut. Prin
principiile Fnnoitoare pe care le pro+o"a! opera peda o ic; a lui Co+enius a deter+inat o
autentic; re"oluţie Fn teoria 4i practica Fn";ţ;+ ntului' secolul 37II s-a +ai nu+it Fn
peda o ie secolul didacticii ! iar Co+enius a =ost supranu+it alilei al educaţiei 4i
Bacon al educaţiei .
Din punct de "edere eti+olo ic! cu" ntul didactic; pro"ine din ter+enii rece4ti:
didas ein S a Fn";ţa' dida ti os S instrucţie! instruire' didas o S Fn";ţare! Fn";ţ;+ nt'
didacti e S arta Fn";ţ;rii. Cu alte cu"inte! s=era de cuprindere a conceptului Fn discuţie este
le at; de proble+atica procesului de predare-Fn";ţare. /e+ni=icaţia iniţial; pe care Co+enius
o atribuia ter+enului de didactic; era cea de art; a pred;rii! arta uni"ersal; de a-i Fn";ţa pe
toţi totul , o+nes o+nia docendi arti=iciu+ sau ...un +od si ur 4i e(celent de a Fn=iinţa
ase+enea 4coli Fn toate co+unele! ora4ele 4i satele oric;rei ţ;ri cre4tine! Fn care tot tineretul!
de a+bele se(e. =;r; nici o deosebire! s; =ie instruit Fn 4tiinţe! c;l;u8it spre +ora"uri bune 4i
plin de e"la"ie! iar Fn acest c6ip s; =ie Fndru+at Fn anii tinereţii spre toate cele necesare "ieţii
pre8ente 4i celei "iitoare 4i aceasta concis! pl;cut 4i te+einic .
De=inind didactica drept art; de a Fn";ţa pe alţii bine! Co+enius arat; c; a F n";ţa pe altul
Fnsea+n; a 4ti ce"a 4i a =ace 4i pe altul s; Fn"eţe s; 4tie 4i aceasta repede! pl;cut 4i te+einic.
5i#loacele prin care se poate reali8a acest de8iderat sunt e(e+plele! re ulile! aplicaţiile
enerale sau speciale ,care ţin cont de natura obiectelor 4i a te+elor de Fn";ţat 4i de scopurile
propuse : Pentru care noi s=;tui+ Fn pri+ul r nd ca =unda+entul s; re8ulte din Fns;4i natura
lucrului! ade";rul s; =ie de+onstrat prin e(e+ple co+parati"e din artele +ecanice! stabilindu-
se des=;4urarea pe ani! luni! 8ile 4i ore! 4i Fn s= r4it calea ce se do"ede4te u4oar; 4i precis; 4i
care duce la un re8ultat =ericit. ,M.A. Co+enius! %)*$! pa . 1
Obiecti"ul principal al didacticii este sinteti8at ast=el: Didactica noastr; are drept pror; 4i
pFnu"pe;ţ:e s+
; acier+ceutlet8pee 4eiles;"i! ;Fnse4acsocl;i su;n e+(iosdtep+
rinaicpaureţinFn;"d;eţ;8toorrdii!nceu! d+ea8i upsutţi4ni;+ousntecn;eiarlo;s!ist;;! dar
+ai +ult; libertate! pl;cere 4i pro res te+einic! Fn co+unitatea cre4tin; s; =ie +ai puţin;
be8n;! con=u8ie 4i de8binare - dar +ai +ult; lu+in;! ordine! pace 4i lini4te ,M.A. Co+enius!
%)*$! pa . > .
Conceptul didactic; a =ost consacrat de Co+enius! dar Fnaintea sa =usese utili8at Fn secolul
al 37II-lea de peda o ul Elios Bodinus Fn lucrarea Didactica si"e ars docendi , %> % ! apoi
de ol= an 9at e ,9atic6ius Fn lucrarea Ap6oris+i didacticii paecipui ,%> ) . De alt=el!
Co+enius a preluat +ulte idei introduse Fn cultura ti+pului! =ie de +ari pro=esori de la

)
s= r4itul 9ena4terii ,de e(e+plu loac6i+us ?ortius ! =ie de celebrii nditori u+ani4ti ai
"re+ii ,de e(e+plu Eras+us 4i 7i"es ! care susţineau c; ni+ic nu este +ai uci ;tor Fn "iaţa
o+eneasc; dec t acea depra"are a #udec;ţii care nu acord; lucrurilor preţul lor. C;ci de aceea
a#un e+ s; r "ni+ lucruri #osnice! ca 4i cu+ ar =i preţioase! iar pe cele preţioase s; le
respin e+ ca 4i cu+ ar =i =;r; nici o "aloare! adic; s; trat;+ lucrurile i+prudent! proste4te!
";t;+;tor ,M.A. Co+enius! %)*1. pa . *$-*% ' alt=el spus! se sublinia ne"oia or ani8;rii
instruirii Fn 4coal; 4i ne"oia de disciplinare a +intii prin instruire.
%0
Prin "aloarea sa intrinsec; pentru teoria 4i practica instructi";! prin stabilitatea sa 4i prin
+i4carea pe care a produs-o! opera peda o ic; a lui Co+enius! nu a =ost e alat; de alţi
peda o i. Aportul s;u la constituirea didacticii este =;r; precedent! iar contribuţiile sale la
=unda+entarea teoriei 4i practicii instructi"e sunt cu totul re+arcabile. A =ost preocupat nu
doar de proble+ele de ordin ad+inistrati"! ci +ai ales de cele l e ate de obiecti"ele!
principiile! conţinutul! +etodele 4i =or+ele de or ani8are a +uncii instructi"-educati"e!
o=erind pro=esorului at t orientarea necesar;! c t 4i instru+ente de lucru. Opera lui peda o ic;
se constituie Fntr-o doctrin; peda o ic; +ereu actual;' a+inti+ c te"a din ele+entele care
conturea8; concepţia sa educati"; 4i care! a4a cu+ se "a "edea! 4i-au p;strat "alabilitatea!
"aloarea lor =iind "alidat; de e(perienţa peda o ic; colecti"; a cadrelor didactice 4i a
speciali4tilor! acu+ulat; de-a lun ul ti+pului:
Fn concepţia sa cu pri"ire la conţinutul didacticii! F4i are ori inea +odalitatea de
or ani8are a procesului de Fn";ţ;+ nt des=;4urat Fn li+ba +atern;! pe clase 4i lecţii! cu
pro ra+e 4colare 4i +anuale! cu ele"i de aceea4i " rst;! cu oa+eni speciali8aţi! Fntr-un an
4colar! cu perioade de +unc; 4i de odi6n; ,"acanţe ! cu o or ani8are anu+e a 8ilei de lucru
,cu un anu+it orar etc.
Considera c; pro=esorul trebuie s;-% a#ute pe 4colar s;-4i Fnsu4easc; 4tiinţa 4i a 4ti
Fnsea+n; a putea reda ce"a =ie cu +intea! =ie cu + na! =ie cu li+ba ,M.A. Co+enius! %)*1!
pa . %* .
/usţinea c; o +etod; de lucru adec"at; asi ur; re8ultate bune c6iar 4i Fn ca8ul unor
dasc;li 4i ele"i +ai puţin buni.
...iscusinţa +etodic; ...cere ca Fntotdeauna 4i pretutindeni pro=esorul s; 4tie Fn pri+ul
r nd s; pre ;teasc; su=letele ele"ilor pentru Fn";ţare! apoi s; trans+it; Fns;4i Fn";ţ;tura 4i Fn
s= r4it s; Fnt;reasc; ceea ce s-a trans+is 4i perceput ,M.A. Co+enius! %)*1! pa . & .
Condiţia de ba8; Fn trans+iterea cuno4tinţelor este ca toate s; =ie predate prin e(e+ple!
prin precepte! prin aplicaţie sau i+itaţie ,M.A. Co+enius! %)*1! pa . 2 .
/inta +a 4colarului i se cade +unca! pro=esorului - conducerea este considerat;
a(io+; a instruirii' ...d; Fntotdeauna Fn + na ele"ului uneltele! ca s; si+t; c; ni+ic nu e
i+posibil! inaccesibil! reu: Fndat; Fl "ei =ace acti"! a er! dornic ,M.A. Co+enius! %)*1! pa .
*.
6i concepţia sa! Fn";ţ;+ ntul a"ea obli aţia de a cuprinde toat; populaţia! spre a ridica
ni"elul de Fnţelepciune al oa+enilor! Fndru+ ndu-i s; tr;iasc; Fn con=or+itate cu natura.
A pro+o"at 4i a susţinut o serie de principii didactice care s; asi ure o cunoa4tere
r-aţioendaulc;a:rea cunoa4terii! ur+ nd dru+ul de la concret la abstract ! de la particular la
eneral ! de la u4or la reu ! de la cunoscut la +ai puţin cunoscut ! de la apropiat la
Fndep;rtat ! totul =;c ndu-se prin obser"aţie practic; sau intuiţie ! aceasta din ur+; =iind
re ula de aur a instrucţiei
- rolul intuiţiei Fn in"esti area naturii
- respectarea pro resi"it;ţii Fn p;trunderea necunoscutului
- reali8area unui Fn";ţ;+ nt treptat! radat 4i concentric! re le+ent;ri care i+puneau
elaborarea ri uroas; a unor planuri 4i pro ra+e de Fn";ţ;+ nt

%$
- rolul acti"i8;rii prin e(erciţiul "irtuţilor +orale
- pro+o"area spiritului +etodic Fn acti"itatea de 4colari8are
- caracterul siste+atic al instrucţiei etc.

%. . Continuatorii operei lui Co+enius 4i contribuţia lor Ia de8"oltarea teoriei instrucţiei 4i

educaţiei
In tabelul %.%. sunt +enţionaţi peda o ii care! pe parcursul ti+pului! au pro+o"at concepţia
lui Co+enius.
%&
Tabelul %.%.
t i ţii l lt t i i i t ţi i i ţi i
Con r bu a de8"o area eor e ns ruc e 4 educa e
i i l t i it ii i i ii i ti
Teor a peda o c; E e+en e de= n or Pr nc p td dac ce Or ien t;r i pen tn i ins tru ire
pro+o"a e
i l i F F i i i l i t iţi i ti ţ l F
i i t
Teor a u Ian! A+os - ncrederea
l i! ti ni l - pr inc ip iu l n u e it ţii - cuno4ti n etie s; se nsu4easc;
Co+en us =or+area pr nţir-ot l i l !
,%1)
l -%>*$ t i peda
l o care o+u u op i + s+u - pr ncţip iu con=or+ t ; con nu; li e( ndere F aţ t
ai t con
t t t. nu u u or s;
e abora ţi .pr +u +are peda o c educa i e cu na ura i se reat! 8e8e un t n"; i ;+ n
s s e+ de F ţ t rep a
educa e - as iurarea unu rada concent r c i
n"; ;+il n
acces b - s;t seii respec
: F t i e ord nea
F i ti t i lna ur il ! n i i t l
t- nsu4 i irea con4 en ; 4 ucrur Fe apo ţ cu" ni e e l
e+e nti c;ţ al . - s; se n"e e nu+a ba8e e a
i
cuno4 nile or i ceea t ce i i l ! F
i
pr ceper il 4
or tes e ipri nc ! pa t n +od
depr nder lori t
t ti l ie+e n c scur
-instrucţiei
carac eru s s e+a c a 4 repede
Teoria lui Mo6n Loc e - concepţia opti+ist; - depistarea 4i - la ba8a cunoa4terii se a=l;
asupra de8"oltarea e(perienţa
,%>0 -%*$& ! peda o care puterii educaţiei particularit;ţilor de - Fn";ţarea s; se ba8e8e pe
a " rst; 4i tendinţa de
introdus +unca Fn procesul indi"iduale ale ele"ilor! a acti"itate a copilului! pe
curio8itatea sa
educ;rii tinerilor. Fnsu4irilor acestora: Fnn;scut;
aspiraţia
scpureiol8ibiteartteaate4!i - instrucţia sub =or+; de #oc s;
pl;cerea pentru pre ;teasc; acti"itatea de
acti"itate! Fn";ţare ca
tendinţa spre e ois+! +unc;
la4itatea!
UU te+eritatea etc. - reco+anda studiul
ur+;toarelor
- principiul intuiţiei discipline: scris! citit! studiul

%%
 li+bii
latine! desen! steno ra=ie!
contabilitate!
=rance8;! eo ra=ie! cronolo ie
anato+ie! eo+etrie! etic;!
drept ci"il!
lo ic;! retoric;
- reco+anda c;l;toriile ca
+odalitate de
instruire
- reco+anda ca tinerii s; Fn"eţ
dou;-trei +eserii ,pre=era
r;din;ria!
t +pl;ria! dul 6eria!
par=u+eria!
croitoria 4. a.
Teoria lui Mean-MacVues - susţinerea te8ei - educaţia s; se - instrucţia s; se ba8e8e pe
9ousseau naturii con=or+e8e acti"itatea
,%*% &**2 ! peda o bune a =iinţei u+ane naturii copilului! ele"ului
despre 4i a
care se spune c; a relaţiei dintre natur; 4i particularit;ţilor sale de - recunoa4terea unor
descoperit " rst; particularit;ţi
copilul. cultur; - principiul periodi8;rii proprii copil;riei
$W
educaţiei Fn con=or+itate - pro+o"area ne"oii de
cu +ani=estare 4i
treptele de " rst; ale de8"oltare liber; a copilului
copilului
- principiul intuiţiei - criteriile de selectare a
cuno4tinţelor
- principiul caracterului s; =ie utilitatea 4i accesibilitate
con4tient 4i acti" al - copilul s; nu 4tie ni+ic
instrucţiei pentru c; i-ai
spus! ci pentru c; a Fnţeles el
Fnsu4i' s;
nu Fn"eţe 4tiinţa! ci s-o
descopere
- reco+and; ca tinerii s; Fn"eţ
+ai
+ulte +eserii! Fndeosebi acele
care
presupun acti"it;ţi =i8ice Fn ae
liber
Teoria lui Mo6ann Keinric6 - con"in erea c; toţi - necesitatea respect;rii - Fn";ţ;+ ntul ele+entar s;
le ilor cl;deasc;
Pestalo88i ,%*&>-%2 * ! oa+enii pot =i instruiţi naturii Fn procesul Fn +od si ur 4i te+einic
peda o educaţiei! cuno4tinţele 4i
care a Fncercat s; elabore8e - ideea c; o+ul reali8area unei educaţii deprinderile necesare "ieţii 4i
o trebuie Fn s;
teorie 4tiinţi=ic; asupra de8"oltat ca Fntre ! con=or+itate cu natura! contribuie la de8"oltarea

%
educaţiei! trupul! care s; =orţelor interne
a elaborat ba8ele spiritul 4i ini+a sa se des;" r4easc; Fn 4i a dispo8iţiilor copilului
Fn";ţ;+ ntului 4coal; prin:
ele+entar 4i a reali8at educaţia =i8ic;! - scopul instrucţiei ele+entare
pentru pre ;tirea este
pri+a dat; Fn istoria pentru +unc;! educaţia acu+ularea de c;tre copil a
o+enirii!
F+binarea or ani8at; a intelectual; 4i +oral; cuno4tinţelor Fnte+eiate pe
+uncii e(perienţa
producti"e cu instrucţia! Fn - respectarea sen8orial; 4i =or+area unui
particularit;ţilor co+ple( de
localitatea Neu6o=. indi"iduale 4i de " rst; priceperi 4i deprinderi
ale
copiilor - reco+anda ca Fn conţinutul
instrucţiei
- principiul intuiţiei ele+entare s; intre disciplinel
citit!
- principiul acti"it;ţii scris! socotit! desen! c nt!
libere acti"it;ţi
- radarea treptat; 4i practice! i+nastica! ele+ente
de
succesiunea ri uroas; Fn eo+etrie
instrucţie
Teoria lui /tep6an LudXi - con=or+itatea - necesitatea respect;rii - Fn";ţ;+ ntul intuiti" s; =ie
9ot6 le ilor str ns le at
,%*)>-%2&) ! peda o care Fn";ţ;+ ntului cu naturii Fn procesul de de8"oltarea "orbirii
a =ost natura educaţiei!
n =idel discipol al lui copilului 4i cu reali8area unei educaţii
Pestalo88i condiţiile Fn
4i care a pro+o"at Fn ţara sale de "iaţ; con=or+itate cu natura
noastr;
siste+ul educati" al - respectarea
acestuia! particularit;ţilor
adapt ndu-% la realit;ţile indi"iduale 4i de " rst;
ale
transil";nene. copiilor
- principiul intuiţiei
Teoria lui ?riedric6 AdoFp6 - peda o ia poate - principiul con=or+it;ţii - pro+o"ea8; o instruire acti"
aspira s; care s;
il6el+ DiesterXe de"in; 4tiinţ; nu+ai educaţiei cu natura ţin; cont de particularit;ţile
F+n;sura Fn care se
,%*)$-%2>> ! adept al lui - principiul con=or+it;ţii ianledie"lied"uialoler 4i o cunoa4tere pri
;se4te intuiţie
Pestalo88i 4i considerat . un principiu supre+! educaţiei cu cultura care de8"olt; raţiunea
cu
Fn";ţ;tor al Fn";ţ;torilor "aloare uni"ersal;: - principiul acti"i8;rii .. - s; se asi ure Fn=;ptuirea celo
dou;
er+aniei 4i Pestalo88i con=or+itatea =uncţii ale Fn";ţ;+ ntului:
al educaţiei cu in=or+area 4i

%0
 er+aniei . natura' orrral posed; =or+area! adic; s; se asi ure
de la caracterul
natur; anu+ite educati" al Fn";ţ;+ ntului
predispo8iţii care
trebuie
< sti+ulate prin
educaţie

Teoria lui onstantin
Di+itrie"ici 4ins i
,%2 0-%2*$ ! peda o
care! ca 4i
Pestalo88i 4i DiesterXe !
s-a
ocupat de proble+atica
- peda o ia trebuie s; - principiul intuiţiei - a elaborat te8a caracterului
se naţional al
constituie ca o unitate - principiul con=or+it;ţii educaţiei! pro+o" nd
Fntre Fn";ţ;+ ntul Fn
teorie 4i practic; educaţiei cu natura li+ba +atern;! studierea
istoriei
- principiul Fnsu4irii naţionale! a eo ra=iei 4i a
con4tiente naturii
4i acti"e a cuno4tinţelor patriei

Fn";ţ;+ ntului ele+entar. - pro+o"area tendinţei spre

acti"itate a
copilului
- asi urarea unei str nse
le ;turi Fntre
obser"are! ndire 4i li+ba#
Teoria lui Mo6ann ?riedric6 - concepţia sa este - principiul or ani8;rii - consider; c; Fn";ţ;+ ntul
este
Kerbart ,%**>-%2&% ! care interesant; 4i siste+atice a acti"it;ţii +i#locul principal de educaţie
a =ost "aloroas; ele"ilor eneral;'
de =or+aţie =ilo8o= 4i prin substanţa sa - principiul respect;rii 4coala nu este un a4e8;+ nt Fn
care se
+ate+atician! iar dup; ce psi6olo ic;! +oral; 4i particularit;ţilor de trans+ite un anu+it capital de
a " rst; ale
cunoscut acti"itatea lui te6nolo ico-didactic;: ele"ilor in=or+aţie! ci un +ediu e=icien
de
Pestalo88i! 4i-a Fndreptat preocuparea de a - principiul respect;rii educaţie' Fn";ţ;+ ntul

preocup;rile spre educaţie. ba4ae88aaplraocesului de

A =ost
pro=esor uni"ersitar de
peda o ie! r;sti+p Fn care
a
Fn=iinţat un se+inar
peda o ic cu
4coli de aplicaţie. Este
speci=icului obiectelor de s=accuirltieteaa88;;d4ria+ul e(perienţei
personale!
Fn";ţ;+ nt concepţia Fn";ţ;+ nt Fndru+ nd-o! co+plet nd-o 4i
+ultilateralit;ţii concentr nd-o
intereselor! - reco+anda studierea
de8"oltarea ur+;toarelor
ideaţiei copilului pe discipline: elena! latina!

%&
pri+ul ba8a +ate+atic;!
peda o care elaborea8; o dina+icii 4tiinţele naturii
teorie repre8ent;rilor!
a interesului! consider nd caracterul educati" al - reali8area celor dou; scopuri
ale
interesul ca "eri ; instrucţiei! rolul +oral instrucţiei: dob ndirea "irtuţii
esenţial; Fntre al ,scop
idee 4i acţiune. Fn";ţ;+ ntului etc. Fndep;rtat 4i de8"oltarea
interesului
+ultilateral ,scop apropiat
- respectarea celor patru
+o+ente ale
lecţiei: claritatea! asocierea!
siste+a.
+etoda! care au =ost
=unda+entate Fn
teoria treptelor psi6olo ice ale
lecţiei.
elaborat; pe ba8a teoriei
apercepţiei! a
: interesului 4i a atenţiei
- necesitatea =or+ul;rii
idealului educati" ,concreti8at
Fn o+ul cu caracter ener ic 4i
+oral - necesitatea asi ur;rii
unui Fn";ţ;+ nt educati"
,Kerbart a =ost printre pri+ii
peda o i care a constatat 4i
teoreti8at caracterul educati" a
Fn";ţ;+ ntului - reali8area
educaţiei +orale! care F4i
propune ca obiecti"
trecerea de la interes<dorinţ;
la "oinţ;<acţiune! iar ca +i#loc!
deprinderile! acti"it;ţile ,=apta
produce "oinţa din dorinţ; .
ratie siste+ului didactic pro+o"at! pro=undei ar u+ent;ri =iloso=ice 4i psi6olo ice! preci8iei
4i +eticulo8it;ţii caracteristice! t eoria peda o ului er+an M.?. Kerbart a dete+inat apariţia
unui curent 6erbartian Fn peda o ie! ai c;rui adepţi au preluat 4i de8"oltat ideile lui!
str;duindu-se s; le aplice Fn acti"itatea educati"; practic;! Fi a+inti+! Fn acest sens! pe .7.
/toQ ,%2%1-%221 ! T. Jiller ,%2%*-%-22 ! . 9ein ,%2&*-%) ) .
tp.esdţian;otoricii 6t eorbriaeritilauni!Kluenrbanrdt auccFenncteprceaptrso;cdeseual oreicneteprtp;reiitadree cp;rtarcetiecle;"aidae c"uanto;4stinstţe+
lour!lupie
Fnte+eierea Fn";ţ;+ ntului pe autoritate i pro=esorului 4.a.+.d. Dar! lu nd Fn considerare +ai
+ult psi6olo ia lui Kerbart dec t peda o ia acestuia! au e(a erat unele din ideile susţinute de
el 4i au nesocotit +odul nuanţat Fn care el Fnţele ea respectarea succesiunii celor patru trepte
ale lecţiei! atr; nd criticile repre8entanţilor educaţiei noi . Principalele repro4uri aduse lui
Kerbart 4i adepţilor s;i sunt ur+;toarele: intelectualis+ul e(a erat' =or+alis+ul Fn lecţie'
Fn;bu4irea indi"idualit;ţii ele"ului' ruperea procesului instructi"-educati" de necesit;ţile
naturale 4i sociale ale indi"idului' reducerea scopului eneral al educaţiei la un aspect al

%1
=or+aţiei +orale a o+ului - caracterul.
Fns;! +arele +erit al curentului 6erbartian a =ost contribuţia sa la =unda+entarea 4tiinţi=ic; a
peda o iei! respecti" la constituirea didacticii ca disciplin; de sine st;t;toare. Dac; la
Co+enius! didactica era superpo8abil; cu peda o ia! la peda o ii care i-au ur+at!
consideraţiile didactice erau incluse Fn proble+atica peda o ic;! Fncep nd cu Kerbart!
didactica se constituie Fntr-o teorie cu un do+eniu bine deli+itat! =apt pentru care unii Fl
consider; pe Kerbart p;rintele didacticii.
Curentul 6erbartian s-a e(tins Fn nu+eroase ţ;ri. Fn ţara noastr; a p;truns la s= r4itul secolului
al 3I3-lea! iar la Fnceputul secolului 33 a de"enit o doctrin; peda o ic; o=icial;' dintre
susţin;torii 4i pro+otorii acestei teorii! Fi a+inti+ pe peda o ii: I. Popescu! 7. 6. Bor o"an!
. . Antonescu.
Cei +ai +ulţi dintre cercet;torii peda o iei uni"ersale conte+porani! aprecia8; opera lui
Kerbart 4i contribuţia sa la Fnte+eierea peda o iei ca disciplin; 4tiinţi=ic;. Ast=el! 9obert
Dottrens ,%)*% susţine c; Kerbart a =ost atins de aripa eniului atunci c nd a elaborat teoria
instrucţiei educati"e 4i teoria psi6olo ic; a procesului de Fn";ţ;+ nt. nitatea dintre
instrucţie 4i educaţie r;+ ne una dintre +arile cuceriri ale peda o iei 4tiinţi=ice.
Prin contribuţiile lor! continuatorii lui Kerbart au =;cut ca didactica s; cunoasc; at t
e(tensiuni ,de e(e+plu DiesterXe 4i 4+s i Fi e(tind aria la ni"elul celei stabilite de
Co+enius ! c t 4i restr n eri ale do+eniului s;u , nditorii care pro+o"ea8; Fn continuare
ideea de cultur; =or+ati";! =iind con"in4i c; "aloarea o+ului nu este deter+inat; de "olu+ul
cuno4tinţelor sale! ci de capacitatea de a le utili8a . Pre8ent;+ Fn tabelul .%. di=eritele
accepţiuni atribuite conceptului didactic; Fn secolul 33:
Tabelul .%.
De= n a d ale
Accepţiuni dacdidacticii
c Adep
i iţi i ti ii ţi
- t eorie a ins trucţiei P
- d o+eniu superpo8abil cu educaţia intelectual;! ?. 3. Eart6ersdor=er!
a u l B
reali8at; prin "alorile culturii . . Antonescu
- do+eniu care studia8; instruirea! ca proces lo ic .LaQ
de Fn";ţare! cu consecinţe practice i+ediate
- disciplin; care include educaţia 4i reali8ea8; . ersc6ensteiner!
pre ;tirea ele"ilor Fn con=or+itate cu idealul de o+ A. ?erriere
postulat de societate
- o peda o ie practic; ,o su+; de nor+e A. 5att6ias
pro=esionale pentru tot ce au de reali8at pro=esorii Fn
cariera lor! indi"idual sau F+preun;! spre a o =ace
+ai e=icient;
- +etodolo ia eneral; 4i special; a Fn";ţ;+ ntului ?. Collard
- teorie a culti";rii O. ill+ann
- teoria procesului de instrucţie 4i educaţie 4colar;! 9. Titone! K. ! Na Q
teoria Fn";ţ;+ ntului lein /andor! N.
B. Esipo"!
BoldFre"!
Jan o"
%)
Nu F+p;rt;4i+ opinia peda o ilor care de=inesc didactica doar prin pris+a laturii in=or+ai
Fn";ţ;+ ntului! e"idenţiind e(clusi" caracterul instructi" al acestuia 4i propune+ o pri+;
de=iniţie a dida +ai bo at; 4i +ai cuprin8;toare:
Didactica repre8int; o disciplin; 4tiinţi=ic;! ce studia8; procesul de Fn";ţ;+ nt ca pri+
+odalitate de cunoa4tere 4i =or+are! de instruire 4i educare' siste+ul de Fn";ţ;+ nt ca

%>
ansa+blu al institi de instrucţie 4i educaţie' le it;ţile<principiile acti"it;ţii didactice'
conţinutul Fn";ţ;+ ntului' te6nc didactic;' =or+ele de or ani8are 4i des=;4urare a acti"it;ţii
didactice' =or+ele de educaţie Fn a=ara inst: 4colare' raporturile pro=esor-ele"' stilul
pro=esorului etc.
Din de=iniţia de +ai sus! se poate sesi8a c;! Fn pre8ent! s=era de cuprindere a didacticii este
+ul lar ;! ea inclu8 nd proble+e peda o ice pe care le ridic; 4i le i+plic;! Fn pri+ul r nd!
or ani pro ra+atic; a =or+;rii personalit;ţii u+ane Fn 4i prin instituţiile 4colare! dar 4i prin
alte siste+e parase de in=luenţare po8iti"; a personalit;ţii ele"ilor.
%.0. Anali8a operaţional; a conceptului didactic; : obiect de studiu! subra+u interrelaţii cu
alte 4tiinţe! =uncţii
*.0.*. Obiectul de studiu al didacticii
O de=iniţie pri+ar; a didacticii este o=erit; de incentQ O on! care consider; c; obiectul
dide
este:
- s; anali8e8e: scopurile 4i conţinutul instrucţiei! procesul de Fn";ţ;+ nt 4i principiile acestuia
- s; =ac; cunoscute: +etodele 4i +i#loacele de Fn";ţ;+ nt! or ani8area Fn";ţ;+ ntului!
or ani8ai clase +i(te 4i plani=icarea +uncii didactice! personalitatea pro=esorului.
Fnainte de a =or+ula o de=iniţie co+plet; a didacticii! "o+ lua Fn atenţie ter+enii proa
Fn";ţ;+ nt 4i instrucţie ! pre8ent nd accepţiunile actuale asupra acestora.
Fn";ţ;+ ntul! ca principal; =or+; de or ani8are a educaţiei! poate =i de=init ast=el:
- Proces de instruire 4i educare Fn 4coal;! or ani8at 4i des=;4urat pentru a reali8a obiec
peda o ice ale educaţiei 4colare! stabilite la ni"el de siste+ 4i de proces.
- Do+eniu Fn care este "alori=icat; structura acţiunii educaţionale la ni"elul corelaţiei =uncţi
dintre cadrele didactice 4i ele"i! e(ersat; Fn nu+eroase 4i "ariate situaţii educati"e , .
5ialaret! %)) ! pa . %&! Z
- Ansa+blul instituţiilor 4colare dintr-o ţar;! care particip; la or ani8area ar6itecturii 4colare
proiectarea unor cicluri! orient;ri! =iliere! reali8abile la ni"elul unor structuri speci=ice
educaţiei<inst =or+ale dar 4i ne=or+ale , Dictionnaire encQclopediVue de l education et de
la=or+ation! %))&! pa . )1>
Procesele de instruire 4i educare a o+ului sunt deosebit de co+ple(e! "ariabile 4i di"erse 4i au
car probabilistic. Caracterul 4i des=;4urarea lor sunt deter+inate de cele +ai co+ple(e
corelaţii dintre =a obiecti"i 4i subiecti"i. Asupra acestor procese F4i pun a+prenta at t
particularit;ţile personalit;ţii ele"u pro=esorului! c t 4i speci=icul strate iilor utili8ate.
A+inti+! de ase+enea! in=luenţele +ediului de instruiri e(perienţei de "iaţ; a ele"ilor! ale
realit;ţii Fncon#ur;toare! ale di"er4ilor =actori.
Toate acestea =ac ca procesul didactic s; aib; o i+portant; tr;s;tur; - se des=;4oar; de o
neuni"oc! ceea ce Fnsea+n; c; acţiunea con#u at; a unor =actori de instruire 4i educare
obiecti"i 4i identic de e(e+plu: curriculu+! +etode! te6nici 4i te6nolo ii! +i#loace! +oduri de
or ani8ar; etc. poate a"e =iecare ca8 particular! re8ultate +ai +ult sau +ai puţin di=erenţiate
Fn =uncţie de particularit;ţile =actc subiecti"i 4i ale circu+stanţelor necontrolabile care
in=luenţea8; des=;4urarea procesului instructi"-educ Neuni"ocitatea des=;4ur;rii procesului

iEn"setrnuic+tie"n-teudluaclaetait"oerisuteesteenaecraetl;ed"eneil+
e+enetnctualrealFenactoorn!dpirţeii8deantteF!nuonbeloiriaatoreriulo.c! alteori nu.
E(e+plu: Pot =i considerate e"eni+ente aleatorii toţi =actorii obiecti"i 4i subiecti"i "ariabili
care in=luent instruirea 4i =or+area o+ului 4i pot a"ea loc Fntr-un ca8 concret.
$
5;ri+ea aleatorie este acea +;ri+e care Fn condiţii date! poate lua uneori anu+ite "alori! iar
alteori "alori di=erite.
E(e+plu: Pot =i considerate +;ri+i aleatorii toate caracteristicile =actorilor +ai sus
+enţionaţi! care Fn di=erite situaţii concrete pot iua "alori di=erite.

%*
Procesul aleatoriu este acel de+ers care Fn condiţii date! poate lua o anu+it; =or+; concret;
ce nu poate cunoscut; dinainte.
E(e+plu: Poi =i considerate =uncţii aleatorii toate "ariaţiile posibile 4i nepre"i8ibile aFe
caracteristicilor cantitati"e ap;rate Fn procesul didactic.
Datorit; caracterului "ariabil 4i neuni"oc! procesele 4i =eno+enele peda o ice pot =i trecute
aproape Fn e(clusi"itate Fn cate oria e"eni+entelor sau =uncţiilor aleatorii.
Pentru ilustrare! pre8ent;+ Fn tabelul 0.%. e(e+ple de e"eni+ente! +;ri+i 4i procese aleatorii
din do+eniul didacticii:
Tabelul 0.%. E(e+ple de e"eni+ente! +;ri+i 4i procese aleatorii
W.
Iposta8ele
W5leatoriului
?actorii N. E"eni+ente 5;ri+i aleatorii Procese aleatorii
aleatorii
bino+ului [.
educaţional W
U re8ol"area \ nu+;rul de U dina+ica
corect;
a unui e(erciţiu re8ol";ri corecte re8ol";rilor
corecte
Fntr-o clas; de la ele"ii unei clase
ele"i
Cadrele U capacitatea de U nu+;rul U de8"oltarea
didactice situaţiilor
cercetare educati"e Fn care capacit;ţii de
4tiinţi=ic; a unui ele"ii unei clase cercetare
4tiinţi=ic;
ele" oarecare de+onstrea8; c; la ni"elul unei
clase
deţin capacitate de ele"i
de
cercetare
4tiinţi=ic;
U o do"ad; de U nu+;rul ele"ilor U de8"oltarea.
creati"itate din dintr-o clas; care capacit;ţilor
partea unui ele" au capacit;ţi creati"e la ele"ii
oarecare creati"e unei clase
U "arianta de U =rec"enţa 4i U +odul de
durata F+binare
co+unicare =olosirii unei a "ariantelor
educaţional; anu+ite "ariante co+unic;rii

Ele"i =olosit; de dcoe+unicare educaţionale

pro=esor educaţional;
U =olosirea ] U =rec"enţa 4i U inte rarea
durata +uncii
resurselor utili8;rii +uncii Fn rup Fn
Fn
rupului de rup strate iile
ele"i

%2
 educaţionale
U controlul 4i U nu+;rul U +odul de
situaţiilor adaptare
e"aluarea educati"e Fn care a controlului 4i
re8ultatelor pro=esorul a e"alu;rii ac6i8i-
instruirii reali8at controlul ţiilor ele"ilor la
4i
e"aluarea obiecti"ele
propuse
re8ultatelor 4i la +etodele
instruirii utili8ate
De4i instruirea este un siste+ pro babilistic! Fnt +pl; torul =iind +ereu pre8ent Fn di=erite
=or+e! aceasta nu Fnsea+n; c; Fn acest do+eniu nu acţionea8; le ile cau8alit;ţii. ?actorii care
in=luenţea8; Fnsu4irea cuno4tinţelor! =or+area 4i de8"oltarea priceperilor 4i deprinderilor!
=or+area tr;s;turilor de caracter! acţionea8; ri uros le ic. Dar! Fn procesul i nstructi"!
F+binarea acestor =actori este! Fntr-o anu+it; +;sur;!
%
aleatorie! deoarece at t rolul! c t 4i acţiunea =iec;rui =actor! depind de toţi ceilalţi! iar
re8ultatele coacţiunii cu ace4tia! Fn ca8ul concret dat. sunt +ai +ult sau +ai puţin aleatorii!
reu de pre";8ut.
Totu4i! este posibil s; se stabileasc; le it;ţile enerale obiecti"e ale procesului +structi"-
educati"! de4i ele su=er; at t de puternic i n=luenţa di=eriţilor =actori 4i circu+stanţe aleatorii!
de +ulte ori necunoscute. La =el cu+ Fn natur; e(ist; o dina+ic; a Fnt +pl;torului 4i a
necesarului! datorit; unor le i interne ascunse! pute+ "orbi de le i ascunse 4i Fn cadrul
procesului de Fn";ţ;+ nt. na dintre cele +ai i+portante +ani=est;ri ale unor ase+enea le i
ascunse este stabilitatea unei anu+ite distribuţii a e"eni+entelor! +;ri+ilor! =eno+enelor 4i
proceselor aleatorii! la care ne-a+ re=erit +ai sus.
E(e+plu: Nota nici prea +ic; nici prea +are obţinut; de un ele" oarecare! luat la Fnt +plare!
este un e"eni+ent aleatoriu! Fns; la un eie" bun! obţinerea unei note slabe "a a"ea loc Fn +od
obli atoriu +ai rar dec t la un ele" slab.
radul posibilit;ţii obiecti"e de apariţie a unor e"eni+ente ,=eno+ene! procese Fn condiţii
deter+inate! este +;surat Fn 4tiinţa +odern; cu o +;ri+e care poart; denu+irea de
probabilitate 4i se notea8; cu si+bolul P. Este o noţiune =unda+ental; Fn +ate+atic; 4i
e(pri+; +;sura Fn care sunt posibile obiecti" anu+ite e"eni+ente! Fn anu+ite condiţii.
Probabilit;ţile unor ase+enea e"eni+ente! +;ri+i 4i =uncţii aleatorii se e(pri+; prin =racţii
ordinare cuprinse Fntre 8ero 4i unu. E(e+plu: Probabilitatea unui e"eni+ent A este: P,A S
%<&$.
9e ulile de operare cu probabilit;ţi 4i le ile care le u"ernea8; sunt studiate de o ra+ur; a
+ate+aticii nu+it; teoria probabilit;ţilor! Fn aceast; teorie! e"eni+entele! +;ri+ile! procesele
4i =uncţiile aleatorii nu sunt Fnţelese ca =iind lipsite de cau8; ! ci sunt acelea a c;ror apariţie
4i "aloare nu pot =i pre";8ute precis pentru =iecare ca8 Fn parte' sunt! totu4i! +;ri+i aleatorii

rCeonlacbeipletu,lcdoentirnosltarbuilre e.ste corelat Fn principal cu Fn";ţ;+ ntul! Fns; nu se pot ne a

autoinstruirea 4i o sea+; de =or+e adiacente ca: Fn";ţarea! acti"it;ţile e(tra4colare! +ass-
+edia 4.a. De alt=el! ter+enul instrucţie este utili8at =rec"ent cu cel puţin trei nuanţ;ri:
- instruire eneral; - acti"itate de Fn8estrare cu cuno4tinţe din do+eniile culturii! 4tiinţei!
te6nicii 4i de aplicare a lor Fn practic;'
- instruire pro=esional; - acti"itate al c;rei scop este Fnsu4irea unei specialit;ţi! a unei pro=esii
concrete' ea se ba8ea8; pe Fnsu4irea cuno4tinţelor pro=esionale! pe =or+area abilit;ţilor
pro=esionale 4i pe de8"oltarea interesului 4i preocup;rilor le ate de pro=esia respecti";'

%)
- autoinstruire - instruire reali8at; prin e=ort propriu! Fn a=ara unei instituţii 4i Fn absenţa
Fndru+;rii unei persoane din a=ar;.
A instrui pe cine"a Fnsea+n; a-% Fn8estra cu ceea ce el nu cunoa4te! a-% a#uta s; se trans=or+e!
s; se +odele8e din punct de "edere al calit;ţilor psi6ice 4i de personalitate.
A te instrui presupune cunoa4tere independent;! trans=or+are! +odelare a propriului cu prin
e=orturi personale! =;r; inter"enţia cui"a din a=ar;! ne+ai=iind necesar; pre8enţa unui +artor
e(tern al =aptelor tale.
Noţiunea de instruire! care se re=er; la in=luenţele din a=ar;! dar 4i la autoinstruire! cuprinde Fn
conţinutul s;u nu+ai acţiunile con4tiente care ur+;resc Fnsu4irea unui siste+ de abilit;ţi!
de8"oltarea capacit;ţilor 4i intereselor de cunoa4tere! =or+area concepţiei! spre deosebire de
educaţie! care cuprinde toate acţiunile con4tiente ale o+ului a" nd ca scop trans=or+area
Fntre ii personalit;ţi a celui supus acţiunii educati"e.
9e8ult; c; obiectul didacticii nu se reduce la instrucţia 4colar; 4i nici la Fn";ţ;+ ntul Fnţeles
ca proces! preocup;rile sale e(tin8 ndu-se +ult dincolo de 8idurile 4colii. In plus! didactica
are ca obiect de studiu de8";luirea le ;turilor proceselor didactice nu nu+ai pentru toate
obiectele de studiu! ci 4i pentra toate treptele siste+ului 4colar 4i pentra toate tipurile de 4coli.
Aceasta asi ur; didacticii caracterul ei eneral! raţie c;ruia repre8int; punctul de plecare Fn
anali8a disciplinelor care studia8; predarea di=eritelor obiecte de F n";ţ;+ nt ,+etodicile .
Din p;cate! p n; acu+! studiile teoretice 4i practice ale peda o ilor s-au a(at cu prec;dere pe
proble+atica Fn";ţ;+ ntului de cultur; eneral; 4i +ai puţin pe cea a Fn";ţ;+ ntului de
specialitate 4i a Fn";ţ;+ ntului superior. De ase+enea! se resi+te c; p n; acu+. didactica a
a"ut ca obiect de studiu +ai +ult

procesul de predare 4i +ai puţin pe cel de Fn";ţare ,accentul s-a pus pe trans+iţ;tor! respecti"
pe surs; 4i s-a ne li#at receptorul ! l;s ndu-se de o parte! aproape total! proble+ele de
autoinstruire a c;ror i+portanţ; nu poate =i contestat;.
Fn conclu8ie! obiectul de studiu al didacticii este instruirea 4i autoinstruirea! ur+;rirea cu
prec;dere a proble+elor peda o ice pe care le ridic; 4i le i+plic; or ani8area pro ra+atic; a
=or+;rii tuturor laturilor personalit;ţii u+ane. Aceste proble+e "i8ea8; procesul de
Fn";ţ;+ nt! esenţa sa! ta(ono+ia! +odalit;ţile de reali8are! conţinutul! te6nolo ia didactic;!
+odalit;ţile de instruire 4i educare! siste+ul educaţional etc!
Didactica repre8int; a8i o ra+ur; co+ple(; a 4tiinţelor educaţiei care studia8; 4i
=unda+entea8; 4tiinţi=ic anali8a! proiectarea! des=;4urarea 4i e"aluarea pred;rii 4i Fn";ţ;rii ca
proces de instruire 4i educare! at t Fn 4coli 4i alte instituţii! c t 4i prin autoinstruire.
/=era de cuprindere a conceptului didactic; s-a l;r it: "orbi+ a8i de etape<ni"ele ale
didacticii! respecti" de o didactic; tradiţional;! clasic; 4i de o didactic; +odern;! nou;!
psi6olo ic;. Didactica clasic; a. a"ut ca obiect de studiu esenţa procesului de Fn";ţ;+ nt! cu
scopul 4i sarcinile sale' procesul de Fn";ţ;+ nt 4i =actorii acestuia: conţinutul Fn";ţ;+ ntului'
principiile! +etodele 4i =or+ele or ani8atorice ale acti"it;ţii instructi"-educati"e' or ani8area
Fn";ţ;+ ntului: clasa! 4coala 4i siste+ul educaţional' pro=esoral. Didactica +odern;
Fncorporea8; Fntrea a s=er; de cuprindere a didacticii clasice! e(tin8 ndu-4i conţinutul prin

i4nicaluutdoeinresatruainreoai taes+
iseta.tceud+e caarl=ciu:ldaitdoarc!tuictiali8aadruelaţil+ori#!lFona"c;eţlaorreatec6uniac#eutdoerainis+trau4iirnei!loprr!oinrsat+
ruairreeaa
peda o ic;! alte +odalit;ţi de or ani8are a acti"it;ţilor instructi"-educati"e 4.a.
E(e+plul %: 9e=eritor la autoinstruire! didactica se preocup; de +ecanis+ul acesteia: esenţa!
procesul propriu-8is! condiţiile unei autoinstruiri autentice si e=iciente etc.
E(e+plul : 9e=eritor la pre ;tirea continu; a adulţilor! didactica "i8ea8; cu prec;dere
speci=icul acestei acti"it;ţi! =or+ele de reali8are! +odalit;ţile adec"ate de +enţinere a unui
ni"el instructi" +ulţu+itor! strate iile speci=ice etc.
Cele +ai i+portante deosebiri dintre s=era de cuprindere a didacticii tradiţionale 4i cea a

$
didacticii +oderne sunt surprinse Fn =i ura l .%.:
Didactica tradiţional;
W%<
Procesul de Fn";ţ;+ nt
7 W^< NM3 7 W%< WM<
/cop. Or ani8are Conţinut 5etodolo ie Principii Personalitatea
/arcini pro=esorului
Didactica +odern;
Procesul de Fn";ţ;+ nt
Autoinstruirea ML_
R
Didactica ad
ulţilor
/cop! Or ani8are Conţinut 5etodolo ie Principii Personalitatea /arcini
pro=esorului
?i ura LI. Deosebiri esenţiale Fntre s=erele de cuprindere ale didacticii tradiţionale 4i +oderne
%.0. . /ubra+urile didacticii
?eno+enul educaţional! respecti" =uncţionalitatea 4i structura acţiunii educaţionale constituie
obiectul de studiu al peda o iei. Co+ple(itatea cresc nd; a realit;ţii educaţionale a i+pus
sinta +a 4tiinţele educaţiei < 4tiinţele peda o ice ! ce se re=er; la ansa+blul disciplinelor
teoretice 4i practice care spri#in; studierea 4tiinţi=ic; a proble+elor le ate de educaţie! la toate
" rstele.
0
/inta +a 4tiinţele educaţiei a =ost =olosit; pentru pri+a dat; de Eduard Claparede Fn %)% 4i
a i+pus Fn anii >$ o autentic; sc6i+bare de paradi +;! Fncep nd cu anii >$ 4i p n; Fn
pre8ent! pe plan +ondial s-au elaborat di"erse +odele de clasi=icare a 4tiinţelor educaţiei!
Fntruc t nu s-au identi=icat criterii unani+ acceptate de speciali4tii do+eniului! elaborarea
unei ta(ono+ii a 4tiinţelor educaţiei r;+ ne! Fn continuare! Fn atenţia acestora.
Ca ra+ur; a 4tiinţelor educaţiei! didactica studia8; ur+;toarele patru +ari do+enii:
- Fn";ţ;+ ntul Fn ansa+blu s;u! pe toate treptele de 4colaritate 4i autoinstruirea! ca8 Fn care
poart; denu+irea de didactic; eneral;'
- procesul de Fn";ţ;+ nt din perspecti"a peda o ic; a pred;rii 4i Fn";ţ;rii obiectelor de
studiu! ca8 Fn care poart; denu+irea de didactic; special; sau +etodic; ,=iecare obiect de
Fn";ţ;+ nt are deci didactica< +etodica sa! care studia8; conţinutul! principiile! +etodele 4i
=or+ele de or ani8are proprii obiectului respecti" Fn detaliile concrete aplicati"e '
- didactica adulţilor'
- autoinstruirea.
Didactica eneral; sinteti8ea8; e(perienţa po8iti"; acu+ulat; Fn practica 4colar;! o lindit; Fn
+etodici 4i elaborea8; re uli 4i le it;ţi "alabile pentru procesul de F n";ţ;+ nt Fn ansa+blul
s;u. In aceia4i ti+p! stabile4te principiile necesare des=;4ur;rii acestui proces! asi ur nd ast=el
ba8a de8"olt;rii didacticilor speciale! o=erind 4i orientarea necesar; soluţion;rii proble+elor

speenceir=aicl;e! odriidca;crteiicidliedsapceticciiaslepe4ciidaildea!cptrieccaua+du4liţidloidrascetiac=ili;aFdnutlrţ-iulonrr.a9peo8rutldte; cin;tedrideapcetincdaenţ;.

De alt=el! didacticile speciale 4i didactica adulţilor pot =i considerate subra+uri ale didacticii
enerale.
*.0.0. Interrelaţiile didacticii cu alte 4tiinţe
Didactica se =olose4te de un "ast siste+ de cuno4tinţe 4i +etode din do+eniul particular al
altor 4tiinţe. In conte(tul actual! nu+ai adoptarea unei "i8iuni pluridisciplinare! cu concursul
di=eritelor 4tiinţe Fn abordarea aspectelor educaţionale asi ur; ba8a 4tiinţi=ic;! e=icienţa 4i
utilitatea de+ersurilor in"esti ati"e! =ie ele t eoretice! =ie practice.

%
Pentru didactic;! o i+portanţ; special;! prin +aterialul o=erit! o are psi6olo ia! din do+eniul
c;reia cuno4tinţele despre Fnsu4irile psi6icului! despre posibilit;ţile sale de de8"oltare 4i
posibilit;ţile de a Fn";ţa! sunt indispensabile. A+inti+! de ase+enea! psi6olo ia ndirii! a
+e+ r;rii! a +oti"aţiei! a intereselor! psi6olo ia social; - alte subdo+enii ale psi6olo iei utile
didacticii.
/tudierea procesului Fn";ţ;rii este +ult =acilitat; de biolo ie! =i8iolo ie! enetic;! 4tiinţe
despre acti"itatea siste+ului ner"os central! dar 4i de 4tiinţe ca +ate+atica! lo ica!
cibernetica! in=or+atica! teoria cunoa4terii! +odelarea 4i al orit+i8area! care spri#in; studierea
procesului instruirii ca autentic siste+ de co+and; 4i control.
A+inti+ 4i aportul 4tiinţelor socio-u+ane: =iloso=ia! istoria 4.a. care! pe l n ; +aterialul
=aptic o=erit! asi ur; orientarea 4tiinţi=ic; a cercet;rilor 4i a acti"it;ţii didactice! precu+ 4i
+etoda eneral; de lucru! pe =ondul c;reia! de"in operante +etodele speci=ice.
O=eri+ Fn continuare c te"a e(e+ple pentru a ilustra di"ersitatea 4tiinţelor care spri#in;
conceperea 4i reali8area e=ecti"; a acţiunilor educaţionale de di=erite tipuri 4i la di=erite ni"ele:
E(e+plul %' Acţiunile de adoptare a +;surilor de politic; a educaţiei nu pot = i i8olate de
ac6i8iţiile din do+enii cu+ ar =i: sociolo ia! econo+ia! +ana e+entul! =iloso=ia 4i de relaţiile
obiect de Fn";ţ;+ nt-4tiinţ; ,pentru ca8urile Fn care 4tiinţele au corespondent Fn obiect<obiecte
de Fn";ţ;+ nt .
E(e+plul : /tabilirea =inalit;ţilor educaţiei este spri#init; de 4tiinţe ca teleolo ia! a(iolo ia!
sociolo ia! 4tiinţele econo+ice! =iloso=ia educaţiei 4.a.
E(e+plul 0: De+ersurile care ţin de peda o ia adulţilor au la ba8; date o=erite de psi6olo ia
" rstelor! psi6olo ia social;! sociolo ie! +ana e+ent 4.a.
E(e+plul &: Co+unicarea educaţional;! care condiţionea8; reu4ita oric;rei acţiuni
educaţionale este spri#init; de in=or+aţii din teoria co+unic;rii! teoria cunoa4terii! teoria
in=or+aţiei! psi6olo ia " rstelor! sociolo ie 4.a.
&
%.0.&. ?uncţiile didacticii
Fn calitatea sa de teorie 4i +etodolo ie a instruirii 4i autoinstruirii! didactica Fndepline4te dou;
=uncţii! care nu pot =i separate! Fntre ele stabilindu-se relaţii de interdependenţ;: =uncţia de
cunoa4tere 4i =uncţia utilitar;<practic; ,"e8i tabelul &.L :
?uncţiile didacticii
Tabelul &.%.
?uncţia
E(plicitarea = un cţiei
E(e+ple de situaţii Fn care se e(ercit; =uncţia
De cunoa4tere
Didactica studia8; un anu+it sector de acti"itate social; 4i anu+e instruirea<autoinstruirea 4i
Fn";ţ;+ ntul! de8";luie le itatea actului didactic! e(plic; +oti"ele care deter+in; anu+ite
re8ultate! de8";luie 4i e(plic; relaţiile dintre in=luenţele instructi"e 4i de8"oltarea
personalit;ţii ele"ilor! stabile4te raporturi cantitati"e 4i calitati"e Fntre ele.
- Asi urarea corelaţiei dintre =inalit;ţile educaţiei! conţinutul 4i strate iile educaţionale.
-st/utdaibui.lirea principiilor didactice enerale 4i a principiilor speci=ice di=eritelor discipline de
- /tabilirea structurii acţiunii educaţionale e=iciente la ni"el +acro 4i +icro.
tilitar;< Practic;
Didactica 6idea8; acti"itatea educaţional;! o=erind #aIoane! orient;ri enerale! nor+e de
acti"itate etc.
- /tabilirea cerinţelor pentru ale erea 4i utili8area +etodelor 4i procedeelor didactice.
- Identi=icarea criteriilor de stabilire a e=i cienţei +i#loacelor te6nice de instruire Fn studiul
di=eritelor discipline 4colare.
- Identi=icarea criteriilor de e"aluare 4i notare a randa+entului 4colar.
%.&. Ele+ente de istorie a didacticii
Cele +ai i+portante +o+ente Fn de8"oltarea teoriei 4i practicii instrucţiei Fn plan diacronic
sunt pre8entate Fn tabelul 1.%.
Tabelul 1.%. 5o+ente principale Fn de8"oltarea teoriei 4i practicii instrucţiei
5o+entu l 9ele"anţa sa peda o ic;
E laborarea unu i +ode l de lucru de c; tre - es te pr i+u l s is te+ peda o ic ! care repre8in t;
Man A+os Co+enius 4i deta lierea sa Fn un ade";ra t ed i= ic iu teore tic re=er itor la
lucrarea Ip idac tica 5a na . prob le+e le =unda+en ta le a le teor ie i ins truc ţie i
4i educaţiei
Elaborarea unui siste+ peda o ic ba8at pe - este un siste+ peda o ic care =unda+entea8;
un +odel con"enţional de c;tre Mo6ann o structur; unic; a lecţiilor ,treptele =or+ale
?riedric6 Kerbart 4i discipolii s;i. ale lecţiei - Kerbart este pri+ul peda o care
a elaborat o teorie a interesului
Cristali8area unei concepţii peda o ice - introducerea unor te6nici noi de cercetare
lobale ,Mo6n DeXeQ! Ernst 5eu+ann! -e(peri+entul 4i calculul +ate+atic care au
5;ria 5ontessori . =acilitat stabilirea unor relaţii cau8ale Fntre
di=eritele =eno+ene educaţionale 4i le ile
peda o ice
Elaborarea unor +odele ale instruirii ,B. ?. - +odelele instruirii sunt a(ate pe anu+ite
/ inner! Mean Pia et! Piotr la o"le"ici teorii ale Fn";ţ;rii
alperin
Elaborarea unui +odel de lucru de c;tre - are la ba8; Fncerc;ri de elaborare a unei teorii
Mero+e /. Bruner e(plicite a Fn";ţ;rii.
1
L
peadFancoepiucteu!ldseetceor+
luilnuait3;3
at atFdnecenpouiltes;nescee+
siat;nţii=esostceiatloet! +
c ati 4aicdce natpuaartiţoiaddini=ae+
riitce;loar cunrednirtiei de
ndire Fn a doua #u+;tate a secolului 3I3. Aceste curente au deter+inat ca didactica s;-4i
e(tind; preocup;rile p n; la Fn";ţ;+ ntul +ediu! "i8 nd un conţinut +ai bo at de cuno4tinţe
4i abilit;ţi! precu+ 4i alte =or+e de or ani8are! Fn a=ara siste+ului de Fn";ţ;+ nt pe clase 4i
lecţii! cunoscut p n; atunci. In centrul preocup;rilor de didactic;! aceste curente plasau
indi"idualitatea copilului! ceea ce a repre8entat un lucru cu totul nou ,"e8i tabelul >.%. -
Tabelul >.%.
Curente noi Fn didactic; la Fnceputul secolului 33
Curentul
Fn ce a constat l Caracteristici
9epre8entanţi
coala acti";
- Curent peda o ic =ecund pentru de8"oltarea ndirii peda o ice 4i a Fn";ţ;+ ntului
conte+poran! inte rat Fn +area direcţie a educaţiei noi .
- /usţinea "alori=icarea tendinţei spre acti"itate 4i e=ort propriu al copilului! iar principalul
instru+ent de reali8are a scopului Fl constituiau +etodele acti"e din educaţia =i8ic;!
intelectual; 4i +oral;. /copul educaţiei era pre ;tirea copilului ast=el Fnc t s; se asi ure
de8"oltarea plenar; a personalit;ţii sale:
- /usţinea ur+;toarele principii =unda+entale ale educaţiei: principiul acti"it;ţii proprii!
principiul acti"it;ţii practice! principiul intuiţiei! principiul respect;rii indi"idualit;ţii
copilului.
- /e distin ur+;toarele orient;ri:
a orientarea rnanualist;! care punea accent pe +unca +anual; 4i din care s-a de8"oltat
coala +uncii '

0
b orientarea intelectualist;! care punea accent pe acti"itatea intelectual;'
c orientarea inte ral;! care preconi8ea8; o ar+oni8are a acti"it;ţii practice! +anuale! cu cea
intelectual; 4i +oral-cet;ţeneasc;.
Ter+enul de 4coal; acti"; a =ost lansat de Pierre B o "et Fn %)%* Adolp6e ?erriere ,%2*)-
%)>$ %-a =unda+entat teoretic Fn lucr;rile sale: coala acti"; ! Practica 4colii acti"e !
Autono+ia 4colarilor 4.a.
a eor ersc6ensteiner
b il6el+ Au ust LaQ
c Adolp6e ?erriere! O"ide DecrolQ! Celestin ?reinet
Ion ;";nescu! eor e . Antonescu! I.C. Petrescu! I. Nisipeanu! A. 5anolac6e! T. eant;
coala +uncii
- Este un curent Fn cadrul 4colii care a i+plicat +unca +anual; Fn procesul instructi"-educaţi
"! Fn +od direct.
- .T. Boo er a or ani8at o 4coal; nor+al; 4i industrial; Fn statul Alaba+a! unde! "iitorii
Fn";ţ;tori Fn";ţau 4i o alt; +eserie: a ricultura! 8id;ria! dul 6eria 4.a.
- eor ersc6ensteiner ,%21&-%)0 a elaborat o concepţie ori inal;! F+bin nd educaţia prin
+unc; cu educaţia cet;ţeneasc;.
- /i+Fon 5e6edinţi ,%2> -%)>
Peda o ia e(peri+ental;
- Este un curent care a abordat proble+atica .instruirii 4i educaţiei Fn spirit po8iti"! si+ilar
4tiinţelor naturii 4i societ;ţii.
- A utili8at cu prec;dere +etoda e(peri+ental;.
- In Europa: Al=red Binet! il6el+ Au ust LaQ! Ernst 5eu+ann! Eduard Claparede! Nicolae
7asc6ide
- Fn /tatele nite: K. 5ann! /tanleQ Kali! M.5. 9ice! .K. ilpatric ! M. DeXeQ! Ed.
T6orndi e
>
- Fn ţara noastr;: 9;dulescu-5otru! ri ore T;b;caru! 7ladi+ir 6idionescu! 6eor 6e
Co+icescu! Petru Ilcu4
Educaţia liber;
- Este un curent ap;rut la s= r4itul secolului 3I3 4i Fnceputul secolului 33! care susţinea
libera de8"oltare a indi"idualit;ţii copilului 4i noninter"enţia educatorului! pentru a nu Fn;bu4i
dotarea ereditar; a acestuia.
- 9;d;cinile acestui curent se a=l; Fn concepţiile lui Mean MacVues 9ousseau 4i K. /pencer. Fn
di=erite =or+ul;ri 4i rade de acceptare! la repre8entanţii acestui curent! re ;si+ idei din
educaţia nou; sau educaţia 4colilor noi .
Le" Tolstoi! 5;ria 5ontessori 4i Elen eQ
%.1. Orient;ri actuale Fn didactic;
/ecolul 33 4i +ai ales a doua #u+;tate a acestuia! a Fnse+nat pentru didactic; preocup;ri +ai
intense! c6iar in"esti aţii 4tiinţi=ice cu pri"ire la proble+atic; 4i siste+ul s;u conceptual.
Ase+enea preocup;ri s-au a=lat sub in=luenţa ndirii psi6opeda o ilor A. Binet! .A. LaQ 4i

E
N.o5
ileeud+
e+anenrs.uri Fn didactic;! utili8area ac6i8iţiilor psi6olo iei copilului 4i abordarea
e(peri+ental; a proble+elor ei speci=ice nu au Fnse+nat nicidecu+ renunţarea 4i nici
discreditarea a ceea ce =usese "alidat ca e=icient pentru instruire 4i educaţie.
Aplicarea Fn siste+ul 4colilor noi a didacticii +oderne! care este o didactic; psi6olo ic; 4i
acti";! a reali8at trecerea de la didactica preponderent nor+ati"; la didactica e(plicati"; 4i
nor+ati";! ener nd un salt necesar Fn de8"oltarea sa.
In e"oluţia actual; a didacticii sunt e"idente trei tendinţe +a#ore Fntre care se constat; o
con"er enţ;! un consens ,4i nu di"er enţ; ! Fn sensul c; =iecare din ele F4i aduce contribuţia la

&
+oderni8area continu; a didacticii:
- Tendinţa de a p;stra unele ac6i8iţii din didactica tradiţional;! cu reconsiderarea Fntre ului ei
siste+ de idei cu pri"ire la natura! conţinutul! procesul! =or+ele! +etodele de Fn";ţ;+ nt! din
perspecti"a cuceririlor 4tiinţei 4i te6nicii conte+porane' este tendinţa de "alori=icare continu;
a ceea ce a ac6i8iţionat didactica Fn ulti+ul ti+p.
Tendinţa de a ad;u a! prin prelucrare! l a didactica clasic; re8ultatele 4tiinţi=ice care per+it
+oderni8area Fn";ţ;+ ntului 4i pre ;tirea calitati" superioar; a cadrelor didactice' este
tendinţa de F+bo ;ţire continu; a arsenalului didactic.
- Tendinţa de a acorda atenţie e al; celor dou; aspecte ale procesului didactic: in=or+ati" 4i
=or+ati"' este tendinţa de a trans=era reutatea speci=ic; de la educator la educat.
In pre8ent! proble+atica didacticii se constituie! raţie cercet;rii 4tiinţi=ice proprii! Fntr-un
corp unitar de cuno4tinţe! Fn stare s; diri#e8e 4i s; u4ure8e reali8area obiecti"elor =or+;rii
o+ului prin +i#locirea instruirii! autoinstruirii 4i a pre ;tirii continue a adulţilor. Aceste
cuno4tinţe se re=er; la noţiuni! concepte! principii! nor+e didactice "alabile pentru toate
obiectele de studiu 4i pentru toate tipurile 4i radele de 4coli.
Co+ple(itatea proble+aticii instruirii este Fn cre4tere! at t Fn plan "ertical! c t 4i ori8ontal.
E(tinderea cercet;rilor Fn ad nci+e are rolul- de a =urni8a clari=ic;ri din punct de "edere
lo ic! sociolo ic 4i psi6opeda o ie! iar pe ori8ontal;! de a e(tinde aria sa de cuprindere! de la
obiecti"e! conţinut! principii! te6nolo ie didactic;! p n; la tipul de ar6itectonic; 4colar; 4i
p n; la relaţia cu =actorii u+ani 4i te6nici i+plicaţi Fn procesul didactic. In pre8ent! didactica
Fncearc; s;-i arate pro=esorului ce poate spera s; obţin; bino+ul educaţional prin Fn";ţ;+ nt!
a" nd Fn "edere circu+stanţele date 4i resursele de care dispune.
5ultitudinea! "arietatea 4i intensitatea cercet;rilor de didactic; sunt enerate de cererea de
instruire 4i educaţie 4colar; 4i e(tra4colar;! e(pri+at; Fn 8ilele noastre Fn =or+e 4i rade
ne+aiFnt lnite! de pro resul 4tiinţelor! +ai ales al celor rele"ante pentru didactic; 4i de
cuceririle te6nicii.
*
Ne "o+ re=eri Fn continuare la c te"a orient;ri! respecti" direcţii de studiu 4i acţiune Fn
didactica +odern;:
U Acţiunea de prospectare are! ca Fn orice alt; 4tiinţ;! o i+portanţ; special;. In ca8ul didacticii!
ea const; Fn studierea anticipati"; a instrucţiei 4i educaţiei societ;ţii "iitoare pe un inter"al
+ai +are de ti+p! de obicei! de p n; la 1$ de ani. /peciali4tii do+eniului 4tiinţelor educaţiei
susţin c; principala =uncţie a cercet;rii peda o ice este cea de elaborare! e(peri+entare 4i
"alidare a 4colii de + ine 4i c; e(ercitarea acestei =uncţii Fnsea+n; Fnainte de toate
Fndeplinirea unei datorii =aţ; de pre8ent! cu at t +ai +ult cu c t pro resul didacticii este
condiţionat de o "i8iune prospecti";! lobal;.
P n; Fn pre8ent! cercetarea peda o ic; a studiat +ai +ult starea dec t sc6i+barea! adaptarea
dec t creaţia! pre8entul dec t "iitorul! stare de =apt care nu +ai poate =i acceptat;. Ele"ii de
a8i "or atin e ape(ul intelectual peste dou; decenii 4i #u+;tate! c nd condiţiile "or =i radical
sc6i+bate' ei trebuie =or+aţi acu+ de a4a +anier; Fnc t atunci s; poat; s; se adapte8e noilor
situaţii 4i s; se inte re8e acti" Fn societate.

E
pr"oo=cesonrducl opno=lloicnteu8l B
Fnotreddaonu/;u+
c6aoridoculsrein! t"ee-depFendeaduocaiaţiae(Fnisdtreenpţetait;4isprpee"diaitoor iao ecsaelneţei !
per+iţ nd s; se e"ite ori8ontul de ale eri rele 4i de co+pro+is al peda o iei bur 6e8e . In
tan enţ; clar; cu a+bele concepţii peda o ice! dar =;r; a se identi=ica cu "reuna! peda o ia
prospecti"; Fi apare ca un +od de re8ol"are a antino+iei ndirii peda o ice +oderne ,B.
/uc6odols i! %)>$! pa . %%*! %%) .
9e=eritor la instrucţia 4i educaţia care se "or reali8a Fn "ii tor 4i! i+plicit! la acţiunea de
prospectare! se pun di"erse proble+e! dintre care "o+ a+inti dou;.
Pri+a dintre ele este adaptarea instrucţiei 4i educaţiei la rit+ul rapid de de8"oltare a societ;ţii!

1
stare de =apt Fn le ;tur; cu care aston Ber er a=ir+; c; s-au sc6i+bat raporturile dintre ieri-
a8i-+ ine. A8i nu +ai apare deter+inat at t de ieri! c t de + ine. 7iitorul nu trebuie a4teptat!
ci construit 4i! Fn consecinţ;! 4i Fn pri+ul r nd! in"entat. , . Ber er! %)*0! pa . %*
A doua proble+; este aceea a posibilit;ţilor de care poate dispune o+ul pentru aceast;
adaptare. enetica +odern;! a=ir+; te=an 5ilcu ,%)>>! pa . 1 ! desc6ide speranţe Fn aceast;
pri"inţ;! ar;t nd c; o+ul dispune de potenţialit;ţi care n-au =ost Fnc; su=icient =olosite. De
alt=el! 4i sociolo ia de+onstrea8; c; ase+enea posibilit;ţi pot =i 4i sunt puse Fn e"idenţ; de
societatea +odern;. Este r ndul peda o ilor 4i psi6olo ilor s;-4i aduc; aportul - prospect nd!
+oderni8 nd! curriculu+ul 4i strate iile educaţionale! studiind . obiecti"ele Fn";ţ;+ ntului!
ierar6i8 ndu-le 4i inde( ndu-le! operaţie cunoscut; sub denu+irea de ta(ono+ic didactic;.
na dintre cele +ai +ari ac6i8iţii ale cercet;rilor didactice actuale este Fnţele erea ade";rului
c; si+pla instruire ,debitarea<depo8itarea de date nu +ai poate =i =or+ulat; ca ideal sau
obiecti" e(6austi" de instruire 4i educare. I+plantarea ri id; 4i =i(; a unor cuno4tinţe Fn
spaţiul +intal al unor indi"i8i poate =i d;un;toare! a4a cu+ debarasarea de aceste date poate
constitui o pre+is; a cre;rii elasticit;ţii necesare adapt;rii la noi condiţii.
Ele"ul ideal care asi+ilea8; Fn +od i+pecabil 4i durabil 4i care reţine cuno4tinţe detaliate
este ire+ediabil pierdut deoarece cuno4tinţele desuete Fi epui8ea8; resursele de in"enti"itate!
Fi ocup; celula ner"oas;! Fi Fnt r8ie asocierile noi! Fl epui8ea8; toc+ai atunci c nd este adus Fn
pra ul " rstei de creati"itate. A4a cu+ arat; ri ore 5oisil! ele"ul ideal este cel care peste %$
ani de"ine cet;ţeanul ideal.
U 9ee"aluarea 4i selectarea conţinutului Fn";ţ;+ ntului! introducerea Fn pro ra+ele 4colare
nu+ai a cuno4tinţelor esenţiale! pentru a putea =ace =aţ; rit+ului accelerat de ac6i8iţie al
4tiinţei 4i te6nicii 4i a-% pre ;ti pe t n;r pentru "iitor! repre8int; o alt; direcţie de studiu 4i
acţiune pentru didactica +odern;.
Peda o ia Fn";ţ;rii are obli aţia de a selecta +ereu esenţialul 4i de a e"ita ceea ce este
trec;tor 4i perisabil Fn cunoa4terea u+an;! de a nu Fn loda +e+oria =i8ic; a ele"ului cu ceea
ce este disponibil Fn +e+oria public; a centrelor de docu+entare 4i a bibliotecilor! a
publicaţiilor tip;rite sau a =il+elor care pot =i "i8ionate.
2
Fn anul %)>> a a"ut loc la Budapesta o de8batere cu participare internaţional;! intitulat;
Inter"iu internaţional despre pre8entul 4i "iitorul didacticii ! cu prile#ul c;reia au =ost
e"idenţiate c te"a tendinţe ale didacticii conte+porane 4i obiecti"ele de pri+; i+portanţ; ale
acesteia.
Fn ceea ce pri"e4te relati"a stabilitate a conţinutului Fn";ţ;+ ntului Fn condiţiile unei
per+anente reFnnoiri! este i+portant ca siste+ul de cuno4tinţe asi+ilate Fn 4coal; s; cuprind;
ulti+ele cuceriri din 4tiinţ; 4i te6nic;. Cu+ durata Fn";ţ;+ ntului are-li+ite! se caut; soluţii
noi de selecţionare 4i ordonare a cuceririlor 4tiinţi=ice! cu adaptarea lor la condiţiile
psi6olo ice ale Fn";ţ;+ ntului! Fn a4a =el ca ele"ii s; =ie pre ;tiţi pentru perioada Fn care "or
lucra Fn producţie! peste l O-%1! ani. Ale erea cuno4tinţelor dup; criteriul i+portanţei lor! al
esenţialit;ţii sau al pro ra+;rii #udicioase! sunt proble+e de "iitor ale didacticii.
U Identi=icarea unor +odalit;ţi! a unor strate ii de lucru 4i =or+e de or ani8are a acti"it;ţii 4i
daneia!nunab#aurne saisetlee+
"u4lcuoiloapresreant
+uel4ţui+
preoadus;ctai"ibe;! e+satenuoaallet;4idrierecc6ţii8eitdeessut=uidcieun.tPe. nA;sta;c8ui+
! Fn%s$;$! ndue
+ai este su=icient at t! este necesar s; proiecta+ 4i s; =olosi+ siste+e! +ecanis+e! care s;
i+ite =eno+enele ce se produc Fn natur; 4i Fn ndire. ?olosirea +a4inilor 4i a instru+entelor
Fn 4coal; este absolut obli atorie deoarece Fl pre ;te4te pe o+ Fn "ederea unei "ieţi care!
"olens nolens! se "a des=;4ura Fn co+pania +a4inilor.
O 4coal; sau o sal; de clas; =;r; +a4ini 4i instru+ente este o contradicţie =la rant; a lu+ii
te6nice pentru care sunt pre ;tiţi tinerii! este o i+a ine in"ersat; 4i despuiat; a lu+ii
industriale Fn care se poart; un dialo per+anent Fntre o+ 4i +a4in;. Introducerea aparaturii Fn

>
4coal; 4i utili8area ei Fn scop in=or+ati" se i+pun ca =eno+ene ire"ersibile. Cu+ trebuie s;
se procede8e ` ! C nd s; se =ac; acest lucru ` ! sunt Fntreb;ri la care didactica trebuie s;
r;spund;.
U Asi urarea unui +ai +are rad de certitudine a reu4itei Fn or ani8area Fn";ţ;+ ntului! at t Fn
ceea ce pri"e4te re8ultatele obţinute de ele"i! c t 4i independenţa lor =aţ; de cel care pred;.
U Intensi=icarea procesului de Fn";ţare Fn a4a +anier; Fnc t! Fntr-un ti+p relati" scurt! ele"ul s;
asi+ile8e cuantu+ul necesar de cuno4tinţe 4i +ai ales s;-4i =or+e8e instru+entele +intale de
lucru! Fn";ţarea este rod al intercondiţion;rii dintre +unca de Fnsu4ire! de8"oltare 4i diri#are.
Procesul intern al acestei corel;ri! declan4at prin re8ol"area contradicţiilor dintre in=luenţele
e(terne 4i condiţiile interne! trebuie cunoscut 4i st;p nit.
U C;utarea unei +etrii proprii! a unor te6nici de e"aluare obiecti"; at t a dru+ului parcurs!
c t 4i a randa+entului obţinut de bino+ul educaţional. Este o direcţie i+pus;! Fntre altele! de
necesitatea de a +;ri procenta#ul de certitudine! ri uro8itate! +ate+ati8are! Fn +;surarea 4i
aprecierea +uncii didactice. O ase+enea necesitate 4i preocup;rile deter+inate de ea! au
contribuit la apariţia 4i constituirea doci+olo iei 4i +etrolo iei didactice! disciplin; +enit; s;
+;reasc; procenta#ul de obiecti"itate Fn ur+;rirea 4i e"aluarea r anda+entului 4colar.
\ Cre4terea 4i "alori=icarea potentelor educati"e ale-instrucţiei! repre8int; o alt; tendinţ; 4i
necesitate. Este "orba at t de +;rirea randa+entului Fn";ţ;rii! prin de8"oltarea capacit;ţilor
intelectuale! c t 4i de Fndreptarea acestor capacit;ţi spre calit;ţi creatoare! care s; o=ere!
absol"entului posibilitatea de a contribui la de8"oltarea =orţelor de producţie' acestora li se
adau ; ri#a pentru acele tr;s;turi de caracter care Fl =ac pe o+ s; +unceasc; cu pasiune.
U Asi urarea unui raport pro=esor - ele" ba8at pe relaţii de colaborare 4i Fndru+are ne+i#locit;!
care s; =acilite8e indi"iduali8area +uncii! de8"oltarea opti+; a capacit;ţilor indi"iduale! ceea
ce "a constitui o pre+is; i+portant; pentru o acti"itate post4colar; producti";.
U Orientarea spre educaţia per+anent;! necesar; Fntruc t pra urile Fn";ţ;+ ntului au disp;rut!
educaţia Fncepe din pri+ul +o+ent al "ieţii 4i nu se Fnc6eie la %>- 1 de ani! iar pe parcursul
"ieţii! o+ul poate e(ercita pro=esii di=erite.
U Asi urarea unui =eed-bac per+anent! a circuitului continuu al in=or+aţiei Fntre a+bii
ter+eni ai bino+ului educaţional ,pro=esorul 4i ele"ul de"in! pe r nd! e+iţ;tor 4i receptor de
in=or+aţii .
)
U Trans=or+area siste+ului de acti"itate pe clase ţi lecţii Fntr-o acti"itate pe rupuri 4i
+icro rupuri pentru a deplasa accentul pe de8"oltarea resurselor interne ale ele"ului!
an a# ndu-% Fn propria sa =or+are.
U Pro+o"area Fntr-o +;sur; c t +ai +are a indi"iduali8;rii Fn";ţ;+ ntului. Pre ;tirea
+ultilateral; a ele"ilor! precu+ 4i de8"oltarea particularit;ţilor indi"iduale ale acestora Fn
scopul =or+;rii lor pentru do+eniul Fn care "or putea da +a(i+u+ de randa+ent! este o
proble+; di=icil;. In acest sens! soluţiile ar putea =i constituirea unor clase +obile sau
o+o ene! prin reor ani8area clasei Fn rupe etc.
U Este un ade";r recunoscut de oa+enii 4colii c; prin "alori=icarea +i#loacelor te6nice
+oderne se re8ol"; +ulte din proble+ele cu care se con=runt; Fn";ţ;+ ntul conte+poran.
C
+eeetoadcoelotreibauuietil=iu8n;driai+
loernFtnatsecsotpe didactic.
l
U Elaborarea unei +etodolo ii a cercet;rii 4tiinţi=ice! care s; dispun; de instru+ente de lucru
+ai +ulte 4i
+ai ri uroase! precu+ 4i de aportul +ate+aticii 4i al statisticii! Fn procesul didactic un rol
i+portant Fl are bino+ul educaţional! ale c;nii re8ultate se +ateriali8ea8; Fn asi+ilarea de
cuno4tinţe! priceperi 4i deprinderi! con"in eri 4i concepţii! Fn Fnsu4irea unor criterii de
e"aluare a "alorilor' ca ur+are a acestui proces! se produc la ele"i sc6i+b;ri care trebuie luate

*
Fn atenţie! Fn ca8 contrar! cercetarea acti"it;ţii bino+ului pro=esor-ele" "a a"ea caracter
super=icial.
Biblio ra=ie
Antonesei! L. ,%))> . Paideia. ?unda+entele culturale ale educaţiei! Editura Poliro+! I a4i
Ar+stron . . .! Kenson! T. .! /a"a e! 7.T. ,%))0 ! Education An Introduction! 5ac+illan
Publis6in
Co+pari Q! NeX-Ror
B rs;nescu! t. ,%)2& ! Peda o ia! Editura Acade+iei! Bucure4ti
B rs;nescu! t. ,%)*> ! nitatea peda o iei conte+porane ca 4tiinţ;! ediţia a -a. Editura
Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
B tlan! L ,%))1 ! Introducere Fn istoria 4i=iloso=ia culturii! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
Ber er! . ,%)*0 ! O+ul +odern 4i educaţia sa! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Bot in! M.. El+and#ara! 5.! 5aliţa! 5. ,%)2% ! Ori8ontul =;r; li+ite al Fn";ţ;rii. Lic6idarea
decala#ului
u+an! Editura Politic;! Bucure4ti
C6irce"! A. ,coord. ,%)>* ! Psi6olo ia peda o ic;! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
Cole! T.! 7isser! M.! pton! . ,%))) ! E==ecti"e /c6oolin =or Pupils Xit6 E+oţional and
Be6a"ioural
Di==iculties. Da"id ?ulton Publis6ers! London
Co+;rnescu! P. ,%))& ! olo a at6on! Editura E+inescu! Bucure4ti
Co+enius! M.A. ,%)*$ ! Didactica 5a na! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Co+enius! M.A. ,%)*1 ! Arta didactic;! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Cos+o"ici! A. ,%))> ! Psi6olo ie eneral;! Editura Poliro+! Ia4i
De Lands6eere! . ,%))1 ! Istoria uni"ersal; a peda o iei e(peri+entale! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;!
Bucure4ti
DeXeQ! M. ,%)) ! ?unda+ente pentru o 4tiinţ; a educaţiei! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
,%))& ! Dictionnaire encQclopediVue de l ediication et de la=orrnation! Editions Nat6an!
Paris
,%)2 ! Didactica! "oi. II din /inte8e de peda o ie conte+poran; ! coord. D. /alade!
Editura Didactic;
4i Peda o ic;! Bucure4ti
Dottrens! 9. ,%)*% ! Institutori ieri! educatori + ine! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
Du"i naud! M. ,%)>> ! Instruction ; la sociolo ie! col. Idees! N9?! alli+ard! Paris
iur ea! 5. ,%)*$ ! Didactica eneral;! ni"ersitatea Bucure4ti
oldsc6+it! B.5. ,%)* ! 5odelor Instruction in Kei 6er Education: a 9e"ieX! O(=ord

Kalp,e%r)t!)M&. ,!%)r)a0nd!ePaddicatioonnisacir6ee dDeidlaa ptsiQc!6Aonlodreiea!s L7aerrolaus!se5!uPnacri6sen

Keiland! K. ,%))0 ! /c6ul pra tisc6e! /tudien! lin 6ardt! 9e ersbur
,%)>> ! Inter"iu internaţional despre pre8entul 4i "iitorul didacticii 4i peda o iei
0$
Ionescu! 5. ,%)*) ! Pre"i8iune 4i control Fn procesul didactic! Editura Dacia! Clu#-Napoca
Ionescu! 5.! 9adu. I. ,coord. ,%))1 ! Didactica +odern;! Editura Dacia! Clu#-Napoca
Ionescu! 5.! 9adu! L! /alade! D. ,coord. ,%))* ! De8bateri de didactic; aplicat;! Editura
Presa ni"ersitar;

2
Clu#ean;! Clu#-Napoca
Ionescu! 5. ,coord. ,%))2 ! Educaţia 4i dina+ica ei! Editura Tribuna Fn";ţ;+ ntului!
Bucure4ti
Ionescu! 5. , $$$ ! De+ersuri creati"e Fn predare 4i Fn";ţare! Editura Presa ni"ersitar;
Clu#ean;!
Clu#-Napoca
Ionescu! 5.! C6i4! 7. ,coord. , $$$ ! /tudii de peda o ie. O+a iu pro=esorului Du+itru
/alade! Editura
Presa ni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca
Ionescu! 5.! 9adu! L! /alade! D. ,coord. , $$$ ! /tudii de peda o ie aplicat;! Editura Presa
ni"ersitar;
Clu#ean;! Clu#-Napoca
Itelson! L.B. ,%)>* ! 5odele +ate+atice 4i cibernetice Fn peda o ie! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;!
Bucure4ti
5a6eu! 9. ,%)>2 ! Ci"ili8aţia uni"ersalului - in"entator al "iitorului! Editura tiinţi=ic;!
Bucure4ti
5aliţa! 5. ,%)*% ! 9eno"area peda o iei 4i educaţiei Fn spiritul 4tiinţei +oderne! Fn 9e"ista
de peda o ie !
nr. l! pa . %*
5aliţa! 5.! Jid;roiu! C. ,%)* ! 5odele +ate+atice ale siste+ului educaţional! Editura
Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
5ar a! A. ,%))& ! E(plor;ri Fn actualitate! Biblioteca Apostro=! Clu#-Napoca
5ialaret! . ,%)) ! Peda o ie enerale! Presses ni"ersitaires de ?rance! Paris
5ilcu! t. ,%)>> ! enetica 4i peda o ia! Fn 9e"ista de peda o ie ! nr. 0! pa . 1
Neac4u! I. ,%))$ ! Instruire 4i Fn";ţare! Editura tiinţi=ic;! Bucure4ti
Neac4u! I. ,coord. ,%))* ! coala ro+ neasc; Fn pra ul +ileniului III! Editura Paideea!
Bucure4ti
Neculau! A.! Cos+a! T. ,coord. ,%))& ! Psi6opeda o ie! ni"ersitatea A.I. Cu8a Ia4i!
Institutul de tiinţe
ale Educaţiei! ?iliala Ia4i! Casa Corpului Didactic! Ia4i! Editura /pira Karet! Ia4i
Nicola! I. ,%))> ! Tratat de peda o ie 4colar;! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
O on! . ,%)*& ! Didactic; eneral;. Co+pendiu - "ersiune pro ra+at;! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;!
Bucure4ti
Pestalo88i! M.K. ,%)1) ! Orele de sear; ale unui si6astru! Fn Din istoria ndirii peda o ice
uni"ersale ! "oi.
I! pa . 2
9adu! L! Ionescu! 5' ,coord. ,%)22 ! Introducere Fn didactic;! ni"ersitatea Babe4-BolQai !
Clu#-Napoca ,%)2* ! /ens et place s des connaissances dans la societe! /ous l a Direction
dCeenlA
trectNioantiL
onoacladleeBlael9lee"cu6ee!rc6e /cienti=FVue! Paris
/tanciu! 6.I. ,%))1 ! coala 4i doctrinele peda o ice Fn secolul 33! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;!
Bucure4ti
/uc6odols i! B. ,%)>$ ! La peda o ie et Ies rands courantsp6ilosop6iVues! Edition du
/carabee! Paris erb;nescu! B. , $$$ ! 7alorile naţionale 4i educaţia! Editura ni"ersitar;
Carol Da"ila ! Bucure4ti T6o+as! M. ,%)** ! 5arile proble+e ale educaţiei Fn lu+e! Editura
Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti Todoran! D. ,%)>> . Di+ensiunile educaţiei 4i s=era de

)
cercetare a peda o iei! Fn 9e"ista de peda o ie !
nr. %$! pa . %$
=er! C. ,%) & ! 5arii peda o i' III Peda o ia 5Kerbart! Ed. I7! Casa coalelor! Bucure4ti
7;ideanu! . ,%)22 ! Educaţia la =rontiera dintre +ilenii! Editura Politic;! Bucure4ti
0%
CAPITOL L II
P9OCE/ L DE GN7Ă@Ă5HNT
II.l. Co+ponentele principale ale procesului de Fn";ţ;+ nt
/cena acti"it;ţii cotidiene a pro=esorului este lecţia 4i clasa! cuprinse Fn peri+etrul unei unit;ţi
4colare. Acestea =ac parte dintr-un siste+ +ai lar ! care trebuie considerat ca atare. Pri"it ca
siste+! Fn";ţ;+ ntul co+port; Fn pri+; apro(i+are: ,% un =lu( de intrare! repre8entat de
resursele u+ane 4i +ateriale ,personal didactic! contin entele de ele"i! spaţii 4colare! dot;ri
te6nice etc. ' , un proces - Fn speţ; procesul de Fn";ţ;+ nt - care an a#ea8; resursele Fn
"ederea atin erii obiecti"elor 4i ,0 un =lu( de ie4ire! repre8entat de re8ultatele siste+ului! Fn
ca8ul nostru de seriile de absol"enţi! Fn8estraţi cu co+petenţe 4i atitudini pre";8ute de cererea
social; de educaţie. ?i ura LII. red; sc6e+atic aceast; caracteri8are:
?L 3 DE ?L 3 DE
INT9A9E X b IE I9E
9esurse 4i Procesul de Tineri instruiţi
+i#loace Fn";ţ;+ nt
X
?i ura LII. Caracteri8area sc6e+atic; a siste+ului de F n";ţ;+ nt
E"ident! siste+ul 4colar nu =uncţionea8; Fn "id' el se Fnscrie ca subsiste+ Fn ansa+blul social
4# se p;trunde de +utaţiile acestuia. Ast=el! Fn datele de intrare se ţine sea+a de e"oluţia

d=ieli+
eroa 4rcao=ilca;r;!.dIenstetru"cintuer!adpeea"se+
rseteneaap!oppouliltaiţciaei4Fcnol"aerd;e!rceaarecue(pprirni+
de;riFinti+
neordeicoenndernasţiait Fn
cerinţele +a#ore ale de8"olt;rii econo+ice 4i culturale a societ;ţii. In pre8ent! 4coala este
cuprins; Fntr-un conte(t social Fn plin; sc6i+bare' nu se Fntre";d! deoca+dat;! dec t linii de
e"oluţie pe ter+en =oarte scurt! ast=el Fnc t politica 4colar; e reu s; capete contururi precise.
In datele de ie4ire ale siste+ului ar trebui pre";8ute ne"oile de =orţ; de +unc; Fn di=erite
sectoare ale "ieţii econo+ice 4i sociale! precu+ 4i ni"elul de cultur; al populaţiei! Fn condiţiile
tran8iţiei spre o econo+ie de piaţ;! siste+ul de alocare a resurselor u+ane este re lat de #ocul
pieţii. 9ata ridicat; a 4o+a#ului 4i necesit;ţile con"ersiei pro=esionale +odi=ic; cererea social;
de educaţie! solicit nd =or+e ale educaţiei per+anente! care s; Fnlesneasc; trecerea de la un
sector de acti"itate la altul. Dincolo de aceste constr n eri de ordin econo+ic! societatea de
+ ine "a =i o societate a Fn";ţ;rii continue . Creaţia 4tiinţi=ic; 4i t e6nic; e"oluea8; Fn c6ip
accelerat! iar rit+ul de di=u8iune a noilor cuno4tinţe este e(tre+ de rapid raţie +i#loacelor
per=ecţionate de co+unicare ,de e(e+plu! Internet-ul . /e aprecia8; c; pri+a prioritate Fn
in"estiţii este Fn";ţ;+ ntul. Dina+ica pro=esiunilor 4i cerinţele repro=il;rii la scar; +are
i+pun necesitatea unei pre ;tiri de ba8; =oarte te+einice! pentru a =a"ori8a speciali8;ri rapide
uloltceurriiodaree+
. /uence;st4i+
i e-a08;prco;=easbisiople"epnatrucludrseullicuenueid"eiaesţit;a8citi""ae.scD6ei+
asbea+!Fenn+
eae!dsieea!pFnrterceia*84;i c%;$
nu+ai 2 din locurile de +unc; de + ine "or cere +ai puţin dec t liceul! 01 din posturi
"or cere cel puţin liceul! iar >$ din posturile de +unc; "or necesita Fn";ţ;+ nt
postsecundar de 0 sau +ai +ulţi ani ,E. arcia! %))2 . Orientarea prospecti"; a 4colii este o
necesitate.
Procesul de Fn";ţ;+ nt poate =i e(a+inat sub un 6i psi6opeda o ie din +ai +ulte puncte de
"edere' ne interesea8; aici dou; aspecte: ,% acela al co+ponenţei 4i structurii sale 4i ,
alprocesualit;ţii interne.

0$
Consider;+ +ai FntFi pri+ul aspect. Co+ponentele principale ale procesului de Fn";ţ;+ nt!
desprinse prin anali8e socio-peda o ice ,I. Cer 6it! %)2>! T. 9otaru! %))$ 4.a. ! sunt cuprinse
sc6e+atic Fn =i ura .II.
0
l .Obiecti"e
.A enţii acţiunii:
- pro=esori
- ele"i! p;rinţi
0. Conţinuturi
&.5i#loace! te6nici
1. ?or+e de >. C +pul
or ani8are: - relaţional:
lecţii - pro=esori-
e(cursii ele"i
- "i8ite
- cerc ele"i - ele"i
- etc.
rupul-clas;
?i . .%%. Co+ponentele principale ale procesului de Fn";ţ;+ nt
,% Dup; cu+ reiese din sc6e+a a+intit;! pe pri+ul loc se situea8; =inalit;ţile! obiecti"ele
procesului de Fn";ţ;+ nt! care condensea8; cerinţele de instruire 4i educaţie puse de societate!
tipul de re8ultate scontate. Aceste obiecti"e corespund unor opţiuni 4i priorit;ţi sociale +a#ore
cu pri"ire la in=or+aţia 4i deprinderile pe care trebuie s; l e dob ndeasc; ele"ii! cu pri"ire la
#udec;ţile de "aloare 4i co+portarea acestora. Malon nd +;car pe ter+en scurt acti"it;ţile
instructi"-educati"e din 4coal;! obiecti"ele stabilesc ce ur+ea8; s; cunoasc; ele"ii ca

ianp=rorp+riaeţi4e.!ac.+
e .adn.uC
+ae osr;ic4etieacst;i"=iatca;tee!iţeclauraicleţiusanue<odbepiercintid"erle!saepporiec=ei autrietuad8i;nlia4iFn#ucedpeuc;tuţil s;-4i
acţiunii! dar dob ndesc e(presie palpabil; la Fnc6eiere! re8ultatele =iind cele care atest;
atin erea obiecti"elor.
, A doua co+ponent; principal; o repre8int; resursele u+ane! a enţii acţiunii - pro=esorii 4i
ele"ii -! la care se adau ; aportul p;rinţilor etc.! reuniţi F n acela4i e=ort con"er ent. /ituaţia
co+ple(; de interacţiune care se instituie conturea8; ceea ce s-ar putea descrie prin noţiunea
de c +p educaţional ! Fn care ter+enii de ba8; r;+ n pro=esorul 4i ele"ii. Orice disciplin;
4colar; ar preda! pro=esorul trebuie s; posede o co+petenţ; co+un;: aceea de a =or+a! cu
+i#loacele specialit;ţii sale! inteli enţa 4i +odul de co+portare a ele"ilor. Ni+eni nu contest;
=aptul c; =or+area inteli enţei! ca 4i +odelarea conduitei repre8int; Fn sine procese co+ple(e!
a c;ror st;p nire recla+; cuno4tinţe precise despre structura 4i co+ponenţa acestor =eno+ene
psi6ice! despre le ile lor de de8"oltare! despre +odalit;ţile practice de instruire 4i de =or+are
a acestora. Fnsu4irile care dau distincţie unui pro=esor - arat; I. Cer 6it ,%)2> - sunt:
st;p nirea disciplinei de predat 4i a"ans Fn in=or+aţie! co+petenţa peda o ic;! +unca de
pre ;tire! +;iestria 4i tactul peda o ic! stilul de predare ,educaţional ! de"ota+entul 4i
e(i enţa! personal tatea etc. La r ndul lor! ele"ii s distin prin caracteristici de " rst; 4i
indi"iduale! se(! ni"el de de8"oltare =i8ic; 4i intelectual;! capacit;ţi 4i aptitudini! inteli enţ;!
stare de pre ;tire eneral; 4i special;! +oti"aţie pentru studiu etc. ,pa . & .
Didactica +odern; pune Fn centrul atenţiei ele"ul! ţintind s;-% =ac; p;rta4 la propria sa
=or+are. Pro=esorului Fi re"ine r;spunderea or ani8;rii c +pului educaţional ' el are rolul de
a proiecta! de a conduce 4i Fndru+a acti"it;ţile +ultiple din 4coal; 4i! Fn parte! din a=ara ei! Fn
"ederea =or+;rii inteli enţei 4i conduitei ele"ilor.
,0 /uportul de ba8; al instruirii 4i educaţiei Fl constituie conţinutul! =or+at din ba8ele 4tiinţei
4i ale culturii ,reli ia constituie una din =or+ele culturii . Procesul de Fn";ţ;+ nt "e6iculea8;

0%
conţinuturi 4tiinţi=ice! te6nice! literar-artistice! =ilo8o=ice! reli ioase! etice etc.! pro ra+ate
dup; o anu+it; lo ic; 4i Fn =uncţie de ni"ele de di=icultate. Ele"ul ur+ea8; s;-4i Fnsu4easc;
noţiuni 4i le it;ţi! +odalit;ţi de aplicare ale acestora! te6nici de +unc;! precu+ 4i anu+ite
repre8ent;ri asupra lu+ii. Esenţial este s; se "alori=ice Fntre potenţialul instructi" 4i educati"
al conţinutului! ceea ce depinde de calitatea acti"it;ţii didactice.
,& O alt; co+ponent; o constituie +i#loacele de Fn";ţ;+ nt 4i +aterialul didactic. In"entarul
te6nicilor tradiţionale de instruire se reducea! Fn esenţ;! la +i#loace "erbale! cret; 4i tabl;.
a+a acestor +i#loace s-a l;r it si+ţitor! Fn lob nd ast;8i! pe l n ; aparatura audio"i8ual;
,diapo8iti"ul! =il+ul! banda +a netic; etc. ! calculatorul electronic cu prelun irile sale
,Internet-ul etc. ! ceea ce a+pli=ic; nea4teptat de +ult posibilit;ţile clasice. Procesul de
instruire este susţinut! asistat tot +ai +ult de +i#loace te6nice +enite s; Fnlesneasc;
predarea 4i Fnsu4irea cuno4tinţelor 4i deprinderilor! Fn care sunt Fncorporate cuceririle pe plan
teoretic 4i practic ale eneraţiilor anterioare. Nu este de a4teptat! Fn "iitor! ca o te6nolo ie
e=icient; a instruirii s; =ie +ai si+pl; dec t electronica sau +edicina! spunea B.?. / inner Fn
%)*%! cre nd pri+a =or+; a
00
Fn";ţ;+ ntului pro ra+at. A4a cu+ nu pute+ construi o sc6e+; nou; a unui aparat de radio!
plec nd de la c te"a principii enerale de electricitate! tot a4a - spunea acela4i autor - nu
pute+ sconta o F+bun;t;ţire a Fn";ţ;+ ntului bi8uindu-ne doar pe bunul si+ţ.
,1 ?or+e de or ani8are. A" nd preci8ate obiecti"ele! a" nd suportul Fn conţinuturi 4i
aplic nd di=erite te6nici! se pune Fntrebarea: cu+ sunt acestea an renate! articulate Fn =or+e de
+unc; adec"ate` Istoria educaţiei a acreditat or ani8area Fn";ţ;+ ntului pe clase 4i lecţii ca
=or+; statornic; de des=;4urare! care a cunoscut o di"ersi=icare 4i F+bun;t;ţire continu;.
A4adar! procesul de Fn";ţ;+ nt F+brac; di=erite =or+e care asi ur; cadrul de or ani8are a
acestuia: lecţiile! acti"it;ţile practice! acti"itatea Fn cercuri de ele"i! e(cursii didactice 4i
"i8ite! cu =or+aţiile de lucru speci=ice. Ele sunt +enite s; +ultiplice e(perienţele de
cunoa4tere 4i acţiune ale ele"ilor! s; l;r easc; aria de contacte cu realitatea concret;.
,> Fnscris Fntr-un cadru or ani8aţional ,unitatea 4colar; 4i des=;4ur ndu-se Fn =or+aţii
colecti"e de lucru - clasa! rupa +ai restr ns;! cercurile opţionale - procesul de Fn";ţ;+ nt d;
na4tere unui e"antai lar de relaţii psi6osociale: relaţii pro=esor-ele"i! ele"-ele". Acestea
alc;tuiesc o co+ponent; i+portant; a c +pului educaţional! cu "alenţe =or+ati"e certe.
coala! rupul-clas;! =or+aţia cultural; sau sporti";! cercul de ele"i etc. de"in! practic! un
laborator de Fn";ţare social;. Ele"ii F4i des=;4oar; prestaţia curent; Fn =aţa clasei! se e(pun
#udec;ţii colecti"e! resi+t opinia colecti"ului! Fndeplinesc roluri Fn rup! F+pru+ut; aprecieri
4i cli4ee din rupul de " rst;! dob ndesc anu+ite po8iţii ,status-uri =aţ; de ceilalţi etc.
De relaţiile pro=esor-ele"i depinde cli+atul acti"it;ţilor! at+os=era tonic; de +unc; 4i
culti"area si+ţului de r;spundere. Aceste relaţii trebuie s; se caracteri8e8e prin apropiere 4i
Fnţele ere =aţ; de ele"i! =;r; a c;dea Fn =a+iliaris+! prin e(i enţ; do8at; din partea
pro=esorului =;r; a a#un e la se"eritate e(cesi";! prin autoritate lipsit; de ener"are! prin
ec6itate Fn apreciere! e"itarea +orali8;rii e(a erate 4.a.+.d. 9aporturile pro=esor-ele"i sunt!
pe de o parte! raporturi interpersonale! pe de alt; parte! ele sunt +ediate de colecti"ul clasei!
Fdnetsrcu6cist: ,raupeuslt-ec+
laas;rtocorunlsctiotuleiect=io"ra+lapţrieassttaaţbieiil;eldee"u+luin!cd;e!ceiluancţpiounbeliac8a;pFrno+
baotdi"laotreinctristaicu! ,b
este cadrul unui =eno+en continuu de co-acţiune =iind "orba! Fn esenţ;! de o acti"itate co+un;
- Fn";ţ;tura - Fn care per=or+anţele r;+ n predo+inant indi"iduale ,reu4ita 4colar; este o ţint;
personal; . De4i Fn";ţarea este! Fn esenţ;! o acti"itate indi"idual;! procesul de predare -
Fn";ţare d; loc unor raporturi "ariate de interacţiune: raporturi de co+unicare 4i in=luenţ;! de
atracţie!! de indi=erenţ; sau respin ere! relaţii de cooperare! e+ulaţie 4i co+petiţie! de
do+inare - supunere etc. 9e8ultanta co+ple(; a acestor =eno+ene se re=l ect; Fn cli+atul
psi6osocial al clasei! cu a+prenta sa asupra acti"it;ţii 4i co+port;rii ele"ilor. Colecti"ul

0
de"ine =or+ati" Fn sensul propriu al cu" ntului' el este creu8etul de =or+are al caracterului.
raţie +i#loacelor noi de co+unicaţie - cu+ este Internet-ul - ponderea in=or+;rii indi"iduale
cre4te si+ţitor.
,* In s= r4it! procesul de Fn";ţ;+ nt se des=;4oar; Fn ti+p: an 4colar! se+estru! s;pt;+ na de
4coal;! 8ile de 4coal;! ore de clas; etc. Conţinutul Fn";ţ;+ ntului apare se +entat Fn unit;ţi de
ti+p: pro=esorul F4i plani=ic;! e4alonea8; 4i =racţionea8; acti"itatea sa Fn ti+p. Ele"ul
lucrea8; Fn +od necesar Fn di+ensiunea unic; a ti+pului! dar ceea ce F n"aţ; este
+ultidi+ensional ,B.?. / inner! -%)*%! pa . %2> . A4adar! ti+pul 4colar este cana"aua
co+un; a acti"it;ţilor 4colare. tili8area opti+; a ti+pului constituie o proble+; i+portant;
Fn 4coal;' Fns;4i aptitudinea de Fn";ţare este +;surat; prin ti+pul necesar ele"ului pentru
Fnsu4irea unor cuno4tinţe 4i deprinderi.
Co+ponentele desprinse prin anali8a de +ai sus se a=l; Fn str nse relaţii de interdependenţ; 4i
interacţiune' =i8iono+ia 4i +odi=ic;rile =iec;reia se r;s=r n asupra celorlalte! ceea ce rele";
caracterul de siste+. /uccesul acţiunii de +odelare a inteli enţei 4i conduitei copilului
depinde de calitatea personalului didactic! de condiţiile +ateriale de instruire! de aptitudinile
indi"iduale ale ele"ilor! de conţinutul lecţiilor etc. La r ndul lor! ace4ti =actori se +odelea8; Fn
=uncţie de e=ectele lor! de re8ultatele obţinute pe parcurs 4i Fn =inal. 9e la#ul continuu prin
e=ecte se datorea8; cone(iunii in"erse. ?eed-bac ul sau cone(iunea in"ers; dese+nea8;
in=or+aţia pro"enit; de la ie4irea siste+ului! se+nali8 nd re8ultatul atins. Aceast;
in=or+aţie se adresea8; din nou intr;rii siste+ului pentru ca acesta s;-4i +odi=ice datele
acti"it;ţii Fn =uncţie de scopul
0&
propus. Asist;+ ast=el ţa o des=;4urare ciclic; ce se Fnscrie Fn spiral;! cone(iunea in"ers;
asi ur nd Fnc6iderea continu; a con=i uraţiei.
II. . Procesul de predare-Fn";ţare' caracteri8are eneral;
]
Considerat Fn procesualitatea sa! Fn";ţ;+ ntul repre8int; o alternanţ; continu; de acti"it;ţi de
predare 4i Fn";ţare! care alc;tuiesc o unitate or anic;.
Analistul procesului de predare-Fn";ţare are de r;spuns la c te"a Fntreb;ri ce se =or+ulea8;
relati" si+plu: ,% cu+ se or ani8ea8; sec"enţele de predare ` , ce anu+e s; Fn"eţe ele"ul `
,0 de ce Fn"aţ; el ` ,& cu+ Fn"aţ; ` ,1 c t anu+e Fn"aţ;` Pri+ele dou; Fntreb;ri se re=er; l a
conţinutul 4i or ani8area pred;rii! iar cea de-a treia "i8ea8; +oti"ele acti"it;ţii de Fn";ţare!
Fntrebarea a patra - cu+ Fn"aţ; ele"ul ` - pri"e4te +odul de diri#are al acti"it;ţilor 4i
procesul intern al Fn";ţ;rii! iar cea din ur+; are Fn "edere in"estiţia de e=ort 4i de ti+p!
precu+ 4i re la#ul acti"it;ţii de Fnsu4ire a cuno4tinţelor 4i deprinderilor. Desi ur! r;spunsurile
la cele cinci Fntreb;ri nu sunt independente. De pild;! dac; ne Fntreb;+ asupra in"estiţiei de
e=ort<ti+p Fn dob ndirea unei ac6i8iţii! aceasta depinde de conţinutul care se Fn"aţ; ,o poe8ie!
o teore+; de eo+etrie! o lecţie de istorie etc. ! apoi de +oti"ele acti"it;ţii de asi+ilare 4i de
te6nicile de Fn";ţare indi"idual;. 9;spunsurile la Fntreb;rile a+intite pri"esc didactica.
Didactica tradiţional; - didactica +odern;
W

D
prieddaacrteic-Fant"r;aţdairţeiopnoarln;i!ncdondteurla tp;sci6aoplroeliuanasiroeciaasţiio+nţiusltu;icclaos+
icu;n.!Paobtorir"dietaa8c;esptreoicceosnucledpeţii!
puntea de contact Fntre subiectul cunosc;tor 4i lu+ea e(tern; o reali8ea8; percepţia. Actul
cunoa4terii este reductibil la si+pla Fnre istrare prin si+ţuri! la lectura percepti"; a
lucrurilor! indi"idul =iind +ai +ult pasi"! doar recepti". 5ecanis+ul de Fnsu4ire a
cuno4tinţelor ar consta! Fn esenţ;! Fn =or+area de i+a ini despre lucruri 4i asociaţii Fntre aceste
i+a ini ,asociaţia de"ine principiul "ieţii +intale ' Fn";ţarea ca proces era redus; la stabilirea
de cone(iuni ,asociaţii .
Dar copilul nu Fn"aţ; raţie unei si+ple e(puneri la =aptele sau sti+uFii din +ediu.

00
Ade";rurile sau propo8iţiile 4tiinţei - adic; ceea ce noi nu+i+ cuno4tinţe - nu se citesc ! de
re ul;! ne+i#locit din percepţia =aptelor 4i e"eni+entelor e(terne. In consecinţ;! nu este
su=icient s; pune+ ele"ul Fn =aţa unor obiecte sau e"eni+ente concrete! pentru ca s;-4i
desprind; spontan din ele in=or+aţia rele"ant; din punct de "edere 4tiinţi=ic. /pre e(e+plu
dac; "o+ pune ele"ul Fn =aţa unui plan Fnclinat pe care alunec; o reutate! el nu "a descoperi
sin ur relaţiile de ordin =i8ic! nu se "a co+porta - cu+ se e(pri+; / inner - ca 4i alilei Fn
persoan;. ?aptul =i8ic nu este accesibil - c6iar de la constatare - dec t prin +i#locirea unor
instru+ente +intale! a unui cadru lo ico-+ate+atic ,M. Pia et! %)*0 . Asi+ilarea presupune
Fnt lnirea! corelarea dintre o structur; co niti"; ,un ec6ipa+ent +intal 4i = eno+enul sau
e"eni+entul nou Fnt lnit Fn e(perienţ;. Cuno4tinţele de = i8ic;! de +ate+atic; etc. sunt cuceriri
ale acti"it;ţii de cunoa4tere a o+ului Fn procesul istoric' ele repre8int; +tr-un sens
inteli enţ; cristali8at; ! iar trans+iterea in=or+aţiei 4tiinţi=ice Fn procesul de instruire
constituie trans=er de inteli enţ; Fn ti+p! Fntre eneraţii.
/iste+ul de cuno4tinţe 4i te6nici de lucru se Fnsu4esc nu+ai prin or ani8area propriei acti"it;ţi
a ele"ului. 9ealitatea e(tern; nu-4i de8";luie propriet;ţile 4i le ile dec t dac; este e(plorat;!
in"esti at;. Procesul de Fn";ţare de"ine ast=el proces de cunoa4tere reali8at Fntr-un cadru
or ani8at 4i pe calea cea +ai direct;! e"it ndu-se ocolurile care au a"ut loc Fn de8"oltarea
istoric; a cunoa4terii. Propriu-8is! ele"ul nu descoper; ade";ruri noi pentru o+enire! dar
pentru el Fnsu4i trebuie totu4i s; le descopere sau s; le redescopere .
Orient;rile +ode+e Fn psi6olo ie ,P. Manet! L./. 7F ots i! M. Pia et! P.I. alperin 4.a. pun la
ba8a Fnsu4irii cuno4tinţelor 4i noţiunilor acţiunea Fn dubla ei iposta8; de acţiune e(tern;!
obiectual; 4i acţiune +intal; ,operaţie . Nota de=initorie a acţiunii este +anipularea sau
trans=or+area - aplicat; obiectelor 4i<sau
01
in=or+aţiilor. 7orbi+ de acţiuni +ateriale! e(terne! care i +plic; trans=or+area pe plan
obiectual! concret 4i de acţiuni +intale sau operaţii! Fn sensul de trans=or+;ri aplicate nu+ai
in=or+aţiilor.
In"oc nd 1$ de ani de e(perienţ; Fn do+eniul psi6o ene8ei cuno4tinţelor! M. Pia et ,%)*)
sublinia8;! de pild;! c; punctul de plecare al uni"ersului 4tiinţei trebuie c;utat Fn lu+ea
acţiunilor 4i nu al percepţiei deta4ate de conte(tul ei practic. Nici o cuno4tinţ; - scrie el - nu
este e=ecti" datorat; percepţiilor sin ure! pentru c; acestea sunt totdeauna diri#ate 4i Fncadrate
prin sc6e+e de acţiuni. Cuno4tinţa pro"ine din acţiune... ,pa . 10 .
Pornind de la aceste orient;ri! o nou; didactic; F4i croie4te dru+! o didactic; a +etodelor
acti"e! participati"e! Fn care ele"ul nu +ai este un si+plu receptor de in=or+aţie! ci subiect al
cunoa4terii 4i acţiunii. Acesta este speci=icul didacticii +oderne.
/-a re+arcat pe bun; dreptate c; nu se poate aduce Fn 4coal; - c6iar bene=iciind de +i#loace
audio-"i8uale - dec t o +ic; parte din lu+ea real;! iar Fn a=ara 4colii poate =i e(plorat doar un
=ra +ent ce"a +ai +are. Cu"intele se i+port; +ai u4or - notea8; / inner - dar "erbalis+ul
educaţiei clasice a ar;tat la ce pri+e#dii poate duce aceast; u4urinţ; ,%)*%! pa . )1 . Pentru
un Fn";ţ;+ nt care d; o =or+aţie +ai +ult li"resc;! este caracteristic; disocierea Fntre teorie 4i
practic;! Fntre + n; 4i inteli enţ;. Li+it ndu-se +ai +ult la st;p nirea cu"intelor! deci la un

Fann"u;+ţ;i+
te cnutn"oe4rtbinaţle! ncunsde rae#un4e4etelas;culenoaap4litceere!ac luncdruproialoter.!oEpler"aucl u4teiele! snt;p
u nun+
e4atieFcnusaitduea"ţi;ir-atitp!
dar +ai ales Fn condiţii "ariate! Fntrea a in=or+aţie 4i cultur; dob ndite Fn 4coal; trebuie s;
aib; deci o tent; aplicati";. Nu este "orba nu+ai de =i8ic;! c6i+ie sau discipline te6nice! dar
4i de literatur;! istorie! =iloso=ic etc. De e(e+plu! dac; +aterialul poetic studiat Fn 4coal; nu se
"a pierde Fn nisipurile +e+oriei ! ci "a o=eri t n;rului +i#loacele de e(presie pentru
decantarea unui senti+ent inti+! el F4i "a =i do"edit! la r ndul lui! utilitatea.
9e8u+ nd cele spuse 4i punct nd +ai ales di=erenţele! pute+ sc6iţa! Fntr-un tabel de sinte8;
paralela Fntre c te"a idei directoare Fn didactica tradiţional; 4i cea +odern; ,Cer 6it! %)*>!%.

0&
9adu! %)*) :
X
Tabelul LII.
Paralel; Fntre didactica tradiional; 4i didactica +odern;
Didactica tradiţional; Didactica +odern;
- consider; percepţia drept surs; a - consider; acţiunea e(tern; 4i +intal; drept
cuno4tinţelor' surs; a cuno4tinţelor! percepţia =iind un
+o+ent al acţiunii'
- celula ndirii este i+a inea' cunoa4terea - celula ndirii este acţiunea +intal;!
este un act de reconstrucţie +intal; a operaţia' cunoa4terea este re=lectarea acti";
realului' 4i nu doar copierea realit;ţii'
- pune accent pe tr ans+iterea de cuno4tinţe - pune accent pe latura =or+ati"; 4i educati";
ata iacute' a Fn";ţ;rii! pe culti"area creati"it;ţii'
- ele"ul este pri"it +ai +ult ca obiect al - ele"ul de"ine 4i subiect al educaţiei! ca
educaţiei' receptor de in=or+aţii! pe pri+ul plan st;
cunoa4terea cucerit; prin e=ort propriu'
- predo+in; =or+aţia li"resc;! orientare - pune Fn centrul atenţiei F+binarea
predo+inant intelectualist;. Fn";ţ;turii cu acti"it;ţi aplicati"e 4i de
in"esti aţie.
Procesul de predare - Fn";ţare F +bin;! a4adar! un act de co+unicare! de trans+isiune social;
cu un e=ort de Fnsu4ire! de apropriere din partea ele"ului. Pro=esorul este cel care iniţia8;
dialo ul! selectea8; 4i structurea8; +aterialul! propune 4i or ani8ea8; acti"itatea ele"ului cu
acest +aterial! inclusi" =i(area sa Fn +e+orie. I+plic ndu-se acti"! ele"ul F4i =or+ea8; noi
+ecanis+e de ac6i8iţie! adic; noţiuni! operaţii! structuri co niti"e Fn +;sur; s;-i Fnlesneasc;
pe un plan +ereu nou preluarea in=or+aţiei rele"ante din datele concrete 4i "erbale ce i se

o-a=ceţri;opnreoa8r;epsir"in! Finnttoetrd+eaeudniual +
coensda#ieţilieloer(itnetrenrene- !cFun+coanrt=ei(lteuclţdiiele=!aaţ;ctsi"eiFtn;ţielleeperapcrtinceceotncd. iţii
interne -ec6ipa+entul +intal al ele"ului =or+at din structuri co niti"e operatorii. Ast=el! Fn
e(perienţa a+intit; +ai sus
0>
cu planul Fnclinat! aceasta presupune - din partea ele"ului - o anu+it; capacitate de disociere a
=actorilor! precu+ 4i o putere de co+binare pe plan +intal! Fn stare s; anticipe8e e=ectele
eli+in;rii<ad;u irii unor =actori! i+plicaţi Fn e(perienţ;! la care se adau ; 4i st;p nirea unui
aparat +ate+atic +ini+ pentru e(pri+area relaţiilor dintre +;ri+ile date.
II.0. Or ani8area o=ertei de in=or+aţie
II.0.L Acti"itatea de predare 4i teoria prototipurilor
A preda nu este sinoni+ cu a spune! e"entual a dicta 4i a cere lecţia "iitoare restituirea "erbal;
a celor spuse. ?or+alis+ul - notea8; / inner - se na4te toc+ai din ec6i"alarea =acil; Fntre a
preda 4i a spune . A preda Fnsea+n;:
U a pre8enta =apte! e(e+ple! +odele! e(ponate! decupa#e din realitate'
U a propune ele"ilor o acti"itate asupra acestora! adic; a-i conduce s; le anali8e8e! s; le
co+pare etc.'
U a e(tra e apoi esenţialul care s; se condense8e Fn de=iniţii! le i! principii! re uli'
U a or ani8a 4i Fndru+a actul de Fn";ţare'
U a =ace operante cuno4tinţele Fn e(erciţii! acti"it;ţi aplicati"e.
5i#loacele de trans+itere a in=or+aţiei sunt Fn 4coal;-e(e+plul! +odelul! decupa#ul din
realitate! sc6e+a! de=iniţia! re ula! te(tul descripti" etc. Pe scurt! o=erta de in=or+aţie a
pred;rii cuprinde date concrete
i "erbale. U - - . '`
Proble+a care se pune: cu+ "o+ or ani8a procesul 0e predare = CuF=t "o+ reu4i s;

01
Fntruc6ip;+ noţiunea - care este o abstracţie - Fn e(e+ple! i+a ini! e(plicaţii "erbale!
de+onstraţii e(peri+entale etc.! pentru ca la cap;tul sec"enţei de instruire ele"ul s; a#un ; la
noţiunea scontat; `
Fnc; de la " rst; pre4colar;! copilul decupea8; cate orii de obiecte din +ediu: =ruct! +obil;!
auto+obil etc. /e operea8;! de =apt! cu pre-concepte! cu prototipuri! care reunesc e(e+plarul-
tip al unui rup de obiecte. coala restructurea8; aceste pre-noţiuni! substituindu-le concepte
4tiinţi=ice. E(e+ple:
La =i8ic;! se introduce la Fnceput noţiunea de p r 6ie! plec nd de la anali8a unor sec"enţe
concrete de +unc;! a unui e(e+plu-prototip! de pild;! ridicarea unei reut;ţi cu ran a ,=i ura
/.II.a . Aici p r 6ia este pre=i urat; Fn percepţie. Conceptul de p r 6ie nu reiese Fns; din
si+pla lectur; percepti"; a =aptului brut. Este necesar un e=ort de anali8; 4i abstracti8are -
Fndru+at de pro=esor - care s; desprind; con=i uraţia =orţelor! punctul de spri#in etc. /e
suprapune ast=el =aptului concret un +odel abstract! stili8at Fn i+a inea unei bare ,=i ura
/.II.b - redat; printr-un se +ent de dreapt; - pe care se notea8; ele+entele de=initorii: 9! ?!
O. P r 6ia este de=init; ca o bar; ri id; care se poate roti Fn #urul unui punct de spri#in ,O 4i
asupra c;reia acţionea8; dou; =orte: =orţ; re8istent; ,9 4i =orţ; acti"; ,? . Dup; +odul Fn care
se situea8; punctul de spri#in ,O se =ace apoi clasi=icarea p r 6iilor.
?i ura 0.II.a
?i ura 0.II.b
0*
Proble+a se co+plic; Fn e(e+plul al doilea: transportul unei reut;ţi cu roaba ,=i ura &.II.a
unde lipse4te ele+entul de su estie din percepţie ,ran a poate =i u4or asi+ilat; unei bare
ri ide! dar roaba nu . Pri"irii ele"ului i se o=er; un =apt de "iaţ; Fnc; neanali8at' ur+ea8; s; se
identi=ice 4i s; se nu+easc; ele+entele! sec"enţa de +unc; =iind treptat adus; la o stili8are
eo+etric; ,=i ura &.II.b . Pentru aceasta! se =ace abstracţie de o sea+; de aspecte 4i
interacţiuni prin care =eno+enul =i8ic se inserea8; Fn realitatea practic; -relaţia dintre roat; 4i
sol ,=recare ! reutatea proprie a roabei Fn econo+ia =orţelor Fn actul de +unc; etc. -!
relie= ndu-se interacţiunea principal;! =eno+enul =i8ic Fn =or+a lui pur; . I+a inea iniţial
di=u8;! lobal; a =aptului brut apare ast=el sc6e+ati8at;! redus; Fn cele din ur+; la o bar;
ri id; care se poate roti Fn #urul unui punct sau al unei a(e =i(e. Punctul de spri#in O se a=l;
locali8at pe a(ul roţii! reutatea transportat; -acţion nd Fn #os - constituie re8istenţa pe care o
Fn"in e+! iar =orţa acti"; ,a braţelor se e(ercit; Fn sus. Cei doi "ectori ? 4i 9 r edau sensul 4i
+;ri+ea =orţelor respecti"e! Fn =inal! suprapune+ =aptului brut o stili8are eo+etric;! o
sc6e+; co niti";! prin care cel dint i cap;t; transparenţ;! este Fnţeles 4i e(plicat.
O
?
t
?i ura &.II.a
?i ura &.II.b
Tot a4a! la c6i+ie! se procedea8; trec nd de la datele percepţiei la structura intern;! ascuns; a
substanţelor 4i de aici Fnapoi.
/
obtuiedciitlee4die=epnsoi6+oeloneiseecsotruncittiu"r;ea,E
8;. 9
peosbca68!a%p)r2o$totaiprautr;ilco;r.reN
pruec8leenutl;ruilneeniocaasttereodreiissparue
rup;ri naturale este un prototip! iar apartenenţa ele+entelor la o cate orie se esti+ea8; Fn
=uncţie de distanţa =aţ; de prototip. ?or+area prototipului precede adesea =or+area noţiunii.
Pe ba8a unor e(perienţe nu+eroase! E. 9osc6 ,%)2$ susţine: cate oriile nu sunt codate Fn
+inte! nici prin listarea =iec;rui +e+bru al cate oriei! nici prin listarea caracteristicilor
co+une! necesare 4i su=iciente pentru toti +e+brii cate oriei! ci +ai de rab; Fn ter+eni de
prototip sau +e+bru tipic al unei cate orii. Cel +ai econo+ic cod co niti" pentru o cate orie
este! de =apt! o i+a ine concret; a unui +e+bru +ediu al cate oriei ,pa . * . Prin ur+are!

0>
pentru teoria prototipurilor! cate oriile sunt repre8entate nu at t Fn =uncţie de notele lor
de=initorii! c t de e(e+plele care le ilustrea8;. E(e+plul care ne "ine cel +ai u4or Fn +inte Fn
le ;tur; cu un ter+en este nu+it prototipul cate oriei! constituind 4i suportul iniţial al
=or+;rii noţiunii corespun8;toare.
Intr-o serie de e(perienţe s-au ales c te"a noţiuni curente - de e(e+plu! =ruct! "e6icul! +obil;
-ata4 ndu-se liste de obiecte care aparţin acestora. /-a notat rapiditatea deci8iei asupra
apartenenţei obiectelor la =iecare cate orie 4i radul de acord Fn aprecieri. Datele au =ost
concordante sub cele dou; aspecte. De pild;! Fn noţiunea de =ruct se Fncadrea8; rapid +;rul 4i
+ai lent sau cu e8it;ri baca ori rep=rut-ul. Ar reie4i c; unele e(e+ple sunt +ai ilustrati"e
dec t altele. Acestea sunt e(e+plele cu "aloare de prototip. De pild;! la botanic; =a+iliile se
studia8; prin plante-tip! la c6i+ie se studia8; substanţe-tip 4.a.+.d.
Prototipul poate coincide cu un e(e+plu real al cate oriei de obiecte sau poate =i un +odel
ideal! un portret re8u+ati" al c tor"a e(e+plare ale acesteia! =;r; a a"ea neap;rat un re=erent
concret. Prototipul nu nu+ai precede! dar 4i coe(ist; adesea cu noţiunea ,5. 5iclea! %))& .
02
Pe parcursul 4colarit;ţii copilul Fn"aţ; +ai cur nd 4i +ai u4or nu+ele prototipului dec t al
cate oriei' de4i se =olosesc acelea4i cu"inte! ndirea ur+ea8; traiectorii di=erite. ?eno+enul
este e(plicabil: inde(;+ cu acelea4i cu"inte prototipuri di=erite! =apt care enerea8; #udec;ţi
di=erite! nduri di=erite ,5. 5iclea! %))% .
E(e+plu:
La clasele +ici cuno4tinţele despre =run8; reţin atribute e(terne: =or+;! +;ri+e! culoare! p;rţi
principale ,li+b! peţiol! teac; ! ner"uri etc. La clasa a 7-a 4i apoi a I3-a se adau ; alc;tuirea
intern; ,secţiunea trans"ersal; 4i date despre laboratorul intern al =run8ei - =otosinte8a!
respiraţia! transpiraţia - cu ele+entele de c6i+ie necesare. Ter+enul r;+ ne acela4i! dar
conceptul este e"ident +ult F+bo ;ţit. 9epre8ent;rii nai"e despre =run8; i se suprapune o
construcţie care transcende si+pla percepţie i+ediat;.
GL 0. . Predarea ca act co+unicaţional
Teoria +odern; a procesului de instruire sinteti8ea8; Fn acela4i corp de cuno4tinţe datele 4i
conclu8iile o=erite de dou; do+enii: teoria co+unic;rii 4i teoria Fn";ţ;rii.
Procesul de predare-Fn";ţare poate =i considerat ca o =or+; speci=ic; de co+unicare 4i Fn
consecinţ; poate =i e(a+inat prin pris+a +odelelor o=erite de teoria co+unic;rii. Not;+ c;
reu4ita actului peda o ic este dat; Fn bun; +;sur; de succesul actului de co+unicare! ceea ce
presupune anu+ite cerinţe precise pentru lecţia oral;! pentru de8baterea sau con"orbirea etic;!
pentru elaborarea +anualului etc.
Fn =i ura 1.II. este redat; sc6e+ati8area ra=ic; a co+unic;rii interu+ane ,dup; 5eQer-
Eppler! %)>0! A. 5oles! %)*& .
J o+ot
Coda
E+iţ;tor ,E
9eo9r
?i ura 1.IL 5odelul ra=ic al co+unic;rii interu+ane
D
-pirsoti=nesoer+ulFn4i aecle"asutl;. Isnct6re+ce;l!e+daoiuF;ntpFiu!nec+teiţ,;stuorrsu;l 4i dreecsetipntaotraurl! scearientseurnptu-neFn sciatunaţliual 4csaoular;
calea de co+unicare. Pentru ca in=or+aţia s; treac; prin acest canal! ea trebuie redat; Fntr-o
=or+; apt; de trans+isie. 5esa#ul trebuie deci transpus iatr-un cod ,siste+ de se+ne 4i re uli
de co+binare a acestora ! care s; =ie co+un ce] puţin + parte e+iţ;torului 4i r eceptorului
,practic niciodat; co+plet superpo8abile . Fn sc6e+a de +ai #os! aceast; relaţie este redat; de
cele dou; cercuri secante: unul din cercuri ,9 indic; repertoriul
e+iţ;torului! al doilea ,9r - repertoriul receptorului! iar partea 6a4urat; +arc6ea8; repertoriul
co+un ,9 intersectat cu 9r ! care se l;r e4te necontenit ca e=ect al Fn";ţ;rii.

0*
Co+unicarea Fns;4i este o relaţie' ea presupune - cu+ s-a spus - un cod interiori8at co+un!
care este Fn +od curent li+ba! F+preun; cu +i#loacele ne"erbale de e(presie ,+i+ica!
esturile etc. .
Li+ba repre8int; codul =unda+ental' Fn procesul co+unic;rii cu" ntul 4i estul! inclusi"
+i+ica! =or+ea8; un corp co+un.
Fntr-un siste+ de co+unicare! la punctul de destinaţie ,9 +esa#ul ur+ea8; s; se trans=or+e Fn
=or+a sa ori inal;: in=or+aţie! idee! concept etc. E"ident! Fntre parteneri nu circul;
in=or+aţia propriu-8is;! ci
0)
+esa#ul purtat de undele sonore sau de se+ne ra=ice Fn ca8ul te(tului tip;rit. 5esa#ul a=ecti"
este trans+is prin esturi! +i+ic;! postur; corporal;! precu+ 4i prin subte(tul e+oţional al
"orbirii. De4i Fnscris; Fn lucruri - in=or+aţia nu este un lucru ' ea se constituie ca atare la
destinaţie raţie unui subiect "iu! Fn8estrat cu +ecanis+e de receptare 4i prelucrare. De notat
c; orice e+iţ;tor u+an este pro ra+at Fn +od nor+al 4i ca receptor! situaţia curent; =iind
aceea de dialo .
Prin repertoriu se Fnţele e - Fn teoria co+unic;rii - ansa+blul de se+ne =i(ate Fn +e+oria
indi"idului 4i re uli lo ico- ra+aticale de =olosire a acestor se+ne. Al;turi de "ocabularul
Fnsu4it 4i de sinta(a co+unic;rii! trebuie s; include+ aici 4i =or+ele lo ice care constituie
cana"aua co+unic;rii pro=esor-ele". 9elaţia pro=esor-ele"i are 4i o i+portant; di+ensiune
a=ecti";. Practic! pro=esorul pred; - ele"ul Fn"aţ;' aceasta presupune con"er enţa 4i
desc6iderea reciproc;! deci un suport +oti"aţional! participarea la un nucleu de "alori co+une
pe care rupul social +ai lar Fl propune celor doi ter+eni a=laţi Fn relaţie. Pro=esorului i se
cere apropiere! d;ruire! iar ele"ului i se su erea8; desc6idere! receptare! s r uinţ;. ?;r; aceste
"alori! co+unicarea de"ine precar;. T6. NeXco+b propune un +odel al actelor co+unicati"e!
ba8 ndu-se pe ideea de con"er enţ; a(iolo ic;! Fn situaţii si+ple! dou; persoane A 4i B
co+unic; despre lucruri! e"eni+ente ,3 ! care =ac parte din uni"ersul lor co+un. Prin
sc6e+ati8are re8ult; +odelul A-B-3! Fn care operea8; dou; cate orii de "ectori: pe de o parte
desc6iderea! atracţia reciproc; Fntre persoanele a=late Fn dialo ! pe de alt; parte - atitudinile
lor =aţ; de ele+ente terţe ,3 : e"eni+ente! persoane! "alori! idei.
?i ura >.%%. 5odelul A-B-3
9aporturile dintre A 4i B sunt condiţionate de atitudinile lor =aţ; de aceste ele+ente terţe.
Atitudini identice sau apropiate sporesc desc6iderea 4i con"er enţa reciproc;! Fn ti+p ce
atitudinile di=erite sau opuse separ;! distanţea8;. Preţuind acelea4i lucruri - Fn";ţarea!
reali8area prin pro=esiune! s r uinţ; etc. -pro=esorul 4i ele"ul se a=l; Fn =ireasc; re8onanţ; 4i
co+unicare. E"ident! dac; repertoriul e+iţ;torului ,notat +ai sus 9 4i repertoriul
receptorului ,notat 9r sunt total di=erite ,dis#uncte co+unicarea nu este posibil;'
cele dou; cercuri care redau relaţia a+intit; ar =i co+plet e(terioare unul altuia. Totodat;! ca
e=ect al Fn";ţ;rii! are loc e(tinderea pro resi"; a p;rţii co+une a celor dou; repertorii ,ceea ce
indic; Fn =i ur; linia punctat; .
II. 0.0. 9epere psi6o enetice
Co+unicarea dintre pro=esor 4i ele" se =ace pornind de la ni"eluri di=erite de de8"oltare a

e"nodluirţii.. C
/tereuactcueraseloo=iecro;-F=notrr+
-uanl;+aanunadlidriei!loproicp;rireepadreu8litnutl;uis!ce6sete+Fantci86aerieareparoucnesieFnlotredei
ndire a#unse Fn stadiul deplinei +aturit;ţi. Or! 4colaritatea acoper; o perioad; ,de la > l a %2
ani +arcat; de anu+ite stadii de de8"oltare: stadiul operaţiilor concrete! stadiul inter+ediar!
stadiul operaţilor =or+ale! Fn consecinţ;! pro=esorul nu poate r;+ ne cantonat Fn propria sa
lo ic; ,de adult ' el trebuie s;-4i Fnscrie lecţia! +esa#ul s;u Fn "ocabularul 4i Fn =or+ele de
ndire proprii copilului de di=erite " rste.
Este un loc co+un Fn peda o ie a spune c; lo ica celui care 4tie ,pred; nu este aceea4i cu
lo ica celui care Fn"aţ;. Cel care 4tie - Fn ca8ul nostru! pro=esorul - este tentat s; pre8inte

02
lucrurile Fn =or+; =init;! condensat;! +ai ales deducti";' cel care Fn"aţ; ,ele"ul pre=er;
procedeul inducti"! se +entarea +ateriei Fn pa4i +ai +ici! cu re"eniri la p;rţile di=icile. E(ist;
apoi rit+uri di=erite de asi+ilare Fn clas;! dup; cu+ e(ist; ni"ele di=erite de inteli enţ;
4colar; 4i s r uinţ; ,+oti"are . /ub un 6i psi6o enetic! lo ica este pre=i urat; la
&$
ni"elul acţiunii! +ai e(act Fn +odurile de coordonare a acţiunii! cu+ se spune! Fn sinta(a
acţiunii. Pia et "orbe4te de stadiul inteli enţei sen8orio+otorii care acoper; pri+ii doi ani de
"iaţ;. PFn; la >-* ani do+in; ndirea Fn i+a ini! nu+it; de acela4i autor preoperatorie .
ndirea este cantonat; Fn concret 4i Fn actual' ea acu+ulea8; in=or+aţii prin percepţie! dar
acestea r;+ n =ra +entare 4i disparate! nu se coordonea8;<co+bin;! Fn +edie! pe la >-* ani se
re+arc; indicii unui de+ers lo ic-siste+atic! copilul de"ine capabil s; co+bine pe plan
+intal doi sau +ai +ulti biţi de in=or+aţie pentru a =or+a o conclu8ie! ceea ce constituie
in=erenţa propriu-8is;.
9ed;+ Fn continuare! Fn =or+; sc6e+atic;! repere psi6o enetice rele"ante pentru de8"oltarea
intelectual;:
ndire concret;
- Fntre >-* ani 4i % % ani
- percepţia lucrurilor r;+ ne F nc; lobal;! ";8ul lor se opre4te asupra Fntre ului Fnc;
nedesco+pus ! lipse4te dubla +i4care rapid; de disociere - reco+punere , allon ' co+paraţia
reu4e4te pe contraste +ari! nu sunt sesi8ate st;rile inter+ediare'
- do+in; operaţiile concrete! le ate de acţiuni obiectuale' e(e+plu:
o in=erenţ; tran8iti"; A [ B ! B [ C! re8ult; A [ C! reu4e4te pe +ateriale concrete! dar nu o
re ;si+ pe un +aterial pur "erbal cu acela4i conţinut'
- apariţia noţiunilor de conser"are a cantit;ţii! reut;ţii! "olu+ului etc.' e(e+plu: Fn e(perienţa
de trans"asare reiese noţiunea de conser"are a _ substanţei ,>-* ani ' apare
co+punerea 4i re"ersibilitatea operaţiilor +intale! ceea ce duce
la de+ersul lo ic ca atare'
-putere de deducţie i+ediat;' poate e=ectua anu+ite raţiona+ente
de tipul dac;......atunci cu condiţia s;
se spri#ine pe obiecte concrete sau e(e+ple' nu apare cate oria posibilului al;turi de
ndirea =or+al; ,abstract;
- Fncepe pe la %$-%% ani 4i de"ine siste+atic; pe la %&-%1 ani'
- de+ersul analitico-sintetic! de8"oltat' +ultiplicarea punctelor de "edere'
- operaţii propo8iţionale! care au loc asupra propo8iţiilor ca atare!
- reconstruie4te 4i dep;4e4te cu +i#loace "erbale! ceea ce a cucerit anterior Fn +od practic'
li
A B
- st;p nirea instru+entelor deducti"e! +obilitate! co+utarea dintr-un siste+ de re=erinţ; Fn
altul'
&%
planul real' posibilit;ţile e(tinderii sunt li+itate! asociaţiile sunt locale'

- cianptaebleilctduel cluasoi=siicn;riupr;e pbias8t;a u,nBuriusnienr u'rnucrFintetreiu"ede alternati"e posibile'

- pre8enţa! raţiona+entului pro resi": de la cau8; sp#re e=ect! de la condiţii spre consecinţe
- se instituie de+ersul ipotetico-deducti"! capabil s; in"entarie8e alternati"e din aproape Fn
aproape ,pornind de la condiţii date '
- capabil de clasi=ic;ri Fn =uncţie de +ai +ulte criterii
- alternanţ; +obil; Fntre raţiona+ente directe 4i in"erse! Fntre de+ersul pro resi" 4i cel
re resi".
Fn siste+ati8area de +ai sus au =ost surprinse +ai ales e(tre+ele procesului e"oluti". Este de

0)
+enţionat! =aptul c; ciclul i+na8ial se situea8; Fntr-un stadiu inter+ediar - nu+it de unii
autori stadiu pre=or+al - Fn care Fnt lni+ decala#e: o parte din ele"i se +enţin Fnc; la ni"elul
operaţiilor concrete! Fn ti+p ce alţii au atins stadiul ndirii =or+ale. Tot a4a! Fn unele do+enii
- cu+ sunt 4tiinţele naturii - ndirea abstract; apare +ai cur nd dec t Fn altele ,de e(e+plu!
Fn studiul 4tiinţelor sociale . ?ire4te! cerinţele instrucţiei ,pro ra+ele 4colare +er cu un pas
Fnaintea de8"olt;rii intelectuale' ele cap;t; contururi concrete nu at t Fn =uncţie de stadiul de#a
atins Fn ndire! ci de 8ona pro(i+ei de8"olt;ri a inteli enţei copilului sau adolescentului
,L./. 7F ots i . Aceasta nu Fnsea+n; Fns; a s;ri Fn predare cu +ulţi pa4i Fnainte. /tudii
asupra Fnţele erii +eta=orei! a li+ba#ului =i urati" Fn enere! la copii 4i preadolescenţi ;sesc
o corelaţie ridicat; Fntre capacitatea deplin; de a sesi8a 4i produce +eta=ora de c;tre ele"i 4i
de8"oltarea operaţiilor propo8iţionale la ace4tia! Fnainte de acest stadiu! Fnţele erea e(presiei
=i urati"e este absent; sau parţial; ,A. OrtonQ 4i colab.! %)*2 .
Le it;ţile construcţiei psi6o enetice i+pun ca Fn =or+area noilor noţiuni 4i operaţii +intale s;
porni+ de la suporturi concrete! obiectuale. Capul nostru nu este transparent pentru a
Fnlesni o lectur; percepti"; direct; a actelor +intale. Cele +ai a"ansate te6nici electronice
de e(a+inare optic; a =uncţion;rii creierului -cu+ ar =i to+o ra=ia cu e+isie de po8itroni
,PETscan - per+it obţinerea de =il+e ,ecrane asupra acti"it;ţii bioc6i+ice proprii unor
structuri cerebrale: di"erse 8one apar colorate pe pelicul;! Fn nuanţe de ordinul 8ecilor! Fn
=uncţie de ni"elul de acti"are! de distribuţia 4i ratele de utili8are a luco8ei. Ele nu ne spun
Fns; ce anu+e 4i cu+ nde4te o+ul. Este ne"oie deci de o e(teriori8are a actului +intal sub
=or+a unor acţiuni +ateriale sau +ateriali8ate. In aceast; pri"inţ;! si+pla co+unicare "erbal;
nu se do"ede4te su=icient; la anu+ite " rste' iar Fn ca8ul noţiunilor noi 4i di=icile! apar reut;ţi
la orice " rst;. C nd nu se poate opera cu lucrurile Fns;4i! se utili8ea8; substitute ale acestora
- +odele! +ac6ete! sc6e+e ra=ice etc. - care s; per+it; +ateriali8area actului +intal ,P.I.
alperin! %)*$ ' c6iar trans=or+area unei e(presii +ate+atice prin operaţii de condei
ec6i"alea8; cu o acţiune +ateriali8at;. E(teriori8area Fn acţiuni obiectuale 4i Fn plan "erbal
per+ite preluarea operaţiei! apoi controlul 4i diri#area procesului =or+ati".
9e8ult; din cele spuse c; trebuie s; a"e+ +ereu Fn "edere Fn o=erta de in=or+aţie Fn ce
re istru urinea8; s; lucre8e e=ecti" ele"ul: re istrul acţionai ,de +anipulare obiectual; !
re istru =i urai sau re istru si+bolic. 7 n e(e+plu:
Noţiunea de ecuaţie poate =i predat;: a pe ba8a unui +odel intuiti" ,balanţa care F4i
ec6ilibrea8; braţele Fn condiţii de=inite ! b ca o e alitate "alabil; pentru anu+ite "alori date
literelor! c ca propo8iţie cu "ariabil; ,"ariabile ! Fn care apare o sin ur; dat; se+nul S e al
...! a4a cu+ se Fncearc; Fn "ersiunea +oderni8at;.
&
/e+nele<si+bolurile F4i F+pru+ut; Fnţelesurile de la lucruri 4i acţiuni. In e(presia si+pl; a
a S 0a
nu este "orba de a aduna doar literele din al=abet. Tot a4a e(presia ,a b ,a-b S a -b - care se
"e6iculea8; cu u4urinţ; - nu repre8int; doar o =or+ul; +ne+ote6nic; pe care ele"ul s; o
recite la lecţie: ea condensea8; un raţiona+ent! care pate =i oric nd re=;cut la ne"oie! Fn
locul lui a! respecti" b! se a=l; potenţial orice nu+;r. Fn se+n r;+ ne transparent;

sdee+dnei8="icoaltţaiar.eDinatce;lencetusailt;u;-+s;driinredcpteFnsteplaacnţuiulnsie+
4inoeblioerc<stei+sabuol+
uroidloerleFnotrb-ioecettuaapl;e +
- raiistci;++pus;rie
pierde+ se+ni=icaţia! Fn 4coal; e(ist; tendinţa de a Fnlocui operati"ul prin =i urati"
,Pia et ! de a substitui acţiunii sau operaţiei - si+pla intuiţie sen8orial;.
E(e+ple:
%. Fncercarea de a pre=i ura noţiuni de teoria +ulţi+ilor la pre4colar ,stadiul preoperator s-a
soldat! se pare! cu un e4ec. 5ate+aticianul N. Teodorescu ,%)2& relatea8; un =ra +ent cu
"aloare de e4antion din acti"it;ţile de Fn";ţare pe te+a a+intit; ur+;rite la r;diniţ;. Aceste
acti"it;ţi erau susţinute de un +aterial bo at: p;pu4i +ulticolore! cuburi! beţi4oare! ele=anţi

&$
etc. Copiilor li se cerea s; =or+e8e +ulţi+i! apoi r euniuni de ele=anţi 4i pisici etc. La
Fntrebarea educatoarei A"eţi toţi c te o +ulţi+e de ele=anţi: c ţi ele=anţi a"eţi Fn +ulţi+ea lor
` ! copiii au r;spuns rapid: Trei . Dialo ul a continuat. tiţi "oi cu+ se c6ea+; un ele=ant
c nd este Fntr-o +ulţi+e ` Ce este el Fn +ulţi+e ` La insistenţa educatoarei s-a ;sit un copil
care s; dea r;spunsul corespun8;tor: n ele=ant! c nd este Fntr-o +ulţi+e de ele=anţi se
nu+e4te ele+ent . 9;spunsul a =ost repetat apoi cu c ţi"a copii. Totu4i! Fn e(e+plul dat!
conţinutul noţiunii de ele+ent nu a putut =i c 4ti at. Dac; copilul este Fntrebat ce F nsea+n;
ele+ent al +ulţi+ii! el "a indica ele=antul! p;pu4a etc.! deci nu se poate desprinde de re=erinţa
obiectual; 4i nu par"ine la noţiunea abstract; de ele+ent al +ulţi+ii .
. 5ate+aticianul . PapQ ,%)*$ susţine c; toate conceptele =unda+entale ale +ate+aticii
de ast;8i se a=l;! Fntr-o =or+; "a ; 4i i +precis;! Fn cunoa4terea co+un; a copiilor. Aceste
prenoţiuni trebuie doar puse Fn relie=! pornind de la situaţii =a+iliare pentru a se a#un e spre
conceptele +ate+aticii. ?ire4te! re+arca este #ust;! nu+ai c;! pentru a decanta noţiunile
+ate+aticii +oderne! o=erta didactic; trebuie s; se Fnscrie Fn =or+ele lo ice 4i Fn "ocabularul
ele"ului. C nd acela4i +ate+atician s-a adresat Ia ele"i de % ani! pentru a preda ele+ente de
+ate+atic; +odern;! a propus un ra=is+ +ulticolor! a introdus ele+ente de #oc! a scris
+anuale cu 8eci de e(e+ple 4i a dat de=iniţii cu re=erinţe =i urale. De e(e+plu! de=iniţia l din
capitolul ?uncţii apare sub =or+a ur+;toare: o relaţie este nu+it; =uncţie dac; 4i nu+ai
dac; din orice punct al ra=icului ei pleac; cel +ult o s; eat; . Tri+iterea la =i ur; !
s; eat; constituie re=erinţe concrete.
?ire4te! la un stadiu +ai a"ansat al de8"olt;rii intelectuale ne ba8;+ pe trans=erul de
se+ni=icaţii: o noţiune se de=ine4te pun nd-o Fn ecuaţie cu alte noţiuni care-i F+pru+ut;
sensul. Aceasta presupune de#a stadiul operaţiilor prepo8iţionale. Oric nd! la orice " rst;! o
noţiune di=icil; este Fnsu4it; +ai u4or dac; o=eri+ suporturi concrete! +odele obiectuale sau
=i urale pentru Fnţele erea ei.
II. 0.&. 7olu+ul atenţiei 4i +e+oriei i+ediate
Atenţia - pri+a condiţie a recept;rii 4i F n";ţ;rii - const; Fn orientarea 4i concentrarea acti"it;ţii
psi6ice asupra unor obiecte! e"eni+ente! idei etc.! a" nd ca e=ect sporirea capacit;ţii de
receptare a +aterialului! precu+ 4i a e=icienţei operaţiilor co niti"e 4i +otorii. /pre deosebire
de celelalte procese psi6ice - cu+ ar =i percepţia! +e+oria! ndirea - atenţia nu dispune de
un conţinut in=or+aţional propriu! =uncţia ei const nd Fn acti"are! =iltrare 4i selecţie! Fn
+;rirea sensibilit;ţii anali8atorilor! Fn F+bun;t;ţirea oric;rui proces cu care se cuplea8;!
precu+ 4i Fn controlul acţiunii.
Potri"it studiilor e(peri+entale! o+ul! de4i posed; +ai +ulte or ane de si+ţ! se co+port; ca
4i cu+ ar constitui o cale unic; de co+unicare a" nd capacitate li+itat; de trans+itere a
in=or+aţiei! Fn e(perienţe si+ple! dac; un se+nal sau +esa# inter"ine Fnainte de a se obţine
r;spunsul la cel precedent! atunci r;spunsul la cel de al doilea +esa# "a =i decalat Fn ti+p!
adic; trebuie s; se a4tepte pFn; c nd canalul de"ine liber. ?aptul acesta se re=lect; Fn
"olu+ul li+itat al atenţiei! respecti" al +e+oriei i+ediate! precu+ 4i Fn caracterul serial al
proceselor de ndire. 9eţelele neuronale co+ple(e per+it Fns; prelucr;ri paralele. Practic! s-
a
&n0;scut ideea de a deter+ina "ite8a de debitare a in=or+aţiei! radul de Fnc;rcare pe unitatea
de ti+p! adic; densitatea +esa#elor ,la lecţie! Fn acti"it;ţi practice etc. . /e =ace distincţie Fntre
cantitatea de in=or+aţie ,K o=erit; Fn +od obiecti" de o surs; 4i cantitatea de in=or+aţie ,9
preluat;! receptat;! trans=or+at; Fn r;spuns. E(ist; un punct sau ni"el critic pFn; la care relaţia
dintre 9 4i K este proporţional;: in=or+aţia preluat; cre4te paralel cu in=or+aţia o=erit; de
surs;. Dincolo de un anu+it pra sau ni"el critic! canalul u+an de"ine saturat! reacti"itatea
or anis+ului =ie c; sta nea8;! =ie c; decade c6iar! din cau8a densit;ţii prea +ari a +esa#elor.
?i ura *.II. ,dup; Coo+bs 4i colab.! %)*1 red; aceast; relaţie. Dup; unele esti+;ri canalul

&%
u+an este saturat! Fn aproape toate do+eniile sen8oriale! apro(i+ati" la 0 biţi! adic; la *
ele+ente discrete. Nu+;rul +a(i+ de rubrici sau etic6ete "erbale cu care poate opera
si+ultan un indi"id pentru a inte ra =;r; re4eal; un +esa# nu dep;4e4te apro(i+ati" ci=ra %$.
Fn pri+-planul con4tiinţei se a=l; Fn consecinţ; un "olu+ dat de in=or+aţii - su erat de
nu+;rul +a ic stabilit de . 5iller ,* ! iar c nd e "orba de acţiuni co+ple(e! Fn pri+-
plan se a=l; =ie o operaţie co+ponent; =ie alta! restul r;+ n nd Fn a=ara controlului atenţiei!
ceea ce se soldea8; cu o+isiuni! re4eli etc.
Ni"el asi+ptotic
9+f Scca0 biţi
?i ura *.II. 9elaţia dintre K 4i 9
Tabelul .%%.
Nu+ere de 9eproduceri i+ediate e(acte
c te ci=re ,+edia
%.2
0 .)
& 0.&
> 0.*
* .).
2 .)
) .*
O dat; cu Fn";ţarea +aterialului de"ine posibil; atenţia distributi";! e(ecutarea paralel; a
operaţiilor 4i l;r irea capacit;ţii de cuprindere.
Capacitatea +e+oriei de lucru este li+itat; potri"it acelora4i le i. Pentru practic; este
i+portant s; se esti+e8e +a(i+ul de in=or+aţie care poate =i "e6iculat; pe unitate de ti+p
,respecti" pe sec"enţe de lecţie sau acti"it;ţi practice .
O
ci=ere(p4eir"ierniţ=;ics;i+p+l;e+
pooartaereilauslotrrai+
ceeledisapt;u.s9
e.eP8ruel8taetnetl;e+uneelei"aisleo+
r neun+
eaeere(p=oeri+enatţe ,din. c5tiealaret!
%)*& sunt redate Fn tabelul .K. /e poate "edea cu+! o dat; cu cre4terea "olu+ului +esa#ului
, rupa#e de nu+ere de c te dou; ci=re ! +edia reproducerilor e(acte e"oluea8; la Fnceput
paralel! apoi sta nea8;! pentru a decade c nd sarcina de"ine prea di=icil; ,dup; rupa# de &-1
nu+ere .
9eiese c; anu+ite di=icult;ţi Fn Fn";ţare sau erori pro"in din supraFnc;rcarea c +pului de
cuprindere al ele"ului: tabla este prea Fnc;rcat; de date ,=or+ule sau se cer a =i relaţionale Fn
+e+oria de lucru prea +ulte ele+ente - e"entual distanţate Fn spaţiu ori ti+p - pentru a putea
=i inte rate Fntr-un sin ur act +intal de Fnţele ere! de re8ol"are de proble+e etc.
Ele"ul F4i poate +enţine atenţia concentrat; asupra unui =apt sau obiect Fn +edie %1- $
+inute! e"entual 4i +ai +ult dac; Fl obser";! Fl e(a+inea8; etc. E(ist; "ariaţii Fn radul de
concentrare! anu+ite
&&
oscilaţii u4oare! =;r; a se Fntrerupe direcţia! orientarea de ba8; a atenţiei. Pe parcursul
acti"it;ţii asist;+ la o
alternanţ; Fntre distra ere 4i concentrare din partea ele"ului. Di=icultatea la ore const; Fn a
+enţine stabil;
i concentrarea atenţiei. i
- . Or ani8area corect; a acti"it;ţilor poate pre"eni sau eli+ina Fn bun; +;sur; di=erite =or+e
de neatenţie. Printre procedeele e=icace Fn aceast; pri"inţ; se +enţionea8; ri#a de a da
sarcini concrete! de a =ace ca =iecare ele" s; =ie ocupat' apoi asi urarea unui conţinut 4i a unor
+etode "ariate Fri cadrul lecţiei! 4i des=;4urarea acti"it;ţii Fn rit+ opti+. De e(e+plu!
e(plicarea noului +aterial Fntr-un rit+ prea rapid Fn reunea8; Fnţele erea! dar e(punerea prea
rar; obose4te' la =i(are sau repetare! Fn sc6i+b! rit+ul "a =i +ai rapid 4.a.+.d.

&
Pre8int; i+portanţ;! de ase+enea! punctarea +o+entelor acti"it;ţii prin indicaţii de lucru!
prin sublinieri! aprecieri sau conclu8ii care s; +arc6e8e Fnc6eierea unei etape 4i trecerea la
alta. /tr ns le at; de acest procedeu curent este di=erenţierea sarcinilor co niti"e 4i +ne8ice
pe parcursul acti"it;ţii! ceea ce "a deter+in; la ele"i do8area e=ortului! selecti"itatea notiţelor!
sc6e+ati8area necesar; a +aterialului. 9it+ul pred;rii! sc6e+ele pe tabl;! +aterialele
proiectate! +odulaţiile e(punerii etc.! toate acestea su erea8; ele"ului +odul de ascultare! de
luare n notiţelor etc. /pre e(e+plu: Copii! acu+ ur+ea8; esenţialul! s; ne pre ;ti+ s;-%
Fnţele e+ bine] ... Acest lucru Fl "o+ nota Fn caiete 4i-% "o+ reţine e(act! trebuie s;-%
+e+or;+ pentru toat; "iaţa] ... Acu+ a+ s; "; pre8int un lucru interesant pe care "a trebui
nu+ai s;-% po"estiţi... ,c= ruteţ i! Lu in! %)>$! pa . & . La clasele +ai +ari! a"erti8;rile
se "or =or+ula Fn ter+eni adec"aţi! Fn =lu(ul alt=el +onoton al pred;rii! =iecare +o+ent se
indi"iduali8ea8;! cap;t; un relie=! o =i8iono+ie particular;: se deta4ea8; +o+entele de " r=!
se conturea8; partea de naraţiune! de Fncadrare Fn conte(t etc.' Fn consecinţ;! se preci8ea8;
pentru ele"i sarcinile co niti"e 4i +ne8ice! sublinierile! perspecti"a aplic;rii! cerinţa =i(;rii
su+are sau detaliate etc.
In s= r4it! sunt indicate 4i +o+ente de destindere Fn cursul acti"it;ţii - o re+arc; 6a8lie!
relatarea unui episod interesant de "iaţ;! un +o+ent de naraţiune etc. - e"it nd +orali8area
e(cesi";! didacticis+ul! pedanteria.
II. 0.1. Or ani8area conţinutului sec"enţei de predare
Prin predare Fnţele e+ Fn +od curent trans+iterea de cuno4tinţe 4i te6nici de +unc;.
Cuno4tinţele sunt +oduri de repre8entare! in=or+aţii condensate - sub =or+; de i+a ini!
noţiuni! principii etc. - cu pri"ire la obiectele lu+ii e(terne 4i la relaţiile dintre ele. In=or+aţia
esenţial; despre o clas; de obiecte<=eno+ene este re8u+at; Fn noţiuni! care sunt cuceriri ale
acti"it;ţii co niti"e 4i practice ale o+ului Fn decursul procesului istoric. De=iniţiile selectea8;!
din conţinutul noţiunilor! c te"a note esenţiale! considerate a =i necesare 4i su=iciente pentru
conturarea conceptelor. Noţiunea este abstracţiune! Fn ti+p ce i+a inea este o repre8entare
=i ural; a" nd un rad de sc6e+ati8are. Adesea! asocie+ noţiunilor anu+ite i+a ini! ca Fn
eo+etrie. 7orbi+ Fn acest ca8 de concepte = i urale 4i la ele"i Fnt lni+ siste+atic ase+enea
constructe +intale. Cuno4tinţele sunt in=or+aţii care Fntrunesc atributul de ade";rate. Dru+ul
de la percepţie la noţiune se =ace adeseori - dar nu obli atoriu - prin prototip. Prototipul este 4i
el un +od de repre8entare a unei cate orii! dar proiecţia ,re=lectarea +intal; a cate oriei se
=ace Fn ca8ul acesta prin e(e+plare-tip ale rupului de obiecte.
In predarea cuno4tinţelor se porne4te =ie de la e(e+ple<=apte concrete pentru a a#un e - prin
anali8;! sinte8; 4i enerali8are - la de=iniţia noţiunii! la enunţul unei re uli etc. ,calea
inducti"; ' =ie c; se introduc iniţial de=iniţii ori descrieri concise! care se ilustrea8; apoi cu
a#utorul datelor concrete ,calea deducti"; . Adeseori cele dou; procedee alternea8;! se F+bin;
Fn "ariate +oduri. Pre8int; interes Fn acest conte(t proble+e cu+ sunt: aportul in=or+aţional
al e(e+plelor! articularea lor Fn anu+ite sec"enţe! alternanţ; Fntre enunţuri teoretice 4i
e(e+ple! rolul sc6e+elor! respecti" +odelelor 4!a.
/e =ace distincţie Fntre e(e+plele care ilustrea8; i#e+i#locit o noţiune sau cuno4tinţ; a" nd
"aloare de prototip 4i e(e+ple de contrast! de di=erenţiere sau contra-e(e+ple! care rele"; prin
o&p1o8iţie ceea ce nu
constituie sau nu aparţine unui concept. De pild;! e(plicarea procesului de ndire apare +ult
Fnlesnit; dac; se ia ca noţiune de contrast percepţia: pri+ul proces sesi8ea8; eneralul!
esenţialul din obiecte! Fn ti+p ce al doilea re=lect; indi"idualul! =iind i+a inea unui obiect
particular. Aceast; opţiune Fn pre8entarea noţiunii de ndire i+pune apoi ale erea
e(e+plelor corespun8;toare.
Cantonarea Fn e(e+ple-prototip =olosite la lecţie duce la Fn ustarea conţinutului noţiunilor ce
se =or+ea8; la ele"i ,C. Predescu! I. 9adu! %))$ .

&0
Pentru ilustrare! spicui+ c te"a situaţii din 4coal;. La clasele a 7l-a 4i a 7 I-a le area
re8istorilor Fn serie 4i paralel e su erat; prin =i urile /.II.a 4i /.II.b.
9i
9:
E! 6
9:
Dac; pro=esorul cere ele"ilor s; recunoasc; tipul de le are a re8istorilor Fn sc6e+a circuitului
electric din =i ura /.II.c! atunci apare 4ansa de a obţine r ;spunsuri re4ite ,re8istori consideraţi
Fn paralel . Aceasta se datore4te suprapunerii repre8ent;rii =or+ate la ele"i pe e(e+ple-
prototip: asocia8; denu+irea tipului de le are cu aspectul intuiti" al =i urii eo+etrice.
Prototipul 6idea8; procesul de co+paraţie.
Fntr-o cercetare! T: udrea"ţe" ,%)2% constata c; o bun; parte din ele"i , 0 din 0$ din clasa
a 7K-a au enerali8at desenele din +anual Fn =or+area noţiunilor a+intite. Ei au asi+ilat
le area Fn serie cu dispunerea Fn linie a re8istorilor ,=i ura 2.II.a ar;t ndu-se co+plet derutaţi
c nd li s-a cerut s; nu+easc; =elul de le are a becurilor din =i ura ).II.
&
?i ura ).%%.
De ase+enea! c nd li s-a dat s; =ac; sc6e+a unui +onta# de le are Fn paralel a trei becuri!
ele"ii Fn cau8; n-au reu4it s; dep;4easc; i+a inea iniţial; din +anual plas nd becurile Fn
dreptun 6iuri ,=i ura %$.II! . La ace4tia s-a enerali8at a4e8area Fn dreptun 6i ca =iind
de=initorie pentru le area Fn paralel. Prototipul se substituie adesea conceptului 4i
+onitori8ea8; procesul re8oluti" ,5. 5iclea! %))&! pa . $) .
i
rf26_ - ?
?i ura %$.%%.
La eo+etrie! +ulţi ele"i concep Fn;lţi+ea ca =iind totdeauna interioar; triun 6iului 4i sunt
derutaţi Fn =aţa unui triun 6i a" nd un un 6i obtu8! la care Fn;lţi+ea corespun8;toare
un 6iurilor ascuţite cade Fn a=ara triun 6iului ,=i ura %%.%%. .
&>
?i ura %%.%%.
De ase+enea! triun 6iul dreptun 6ic nu este recunoscut de unii ele"i dec t Fntr-o anu+it;
a4e8are standard - cu un 6iul drept la ba8; ,Mos Fn stFn a ' ro+bul este recunoscut nu+ai
dac; este a4e8at pe unul din " r=uri ,4i nu pe una din laturi ' pFn; Fn clasa a 7K-a! o parte din
ele"i sunt con"in4i c; cercul are nu+ai dou; dia+etre 4.a.
La eo ra=ie! s-a pre8entat +ac6eta - =ire4te! la scar; redus; - care ilustra noţiunea de
cu+p;na apelor . Pe ba8a acestei sc6e+e! o parte din ele"i au tras conclu8ia - pri"itor la
cu+p;na apelor - c; este o ridic;tur; +ic; de teren. In noţiunea care s-a =or+at! ei au cuprins
4i o Fnsu4ire neesenţial;! anu+e Fn;lţi+ea +ic;! pentru c; Fn +ac6eta pre8entat; Fn;lţi+ea era
Fntr-ade";r +ic;.
In ca8urile +enţionate! cuprinderea Fn conţinutul cuno4tinţei a unor ele+ente =i urale 4i
neesenţiale este consecinţa ilustr;rii conceptelor respecti"e printr-un +aterial intuiti" prea

pstu;ţpinn"eaarsiac;t! =poern+treusaucFncleessin"ie ddiescee(ren+

erpelae-Fnptrroetoetsiepnpţieanlt4rui naeiensternoţdiaulc.eParcoe=elesao4riunlotrţeiubnuiiepes;trepte
di=erite de co+ple(itate! co+plic nd pro resi" aspectul lor intuiti".
- :
U
!... !..
Fnsu4irea noţiunilor noi presupune st;p nirea unor repre8ent;ri sau noţiuni anterioare ,noţiu+-
ancor; ! care s; o=ere pre+ise pentru Fnsu4irea noilor cuno4tinţe. n conţinut .anu+it! un set
de noţiuni se consider; accesibil c nd bene=iciul! sporul de cuno4tinţe datorat Fn";ţ;rii! este

&&
proporţional cu in"estiţia de e=ort<e(erciţiu depus' ne interesea8; deci cu ce preţ este obţinut
un anu+it re8ultat. Desi ur! anu+ite noţiuni pot =i asi+ilate +ai de ti+puriu! dar cer un e=ort
4i un ti+p +ult prea +ari ,relaţia nu +ai este liniar; Fntre e=ort 4i re8ultat ! Fn";ţarea
pre+atur; este Fnsoţit; adesea de 4anse +ari de e4ec! de unde apoi atitudinea ne ati"; Fn
replic; =aţ; de acele do+enii ,de e(e+plu +ate+atic; . O noţiune se consider; accesibil;
c nd Fntrune4te cel puţin >> reu4it; Fn testul de "eri=icare. C nd procentul de Fnsu4ire este
+ai +ic apar se+ne de Fntrebare. Acest procent de reu4it; trebuie s; se apropie de 2$ .
Fn s= r4it! procesul de co+unicare! de trans+itere a in=or+aţiei nu se Fnc6eie cu de8";luirea
conţinutului noţiunilor - prin de=iniţii! descrieri concise etc. - ci Fnsea+n; totodat; 4i
Fncadrarea! situarea lor. Fn siste+ul de noţiuni cone(e 4i desi ur F n conceptul care le
Fn lobea8;! =or+ nd ceea ce se nu+e4te ba8a de cuno4tinţe . /ec"enţele de predare se
articulea8; ast=el! =or+ nd siste+e: re8ultatul scontat nu e un +o8aic! ci o structur; sau
ierar6ie bine de=inite. 5odul de articulare 4i siste+ati8are poate lua =or+a Fncadr;rii Fntr-o
reţea se+antic;! adic; Fntr-o clasi=icare ,ta(ono+ie ba8at; pe raporturile en-specie! +enit;
s; conture8e Fn +intea ele"ului corelaţiile dintre cuno4tinţe. Dup; cu+ obser"a M. Pia et
,%)>1 ! o noţiune cap;t; contururi precise Fn =uncţie de toate ele+entele c;rora ea le este
opus;! sau Fn care este Fn lobat; ,sau pe care le Fn lobea8; ea ,pa . 2* . Prin ur+are!
st;p nirea uriei noţiuni co+port; situarea ei Fn co+ple(ul relaţiilor ierar6ice , en-specie s ca
4i pe ori8ontal; ,specie-specie . Corelaţiile dintre concepte F+brac; ast=el =or+a aportului
direct de in=or+aţie - ca Fn de=iniţie! unde o noţiune se de=ine4te prin altele - dar 4i aspectul
raporturilor de contrast sau opo8iţie! c nd aportul in=or+aţional apare Fn e=ectele de clari=icare
reciproc;! de deli+itare precis;.
&*
II.&. 9adio ra=ia procesului de Fn";ţare
Ter+enul de Fn";ţare 4colar; dese+nea8; procesul de ac6i8iţie +ne8ic;! asi+ilarea acti"; de
in=or+aţii! =or+area de operaţii intelectuale! deprinderi +otorii 4i de atitudini. Dup; cu+ se
"ede! de=ini+ procesul Fn";ţ;rii 4colare prin produsul acestuia - in=or+aţii! operaţii
intelectuale! deprinderi +otorii! atitudini etc. - deci Fn =uncţie de ceea ce se Fn"aţ;! de
conţinut. E(ist; totu4i o relati"; autono+ie a procesului =aţ; de produs! de unde e(istenţa unor
le it;ţi co+une procesului ca atare. Din studiul proceselor de Fn";ţare s-a desprins un corpus
de =apte 4i de principii! care se +enţin "alide Fntr-o +are "arietate de situaţii. Acestea
alc;tuiesc teoria Fn";ţ;rii! ale c;rei date 4i conclu8ii sunt preluate! Fncorporate Fn didactic;.. Ar
=i re4it s; se pun; se+nul e alit;ţii F ntre acti"itatea de Fn";ţare 4i procesul de +e+orare. Cu+
obser"; A. C6irce" ,%)** . Fn";ţarea nu este reductibil; la si+pla Fn+a a8inare a
in=or+aţiei trans+is; de c;tre pro=esor! la stocarea acestei in=or+aţii Fn +e+oria-depo8it a
ele"ului 4i nici actuali8area Fn +o+entul "eri=ic;rii datelor ac6i8iţionate ,pa . %* . Nu rareori
Fn practica 4colar; se Fnt lne4te o ase+enea ec6i"alare Fntre Fn";ţare 4i di"erse =uncţii +ne8ice
,recunoa4terea! p;strarea! reproducerea cuno4tinţelor ! Fnsu4irea cuno4tinţelor! =or+area
deprinderilor nu constituie doar sarcini de +e+orie' inter"ine aici atenţia - ca o pri+; condiţie
a Fn";ţ;rii - apoi percepţia ,sub =or+a obser"aţiei 4i ndirea - cu operaţiile ei de anali8;!
sinte8; 4i enerali8are - dup; care ur+ea8; =i(area Fn +e+orie. In ansa+blu! Fn";ţarea este un
dOop+rei+
ni;udiust"inercnţiaet sdee il+
e piut;nţei sdteatliastFinccee.put.
Consider nd o acţiune sau o sec"enţ; tipic; de Fn";ţare 4colar;! aceasta pre8int; anali8ei
4tiinţi=ice dou; laturi sau aspecte solidare: a aspectul +oti"aţional 4i b aspectul procesual al
Fn";ţ;rii. Cele dou; laturi alc;tuiesc o unitate indisolubil; 4i se des=;4oar; Fntr-o alternanţ;
sau suprapunere u4or contrapunctat;. ?ire4te! ne interesea8; interacţiunea acestor +o+ente!
co+binarea lor dina+ic; 4i co+ple(;. Necesit;ţi de ordin didactic ne obli ; la disocierea 4i
pre8entarea lor separat;. Aspectul +oti"aţional se re=er; la radul de an a#are sau i+plicare al
ele"ului Fn actul Fn";ţ;rii! deci la relaţia ele"-sarcin;! Fn ti+p ce aspectul procesual cuprinde

&1
+o+entele sau procesele care co+pun o sec"enţ; de Fn";ţare ,obser"are! ndire! +e+orare
etc. .
<<. &.%. Ni"elul de +oti"are! de acti"are cerebral;
Fnţele e+ prin +oti"aţia Fn";ţ;rii totalitatea +obilurilor care declan4ea8;! susţin ener etic 4i
direcţio-nea8a acti"itatea de Fn";ţare ,P. olu . Constituie +oti"e ale Fn";ţ;rii anu+ite
trebuinţe de ba8; cu+ sunt tr ebuinţa de autoreali8are! de a=ir+are prin succes
4colar<para4colar' apoi i+pulsul curio8it;ţii! care este o prelun ire a re=le(ului de orientare'
dorinţa de a obţine note bune pentru a satis=ace p;rinţii sau pentru a =i Fntre pre+ianţii clasei'
tea+a de pedeaps;! de e4ec' anu+ite interese! opţiuni pro=esionale etc. 7ectorul +oti"-scop
Fndepline4te o dubl; =uncţie: una de acti"are! de +obili8are ener etic; 4i o =uncţie de
direcţionare a conduitei.
E(ist; o le e a opti+ului +oti"aţional.
Orice act de Fn";ţare este de re ul; pluri+oti"at. Din co+punerea +oti"elor 4i i+boldurilor
apare o re8ultant;! un rad de +oti"are =aţ; de sarcina respecti";! care cap;t; e(presie
concret; Fntr-o anu+it; +obili8are ener etic; sau ni"el de acti"are cerebral;. Intre acest ni"el
de acti"are 4i prestaţia e=ecti"; sau randa+entul obţinut e(ist; o anu+it; relaţie care este
Fn=;ţi4at; Fn =i ura % .%%. /e poate ur+;ri intuiti" aceast; relaţie: linia ascendent; a ni"elului
de acti"are este dublat; de o curb; Fn =or+; de in"ersat a per=or+anţei.
Ni"elul prestaţiei
] ni"el critic
Curba per=or+anţei
Ni"el de acti"are
?i ura % .%%.
&2
/ub un ni"el +ini+ de acti"are Fn";ţarea nu are loc! nu se produce reacţia de orientare.
9anda+entul e=ecti" cre4te paralel cu ni"elul acti";rii pFn; la un punct sau ni"el critic!
dincolo de care un plus de acti"are antrenea8; un declin al prestaţiei! supra+oti"area pre8int;
e=ecte ne ati"e. /e citea8; Fn acest sens +obili8area ener etic sna(i+; a 6iper+oti"ului - Fn
raport cu orice sarcin; - ceea ce duce la de8or ani8area conduitei. E(ist; dec + opti+
+oti"cttional! care este o 8on; Fntre ni"elul +ini+ 4i cei +a(i+ al acti";rii 4i care di=er; Fntr-
o +;siL de la o persoan; la alta Fn =uncţie de radul de di=icultate al sarcinii! de aptitudini! de
ec6ilibrul e+oti" 4i ten. `era+ental etc. Dac; un opti+u+ de atenţie corespunde unui ni"el
+ediu de acti"are cerebral;! care =acilitea8; inte rarea +esa#elor e(terne! - sub un anu+it
pra ! nu are loc reacţia de orientare -! Fn sc6i+b.! dep;4irea ni"elului opti+! e(cesul de
+oti"aţie produce +ai cur nd o reacţie de alar+; ce distorsionea8; percepţia! sold ndu-se cu
e=ecte ne ati"e.
Practic.! Fn";ţarea are la ba8; at t +oti"e e(terne ,nota! lauda! pedeapsa ! c t 4i +oti"e
interioare acti"it;ţii ca atare. n 4colar Fn"aţ; la Fnceput sub presiunea unor cerinţe e(terne -
controlul iiea"ersi" are un e=ect sti+ulati" -! pentru ca! ulterior! descoperind conţinutul unei
+aterii de Fn";ţ;+ nt! s; =ie ani+at de un interes co niti"! care ţine de cate oria +oti"elor
intrinseci al;turi de aspiraţiile cu direcţionare pro=esional;! de satis=acţia Lucrului bine =;cut
4p.rea=.eTrirnebţeu!ideosr;indţie=!er=aenţ;tidee+acnou+pitlee(aucltis"uitb;iţeicptir"o!=desi=ioun8!a=lelu4cituinatnetre=osur+
l partodpirniua-t8raiscţdiei!=inii ca o
atitudine stabili8at; de natur; e+oti"-co niti"; =aţ; de obiecte 4i acti"it;ţi! Fn care +oti"ele
acţionea8; din interiorul 4i nu din a=ara acti"it;ţii respecti"e ,A. C6irce"! %)*&! pa . % * .
Atracţiile 4i pre=erinţele pentru o disciplin; sau alta! spre o pro=esiune sau alta! constituie doar
pre+isele =or+;rii intereselor. De=initoriu este ceea ce in"este4te ele"ul pentru reali8area unor
ase+enea dorinţe! nu si+pla declaraţie de opţiune sau pre=erinţ;. Adesea Fn clasele 7I-7III nu
e(ist; nici o concordanţ; Fntre pre=erinţe pro=esionale 4i succesul 4colar Fn do+eniile
respecti"e ,=eno+en Fnt lnit pFn; la >$ din ele"i ! ceea ce denot; c; atracţiile 4i dorinţele

&>
respecti"e sunt di=u8e! =luctuante! +ai cur nd Fn planul "is;rii! al re"eriei! dec t Fn planul
acţiunii ,A. C6irce"! %)*&! pa . %&> . Do+eniile de succes ,4colar se do"edesc cele +ai
predicti"e pentru opţiunea 4colar; 4i pro=esional; la ele"ii +aturi. Di=erite stadii "orbesc! de
ase+enea! de un declin relati" al +oti"aţiei pentru Fn";ţare Fn clasele +edii ,9. . Le=rancois.
$$$ .
De =apt! proble+a nu este de a a4tepta apariţia spontan; a +oti"aţiei! ci a pune accentul pe
or ani8area condiţiilor de Fn";ţare' ast=el Fnc t acestea s; de"in; =actor de Fnt;rire. Produce
e=ecte +oti"aiionale percepţia clar; a scopului! a obiecti"elor acti"it;ţii! care #usti=ic; dru+ul
ce ur+ea8; a =i parcurs' apoi perspecti"a aplicabilit;ţii Fn practic; sau pentru pre ;tirea
ulterioar; care +erit; e=ortul depus. De ase+enea! ni"elul de +oti"are este Fntreţinut de
con4tiinţa unui spor de cuno4tinţe sau a deprinderii unei te6nici. La acestea se adau ; crearea
de situaţii-proble+;! or ani8area de e(perienţe! de+onstraţii etc.
Orice lecţie sau acti"itate practic; F +bin; ele+entul cunoscut! =a+iliar! cu o in=or+aţie
inedit;' interesul este tre8it de cota de ne=a+iliar din conţinutul sau din +odalitatea de
predare. E(ist; un ni"el opti+ al cotei de proble+atic! de inedit! care Fntreţine curio8itatea' un
"olu+ prea +ic de 4ituaţii-prpble+; ! deci a unor oca8ii reduse de a Fn=runta di=icilul sau
noul! produce plictiseala. Pe de alt; parte! dincolo de un ni"el opti+! co+ple(itatea dep;4e4te
pe ele" 4i produce blocarea! suspendarea e=ortului. /e +entarea sarcinii sau e4alonarea
e=ortului sunt soluţii de ie4ire din i+pas.
n +oti" se+ni=icati" Fl constituie sti+a de sine! care se conturea8; din dina+ica succeselor
4i e4ecurilor proprii! din co+paraţia continu; cu ceilalţi 4i din aprecierea nipului-clas;. Orice
ele" tinde s;-4i +enţin; statutul 4colar. Intre ni"elul de aspiraţie 4i per=or+anţa 4colar; e(ist;
o relaţie circular;. 5oti"aţia poate e"olua dup; o spiral; ascendent; dar 4i dup; una re resi";!
Fn =uncţie de senti+entul e=icienţei personale. 9eu4ita Fntr-un do+eniu este condiţionat; de
aptitudini! iar succesul obţinut spore4te interesul pentru disciplin;! =apt care aduce o in"estiţie
+ai +are de e=ort 4i concentrare Fn +;sur; s; duc; la de8"oltarea aptitudinilor! la re8ultate 4i
+ai bune. E"oluţia acestei +oti"aţii se Fnscrie pe o spiral; ascendent;: aptitudinile duc dup;
ele interesele! iar de8"oltarea intereselor potenţea8; aptitudinile! Fn sc6i+b! insuccesul repetat!
=rustrarea se Fnscriu adeseori Fntr-o spiral; re resi";' dac; ele"ul nu reu4e4te s; Fnţelea ;! s;
=ac; =aţ;
&)
cerinţelor! atunci =ie c; renunţ; la e=ortul de Fnţele ere! se rese+nea8; - ceea ce se +ani=est;
prin indi=erenţ;! descura#are - =ie c; se opune de-a dreptul e=ortului! +ai ales c nd inter"ine 4i
presiunea celor din #ur ,7. Pa"elcu! %)> ! pa . 2$-2 . /pirala re resi"; constituie aici spirala
de+oti";rii ! a stin erii interesului 4i a cobor rii ni"elului de aspiraţie. Cercet;rile arat; c;
"olu+ul de e=ort pe care un ele" este dispus s;-% in"esteasc; Fntr-o sarcin;! depinde de
con4tiinţa e=icacit;ţii proprii.
II.&. . Fn";ţarea: aspectul procesual
Acti"itatea de Fn";ţare 4colar; pre8int; o des=;4urare procesual; Fn care distin e+ o serie de
=a8e. Este "orba +ai FntFi de perceperea<receptarea +aterialului! ceea ce Fnsea+n; +ai Fnt i
inducerea unei st;ri de atenţie! de acti"are cerebral;! a4a cu+ s-a ar;tat. Pe =ondul acesteia are
laocctiF"nirt;eţiisptrarcetiac!ep.eIrncecpoenrteinauaacrtei!";raaţdieatpelrorcecsoenlcorredtee 4ain"aelir8b;a!lseincutep8r;in4sie Fennoer=aelrit8aalreec,ţiaesiusparua
+aterialului se desprind relaţii 4i note rele"ante! are loc!Fnţele erea! p;trunderea prin ndire
a datelor! ceea ce "a Fnse+na condensarea in=or+aţiei Fn noţiuni! le i! principii etc. Inter"ine
apoi =i(area Fn +e+orie! stocarea in=or+aţiei 4i Fn =inal utili8area ei!! actuali8area
cuno4tinţelor sub =or+a reproducerii 4i +ai ales a oper;rii! a trans=erului Fn condiţii apropiate
de cele de la lecţie sau Fntr-un conte(t nou. De notat c; Fn aceast; succesiune! procesul de
+e+orare prelun e4te actul co niti" ca atare' +ai precis! e(ist; Fn parte o suprapunere a
+e+or;rii peste acţiunea co niti"; - orice cunoa4tere =iind i+plicit o Fnre istrare -! pentru ca!

&*
Fn continuare! s; aib; loc o acţiune +ne8ic; autono+;! subordonat; ţelului stoc;rii ca atare.
?ire4te! =inali8area sec"enţei de Fn";ţare o constituie aplicarea cuno4tinţelor! operarea cu ele.
O ase+enea decupare Fn =a8e! cu+ este cea Fn=;ţi4at; +ai sus - repre8int; doar o pri+;
apro(i+aţie. Etapele reperate 4i +odul lor de articulare Fn structura procesului de Fn";ţare
cap;t; aspecte di=erite Fn =uncţie de conţinutul ce se Fn"aţ;! de particularit;ţile clasei etc. Dac;
la Fnc6eierea sec"enţei de Fn";ţare se scontea8; o deprindere +otorie! co+ponenţa 4i
succesiunea +o+entelor "a respecta condiţiile 4i etapele =or+;rii deprinderilor' dac; "a =i
"orba de Fnsu4irea unor concepte! succesiunea "a =i alta. Teoria Fn";ţ;rii este abordat; tot +ai
+ult din perspecti"a orient;rii co niti"e , . Le=rancois! $$$ .
E. &. .%. Fn";ţarea +otorie
Pro ra+ele de acti"it;ţi practice incluse Fn 4coal; pre";d un "olu+ Fnse+nat de deprinderi
+otorii! a c;ror =or+are se Fncadrea8; Fn bun; +;sur; Fn ceea ce nu+i+ Fn";ţarea
sen8orio+otorie. Tot a4a acti"it;ţile de educaţie =i8ic; 4i sport se Fncadrea8; Fn acest tip de
Fn";ţare!
Dac; ne re=eri+! de pild;! la o operaţie de +unc;! pute+ distin e o sea+; de co+ponente.
Este "orba +ai Fnt i de actul +otor de + nuire a unei unelte ,co+ponenta +otorie ! apoi de
cule erea de in=or+aţii "i8uale - cu pri"ire la supra=eţele prelucrate etc. - ca 4i de se+nale
propriocepti"e sesi8ate de e(ecutantul operaţiei ,co+ponenta in=or+aţional; . La acestea se
adau ; re la#ul 4i controlul actului prin anu+iţi indici de calitate - preci8ia di+ensional; etc. -
i+pu4i de sarcina de +unc; Fn care o operaţie sau alta se inte rea8;. Fn s= r4it! se poate
desprinde 4i o co+ponent; intelectual; concreti8at; Fn +o+entele de ndire! Fn strate ia de
+unc;. Dup; cu+ se "ede! deprinderile de +unc; nu sunt reductibile ia Fnsu4irea actului
+otor ca atare! ci presupun +o+ente de in=or+are! de plani=icare! de reali8are +otorie! de
control! care alternea8; sau se suprapun. In e(presie "i8ibil;! acestea se reduc la o
co+ponent; sen8orial; ,percepti"; 4i una +otorie! =ie c; este "orba de Fntoc+irea unui desen!
e(ecutarea unui +onta# electrote6nic! e=ectuarea unei operaţii de +unc;! reproducerea unei
sec"enţe de +i4c;ri la i+nastic; etc. Toate acestea sunt Fn esenţ; acte sen8orio+otorii!
Fntruc t co+port; le ;turi sau relaţii ordonate Fntre anu+ite date sen8oriale 4i estul +otor.
E(ecut nd! de pild;! un +onta# pe ba8a unei sc6e+e! + na ur+ea8; parc; oc6iul! o percepţie
"i8ual; este transpus; Fntr-o reali8are +otorie. Este "orba Fn =inal de o con#u are! datorat;
e(erciţiului! Fntre percepţie 4i estul +otor care =or+ea8; laolalt; o unitate: deprinderea
+otorie.
Punctul de plecare Fn Fnsu4irea unei deprinderi practice! a unei acţiuni +otorii Fl constituie
preluarea prin obser"aţie a unui +odel al actului. r+;rind de repetate ori sec"enţa de +unc;!
Fnsoţit; de e(plicaţii
1$
"erbale detaliate pe ele+ente sau +o+ente! se =or+ea8; o i+a ine iniţial; care - pe ba8a unei
serii de taton;ri -apro(i+ea8; tot +ai bine actul respecti"! de"enind treptat o sc6e+;
anticipatoare! un +odel intern al actului. Aceast; sc6e+; anticipatoare se traduce Fntr-un
pro ra+ al acţiunii care pre=i urea8; esturile +otorii! direcţia 4i a+plitudinea lor! +odul de
articulare.

D
acuţipu;noii!purir+;ea=8a;8;oceotapn;itia"F;n!"d;eţ;orriiieanntarleiti4cie=!ap+eiolipaerir8aaţirie!!FFnnccaarreeasceţicuonnetaur+ea8i;co++opdleel(u;l se
decupea8;! se =racţionea8; de re ul; Fn acte co+ponente ce se Fnsu4esc pe r nd. Pe parcurs
inter"in =a8e de uni=icare a ele+entelor Fntr-un ansa+blu. Datorit; "olu+ului li+itat al
atenţiei! aceste Fncerc;ri se soldea8; obi4nuit cu erori: =iind atent la e(ecutarea unei operaţii!
4colarulle o+ite pe celelalte! reali8area corect; a unei operaţii se asocia8; cu eroare +a(i+; la
celelalte! Fn pri+-planul con4tiinţei a=l ndu-se c nd o operaţie! c nd alta.
O dat; cu e(erciţiul se produce o auto+ati8are parţial;. Inter"ine ast=el cea de-a treia etap; Fn
=or+area deprinderilor: +o+entul or ani8;rii 4i siste+ati8;rii p;rţilor sau detaliilor acţiunii.

&2
Actele disparate se uni=ic;! se F+bin;' sunt selecţionate detaliile corecte Fn ti+p ce erorile se
eli+in;! se reduc +i4c;rile para8ite 4i e=ortul inutil. In=or+aţia util; este prele"at; nu+ai Fn
+o+ente nodale ale sec"enţei de r;spunsuri. 9eperarea se+nalelor utile se =ace Fn a"ans =aţ;
de estul +otor: apare ast=el o anticipare percepti";! un decala# util Fntre in=or+aţie 4i reacţia
propriu-8is;. De e(e+plu! la dactilo ra=ele antrenate! oc6ii sunt +ereu Fn a"ans =aţ; de + n;'
de ase+enea! Fn citirea oral;! oc6iul =u e Fnaintea pronunţiei "ocale cu cea 1 cu"inte! =apt
care or ani8ea8; Fn anticipaţie r;spunsul "ocal! Fn =inal! se produce sinte8a 4i inte rarea
operaţiilor Fntr-o acţiune unitar;. n sin ur se+nal ,indiciu a#un e s; declan4e8e Fntrea a
sec"enţ; de r;spunsuri. Concentrarea atenţiei se deplasea8; de ia detaliile acţiunii l a
ansa+blul ei. O trans=or+are tipic; Fn re la#ul actelor +otorii const; Fn tr ecerea de la
controlul e(terocepti" la cel propriocepti"! =apt care +arc6ea8; apariţia auto+atis+ului Fn
e(ecutarea sec"enţei de acte. O dat; cu aceasta se constituie ceea ce nu+i+ deprinderi.
Deprinderile sunt co+ponente auto+ati8ate ale acti"it;ţii! +oduri de acţiune Fn";ţate!
auto+ati8ate raţie e(erciţiului! repet;rii. De =apt! ter+enul de deprindere indic; radul de
st;p nire! de =i(are a unei acţiuni sau operaţii! rele" nd caracteristica psi6olo ic; a
des=;4ur;rii acti"it;ţii ,4i nu o =or+aţiune distinct; de aceasta . E(ist; deprinderi +otorii 4i
deprinderi intelectuale. De=initoriu pentru a+bele cate orii de deprinderi este auto+ati8area
secundar;! =aptul c; au =ost +ai Fnt i acte con4tiente 4i au de"enit ulterior Fn +are parte
auto+ate raţie e(erciţiului. Ceea ce le deosebe4te este =aptul c; deprinderile intelectuale
repre8int; acţiuni interiori8ate! "eri a lor +otric; reduc ndu-se la +ini+u+ ,notare sau
sc6e+ati8are ra=ic;! relatarea "erbal; a r;spunsului =inal ca Fn calculul al ebric!
trans=or+area unei ecuaţii tipice etc. .
De ase+enea! deprinderile intelectuale ad+it o +ai +are "ariaţie 4i elasticitate! +oti" pentru
care ele pot =i nu+ite sc6e+e! Fn sensul c; aceste deprinderi =i(ea8; doar articulaţiile unei
+etode de lucru! linia tipic; de +i4care a ndirii! raţiona+entul tipic Fn r e8ol"area unui en
de proble+e etc.! restul detaliilor r;+ n nd "ariabile.
<<. &. . . ?or+area noţiunilor 4i operaţiilor +intale
?or+area noţiunii constituie unitatea de ba8; sau !!+odulul instruirii! +oti" pentru care
nu+eroase cercet;ri au =ost dedicate acestei te+e.
Dup; cu+ s-a ar;tat! cuno4tinţele 4i noţiunile se =or+ea8; pornind de la o=erta de date
concrete 4i "erbale. Este "orba adesea de o colecţie de date sau e(e+ple Fn alternanţ; cu
e(plicaţii! descrieri condensate! re uli etc. Consider nd un uni"ers de obiecte! +ai precis un
e4antion u din acest uni"ers! colecţia de date 4i e(e+ple cuprinse Fn predare constituie o parte
din acest e4antion. /unt alese obiecte<e(e+ple cu "aloare de PI . i## =iltru o noţiune.
In =or+area cuno4tinţelor! a prototipurilor 4i a conceptelor! ele"ul a"ansea8; prin apro(i+aţii
succesi" /-au conturat anu+ite trepte psi6o enetice pe parcursul 4colarit;ţii. Este "orba de
patru ni"eluri ,K. lausiuciui! %)*> 4.a. 4i anu+e: ,% ni"elul concret! , ni"elul
identi=ic;rii! ,0 ni"elul clasi=icator 4i ,& ni"elul =or+al. Ele+entele ce conturea8; un concept
- ter+enul! denu+irea notelor de=initorii 4i re=erentul
1%
,cate oria de obiecte la care se re=er; - le pute+ Fnt lni la oricare din cele patru paliere! care

nceuesaucnet dneu aFnlts=eal+

trenp;tce;oFbnlsiua4tioreraii.u?nieeicnaoreţiunni"ienluFns-alorbpeuate8a; psietucael- plareoceadneun+ti4ti; F"l drespt; 4-ed4tiere!ct
la un ni"el superior ,clasi=icator sau =or+al . La ni"elul concret Fnt lni+ ter+enul
corespun8;tor dar acesta este si+pl; etic6et; "erbal; aplicat; unui lucru ,prototip ' ele"ul
recunoa4te un obiect Fnt lnit Fn e(perienţa anterioar;! Fl distin e de celelalte 4i Fi atribuie
denu+irea adec"at;. De e(e+plu! 4colarul +ic recunoa4te un triun 6i! Fl ale e corect din
colecţia de piese a=late la Fnde+ n;! =;r; s; =ie Fn +;sur; s;-i dea o de=iniţie. Este! Fn
continuare! ni"elul prototipului. Procesul ca atare F+bin; un cu" nt-etic6et; cu o percepţie
sau repre8entare. Ni"elul identi=ic;rii presupune recunoa4terea aceluia4i obiect - cFe+i+it

&)
printr-un ter+en dat - Fn di=erite iposta8e spaţio-te+porale sau =iind perceput Fn +odalit;ţi
sen8oriale di=erite ,"i8ual! auditi"! tactil etc. . Inter"ine un ele+ent de enerali8are Fntruc t
lucrul! de4i Fn iposta8e sau = or+e di=erite! este considerat acela4i. De e(e+plu! +asa de lucru!
+asa de la cantin;! +asa rotund; etc. sunt cuprinse sub aceia4i ter+en! contur nd un portret
re8u+ati"! =;r; a alc;tui propriu-8is clase. Ni"elul clasi=icator se caracteri8ea8; iniţial prin
capacitatea ele"ului de a subsu+a aceluia4i ter+en dou; sau +ai +ulte e(e+ple distincte - pe
ba8a unor atribute direct perceptibile -! =;r; a putea #usti=ica clasi=icarea Fns;4i! Fntr-o colecţie
de obiecte! ele"ul separ; corect e(e+plarele care ilustrea8; un concept - reper nd pe celelalte
ca =iind di=erite sau non-e(e+ple - dar nu reu4e4te s; dea o de=iniţie. In s= r4it! la ni"elul
=or+al! 4colarul poate l;+uri precis conceptul Fn ter+enii notelor sale de=initorii! reu4ind s;
e"alue8e corect e(e+ple 4i contra-e(e+ple ,pre8entate sau nu+ai descrise Fn =uncţie de
atributele esenţiale cuprinse Fn de=iniţia 4tiinţi=i c acceptat;' de ase+enea! conceptul de"ine
operant Fn re8ol"area de proble+e , lausnieier! op. cit.! pa . >-%& .
r+;rind dina+ica procesului co niti" pe un anu+it itinerar 4colar se poate constata
predo+inarea! respecti" suprapunerea unor ni"eluri! al;turi de o e"oluţie uneori Fn 8i -8a -
cu l;r iri 4i restr n eri Fn conţinutul noţiunilor - Fn =uncţie de tr;s;turile +aterialului-suport
utili8at Fn predare! Fn c6ip =rec"ent! ele"ii r;+ n cantonaţi Fn concepte =i urale! Fn care
in=or+aţia este asociat; unui e(e+plu sau +odel-intuiti" luat ca prototip la lecţie sau din
+anual. Din +i#loc ds ilustrare! e(e+piiil-prototip de"ine purt;torul noţiunii Fns;4i cu o
sea+; de distorsiuni inerente ,I. 9adu! %)*& . 9eiese - a4a cu+ s-a subliniat - c; noţiunile se
construiesc a" nd ca suport prototipurile sau e(e+plele tipice! +ai cur nd dec t lista
atributelor de=initorii. Dru+ul spre conceptul abstract =rece adesea prin conceptul =i urai! care
se suprapune e(e+p5ui-prototip.
Fn =uncţie de +odul de structurare a. o=ertei de in=or+aţie l a lecţie 4i Fn alte acti"it;ţi pute+
Fn=;ţi4a ce] puţin dou; strate ii tipice Fn =or+area noţiunilor la. ele"i. Este "orba +ai Fnt i de
strate ia nu+it; inducti";! Fn care noţiunea se =or+ea8; pe ba8a desprinderii notelor co+une
unui rup de obiecte<e(e+ple pre8entate ,F. 9adu! %)2> . ?iecare Fnsu4ire ,not; ;sit; -Fn
cursul acti"it;ţii de anali8; 4i co+paraţie - la %- obiecte sau =eno+ene din colecţia de date
constituie o ipote8; de "eri=icat Fn pa4ii ur+;tori. Intre +aterialul concret pre8entat 4i
r;spunsul cerut ele"ului se interpune un +ecanis+ intern de=or+are 4i triere de ipote8e asupra
esenţialului. Ad;u area de e(e+ple ,obiecte din aceea4i clas; i+pune notele co+une!
esenţiale - ceea ce Fnsea+n; pe plan +intal o triere succesi"; de ipote8e prin eli+inare<adaos
de ele+ente - =apt care =acilitea8;. enerali8area.
n e(e+plu si+plu'
La o lecţie de ra+atic; Fn ciclul pri+ar se introduce noţiunea de subiect! pon+idu-se de la
c te"a propo8iţii scrise pe tabl;:
Clasa noastr; este +are.
5arcela este ele"; de ser"iciu.
Copiii ud; =lorile.
/oarele Fnc;l8e4te tot +ai puţin.
Pe ba8a anali8ei 4i discuţiei colecti"e se reperea8; - prin subliniere - subiectul din =iecare

pi+
roepdoia8tiţsie!caopnositaste;eonunreţ;4edael;=in4iiţaian!uc+aree! uesntenure+p;ertadte; cdoep+
iiaai#u+nulţliaeole"ei!nFenrael(i8earcreiţiFunl aupstl;ic:ati"
subiectul - pri+ul cu" nt din propo8iţie. Aceast; enerali8are a =ost =a"ori8at; de rupa#ul de
e(e+ple discutate.
Pentru corectarea re4elii se pre8int; 4i se anali8ea8; Fn continuare %- e(e+ple de contrast
,de pild;! In =aţa b;ncilor se a=l; catedra. care contraria8; enerali8area pripit; 4i duce la
noţiunea corect;.
1
Pornind de la o=erta de date a lecţiei! ele"ul a#un e - printr-un cu+ul structurat de note

1$
co+une - la un construct +intal! la o enerali8are! pentru ca prin introducerea unui ele+ent
de contrast ,e(e+plu di=erenţiator ! aceast; i+a ine s; se trans=or+e Fntr-o noţiune unitar;!
inte rat;! dob ndind e(presie "erbal; Fntr-o de=iniţie! descriere etc. ,I. 9adu! %)2> . Dup;
cu+ a+ ";8ut la un +o+ent dat! noţiunea enerali8ea8; e(e+plul-prototip. De aceea pentru a
Fnlesni procesul de decantare a esenţialului din obiecte<e(e+ple etc. s-au conturat procedee de
=acilitare a acti"it;ţii de enerali8are. /-a constatat! de pild;! c; ad;u area de
ele+ente<obiecte din aceea4i clas; Fnlesne4te procesul de conceptuali8are dac; se p;strea8;
constante notele esenţiale - care intr; Fn de=iniţie! caracteri8;ri - =;c nd Fn acela4i ti+p
"ariabile notele neesenţiale ,N.A. 5encins aia! Al. 9o4ea . De ase+enea! a reie4it i +portanţa
introducerii ele+entelor de contrast! a e(e+plului di=erenţiator! care deli+itea8; - prin
opo8iţie - un concept de altul ,Al. 9o4ea! %)1> . Contra-e(e+plul sau e(e+plul de contrast
este necesar s; =ie introdus ori de c te ori apare tendinţa spre enerali8are pripit;. La o serie
de discipline! s-au in"entariat din practic; di=icult;ţi 4i re4eli tipice! indic nd surse posibile
de eroare Fn or ani8area sec"enţei de predare-Fn";ţare! precu+ 4i =elul e(e+plelor de contrast.
C nd Fn predare a"e+ de-a =ace cu +etode e(po8iti"e! iar in=or+aţia esenţial; este trans+is;
"erbal! =or+area noţiunii se ba8ea8; pe trans=erul de se+ni=icaţie: o noţiune nou; este Fnsu4it;
raţie ec6i"al;rii! punerii ei Fn ecuaţie cu alte noţiuni cunoscute care-i F+pru+ut; sensul
,trans=er se+antic . Totodat; conţinutul conceptului se de8";luie prin e(e+ple care-%
ilustrea8; 4i se deli+itea8; +ai clar! prin e(e+ple de contrast. Aceast; strate ie ar putea =i
nu+it; deducti";.
Fnsu4irea noţiunilor 4i operaţiilor +intale =ace ca acestea s; se inte re8e Fntr-o ar6itectur;
co niti";! contur nd ba8a de cuno4tinţe Fn care ele+entele se asocia8; ,de"in solidare !
traseele se prescurtea8;.
n itinerar co niti" o dat; parcurs se +odulari8ea8;! adic; apare Fn lobat 4i dep;4it Fn pa4ii
care-i ur+ea8; 4i pentru care constituie pre+ise subFnţelese. E(e+plu:
La arit+etic;! Fn clasa I! un calcul si+plu! cu+ este & 0S*! apare la un +o+ent dat ca o
asociaţie care =uncţionea8; auto+at. Anali8a psi6o enetic; ne de8";luie procesul sec"enţial
care a dus de la =or+a iniţial; e(tern; la actul +intal prescurtat! care =uncţionea8; ca o si+pl;
asociaţie 4i Fn care este Fncapsulat Fntre de+ersul anterior.
Punctul de plecare Fn =or+area acestei operaţii +intale la 4colarul +ic Fl constituie acţiunea
e(tern;! cu obiecte concrete. Adunarea Fn cadrul pri+elor 8ece unit;ţi ia =or+a unui act
sen8orio-+otor: se deplasea8; 4i se adau ; Fn +od real un rup de obiecte la altul! dup; care
copilul le consider; F+preun;. A" nd s; adune & 0 ! copilul =or+ea8; Fnt i rupe de obiecte
,beţi4oare! castane etc. ! apoi socote4te Fn parte =iecare unitate din a+bele rupe , l! ! 0! & -Y
1! >! * 4i stabile4te su+a acestora , =ac * . lterior procesul se transpune pe planul
li+ba#ului intern! adic; pe planul +intal propriu-8is! Fn care operaţia se reali8ea8; ca act de
ndire. In ur+a acestui =apt! ea se "a abstra e! adic; se "a deta4a de condiţiile concrete!
neesenţiale ,de beţi4oare! castane! de a4e8area lor Fn spaţiu etc. ! dob ndind un caracter
enerali8at. Trec nd la socotitul Fn +inte! pentru Fnceput copilul p;strea8; iteraţia si+pl; a
unit;ţii! de4i Fntr-o =or+; pur "erbal;. Treptat! Fns;! procesul +intal se precurtea8;: Fntr-o
anu+it; etap;! ele"ul adau ; la pri+ul ter+en pe al doilea luat pe unit;ţi , & g[ 1! >! *! =ac

*, & p0en=atrcu*ca .ulterior! la pri+ul ter+en al adun;rii s;-% adau e pe al doilea! luat ca tonalitate
Traseul co niti" o dat; parcurs se +odulari8ea8;! de"ine un +ecanis+ relati" autono+! care
prescurtea8; dru+ul Fnsu4irii altor cuno4tinţe. Practic! nu+ai =inalul! outputul acestui
+ecanis+ particip; Fn continuare la celelalte procese ale lanţului co niti". De8"oltarea ba8ei
de cuno4tinţe se construie4te +ereu pe un alt ni"el. De e(e+plu! adunarea o dat; Fn";ţat; pas
cu pas! ulterior Fn+ulţirea! "a putea =i introdus; ca adunare repetat;! =;r; recursul obli ator la
acţiunea obiectual;: aceasta se poate reduce ast=el la si+ple operaţii de condei ! oper nd cu
si+boluri. In ba8a de cuno4tinţe inter"in +ereu ase+enea prescurt;ri 4i condens;ri. In ca8ul

1%
rutinelor de lucru! =i(ate ca deprinderi! Fn cursul r aţiona+entelor c nd a#un e+ la ase+enea
rutine - condensate Fn etic6ete "erbale - nu este necesar s; le +ai e(ecut;+' ele"ul se
+ulţu+e4te doar s; le presupun;! /unt trasee parcurse r epetat care se +odulari8ea8;! de"in
autono+e 4i la care se poate recur e ori. and cu u4urinţ;! ast=el Fnc t e(ecuţia lor e=ecti";! de
=iecare dat;! nu +ai este necesar;.
-% de cuno4tinţe o dat; elaborat; +;re4te "ite8a de procesare a in=or+aţiei Fntr-un do+eniu.
Cuno4tinţei ! iiXi pot a"ea acces +ai rapid Fn +e+oria de lun ; durat;! Fnţele erea de"ine
+ai rapid; raţie inte r;rii 4i asis i ii Fn sc6e+ele co niti"e de#a =or+ate.
10
Este de +enţionat! Fn continuare! c; Fnsu4irea te+einic; a unui +aterial ur +ea8; s; F+bine! s;
=ac; solidare dou; +o+ente: =or+area 4i utili8area! respecti" aplicarea
cuno4tinţelor<noţiunilor. De notat c; ndirea operea8; nu nu+ai cu noţiuni! dar 4i cu
repre8ent;ri sau concepte =i urale ,=or+e eo+etrice ! cuprin8 nd note esenţiale 4i r elaţii
rele"ante! +enite s; oriente8e acti"itatea. Aceast; in=or+aţie condensat; constituie propriu-8is
cuno4tinţele.
s-E(e+plu:
Fn 4tiinţele biolo ice descrierea unei =a+ilii sau specii o=er; in=or+aţia necesar; pentru
identi=icarea unei plante! Fn practic; se postulea8; c; din +o+eai ce s-au trans+is anu+ite
cuno4tinţe! in=or+aţia respecti"; de"ine auto+at e=icace! operati";. Or! trebuie =or+ate
strate iile de utili8are 4i aplicare. /pre e(e+plu! la botanic; ar =i indicat; transcrierea
in=or+aţiei Fnsu4ite Fn sc6e+e de recunoa4tere di6oto+ice! /pre e(e+plu! Fn =aţa unei plante
,pre8u+ti" din =a+ilia co+po8itelor ! ele"ul constat; +ai FntFi c; are =run8ele cu ner"uri
ra+i=icate ,nu paralele - ceea ce Fnsea+n; c; are de-a =ace cu p/ante dicotiFe - apoi "a
re+arca Fn"eli4ul =loral si+plu! =apt care i+pune continuarea anali8ei =lorale pentru
particulari8are' Fn pasul ur+;tor "a reţine c; este "orba de =iori co+plete ,cil sta+ine 4i
pistil ! dup; care r;+ ne s; se preci8e8e tipul in=lorescenţei. Iu =ina]! 4colarul "a recunoa4te
in=lorescenţa capitul! care d; i+presia unei sin ure = lori! 4i "a conc6ide =a+ilia co+po8itelor.
Aceast; suit; de pa4i este stabilit; Fntr-o sc6e+; recapitulati";! Fntr-un tabel deter+ina tor
si+plu! pre";8ut pentru Fncren ;tura an iosper+elor! care conduce din aproape Fn aproape Ia
re8ultat. E"ident! tabelul care pro ra+ea8; acti"itatea de recunoa4tere ur+ea8; s; se
Fncadre8e Fn do+eniul studiat de ele"i. EI nu trebuie +e+orat ca atare! ci utili8at ca 6id! ceea
ce asi ur; o =i(are pe parcurs! prin utili8are.
Fn +od analo pot =i concepute aplicaţiile 4i la alte discipline.
?i(area 4i reactuali8area. C nd 4colarul este pus s; opere8e cu noţiunile Fnsu4ite! s; =oloseasc;
e=ecti" in=or+aţia dob ndit;! el reactuali8ea8; cuno4tinţele! =ace do"ada st;p nirii lor. Aceast;
reactuali8are din +e+orie a cuno4tinţelor poate lua =or+a recunoa4terii - ca Fn e(e+plul de
+ai sus -! a reproducerii in=or+aţiei "erbale sau a utili8;rii deprinderilor Fn condiţii inedite.
/e consider; adesea c; ele"ul cunoa4te =apte sau e"eni+ente pentru c; le descrie sau le
po"este4te ' de +ulte ori se accept; o de=iniţie drept +;rturie a cunoa4terii unui lucra.
Alt;dat; se aprecia8;! c; ele"ul 4tie c nd reu4e4te s; Fncadre8e =aptele! obiectele Fntr-o noţiune
,4tiinţe biolo ice! ra+atic;! istorie etc. . 9eactuali8area din +e+orie a in=or+aţiei "erbale
p+oaatteeriaa"luelaulio.c9e8raoţli"eaurenaorde+percoabnlies+e!apsroecciua+
ti"4ei sdaeusdaurcpi;nipprirnaccitpiciue!l ir+
eoprlica;nia8c;truiialaic8tair"eeaa
deprinderilor =or+ate! Fn s= r4it! repre8ent;rile se "eri=ic; cu a#utorai sc6e+ati8;rii ra=ice! al
desenului etc. Pentru a conduce cu succes procesul de instruire! pro=esoral trebuie s; obţin; o
in=or+aţie continu; despre re8ultatele acti"it;ţii Fntreprinse: despre Fnsu4irea e=ecti"; a
cuno4tinţelor! stadiul de =or+are al priceperilor! capacitatea de a utili8a noţiunile Fn";ţate Fn
practic; etc. Aceast; in=or+aţie pe care pro=esorul o obţine despre re8ultatele acti"it;ţii
instructi"-educati"e s-a nu+it in=or+aţie in"ers;! pentru c; sensul ei -spre deosebire de
predarea propriu-8is; - este de ia ele" la pro=esor.

1
Nu pot =i adresate ele"ilor Fntreb;ri dup; =iecare cuant; de in=or+aţie' Fn predare se pre";d
=i(;ri pe etape ori la Fnc6eierea acti"it;ţii! se re8er"; un +o+ent Fn l ecţie pentru e(a+inarea
oral;! se or ani8ea8; lecţii de "eri=icare a cuno4tinţelor 4i deprinderilor etc.
II.1. Dina+ica situaţiei de Fn";ţare
O sec"enţ; de Fn";ţare F4i are ori inea Fntr-o sarcin;<te+; dat; de pro=esor la lecţie sau
asu+at; de ele"ul Fnsu4i Fn pre ;tirea lecţiilor acas;' ea F4i ;se4te Fnc6eierea Fn obţinerea
unei ac6i8iţii: Fn";ţarea unei
...
U
poe8a! cunoa4terea unei teore+e! st;p nirea unei operaţii de +unc; etc. In acest inter"al -
+;surat Fn ti+p -Fntre sarcin; 4i re8ultat! 4colarul reali8ea8; o anu+it; in"estiţie de ener ie!
de resurse co niti"e! de ti+p 4i de pricepere Fn or ani8area +uncii proprii Fn =uncţie de ceea
ce scontea8; sau aspir; s; obţin;. /; consider;+ nu+ai intr;rile 4i ie4irile ! respecti"
sarcina<te+a dat; ori asu+at; 4i re8ultatul. Pute+ apro(i+a cele
1&
spuse Fntr-un ra=ic si+plu ,=i ura %0.%%. . Fntre punctul de plecare 4i re8ultat a"e+ un inter"al
c;ruia Fi ata4;+ o +;ri+e t! =iind "orba de o in"estiţie +;surabil; de e=ort sau ti+p ,t S ti+p .
/e pune Fntrebarea: Cu+ F4i do8ea8; ele"ul ti+pul ` C t anu+e Fn"aţ; ` Care sunt pentru el
indicii de Fndeplinire a sarcinii ` C nd aprecia8; c; 4tie o te+; `
sarcin; re8ultat
?i ura %0.GL /c6e+ati8area sec"enţei de Fn";ţare
Fn studiul unei acti"it;ţi co+ple(e a de"enit =a+iliar; distincţia Fntre co+ponente 4i
+etaco+ponente care este o a doua distincţie Fn anali8a unei sec"enţe de Fn";ţare 4i se
asocia8; ideii de structurare ierar6ic; a prestaţiei respecti"e.
/; ilustr;+ aceast; distincţie cu c te"a e(e+ple:
C nd ele"ul de clasa I Fn"aţ; s; scrie! s; 8ice+ litera +! el dispune pentru aceasta de un +odel
e(tern: litera + scris; de Fn";ţ;tor pe tabl; 4i Fn caietul propriu. E(ecut nd +i4c;rile de
trasare a literei respecti"e! copilul co+par; re8ultatul cu +odelul 4i =olose4te u+a de 4ters!
scriind succesi" aceea4i liter; p n; se apropie de +odel. Cu ti+pul! ele"ul nu +ai are ne"oie
de +odelul e(tern' acesta s-a interiori8at - Fn ur+a e(erciţiului -Fntr-o repre8entare proprie!
adic; un +odel +intal care-% =ace s;-4i corecte8e succesi" literele trasate pFn; c nd +odelul
+intal 4i e(ecuţia propriu-8is; de"ia superpo8abile 4i Fn consecinţ; re8ultatul este acceptat!
sarcina apare Fndeplinit;. A"e+ de-a =ace cu o alternanţ; Fntre operaţii de e(ecuţie 4i cele de
+onitori8are ,control p n; se atin para+etrii ţintei Fn cursul des=;4ur;rii ei! acţiunea se
+odi=ic; - inclusi" do8a#ul 4i topo ra=ia esturilor +otorii - p n; c nd +odelul +intal cap;t;
acoperire Fn e(ecuţia proprie.
?ire4te! nu Fntotdeauna re8ultatul este un produs palpabil! ca Fn e(e+plul de +ai sus.
Nu+eroase discipline 4colare! respecti" capitole ale acestora! i+pun Fnsu4irea<st;p nirea unui
+aterial e(pus te(tual pe un +un;r de pa ini! ia care se adau ; notiţele. De e(e+plu! la
4tiinţe naturale! istorie! li+ba ro+ n;! ele"ul are de Fn";ţat an +aterial +ai e(tins. Pentru a se
pre ;ti dispune de un +ateriaF-suport: notiţele 4i te(tuF de circa & pa ini din +anual. A4adar!

edlees"tul dneu e+(atiinasr.ePprne;=iFnucralatsuenle+7o-d7eIl! pealelp"aiibailu-tleintedrianţ+

a !ddeeap+i]ed+;o-ra+taet(etruialu.l/ţeinptu;n=eiind
Fntrebarea: Fn";ţ nd! c nd "a aprecia ele"ul c; 4tie ` Ele"ul din clasa a 7-a "a aprecia c; 4tie
lecţia pentru a doua 8i atunci c nd o poate reda ,po"esti ca Fn carte. Ele"ul din clasa a 7 I-a
"a esti+a c; 4tie lecţia c ad poate reda +aterialul studiat Fn cu"intele proprii. Cu alte cu"inte!
4colarul este con"ins c; 4tie c nd! pe ba8a prelucr;rii te(tului! "a obţine Fn li+ba# intern
para=ra8a +aterialului-sti+ul. Acest a 4ti repre8int; o +;ri+e di=erit; de la un do+eniu la
altui! de la o " rst; la alta 4i de la un ele" la altul.
i un alt e(e+plu: un ele" din clasele +ici se o=er; cu u4urinţ; s; r;spund; la lecţie. Ascultat

10
=iind! Fn";ţ;torul este ne+ulţu+it de prestaţia copilului 4i-% ta(ea8; Fn consecinţ; cu o not;
+ai +ic;! respecti"! cu o apreciere ne ati";. Ele"ul se scu8;! +oti" nd: Doar a+ Fn";ţat ] .
El +;soar;! ec6i"alea8; acest a 4ti cu e=ortul depus 4i aprecia8; c; 4tie Fn =uncţie de ti+pul
in"estit! Fn =ond! a"e+ de-a =ace cu o con4tiinţ; =als; ! cu ilu8ia de a 4ti.
In e(e+plele date re ;si+ acea alternanţ; Fntre planul co+ponenţial 4i cel rnetaco+ponenţial!
Fntre sec"enţa co niti"; propriu-8is; - +arcat; de percepere! Fnţele ere! p;trundere prin
ndire! apoi +e+orare -4i sec"enţa +etaco niti";! de +onitori8are 4i re lare! care alternea8;
sau se suprapune celei dint i.
Distin e+! a4adar! un ni"el de e(ecuţie 4i un +etani"el! adic; un procesor central ! care
pre=i urea8; re8ultatul! +onitori8ea8;! e"aluea8; 4i re lea8; e(ecuţia! Fn condiţiile Fn";ţ;rii
4colare! aceast; acti"itate este iniţial F+p;rţit; Fntre Fn";ţ;tor<pro=esor 4i ele"! o parte din
control =iind e=ectuat; de cel dint i! pentru ca! Fn =inal! s; =ie preluat; de ele"ul Fnsu4i.
A
In ter+eni obiecti"i! o te+;! respecti" un +aterial! se aprecia8; a =i cunoscute! st;p nite
atunci c nd anu+iţi indici de control au =ost atin4i. E(ist;! deci! criterii concrete care
Fnlesnesc aprecierea asupra radului de cunoa4tere<st;p nire a di"erselor te+e din pro ra+ele
4colare. De e(e+plu! o poe8ie se consider; a =i
11
Fn";ţat; c nd ele"ul o reproduce de dou; ori =;r; re4eal;! nerecur nd la te(t. O teore+; de
eo+etrie se aprecia8; a =i cunoscut; dac; ele"ul cunoa4te enunţul ei! 4tie s; =ac;
de+onstraţia 4i reu4e4te s; o aplice Fn re8ol"area unei proble+e. O lecţie de istorie se
consider; a =i cunoscut; c nd 4colarul reu4e4te s; o pre8inte 4i s; o susţin; +ai ales Fn cu"inte
proprii - s; obţin; deci para=ra8a ei - Fn cadrul "eri=ic;rii orale sau a probelor scrise 4.a.+.d.
Dup; cu+ se "ede! criteriile sau indicii de control di=er; de la o te+;<sarcin; la alta! de la un
conţinut la altul. Purt;torul iniţial al acestor criterii este pro=esoral' ele cap;t; e(presie
concret; Fn e(i enţele dasc;lului Fn cadrul "eri=ic;rii 4i aprecierii cuno4tinţelor. colarul ia act
de aceste cerinţe din ceea ce-i pretinde pro=esorul la lecţie! din ceea ce =ace siste+atic obiectul
preţuirii! al e"alu;rii 4i not;rii! al reco+pensei! respecti" al penali8;rii 4i nu at t din enunţarea
"erbal; a criteriilor. Dac; ni"elul obiecti" nor+at al cunoa4terii unor te+e este Fn principiu
acela4i! criteriile e=ecti"e de cunoa4tere - pentru ele"i - a unei te+e repre8int; in situ o
+;ri+e =oarte di=erit;! Fn practic;! ceea ce la unii Fnsea+n; a 4ti ! la alţii se situea8; abia la
#u+;tatea dru+ului. ?iecare operea8; cu un etalon propriu 4i aprecierea asupra e al;rii
standardului personal - pentru care consider; c; a +uncit at ta c t este necesar - r;+ ne Fn
+are +;sur; la latitudinea ele"ului. In condiţiile unui Fn";ţ;+ nt colecti" - pe clase 4i lecţii -
rit+urile de pro resie indi"iduale se a=l; nu+ai parţial 4i episodic sub controlul didactic.
E(ist; pe de alt; parte di=erenţe! uneori sensibile! Fn e(i enţele pro=esorilor! Fn siste+ul de
e"aluare 4i notare. Pendul nd Fntre cerinţele pro ra+ei 4i o=erta clasei! pro=esorul
apro(i+ea8; 4i el un standard propriu al e(i enţei! al per=or+anţei-etalon cerut; de la ele"i. In
consecinţ;! ni"elul nor+at al cunoa4terii di"erselor te+e din pro ra+ele 4colare cap;t; 4i el
e(presii di=erite Fn cerinţele puse de pro=esori di=eriţi Fn =aţa ele"ilor. Ni"elul de re=erinţ; la
care se raportea8; ele"ul 4i care ar trebui s; =ie Fn principiu acela4i! pre8int; Fn =apt o anu+it;
"esaerinaţb;i!lcitlaatseaFdne=uenlec"ţ iecd;reepiaroFi=easpoarriţidnie=e4riiţpi.roP=eenstorurii4cs;oil.ar! cadrul de raportare r;+ ne! Fn
9e"enind acu+ la un 6iul de "edere al 4colarului! acesta c;ut nd s; se situe8e la ni"elul
nor+at al cunoa4terii te+elor din pro ra+ele 4colare! apro(i+ea8; g pe ba8a #ocului
reu4itei 4i e4ecului - standardul propriu Fn =uncţie de resursele sale! re=lectat Fn ni"elul propriu
de aspiraţie. Pe scara de notare 4colar; =iecare ele" F4i decupea8; 8ona de aspiraţie +;r init;
de dou; repere: pe de o parte ni"elul +a(i+ al prestaţiei esti+at ca posibil ,de c;tre copil ! pe
de alt; parte ni"elul +ini+ ad+is Fn e"entualitatea e4ecului ,5. Boro4! %)*1 . Desi ur! acest
ni"el de aspiraţie ascunde 4i i+a inea de sine! adic; o anu+it; con4tiinţ; asupra capacit;ţilor

1&
proprii. Cu aceast; con4tiinţ; de sine 4i +oti"aţie abordea8; ele"ul o sarcin; sau alta de
Fn";ţare. In"estiţia de ti+p 4i de +obili8are ener etic; este Fn pri+ul r nd e(presia acestui
"ector +oti"aţional co+ple(.
E(e+plu ,dup; B. Jor o! %)*$ :
Ele"ii unei clase sunt pu4i s; Fn"eţe i+ediat dup; predare lecţia la c6i+ie! cu te+a /tructura
ato+ului! iar; s; li se li+ite8e ti+pul de studiu. ?iecare a"ea latitudinea s; se pre8inte la testul
de control c nd aprecia sin ur c; 4tie! c; st;p ne4te +aterialul. /-a constatat c; o parte din
ele"i se pre8int; pentru testul de control dup; un ti+p destul de scurt 4i obţin la proba de
control nota 1 sau >' alţi ele"i consideraţi +ai slabi Fn"aţ; destul de +ult! dar lucr;rile lor sunt
apreciate cu acelea4i note la li+it;! Fn ti+p ce ele"ii buni 4i =oarte buni se situea8; - ca
in"estiţie de ti+p - Fntre cele dou; e(tre+e dar cu o e=icienţ; +ult +ai +are. ?iecare ele" are
parc; +;sura lui! 4i aprecia8; c; pentru a obţine nota r "nit; ,1-> sau %$ a Fn";ţat c t este
necesar! Fn consecinţ;! o parte se +ulţu+esc cu i+presia "a ; c; st;p nesc +aterialul 4i se
pre8int; pre+atur la proba de control' unii se +ulţu+esc cu si+pla recunoa4tere c nd se
con=runt; cu te(tul! alţii se "eri=ic; ri uros altern nd studiul cu reproducerea acti"; a
+aterialului! Fns;4i lucrarea de control! poart; a+prenta acestor nor+e interiori8ate: un ele"
care aspir; la nota %$ lucrea8; cu ri#;! se "eri=ic; la tot pasul! F4i re"i8uie4te lucrarea de
control pFn; la certitudinea reu4itei.
In ansa+blu! se poate apro(i+a c; re8ultatele e=ecti"e obţinute de ele"i re=lect;! Fn e(e+plul
dat! +ai Fnt i ni"elul sau radul lor de +oti"are pentru sarcin;' inter"ine apoi i+presia!
respecti" ilu8ia cunoa4terii te+ei! la care se adau ; 4i te6nica Fn";ţ;rii! Fn situaţii obi4nuite! Fn
con=i uraţia de +oti"e ale Fn";ţ;rii intr; 4i =actori de con#unctur;: 4ansa de a =i ascultat! starea
de oboseal; sau saturaţie! ti+pul a=lat la dispo8iţie 4.a.
1>
/tudiile de psi6olo ie nuanţea8; consideraţiile de +ai sus! ar;t nd c; Fn Fndeplinirea oric;rei
sarcini 4colare concur; dou; tipuri de +oti"e: dorinţa de succes 4i t ea+a de e4ec. Din un 6iul
de "edere al ele"ului care le tr;ie4te! reu4ita sau e4ecul sunt relati"e la ni"elul de aspiraţie
stabilit Fn =uncţie de radul de di=icultate al sarcinii. Cu c t prestaţia ele"ului se Fnscrie la
li+ita superioar; a sc;rii de di=icultate - unde 4ansele de succes<i! succes par a =i e ale - cu
at t senti+entul succesului este +ai +are. C nd t ea+a de e4ec pre"alea8;! aceasta =i -e pe
ele" s; se a4tepte la +ai putin Fn notele obţinute dec t s; ri4te decepţia. n rol #oac; 4i
standardele rupului-clas;! Fn raport de care F4i situea8; propriile prestaţii. Intr-o clas; +ai
slab; aspiraţiile se pla=onea8;! Fn ti+p ce Fntr-o clas; bun; se r idic; 4i 4tac6eta ni"elului de
aspiraţie al =iec;ruia ,E. Potorac! %)*2!%. 9adu! 5. Ionescu! %)2* .
De +are i+portanţ; este a 4ti curn s; Fn"eţi Nelson 4i Narens ,%))> propun un cadru de
anali8; a unei sec"enţe de Fn";ţare indi"idual; ,=i ura %&.%%. . Pe banda +edian; a =i urii de
+ai #os apar decupa#ele clasice ale sec"enţei de Fn";ţare: +e+orare! p;strare 4i reactuali8are.
I+ediat sub acestea apare o se +entare sec"enţial; pe +o+ente de ti +p: Fnainte de Fn";ţare!
pe parcursul sec"enţei de Fn";ţare! la Fnc6eierea actului de =i(are! apoi stocarea Fn +e+orie!
c;utarea Fn +e+orie 4i producerea r;spunsului ,output .
5ONITO9IJA9E
esti+are eu esti+are predicţia! si uranţa Fn
u4or< r pro resului ' Fn senti+entul r;spunsul dat
cunoa4terea te+ei c; 4tii
E - ------- M!
-----
5e+orare P;strare 9eactuali8are
Fnainte de Fn";ţare Fn ti+pul Fn";ţ;rii stocarea cuno4tinţelor c;utarea
Fn +e+orie output: r;spuns

11
Q Ui
alocarea W /trate ia de c;utare
ti+pului
ale erea +odului de Fnc6eierea Fn";ţ;rii eierea sec"enţei
procesare Fnc6 lobale
9E LA9E ,CONT9OL
?i ura %&.II. Cadrul de anali8; pentru sec"enţa de Fn";ţare ,dup; Nelson 4i Narens
9adio ra=ia sec"enţei de Fn";ţare indi"idual; e"idenţiat; Fn =i ura %&.%%! ne Fnlesne4te o
anali8; +ai detaliat; a procesului de Fn";ţare Fn care se distin e - cu+ s-a spus - planul
co+ponenţial! repre8entat de succesiunea +o+entelor co niti"e ale procesului de Fn";ţare
,banda +edian; 4i planul +etaco+ponenţial! repre8entat de operaţiile de +onitori8are! de
e"aluare 4i de autore lare ale actului de Fn";ţare. Acestea din ur+; se nu+esc procese sau
strate ii +etaco niti"e.
Pornind de la datele cuprinse Fn =i ura %&.%%. 4i de la alte studii publicate ,M. ?la"ell! Ann
BroXn! 9. /ternber ! pute+ =i(a Fntr-o enu+erare c te"a strate ii +etaco niti"e:
a a decupa 4i plani=ica Fn +od concret procesul de Fn";ţare
b a do8a ti+pul 4i e=ortul de concentrare pe ansa+blu 4i pe =ra +ente'
c a discerne Fntre si+pla +e+orare 4i Fnţele ere a +aterialului! a +odi=ica strate ia de
procesare Fn consecinţ;'
d a e"alua sec"enţial re8ultatul! a e"alua pro resul Fn Fn";ţare 4i a decide c nd 4tii sau a
aloca Fn continuare resurse co niti"e ,sensibilitate la =eed-bac ! predicţia per=or+anţei '
e a =i con4tient de potenţialul de Fn";ţare 4i li+itele proprii ,?la"ell '
= a de8"olta<+odi=ica strate ia de lucru 4.a.+.d.
Aceste strate ii dau contur unui stil de +unc; intelectual; independent;.
Fn ceea ce pri"e4te te6nica Fn";ţ;rii ca atare! la un procent Fnse+nat de ele"i ,cea 1$ se

+
Fna"n;iţ=aerset;copnFnst;; pFnrinrecpleatsaareaa7inl-taertieonrid8iantţ;a sdaeu+cue+"ocraeretatree(ptuFna;l;l!aFnobcţain8uerleaace"setrasieu=noiritutel(dteuale
Fn li+ba# intern! standardul de co+paraţie =iind Fnsu4i te(tul-suport. C nd +aterialul de
Fn";ţat este de "olu+ +ai +are - ca la li+ba 4i literatura ro+ n;! la istorie! 4tiinţele sociale!
biolo ie 4.a. Fn clasele +ai +ari - atunci e=ortul "a tinde spre o "ersiune condensat;! reali8at;
cu +i#loace "erbale +ai econo+ice sau cu resurse ce tin de o i+a istic; "i8ual;
1%
-..-.. .
:--U : . -U U U.. <!..
speci=ic;. Ele"ul tinde s; obţin; para=ra8a +aterialului-suport! =or+at din notiţe! te(tul din
+anual sau din alte surse. /e pune Fntrebarea! care "a =i Fn ca8ul acesta acceptorul acţiunii `
C nd "a aprecia ele"ul c; st;p ne4te te+a studiat; ` 9;spunsul este: c nd 4i-a conturat
ele+entele de spri#in! care s;-i Fnlesneasc; para=ra8a +aterialului la o reconstituire Fn nd
sau la o nou; parcur ere a +aterialului. O ase+enea para=ra8; este Fn +;sur; s;-i asi ure
reu4ita Fn cadrul e(a+in;rii la lecţie sau Fn proba scris;. Nu ne pute+ a4tepta ca toţi ele"ii s;-
4i stabileasc; sin uri criteriile opti+e. Acestea trebuie Fn=;ţi4ate +ai FntFi la ni"el +ani=est! Fn
plan e(tern - de c;tre pro=esor - ur+ nd a =i Fnsu4ite! interiori8ate drept criterii proprii ale
4colarului Fn +unca sa independent; ,I. 9adu! $$$ .
Procesul Fn";ţ;rii - notea8; A. C6irce" ,%)** - nu se des=;4oar; rectiliniar! =;r;
=lu(uri<re=lu(uri 4i nici =;r; di=icult;ţi ,S bariere ce se ridic; Fn =aţa scopului! di=icult;ţi care
trebuie s; =ie Fn"inse ,S e=ort "oluntar de c;tre subiectul care Fn"aţ; ,pa . %1 . Pentru a
Fnţele e aceast; dina+ic;! s; suprapune+ situaţiei de Fn";ţare +odelul topolo ic - al incintei
cu bariere - elaborat de . LeXin 4i 4coala sa. Noţiunea central; a acestui +odel este aceea de
c +p!' care cuprinde indi"idul F+preun; cu ele+entele sau datele care-% deter+in; la un
+o+ent dat. /ituaţia este o 8on; din a+bianţ;! de=init; de o sarcin; sau un scop. De aici

1>
denu+irea de c +p al sarcinii sau c +pul acţiunii! care Fn lobea8; persoana Fn cau8;! scopul
sau obiecti"ul ei concreti8at Fntr-un ele+ent! sti+ulii din a=ar; ,surse de distra ere ! obstacole
ce se i"esc! presiunea rupului! cli+atul 4.a. ?i ura %1.%%. red; sc6e+atic cele spuse.
bariera intern;
scop
c +pul sarcinii bariera e(tern;
?i ura %1.%%. 5odelul incintei cu bariere
Fn cursul e=ectu;rii te+ei! a re8ol";rii unei proble+e! apar di=icult;ţi' ele"ul nu Fntre"ede
soluţia iar +e+oria nu-% a#ut;. Apar deci obstacole! piedici care se interpun Fntre ele" 4i
obiecti"ul de atins. Acestea au =ost nu+ite bariere interne! Fnc; de la pri+ul e4ec! 4colarul ar =i
probabil ata s; p;r;seasc; sarcina! s; ias; din c +pul acţiunii! dar e(ist; obli aţia +oral;!
a+biţia de a duce lucrul pFn; la cap;t sau presiunea e(tern; care-% =ac s; r;+ n; 4i s;
persiste. Aceasta constituie bariera e(tern;! redat; Fn =i ur; prin linia continu;. Trebuie spus
c; este "orba de bariere sociopsi6olo ice 4i nu de bariere =i8ice.
9;+ n nd Fn c +pul sarcinii! ele"ul =ace e=orturi repetate de a Fn"in e di=icultatea: caut;
precedente Fn caietul propriu ,proble+e si+ilare ! re"ede partea teoretic; ce ar a"ea tan enţ;
cu te+a! recur e e"entual la =racţionarea ei 4i abordarea pro resi";. Dac; te+a Fl dep;4e4te
totu4i! inter"ine e"a8iunea din sarcin; - ascult; +u8ic; la caseto=on! cite4te un 8iar etc. - sau
re=u iul Fn plan i+a inar! e=ortul de "oinţ; =iind pus Fntre parante8e. Proble+a este de a a"ea
sub control raportul de =orţe Fntre datele situaţiei! de a e"ita e"adarea din sarcin;. Aici inter"in
indicaţiile supli+entare la te+e<proble+e! a#utoare radate! surse de spri#in ce trebuie c;utate
etc. Dac; insuccesul se +enţine dup; e=orturi r epetate! apare e4uarea Fn e+oţie: ele"ul se
+ nie! rupe =oaia cu proble+a! inter"in e"entual "iolenţe "erbale 4i odat; cu toate acestea -
reacţia a"ersi"; =aţ; de te+;! e"adarea din sarcin;.
Ele"ul cu e4ecuri repetate la Fn";ţ;tur; F4i in"este4te e=ortul Fn acti"it;ţi din a=ara 4colii Fn care
poate obţine per=or+anţe sau se an a#ea8; Fn acte de bra"ur; pentru a cuceri preţuirea
cole ilor' de ase+enea! copilul ne+ulţu+it la 4coal; se descarc; acas; etc. Apare deci
substituirea printr-un suro at ! inclusi" re=u iul Fn planul i+a inar! al re"eriei oale.
12
Desi ur! este de dorit con"ertirea =rustr;rii F n ce"a po8iti": la adolescenţi - Fn acti"it;ţi
sporti"e! Fn lectur;! Fn e(presia ra=ic;' la tineri - Fn acti"itatea social; din rup etc.
Desc;rcarea ener iei co+pri+ate se =ace pe o cale po8iti";! social+ente "alori8at;.
II.>. 7alenţe =or+ati"e ale procesului de Fn";ţ;+ nt
Pe b;ncile 4colii! ele"ii F4i Fnsu4esc un =ond de cuno4tinţe de ba8; din toate do+eniile 4tiinţei
4i culturii! un siste+ unitar 4i cuprin8;tor de in=or+aţii despre natur;! societate 4i ndire.
Dup; cu+ s-a ar;tat! in=or+aţia 4tiinţi=ic; se acu+ulea8; Fns; Fntr-un rit+ rapid' "olu+ul ei
cre4te -potri"it unor calcule - dup; o le e e(ponenţial;! Fn acela4i ti+p! capacitatea percepţiei!
ndirii 4i +e+oriei indi"idului este! practic! li+itat;. Proble+a este cu+ pute+ concilia
cerinţa de a asi+ila in=or+aţia rele"ant; pentru cultura 4i e(ercitarea pro=esiei! pe de o parte!
4i puterea li+itat; a capacit;ţilor +intale 4i =i8ice ale indi"idului! pe de alt; parte. O soluţie
care se i+pune tot +ai =er+ este aceea a reali8;rii unui Fn";ţ;+ nt =or+ati"! ceea ce

Fcnrseeaati+
"int;ţ:iis!ecleuclttia"raerae#auidnitceiroeasse;loarccoonţninitui"tuelu4i!pdreo8=e"soilotanraelae!c=aopra+caitr;eţailoaprtiintutedliencitiudaele 4i a
in"esti are 4tiinţi=ic;! precu+ 4i a unui stil de +unc; independent; , a Fn";ţa cu+ s; Fn"eţi .
n Fn";ţ;+ nt cap;t; "alenţe =or+ati"e +ai FntFi prin selectarea #udicioas; a conţinutului s;u!
ţin nd sea+a de anu+ite cerinţe.
/e 4tie c; o parte uneori Fnse+nat; din cuno4tinţele predate se pierde dup; un ti+p' anu+ite
cuno4tinţe r;+ n neutili8ate! se suprapun apoi altele! apar adesea inter=erenţe! inter"ine
uitarea. Cota de pierdere este +a(i+; Fn condiţiile Fn";ţ;rii +ecanice. Practic! nu se poate
repeta Fn per+anenţ; totul 4i nici nu se prescrie o ase+enea e(i enţ; 4colii pentru c; ar

1*
Fnse+na o risip; inutil; de ener ie. Cultura eneral; a unei persoane - spune o +a(i+;
cunoscut; - se co+pune din ceea ce se reţine Fn +inte dup; ce uitarea 4i-a =;cut #ocul. Este
i+portant s; cunoa4te+ ce anu+e se p;strea8; dup; ce a inter"enit uitarea. Anu+ite
cunp4tinţe =iind Fn";ţate! ele se pot rea+inti ulterior cu +ai +are u4urinţ;.
Fn =i ura %>.%%. este Fn=;ţi4at; curba p;str;rii +aterialului inteli ibil 4i paralel curba
+aterialului =;r; Fnţeles. /e obser"; c; Fn ca8ul +e+oriei +ecanice se pierde Fn perioada
i+ediat ur+;toare circa >$ din +aterial! Fn ca8ul unui +aterial inteli ibil - +e+orat Fn +od
lo ic - tr;inicia se pre8int; la cote superioare.
2$ %>$ &$ 0 $ &$$
?i ura %>.%%. ,dup;9.A. Da"ies 4i C. C. 5oore
Cercet;rile arat; Fns; c; o dat; cu cre4terea "olu+ului +aterialului procentul p;str;rii scade!
iar curba respecti"; se apropie de curba p;str;rii unui +aterial lipsit de sens! Fn ciuda
Fnţelesului lo ic al =iec;rui ele+ent Fn parte. A4adar! o dat; cu cre4terea "olu+ului - +ai ales
Fn condiţiile supraFnc;rc;rii - curba uit;rii +aterialului inteli ibil pre8int; o e"oluţie analoa ;
cu aceea pe care o Fnt lni+ Fn ca8ul Fn";ţ;rii +ecanice.
Desi ur! Fn condiţiile +e+or;rii lo ice! cuno4tinţele Fn";ţate se pot reconstitui ulterior +ai
u4or. A =i(a Fn +e+orie Fnsea+n; a putea deduce r apid la reluare! Fnc;rcarea a=ectea8; Fns;
cota de p;strare.
1)
Pornind de aici! autorul +anualului! ca 4i pro=esorul la lecţie! trebuie s; discea+; Fntre ceea ce
constituie conţinutul esenţial al disciplinei 4i ceea ce poate =i acceptat s; =ie uitat sau l;sat la o
parte. In +anualele 4colare! de=iniţiile 4i clasi=ic;rile ţin un loc +ult +ai Fnse+nat dec t Fn
+unca o+ului de 4tiinţ;. In optica o+ului de 4tiinţ;! cap;t; prioritate +etodele de lucru! de
anali8; 4i interpretare a = aptelor! articulaţiile de+ersului co niti"! strate iile de ndire! pe
scurt! ceea ce ţine de paradi +a cercet;rii! de co+ponenta +etaco niti"; a ar6itecturii
intelectuale. Dar +etodele! de+ersurile co niti"e tipice operea8; totdeauna pe un conţinut' nu
pute+ disocia =or+area inteli enţei de trans+iterea in=or+aţiei rele"ante.
/e scontea8;! de pild;! c; introducerea in=or+aticii! nu nu+ai ca +aterie de Fn";ţ;+ nt! dar
+ai ales ca unealt; curent; de lucru! "a aduce cu sine o sea+; de e=ecte =or+ati"e de+ne de
toat; atenţia. . ?euer8ei 4i colab. ,%)2% le enu+era:
,a spore4te sensibil disciplina ndirii! preci8ia e(presiei! apare ne"oia de a e(plicita
presupo8iţiile ,ceea ce ţin de =actura al orit+ic; a calculatorului '
,b se asi ur; Fnsu4irea precoce a unor concepte enerale! cu+ sunt cele de procedur;
=or+al;! de "ariabil;! =uncţie 4i trans=or+are ,ter+eni utili8aţi Fn pro ra+are '
,c apare u4urinţa Fn utili8area procedeelor euristice! Fn abordarea e(plicit; de proble+e Fn
orice do+eniu! cu+ ar =i =actori8area ! anali8a +i#loace-scop etc.'
,d se desprind te6nici de ie4ire din eroare printr-o acti"itate constructi"; 4i planic;!
aplicabil; Fn "ariate do+enii ,ca e=ect al procesului interacti" de punere la punct a
pro ra+elor '
,e se scontea8; un plus de con4tienti8are asupra procesului de ndire ca atare! raţie
descripţiei +inuţioase a acestui proces ,re8oluti" Fn cursul operaţiei de pro ra+are cu

ac#ount4otriuelnutnduei+lio+dbuar#ilsepseaclie=idce' +indi-icraelc4iudlaetcoirus;l ilnet+

eroacdtii="icFen leasnnee"4toeiea.st=el ele"ului s; de"in;
Aceste e=ecte =or+ati"e sunt! =;r; F ndoial;! re8ultate plau8ibile. E(ist; e(perienţe =rapante!
studii se +entare do"editoare! c6iar dac; nu dispune+ Fnc; de cercet;ri pe ter+en lun . /e
constat;! de pild;! c; pro ra+area ar constitui o acti"itate sau strate ie +eFaco niti";! a4a
cu+ susţin unii autori. Trans=erai noţiunilor de in=or+atic; asupra do+eniilor "ecine -
inclusi" asupra proceselor co niti"e superioare - nu se produce Fns; de la sine. Ie4irea din
conte(t! deconte(tuaii8area nu se do"ede4te a =i spontan;. Obser"aţia este "alabil; pentru
orice cate orie de conţinuturi ,Pea! 9.! urland! %)2& .

12
Procesul de Fnsu4ire a cuno4tinţelor duce la cristali8area continu; a unor instru+ente +intale:
noţiuni! operaţii! sc6e+e de ndire 4i deprinderi de lucru! care constituie +ecanis+e de
ac6i8iţie pentru noile date 4i in=or+aţii. Prin acu+ul;ri pro resi"e! aceste instru+ente +intale
dau =or+; concret; inteli enţei Fns;4i. Orice act de Fnsu4ire a cuno4tinţelor presupune! ca
pre+is; - pe l n ; pre8enţa unor noţiuni-ancor; - un ni"el corespun8;tor al ndirii 4i duce la
r ndu-i la crearea unor noi pre+ise - condiţii i nterne pentru Fnsu4irea altor cuno4tinţe. Alt=el
spus! asi+ilarea de cuno4tinţe nu crea8; doar un =ond +ereu l;r it de noţiuni-ancor;. ci
pro+o"ea8; Fn acela4i ti+p ni"ele operatorii superioare ale inteli enţei. Procesul Fn";ţ;rii
constituie i+plicit construcţie siste+atic; a inteli enţei. Este necesar s; distin e+ - cu+
propunea D.O. Kebb Fnc; din anii 1$ -potenţialul Fnn;scut al de8"olt;rii +intale ,nu+it
inteli enţa !!A 4i ni"elul e=ecti" atins! e=icienţa +intal; a persoanei Fn di"erse etape ale
de8"olt;rii sale: inteli enţa B . Inteli enţa A nu poate =i e"aluat;! +;surat; pentru c; la
noul n;scut ea nu este conturat; Fnc;! iar ni"elul inteli enţei B - accesibil e"alu;rii prin teste
-nu indic; Fn +od necesar ni"elul inteli enţei A . Nu se poate postula un paralelis+ deplin! o
relaţie liniar; Fntre inteli enţa A 4i inteli enţa B ! de "re+e ce e(ist; at tea contra-
e(e+ple: rupuri sau persoane de8a"anta#ate cultural sau educaţional care nu-4i reali8ea8;
potenţialul lor intelectual. Din "ariate +oti"e! inteli enţa A poate r;+ ne latent;.
Inteli enţa B poate =i cunoscut; practic cu deosebire la " rsta 4colar;! prin re8ultatele sale:
Fnsu4irea cuno4tinţelor! noţiunilor! principiilor etc. ?ire4te de8"oltarea inteli enţei B este
deter+inat; de in=luenţele e(terne ,Fn pri+ul r nd cele educaţionale 4i Fn acela4i ti+p de
inteli enţa A ! care se in"este4te necontenit - raţie procesului Fn";ţ;rii - Fn inteli enţa B .
Ceea ce nu+i+ coe=icient de inteli enţ; ,CI ! stabilit pe ba8a unor probe psi6olo ice
acreditate! constituie Fn =apt +;sura inteli enţei B ! Fn care se a=l; Fn lobat; - Fn proporţii
abia apro(i+ate - 4i inteli enţa A .
>$

9. Cattell ,%)*% distin e Fntre inteli enţa =luid; 4i inteli enţa cristali8at;. Pe ba8a +etodei
e+enilor! autorul esti+ea8; o cot; de deter+inare ereditar; de >$ pentru inteli enţa =luid;
4i o cot; de &1 pentru inteli enţa cristali8at;! care se apropie de inteli enţa B +enţionat;
+ai sus. Ceea ce aduce instrucţia 4colar;! pe l n ; co+ponenta co niti"; i+ediat;! este o
structurare continu; - o structurare +a#orant; ,care aduce +ereu un plus - de procese 4i
operaţii intelectuale pe di=erite trepte ale e"oluţiei indi"iduale. Este ceea ce nu+i+ inteli enţa
cristali8at;. /e Fnţele e c; de8"oltarea! acestor procese 4i capacit;ţi co niti"e nu se produce
de Ma sine! ci presupune acti"itate proprie! e=ort personal. Oricine recunoa4te c; ele"ul se
de8"olt; prin acti"it;ţile 4i e(erciţiile pe care le e=ectuea8; el Fnsu4i 4i nu prin acelea care se
=ac Fn =aţa lui. /piritul e(peri+ental! de pild;! nu se de8"olt; asist nd doar la e(perienţele
de+onstrati"e inserate Fn lecţii sau lucr;ri practice ,M. Pia et .
O e=icienţ; particular; pre8int; =or+a euristic; de instruire! care nu se +;r ine4te s;
trans+it;! pur 4i si+plu! cuno4tinţe! s; le o=ere de-a ata ca un repertoriu de conclu8ii.
E(perienţa 4colar; atest; ideea c; a de8"olta ndirea independent; a ele"ilor Fnsea+n; a
pune Fn =aţa lor sarcini co niti"e! proble+e care pot =i re8ol"ate prin +etode obi4nuite! luate

dFnea-ra+ antad!u=-uircnui8annud+u-ilte pFnroacceedlae4ei dtie+p n+dairterlioaluicl ;+!iFn+i+

bone;cţierseaar4,i=aspisttee!+naotţii8uanriea4i
cuno4tinţelor -paralel cu de8"oltarea operaţiilor lo ice - i+pri+; o +obilitate tot +ai
accentuat; ndirii ele"ilor. O ase+enea +obilitate este pro+o"at; 4i prin contrarierea
stereotipurilor! a sc6e+elor ce tind spre =i(itate.
E(e+plu:
Pentru +ulţi ele"i! Fn+ulţirea Fnsea+n; ,sau duce la +;rire ! Fn ti+p ce F+p;rţirea - la
+ic4orare . /e adresea8; Fntrebarea: care nu+;r este +ai +are: > sau ><$!0' apoi $!0 sau $!0
` /-a constatat c; *$ din ele"ii din clasa a Rl-a au r;spuns c; > este +ai +are dec t ><$!0

1)
pentru c; pri+ul este Fntre ! pentru c; al doilea se F+parte ! Fn e(erciţiul al doilea! &0 din
ele"i spun c; $!0 este +ai +are pentru c; este Fn+ulţit cu el Fnsu4i . A4adar! proble+a este
de a inter"eni Ia ti+p cu contra-e(e+ple pentru a contraria stereotipurile ,dup; Al. 9o4ea!
%)2% .
Pe +;sur; ce se constituie aparatul ndirii lo ice! Fn cursul adolescenţei! sunt date pre+isele
pentru =or+area aptitudinii de in"esti are 4tiinţi=ic;. Aceste pre+ise sunt: posibilitatea de a
e=ectua raţiona+ente ipotetico-deducti"e! capacitatea de a disocia =actorii pre8enţi Fntr-o
situaţie! de a-i co+bina pe plan +intal! de a pre"edea consecinţe =;r; apelul la e(perienţ;
direct; 4.a. E(peri+entele de =or+are a ndirii 4tiinţi=ice la 4colari pornesc de la ideea c; ,a
acti"itatea co+ple(; a o+ului de 4tiinţ; este anali8abil; Fn acti"it;ţi +ai si+ple! ele+entare'
,b aceste acti"it;ţi si+ple sunt co+une +ai +ultor do+enii! =iind deci enerali8abile Fn
raport cu disciplinele 4tiinţi=ice' ,c ele pot = i Fn";ţate treptat! Fncep nd cu cele +ai si+ple
cu+ sunt obser"aţia 4i +;surarea' ,d dup; Fnsu4irea acestor cuno4tinţe 4i deprinderi se poate
accelera Fn";ţarea unei 4tiinţe Fn ter+enii structurii ei teoretice ,9. a ne! %)*1 .
Fn =elul acesta se culti"; ndirea 4tiinţi=ic;! spiritul de obser"aţie! priceperea de a sesi8a nu
nu+ai date care se de8";luie pre nant percepţiei! dar 4i aspecte ce nu se i+pun u4or atenţiei 4i
care - datorit; unei pre8enţe +ai discrete - presupun o acti"itate de in"esti are +ai nuanţat;.!
Fncadrarea obser"aţiei Fntr-o sec"enţ; co niti" 4i practic;! a" nd o =inalitate precis;! este
Fntotdeauna indicat;.
9e8u+ nd! pute+ Fn=;ţi4a - de acord cu lucr;ri recente ,9. /ternber ! %)21! 5. /olner! %)2>!
5. 5iclea! %))& 4.a. - cel puţin trei ni"ele de or ani8are a ac6i8iţiilor co niti"e: ,a ni"elul
co+ponenţial! ,b ni"elul +etaco+ponenţial 4i ,c ni"elul paradi +atic sau nor+ati". Ni"elul
co+ponenţial cuprinde cuno4tinţe 4i operaţii intelectuale sau +otorii distincte ase+enea
c;r;+i8ilor unei construcţii. Ni"elul +etaco+ponenţial cuprinde +etode 4i strate ii de
Fnsu4ire 4i aplicare ,utili8are a cuno4tinţelor. Acest ni"el are o structur; i erar6ic;: anu+ite
+etode cu+ sunt strate iile al orit+ice se auto+ati8ea8; - prin utili8are repetat; - 4i de"in
subrutine Fn strate ii re8oluti"e de ran superior! Fn acest ca8 subrutinele sunt etic6etate
printr-un nu+e' procesul +intal se des=;4oar; spri#inindu-se pe ele ca =iind subFnţelese! =;r; s;
recla+e parcur erea lor des=;4urat;. De e(e+plu! Fn re8ol"area unei proble+e co+ple(e se
a#un e la un +o+ent dat la o ecuaţie de radul II! care co+porta un al orit+' pa4ii ur+;tori
=iind cuprin4i F6tr-o sec"enţ; auto+ati8at;! sunt subFnţele4i 4i nu +ai este ne"oie s; =ie
parcur4i. Este o econo+ie de resurse co niti"e! procesul de ndire
>%
continu; =;r; a descinde la detalii. De ni"elul +etaco+ponenţial ţin 4i strate iile de selecţie!
ordona+ co+binare a cuno4tinţelor<operaţiilor - Fn =uncţie de te+; sau sarcin; - precu+ 4i
+onitori8area ,controlul Fntre ii sec"enţe de lucru.
Fn s= r4it! ni"elul paradi +atic se re=er; la =or+area aptitudinilor de in"esti are! la culti"area
spiritului 4tiinţi=ic! la Fnsu4irea de+ersului co niti" 4i e(peri+ental propriu unui do+eniu sau
altul al 4tiinţei. 7alenţele =or+ati"e ale Fn";ţ;+ ntului Fncep la ni"el +etaco+ponenţial 4i se
des;" r4esc la ni"el paradi +atic.
/trate iile +etaco niti"e cuprinse Fn stilul de +unc; independent; repre8int; o latur;

=aocri+tiaFtni"tr;-udne +oadresip+ecpioarlt.aEnsţ;tea"porrobcaedseuluuni d+eoFdn"d;eţ;le+ctunrt;. A

casrteuds;iad-uacr;;tla /+ei+
nnoerrar-eF:nse a+n;
sublinia8;! de pild;! cu"intele te+atice! ter+enii de su estie! se reţin anu+ite pasa#e care
cuprind =or+ul;ri condensate ale unor noţiuni! idei! principii' se e(tra citate! =i uri de stil
deosebite etc. Aceast; prelucrare a +aterialului este ast;8i +ult Fnlesnit; de calculatorul
electronic! de copiatoare ,(ero( 4i alte +i#loace. n +aterial se consider; Fnsu4it - a4a cu+ s-
a spus - c nd 4colarul! Fncerc nd para=ra8a acestuia! se poate lipsi de te(tul-suport.
9;spunsul la lecţie presupune apoi trecerea din li+ba#ul intern Fn li+ba#ul e(tern! ad;u ndu-
se o parte de i+pro"i8aţie Fn sensul bun! c nd este "orba de un ele+ent de creati"itate! 4i Fn

>$
sens r;u! c nd se recur e la "orb;rie pentru a suplini ne4tiinţa.
9e ula de aur a peda o iei este aceea ca ele"ul s; +e+ore8e pe ba8a Fnţele erii! a p;trunderii
prin ndire a +aterialului pre8entat! Fn acest scop! el trebuie instruit cu+ s; recur ; la
dicţionare! enciclopedii! +i#loace electronice de co+unicare! pentru a-4i l;+uri ter+eni
necunoscuţi sau noţiuni di=icile! e"it nd +e+orarea +ecanic;.
Este indicat! de pild;! ca scopurile Fn";ţ;rii s; =ie di=erenţiate! adic; s; F+brace =or+a unor
sarcini speciale: de a +e+ora pentru un ti+p anu+e! c t +ai precis! Fntr-o anu+it; succesiune
sau ordonare lo ic; etc. E=ortul depus se do8ea8; corespun8;tor sarcinilor asu+ate. E=ectul
Ebert-5eu+an! descris de psi6olo ia Fn";ţ;rii spune: Fn";ţarea pentru o anu+it; dat;
condiţionea8; uitarea dup; aceast; dat; . O dat; cu stabilirea "eri=ic;rii sau reproducerii
pentru o anu+it; dat; se pro ra+ea8; pe plan intern 4i uitarea ulterioar;.
Toat; lu+ea recunoa4te rolul pe care Fl are repetiţia Fn procesul de +e+orare. Trebuie spus
Fns; c; nu oric nd! 4i Fn orice condiţii repetarea duce la e=ecte po8iti"e. /e pune proble+a
do8;rii opti+e a nu+;rului de repetiţii' pot s; apar; situaţia de subFn";ţare - raţie unui
nu+;r insu=icient de repetiţii -- sau de supraFn";ţare! ba8at; pe un nu+;r de repetiţii Fn e(ces.
/ubFn";ţarea este le at; +ai ales de ilu8ia cunoa4terii te+ei sau de atitudine super=icial;!
iar supraFn";ţarea de"ine neproducti"; prin saturaţie.
Fn e=ortul de +e+orare! e4alonarea repetiţiilor la inter"ale opti+e este +ai producti"; dec t
concentrarea lor. E4alonarea are ca e=ect un ti+p +ai scurt de Fn";ţare 4i duce la o p;strare
+ai trainic;. Inter"alele prea scurte Fntre repet;ri nu per+it repausul 4i reacti"area! iar
inter"alele prea +ari deconectea8; ele"ul de la studiu 4i =a"ori8ea8; uitarea. Este! de
ase+enea! stabilit; in=luenţa po8iti"; a Fncerc;rilor de reproducere a +aterialului intercalate
Fntre repetiţii.
In ceea ce pri"e4te +etoda de studiu! ele"ii trebuie iniţiaţi Fn te6nicile de prelucrare a
+aterialului! Fn =uncţie de "olu+ul +aterialului este indicat; o +etod; co+binat;: o pri+;
lectur; inte ral;! apoi Fn";ţarea pe p;rţi sau =ra +ente lo ice F+binat; cu Fnse+n;ri! sc6e+e!
e(tra eri de citate etc.! pentru a se Fnc6eia cu o nou; parcur ere inte ral;.
/e pune tot +ai +ult accentul pe Fnsu4irea te6nicilor electronice de in=or+are 4i de studiu!
ur+;rind s; culti"e la ele"i un stil de +unc; intelectual; independent;. Apare su esti"; Fn
acest sens re+arca unui psi6olo ,K. er#ouQ : Anal=abetul de + ine nu "a =i cel care nu 4tie
s; citeasc;! ci "a =i cel care nu a Fn";ţat cu+ s; Fn"eţe . Pentru a-4i Fnsu4i un ase+enea stil de
lucru! t n;rul trebuie antrenat spre clasele ter+inale Fntr-o acti"itate siste+atic;! Fn care s; i se
arate pas cu pas cu+ se identi=ic; sursele de in=or+are Fn le ;tur; cu o te+;! cu+ se consult;
un dicţionar sau o enciclopedie 4i cu+ se utili8ea8; Internet-ul Fn aceste scopuri. Lucr nd Fn
+od independent! ele"ul a#un e s; selecte8e te6nicile de +unc; cele +ai potri"ite cu rit+ul
s;u de
>
icti"itate! cu preocup;rile 4i proiectele sale pro=esionale. A#utorul esenţial acordat unui t n;r
se re=er; la +etode de or ani8are 4i prelucrare a datelor. E!:te "orba de a-% iniţia Fn anali8a!
structurarea 4i condensarea in=or+aţiei! Fn transpunerea datelor in structuri ra=ice! Fn sc6e+e!
planuri lo ice etc. Abundenţa de in=or+aţii i+pune de8"oltarea selecti"it;ţii! culti"area
t?e;6rn;icFnildooridale;d!op+
enitnraurae =aodr+
i"aerascite;sţtiei +
deapterirniadleerliodr.e +unc; nu este su=icient un si+plu
instructa#! c6iar repetat de c te"a ori. Fnsu4irea te6nicilor noi de +unc; pe ba8a calculatorului!
presupune un e(erciţiu<antrena+ent! practic; Fndelun at; 4i siste+atic;. Procesul =or+ati" F4i
are treptele sale. Dac; la Fnceput ele"ul F4i =ace te+ele! des=;4oar; o +unc; independent;
preocupat de nota pe care "rea s; o obţin; -iar uneori de tea+a penali8;rii cu o not; +ic; -! cu
ti+pul a#un e s; Fncerce satis=acţia lucrului bine =;cut! bucuria c; a Fnţeles +aterialul studiat!
4i-a Fnsu4it conţinutul s;u.
Biblio ra=ie

>%
Boro4! 5. ,%)*1 ! Ni"elid de aspiraţie al ele"ilor Fn raport cu prestaţiile 4colare! Te8; de
doctorat.
ni"ersitatea din Clu#-Napoca
BroXn! A. L.! Ca+pione! M. ,%)*2 ! 5e+orQ st+te ies in l earnin : trainin c6ildren to studQ
strate icallQ!
in Application o= basic researc6 in psQc6olo Q ,Pac ! K.! LeiboXit8! M.! /in er! A. and K.
/te"enson! eds. ! NeX
Ror ! Plenu+ Press
Cattell! 9. ,%)*% ! Abilities: t6eorQ! structure! roXt6 andaction! Boston! Kou ton! 5i==lin
Co+panQ!
Cer 6it! I. ,%)*> 5etode de F n";ţ;+ nt! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Cer 6it! I. ,%)2> ! Procesul de Fn";ţ;+ nt - cadru principal de instruire 4i educaţie a ele"ilor!
Fn /inte8e
pe te+e de didactic; +odern; ! Cule ere Tribuna colii ! Bucure4ti
C6irce"! A. ,%)** ! Proble+atica pro resului < succesului 4colar! Fn Pro resul 4colar ! Clu#-
Napoca Coo+bs! C.! DaXes! 9.! T"ers Q! A. ,%)*1 ! PsQc6olo ie +at6e+atiVue! ! Presses
ni"ersitaires de ?rance!
Paris
?euer8ei ! . ,%)2% ! 5icroco+puter in education! Ca+brid e
?la"ell! M. K. ,%)*2 ! 5eFaco niti"e de"elop+ent! Fn /tructural process t6eories o= co+ple(
6u+an
be6a"iors ,/candura= Brainard! eds. ! Alp6en and9i#n! T6e Net6eriands: /it#o== h Nord6o==
alperin! P.I. ,%)*$ ! Psi6olo ia ndirii 4i teoria =or+;rii Fn etape a acţiunilor +intale! Fn
/tudii asupra
ndirii Fn psi6olo ia so"ietic; ! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
a ne! 9. 5. ,%)*1 ! Condiţiile Fn";ţ;rii! Ed. Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
arcia! E. ,%))2 ! 9e=or+in Education and it s Culture! Fn A+erican Be6a"ioral /cientist
Kebb! D. O. ,%)* ! Te(tboo o= PsQc6olo Q! P6iladelp6ia! London! /aunders! B. .
Co+panQ
laus+eier! KM. ,%)*> ! Conceptual De"elop+ent. durin t6e /c6ool Rears! Fn Co niti"e
Learnin in
C6ildren ! LeXin M.! Allen 7.! edit.! NeX Ror Acade+ic Press
ruteţ i! 7.A.! Lu in! I./. ,%)>$ ! Psi6olo ia preadolescentei! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
udrea"ţe"! T. 7. ,%)2% ! Psi6olo ia ndirii te6nice! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
Le=rancois! 9. . , $$$ ! PsQc6olo Q o=Teac6in ! %$ t6 edition! adsXort6 Bel+ont! C.A.
5encins aia! N. A. ,%)11 ! Psi6olo 6ia obuceniie ari=+eti e! Neiped 6i8! 5os "a
5eQer-Eppler! . , %)>0 ! Proble+es in=or+ationnelles de la co+unication parlee! Fn
Co+unications et
lan a es ! A. 5oles edit.! Paris
5
peidaalaroet!iVu.e,s%!)*& ! AnalQse psQc6olo iVue des situations educati"es! Fn Tr;ite des sciences
5. Debesse! . 5ialaret dir.! &! Presses ni"ersitaires de ?rance! Paris
5iclea! 5. ,%))% ! Psi6olo ia co niti"; si inteli enţa arti=icial;! Fn Introducere
Fn psi6olo ia
conte+poran; ! ,coord. I. 9adu ! Editura /incron! Clu# - Napoca
5oles! A. ,%)*& ! /ociodina+ica culturii! Editura tiinţi=ic;! Bucure4ti
Nelson! T.! Narens! L. ,%))& ! 6Q In"esti ate 5etaco nition! Fn 5etaco nition: noXin
o= noXin !

>
,5etcal=e h /6i+a+ura ! ed.! T6e 5IT Press! Ca+brid e
OrtonQ! A.! 9eQnolds! 9.! Arter! M. ,%)*2 ! 5etap6or: t6eoretical and e+piricul researc6! Fn
PsQc6olo ical
Bulletin ! "oi. 21! nr. 1
PapQ! . ,%)>* ! 5ate+atica +odern;! Editura tiinţi=ic;! Bucure4ti! "oi. l !
>0
Pa"elcu! 7. ,%)> ! Psi6olo ie peda o ic;. /tudii! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Pea! 9.D.! urland! D.5. ,%)2& ! On t6e co niti"e e==ects o=learnin co+puter pro ra+in !
Fn NeX Ideas
in PsQc6olo Q ! nr.
Pia et! M. ,%)*0 ! Episte+olo ie enetic;! Editura Dacia! Clu#-Napoca
Pia et! M. ,%)*) ! La psQc6o enese des connaissances et sa si ni=ication episte+olo iVue! Fn
T6eories du
lan a e! T6eories de l apprentissa e ! Edition du /euil! Paris
Potorac! E. ,%)*2 ! colarul - Fntre aspiraţie 4i reali8are! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti Predescu! C.! 9adu! I. ,%))$ ! 7aloarea 4i li+itele e(e+plelor prototip Fn predarea
=i8icii! Fn 9e"ista de
peda o ie ! nr. l
9adu! I. ,%)*& ! Psi6olo ie 4colar;! Editura tiinţ i=ic;! Bucure4ti
9adu! L! Ionescu! 5. ,%)2* ! E(perienţ; didactic; 4i creati"itate! Editura Dacia! Clu#-Napoca
9adu! I. , $$$ ! /trate ii +etaco niti"e Fn procesul Fn";ţ;rii la ele"i! Fn /tudii de peda o ie
aplicat; !
,coord. 5. Ionescu! I. 9adu! D. /alade ! Editura Presa ni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca
9osc6! E. ,%)2$ ! Classi=ication o= 9eal- orld Ob#ects: Ori in and 9epresentation in
Co nition! Fn
T6in in : 9eadin s in Co niti"e /cience ! ,P. ason! M. Laird! ed. ! 5IT Press
9o4ea! Al. ,%)>% ! L acti"ite d abstraction etde eneralisatlon c6e8 l en=ant' Fn En=ance ! 0
9o4ea! Al. ,%)2% ! Creati"itatea eneral; 4i speci=ic;! Editura Acade+iei 9./.9.! Bucure4ti
9otaru! I. ,%))$ ! ?uncţiile 4colii Fn noile condiţii de+ocratice din 9o+ nia! Fn /tudia
ni"ersitatis
Babe4-BolQai ! /eria /ociolo ie ! nr. l
/ inner! B.?. ,%)*% ! 9e"oluţia 4tiinţi=ic; a Fn";ţ;+ ntului! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti /olner! 5. ,%)2> ! Adult Co niti"e and Episte+olo icul De"elop+ent in /Qste+
Education! Fn /Qste+
9esearc6 ! &
/ternber ! 9. ,%)21 ! BeQondI. .: Atriarc6ic t6eorQ o=intelli ence! Ca+brid e ni"ersitQ
Press Teodorescu! N. ,%)2& ! /trate ii 4i conţinut Fn Fn";ţarea +ate+aticii de c;tre pre4colari!
Fn 9e"ista de
peda o ie ! nr. l
Jor o! B. ,%)*$ ! Le ni"eau d asplration et l auto appreciaiion des connaissances c6e8 Ies
ele"es' Fn /tudia

E9niA"eTrĂ
sitatis Babe4-BolQai ! /eria PsQc6olo ia-Paeda o ia
indi=erent_dac;#iceasţa iul sti+ul;rii si
>&
CAPITOL L III
P9INCIPIILE DIDACTICII - G N 7IJI NEA P/IKOLO IEI ED CA@IEI I
DEJ7OLTĂ9II
II%.%. Caracteristicile enerale ale principiilor didacticii
Principiile procesului de Fn";ţ;+ nt sau principiile didacticii sunt te8e =unda+entale! nor+e

>0
 enerale! care stau la ba8a proiect;rii! or ani8;rii 4i des=;4ur;rii acti"it;ţilor de predare-
Fn";ţare! Fn "ederea reali8;rii opti+e a obiecti"elor educaţionale.
9e8ultat al e(perienţei educaţionale 4colare! Fn special a celei didactice! precu+ 4i al
concepţiilor +arilor peda o i 4i psi6olo i ,din s=era psi6olo iei educaţionale! +ai ales !
principiile didacticii au la ba8; raportul de condiţionare dintre natura copilului! scopul
educaţiei 4i 4tiinţ;! pe de o parte! 4i e=ectele instructi"-=or+ati"e! pe de alt; parte. tiinţi=ic
=unda+entate pe datele psi6opeda o ice 4i noseolo ice! principiile didacticii ser"esc drept
Fndru+ar Fn proiectarea 4i r eali8area procesului de Fn";ţ;+ nt , t. B rs;nescu! %)>)! pa .
.
In totalitatea lor! principiile procesului de Fn";ţ;+ nt e(pri+; concepţia de ba8; 4i proiectarea
eneral; a Fntre ului proces educaţional. Atunci c nd a"e+ Fn "edere aspectele cele +ai
enerale! cu aplicabilitate lar ; Fn toate do+eniile educaţiei! se poate "orbi de principii
=unda+entale ale educaţiei ,A. DancsulQ! %)*) . Dar! desi ur! aceste note enerale pri+esc
"alenţe speci=ice Fn raport cu obiecti"ele! conţinutul! =onnele de reali8are! +etodolo ia
di"erselor s=ere ale educaţiei ,educaţia intelectual;! educaţia +oral;! educaţia estetic; etc. 1
=;r; ca prin aceasta s; se perturbe caracterul siste+ic! unitar al educaţiei.
Principiile didacticii au un caracter eneral-=or+ati"! siste+ic 4i dina+ic! desc6is.
III. LI. Caracterul eneral-nonnati" al principiilor procesului de Fn";ţ;+ nt re8ult; din ba8ele
lor le ice! e(plicati"e! = unda+entate episte+olo ic! psi6olo ic 4i psi6osocial! 4i! desi ur! din
esenţialitatea lor. Prin aceasta ele "i8ea8; toate co+ponentele =uncţionale ale procesului de
Fn";ţ;+ nt 4i sunt aplicabile Fn procesul de predare-Fn";=are la toate disciplinele 4i Fn toate
acti"it;ţile didactice! pe toate ni"elurile de 4colari8are.
Caracterul nor+ati" al principiilor didactice re8id; Fn =uncţia lor orientati"; 4i re latoare! care
F4i ;se4te ecou Fn stabilirea obiecti"elor! Fn structurarea conţinutului! ale erea =or+elor de
reali8are a procesului de predare-Fn";ţare 4i a di"erselor "ariante ale acestuia! Fn stabilirea 4i
aplicarea strate iilor didactice prin Fn e+;narea opti+; a unor seturi de +etode de predare-
Fn";ţare cu +i#loace de instruire! precu+ 4i Fn r eali8area "eri=ic;rii<e"alu;rii randa+entului.
Datorit; caracterului lor eneral-nor+ati" precu+ 4i a celorlaltor caracteristici! principiile
didacticii aplicate adec"at! duc la un co+porta+ent didactic +odelat teoretic de nor+e
4tiinţi=ice care e(plic; procesele psi6opeda o ice i+plicate Fn acti"itatea de predare-
Fn";ţare! Fn acti"it;ţile educaţionale! Fn eneral. In acest sens! proiectarea opti+al; a lecţiei
este pri"it; ca un act de creaţie directi"at de principii didactice ,s.n. care e(pri+; cerinţele 4i
condiţiile interne 4i e(terne ale Fn";ţ;rii! care sinteti8ea8; cele +ai recente date 4tiinţi=ice
i+plicate Fn e(plicarea procesului de Fn";ţ;+ nt! a pro ra+ului educaţional de =or+are a
personalit;ţii celor de pe b;ncile 4colii ,I. Cer 6it %)20! pa . >% .
III.]. . Caracterul siste+ic! interacţionist al principiilor didacticii re8ult; din =aptul c; ele
e(pri+; cerinţele =unda+entale - de nuanţ; nor+ati"; - ale procesului educaţional care are un
caracter unitar! dar cu obiecti"e 4i o structur; =uncţional; co+ple(;! Fntre laturile sale =iind
str nse interdependenţe. Principiile didacticii trebuie aplicate Fn ansa+blu Fn =iecare =or+; de
acti"itate! ele repre8ent nd siste+e de nor+e Fntre care e(ist; str nse interrelaţii. Fnc;lcarea
unui anu+it principiu didactic poate conduce la anularea sau atenuare celorlalte. De
acsoe++peonneean!taeplelicarea adec"at; a principiilor didactice trebuie ";8ut; Fn interrelaţie cu toate
>1
procesului de predare-Fn";ţare! pe ba8a unei abord;ri siste+ice! racordat; la ie it;ţiile 4i
principiile psi6olo iei educaţiei 4i de8"olt;rii.
Totodat;! Fnţele nd caracterul siste+ic-interacţionist pro=esorii "or con4tienti8a c; principiile
didactice au 4i un caracter dina+ic 4i desc6is! ceea ce Fnsea+n; c; ele nu sunt ri ide 4i nu
F+piedic; +ani=estarea creati"it;ţii Fn proiectarea 4i r eali8area acti"it;ţilor instructi"-
educati"e.

>&
III. %.0. Caracterul dina+ic! desc6is al principiilor didactice este deter+inat de cerinţele noi
ale de8"olt;rii sociale! de pro resele reali8ate Fn 4tiinţele socio-u+ane! Fndeosebi Fn
psi6olo ie! Fn 4tiinţele Fn";ţ;rii - toate acestea raportate la scopul eneral al educaţiei
,de8"oltarea +aturi8;rii sociale a tinerilor 4i la idealul educaţional al societ;ţii ci"ile!
de+ocrate! Fn tentaţia ei de culti"are a "alorilor. Trebuie s; re+arc;+ c; nu+;rul principiilor
didactice nu este =i(! el +ultiplic ndu-se sau! di+potri";! - prin restructurarea conţinutului 4i
esenţiali8area +ai pronunţat; - unele se inte rea8; Fn principii cu o s=er; +ai lar ;. In ulti+ii
ani! datorit; pro reselor reali8ate Fn psi6olo ia educaţiei 4i de8"olt;rii Fn psi6olo ia co niti";!
Fn e(plicarea structurii 4i de8"olt;rii inteli enţei , teoria triar6ic; a inteli enţei - M!9!
/tern6er ! %)21 ! Fn episte+olo ia enetic; etc.! s-a accentuat caracterul interacţionist al
principiilor didacticii! +ulte dintre ele F+bo ;ţ+du-4i conţinutul! se+ni=icaţiile 4i
interrelaţiile cu di=eritele co+ponente ale procesului de Fn";ţ;+ nt. Asupra unora dintre
aceste principii ale didacticii +oderne! =unda+entate psi6olo ic! ne opri+ F n acest capitol
rele" nd i+portanţa acestora pentru =or+area 4i de8"oltarea co+petenţelor 4colare ale
ele"ilor! datorit; in=luenţei pe care o au asupra tuturor co+ponentelor procesului didactic!
precu+ 4i pentru =or+area inte rat; a personalit;ţii ele"ilor.
III. . Caracteri8area principiilor didacticii din punctul de "edere a] psi6olo iei educaţiei 4i
de8"olt;rii
III. .%. Principiulpsi6o enetic al sti+ul;rii 4i acceler;rii de8"olt;rii stadiale a inteli enţei
Con=or+ constructi"is+ului enetic pia etian! inteli enţa se =or+ea8; 4i se de8"olt; stadial!
raţie sc6i+burilor siste+atice cu +ediul socio-culturaF! educaţional! prin procesul de
asi+ilare-aco+odare < ec6ilibrare de nuanţ; pro resi";! Fn concepţia lui M. Pia et! inteli enţa
este un concept operaţional utili8at pentru dese+narea =or+elor superioare de or ani8are 4i
ec6ilibru a structurilor co niti"e. /tructurile co niti"e se succed dup; o le e de de8"oltare! Fn
a4a =el Fnc t =iecare dintre ele s; asi ure un ec6ilibru - din ce Fn ce +ai lar 4i +ai stabil -
proceselor! operaţiilor +intale care au ap;rut Fn cadrul stadiului precedent! cu structura sa
particular;. Principiul psi6o enetic ai sti+ul;rii 4i acceler;rii de8"olt;rii stadiale a inteli enţei
se relaţionea8; str ns cu principiul ipote8ei opti+iste Fn acti"itatea educaţional; 4i cu
principiul abord;rii di=erenţiate 4i indi"iduali8ate a ele"ilor Fn procesul de Fn";ţ;+ nt!
=unda+ent ndu-le ba8a 4tiinţi=ic; psi6olo ic;.
Pentru opti+i8area procesului de predare-Fn";ţare! Fn";ţ;torii 4i pro=esorii t rebuie s; cunoasc;
tr;s;turile esenţiale ale structurii 4i =uncţionalit;ţii inteli enţei Fn cadrul di=eritelor stadii
psi6o enetlce! precu+ 4i =aptul c; este posibil; r;birea trecerii dintr-un stadiu psi6o enetic
Fn cel ur+;tor! dac; se apelea8; la +etode 4i procedee didactice acti"i8ante! =or+ati"e! Fn
acela4i ti+p este bine s; se cunoasc; =aptul c; +odi=icarea structurilor +intale ale copilului
necesit; un ti+p opti+! antrena+ent co niti" =unda+entat 4tiinţi=ic! psi6opeda o ie 4i
+etodic! apel ndu-se la +etode acti"i8ante! =or+ati"e! prin punerea Fn lucru a tipurilor de
Fn";ţare ,=i ura >.III. care do+in; la o anu+it; perioad; de " rst;! a" nd o +a(i+;
=uncţionalitate 4i e=icienţ;! 4i reali8 nd acti"it;ţi didactice di=erenţiate care "i8ea8; 8ona
de8"olt;rii pro(i+e ,L./. 7F ots i . Fn";ţarea prin acţiuni concrete! prin +anipularea
obiectelor! prin spri#inirea operaţiilor +intale pe operarea cu repre8ent;ri este caracteristic;

eplreo"billeo+
r daitn
i8satraed!iFunldoepoeserabţiiiploercc;oinpcreredtoe+,>in-%a%n<t%eurainsitic!eFn! Fsnc"6;iţ+
arbe!aFnp"ri;nţair+eaplpicrianrea re=le(iei
personale! pe ba8a anali8ei 4i sinte8ei Fn e+;nate cu abstracti8area 4i enerali8area!
caracteri8ea8; pe ele"ii a=laţi Fn stadiul operaţiilor =or+ale! lo ico-+ate+atice ,dup; " rsta de
cea % ani . Corespondenţele 4i
>>
interrelaţiile stabilite intre stadiile psi6o enetice ale inteli enţei 4i tipurile de Fn";ţare
i+plicate ,/. Ball! %)*2 nu e(pri+; nicidecu+ i+posibilitatea absolut; a unui tip de Fn";ţare
sau altul la o " rst; +ai +ic;! dac; se apelea8; la o +etodolo ie adec"at;. Aceasta este 4i

>1
ideea subliniat; de +ulţi psi6olo i 4i peda o i 4i Fndeosebi de M. Bruner ,%)*$ ! care au pornit
de la =aptul c; Fnsu4i M. Pia et a constatat e(istenţa unor con=licte Fntre +odaliti! 'l e de=initorii
ale di=eritelor stadii psi6o enetice! Fn etapele de tran8iţie.
M. Bruner - care a elaborat 4i el o teorie psi6o enetic; a inteli enţei! consider nd de8"oltarea
intelectual; ca un proces de interiori8are a procedeelor de acţiune! a celor i+a inare 4i de
si+boli8are - arat; c; nu trebuie s; a4tept;+ pasi"i +o+entul apariţiei capacit;ţilor de
asi+ilare a unor cuno4tinţe! ci acest +o+ent trebuie pro"ocat! creat . Pentru a-4i i+pune
aceast; opinie M. Bruner e+ite o ipote8;! care ni se parc peste +;sur; de opti+ist;! dar care!
desi ur - Fn anu+ite li+ite - are acoperire Fn realit;ţile didactice ba8ate pe +etode acti"i8ante!
=or+ati"e. Psi6olo ul a+erican spune: Orice te+; poate =i predat; e=ecti" Fntr-o =or+;
intelectual; corect;! oric;rui copil! la orice " rst; . Dar el =ace 4i ur+;toarea re+arc;: orice
te+; din pro ra+; poate =i pre8entat; Fn =or+e care s; pun; accent =ie pe acţiuni obiectuale!
=ie pe i+a ini! =i e pe +i#loace "erbale. Desi ur! de aici trebuie s; deduce+! Fn c6ip raţional!
c; luarea Fn considerare a particularit;ţilor de " rst;! respecti" a caracteristicilor psi6o enetice
ale =uncţionalit;ţii intelectuale! nu Fnsea+n; nicidecu+ o subordonare a educaţiei =aţ; de
aceste particularit;ţi! ci! di+potri";! ba8 ndu-ne pe potenţialit;ţile psi6o enetice! detectate
adec"at! educaţia este c6e+at; s; acti"e8e aceste potenţialit;ţi! acceler nd de8"oltarea
intelectual; a copiilor! preadolescenţilor 4i adolescenţilor. In acela4i ti +p! dup; cu+ se 4tie!
copiii pot a"ea rit+uri di=erite de de8"oltare! Fn =uncţie de potenţialit;ţile Fnn;scute! c t 4i de
calitatea condiţiilor instructi"-educati"e! de radul adec";rii acti"it;ţilor =or+ati"e
des=;4urate de copii. /e i+pune! deci! indi"iduali8area pred;rii-Fn";ţ;rii! cre ndu-se condiţiile
ca =iecare copil s; se de8"olte Fn rit+ul s;u propriu! acti"i8 ndu-i Fns; potenţialit;ţile reale 4i
"alori=ic ndu-le la +a(i+u+. Pe =ondul lu;rii Fn considerare a particularit;ţilor de " rst; 4i a
celor indi"iduale! se "or Fn reuna acti"it;ţile 4i strate iile didactice reali8ate cu Fntrea a clas;
de ele"i! cu acti"it;ţi 4i strate ii di=erenţiate - pe rupe de ni"el - 4i cu cele indi"iduali8ate!
toate "i8 nd +ai ales aspectul =or+ati" al Fn";ţ;+ ntului.
Di=erenţierea 4i indi"iduali8area pred;rii-Fn";ţ;rii are la ba8; 4i principiul accesibilit;ţii
cuno4tinţelor 4i deprinderilor. Acesta se reali8ea8; prin selecţionarea 4i radarea in=or+aţiilor
4tiinţi=ice 4i a e(erciţiilor care conduc la =or+area unor deprinderi. Prin e=ort radat! cu
a#utorul 4i sub Fndru+area pro=esorului! cuno4tinţele 4i deprinderile stabilite a =i dob ndite
prin obiecti"e operaţionale de"in accesibile pentru ele"ii clasei respecti"e! dac; li se acti"ea8;
potenţialul intelectual real.
Condiţiile opti+e de +ediu socio-cultural! de instrucţie 4i educaţie =a+ilial; 4i 4colar;!
utilitarea unor +etode acti"i8ante precu+ 4i a instrurii di=erenţiate etc.! pot accelera +ersul
de8"olt;rii intelectuale! pot r;bi trecerea Fn ur+;torul stadiu psi6o enetic! dup; cu+
condiţiile ne=a"orabile socio-culturale! socio-a=ecti"e 4i o instruire de=ectuoas; pot Fncetini
de8"oltarea intelectual;! Fnsu4i M. Pia et ,%)*%! pa . *- 2 recunoa4te aceste =apte c nd scrie:
Cre4terea intelectual; F4i are rit+ul s;u 4i \creodeleY sale! la =el ca 4i cre4terea =i8ic;! ceea ce
nu Fnsea+n;! desi ur! c; +etodele peda o ice +ai bune ,Fn sensul de +ai acti"e nu ar
accelera Fntruc t"a " rstele critice! dar aceast; accelerare nu poate =i inde=init; .
Fntr-ade";r! accelerarea se produce Fn 8ona pro(i+ei de8"olt;ri de care "orbea L./.
7
coFntoutrsurii. pPrsei6ciosleo! cuolnrcurseater!;tnauca;t intsFntru=ucnţicaţi4ei dedeusctadţiiau+
l aetrinsFndaei#natFena ddee88""oolltta;rreiia4i dnodbirini!dceiscde
8ona pro(i+ei de8"olt;ri a inteli enţei copilului. 9elaţiile dintre cursul de8"olt;rii in=antile
4i posibilit;ţile de Fn";ţare nu pot =i Fnţelese dec t prin luarea Fn sea+; a ni"elurilor de
de8"oltare la care ele"ul poate s; se ridice - Fn raport cu potenţialit;ţile 8onei de8"olt;rii
pro(i+e -! sub conducerea Fn";ţ;torilor < pro=esorilor! care Fi pot "eni Fn a#utor cu e(e+ple!
indicaţii! de+onstraţii etc. Ceea ce copilul reu4e4te s;-4i apropie ast;8i cu a#utorul adultului!
de"ine + ine e"eni+ent al acti"it;ţii proprii! independente! de sine st;t;toare! 4i! i+plicit!
c 4ti al de8"olt;rii ,L./. 7F ots i! %)*%! pa . 0%% -0% .

>>
Pe parcursul 4colarit;ţii! raţie cerinţelor didactice noi 4i radat +ai co+ple(e puse Fn =aţa
ele"ului! precu+ 4i a o=ertei de in=or+aţii structurate adec"at! esenţiali8ate 4i de"enite
accesibile! pe ba8a unor strate ii
>*
didactice di=erenţiate! acti"i8ante! procesul de instruire !-!F+pin e Fnainte de8"oltarea
intelectual;. Dup; cu+ spune /.L. 9ubinstein ,%)>0! pa . %&> Fnsu4irea cuno4tinţelor 4i
de8"oltarea ndirii alc;tuiesc un proces dialectic Fn care cau8a 4i e=ectul F4i sc6i+b; Fn
per+anenţ; locurile. Orice act de Fnsu4ire a cuno4tinţelor presupune! ca o condiţie interioar;!
un ni"el corespun8;tor al ndirii 4i duce la r ndu-i la crearea unor noi condiţii interne pentru
Fnsu4irea altor cuno4tinţe. Toc+ai de aceea - sublinia8; I. 9adu 4i 5. I onescu ,%)2*! pa . &&
- ac6i8iţia de cuno4tinţe nu creea8; pur 4i si+plu doar un =ond +ereu l;r it de ac6i8iţii-
ancor; ! ci pro+o"ea8; ni"ele operatorii superioare.
In pri"inţa e=ectelor Fn";ţ;rii asupra cronolo iei stadiilor psi6o enetice! B. In6elder! K.
/inclair 4i 5. Bo"et ,%)**! pa . 12 arat; c; Fn";ţarea co niti"; ,respecti"! accelerarea
Fn";ţ;rii co niti"e - n.n. const; Fn a =a"ori8a contactele Fntre or ani8area sc6e+elor
,co niti"e ale subiectului 4i datele obser"abile ,... . Este necesar s; articul;+ procedeele
e(peri+entale ,4i didactice - n.n. Fn a4a =el Fnc t subiecţii s; poat; Fnt lni toate aspectele
pertinente pentru re8ol"area proble+ei puse 4i Fndeosebi pe acelea pe care Fn +od natural ar =i
s; le ne li#e8e . Anali8 nd e(peri+entele Centrului de /tudii Co niti"e de la Kar"ard -
condus de M. Bruner -! B. In6elder 4i colaboratorii arat; c; prin ase+enea e(peri+ente s-a
reu4it s; se +obili8e8e siste+ul psi6o enetic ! Fnc t este e"ident c; F+bo ;ţind sc6e+ele
co niti"e ale subiectului reu4i+ s; r;bi+ de8"oltarea sa ,%)**! pa . 10 . Dar Fn pri"inţa
r;birii de8"olt;rii intelectuale prin sarcini co niti"e tot +ai di=icile! care dep;4esc
=uncţionalitatea +ani=est; a structurilor intelectuale speci=ice unui stadiu! M. Pia et este +ai
re8er"at! atr; ndu-ne atenţia c; trebuie s; =i+ prudenţi ! pentru a nu a#un e la o =orţare a
de8"olt;rii intelectuale! cu e=ecte i+pre"i8ibile ,c=. P. Popescu-Ne"eanu! %)**! pa . 0% .
Desi ur! Fn";ţarea! considerat; Fn e=ectele ei pe ter+en lun ! repre8int; Fn esenţ; =or+are 4i
construcţie a inteli enţei Fns;4i ,I. 9adu! %)2*! pa . 10 . Dar o Fn";ţare =orţat;! pre+atur;!
poate =i steril; 4i c6iar d;un;toare sub aspectul cerinţelor i ienei +intale. n conţinut
4tiinţi=ic! un set de noţiuni se consider; accesibil c nd bene=iciul! sporul de cuno4tinţe datorat
Fn";ţ;rii este proporţional cu in"estiţia de e=ort < e(erciţiu depus. Ast=el o noţiune este
considerat; accesibil; c nd Fntrune4te cel puţin >> reu4it; Fn testul de "eri=icare! iar Fn
=or+ula strate iei Fn";ţ;rii depline procenta#ul de Fnsu4ire s-ar ridica la )$ .
Datorit; =aptului c; Fn nu+eroase clase 4colare a"e+ de-a =ace cu o de8"oltare intelectual;
ine al; a ele"ilor! nu e(ist;! desi ur! o "ersiune unic; de pre8entare 4i succesiune a
+aterialului de predat 4i nici procese indi"iduale identice! sub un 6iul =uncţionalit;ţii <
e=icienţei! de receptare! asi+ilare! Fnţele ere 4i prelucrare a in=or+aţiilor! ceea ce presupune
apelarea la Fn";ţ;+ ntul di=erenţiat! a4a cu+ se procedea8; 4i Fn ca8ul strate iei Fn";ţ;rii
depline .
Adept al unor strate ii de predare-Fn";ţare di=erenţiate 4i acti"i8ante! M. Bruner ,%)*$! pa . 22
sublinia8; =aptul c; un +aterial care e(pri+; conţinutul Fn";ţ;+ ntului trebuie s; cuprind;
+
poaait+
e =uiltperep8isetnetacta;reFns=;odr+
uce;claraecse;eap4uinţ;inatc;cceon+
t =uine;pe. Iancţoiupniniioabsiae!coturiacle!t=ei+
e ;pediin+paroinri!a+
=ie; pe
+i#loace "erbale.
Cu alte cu"inte! ;si+ aici subliniat; i+portanţa aplic;rii Fn procesul de Fn";ţ;+ nt a
principiului unit;ţii dialectice dintre sen8orial 4i raţional! ponderea acestor dou; aspecte ale
acti"it;ţii co niti"e =iind di=erit; de la un ciclu de 4colari8are la altul! respecti" de la un stadiu
la altul al de8"olt;rii inteli enţei. Ast=el. Fntre ><* ani 4i %%<% ani ,Fn stadiul operaţiilor
concrete accentul se pune pe acţiuni obiectuale 4i procedee i+a istice! iar Fn =a8a
preoperatorie ,% -%& ani 4i Fn stadiul operaţiilor lo ico-+ate+atice se pune accent pe

>*
procedeele de si+boli8are 4i pe +i#loacele "erbal-lo ice. De alt=el! intuiţia poate Fndeplini
roluri "ariate Fn procesul cunoa4terii: acti"itate e(ploratorie concret-sen8orial;' +o+ent
inter+ediar Fntre concretul sen8orial 4i noţiunea abstract;' =acilitea8; =ie procesele de
abstracti8are! =ie consolidarea noţiunii Fnsu4ite pe cale "erbal;! =ie concreti8area!
particulari8area unor principii sau te8e enerale ,A. DancsulQ! %)*) .
Pornind de la ideile lui M. Bruner 4i transpun nd Fn =apt principiul psi6o enetic! al acceler;rii
de8"olt;rii stadiale a inteli enţei 4i principiul Fn";ţ;rii prin acţiune! unii cercet;tori ,B. Jor o!
%)>*! %)*&! Al. La8;r! %)*1 4.a. au de+onstrat c; +etoda +odel;rii obiectuale a operaţiilor
+intale per+ite ele"ilor din clasele a III-a 4i a I7-a s; Fnţelea ; =oarte u4or unele sarcini
4colare care! dac; sunt pre8entate prin +etode "erbale! dep;4esc c6iar 4i capacit;ţile de
Fnţele ere a unor ele"i din clasele a 7K-a. Ast=el! aplicarea +etodei
>2
+odel;rii obiectuale! Fn concordanţ; cu principiile psi6olo ice care stau la ba8a lor! per+ite
ele"ilor din clasele a Il I-a 4i a I7-a s; descopere relaţiile cantitati"e! s; se deta4e8e de "alorile
nu+erice concrete! s; opere8e cu si+boluri 4i s; ndeasc; la un ni"el +ai Fnalt de
enerali8are! reali8 nd pro rese e"idente Fn acti"itatea de re8ol"are a proble+elor de
arit+etic;.
i e(e+plele de +ai sus ne arat; c; inteli enţa este pre+is; ,condiţie 4i totodat; re8ultat al
Fn";ţ;rii. !Ca pre+is; - Fn calitatea sa de potenţial ereditar acti"i8at - ea se rele"; Fn rit+ul
ac6i8iţiei! Fn bene=iciul e(tras din e(perienţ;! Fn producti"itatea e=ortului de Fn";ţare! Fn indicii
calitati"i ai prestaţiei de care este capabil copilul sau t n;rul. Ca re8ultat! ea apare ca un
siste+ de procese 4i operaţii intelectuale! cristali8ate pe di=erite ni"ele ale de8"olt;rii
indi"idului ,I. 9adu! 5. Ionescu! %)2*! pa . *0 .
Tot +ai +ulţi psi6olo i 4i peda o i consider; stadiile pia etiene drept ni"eluri procesuale Fn
de8"oltarea inteli enţei! care conţin potenţialit;ţi a c;ror reali8are e=ecti"; depinde de spectrul
de solicit;ri! de sarcinile intelectuale! proble+ele de re8ol"at! speci=ice unui +ediu socio-
cultural! de calitatea procesului instructi"-educati" etc. Deci! +ai pe scurt! c6iar stadiile
pia etiene sunt caracteri8ate prin structuri co niti"e care conţin potenţialit;ţi ale de8"olt;rii
inteli enţei! ele sur"enind +ai de"re+e sau +ai t r8iu - Fn raport cu " rstele statistice
stabilite de M. Pia et - Fn = uncţie de calitatea de+ersurilor =or+ati"e la care a =ost solicitat
copilul! preadolescentul sau adolescentul s; participe! i +plic ndu-se acti"!
Fn ulti+ele decenii! cercet;rile din do+eniul psi6olo iei co niti"e 4i al peda o iei +edierii!
e(peri+entate Fn do+eniul pred;rii-Fn";ţ;rii! +ai ales pe ba8a teoriei 4i +etodolo iei
elaborate de 9. ?euerstein ,%)*)! %)2$ ! au in=luenţat +odul de Fnţele ere 4i de aplicare al
principiilor didacticii. Ast=el! s-a e"idenţiat interacţiunea Fntre procesele co niti"e 4i
cuno4tinţe 4i! +ai ales! rolul proceselor +etaco niti"e Fn procesul de Fn";ţare. 5etaco niţia se
re=er; la cuno4tinţele pe care ele"ii Fe-au dob ndit pri"ind =uncţionalitatea 4i caracteristicile
propriilor procese co niti"e! i+plicate Fn di"erse do+enii ale Fn";ţ;rii. De ase+enea!
+etaco niţia "i8ea8; capacitatea de re lare < autore lare a acestor procese. /-au pus Fn
e"idenţ; di=erenţe inter-indi"iduale Fn or ani8area structurilor cuno4tinţelor! Fn
disponibilitatea 4i utili8area acestora! precu+ 4i di=erenţe Fn ceea ce pri"e4te strate iile

ienled"i"uilduuiadlee ad e"rea8luoal"caarleitatuenao4ri per=oicbileen+

ţaeF.nE"(;pţ;erriiie!ncţua i+
n=eltuaecnoţ;naistiu"p;rain+
cloutdi"ea4ţiieciaFpna"c;iţt;arteiia,M.
Mu6el! %))) .
Teoria Fn";ţ;rii +ediate! elaborat; de 9. ?euerstein! 4i-a pus a+prenta asupra +odului de
transpunere Fn acti"it;ţile de predare-Fn";ţare a principiului psi6o enetic al sti+ul;rii 4i
acceler;rii de8"olt;rii stadiale a inteli enţei. E(peri+entarea pro ra+ului de F+bo ;ţire
instru+ental; ,P.E.I. Fn nu+eroase ţ;ri ale lu+ii constituie o +;rturie a =aptului c; inteli enţa
nu este i+uabil;. Ast=el! aplicarea acestei +etode la copiii cu e4ec 4colar! la copiii sau
adolescenţii cu Fnt r8iere sau de=icienţe +intale! precu+ 4i la adulţii i+plicaţi Fntr-o +ai bun;

>2
cali=icare pro=esional;! a de+onstrat c; a Fn";ţa s; Fn"eţi este posibil Fn +ult +ai +are +;sur;
dec t se credea Fnainte.
Deci! a Fn";ţa sau a reFn";ţa s; nde4ti inteli ent este posibil. Ori inalitatea teoriei 4i
+etodolo iei elaborate de ?euerstein re8id; Fn de+onstrarea posibilit;ţii de +odi=icare a
structurilor co niti"e. Acesta a de=init relaţiile peda o ice Fn acti"it;ţile instructi"-educati"e
ca =iind ba8ate pe +ediere! ceea ce per+ite =or+atorilor s; e"alue8e 4i s;-4i +odele8e
altitudinile 4i stilurile de predare Fn raport cu particularit;ţile ar6itecturii 4i stilurilor co niti"e
ale ele"ilor. '
Principiul psi6o enetic al sti+ul;rii 4i acceler;rii de8"olt;rii stadiale a inteli enţei trebuie!
Fns;! pri"it di=erenţiat! dac; a"e+ Fn "edere teoria inteli enţelor +ultiple elaborat; de K.
ardner ,%))> . Acest psi6olo consider; c;! Fn realitate! e(ist; 4apte =or+e ale inteli enţei!
care acoper;! prin speci=icul 4i nuanţele lor! ansa+blul capacit;ţilor u+ane. Cele 4apte =or +e
ale inteli enţei sunt: inteli enţ; "erbal;! lo ico-+ate+atic;! spaţial;! corporal; 4i ineste8ic;!
+u8ical;! interpersonal; 4i intrapersonal;. Or! Fn pre8ent! doar inteli enţa "erbal; 4i lo ico-
+ate+atic; sunt! Fn +od predo+inant! sti+ulate Fn acti"it;ţile 4colare. Teoria lui ardner
per+ite Fnţele erea unui +are nu+;r de di=icult;ţi Fnt lnite ast;8i Fn siste+ul educati" 4i! Fn
eneral! Fn societate! F+bo ;ţirea acestui principiu al didacticii cu ideile +a#ore ale teoriei
inteli enţelor +ultiple poate produce +utaţii esenţiale Fn procesul didactic-=or+ati"!
per+iţ nd =iec;rui ele" s;-4i de8"olte potenţialul
>)
inteli enţei sale Fn s=era unei lar i a+e aptitudinale. In spri#inul acestei idei "in 4i cercet;rile
ba8ate pe utili8area +etodelor co niti"e pentru o nou; concepţie pri"ind Fn";ţarea 4colar; ,5.
Perraudeau! %))> . tili8area +etodelor co niti"e presupune cunoa4terea particularit;ţilor
=uncţion;rii ar6itecturii co niti"e a =iec;rui ele" 4i recunoa4terea =aptului c; =iecare are
posibilitatea de a reali8a un pro res Fn Fn";ţare 4i Fn de8"oltarea aptitudinilor.
<<<. . Prin cipiu l Fn";ţ;rii prin acţiune
Didactica =unda+entat; psi6olo ic! are drept cadru de re=erinţ; esenţial principiul Fn";ţ;rii
prin acţiune. Con=or+ 4colii psi6olo ice a acţiunii ,P. Manet! M. Pia et! P.I. aiperin 4.a. !
personalitatea se =or+ea8; 4i se e(pri+; Fn 4i prin acti"itate! iar structura =uncţional; a
con4tinţei indi"idului Fn e+;nea8; ele+ente de natur; acţional; 4i re=le(i";! care intr; Fn
lucru cu o pondere di=erit; Fn de8"oltarea onto enetic; -+er nd de la acţionarul e(tern la
cel interiori8at! deci la re=le(i". De ase+enea! ponderea acţionarului e(tern sau interiori8at!
structurat Fn operaţii +intale! respecti" a re=le(i"ului! di=er; 4i Fn raport cu natura sarcinilor de
re8ol"at. 9e8ult;! deci! c; Fntr-ade";r - dup; cu+ spune 5. olu ,%)*1! pa . %$2 - acţiunea
de"ine principalul \laboratorY Fn care se pl;+;desc! cap;t; =or+; 4i se consolidea8; at t
di=eritele structuri 4i procese psi6ice particulare! Fncep nd cu percepţia 4i ter+in nd cu
ndirea! c t 4i inte ralitatea e+er ent; a siste+ului psi6ic F n ansa+blu .
Principiul Fn";ţ;rii prin acţiune asi ur; 4i totodat; presupune participarea con4tient; a ele"ilor
Fn procesul de predare-Fn";ţare! de instruire 4i autoinstruire! de educaţie 4i autoeducaţie. Cu
alte cu"inte! principiul Fn";ţ;rii prin acţiune ,respecti" prin acţiuni obiectuale 4i acţiuni
+intale se Fn e+;nea8; cu "ec6iul principiu al particip;rii con4tiente 4i acti"e a ele"ilor Fn
cinatderur]epa8ro;c4eisouleu(iid enFnţ;";pţe;+
carnetI..TNoetoadc4aut;,!%c)o)n$s!idpear;.+0$c); Fno criaddircu;l lacreasntuiuplrdiencpirpiinucispeiu: este
"orba de autocunoa4terea re8ultatelor parţiale 4i totale ale Fn";ţ;rii! cu asi urarea =eed-
bac ului necesar pro reselor ulterioare ! Fn opinia lui I. Neac4u! principiul cone(iunii
in"erse contribuie la =or+area! consolidarea! per=ecţionarea 4i trans=erul structurilor
acţionale ! dar! desi ur! 4i al cuno4tinţelor =uncţionale! al strate iilor re8oluti"e etc. ,n.n. !
i+plic nd +ecanis+e de corectare! co+pensare! adaptare 4i i nte rare Fn structuri noi . De4i
orientat; predo+inant spre e(pFicitarea rolului acţiunii Fn do+eniul co niti"! Fn de"enirea
intelectual; a indi"idului! peda o ia 4i psi6olo ia peda o ic; actual; sublinia8; =aptul c;

>)
principiul acţiunii trebuie luat Fn sea+; Fn structurarea 4i de8"oltarea tuturor subsiste+elor
personalit;ţii! deci 4i c nd este "orba de structurarea 4i e(pri+area "ieţii a=ecti"e! a
+oti"aţiei! a atitudinilor 4i tr;s;turilor caracteriale ce deri"; din atitudini 4i din "oinţ;! a
aptitudinilor 4i deprinderilor! sau c nd este "orba de +odelarea te+pera+entului. Principiul
Fn";ţ;rii prin acţiune 4i a +odel;rii personalit;ţii prin acţiune! este! deci! c6eia e=icienţei
procesului instructi"-educati" 4i a procesului de autoeducaţie Fn care trebuie s; se i+plice
=iecare t n;r! sub Fndru+area co+petent; a pro=esorilor! Fn cadrul unor situaţii de
Fn";ţare<educare acti"i8ante! =or+ati"e.
Cercet;rile rele"; =aptul c; Fn";ţarea prin acţiune - prin acţiuni obiectuale! concrete 4i prin
acţiuni +intale! re=le(i"e! precu+ 4i prin interacţiunile dintre acestea - este calea care duce la
de8"oltarea psi6ic; a copiilor 4i tinerilor! =iind o Fn";ţare constructi";! e=icient;. A" nd Fn
"edere c; orice deprindere intelectual; sau +otorie! orice aptitudine sau strate ie co niti";
etc. se de8"olt; pe ba8a contactelor acti"e 4i repetate Fn c6ip opti+ cu ele+ente 4i e(i enţe din
realitatea natural; 4i social;! trebuie s; se sti+ule8e acti"is+ul ele"ilor Fn conte(tele 4i
situaţiile de predare-Fn";ţare 4colare 4i Fn cele e(ta4colare. /tudiile e(peri+entale arat; c;
spre deosebire de ele"ii buni la Fn";ţ;tur;! cei slabi au ne"oie de o cantitate de ti+p de
c te"a ori +ai +are pentru a st;p ni acelea4i cuno4tinţe sau deprinderi. Aceasta se poate
e(plica prin speci=icitatea interacţiunii dintre di=eriţi =actori- ai aptitudinii 4colare a ele"ilor
4i caracteristicile acti"it;ţilor didactice proiectate 4i reali8ate de pro=esor 4i ele"i Fn clas;! la o
anu+it; disciplin; 4colar;. /e pot +enţiona ur+;toarele situaţii ,dup; T. ulcsar! D. 5orar!
%)2% :
*$
r
a Fn perspecti"a +odelului Fn";ţ;rii 4colare ,M.B. Carroll ! aceast; di=erenţ; de ti+p se
poate e(plica prin di=erenţele aptitudinale interindi"iduale! iar prin pris+a psi6olo iei
co niti"e - prin stilul co niti" +ai lent! +ai ri id! ceea ce =ace ca ti+pul necesar proces;rii
in=or+aţiei s; =ie +ai lun ! +ai ales Fn condiţiile unor aptitudini insu=icient de8"oltate. Deci!
aptitudinea +ai +ult sau +ai puţin de8"oltat; - necesar; asi+ilat! unor cuno4tinţe =uncţionale
sau unor deprinderi intelectuale - poate =i e"aluat; Fn =uncţie de cantitatea e ti+p necesar;
ele"ului pentru abordarea unui capitol! a unei te+e 4colare etc.! ast=el Fnc t Fn +o+entul l
scerii la un alt capitol! la o alt; te+;! cea precedent; s; =ie de#a st;p nit;.
jg Ti+pul necesar g[[U
5o+entul te+poral de
pornire Fn acti"itatea de
Fn";ţare
?i ura LIII.
Criteriu <reali8area obiecti"elor<
b Dar cantitatea de ti+p necesar; acti"it;ţii de Fn";ţare! prin i+plicarea con4tient; a ele"ului
Fn procesul de predare-+";ţare proiectat de pro=esor! depinde 4i de calitatea instrucţiei -
condiţionat; de strate iile didactice utili8ate! de =or+a de or ani8are a procesului instructi"-
=or+ati".
Fenlec"oilnodri!ţFinildeeuonseibiinastcreuliorir dceu naip"teitlucdailnitiastlia"bsdce;8"uotlsteatdei!+ciununeas8t;il 4cio4annistei"lelednet!suincecrets. ale
Ti+pul necesar Fn ca8ul instrucţiei de ni"el calitati" slab
Ti+pul necesar Fn ca8ul instrucţiei de ni"el calitati" bun
5o+entul te+poral de pornire Fn acti"itatea de Fn";ţare
Criteriu
<reali8area
obiecti"elor<
Criteriu

*$
<reali8area
obiecti"elor<
?i ura .*<*.
c Practica 4colar; de+onstrea8; c;! adesea! insu=icientul acti"is+ al ele"ilor Fn acti"it;ţile
didactice se datore4te +oti"aţiei sc;8ute a ele"ilor.
7 i l g# [
........
ij -----tit l T +pu =c .....
n"es de e e" 7
,

5o+entul te+poral de pornire Fn acti"itatea de Fn";ţare

Criteriu
+oti"aţie <reali8area obiecti"elor<
t
?i ura 0.***.
d In acti"itatea de Fn";ţare a ele"ului! +ai ales a celui lent! poate s; apar; o cri8; de ti+p!
ceea ce duce la i+posibilitatea Fnsu4irii te+einice a cuno4tinţelor! 4i aceasta! Fn po=ida =aptului
c; Fn cadrul acti"it;ţii didactice unii ele"i lenţi ar dori s; in"esteasc; +ai +ult ti+p pentru
Fn";ţare! dar lecţia este crono+etrat; .
*%
Ti+pul pe care %-ar in"esti ele"ul Fn Fn";ţare
Ti+p disponibil
U Criteriu
5o+entul te+poral de pornire Ti+p +otr"aţie <reali8area Fn acti"itatea de Fn";ţare
disponibil obiecti"elor<
' t t
?i ura &.III.
Din acest e(e+plu re8ult;! pe de o parte! i+portanţa antren;rii rit+ului de Fn";ţare al ele"ilor
lenţi! iar pe de alt; parte! i+portanţa indi"iduali8;rii sarcinilor 4colare - pe rupe de ni"el!
lu nd Fn sea+; 4i ri t+ul Fn";ţ;rii ele"ilor. Totodat;! re8ult; 4i i+portanţa aplic;rii principiilor
didactice! concepute ca =iind interrelate! dup; cu+ "a re8ulta din acest capitol.
Instruirea e=icient; a ele"ilor se ba8ea8; pe i+plicarea acestora Fn Fn";ţare prin acţiuni
e=ecti"e de e(plorare! de redescoperire! de re8ol"are a proble+elor! de cercetare etc. 9a+pa
de lansare Fn =or+area operaţiilor +intale la copil o constituie acţiunea e(tern; cu obiecte
concrete. Dac; la Fnceput planul acţiunii +ateriale se obiecti"ea8; Fn +i4c;ri! operaţii 4i acte
e(terne! ulterior procesul se trans=er; din do+eniul acţiunii e(terne pe planul li+ba#ului
e(tern ,spri#init pe i +a inea! pe repre8entarea operaţiilor respecti"e ! al ndirii cu "oce
tare . In =inal! procesul acţionai se transpune pe planul +intal propriu-8is! operaţiile
reali8 ndu-se ca acte ale ndirii ,=i ura 1.III. .
Acţiunea +intal;

r+e"inetrasli;bi,l;i+Sboap#einrateţireior
I
7eri=icarea acţiunii!
li+ba# e(terior , ndire cu "oce tare
Acţiune obiectual;! +aterial;! e(tern;
Anali8; - sinte8;
Co+paraţie
enerali8are

*%
Abstracti8are
Clasi=icare
/eriere
9aţiona+ente inducti"e! ipotetico-deducti"e
/tructura -operatorie a ndirii
?i ura 1.I%I.
Din =i ura l .III. re8ult; c; ndirea u+an; este "erbal-lo ic;! ea a" nd o structur; operatorie
ba8at; pe =uncţionalitatea co niti"; a li+ba#ului interior! des=a4ur ndu-se ca un 4ir de acţiuni
+intale racordate la e(i enţele Fnţele erii realit;ţii! la e(i enţele re8ol";rii-unor situaţii-
proble+;! a unor proble+e etc. In acela4i ti+p! noţiunile sunt acţiuni +intale condensate !
prin esenţiali8are! abstracti8are 4i enerali8are.
Cunoa4terea adec"at;! ba8at; pe Fn";ţarea cu sens , +eanin =ul learnin nu Fnsea+n;
nicidecu+ doar o Fnre istrare de date sen8oriale! =;r; an a#area structurilor operatorii! ci
di+potri";! i+plic; operati"itatea ndirii! a=lat; la un anu+it ni"el de =uncţionalitate Fn
raport cu stadiul de8"olt;rii intelectuale
*
,stadiul operaţiilor concrete sau stadiul operaţiilor =or+ale! lo ico-+ate+atice . C6iar 4i cele
+ai =idele reproduceri! i+a ini-repre8ent;ri! sunt +ai de rab; reconstrucţii! prelucr;ri ale
obiectului! care depind de operaţiile +ultele speci=ice =iec;rui stadiu! 4i nu si+ple copii ale
obiectului. Deci! principiul Fn";ţ;rii prin acţiune nu poate =i Fnţeles adec"at 4i nici transpus Fn
=apt dec t Fn +od di=erenţiat! lu nd Fn considerare reperele psi6o enetice! particularit;ţile de
" rst; 4i indi"iduale ale ele"ilor. Iat; c te"a te+eiuri psi6o enetice ale acestui de+ers
didactic siste+ic.
Fn optica episte+olo iei enetice de8"oltarea stadial; a inteli enţei este dependent; de
cre4terea pro resi"; a rolului acti"it;ţii operaţionale ori a cunoa4terii operaţionale!
cunoa4terea =i urati"; a" nd un rol secundar! de suport al operaţiilor. Con=or+ teoriei
pia etiene! cunoa4terea =i urati"; se re=er; la actele inteli enţei care presupun un e=ort de
repre8entare +intal; a realit;ţii! iar cunoa4terea operaţional; se re=er; la actele intelectuale
care trans=or+; aceste repre8ent;ri. In ti+p ce cunoa4terea =i urati"; se ba8ea8; pe actele
percepţiei! i+itaţiei sau repre8ent;rii unor ele+ente! aspecte ale realit;ţii! cunoa4terea
operaţional; se re=er; la actele care trans=or+; aceste repre8ent;ri 4i<sau la i+plicarea
re=le(iei ba8at; pe anali8;-sinte8;! abstracti8are- enerali8are! e+iterea de r aţiona+ente
ipotetico-deducti"e etc. Actele =i urati"e sunt oarecu+ ec6i"alente cu actele de reproducere
i+a istic;! iar cele operaţionale cu cele de trans=or+are a propriilor repre8ent;ri despre
realitate! Fntr-un e=ort de enerali8are! de sc6i+bare! de trans=or+are ,Ma ob /aied! %)2 .
Transcendenţa relati"; a operaţionalului asupra =i urati"ului cre4te pe +;sur; ce se de8"olt;
inteli enţa copilului! Fndeosebi pe parcursul stadiului operaţiilor concrete 4i Fn substadiul
pre=or+al ,?. Lon eot! 5. Nasse=at ! atin nd ni"elul +a(i+ Fn stadiul operaţiilor =or+ale!
lo ico-+ate+atice ,Fn #urul " rstei de %0-%& ani . Prin Fnsu4irea operaţiilor =or+ale! nu+;rul!
4i "arietatea trans=or+;rilor posibile ale obiectului cunoa4terii de"in i+presionante.
Con4tienti8area de c;tre pro=esori 4i Fn";ţ;tori a acestor aspecte psi6o enetice are i+portanţ;
Fcnicplurolcpersi+
uladriadsaic+tiicle.aA8s;t=neol!ţipueniblae8oapienrtaetrii"oer!i8c;urisiuapcoţirutni+
iloar +
istoicd!eplarteecoub+ie4citcuuanl!oe4ltein"iţei din
=uncţionale! F4i elabore8; deprinderi intelectuale! un stil adec"at de ndire 4i de"in capabili
s; re8ol"e din ce Fn ce +ai u4or 4i +ai precis proble+ele analoa e! ba8ate pe principii si+ilare
cu cele Fn";ţate ! desprinse prin acţiunile cu +odele obiectuale! concrete. Deci! Fntre
acţiunile practice! concrete! obiectuale 4i ac6i8iţiile +intale sunt le ;turi dialectice. Ele"ii din
i+na8iu 4i liceu! a=l ndu-se Fn =a8ele =inale ale stadiului operaţiilor concrete 4i Fn substadiul
operaţiilor pre=or+ale! respecti" Fn stadiul operaţiilor =or+ale ,lo ico-+ate+atice Fn"aţ; +ai
ales pe ba8a acţiunilor +intale! interiori8ate! re=le(i"e! abstracte! =;r; s; +ai apele8e - Fn

*
+area +a#oritate a ca8urilor - la spri#inul acţiunilor concrete. Ei sunt capabili de re=lecţii
personale e=iciente! de raţiona+ente deducti"e 4i ipotetico-deducti"e.
In procesul de Fn";ţare! Fnsu4irea neoperaţional; a unei repre8ent;ri sau i+a ini si+bolice
,cunoa4terea =i urati"; nu este su=icient;. O repre8entare de"ine se+ni=icati"; doar atunci
c nd reu4e4te s; induc; o operaţie sau un set de operaţii +intale. Educaţia! instruirea
constructi"ist; o=er; posibilitatea de asociere a repre8ent;rilor cu operaţiile 4i a operaţiilor cu
repre8ent;rile ,Ma ob /aied! %)2 . Pornind de la ase+enea considerente psi6olo ice 4i de la
cercetarea +odalit;ţii de soluţionare a unor #ocuri cu re uli! K. 9iippel 4i colaboratorii ,%)2
au elaborat un +odel nor+ati" de Fnţele ere 4i =or+are a unor procese co+ple(e de ndire
,procese re8oluti"e prin inter+ediul unei sc6e+e analoa e cu acţiunea spri#init; pe i+a ini
,/AA/I . O sc6e+; /AA/I este considerat; drept o unitate =uncţional; rele"ant; pentru
procesele co+ple(e de ndire cu un anu+it conţinut! care lea ; sc6e+ele noţionale de
i+a ini 4i de operaţiile de re8ol"are a proble+elor. At t repre8entarea situaţiei de re8ol"are a
proble+ei! c t 4i realitarea acţiunii de"in posibile datorit; ndirii spri#inite pe i+a ini! Fn
aceste condiţii se poate concepe Fn";ţarea! construirea operaţiilor de re8ol"are a proble+elor
Fn do+eniul =i8icii! eo+etriei! c6i+iei etc.
Dar! desi ur! sunt 4i situaţii 4i conţinuturi de Fn";ţare c nd o operaţie poate =i se+ni=icati";
c6iar 4i =;r; repre8entarea ei i+a istic; sau sunbolic;. 4i aceasta Fntruc t repre8ent;rile 4i
si+bolurile nu sunt indispensabile Fn Fnsu4irea oric;ror noţiuni ,Fndeosebi a noţiunilor
abstracte 4i Fn toate =or+ele de cunoa4tere. Totu4i! Fn nu+eroase ca8uri! Fn";ţarea cu sens
stabile4te interacţiuni Fntre datele sen8oriale ,i+a ini percepti"e! repre8ent;ri 4i acţiunile
=i8ice sau<4i +intale pe care le i+plic;. Aceasta nu Fnsea+n;! desi ur.
*0
apelarea doar la +etode intuiti"e 4i la Fnţele erea Fn ust;! ri id; a "ec6iului principiu ai
intuiţiei. De ase+enea! +etodele intuiti"e nu t rebuie con=undate cu +etodele acti"e. Dup;
cu+ spune M. Pia et ,l )* . pa . >1 ...unii peda o i F4i Fnc6ipuie c; +etodele intuiti"e sunt
totuna cu cele acti"e sau c; cel puţin ele asi ur; obţinerea celor +ai +ulte bene=icii pe care le
procur; +etodele acti"e . Dup; e(presia lui Pia et! +etodele intuiti"e nu =ac altce"a dec t s;
ilocuiasc; "e 6olis+ul cu" ntului cu "erbalis+ul i+a inii . 5etodele intuiti"e se reduc
pur 4i si+plu la a =urni8a ele"ilor repre8ent;ri sau i+a ini =ie ale obiectelor sau
e"eni+entelor! =ie ale re8ultatelor operaţiilor posibile! dar =;r; n duce la re8ol"area e=ecti"; a
acestora ,M. Pia et! %)* ! pa . >1->> . In acest sens. de e(e+plu! este neindicat; =olosirea
+odelelor obiectuale! =i urati"e! drept +ateriale intuiti"e! Fntruc t pura intuiţie nu Fnsea+n;
instruire acti";. Deci! nu +odelul Fn sine 4i nu si+pla lui intuire duce la Fn";ţarea cu sens 4i
are e=ecte =or+ati"e! ci acţiunea cu +odelul! prin care ele"ul Fnsu4i descoper; relaţii! pr icipii!
le it;ţi! re8ol"; proble+e prin Fnţele erea operaţiilor structurate Fn +odel etc. De ase+enea!
orice e(a erare Fn =olosirea +odelelor obiectuale poate Fnt r8ia apariţia 4i de8"oltarea
operaţiilor =or+ale. Toc+ai de aceea! peda o ia constructi"ist; 4i didactica psi6olo ic; ,K.
Aebli . ba8ate pe teoria pia etian; 4i a 4colii postpia etiene. pun pe pri+ul plan posibilit;ţile
de construire a cunoa4terii prin acti"itate! prin acţiuni concrete 4i apoi prin acţiuni +intale! Fn
raport cu =uncţionalitatea ndirii Fn di=erite stadii psi6o enetice. Totodat;! Fn didactica

+
Fno"d;ţearrne;a so-paedreapţi;o4niatlc;o!nia=ur8Fnia";FnţatrreaFn"";eţrabraela;=i au=roastti"re;a,bpirliintarte;p!rseu8belnint;iirni!dpur-isne i=+
apatuilnci; 4eia
trebuie s; =ie o Fn";ţare conceptual; ba8at; pe re=le(ie. Caracterul operaţional al Fn";ţ;rii - =ie
operaţional-i+a istic! =ie operaţional-abstract -! se reli8ea8; at t prin e"itarea ancor;rii prea
ri ide Fn concret! c t 4i prin e"itarea "erbalis+ului. Aceasta per+ite de8"oltarea ndirii
lo ico-+ate+atice 4i a strate iilor de raţiona+ent =or+ai.
III. .0 Principiul construcţiei co+ponentiaie 4i ierar6ice a structurilor intelectuale
Principiul construcţiei co+ponenţiale 4i ierar6ice se ba8ea8; pe le it;ţile 4i ideile rele"ate de
teoria triar6ic; a inteli enţei ! Fn special de subteoria co+ponenţial; ! de psi6olo ia

*0
co niti"; 4i de psi6olo ia enetic;.
Pentru Fnţele erea naturii 4i =uncţionalit;ţii inteli enţei! M.9. /ternber ,%)21 sublinia8;
necesitatea sesi8;rii proceselor care =onnea8; co+ponentele din care se structurea8;
co+porta+entul inteli ent! care la r ndul s;u trebuie e"aluat Fn raport cu conte(tul socio-
cultural! cu "alorile sociale dintr-o cultur;. O co+ponent; a inteli enţei este un proces
in=or+aţional care operea8; cu repre8ent;ri sau si+boluri ale obiectelor respecti"e! este un
se +ent in=or+aţional cuprins Fntre un input sen8orial 4i traducerea acestuia printr-un
output de r;spuns. Dru+ul de la colectarea datelor la prelucrarea! elaborarea 4i
retrans+iterea noii in=or+aţii este denu+it procesarea in=or+aţiei , in=or+ation processin .
Cunoa4terea u+an; poate =i ast=el de= iţ; Fn ter+enii c;ilor prin i nter+ediul c;rora subiecţii
procesea8; in=or+aţia.
/ternber arat; c; Fn co+porta+entul inteli ent inter"in t rei [.!puri de co+ponente! care
interacţionea8;. Trecerea lor Fn re"ist; atenţionea8; pro=esorul asupra necesit;ţii proiect;rii
acti"it;ţilor didactice de nuanţ; =or+ati";! pentru de8"oltarea tuturor acestor co+ponente ale
inteli enţei! a" nd Fn "edere principiul construcţiei co+ponenţiale 4i ierar6ice.
III. .0.%. Co+ponentele de ac6i8iţie a cuno4tinţelor sunt cele care au =uncţia de a inter"eni Fn
colectarea! Fn ac6i8iţia noilor in=or+aţii! trans=onn ndu-le Fn cuno4tinţe =uncţionale. Este
"orba de trei co+ponente: Fncadrarea selecti";! co+binarea 4i co+pararea selecti";! cu rol Fn
structurarea cuno4tinţelor 4i utili8area lor e=icient;.
III. .0. . Co+ponentele per=or+anţei inter"in Fn cadrul di=eritelor strate ii r e8oluti"e! pentru
obţinerea per=or+anţei. Ele tind s; se or ani8e8e Fn stadii succesi"e! =or+ nd proceduri
corespun8;toare soluţion;rii sarcinii<proble+ei.
*&
*<*. .0.0. 5etaco+ponentele inter"in Fn plani=icarea! conducerea 4i luarea deci8iilor pri"ind
reali8area unei per=or+anţe! =iind procese de +are co+ple(itate. /ub in=luenţa psi6olo iei
co niti"e! /ternber identi=ic; 4apte iretaco+ponente: deci8ii asupra proble+elor care trebuie
re8ol"ate! selecţia uneia sau +ai +ultor repre8ent;ri sau or ani8;ri pentru co+ponente sau
in=or+aţii! selecţia! strate iilor pentru co+binarea co+pon Aţelor! deci8ii pri"ind alocarea
unor resurse ale atenţiei! conducerea soluţion;rii! sensibilitatea pentru =eedbac - e(tern.
Aceste +etacc+ponente sunt de o deosebit; i+portanţ;! de o Fnalt; pre"alent; Fn co+porta+ -
ntul inteli ent.
/ub teoria co+ponenţial;! din cadrul teoriei tri ar6ice a inteli enţei! acoper; uni"ersalii
co niti"i ! re=erindu-se li +o+entele ce inter"in Fn re8ol"area de proble+e! puse Fn orice
conte(t! 4i toc+ai de aceea este uti li8abil; Fn didactica +odern;! Fndeosebi Fn cadrul Fn";ţ;rii
prin re8ol"are de probleir '.
Asupra i+portanţei anali8ei co+ponenţiale a co+porta+entelor co niti"e i+plicate Fn
re8ol"area proble+elor ne atra atenţia 4i cercet;rile e=ectuate de di=eriţi e(ponenţi ai
psi6olo iei co niti"e. Ace4tia au rele"at =aptul c; procesul de re8ol"are de proble+e poate =i
desco+pus Fn +icro-sec"enţe de procesare a in=or+aţiei ,subrutine al orit+ice! operaţii!
ele+ente opera onal-intuiti"e de ti p euristic etc. . Aceste +icro-sec"enţe pot =i apoi
inte rate Fntr-un tot unitar! care re=lect; procesul re8ol";rii proble+ei. Actual+ente! asupra
ib+a8paoretlaanbţoeri;driidaucntoicreparo arnaa+lie8-ecioc+o+
puptoern.eDnuţipa;lecun+
e astpruan aI.te9naţidaus4isit5
e+.eIoFen-ees(cpue,r%t)ca2r*e! spta u. ]\.
2) siste+eFe-e(pert care pornesc de la rele"area prin raţi: na+ent cu "oce tare interrelat cu
alte tenr ci de obiecti"are a ndirii unor e(perţi u+ani Fn re8ol"area de proble+e - si+t o
clas; de pro ra+e-co+puter capabile de prestaţii inteli ente! cu+ ar =i acelea de a anali8a! a
dia nostica! a =or+a concepte! a clasi=ica etc. ?;c nd apel la anali8a co+ponenţial; ! la
structurarea lo ic;! in=ra-lo ic; 4i +ai ales euristic; a +icro-sec"enţelor co+porta+entului
re8oluti"! pro ra+ele-e(pert ne atra atenţia 4i asupra rolului e"alu;rii =or+ati"e 4i a
posibilit;ţii ca ele"ii s; a#un ; la o autoe"aluare =or+ati";.

*&
Pe principiul construcţiei ierar6ice - propriu =uncţion;rii creierului u+an - se ba8ea8; 4i
reali8;rile din do+eniul in i enţei arti=iciale , I. 9adu! 5. Ionescu! %)2*! pa . %)0 . Dup;
cu+ spune K. /i+on ,%)** ! unul dintre e(ponenţii de +arc; ai psi6olo iei co niti"e!
ase+;narea dintre creierul u+an 4i ordinator nu re8id; Fn +or=olo ie ! ci Fn or ani8erea
ierar6ic; a proceselor<operaţiilor. i pro ra+area peda o ic; Fn "ersiunea instruirii asistate de
calculator! respecti" proiectarea didacticialului ! ţine sea+a de principiul construcţiei
co+ponenţiale 4i ierar6ice. Ast=el! conţinutul in=or+aţional! +ateria de studiu dintr-un siste+
de lecţii sau dintr-o lecţie se se +entea8; Fn cuante de in=or+aţie sau pa4i ,sec"enţe ! a
c;ror di+ensiune se apro(i+ea8; dup; criterii lo ice 4i e(peri+entale ,practice . Acti"itatea
ele"ului se F+parte! la r ndul ei. Fn sec"enţe de Fn";ţare! care i+plic; acţiuni! respecti"
se +ente ale acti"it;ţii +ai co+ple(e! care contope4te Fntr-o structur; unitar;! Fntr-un tot
inte ral! +o+entele co+porta+entului co niti" ce se =inali8ea8; Fn Fnsu4irea unor noţiuni!
principii! le i! strate ii de ndire ,strate ii re8oluti"e etc. Deci! sec"enţele de predare-
Fn";ţare se articulea8; Fn unit;ţi +ai cuprin8;toare pe cana"aua unor ta(ono+ii sau ierar6ii
ale Fn";ţ;rii... . Ac6i8iţiile se or ani8ea8; ierar6ic: o sec"enţ; de procese ele+entare se
co+bin; Fntr-un proces co+pus! procesele co+puse alc;tuiesc apoi co+ple(e de procese
4.a.+.d. ,I. 9adu! 5. Ionescu!%)2*! pa . %)0 .
Principiul construcţiei co+ponenţiale 4i ierar6ice ne a#ut; s; Fnţele e+ 4i s; proiect;+
adec"at de8"oltarea Fn onto ene8; Fn cadrul di"erselor stadii ale e"oluţiei inteli enţei copiilor!
sub in=luenţa instrucţiei 4i educaţiei! a tuturor capacit;ţilor ,co+ponentelor co niti"e care se
structurea8; Fn tipuri ,=or+e ale capacit;ţii de Fn";ţare! tot +ai co+ple(e. ?or+ele Fn";ţ;rii
pot =i redate Fn cadrul unei pira+ide cu 4ase ni"eluri structurate ierar6ic ,=i ura >.III. .
*1
Fn";ţarea strate iilor de re8ol"are a
proble+elor: strate ii al orit+ice 4i strate ii euristice
Fn";ţarea de re uli 4i principii
Fn";ţarea de concepte ,noţiuni e+pirice 4i noţiuni 4tiinţi=ice
De8"oltarea capacit;ţii de enerali8are 4i de discri+inare prin noţiuni e+pirice 4i noţiuni
4tiinţi=ice prin. Fn";ţarea obser"aţional;
< Fn";ţarea senior io-+otorie prin:
< condiţionare clasic; kcontinuitate /-9 ^ condiţionare instru+ental; r#iodelarea
i+itaţiei
?i ura >.III.
Capacit;ţile u+ane de Fn";ţare se ;sesc sub incidenţa principiului construcţiei co+ponentele
4i ierar6ice Fntruc t! pe +;sur; ce copilul a"ansea8; Fn de8"oltarea intelectual;! =or+ele din
partea de +ai sus a pira+idei tipurilor de Fn";ţare de"in din ce Fn ce +ai operante! +ai
e=iciente. De ase+enea =or+ele Fn";ţ;rii de pe palierele in=erioare - care apar Fn onto ene8; 4i
pe parcursul 4colari8;rii +ai de"re+e - se Fn lobea8; 4i se subordonea8; =or+elor superioare
ale Fn";ţ;rii. Tipurile in=erioare sub8ist; cu cele superioare o perioad; de ti+p! =iind Fn cele
din ur+; dep;4ite =uncţional 4i Fn lobate adesea ca rutine sau subrutine ale =or+elor
superioare ale Fn";ţ;rii. Ast=el! de e(e+plu! Fn";ţarea de strate ii prin re8ol"are de proble+e

pcure+suFpnu"n;ţeaorebaucnr;ea=tui"n;cţpiorensauliptautneea4aineua+
=uintocrţicoonnaclietpateapurinnocripsitir!astet;pii!nFinrdeaeousneobri leeuriits;tţiic!ed4uip!;
desi ur! a celor creati"e ca atare! acest tip de Fn";ţare antren ndu-se 4i de8"olt ndu-se +ai
ales prin re8ol"area unor proble+e noi. Principiul construcţiei co+ponenţiale 4i ierar6ice a
structurilor intelectuale! al;turi de principiul Fn";ţ;rii prin acţiune 4i de principiul
psi6o enetic al sti+ul;rii 4i acceler;rii! de8"olt;rii stadiale a inteli enţei repre8int; suportul
4tiinţi=ic e(plicati" al "ec6iului principiu al ipote8ei opti+iste din didactica tradiţional;.
i procesul de structurare a ndirii 4tiinţi=ice are la ba8;! printre altele! principiul construcţiei
co+ponenţiale 4i ierar6ice. Obser"aţii utile 4i interesante re=eritoare la di"ersele aspecte

*1
psi6opeda o ice i+plicate Fn procesul de structurare a ndirii 4tiinţi=ice la preadolescenţi 4i
la adolescenţi ;si+ Fn lucr;rile lui L./. 7F ots i! ,%)* ! M. Bruner ,%)*$ ! K. Aeb6 ,%)*0 !
9.5. a ne ,%)*1 ! I. 5 n8at ,%)20! %)22 4.a.
Dup; cu+ spune L./. 7F ots i ,%)* ! pa . & ! inte rarea noţiunilor Fn siste+e repre8int;
noul care apare Fn ndirea copilului odat; cu =or+area noţiunilor sale 4tiinţi=ice 4i Fnalţ;
Fntrea a sa de8"oltare pe o treapt; nou; . K. Aebli de+onstrea8; c; de8"oltarea ndirii
copilului se reali8ea8; dac; acesta este antrenat Fn in"esti aţii 4i cercet;ri cu caracter 4tiinţi=ic!
deoarece cercetarea d; na4tere unui proces al ndirii! adic; duce la construirea unei noţiuni!
unei operaţii sau le i noi! dep;4ind! prin structura sa! sc6e+ele anterioare ,%)*0! pa . 2& .
M. Bruner consider; c; principala cale de educare a ndirii 4tiinţi=ice a ele"ilor este instruirea
ba8at; pe descoperire! care trebuie s; duc; la Fn";ţarea structural;. Or aceast; Fn";ţare
structural; este i+plicat; +ai ales Fn predarea-Fn";ţarea interdisciplinar;. M. Bruner ,%)*$!
pa . 10 arat;: E(ist; c te"a idei care re"in adesea Fn +ai toate ra+urile 4tiinţi=ice. Dac;
cine"a 4i-a Fnsu4it bine! Fn eneralitatea lor! aceste idei Fntr-un do+eniu! el le "a asi+ila +ai
u4or! c nd le "a Fnt lni sub o alt; =or+;! Fn alte do+enii ale 4tiinţei .
Ocup ndu-se de condiţiile psi6opeda o ice ale Fn";ţ;rii 4tiinţei ! 9.5. a ne arat; c;
re8ol"area de proble+e este de o "aloare deosebit; pentru predarea-Fn";ţarea 4tiinţelor.
9e8ol"area de proble+e presupune
*>
elaborarea unor strate ii! care au rol at t de proe+inent Fn Fns;4i acti"itatea 4tiinţi=ic; ,%)*1!
pa . 2 . Totodat;! 9.5. a ne ,%)*1! pa . ) sublinia8; =aptul c; re ulile de re8ol"are a
unei proble+e 4tiinţi=ice cer Fn";ţarea anterioar; a unor re uli pentru 4tiinţ;! Fn sensul c; se
ocup; cu procesele de obţinere a in=or+aţiei 4tiinţi=ice ! indi=erent aceasta este din do+eniul
biolo iei! =i8icii! c6i+iei sau de alt; natur;.
III. .&. P ncipiul4i de8"olt;rii +oti"aţiei pentru Fn";ţare
Dup; cu+ se 4tie! inteli enţa este pus; Fn =uncţie 4i orientat; spre anu+ite scopuri de =actorii
e+oti"i-acti"i! +oti"aţionali! ai personalit;ţii. Orice acti"itate u+an;! deci 4i acti"itatea de
Fn";ţare se des=;4oar; Fntr-un c +p +oti"aţional care ar =i de dorit s; =ie opti+ ,B. Jor o!
%)*> ! +ai ales pentru c; realitatea arat; ponderea relati" ridicat; a +oti"aţiei e(trinseci! la un
nu+;r +are de ele"i din cadrul =iec;rei clase! care se Fn e+;nea8; - pentru unele discipline
4colare - cu +oti"aţia intinsec;. Dup; cu+ spune 4i %. 9adu ,%)2* pa . >% . restricţia pri"ind
+oti"area de ni"el +ediu nu +ai este "alabil; pentru +oti"ele intrinseci! pentru ade";rata
+oti"aţie co niti";! care odat; constituit; nu +ai cunoa4te saturaţie.
Principiul sti+ul;rii 4i de8"olt;rii +oti"aţiei co niti"e se i+pune ca o necesitate pentru a ;si
c;ile trecerii de la +oti"aţia e(trinsec; la cea intrinsec;! pentru e"itarea ne+oti";rii 4colare!
pentru trecerea de la +oti"aţia ne+i#locit; a sarcinii la +oti"aţia social; a Fn";ţ;rii ,D.
Ausubel! %)2% ! pentru cristalitarea intereselor pro=esionale Fn interrelaţie cu +oti"aţia
co niti";! intrinsec; 4i cu aptitudinile 4i deprinderile cu radul cel +ai +are de
=uncţionalitate. Dac; se ia ca unitate de anali8; o sec"enţ; de Fn";ţare! atunci contea8;
+oti"aţia sarcinii +oti"atia pe ter+en scurt! dar pentru reali8area scopurilor 4i =inalit;ţilor
educaţiei ne interesea8; +oti"aţia social;! pe ter+en lun . Dup; cu+ arat; M. Nuttin ,%)2$ !

pcue rbea88ualtsaitnete48ceoilaurneosrucpeerrcieota;rrei raecaolri8da;testFundiBileolr uianrarpaodrt+

ataeil+
a pareopdreiiilnesstarule+ienn"teasltiitataeţiiF!nele"ii
ur+;rirea obiecti"elor-scopuri Fndep;rtate 4i obiecti"elor situate Fn pre8entul desc6is spre
perspecti"a "iitorului. Dup; cu+ au rele"at 4i alti cercet;tori ,7an Calster! %)*) ! ele"ii care
"edeau studiile Fn relaţie cau8al; cu "iitorul lor socio-pro=esional! reali8au per=or+anţe
4colare relati" superioare! Fn ti+p ce subiecţii care obţineau re8ultate sub capacit;ţile lor se
nu+;rau +ai =rec"ent printre cei a c;ror studii nu sunt inte rate Fntr-o perspecti"; a "iitorului.
Pentru cre4terea e=icienţei procesului de predare-Fn";ţare! Fn acord cu D. Ausubel 4i ?.
9obinson ,%)2%! pa ! &&2-&1$ ! I. 9adu! 5. Ionescu ,%)2* 4.a.! consider;+ utile ur+;toarele

*>
aspecte psi6opeda o ice care contribuie la de8"oltarea +oti"aţiei 4colare:
III. .&.%. Acceptarea unui punct de "edere realist pri"ind aspectele reale ale =uncţionalit;ţii
+oti"aţiei ele"ilor. Pro=esorii trebuie s; accepte c; +oti"aţia e(trinsec; 4i +oti"aţia intrinsec;
pot duce - prin Fntrep;trunderea lor - la cre4terea randa+entului 4colar. Adopt nd drept scop
cre4terea la +a(i+u+ a +oti"aţiei intrinseci! pro=esorul trebuie s; recunoasc;! totodat;! rolul
di=eritelor =or+e ale +oti"aţiei e(trinseci! precu+ 4i a trebuinţei de autoa=ir+are! a tr ebuinţei
de per=or+anţ; relaţionat; cu ni"elul de aspiraţie! care pot in=luenţa calitatea Fn";ţ;rii ele"ilor.
III. .&. . E"aluarea +oti"elor Fn";ţ;rii. In ca8ul Fn care unui ele" nu i se poate capta atenţia 4i
interesul cu procedee obi4nuite de +oti"are e(trinsec;! pro=esorul trebuie s; detecte8e 4i s;
e"alue8e e(act structura 4i =uncţionalitatea siste+ului +oti"aţional! e+oţiilor 4i senti+entelor
co niti"e ale ele"ului r especti"! con#u ndu-le cu sarcinile didactice. In acest sens! trebuie
create situaţii de predare-Fn";ţare Fn cadrul c;rora ele"ul s; tr;iasc; senti+entul succesului!
care de"ine =actor +oti"aţional. Dup; cu+ spune D. Ausubel! accentul trebuie pus pe
or ani8area condiţiilor de Fn";ţare<studiu! ast=el Fnc t acestea s; de"in; =actor de Fnt;rire'
succesul! per=or+anţele obţinute "or de"eni surse pentru +oti"area Fn";ţ;rii.
III. .&.0 De8"oltarea i+pulsului co niti"! pe ba8a sti+ul;rii 4i orient;rii trebuinţei de acti"is+
4i a trebuinţei de e(plorare! paralel cu sti+ularea 4i de8"oltarea e+oţiilor 4i senti+entelor
co niti"e ,curio8itatea! +irarea! Fndoiala! Fntrebarea' bucuria descoperirii ade";rului . /e
pune! deci! Fn alţi ter+eni! proble+a trecerii de la curio8itatea percepti";! care este o si+pl;
prelun ire a re=le(ului Fnn;scut de orientare 4i a trebuinţei de
**
e(ploatare! la curio8itatea episte+ic; ,D. BerlQne! %)>0 ! adic; ne"oia de"enit; intrinsec;!
autono+;! de a 4ti! de a cunoa4te! de a descoperi noul. I n acest sens! Fn cadrai lecţiilor!
lucr;rilor practice de laborator! "i8itelor didactice etc. se reco+and; apelarea la surpri8; ! la
noutate! la contrast! crearea unor situaţii care s; produc; disonanţa co niti"; ! Fn acest +od
se captea8; atenţia ele"ului 4i se t re8e4te interesul! cl;dindu-se +ai Fnt i atracţiile 4i
pre=erinţele pentru o anu+it; disciplin; 4colar;. Pro=esorul ca 4i ele"ii! de alt=el! trebuie s;
di=erenţie8e atracţiile! pre=erinţele! =aţ; de anu+ite acti"it;ţi 4colare de interesul propriu-8is!
acesta =iind de=init ca o atitudine stabili8at; de natur; e+oti"-co niti"; =aţ; de obiect 4i de
acti"itate! Fn care +oti"ele acţionea8; din i nteriorul 4i din a=ara acti"it;ţii respecti"e. Captarea
atenţiei se lea ; de +oti"aţia sarcinii! de +oti"aţia pe ter+en scurt! Fn cadrai sec"enţelor de
instruire! iar tre8irea! sti+ularea! de8"oltarea interesului co niti" se lea ; 4i de +oti"aţia
social;! pe ter+en lun ! =iind 4i e(presia +;iestriei peda o ice a pro=esorului. ,I. 9adu! 5.
Ionescu! %)2* .
Dup; cu+ a de+onstrat M. Carroll ,%)>0 ! Fn cadrul strate iei Fn";ţ;rii depline ! +oti"aţia
opti+; scurtea8; ti+pul necesar Fn";ţ;rii! inclusi" la ele"ii cu rit+ +ai lent! la care prin
acti"itatea proceselor co niti"e se antrenea8; 4i rit+ul Fn";ţ;rii. /trate ia Fn";ţ;rii depline
atra e atenţia pro=esorilor asupra necesit;ţii Fn";ţ;+ ntului di=erenţiat! pe ba8a cunoa4terii
pro=unde a ele"ilor clasei! inclusi" sub un 6i +oti"aţional! a=ecti" 4i atitudinal! 4i asupra
;sirii soluţiilor de F+ e+;nare opti+; a di=eritelor =or+e ale +oti"aţiei e(trinseci 4i de
=or+are treptat; a +oti"aţiei intrinseci a ele"ilor.
D
cae8suil udr!ep+reodtia"r;eraiiFn! a basteinnţaer+
ii ointit"eareţiseuilruidiicco; onistei"ri.eIndeacpersotbelceo+ned!icţiai! d+e;ailets=etrlia4ipperdeadaoreaicF;n F4i
spune cu" ntul! pro=esorul bun =iind capabil de a st rni curio8itatea ele"ilor prin ele+ente-
surpri8; incluse Fn de+ersul didactic. Ast=el! de e(e+plu! ele"ul poate s; nu arate nici o
atracţie! nici un i+puls co niti" pentru Fnsu4irea unor cuno4tinţe de al ebr;! dar el poate =i
intri at de un parado( lo ic sau de o contradicţie "i8ibil;! de la care s; se plece Fn predare-
Fn";ţare. De ase+enea! prin =orţa entu8ias+ului! a persuasiunii raţional-a=ecti"e! un pro=esor
care "ede ideile 4i le tr;ie4te poate cl;di +oti"aţia Fn";ţ;rii disciplinei sale la ele"ii care
erau ne+oti"aţi la Fnceput. De ase+enea! predarea Fn absenţa +oti"aţiei pune 4i proble+ele

**
delicate ale re+odel;rii pro ra+ului de sancţiuni po8iti"e 4i ne ati"e! de reco+pense 4i
pedepse! Fn consens cu cerinţele psi6opeda o ice.
%%%. .&.&. Punerea Fn =uncţiune a unui ni"el adec"at al +oti"aţiei. Cercet;rile au de+onstrat
=orţa +obili8atoare 4i e=icienţa opti+u+ului +oti"aţional! care di=er; de la o persoan; la alta
Fn =uncţie de particularit;ţile tipului de siste+ ner"os! de ec6ilibrul te+pera+ental 4i e+oti"!
de capacit;ţile co niti"e raportate la di=icultatea perceput; sau anticipat; a sarcinii de
Fn";ţare. Opti+u+ul +oti"aţional se lea ; 4i de trebuinţa de per=or+anţ; 4i ni"elul de
aspiraţie al ele"ului! de capacitatea sa de autocunoa4tere 4i de e"aluare adec"at; a
di=icult;ţilor reale ale sarcinilor didactice. /-a constatat c; Fn ca8ul anu+itor ele"i!
supra+oti"area poate a"ea acela4i e=ecte neadec"ate ca 4i sub+oti"area! 4i anu+e apariţia
descura#;rii 4i a de+obili8;rii la pri+ul e4ec! sau c6iar dup; pri+ul succes se poate
de+obili8a un anu+it ele". Ni"elurile =oarte Fnalte ale i+pulsului co niti" pot in6iba uneori
Fnsu4irea te+elor! deoarece punerea sub presiune a ele"ului care Fnt +pin;! de e(e+plu!
di=icult;ţi cu o proble+; "a crea o stare de an(io en;. De =apt! probabilitatea supra+obili8;rii
este Fn eneral +ai +are la copiii al c;ror co+porta+ent se caracteri8ea8; printr-un ni"el
ridicat de an(ietate. De ase+enea! s-a constatat c; stabilirea unor obiecti"e precise
,operaţionale posibil de atins ,de e(e+plu! cele din cadrul bare+ului +ini+ ! +ai cur nd
dec t si+plele Fnde+nuri enerale adresate ele"ilor de a =ace tot ce pot sau +ai +ult dec t
controlul a"ersi" sunt utile pentru +obili8area adec"at; a ele"ilor care dispun de un rad
sc;8ut de +oti"aţie Fn acti"itatea 4colar; ,?.R. BrQan! E.A. Loc e! %)>*! B.?. / iner! %)*% .
%%%. .&.1. De8"oltarea +oti"aţiei co niti"e pentru ca ele"ii s; atin ; co+petenţele
ndirii lo ico-+ate+atice 4i s; utili8e8e ori de c te ori este posibil strate iile de raţiona+ent
operaţional =or+al. /e 4tie c; o+ul =olose4te Fn "iaţa cotidian; strate iile de ndire Fn scopuri
di"erse! adesea re"ate de e+oţii 4i senti+ente! de +oti"e +ultiple. Deci nu este de a#uns s;
4ti+ dac; un t n;r sau un adult a atins ni"elul co+petenţelor de raţiona+ent =or+al! ci 4i dac;
el posed; +oti"aţia care s;-% deter+ine s; utili8e8e aceast;
*2
co+petenţ;. Ilustrati"; Fn acest sens este e(perienţa reali8at; de C. Na"arre ,%)20 ! care a
o=erit unor adulţi o proble+; ce se putea re8ol"a prin trei re istre de co+petenţ;: la ni"elul
operaţiilor concrete! la un ni"el inter+ediar 4i la ni"elul operaţiilor =or +ale. Contrar
a4tept;rilor! s-a constatat c; din lotul de adulţi nu+ai 2-%& au =;cut apel la operaţiile lo ico-
+ate+atice pentru re8ol"area proble+ei! Fn ti+p ce +a#oritatea ,& au a"ut un
co+porta+ent co niti" inter+ediar Fntre operaţiile =or+ale 4i cele concrete. Pre=erinţa pentru
re istrele in=erioare re8oluti"e poate =i e(plicat; prin insu=icienta de8"oltare a +oti"aţiei
co niti"e! a curio8it;ţii episte+ice de a accede la strate ii +ai co+ple(e! de enul celor
ba8ate pe raţiona+entul operaţional =or+al! ceea ce a declan4at un principiu de econo+ie !
Fn sensul c; s-au ales co+porta+ente co niti"e +ai auto+ati8ate! +ai bine st;p nite! care
necesitau o in"estiţie ener etic; +intal; +ai redus;.
Din cele de +ai sus re8ult; c; Fn procesul didactic se i+pune cu necesitate un +ediu
instructi"-educati" de nuanţ; =or+ati";! care s; sti+ula8e de8"oltarea +oti"aţiei co niti"e 4i
a dorinţei 4i "oinţei de a st;p ni 4i a utili8a strate ii de raţiona+ent operaţional =or+al!

con+"pinetennţed!uF-ni paesee+
lee"nieca;caosnt;d8iţiiFininascttriu"cit;i"ţi-leedpurcoa=tei"sieodnealneusaensţ;ol=iocrit+;atotit"+
;!alie +auteltdaese"+
iiteonaeraea
pro=esiune pentru care se "or pre ;ti ele"ii! capacitatea de raţiona+ent =or+al F4i de8";luie
ade";rata se+ni=icaţie 4i utilitate social;.
Ast;8i apar tot +ai nu+eroase studii care sublinia8; i+portanţa aspectului +oti"aţional al
ndirii! respecti" a +oti"aţiei co niti"e ,D. u6n! %)*)! K. 9uppel! %)2 . In acest sens
a+inti+! de e(e+plu! c; Fn cadrul unui siste+ e(peri+ental de predare-Fn";ţare ,/PIB de la
Bonn s-au distins dou; +ari tipuri de procese! de co+ponente ale actului Fn";ţ;rii: procese-
nucleu 4i procese Fnsoţitoare. In acest +odel al Fn";ţ;rii se distin patru procese nucleu

*2
succesi"e ,codarea! restructurarea! elaborarea 4i speciali8area interrelate! respecti" susţinute
de patru procese Fnsoţitoare ! acti"i8ate! +oti"o ene: re larea atenţiei! +oti"area
supraordonat;! tr;irea succeselor la Fn";ţ;tur; 4i adaptarea la noile sarcini < proble+e
didactice ,K. 9upper! %)2 .
<<<. .&.>. tili8area co+petiţiei! a Fntrecerilor ca situaţii didactice +oti"o ene. Aceste
+odalit;ţi se spri#in; pe trebuinţa autoa=ir+;rii =iec;rui ele" 4i a rupului! a colecti"ului
clasei. Ele"ul poate =i deter+inat s; intre Fn co+petiţie cu propriile sale reali8;ri din trecut!
cu anu+ite bare+uri sau cu anu+ite taIoane ideale! de per=ecţiune . De +are utilitate sunt 4i
Fntrecerile Fntre clase! Fntre 4coli! concursurile pe discipline 4colare! oli+piadele etc.
Cercet;rile psi6opeda o ice ,L. Ne reţ! %)20! pa . 0> - reco+and; utili8area inteli ent; a
co+petiţiei Fntre rupele o+o ene ale clasei! Fn condiţiile reparti8;rii unor sarcini de Fn";ţare
a c;ror natur; este co+un;! dar di=er; Fntre ele prin nu+;rul de cerinţe. De ase+enea! practica
4colar; a de+onstrat c; sunt utile 4i Fntrecerile Fn care sarcinile didactice pre8entate sub =or+a
unor teste de cuno4tinţe las; libertatea ale erii de c;tre ele"i a unor ite+i supli+entari!
radual +ai di=icili! +ai co+plec4i! pe l n ; ite+ii obli atorii! Fn aceste condiţii se antrenea8;
4i se de8"olt; trebuinţele de per=or+anţ; 4i ni"elul de aspiraţie al ele"ilor! care sunt =actori
+oti"o eni puternici.
<<<. .&.*. De8"oltarea +oti"aţiei co niti"e Fn interrelaţia cu capacitatea de tr;ire 4i Fnţele ere a
se+ni=icaţiilor "alorice ,4tiinţi=ice! =iloso=ice! +orale! reli ioase! econo+ice! estetice etc. ale
cuno4tinţelor. Fn procesul asi+il;rii in=or+aţiilor 4tiinţi=ice ale di=eritelor discipline 4colare!
Fnţele nd principiile! le it;ţile 4i e(plicaţiile 4tii nţi=ice din di=erite do+enii! ele"ii dob ndesc
treptat 4i capacitatea de tr;ire 4i Fnţele ere a se+ni=icaţiilor "alorice ale cuno4tinţelor! Fn
raport cu natura 4i particularit;ţile in=or+aţiilor asi+ilate prin studierea di=eritelor obiecte de
Fn";ţ;+ nt! tinerii de"in capabili s;-4i e(pri+e opţiunile "alorice 4tiinţi=ice! =iloso=ice!
+orale! reli ioase! politice! ideolo ice! econo+ice! ecolo ice! estetice etc. Acestea se spri#in;
pe +oti"aţia co niti"; a ele"ilor! care se con"in treptat c; abordarea siste+ic; este o +etod;
eneral; 6er+eneutic; de obţinere a ade";rului obiecti"! de rele"are a le it;ţilor naturii 4i
ale "ieţii sociale a4a cu+ e(ist; 4i se +ani=est; ele Fn realitate! este +etoda esenţial; care st;
la ba8a =or+;rii 4i e(pri+;rii unei concepţii 4tiinţi=ice 4i u+aniste pri"ind realitatea =i8ic; 4i
socio-u+an;. Pe ba8a cunoa4terii declan4ate 4i susţinute de +oti"aţia co niti";! tinerii
con4tienti8ea8; =aptul c; nici 4tiinţa 4i nici =iloso=ia! nici ideolo ia 4i nici te6nica! te6nolo iile
4i artele etc. nu se pot desprinde de aspectul de subordonare =aţ; de social! nu pot r;+ ne
indi=erente! neutre! =aţ; de idealurile o+enescului! ale u+anis+ului autentic 4i toate trebuie
puse Fn slu#ba o+ului! c;ci nu+ai a4a au sens.
*)
Biblio ra=ie
Aebli! K. ,%)*0 ! Didactica psi6olo ic;. Aplicaţii Fn didactic; a psi6olo iei lui M. Pia et!
Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Ausubel! D.P.! 9obinson! ?. . ,%)2% ! Fn";ţarea Fn 4coal;. O introducere Fn psi6olo ia
peda o ic;! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Babans i! .I. ,%)*) ! Opti+i8area procesului de Fn";ţ;+ nt! Editura Didactic; 4i

PBeadlla! /o. ,i%c);*!2Bu!cPurroec4etsiul de Fn";ţare 4i predare! Fn Psi6olo ia procesului educaţional ! coord.

M.9. Da"it8! /. Ball! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti! pa . %0->*
BerlQne! D. ,%)>0 ! 5oti"ational Proble+s 9aised bQ E(ploratorQ and Episte+ic Be6a"ior! Fn
PsQc6olo Q: A studQ o= a science ! edit. /. oc6! 5c raX-Kill! NeX Ror
B rs;nescu! t. ,%)>) ! Dicţionar de peda o i- Conte+poran;! Editura Enciclopedic;
9o+ n;! Bucure4ti
Bruner! M. ,%)*$ ! Pentru o teorie a instruirii! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Bruner! M. ,%)*$ ! Procesul educaţiei intelectuale! Editura tiinţi=ic;! Bucure4ti

*)
Carroll! M.B. ,%)>0 ! A 5odel o=/c6ool Learnin ! Fn Teac6ers Colle e 9ecord ! >&! pa . * 0-
*00
Cer 6it! L! ,coord. ,%)20 ! Per=ecţionarea lecţiei Fn 4coala +odern;! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
DancsulQ! A.! Ionescu! 5.! 9adu! L! /alade! D. ,%)*) ! Peda o ie! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
DebraQ! 9. ,%))* ! Apprendre penser. Le pro ra++e de 9. ?euerstein: une issue l ec6ec
scolaire! eor Es6el! Paris
?euerstein! 9.! 9 nd! R.! Ko==+an! 5.B. ,%)*) ! T6e DQna+ic Assess+ent o= 9etarded
Per=or+ers. T6e Learnin Potenţial Assess+ent De"ice! T6eorQ! Instru+ents and Tec6niVues!
ni"ersitQ Par Press! Balti+ore
?euerstein! 9.! 9 nd! R.! Ko==+an! 5.! 5iller! 9. ,%)2$ ! Instru+ental Enric6+ent! ni"ersitQ
Par Press! Balti+ore
a ne! 9.5 ,%)*1 ! Condiţiile Fn";ţ;rii! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
a ne! 9.5.! Bri s! M.L. ,%)** ! Principii de desi n al instruirii! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti .
alperin! P.L! TalF8ina! N.! al+ina! N. . 4.a. ,%)*1 ! /tudii de psi6olo ia Fn";ţ;rii! Editura
Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
ardner! K. ,%))> ! Le4 intelli ences +ultiples! 9et8! Paris
olu! 5. ,%)*1 ! Principii de psi6olo ie cibernetic;! Editura tiinţi=ic; 4i Enciclopedic;!
Bucure4ti
In6elder! B. ,%)*> ! Des structures co niti"es au( procedures de decou"erte! Arc6i"es de
PsQ6olo ie ! %*%
Fn6elder! B.! /inclair! K.! Bo"et! 5. ,%)** ! Fn";ţarea 4i structurile cunoa4terii! Editura
Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Macob! /.K. ,%)2 ! Pia et and education: Aspects o= a t6eorQ! Fn T6e Educaţional ?oru+ !
Colu+bus! &>! 0! pa . >1- 2%
Mu6el! M. ,%))) ! Di==erences indi"iduelles et processus co niti=s! Fn PsQc6olo ie
di==erentielle ! P.-R. illes ed.! Breal! Paris! pa . %*$- 0
u6n! D. ,%)*) ! T6e si ni=ication o= Pia et s =or+al operations sta e in education! Fn
Mournal o= Education ! Boston! %>%! l! pa . 0&-1$
ulcs r! T.! 5orar! D. ,%)2% ! Ti+pul ca di+ensiune a Fn";ţ;rii 4colare! Fn /tudia
ni"ersitatis Babe4-BolQai ! /eries P6ilosop6ia! nr. l! pa . >0->2
5artin! M.! Para"Q! . ,%))> ! Peda o ies de la +ediation! C6roniVue /ociale! LQon
5 n8at! I. ,%)20 ! De8"oltarea ndirii 4tiinţi=ice la ele"i! Fn Psi6olo ia educaţiei 4i
de8"olt;rii ! coord. I. 9adu! Editura Acade+iei! Bucure4ti
5 n8at! I. ,%)22 ! ?uncţionalit;ţi speci=ice ale trans=erului Fn Fn";ţarea structural constructi";!
Fn !!9e"ista de psi6olo ie ! nr. 0! pa . &1- 1>
5oise! C. ,%))> ! Concepte didactice =unda+entale! "oi. I! An aro+! Ia4i
Na"arre! C. ,%)20 ! T6eorie operatoire de l intelli ence' VuelVues etudes recentes! Fn
Perspecti"es Pia etiennes ! Ed. Pri"at! Paris

Neacre4ţu!!II..,,%%))2)0$ !! PInresdtraurierae 44ii FFnn"";;ţţaarreea! Elid+itbuiria4i ltiitienrţai=tuicr;ii! rBou+cunre4dtiin perspecti"a

psi6opeda o ie] +oderne! Fn 5etodica pred;rii li+bii 4i literaturii Fn liceu ! coord. C.
B;rboi! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti! pa . %*-&1
2$
Nuttin! M. ,%)2$ ! 5oti"ation al Perspecti"es D A"enir! P. . de Lou"ain! Lou"ain! Paris
Perraudeau! 5. ,%))> ! Le4 +et6odes co niti"e s. Apprendre autre+ent ; l ecole! Ar+ nd
Colin! Paris
Pia et! M. ,%)>1 ! Psi6olo ia inteli enţei! Editura tiinţi =ic;! Bucure4ti

2$
Pi et! M. ,%)* ! Di+ensiunile interdisciplinare ale psi6olo iei! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
Pia et! M. ,%)* ! Psi6olo ie 4i peda o ie! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Popescu-Ne"eanu! P. ,%)** ! Curs de psi6olo ie! "oi. ! ni"ersitatea Bucure4ti
Preda! 7. , $$$ ! Orient;ri teoretico-pra(iolo ice Fn educaţia special;! Editura Presa
ni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca
9adu! I. ,%)2* ! Calculatorul Fn 4coal;: aspecte psi6olo ice 4i peda o ice! Fn Direcţii noi Fn
didactic; ! ni"ersitatea din Clu#-Napoca
9adu! L! Ionescu! 5. ,%)2* ! E(perienţ; didactic; 4i creati"itate! Editura Dacia! Clu#-Napoca
9iippel! K.! u.-a. ,%)2 ! Die Le6re o+ple(en Den "er6altens! Fn Jeitsc6ri=t =ur
peda o i ! ei+6ei+-Basel! 0! pa . & 1-&&$
/i+on! K. ,%)** ! 5odels o=disco"erQ! 9eidel Publ. Co+p.
7F ots i! L./. ,%)*% - "ol.I! %)* - "oi. II ! Opere psi6olo ice alese! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
Jor o! B. ,%)>* ! 9olul acţiunilor cu +odele obiectuale Fn =or+area ndirii +ate+atice a
4colarului +ic! Fn Creati"itate! +odele! pro ra+are ! red. Al. 9o4ea! Editura tiinţi=i c;!
Bucure4ti
Jor o! B. ,%)*& ! De la acţiunile pe +odele obiectuale la operaţii cu si+boluri! Fn 9e"ista de
psi6olo ie ! nr.
2%
CAPITOL L I7
ABO9DA9EA OBIECTI7ELO9 P9OCE/ L I DIDACTIC
I7. l. Punerea proble+ei
Fn ulti+ele trei decenii! pe plan +ondial! proble+atica obiecti"elor peda o ice! relaţionale cu
scopurile 4i =inalit;ţile procesului instructi"-educati"! a i+pus nu+eroase cercet;ri 4i Fncerc;ri
de clari=icare a se+ni=icaţiilor acestora! a =uncţiilor 4i +odalit;ţilor de reali8are e=icient;! Fn
acest sens este su=icient s; +enţion;+ ta(ono+iile% elaborate pentru do+eniul co niti" ,B./.
Bllo+! %)1%! De Bloo ! %)*0! De Corte! %)*0 in"entarul ta(ono+ic al lui D Kainaut! %)**
etc. ! pentru do+eniul psi6o+otor ,sen8io+otor : M.E. /i+pson! %)>*! K.9. Da"e! %)>)! M./.
Bruner! %)*0! 9. ibler! %)*$! A. KarroX! %)* 4.a. 4i pentru do+eniul a=ecti" 9.D.
rat6Xo6l! %)>&! E.N. ronlund! %)*$! L.I. /+it6! %)*$ 4.a. De ase+enea! sunt ta(ono+ii
lobale! Fn care se Fn e+;nea8; obiecti"e co niti"e! a=ecti"e 4i c6iar sen8io+otorii:
ta(ono+ia a ne-5errill ,l)*% .
Fntruc t Fn literatura peda o ic; e(istent; Fn li+ba ro+ n; ;si+ pre8entarea +a#orit;ţii
acestor ta(ono+ii! precu+ 4i unele aprecieri critice! nu insist;+ asupra! lor! ci "o+ r elua doar
unele idei din c te"a ta(ono+ii +ai cunoscute! pe care pro=esorii le pot "alori=ica Fn
de+ersurile lor pri"ind operaţionali8area obiecti"elor didactice 4i Fn =i(area unor obiecti"e
care nu pot =i operaţionali8ate.
Fnainte de a pre8enta proble+atica actual; a operaţionali8;rii obiecti"elor peda o ice!
a+inti+ c; Fn cadrul unor si+po8ioane 4i con=erinţe NE/CO ,%)*)! %)2% s-a de8b;tut
proble+a intenţionalit;ţilor procesului educaţional! Fncerc ndu-se 4i unele preci8;ri
clio+nbcae#pctuarelen.tAsustn=telads-easestaasbiinliotnpir+ini!cso;ndsesnes+cn;et8eer+Fnenlii+
i =binaa#uliltapteed!asco pic4itorebiiecratid"e! cdaere Fn
eneralitate a intenţionalit;ţilor educaţionale , NE/CO! %)*)! pa . %$ 4i 9. CoXen
, NE/CO! %)2% ! adopt nd criteriul radului de eneralitate! consider; =inalit;ţile ca
aspiraţii! intenţionalit;ţi Fnalte! pe ter+en lun ' scopurile sunt aspiraţii! intenţionalit;ţi pe
ter+en +ediu 4i cu rad de eneralitate +ediu! iar obiecti"ele ar =i sarcini particulare! +ai
analitice 4i +ai concrete ale procesului educaţional. Obiecti"ele pot =i atinse Fn inter"ale de
ti+p relati" +ici! Fn cadrul acti"it;ţilor didactice! respecti" a siste+elor de lecţii! a unei lecţii
etc.

2%
I7. . Tipolo ia 4i deri"area obiecti"elor peda o ice
Datorit; =aptului c; siste+ul de Fn";ţ;+ nt se inte rea8; or anic Fn suprasiste+ul socio-
cultural 4i socio-econo+ic al unei ţ;ri! a=lat pe un anu+it ni"el al de8"olt;rii sale! raportat la
idealul spre care aspir;! se i+pune o deri"are a scopurilor 4i a obiecti"elor educaţionale 4i o
Fncadrare tipolo ic; co+ple(; 4i nuanţat; a acestora! prin luarea Fn considerare a para+etrilor
intenţionalit;ţilor educaţionale: radul de eneralitate! durata de reali8are! conţinutul l a care
este ane(at scopul! obiecti"ul! s=era de aplicaţie! s=era e"alu;rii etc. ,D. Potolea! %)22 . La
aceasta ne in"it;! de =apt! 4i necesitatea abord;rii siste+ice a procesului de Fn";ţ;+ nt. Or!
dup; cu+ spune B. Banat6Q ,%)>2! pa . % ! scopul unui siste+ se reali8ea8; prin procese Fn
care co+ponentele siste+ului! a=late Fn interacţiune acţionea8; pentru a da un r;spuns
predeter+inat. / opul deter+in; procesul dar acesta Fi condiţionea8; speci=icul. /uprasiste+ul
este cel care o=er; siste+ului scopul i+pulsul resursele 4i restricţiile. Pentru a se +enţine!
siste+ul trebuie s; satis=ac; suprasiste+ul . Totodat;! elaborarea obiecti"elor de di=erit e
ni"eluri inclusi" a celor operaţionale! de"ine posibil; nu+ai prin pro+o"area unei concepţii
siste+ice Fn proiectarea 4i reali8area di=eritelor ele+ente constituti"e ale procesului-Fn";ţare
,conţinut! strate ii didactice! =or+e de or ani8are! e"aluarea .
Din punct de "edere teoretic! dar +ai ales practic! este deosebit de util; Fnţele erea nu nu+ai
a di=erenţierii! ci 4i a deri";rii<inte r;rii obiecti"elor peda o ice! structurate pe ni"eluri
,=i ura LI7. .
% Ta(ono+ia , reac; ta(is S ordine! no+os S re uli! le e este teoria care "i8ea8;
re ulile! criteriile clasi=ic;rilor.
2
Dup; cu+ se obser"; Fn =i ura LI7.! sc6e+a deri";rii<inte r;rii obiecti"elor peda o ice Fn
raport cu scopurile 4i =inalit;ţile educaţiei are +ari ni"eluri! =iecare cu +ai +ulte trepte.
Ni"elurile sunt le ate Fntre ele de o "ariabil; cu rol de direcţionare 4i re lare a scopurilor 4i
obiecti"elor peda o ice. Aceast; "ariabil; re8id; Fn politica 4colar; actual; 4i de perspecti";!
care prin rolul ei directi" 4i re lator! prin scopurile 4i obiecti"i% ! peda o ice "i8ea8;
atin erea =inalit;ţilor educaţiei! con=or+ e(i enţelor 4i deter+in;rilor +acrosoc. e! cu
tendinţa unei apropieri c t +ai +ult posibil de idealul educaţional.
In iport cu idealul educaţional! scopurile enerale ale educaţiei "i8ea8;! cu prec;dere: -
+aturi8area unor stiluri co niti"-pra(iolo ice e=iciente' - +aturi8area pentru acti"itatea
pro=esional; no"atoare' -de8"oltarea intereselor 4i ustului estetic' - =or+area con4tiinţei
ecolo ice' - +aturi8area socio-a=ecti"; pentru "iaţa c e =a+ilie' structurarea unui stil de "iaţ;
ba8at pe autentice "alori +oral-cet;ţene4ti! +oral reli ioase! pro+o"ate Fn societatea ci"ic;!
de+ocrat;' - de8"oltarea capacit;ţilor =i8ice ale persoanei 4i a con"in erii c; starea de
s;n;tate - ca bun con=ort =i8ic! psi6ic 4i social - este o "aloare.
A. ?inalit;ţile educaţiei 4i deter+in;rile lor +acrosociale
Idealu l eduac ţiona l
soc iocultura l 4i u+an ^
i # # --------- ! --------
s[
lit ţii
l ti i?or+area
t t persona ; t l
l ra+elte prospec
Pro ii i "e - n ei ra e a co+ponen
i l e or
a e de8"oi ;ri soc lt o-l t
soc o-pro=es ona e
econo+ ce 4 cu ura e no"a oare

2
Politica 4colar; actual; 4i de perspecti";
B. /copurile 4i obiecti"ele educatei 4colare I.
/copurile enerale ale educaţiei reali8ate prin siste+ul de Fn";ţ;+ nt
n.
Obiecti"e educaţionale inter+ediare pro=ilate! de ni"el prospecti" +ediu
Obiecti"e pe ni"eluri de 4colari8are ,cicluri de Fn";ţ;+ nt
Obiecti"e pe tipuri 4i pro=ile de pre ;tire 4colar; 4i pro=esional;
KI.
Ur
Obiecti"e enerale 4i speci=ice disciplinelor de Fn";ţ;+ nt
+. b.
Obiecti"e educaţionale care nu se operaţionali8ea8;
Obiecti"e educaţionale
I7.
Ierar6i8area 4i interrelarea obiecti"elor operaţionali8ate 4i
neopera4ionali8ate Fn cadrul proiectului siste+ului de lecţii! al
proiectului de lecţie! respecti"! Fn acti"itatea instructi"-educati";
?i ura LI7. /c6e+a deri";rii<inte r;rii obiecti"elor peda o ice Fn raport cu scopurile 4i
=inalit;ţile educaţiei 4colare
In sc6e+a pe care o propune+! scopurile enerale ale educaţiei se transpun! prin deri"are! Fn
obiecti"e educaţionale inter+ediare! pro=ilate! de ni"el +ediu de eneralitate 4i ni"el
prospecti" +ediu. Ele se di6oto+i8ea8; Fn obiecti"e pe ni"eluri de 4colari8are ,pe cicluri de
Fn";ţ;+ nt 4i obiecti"e pe tipuri 4i pro=ile de pre ;tire 4colar; 4i pro=esional;. In stabilirea
acestor obiecti"e este bine s; se porneasc; de la pro=esio ra+a +eseriilor pentru care se
pre ;tesc ele"ii! pri"ite prospecti"! Fn raport cu de8"oltarea te6nicii 4i te6nolo iilor! a
cercet;rii 4tiinţi=ice! cu pro resele pre"i8ibile din toate do+eniile de acti"itate. Prin aceasta se
"i8ea8; 4i pre ;tirea ele"ilor<studenţilor pentru autoinstruire<autoeducaţie 4i educaţie
per+anent;.
20
Din aceste obiecti"e din cadrul ni"elului II a! 4i II b! sunt deri"ate obiecti"ele III! respecti"!
obiecti"ele enerale 4i speci=ice di=eritelor discipline 4colare. Pe l n ; deter+in;rile "enite
din partea obiecti"elor de la ni"elul II! obiecti"ele ni"elului III sunt elaborate 4i Fn raport cu
episte+olo ia 4i structura lo ic; a 4tiinţelor! cu episte+olo ia 4i lo ica didactic;! Fn
interrelatie cu principiile 4i le it;ţile psi6olo iei Fn";ţ;rii! prin pris+a psi6olo iei enetice
,Fndeosebi a de8"olt;rii stadiale a inteli enţei ! F n raport cu obiecti"ele enerale 4i speci=ice
=iec;rei discipline 4colare se stabilesc! - prin anali8; psi6olo ic; 4i anali8; co+ponenţial; a
conţinutului! prin anali8a tipului de sarcin; 4i a tipului 4i ni"elului F n";ţ;rii i+plicate! - pe
capitole ! pe siste+e de lecţii 4i pe lecţii! obiecti"ele =or+ati"e operaţionali8abile 4i a celor
care nu pot operaţionali8a te+e. Dup; cu+ se 4tie! se pot operaţionali8a obiecti"ele
psi6o+otorii 4i obiecti"ele din do+eniul co niti"' cu e(cepţia celor care "i8ea8; re8ol"area
de proble+e pe c;i euristice 4i a obiecti"elor de nuanţ; creati";. Celelalte tipuri de obiecti"e

=Fnort+
era+tie"nei ucro++;priotretap+
rinenptraolicdesiruelcetdoubcsaeţri"oanbaillin4ui se+o;pseurraaţbioilnia!liF8necaa8d;r!uellestnriec=tiianlddei=(eprritie+loarbile
sec"enţe de predare Fn";ţare a4a cu+ pre"ede operaţionali8area preconi8at; de ?.9. 5a er
,%)> ! de 9. ibler! L. Bar er 4i D. 5iles ,%)*$ . Obiecti"ele care nu se operaţionali8ea8; -
din do+eniul a=ecti"! +oti"aţional 4i caracterial - pot =i conco+itent ,dar! desi ur! cu ponderi
di=erite Fn cadrul di"erselor situaţii 4i sec"enţe educaţionale at t pre+ise! c t 4i e=ecte ale
procesului de predare Fn";ţare! inclusi" ale operaţionali8;rii obiecti"elor co niti"e sau
psi6o+otorii. Obiecti"ele care nu se pot operaţionali8a "i8ea8; capacit;ţi 4i tr;s;turi deosebit
de co+ple(e! a c;ror =or+are! de8"oltare 4i inte rare 4i inte rare se reali8ea8; Fn inter"ale

20
te+porale lun i! a" nd totodat; un caracter dina+ic! desc6is' capacit;ţile 4i tr;s;turile psi6ice
co+ple(e ,a=ecti"e! +oti"aţionale! atitudinale apar ca produse cu+ulati"e ! dup;
interiori8area se+ni=icaţiilor "alorice ale +ai +ultor acti"it;ţi 4i situaţii educaţionale.
tilitatea ierar6i8;rii obiecti"elor didactice re8ult; 4i din +odelele propuse de alţi cercet;tori.
Ast=el! Fn ierar6i8area elaborat; de E. De Corte ,%)*) sunt +enţionate ur+;toarele ni"ele: ,I
=inalit;ţile 4i scopurile educaţiei' ,II obiecti"ele de=inite dup; +arile cate orii
co+porta+entale ,ta(ono+iile ' ,III obiecti"ele operaţionale. Prelu nd unele idei din teoriile
elaborate de 7. de Lands6eere 4i . de Lands6eere ,%)*) 4i De Corte ,%)*) ! la noi Fn ţar;!
D. Potolea ,%)22 a reali8at o sinte8; deosebit de util;! Fntruc t ta(ono+ia obiecti"elor
peda o ice este particulari8at; la conte(tele siste+ului educaţional ro+ nesc.
Ast=el! aspectul intenţional al procesului educati" este anali8at pe trei ni"ele de eneralitate:
ne"oile practicii sociale! ale pre ;tirii =orţei de +unc;' pro=ilul 4i ne"oile de de8"oltare socio-
spiritual;' idealul u+an 4i social. Din aceste =inalit;ţi educaţionale! re8ult; idealul educati" 4i
politica 4colar;. r+;toarele trepte din sc6e+a obiecti"elor peda o ice sunt: scopurile
siste+ului de Fn";ţ;+ nt' obiecti"ele pro=ilate pe cicluri de Fn";ţ;+ nt 4i tipuri de 4coli'
obiecti"ele disciplinelor de Fn";ţ;+ nt' obiecti"ele co+porta+entale din cadrai acti"it;ţii
instracti"-educati"e. Fn stabilirea tuturor acestor obiecti"e se ţine sea+a de structura lo ic; a
4tiinţelor<disciplinelor 4colare! de principiile psi6olo iei Fn";ţ;rii! Fndeosebi Fn ceea ce
pri"e4te particularit;ţile clasei 4i particularit;ţile indi"iduale ale ele"ilor.
I7.0. Ta(ono+ii 4i in"entare ale obiecti"elor pentru do+eniul co niti"
Fn peda o ie! ta(ono+iile! ca teorii 4i abord;ri siste+atice clasi=icatoare! descripti"e 4i
e(plicati"e s-au i+pus Fndeosebi prin cercet;rile 4i lucr;rile publicate de B./. Bloo+ 4i
colaboratorii s;i ,%)1%! %)>&. %)>) . Ele au ca suport 4tiinţi=ic Fndeosebi! pe de o parte teoria
4i principiile psi6olo ice ale 4colii acţiunii! con=or+ c;reia Fn";ţarea se ba8ea8; pe e=ectuarea
unor operaţii! acţiuni 4i acti"it;ţi pe de alt; parte! 4i te8a teoriei Fn";ţ;rii! con=or+ c;reia
Fn";ţarea se+ni=ic; sc6i+b;ri calitati"e F n co+porta+entul co niti"! a=ecti"! psi6o+otor etc.
Pe l n ; aceste ba8e teoretice bine de=inite! t a(ono+iile "eritabile se pre8int; 4i ca
or ani8;ri ierar6ice! pe di=erite ni"eluri! =iecare ni"el +ai co+ple( inclu8 nd propriet;ţile
esenţiale ale treptei in=erioare. Totodat;! ta(ono+iile trebuie s; satis=ac; 4i criteriul
co+pletitudinii! Fn sensul cuprinderii ierar6ice a tuturor proceselor<=eno+enelor se+ni=icati"e
din do+eniul la care se re=er; ,D. Potolea! %)22! pa . %&> .
Clasi=ic;rile +or=olo ice ale obiecti"elor! cu+ sunt cele cu punct de pornire Fn +odelul
+or=olo ic al structurii intelectului elaborat de uil=ord ,clasi=icarea lui De Corte! clasi=icarea
lui De Bloc
2&
se deosebesc de ta(ono+ii Fndeosebi prin relati"a abandonare a structur;rilor i erar6ice! a
relaţiilor dintre obiecti"e! lu nd Fn considerare +ai ales ni"elul calitati" ,al e=icienţei 4i
co+ple(itatea obiecti"elor. Deci! ele se apropie +ai +ult de in"entarele de obiecti"e! =;r;
pretenţii ta(ono+ice.
P n; Fn pre8ent! cel +ai elaborat in"entar al obiecti"elor peda o ice este cel al lui D Kainaut
,%)2%! pa . 0> Uo2 . El a elaborat o tipolo ie interdisciplinar; a de+ersurilor intelectuale!
c=iainredsuetialpFrnooppieer+aţaiiopnuaţiin8adreaeoribniţeecleti"tae(leonFno+
coincete!(atpurloupniionrdsui-tuseaţFini ssacu6ic+atbedoerlioi diecasidtuidaţaicitdice;!
predare Fn";ţare.
Fn acord cu . de Lands6eere 4i 7. de Lands6eere ,%)*) ! pute+ considera c; ta(ono+iile ,dar
4i +odelele +or=olo ice 4i in"entarele de obiecti"e trebuie s; se stabileasc; pe ba8a unor
principii. Noi le consider;+ utile pe ur+;toarele:

I7.&. Principii de stabilire a ta(ono+iilor

I7.&.%. Principiul didactic! con=or+ c;ruia ta(ono+ia ,+odelul +or=olo ic! in"entarul

2&
obiecti"elor trebuie s; se a(e8e pe +arile aipuri de obiecti"e ur+;rite Fn procesul de
Fn";ţ;+ nt! respect ndu-se episte+olo ia 4i lo ica didactic;. Pentru pro=esor! lo ica didactic;
ur+;rit; Fn procesul cunoa4terii<Fn";ţ;rii este =actorul deter+inant al ierar6i8;rii obiecti"elor
co niti"e. Pentru a ;si soluţii constructi"e! e=iciente! pro=esorul "a raporta orice ta(ono+ie la
conţinutul disciplinei 4colare ,al capitolului! al te+elor! al siste+ului de lecţii! al lecţiei! al
"eri ilor ei etc.
I7.&. . Principiul psi6olo ic re=eritor la le it;ţile 4i suporturile psi6olo ice ale acti"it;ţii de
Fn";ţare 4i proceselor de =or+are a tr;s;turilor personalit;ţii! rele"ate de psi6olo ia
educaţional;! psi6olo ia Fn";ţ;rii! psi6olo ia enetic; .
I7.&.0. Principiul lo ic "i8ea8;! caracterul Fnl;nţuirii lo ice! structural-siste+ice a cate oriilor
ta(ono+ice.
I7.&.&. Principiul =uncţional-inte ralist! care! Fn opo8iţie cu concepţia ato+ist-su+ati";!
"i8ea8; or ani8area! structurarea! ierar6i8area F n di=erite subsiste+e a acelora4i ele+ente
ta(ono+ice.
I7.&.1. Principiul Fntrep;trunderilor structural-siste+ice dintre obiecti"ele ta(ono+ice ale
di=eritelor do+enii ,psi6o+otor! co niti"! a=ecti"! +oti"aţional! caracterial . Orice obiecti" -
c6iar dac; are e=ecte =or+ati"e predo+inante Fntr-un do+eniu ,de e(e+plu! co niti" -
"i8ea8;! de =apt! 4i alte substructuri ale personalit;ţii ele"ului. i aceasta! Fntruc t! Fntotdeauna
procesul de predare-Fn";ţare antrenea8; Fntrea a personalitate a ele"ului! Fn cadrul c;reia
substructurile co niti"e! psi6o+otorii! a=ecti"e! caracteriale! conati"e se Fntrep;trund! unele
e(pri+ ndu-se +ai pre nant dec t altele Fn raport cu natura 4i di=icultatea sarcinii de Fn";ţare.
lti+ele dou; principii speci=icate +ai sus ne atenţionea8;! de =apt! asupra acestor ade";ruri.
Ast=el! pentru a e(e+pli=ica 4i a concreti8a cele +enţionate! sublinie+ =aptul c; a=ecti"itatea
are 4i o =uncţie in=or+aţional;! care deter+in; direcţia acti"it;ţii! orientea8; atitudinea prin
se+nali8area 4i anticiparea intelectual; a radului de ener ie! de e=ort solicitat Fn actul de
satis=acere 4i ec6ilibrare a indi"idualit;ţii "i8a"i de o sarcin; sau situaţie- proble+;. Dup;
cu+ se 4tie! inteli enţa este pus; Fn =uncţie de =actorii e+oti"-acti"i ai personalit;ţii! iar M.
Pia et ,%)>1! pa . 1) arat; c; senti+entele re lea8; ener iile interioare necesare acţiuni 4i
diri#ea8; conduita! atribuind o "aloare scopurilor ei.
Iat; de ce pro=esorul trebuie s; utili8e8e cu supleţe cate oriile t a(ono+ice ale =iec;rui
do+eniu! s; ierar6i8e8e 4i s; relaţione8e Fn c6ip lo ic obiecti"ele operaţionale cu cele
neoperaţionale! s; con4tienti8e8e =aptul c; =iecare obiecti" psi6o+otor sau co niti" are 4i o
co+ponent; a=ecti";! +oti"aţional; 4i atitudinal;. dup; cu+ di=erite substructuri a=ecti"e!
di=erite +oti"e! interese! atitudini - "alori! con"in eri etc. au 4i co+ponente intelectuale.
Desi ur! dup; cu+ spune D. Potolea ,%)22 ! ar =i util; o sincroni8are a ta(ono+iilor pentru
di=erite do+enii ale obiecti"elor educaţionale. Dar acest lucru este di=icil! Fntruc t 4i criteriile
ta(ono+ice di=er;. Ast=el! pentru do+eniul co niti"! ta(ono+ia lui B./. Bloo+ are drept
criteriu principal de or ani8are a
21
obiecti"elor ordonarea de la si+plu la co+ple(. Pentru do+eniul psi6o+otror! +a#oritatea
ta(ono+iilor au drept criteriu ni"elurile de or ani8are a actelor Fn acţiuni 4i a acţiunilor F n

suinsoter+dueplraicntdi"eirti;+
ţilootro!rriei!spFnecstci6"!i+rba!dpuelndteruddi=oic+ueltnaituel 4ai=<esacuti" rtad(uolndoe+sita;lpuinirreaat6lXunoo6rl!accate4!i al
altele elaborate p n; acu+! criteriul de clasi=icare Fl repre8int; radul de interiori8are. Toc+ai
de aceea noi consider;+ arti=icial; 4i neoperant; pentru acti"itatea pro=esorului al;turarea de
tip ato+ist<ri id! Fn cadrul unei pira+ide ! a ta(ono+iei lui /i+psons pentru do+eniul
psi6o+otor a ta(ono+iei lui Bloo+ pentru do+eniul co niti" 4i a ta(ono+iei lui rat6Xo6l
pentru do+eniul a=ecti"! c6iar dac; se #usti=ic; aceasta prin ordonarea ierar6ic; a claselor
co+porta+entale Fn =iecare din acestea trei do+enii.
In sc6i+b! ader;+ la opinia pri"ind necesitatea anali8ei +ulti=uncţionale a obiecti"elor!

21
reali8at; prin aplicarea unor criterii "ariate asupra aceluia4i obiecti" 4i inte rarea tipurilor
principale Fn structuri ierar6ice! pe ba8a principiilor +enţionate Fn pa inile anterioare. De
ase+enea! ni se pare util; pentru acti"iatea concret; a pro=esorilor! re+arca potri"it c;reia
ta(ono+iile sunt ndite ca sc6e+e elastice ,orientati"e - n.n. ! care se aco+odea8; la
structura particular; a obiectelor de Fn";ţ;+ nt ,D. Potolea! %)2>! pa . %> ! precu+ 4i
tendinţa 4i e(perienţa de#a dob ndit; de a elabora sc6e+e clasi=icatoare proprii di=eritelor
discipline 4colare! pornind de la ta(ono+iile e(istente! adaptate Fn c6ip =le(ibil ,pentru
+ate+atic;! =i8ic;! c6i+ie! biolo ie! eo ra=ie! =iloso=ie! li+bi str;ine etc. . Fn acest conte(t
este i+portant; deplasarea in"esti aţiilor Fn direcţia rele";rii unor i+plicaţii ale obiecti"elor
peda o ice asupra conceperii 4i des=;4ur;rii acti"it;ţii didactice ,I.T. 9adu! %)20! pa . % .
5odelele ta(ono+ice ale obiecti"elor adaptate di=erit elor discipline 4colare pornesc Fndeosebi
de la ta(ono+ia lui Bloo+ pentru do+eniul co niti". 9ed;+ Fn tabelul LI7. cele 4ase clase 4i
cele % tipuri sau trepte ale obiecti"elor co niti"e din ta(ono+ia lui B. /. Bloo+.
Tabelul LI7.
Ta(ono+ia lui B. /. Bloo+
%. Ac6i8iţia cuno4tinţelor
%.%. Cunoa4terea datelor particulare
%.%.%. Cunoa4terea te+inolo iei
l. l . . Cunoa4terea =aptelor particulare
%. . Cunoa4terea c;ilor care per+it prelucrarea datelor particulare
%. .%. Cunoa4terea re ulilor ,con"enţiilor
%. . . Cunoa4terea tendinţelor 4i sec"enţelor
%. .0. Cunoa4terea clasi=ic;rilor
%. .&. Cunoa4terea criteriilor l . .1. Cunoa4terea +etodelor
%.0. Cunoa4terea ele+entelor enerale aparţin nd unui do+eniu de acti"itate
%.0.%. Cunoa4terea principiilor 4i le ilor
%.0. . Cunoa4terea teoriilor
. Fnţele erea ,co+pre6ensiunea
. l. Transpo8iţia ,trans=or+area
. . Interpretarea
.0. E(trapolarea ,trans=erul
0. Aplicarea
&. Anali8a
&. l. Anali8a ele+entelor
&. . Anali8a relaţiilor
&.0. Anali8a principiilor de or ani8are
2>
1. /inte8a
1.%. De=inirea unui concept
1. . Elaborarea unui plan al acţiunii
1.0. Deri"area unui ansa+blu de relaţii abstracte

>.%E."Ea"luaalureaarea pe ba8a unor criterii interne

>. . E"aluarea pe ba8a unor criterii e(terne
9e8ult;! din cele de +ai sus! c; ta(ono+ia lui Bloo+! cu toate li+itele ei! are +eritul de a
ordona ierar6ic cele dou; +ari cate orii de obiecti"e: a in=or+ati"e! din cadrul secţiunii I!
cunoa4tere - cu o +are "arietate de tipuri posibile! de la e"ocarea ele+entelor de
ter+inolo ie! a datelor =actuale! a re ulilor a clasi=ic;rilor etc. proprii unei discipline 4colare!
la enunţarea +etodelor! a principiilor 4i le ilor! a teoriilor speci=ice disciplinei respecti"e' b
obiecti"e =or+ati"e deprinderile intelectuale 4i capacit;ţile speci=ice Fn clasele ->. din

2>
ta(ono+ia lui Bloo+! a c;ror =uncţionalitate are Fn "edere ni"elurile 4i +odurile Fn care se
utili8ea8; sau se operea8; cu cuno4tinţele ac6i8iţionate ,ast=el! ele pot =i interpretate! aplicate!
anali8ate! sinteti8ate sau e"aluate . Dintre criticiile aduse ta(ono+iei lui Bloo+! +ai
i+portante ni se par ur+;toarele: a cele 4ase cate orii din do+eniul co niti" nu pot =i
con=ir+ate Fntru totul pentru instruirea 4colar; la o serie de discipline ,de e(e+plu! la 4tiinţele
sociale! la li+b; 4i literatur; etc.! ele trebuie pri"ite +ult +ai =le(ibil 4i rea#ustate sub un 6iul
ierar6iei ' b anali8a nu condiţionea8; neap;rat sinte8a 4i e"aluarea ,5adaus! oods!
Nuttal ' c siste+ul cate orial din do+eniul co niti"! a4a cu+ este propus de Bloo+! este
etero en! unele cate orii suprapun ndu-se 4i nu se e(clud reciproc ,De Corte! %)*0 ' ast=el! de
e(e+plu! dup; cu+ spune 4i D Kainaut ,%)** ! este =oarte di=icil s; distin e+ interpretarea !
din cate oria co+pre6ensiune ! de aptitudinea de a ;si 4i opera cu relaţii Fntre idei ! din
cate oria anali8; . M.P. uil=ord a repro4at ta(ono+iei lui Bloo+ pentru do+eniul co niti"
=aptul c; nu +enţionea8; +e+oria! consider nd-o ca un aspect particular al cate oriei
cunoa4tere . Acest lucru Fl reali8ea8;! Fn sc6i+b! E. De Corte .4i colaboratorii s;i ,%)*) ! F n
cadrul unui +odel +or=olo ic! la carer ne opri+ Fn cele ce ur +ea8;! Fntrruc t poate =i
=ructi=icat de pro=esori Fn de+ersurile didactice! printr-o interpretare =le(ibil; 4i inte rarea lui
Fntr-o ta(ono+ie pentru do+eniul co niti" de tip sintetic! adaptat; la speci=icul obiectului de
Fn";ţ;+ nt.
9ed;+! +ai #os! spre ilustrare clasi=icarea +or=olo ic; elaborat; de E. De Corte 4i
colaboratorii ,%)*)! pa . > ->0 ! care propun o sc6e+; de clasi=icare a obiecti"elor co niti"e
pornind de la +odelul structurii intelectului elaborat de M.P. uil=ord. Acest +odel sublinia8;
caracterul ierar6ric al operaţiilor 4i produselor .
/c6e+a de clasi=icare propus; de E. de Corte 4i colaboratorii cuprinde 4apte cate orii de
obiecti"e co niti"e! =iecare repre8ent nd o =or+; de co+porta+ent co niti" ,operaţii
deter+inat ,e . Aceste 4apte operaţii intelectuale se pot rupa Fn dou; cate orii principale:
operaţii recepti"o-reproducti"e 4i operaţii producti"e. 9elaţiile acestora cu di+ensiunile
structurale ,operaţii din +odelul uil=ord poate =i repre8entat prin sc6e+a ur+;toare
,adaptat; dup; De Corte :
Cunoa4tere 5e+orie
Producţie con"er ent; Producţie di"er ent; E"aluare
- 9ecepţionare ,perceperea in=or+aţiilor
- 9ecunoa4terea in=or+aţiilor
- 9eproducerea in=or+aţiilor
- Producţie interpretati"; de in=or+aţii
- Producţii con"er ente de in=or+aţii
- Producţie di"er ent; de in=or+aţii
- Producţie e"aluati"; de in=or+aţii
De Corte propune =iec;rei cate orii a clasi=ic;rii +or=olo ice a obiecti"elor o de=iniţie
operaţional;! d nd e(e+ple ilustrati"e! cu tri+iteri peda o ice directe. Acest =apt este apreciat
de . De Lans6eere
2*

4sitr7
u.cD
tueriiLianntes6leecetruelu,%i)el*a)b!oprat .d)e*-)u2il=!ocradr!e=;acratn;dcd;insisctlea+
si=uilclaurieaDe+Coorr=toelo=ruict;i=iecl;ab+oordate;ludle
el un instru+ent util Fn "ederea de=inirii obiecti"elor co niti"e ale educaţiei.
I7.1. Operaţionali8area obiecti"elor peda o ice
Operaţionali8area se+ni=ic; transpunerea! respecti" deri"area scopurilor procesului didactic
Fn obiecti"e speci=ice 4i a acestora Fn obiecti"e concrete! prin preci8area unor co+porta+ente
co niti"e sau<4i psi6o+otorii direct obser"abile 4i +;surabile . In "i8iunea lui ?.9. 5a er!
T.D. 5iles! B.9. 5iller! M.9. ibler 4.a.! obiecti"ele operaţionale ar =i acele obiecti"e de=inite
Fn +od concret! care "i8ea8; co+porta+ente obser"abile 4i +;surabile 4i care per+it

2*
reali8area e=icient; a strate iilor instruirii Fn raport cu i+a inea clar; 4i concret; a ceea ce "a
trebui s; obţin; ele"ul ca per=or+anţ; 4i. deci ceea ce "a =i e"aluat! pe ba8a unor criterii
precise.
Operaţionali8area presupune! +ai Fnt i! transpunerea unui obiecti" Fn ter+eni de acţiuni! acte
operaţii! +ani=est;ri directe obser"abile! ceea ce presupune o deli+itare 4i sec"enţierea
analitic; a obiecti"elor! concreti8area lor. Dar! Fn acela4i ti+p! Operaţionali8area presupune 4i
un aspect te6nic care re8id; Fn enunţarea obiecti"elor sub =or+a co+porta+entelor
obser"abile 4i +;surabile ! cu a#utorul "erbelor de acţiune . Esenţial pentru
operaţionali8are este =aptul c; se preci8ea8; ceea ce "a =ace ele"ul! per=or+anţa! 4i<sau
co+petenţa de care "a =i capabil dup; anu+ite sec"enţe ale procesului de predare Fn";ţare.
Dup; cu+ spune C. B r8ea ,%)*) ! criteriul per=or+anţei sin urul dup; care se conduce
Operaţionali8area clasic; ,5a er! 5iller 4.a. se re=er; la ceea ce ele"ul "a =i apt s;
reali8e8e i+ediat dup; ter+inarea unei sec"enţe de instruire 4i Fn raport cu un conţinut
in=or+aţional precis deli+itat. Al doilea criteriu propus - criteriul co+petenţei - interrelat cu
pri+ul dac; pri"i+ instruirea Fn derularea ei procesual; pe ter+en +ai lun - se re=er; la
capacitatea de conser"are 4i trans=er superior! ceea ce =acilitea8; atin erea unor per=or+anţe
"i8ate de obiecti"e operaţionale ulterioare. Deci! Fn +od =iresc! orice per=or+anţ; presupune
punerea Fn lucru a unor co+petenţe! cu at t +ai +ult cu c t "i8;+ obiecti"e +ai co+ple(e.
Operaţionali8area obiecti"elor este un de+ers peda o ic co+plicat! posibil de reali8at +ai
ales Fn cadrul disciplinelor 4colare =or +ali8ate! care operea8; predo+inant cu structuri
al orit+ice e"idente! certe. cu+ este ca8ul +ate+aticii! =i8icii! c6i+iei! ra+aticii. La
disciplinele care conţin in=or+aţii a c;ror st;p nire este e"aluabil; prin criterii co+binate
-cantitati"e 4i calitati"e g cu+ sunt disciplinele u+aniste 4i sociale! Operaţionali8area
obiecti"elor pe ba8a criteriilor clasice ,tip 5a er! 5iller etc. - este di=icil;. Probabil toc+ai
de aceea L. D Kainaut concepe Operaţionali8area Fntr-un sens +ai lar . Peda o ul bel ian
,%)2%! pa . %&* scrie: A de=ini obiecti"ele operaţionale nu Fnsea+n; ni+ic altce"a dec t a
preci8a cu cea +ai +are ri#; acti"it;ţile raţie c;rora cel care Fn"aţ; "a pro resa spre
des;" r4irea educaţiei sale' aceasta Fnsea+n; a c;uta co+ponentele scopurilor educati"e Fn
ter+eni de acti"it;ţi +intale! a=ecti"e 4i psi6o+otorii ale celui ce Fn"aţ;' cu alte cu"inte! este
"orba de preci8area situaţiilor Fn care ast=el de acti"it;ţi se "or e(ersa sau se "or +ani=esta.
Ast=el! a speci=ica un obiecti" Fn ter+eni operaţionali i+plic; 4i cuprinde de=inirea unei
situaţii! Fn care cel ce Fn"aţ; e(ersea8; pentru a st;p ni o deprindere sau un co+porta+ent!
sau! 4i +ai bine! Fn care d; do"ad; c; a atins acest obiecti" . In concepţia lui D Kainaut!
obiecti"ele operaţionale nu au sens real 4i nu se #usti=ic; dec t Fn calitate de co+ponente ale
unor scopuri +ai enerale care le preced 4i a c;ror e(presie o constituie Fn ter+eni de acţiune
concret; 4i i+ediat;! ele repre8ent nd "eri a central; care une4te intenţia cu acţiunea.
D Kainaut ne atenţionea8; asupra necesit;ţii ca paralel cu includerea Fntr-un proiect de
acti"itate didactic; a unor obiecti"e operaţionale! pro=esori s; ndeasc; 4i s; proiecte8e
ri uros 4i situaţiile! +ai bine 8is condiţiile de e(ersare 4i de +ani=estare a co+porta+entelor
preconi8ate prin Operaţionali8area obiecti"elor. De ase+enea! ne atenţionea8; asupra
necesit;ţii deri";rii obiecti"elor operaţionale din unele +ai enerale! cu+ sunt cele denu+ite
Fsntapbeildiraeaoobiaiencotia"sutrl;u!i o=ubniedcat+
i"enleta=lusncdoap+uelunitalelecţaielei!ascttaib"iilti;rţeialoorbdiiedcatci"tiecleo.rDoepseirauţiro!naal;leturi de
repre8int; pri+e co+ponente ale oric;rei situaţii instructi"e ,L. 7l;sceanu!%)22! 5. Ionescu.
%)2 .
I7. 1.%. Cri terii de operaţionali8are a obiecti"elor
Fn pri"inţa Criteriilor operaţionali8;rii! C. B r8ea ,%)*) ! pe ba8a sinteti8;rii unor lucr;ri
repre8entati"e Fn acest do+eniu! +enţionea8; trei criterii:
TR1!*.*. Orice obiecti" operaţional preci8ea8; +ai Fnt i o +odi=icare calitati"; ,4i nu nu+ai
cantitati"! a capacit;ţilor ele"ilor. ?;r; nici o e(cepţie! toate te6nicile de operaţionali8are

22
conţin acest ele+ent! +;rturie a unei acti"it;ţi instructi" - educati"e diri#ate! ele"ul "a
+ani=esta o sc6i+bare e"ident; a capacit;ţilor sale! sub = or+a unor indicatori cu+ sunt: o
acţiune +intal;! o operaţie lo ic;! un nou al orit+ al Fn";ţ;rii! un nou concept etc. Aceste
+odi=ic;ri repre8int; noi ac6i8iţii 4i noi capacit;ţi pe care ele"ul nu le poseda Fn +o+entul
plani=ic;rii obiecti"elor peda o ice 4i pe care pro=esorul Fncearc; s; le =or+e8e la ele"i. prin
i+plicarea acti"; a acestora! pe parcursul unei<unor sec"enţe<etape de instrucţie.
.1.%. . Pentru orice obiecti" operaţional se preci8ea8; situaţiile de Fn";ţare! respecti"!
condiţiile care deter+in; +odi=ic;rile educati"e preconi8ate ,solicitate ! Fn toate ca8urile!
operaţionali8area "a ur+a dou; direcţii: preci8area 4i descrierea condiţiilor Fn care
per=or+anţa "a =i =or+at; 4i preci8area condiţiilor Fn care per=or+anţele "or =i e"aluate.
Aceste orient;ri ţin de dou; aspecte:
- proiectarea unor acti"it;ţi peda o ice! a unor situaţii de predare - Fn";ţare! Fn "ederea
construirii suporturilor didactice adec"ate.Fn literatura de specialitate acest aspect este
dese+nat prin ter+eni di=eriţi: situaţiile Fn";ţ;rii ,5. La"alle ! suportul per=or+anţei
,5.M. etele ! prescripţiile Fn";ţ;rii , .I. Da"ies etc.! ţin ndu-se sea+a de obiect 4i
conţinutul s;u ,?.N. TalF8ina! N.I. Landa! 9.5. a ne! L. D Kainaut '
- co+unicarea unei intenţii peda o ice Fn scopul e"alu;rii ei: condiţiile e"alu;rii ,?.9.
5a er ! situaţiile e"alu;rii ,5. La"allee ! indicatori de control ,B.9. 5iller .
I7.1.%.0. Ni"elul reali8;rii este a treia co+ponent; indispensabil; pentru de=inirea unui
obiecti" operaţional. 5odi=ic;rile enunţate printr-un obiecti" operaţional nu sunt abstracte! ci
sunt precise! concrete. Ele se preci8ea8; cu a#utorul ur +;torilor para+etri: absenţa sau
pre8enţa unei capacit;ţi! a unei calit;ţi! tr;s;turi' ti+pul de reali8are a unei sarcini'
caracteristicile erorilor acceptabile' concordanţa sau non-concordanţa cu un standard' nu+;rul
Fncerc;rilor ad+ise' caracteristicile unui produs +aterial obţinut prin acti"itatea practic; etc.
Fn scopul asi ur;rii unor li +ite ale intenţiilor peda o ice pro ra+ate printr-un obiecti"
operaţional trebuie preci8at ni"elul +ini+ de reali8are a acestuia.
Condiţiile! respecti" +odelele 4i te6nicile operaţionali8;rii obiecti"elor +ai cunoscute sunt
cele ale lui 5a er 4i 5iller! pe care le red;+ co+parati" dup; . de Lands6eere! %*$! pa .
$&! Fn tabelul .I7.:
Tabelul .%7.
Condiţiile operaţionali8;rii obiecti"elor
Condiţiile Condiţiile dup;
opera ţionali8;rii dup; opera ţionali8;r ii
5a er 5iller
%. Denu+ irea % . Cu" ntul ,
co+porta+ent ului 7erbul de acţiune care
obser"ab il. dese+nea8; "
. Enunţarea cond iţiilor co+porta+entul
Fn care e le" ii "or e(ersa obser"abil ur+;rit
4i "or de+ons tra c; au prin obiect .
a tins co+porta+en tu l Indicator control
i i t i t 0r;.sIpnudnicsacţoiaredcet
,,spcre6c+
onba8raeaa pdreecon 8a
i
ob ec " ti . < 0.
Criteriu l de reu4 ita !
n i"elu l de per=or+an ţ;
acceptabil;
9e8ult; 4i din cele de +ai sus c; at t 5a er c t 4i 5iller! dar 4i alţi cercet;tori , ibler! Bar er!
5iles! a ne etc. insist; asupra Fnţele erii sinta +ei obiecti" co+porta+ental drept
co+porta+ent obser"abil 4i +;surabil ! posibil de e"aluat c t +ai ri uros! +ai obiecti"!

2)
+ai precis. Toc+ai de aceea! pornind de la o corect; operaţionali8are a obiecti"elor - Fn raport
cu ceea ce o=er; 4i ceea ce i+pune conţinutul in=or+aţional al unui siste+ de lecţii sau al unei
lecţii - se pot elabora teste de e"aluare ,doci+olo ice e=iciente 4i se poate reali8a e"aluarea
=or+ati";.
/; anali8;+! pe r nd! criteriile operaţionali8;rii.
,% Operationali8area i+pune ca orice obiecti" s; se re=ere la acti"itatea de Fn";ţare a
ele"ului! nu la acti"itatea pro=esorului. Obiecti"ele operaţionale trebuie s; se centre8e pe
procese! acţiuni! acte! operaţii obser"abile! u4or constatabile 4i s; dese+ne8e cu preci8ie
re8ultatele scontate! i+ediate! Fn cadrul di=eritelor sec"enţe 4i situaţii de predare-Fn";ţare. De
ase+enea! "erbele de acţiune , cu"intele acţiuni trebuie alese adec"at! 4i anu+e cele ce se
re=er; la acţiuni! acte! operaţii obser"abile! 4i nu la procese psi6ice interne ce nu pot =i
obser"ate 4i e"aluate precis. Dar! desi ur! pro=esorul - prin anali8a de sarcin; - pornind de la
identi=icarea naturii 4i tipurilor Fn";ţ;rii i+plicate Fn asi+ilarea de c;tre ele"i a anu+itor
conţinuturi in=or+aţionale decodi=ic; din acţiunile! operaţiile actele +ani=este cerute de
obiecti"ele operaţionale! =uncţionalitatea proceselor 4i abilit;ţilor psi6ice ale ele"ilor. n
ase+enea de+ers este u4urat! de e(e+plu! dac; pro=esorul "a utili8a Fncercarea de
instru+entali8are a ta(ono+iei lui Bloo+! propus; de N. 5et=essel! . 5itc6ael 4i D.9.
irsner ,%)>) ! care pentru =iecare ni"el ta(ono+ic au dat e(e+ple de "erbe de acţiune ce
per+it s; se treac; de la procesele! capacit;ţile +intale la co+porta+ente obser"abile. Di=eriţi
autori au elaborat 4i liste de cu"inte acţiuni ad+ise! care nu sunt susceptibile la interpret;ri
"ariate ,de enul celor din tabelul de +ai #os 4i liste de enunţuri inter8ise! a+bi ue! care pot
a"ea se+ni=icaţii di=erite de la un pro=esor la altul.
E(e+ple de enunţuri a+bi ue! inter8ise: a cunoa4te! a Fnţele e! a asi+ila! a 4ti! a sesi8a
se+ni=icaţia! a se =a+iliari8a cu ...! considerate "erbe intelectualiste , . de Lands6eere!
%)*)! pa . $* ! susceptibile de a pro"oca de8acorduri Fntre educatori! Fntruc t per+it
interpret;ri "ariate.
Din cele de +ai sus re8ult; c; Fntr-ade";r 9.5. a ne are dreptate s; considere c; ale erea
"erbului Fn de=inirea unui obiecti" este o proble+; de o i+portanţ; decisi"; ! deoarece
cu"intele-acţiuni au calitatea de a preci8a clar natura per=or+anţei ur+;rite prin atin erea
=iec;rui obiecti" operaţional. De ase+enea! se i+pune ca =iecare obiecti" concret s; =ie
=or+ulat Fn c t +ai puţine cu"inte 4i Fn ter+eni co+porta+entali e(pliciţi , "erbe de
acţiune ! care s; "i8e8e o operaţie! o acţiune sin ular;. In acest +od se =acilitea8; re=erirea la
conţinutul speci=ic al obiecti"ului operaţional! precu+ 4i +;surarea 4i e"aluarea radului s;u
de reali8are. De e(e+plu! un obiecti" =or+ulat ast=el: ele"ul s; reproduc;! s; Fnţelea ; 4i s;
aplice toate "ariantele =or+ulelor de re8ol"are a ecuaţiei de radul II nu este corect e(pri+at!
Fntruc t "i8ea8; trei operaţii ,reproducere! Fnţele ere! aplicare ! dintre care una este a+bi u;!
di=icil de e"aluat uni=or+: s; Fnţelea ; . In ca8ul unei ase+enea =or+ul;ri se Fn reuia8;
orientarea instruirii! =iind "orba de trei obiecti"e operaţionale dintre care unul e(pri+at
a+bi uu! printr-un enunţ inter8is ! c;rora li se asocia8; criterii di=erite de testare 4i e"aluare!
Fntruc t 4i operaţiilor pe care le i+plic; li se asocia8; conţinuturi di=erite. E(e+ple de
obiecti"e operaţionale e(pri+ate corect .
L
treableucieţiatinCse,lcuulano"ae4teetraela; d,eBco;ttareniecl;e!"cila s=aora+7e-ia4i! sptorurncitnudriidceellauolebii"ecetie"tualle=u!nFnda"+
edeenrteaal care
=or+;rii 4i consolid;rii noţiunii de celul; ! se pot =or+ula ur+;toarele obiecti"e operaţionale:
Ele"i "or =i capabili:
- s; selecte8e ,s; alea ; cel +ai potri"it +aterial "e etal pentru studiul +icroscopic al celulei
"e etale'
- s; e(ecute corect preparate +icroscopice pentru studiul +icroscopic al celulei "e etale'
- s; recunoasc; 4i s; denu+easc; principalii constituenţi celulari ,+e+bran;! citoplas+;!
nucleu! "acuole! cloroplaste '

)$
- s; descrie principalii constituenţi celulari'
- s; redea ra=ic - Fntr-o sc6iţ; - desen - =or+a celulei "e etale 4i principali constituenţi ai
celulei "e etale.
, Operationali8area a nu+eroase obiecti"e presupune 4i speci=icarea condiţiilor
didactice! psi6opeda o ice! Fn conte(tul c;rora ele"ii "or e(ersa 4i "or do"edi c; au a#uns la
sc6i+barea calitati"; 4i<sau cantitati"; preconi8at;. Proiectare condiţiilor presupune
con=i urarea unor situaţii de Fn";ţare! cu =acilit;ţile 4i restricţiile speci=ice pentru rele"area
atin erii obiecti"elor! Fn cadrai condiţiilor se includ - ca =acilit;ţi sau restricţii - +ateriale
didactice! in=or+aţii! instrucţiuni! +i#loace te6nice ,instru+ente! aparate etc. . Deci!
condiţiile "i8ea8; at t procesul Fn";ţ;rii pentru atin era obiecti"elor operaţionale! c t 4i
conte(tele didactice concrete ale "eri=ic;rii < e"alu;rii per=or+anţelor < capacit;ţilor
preconi8ate.
)$
Dintre =or+ulele "erbale utili8ate Fn preci8area condiţiilor +enţion;+: dup; citirea te(tului ,
ra=icului! tabelului! 6;rţii etc. .... ' a" nd acces la..........' =iind date......' pus Fn situaţia
de.......' utili8 nd......'
cu a#utorul....' =;r; a utili8a........' etc.
Prin speci=icarea condiţiilor de +ani=estare a co+porta+entului co niti"! psi6o+otor
preconi8at! ele"ii pot =i pu4i toţi Fn situaţii e ale de acţiune! de e(ersare si de "eri=icare. Dar
dac; se apelea8; la Fn";ţ;+ ntul di=erenţiat! atunci se de=inesc +ai +ulte ni"eluri de
per=or+anţ; 4i! deci! pot s; "arie8e 4i condiţiile de +ani=estare a unui co+porta+ent la di=eriţi
ele"i.
,0 Criteriul de e"aluare este a treia condiţie a operationali8;rii obiecti"elor. Criteriile de
"eri=icare<e"aluare "i8ea8; ni"elul reu4itei sub un 6i calitati" 4i cantitati"! indic nd c t de
e=icient trebuie s; =ie co+porta+entul ele"ilor! la ce ni"el trebuie s; se situe8e cuno4tinţele!
deprinderile intelectuale sau +otorii! capacit;ţile etc. C6iar dac; Fn optica operationali8;rii
clasice ! la care ader; +ulţi autori! Fn e"aluare se insist; asupra reu4itei +ini+ale! dup; cu+
susţine 4i L. 7l;sceanu ,%)22! pa . 11 ! D. Potolea ,%)22! pa . %1& 4i alţi peda o i!
+etodolo ia operationali8;rii trebuie relaţionat; cu un criteriu de opti+alitate i+pus de
e(i enţele Fn";ţ;+ ntului di=erenţiat 4i de strate ia Fn";ţ;rii depline. Este "orba deci de
proiectarea obiecti"elor Fn raport cu +ai +ulte ni"eluri de per=or+anţ; ,+ini+ale! +edii!
+a(i+ale ! e"alu nd predicti" proporţia ele"ilor care "or acoperi respecti"ele ni"eluri.
Criteriile cantitati"e se Fn e+;nea8; cel +ai adesea cu criterii calitati"e! Fntruc t 4i
per=or+anţa se inter-relea8; cu cu co+petenţa preconi8at; de di=erite obiecti"e operaţionale.
Criteriile cantitati"e ,nu+erice! te+porale 4i cele calitati"e "i8ea8; o +are "arietate de
standarde. /tandardul +ini+ =i(at se re=er; la: a nu+;rul +ini+ de r;spunsuri corecte
pretinse' b nu+;rul de principii ce trebuie aplicate' c proporţia de reu4ite pretinse! li+ita de
ti+p' d criteriul-+odel de nuanţ; calitati"; 4i cantitati"; etc. /tabilirea criteriilor pare +ai
u4oar; Fn ca8ul obiecti"elor co+porta+entale din cate oria celor denu+ite de 9.5. a ne 4i
de . de Lands6eere obiecti"e de st;p nire a +ateriei . Pentru cele +ai co+ple(e! de enul
obiecti"elor de trans=er 4i celor care se re=er; la un uni"ers co+porta+ental care nu este

spterric=otrd+elain+ţeitaste! "craitţeinrieilseesau+nat Fnreeu"daleuparecai8tatt.dIendaic=iecsutlctaat8e!appernotbrulea+aepi!reccita4siudcecesul unei

repre8entati"itatea e4antionului de sarcini Fn raport cu uni"ersul co+porta+ental considerat
, . de Lands6eere! %)*)! pa . %1 .
Cercet;rile au ar;tat c; ta(ono+iile obiecti"elor peda o ice! cel puţin pentru do+eniul
psi6o+otor 4i pentru cel co niti" au o =unda+entare psi6olo ic; care e(plic; suportul teoretic
al operationali8;rii! Fn sensul c; di"ersele clase 4i ni"eluri ale obiecti"elor presupun capacit;ţi
psi6ice care corespund unor tipuri de Fn";ţare bine deli+itate ,=i ura >.III. .
Anali8 nd =i ura >.III.! deduce+ c; de8"oltarea ndirii inte rati"e a ele"ilor presupune

)%
=uncţionalitatea opti+; a tuturor capacit;ţilor +intale "i8ate de ta(ono+iile +enţionate!
Fntre ele =iind str nse interacţiuni! pe ba8a c;rora spore4te! totodat;! e=icienţa =iec;rei
capacit;ţi Fn raport cu de8"oltarea celorlalte.
Datorit; =aptului c; la ni"elul re8ol";rii de proble+e 4i +ai ales la ni"elul creati"it;ţii este
posibil ca actul produs de un ele" s; nu =ie deloc pre";8ut de educator! 5.D. 5errill ,%)*%!
pa . * propune ca Fn ca8ul co+porta+entelor co+ple(e obiecti"ul ,ur+;rit - n.n. s;
consiste Fntr-o descriere a condiţiilor Fn care trebuie s; se produc; co+porta+entul! dar s; nu
speci=ice actul co+porta+ental particular . La acest lucra se re=er; 4i 9. ibler c nd scrie:
De =apt! se pare c; un obiecti" este cu at t +ai reu de +;surat! cu c t este +ai i+portant.
E(e+ple de obiecti"e de acest en! reu preci8abile 4i reu +;surabile! se ;sesc Fn do+eniul
re8ol";rii de proble+e! al creati"it;ţii! al atitudinilor 4i al "alorilor. In aceste ca8uri nu "ede+
dec t o sin ur; soluţie: s; preci8;+ c t +ai bine aceste obiecti"e 4i s; ne Fncrede+ Fn spiritul
in"enti" al pro=esorului Fn ceea ce pri"e4te construirea unor instru+ente de e"aluare... ,c=. .
de Lands6eere 4i 7. de Lands6eere! %)*)! pa . $1 .

Idei interesante pri"ind necesitatea operationali8;rii obiecti"elor didactice - c6iar dac; nu

e(puse e(plicit - ;si+ nu nu+ai la peda o i! ci 4i la alţi speciali4ti! de e(e+plu la
+ate+aticieni. Ast=el! . PolQa! pornind de la =aptul c; re8ol"area de proble+e este o
per=or+anţ; speci=ic; inteli enţei u+ane! arat; c; a a"ea sau a pune o proble+; Fnsea+n; a
c;uta! Fn +od con4tient! o acţiune adec"at; pentru a atin e un scop clar conceput! dar nu
i+ediat accesibil. Cu+ se obser"; o +are "arietate de proble+e! clasi=icarea lor e
)%
necesar;! Fntruc t! identi=ic nd tipul de proble+; "o+ ;si calea corespun8;toare de
re8ol"are. In =uncţie de scop! . PolQa! distin e dou; tipuri de proble+e: de a=lat 4i de
de+onstrat. /copul ,cite4te obiecti"ele - n.n. proble+ei de a=lat este s; construiasc;! s;
calcule8e! s; obţin;! s; identi=ice. /copul unei proble+e de de+onstrat este s; se stabileasc;
dac; o anu+it; aserţiune este ade";rat; sau =als;. /oluţia acestui tip de proble+e este o
de+onstraţie! adic; o succesiune de operaţii lo ice bine coordonate: o succesiune de etape
care porne4te de la ipote8; 4i se ter+in; la conclu8ia dorit; a teore+ei: =iecare etap; deduce
c te"a puncte noi din p;rţi con"enabil alese ale ipote8ei! din =apte cunoscute sau din puncte
deduse anterior ,%)*%! pa . %&% . Iat;! deci! Fn aceste opinii! utili8ate "erbe de acţiune care
intr; Fn lucru Fn operaţionali8area obiecti"elor Fn ca8ul re8ol";rii unor proble+e! precu+ 4i
atenţionarea asupra unor #aIoane necesare Fnl;nţuirii lo ice a obiecti"elor operaţionale.
Fnl;nţuirea lo ic; a obiecti"elor operaţionale se poate reali8a pe ba8a anali8ei de sarcin;!
ţin nd sea+a de lo ica 4tiinţei ,a conţinutului in=or+aţional al lecţiei 4i lo ica didactic;!
precu+ 4i de ierar6i8area operaţiilor 4i tipurilor de Fn";ţare i+plicate pe treptele procesului
de ac6i8iţionare de c;tre ele"i a cuno4tinţelor! deprinderilor! capacit;ţilor "i8ate de obiecti"ele
preconi8ate.
I7.>. 7aloarea 4i li+itele operaţionali8;rii obiecti"elor peda o ice
7aloarea obiecti"elor operaţionale re8ult;! +ai Fnt i din =uncţiile pe care le Fndeplinesc.
I7.>.%. ?uncţia de or ani8are 4i re lare a procesului de predare-Fn";ţare

O
inbteierrcetli"nedleuo-speecrauţioobniaelcetip"eerl+
e diterenaulai8naţ;re=aoro+
biaetci"ti;"ucalurei =nuundsea+
poetnotaplearlaaţicotni"ailti;8ţaii. O
dibdiaeccttiic"ee!lele
operaţionale! prin e(pri+area clar; - pe ba8a "erbelor de acţiune - diri #ea8; sec"enţial! Fn
+od ri uros! procesul de Fn";ţare! Fn cadrul unei co+unic;ri peda o ice ba8ate pe =eedbac -
ul continuu. In cadrul procesului de predare-Fn";ţare =ocali8at pe obiecti"ele operaţionale!
ele"ii sunt Fn +od i+plicit Fndru+aţi spre di=erenţierea esenţialului de neesenţial! iar
cuno4tinţele asi+ilate "or =i e=iciente! =uncţionale. Anunţarea ele"ilor asupra obiecti"elor
ur+;rite #oac; un rol nu nu+ai orientati"! ci 4i sti+ulati". Obiecti"ele operaţionale per+it
esenţiali8area conţinutului 4i accesibili8area acestuia! a#un ndu-se +ai u4or cu +area

)
+a#oritate a ele"ilor s; se atin ; obiecti"ele de st;p nire a +ateriei 4i obiecti"ele de
trans=er . 7aloarea re latoare a obiecti"elor operaţionale re8id; 4i Fn =aptul c; ele per+it o +ai
adec"at; dia nosticare a di=icult;ţilor de Fn";ţare ale ele"ilor 4i! Fn consecinţ;! se poate apela
Fn c6ip opti+ la Fn";ţ;+ ntul di=erenţiat! ale ndu-se strate iile didactice e=iciente! prin
i+plicarea unor +etode! procedee 4i +i#loace de instruire racordate la capacit;ţile di=eriţilor
ele"i. Operaţionali8area obiecti"elor peda o ice introduce criterii +ai =er+e pentru
proiectarea! des=;4urarea 4i e"aluarea procesului de predare-Fn";ţare 4i pentru re larea din
+ers a acestuia.
I7.>. . ?uncţia de anticipare a re8ultatelorpred;rii-Fn";ţ;rii
/e reali8ea8; Fn +od ri uros prin operaţionali8area obiecti"elor! Fn Fntrep;trundere cu
speci=icarea obiecti"elor =or+ati"e care nu se pot operationali8a! dar sunt ur+;rite de
pro=esor. In proiectarea siste+elor de lecţii! a lecţiilor sau a altor =or+e de acti"itate didactic;
- Fn raport cu conţinutul in=or+aţional 4i cu capacit;ţile co niti"e ale ele"ilor! cunoscute prin
e"aluarea predicti"; - se speci=ic; per=or+anţele 4i co+petenţele la care se a4teapt; pro=esorul
prin atin erea de c;tre ele"i a obiecti"elor operaţionale 4i a celor neoperaţionale.
I7.>.0. ?uncţia de e"aluare se reali8ea8; prin Fns;4i criteriile ce stau la ba8a operaţionali8;rii
obiecti"elor peda o ice: criteriul per=or+anţei 4i criteriul co+petenţei. De =apt! obiecti"ele
operaţionale repre8int; serioase puncte spri#in Fn elaborarea de c;tre pro=esor a unor teste
doci+olo ice! ele contribuind! totodat;! la reali8area unei e"alu;ri =or+ati"e 4i la de8"oltarea
capacit;ţii de autoe"aluare Fn r ndul ele"ilor. Obiecti"ele operaţionale per+it introducerea
unor criterii +ai precise 4i +ai =er+e Fn e"aluarea acti"it;ţii de Fn";ţare a ele"ilor! Fn cadrul
=iec;rei lecţii! a#un ndu-se la un rad +ai +are de obiecti"itate Fn notare.
)
Li+itele operaţionali8;rii au =ost relie=ate at t Fn literatura de specialitate! c t +ai ales Fn
practica didactic;. Ast=el! uneori unii peda o i! +etodicieni sau pro=esori din Fn";ţ;+ ntul
preuni"ersitar au Fncercat s; =orţe8e nota 4i s; Fncerce s; operaţionali8e8e 4i ceea ce nu este
posibil ,obiecti"e a=ecti"e! caracterial-atitudinale etc. . La =el s-a Fnt +plat 4i cu Fncerc;rile de
operaţionali8are a re8ol";rii de proble+e pe c;i euristice! Fn acest +od s-a a#uns la cultul
obiecti"elor co+porta+entale ,P.D. 5ic6ell! %)** . De ase+enea! uneori s a#uns la
ato+i8area pred;rii-Fn";ţ;rii! la o =;r +iţare a intenţiilor instructi"-educati"e! ale procesului
de predai Fn";ţare! care a de"enit reoi! di=icil de transpus Fn practic; toc+ai din cau8a
nu+;rului e(a erat de obiecti"e operaţionale ,sute de obiecti"e pentru un siste+ de lecţii!
pentru un capitol al unei discipline 4colare . Dup; cu+ spune 4i 5. te=an! a=ir+ nd c; totul
trebuie operaţionali8at! unele cadre didactice au a#uns pur 4i si+plu s; sp n; "erbe de
acţiune Fn =aţa unor obiecti"e ce practic nu se pot operaţionali8a 4i pentru a c;ror atin ere
trebuie parcurs un proces educaţional +ai Fndelun at! uit nd! deci c; e(ist; capacit;ţi care
prind consistenţ; treptat 4i ale c;ror per=or+anţe obser"abile nu pot =i produse ad-6oc ,%)22!
pa . %1$ .
9e8ult; deci! c; at t obiecti"ele care se pot operaţionali8a! c t 4i cele care nu se pot
operaţionali8a trebuie c t +ai bine preci8ate de pro=esor 4i ur+;rite spre a =i atinse prin
inter+ediul celor +ai adec"ate strate ii! Fntruc t obiecti"ele sunt preţioase prin conţinutul lor
4ctuiinnoţ4i=ticn!ţecu=ultnucraţilo!naa(lieo!lao uincoFrndseepnrsinladrer.i cinotnetlreicbtuuianlde lsaauas<4i+
i pislai6reoa+4oitsotriui!ctauuranroerapurnicoerperi!
strate ii co niti"e etc.. precu+ 4i a unor tr;s;turi ale proceselor psi6ice i+plicate Fn Fn";ţare
4i a unor tr;s;turi de personalitate.
I7.*. Obiecti"e =or+ati"e din do+eniul a=ecti" 4i +oti"aţional
Pornind de la ade";rul c; inteli enţa este pus; Fn =uncţie 4i orientat; de =actorii e+oti"-acti"i
ai personalit;ţii 4i de =aptul c; Fn structura aptitudinii 4colare al;turi de =actorii intelectuali
=iinţea8; 4i =actori nonintelectuali! Fn r ndul c;rora cei +oti"aţionali 4i a=ecti"i deţin o
pondere Fnse+nat;! orice pro=esor ur+;re4te ca intenţionalit;ţi per+anente! cu posibilitatea de

)0
atin ere dup; perioade te+porale +ai lun i! 4i obiecti"e co+ple(e! de nuanţ; =or+ati"; din
aceste do+enii ale personalit;ţii.
Desi ur! +oti"aţia intrinsec; a Fn";ţ;rii! interesele episte+ice! senti+entele episte+ice se
=or+ea8; +ai reu 4i nu la toţi ele"ii! dar alte co+ponente a=ecti"e le ate de cunoa4tere 4i
di"erse trebuinţe 4i +oti"e co niti"e pot =i sti+ulate 4i de8"oltate la ni"eluri care s; per+it;
"alori=icarea potenţialit;ţilor co niti"e reale ale ele"ilor , tabelul 0.I7. .
Tabelul 0.I7.
/c6iţa unui in"entar al acti"it;ţilor =or+ati"e pentru +oti"aţia Fn";ţ;rii 4i e+oţiile 4i
senti+entele co niti"e
Autore larea +oti"aţional; Interese episte+ice
,reali8area opti+; a con=lictelor 1Lln C G1EKL +oti"aţional Ni"el de aspiraţie
5oti"e de autoreali8are 4colar; < pro=esional;
/enti+ente episte+ice
5oti"e de concordanţ; Fntre cunoa4tere! tr;ire a=ecti";! acţiune
/atis=acţie co niti"; Bucuria descoperirii < redescoperirii ade";rului: bucuria
cunoa4terii
Trebuinţa de per=or+anţa
5oti"e co niti"e: trebuinţa de a descoperii trebuinţa de a Fnţele e trebuinţa de a 4tii
Fncrederea capacit;ţile co niti"e /peranţa re8ol";rii
adec"ate a sarcinilor < situaţiilor - proble+;
/tarea de e(pectanţ;
Distonanta co
5oti"aţia intrinsec; 5oti"aţia e(trinsec;
Opti+ul +oti"aţional Fn situaţiile 4i acti"itaţiile de predare-Fn";ţare
Fndoiala episte+ic; 5irarea _C_urio8itatea Pl;cerea de a Fn";ţa Atracţia =aţ; de
conţinutul disciplinei 4colare /i+patie! ata4a+ent =aţ; de_pro=esor Ec6ilibru a=ecti"
9e larea < autore larea ni"elului 4i sensului an(iet;ţii
)0
Obiecti"ele din do+eniul +oti"aţional 4i a=ecti" nu se pot operaţionali8a Fn sensul clasic!
+a erian! dar ele sunt intenţionalit;ţi per+anente ale pro=esorului Fn cadrai de+ersurilor
instructi"-educati"e! pe care le poate atin e prin crearea unor situaţii de predare-Fn";ţare
sti+ulati"e. Transpunerea Fn =apt a principiului Fn";ţ;rii prin acţiune 4i a principiului
sti+ul;rii 4i de8"olt;rii +oti"aţiei co niti"e =acilitea8; atin erea unor ase+enea obiecti"e
didactice =or+ati"e.
r+;rind tabelul 0.I7.! ne d;+ sea+a c; o parte din obiecti"ele +oti"aţionale ,de pild;!
+oti"ele e(trinseci! disonanţa co niti"; ! trebuinţa de a 4ti! trebuinţa de a Fnţele e pot 4i
trebuie sti+ulate! puse Fn acţiune! de8"oltate Fn =iecare acti"itate didactic;. De ase+enea! Fn
str ns; interrelaţie cu crearea opti+ului +oti"aţional se "a ur+;rii de =iecare pro=esor! Fn
orice acti"itate didactic;! de8"oltarea unor st;ri a=ecti"e stenice! care s; reduc; an(ietatea
unora dintre ele"i! s; se +ani=este la toţi - pe =ondul ec6ilibrului a=ecti" -atracţia =aţ; de
conţinutul disciplinei 4colare predate. Pornind de aici! pe ba8a strate iilor didactice

accutrii"oi88iatantteea!!a+uinroaretae!6Fnnidcoii+aloatie"poisteen+e!ics;;! sFencsrtei+
deurleea8Fen4ciasp;asceitd;eţi8l"eoclote npilt;ic"er!ebaudceuraiaFn";ţa!
succesului! bucuria descoperirii<redescoperirii soluţiilor unor proble+e! a unor re uli!
principii etc.
/ubstructurile psi6ice 4i tr;s;turile "i8ate de obiecti"ele a=ecti"e 4i +oti"aţionale sunt at t
pre+ise! c t 4i consecinţe ale atin erii obiecti"elor co niti"e! ";8ute Fn des=;4urarea lor
procesual;! inclusi" a celor operaţionali8ate. Pentru atin erea obiecti"elor co niti"e este
necesar ca pro=esorul s; sti+ule8e e+oţiile 4i senti+entele co niti"e ale ele"ilor! s;
declan4e8e! s; +enţin; la cote opti+e 4i s; cl;deasc; treptat +oti"aţia Fn";ţ;rii de nuanţ;

)&
intrinsec;! s; 4tie re la adec"at +oti"aţia e(trinsec;' dar! desi ur! este necesar Fn str ns;
interrelaţie cu co+ponentele a=ecti"e 4i +oti"aţionale le ate de cunoa4tere! s; de8"olte la
ele"i 4i e+oţii 4i senti+ente estetice! +orale! precu+ 4i atitudini<"alori 4i tr;s;turi caracteriale
po8iti"e. Ase+enea obiecti"e! precu+ atitudinile-"alori! con"in erile! senti+entele estetice
sunt =oarte co+ple(e 4i presupun de+ersuri educaţionale con"er ente. In cadrai tuturor
acti"it;ţilor 4colare 4i peri4colare ele necesit; o coordonare adec"at; a acti"it;ţilor instructi"-
educati"e pe ter+en lun ! Fntruc t procesul structur;rii 4i or ani8;rii unor ase+enea tr;s;turi
psi6ice este co+ple(.
In proiectele de siste+e de. lecţii 4i de lecţii trebuie s;-4i ;seasc; locul obiecti"ele =or+ati"e
din do+eniul a=ecti"! +oti"aţional 4i ati tudinal ur+;rite prin crearea unor situaţii adec"ate! a
c;ror se+ni=icaţie "aloric; s; =ie relaţionat; cu pra(isul social. Desi ur! Fn =uncţie de
caracteristicile conţinutului in=or+aţional al acti"it;ţilor didactice 4i de +etodele! procedeele
4i +i#loacele de Fn";ţ;+ nt =olosite! se sti+ulea8; 4i se de8"olt; treptat 4i senti+ente estetice
4i +orale! capacit;ţi de "alori8are a=ecti"-co niti";! se =or +ea8; opinii 4i s; sti+ule8e
procesul de =or+are a unor atitudini 4i con"in eri. Or! toate acestea sunt scopuri din care
deri"; nu+eroase obiecte de nuanţ; =or+ati"; pentru a c;ror atin ere este necesar; nu nu+ai
opti+i8area procesului instructi"-educati"! ci este necesar; 4i conlucrarea tuturor =actorilor
educaţionali Fn conte(te de "iaţ; 4i +unc; stenice! Fn cadrul +ai lar al unei societ;ţi care
parcur e co+ple(ele trepte ale de+ocrati8;rii.
Biblio ra=ie
Banat6Q! B. ,%)>2 ! Instructional /Qste+s! Tearon Publis6ers! Palo Alto Cali=ornia
B r8ea! C. ,%)*) ! 9endre operationnels Ies ob#ecti=s peda o iVues! Presses ni"ersitaires de
?rance! Paris
Bloo+! B./. ,%)*% ! Ta(ono+Q o= Educaţional Ob#ecti"es! Kandboo I: Co niti"e Do+ain!
Da"id 5c aQ
Co+p.! Inc.! NeX Ror :
Cer 6it! I. ,coord. ,%)20 ! Per=ecţionarea lecţiei F n 4coala +odern;! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;!
Bucure4ti
Csen eri! E. ,%)2 ! Didactica! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti! pa . 01-0)
De Corte! E. ,%)*) ! Le4 =onde+ents de l action didactiVue! A. De Boec ! Bru(elles
D Kainaut! L. ,coord. ,%)2% ! Pro ra+e de Fn";ţ;+ nt 4i educaţie per+anent;! Editura
Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
?erenc8i! L! Preda! 7. ,%)2 ! Psi6opeda o ie! lecţii pentru pro=esorii din
Fn";ţ;+ ntulpreuni"ersitar! "oi. I!
pa . 1-&
)&
Ionescu! 5. ,%)2 ! Lecţia Fntre proiect 4i reali8are! Editura Dacia! Clu#-Napoca! %)2
5a er! 9.?. ,%)* ! Co++ent de=inir Ies ob#ecti=s peda o iVues `! aut6ier 7illars! Paris
5errill! 5.D. ,%)*% ! Instructional Desi n! En leXood Cli==s! N.M.! Practice Kali
5
Buic6uerell4!tD
i! .pPa. ,.%)** ! Proble+e de te6nolo ie didactic;! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
) -%$0
5oise! C. ,%))> ! Concepte didactice =unda+entale! "oi. I! An aro+! ia4i
No"eanu! E. ,coord. ,%)20 ! 5odele de instruire =or+ati"; la disciplinele =unda+entale de
Fn";ţ;+ nt!
Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Potolea! D. ,%)22 ! Teoria 4i +etodolo ia obiecti"elor! Fn !.!Curs de peda o ie ! coord. I.
Cer 6it! L.

)1
7l;sceanu! Tipo ra=ia ni"ersit;ţii Bucure4ti
Pia et! M. ,%)>1 ! Psi6olo ia inteli enţei! Editura tiinţi =ic;! Bucure4ti
Potolea! D. ,%)22 ! Curs de peda o ie! ni"ersitatea din Bucure4ti! pa . %0*-%12
Preda! 7. ,%)2% ! I+portanţa obiecti"elor operaţionale ale educaţiei! Fn /tudia ni"ersitatis
Babe4-BolQai !
/eries P6ilosop6ia! nr.l! pa . >)-*>
9adu! L! Ionescu! 5. ,%)2* ! E(perienţ; didactic; 4i creati"itate! Editura Dacia! Clu#-Napoca
7l;sceanu! L.! Proiectarea peda o ic;! Fn I. Cer 6it! L. 7l;sceanu ,coord. ! op. cit.! pa .
&)- *$ 6eeler! K.A.! ?o(! L. . ,%)*) ! Le ea educaţiei 4i Fn";ţ;+ ntului! Editura Politic;!
Bucure4ti 6eeler! K.A.! ?o(! L. . ,%)*) ! T6e8aurus de l education! NE/CO
)1
CAPITOL L 7
C 99IC L 5 L COLA9 I A/PECTELE /ALE E/EN@IALE
7.l. Eti+olo ia 4i e"oluţia conceptului de curriculu+
Conceptul de ..curriculu+ repre8int; un concept-c6eie pentru didactic; 4i pentru teoria 4i
practica educaţiei! Fn eneral. Eti+olo ic! el pro"ine din li+ba latin;! din ter+enii
curriculu+ ,sin ular 4i curricula ,plural ! care Fnse+nau aler are ! curs; ! dru+ .
Pri+ele conotaţii educaţionale ale conceptului curriculu+ au ap;rut Fn a doua #u+;tate a
secolului al 37I-lea! Fn docu+entele uni"ersit;ţilor +edie"ale din Leiden ,Olanda - Fn %12
4i las oX ,/coţia - Fn %>00. De atunci 4i p n; Fn pre8ent! e(tensiunea acestui concept
co+ple( a e"oluat! o dat; cu pro resele Fnre istrate de 4tiinţele educaţiei 4i cu identi=icarea
unor necesit;ţi e"idente Fn practica 4i teoria instruirii.
P n; la #u+;tatea secolului al 3l3-l ea! conceptul de curriculu+ a =ost "e6iculat Fn Fntrea a
lu+e! aproape e(clusi"! Fn accepţiunea sa restr ns;! tradiţional;! cea de conţinut al
Fn";ţ;+ ntului' el se+ni=ica un set de docu+ente 4colare sau uni"ersitare care plani=icau
conţinuturile instruirii! un instru+ent de e=icienti8are social; a acti"it;ţii 4colare 4i
uni"ersitare! un pro ra+ de Fn";ţare o=icial! or ani8at instituţional.
In accepţiune +odern;! Fn sens lar ! curriculu+ul nu "i8ea8; nu+ai conţinuturile instructi"-
educati"e incluse Fn pro ra+ele 4colare 4i uni"ersitare ,planuri de Fn";ţ;+ nt 4colare 4i
uni"ersitare! pro ra+e 4colare 4i uni"ersitare! +anuale 4colare 4i uni"ersitare! arii de studiu!
arii te+atice! subiecte punctuale etc. ! ci 4i siste+ul e(perienţelor de Fn";ţare 4i =or+are!
directe 4i indirecte! ale ele"ilor 4i studenţilor! e(perienţe corespun8;toare celor trei +ari
cate orii de educaţie! care se F+bin; 4i se co+pletea8; reciproc: educaţia =or+al;! ne=or+al;
4i cea in=or+al;.
Cu alte cu"inte! Fn sens lar ! curriculu+ul are sensul de proiect peda o ic! care e"idenţia8;
+ultiplele 4i co+ple(ele interdependenţe ce se stabilesc Fntre obiecti"ele educaţionale!
conţinuturile instructi"-educati"e! strate iile de predare 4i Fn";ţare Fn 4coal; 4i Fn a=ara 4colii
,Fn conte(te =or+ale! ne=or+ale 4i in=or+ale 4i strate iile de e"aluare a acti"it;ţii
educaţionale! a4a cu+ se poate obser"a Fn =i ura l .7.
De ase+enea! Fn calitate de proiect peda o ic! curriculu+ul F4i propune s; sublinie8e
i+portanţa e(cepţional; a obiecti"elor educaţionale at t la ni"elul +acropeda o iei! c t 4i la

n=oi"r+
elulla+
tei!csreopseldeacteoa8ie;ic.oLnaţinniu"teulr+
ileacFnro"!;pţ;o+
rnintdulduei o4ibsiecptir"oeielecteedau8c;asţtiroantaeleiileendeeraplreedare 4i
Fn";ţare! precu+ 4i strate iile de e"aluare a e=icienţei acti"it;ţii educaţionale. Aceea4i relaţie
de subordonare o Fnt lni+ 4i la ni"elul +icro! la care! pornind de la conţinuturile stabilite Fn
+anualele 4colare ,4i Fn =uncţie de obiecti"ele cadru 4i de re=erinţ; se =or+ulea8; obiecti"ele
instructi"-educati"e 4i cele operaţionale! pornind de la care! se stabilesc e(perienţele de
Fn";ţare cele +ai adec"ate pentru ele"i! strate iile de Fn";ţare 4i de predare! strate iile de
e"aluare a randa+entului 4colar 4i! dup; derularea acti"it;ţii didactice 4i reali8area =eed-
bacFcului! strate iile de re lare a acti"it;ţii didactice.

)>
)>
u
/trate iile de e"aluare a acti"it;ţii educaţionale
Conţinuturile instructi"-educati"e
/trate iile
de predare 4i Fn";ţare Fn conte(te =or+ale! ne=or+ale 4i in=or+ate
?i ura %. 7. /=era de cuprindere a conceptului!! curriculu+ Fn accepţiune actual;
P n; la cristali8area! Fn ti+p! a accepţiunii actuale asupra curriculu+ului au e(istat +ulte
contro"erse Fntre speciali4ti! suprapuneri de ter+eni cu intensiuni di=erit e! con=u8ii etc. Pentru
ilustrare! a+inti+ c te"a din cele +ai de sea+; +o+ente le ate de circu+scrierea s=erei de
cuprindere a acestui concept 4i de elaborarea teoriei curriculu+ului:
Contribuţia lui ?ran lin Bobbill
Dup; 7i"iane 4i ilbert de Lands6eere ,%)*)! pa . %% ! ?ran lin Bobbitt! raţie lucr;rii sale
T6e Curriculu+ ,%)%2 ! a =ost pri+ul peda o care a propus o +etod; =or+ali8at; pentru
=or+ularea obiecti"elor! considerate puncte de plecare Fn anali8ele peda o ice.
Ad+iţ nd c; scopul eneral al educaţiei Fl constituie pre ;tirea ele"ilor pentru "iaţa adult;!
?ran lin Bobbitt include Fn s=era conceptului curriculu+ Fntrea a e(perienţ; de Fn";ţare a
ele"ilor! respecti" at t acti"it;ţile =or+ale! des=;4urate Fn +ediul 4colar! c t 4i cele des=;4urate
Fn +ediul e(tra4colar! plani=icate 4i proiectate Fn 4coal; Fn "ederea reali8;rii unei educaţii
lobale! inte rati"e.
Contribuţia lui Mo6n DeXeQ
In anul %)$ ! Fn lucrarea sa intitulat; Copilul 4i curriculu+ul ! Mo6n DeXeQ a"ansa ideea
curriculuinului centrat pe copil! care s; Fi per+it; acestuia s; utili8e8e Fn acti"itatea cotidian;
ceea ce a Fn";ţat la 4coal; 4i Fn acti"it;ţile din 4coal;! e(perienţa de 8i cu 8i. DeXeQ propunea
ca s=era conceptului de curriculu+ s; cuprind; nu nu+ai in=or+aţiile! ci 4i de+ersurile
didactice de asi+ilare a acestora' el considera c; sursa a. tot ceea ce este inert! +ecanic 4i
=or+al Fn 4coal; se a=l; Fn subordonarea "ieţii 4i e(perienţei copilului =aţ; de curriculu+. In
"i8iunea sa! copilul 4i curriculu+ul constituiau dou; l i+ite care de=ineau un sin ur proces' pe
de o parte copilul! pe de alt; parte =aptele 4i ade";rurile studiilor! de=ineau! Fn concepţia sa!
instrucţia.
Dintre contribuţiile lui DeXeQ Fn do+eniul curriculu+ului! +ai a+inti+:
- e(tensia conţinutului social al pro ra+elor
- introducerea Fn planurile educaţionale a unor noi obiecte de Fn";ţ;+ nt 4i acti"it;ţi
didactice Fn "ederea apropierii 4colii de "iaţa social; 4i de ne"oile copilului
)*
- e(cluderea din planurile educaţionale a obiectelor de Fn";ţ;+ nt care nu asi urau apropierea
4colii de "iaţa social; 4i de ne"oile copilului
- cre4terea nu+;rului disciplinelor de studiu la ale ere.
Contribuţia lui 9alp6 . TQler
9alp6 . TQler este considerat pri+ul peda o care elaborat o =or+ulare +odern; a teoriei
curriculu+ului! Fn lucrarea intitulat; Basic Principles o= Curriculu+ and Instruction ,%)1$ .
Ipnedcaonocepicţeiaaspal!icealabbiloerFanreuar+
cu;rtroicaurelua+
orudliuniei+
iepralirc6;icp;a:tru acţiuni! cu "aloare de nor+e
- =or+ularea obiecti"elor Fn";ţ;rii! respecti" a obiecti"elor educaţionale ale procesului de
Fn";ţ;+ nt
- selectarea e(perienţelor de Fn";ţare 4i a conţinuturilor cu "alenţe =or+ati"e! Fn concordanţ;
cu obiecti"ele educaţionale =or+ulate
- stabilirea +etodolo iilor de or ani8are a e(perienţelor de Fn";ţare! =uncţie de +etodolo ii
4i de conţinuturile selectate
- e"aluarea re8ultatelor acti"it;ţii de instruire.

)*
Acu+ul;rile pro resi"e din teoria curriculu+ului au per+is conturarea siste+ului principiilor
enerale de elaborare a curriculu+ului 4colar! care cuprinde trei +ari cate orii de principii:
a Principii re=eritoare la curriculu+ ca Fntre :
a. l. subordonarea =aţ; de idealul educaţional al 4colii ro+ ne4ti! =or+ulat Fn Le ea
Fn";ţ;+ ntului a. . luarea Fn considerare a particularit;ţilor de " rst; 4i indi"iduale ale
ele"ilor
a.0. respectarea principiilor de psi6olo ie a Fn";ţ;rii a.&. adec"area la dina+ica social; 4i
cultural; a societ;ţii a.1. de8"oltarea ndirii di"er ente! critice 4i creati"e a ele"ilor a.>.
descoperirea! sti+ularea 4i "alori=icarea disponibilit;ţilor ele"ilor.
b Principii re=eritoare la acti"itatea de Fn";ţare:
b. l. Fn Fn";ţare se adopt; stiluri di=erite! te6nici di=erite 4i se atin rit+uri di=erite
b. . acti"itatea de Fn";ţare se ba8ea8; pe in"esti aţii continue! pe e=orturi intelectuale 4i
+otrice 4i
autodisciplin;
b.0. Fn";ţarea se poate produce prin studiu indi"idual 4i prin acti"it;ţi de rup
b.&. prin Fn";ţare se =or+ea8; 4i de8"olt; atitudini! capacit;ţi 4i se contribuie la Fnsu4irea de
noi
cuno4tinţe
b.1. este reco+andabil ca Fn Fn";ţare s; se porneasc; de la aspecte rele"ante pentru interesele
ele"ilor!
pentru de8"oltarea lor personal; 4i pentru inte rarea lor acti"; Fn "iaţa social;.
c Principii re=eritoare la acti"itatea de predare:
c. l. acti"itatea de predare s; sti+ule8e 4i s; susţin; Fn per+anenţ; +oti"aţia ele"ilor pentru
Fn";ţarea continu;! per+anent;
c. . prin acti"itatea de predare! cadrele didactice s; descopere! s; sti+ule8e 4i s; de8"olte
aptitudinile
4i interesele ele"ilor
c.0. prin acti"itatea de predare! cadrele didactice s; o=ere oportunit;ţi de Fn";ţare di"erse 4i
e=iciente!
care s; =acilite8e atin erea obiecti"elor instructi"-educati"e propuse
c.&. Fn cadrul acti"it;ţii de predare se reali8ea8; nu nu+ai trans+itere de cuno4tinţe! ci 4i de
co+porta+ente 4i atitudini
c.1. actul pred;rii s; per+it; ele"ilor s; reali8e8e trans=eruri de in=or+aţii 4i de co+petenţe
de la o
disciplin; de studiu la alta
c.>. predarea s; reali8e8e le ;tura dintre acti"itatea didactic; 4i "iaţa cotidian;.

)2
7. . Tipolo ia curricular;
E(tinderea s=erei de cuprindere a conceptului curriculu+ 4i conturarea accepţiunii actuale
asupra acestui concept! su erea8; i+portanţa cunoa4terii 4i caracteri8;rii di=eritelor tipuri de
cduer+riecrusluur+
ile! aptratcptiecn-tarpulidcea+
ti"eersaulreilceatderoerleotricdoid-ea(cptiecrei.+entale ale speciali4tilor! c t 4i pentru
I. Fn =uncţie de criteriul cercet;rii =unda+entale a curriculu+ului! distin e+ cate oriile:
%.%. curriculu+ eneral<curriculu+ co+un<trunc6i co+un de cultur; eneral;<curriculu+
central<
core curriculu+<curriculu+ de ba8;
%. . curriculu+ de pro=il 4i speciali8at
%.0. curriculu+ subli+inal<curriculu+ ascuns
%.&. curriculu+ in=or+ai.

)2
Curriculu+ul eneral<curriculu+ co+un<trunc6i co+un de cultura eneral;<curriculu+
central< core curriculu+<curriculu+ de ba8; se re=er; la obiecti"ele enerale ale educaţiei 4i l a
conţinuturile educaţiei enerale - siste+ul de cuno4tinţe! abilit;ţi intelectuale 4i practice!
stiluri atitudinale! strate ii! +odele acţionale 4i co+porta+entale de ba8; etc.! obli atorii
pentru educaţi pe parcursul pri+elor trepte ale 4colarit;ţii.
Curriculu+ul de pro=il 4i speciali8at se re=er; la = or+area 4i de8"oltarea co+porta+entelor!
co+petenţelor! abilit;ţilor 4i strate iilor speci=ice anu+itor do+enii ale cunoa4terii! care F4i
;sesc corespondent Fn di=erite pro=iluri de studii ,4tiinţe e(acte! 4tiinţe u+aniste! +u8ic;! arte
plastice! sporturi 4.a.+.d. .
Curriculu+ul subli+inal<curriculu+ ascuns cuprinde ansa+blul e(perienţelor de Fn";ţare 4i
de8"oltare directe sau indirecte! e(plicite sau i+plicite! r e8ultate din a+bianţa educaţional;
,condiţionat; de cli+atul psi6osocial 4i cultural al clasei de ele"i sau al rupei de studenţi! de
cli+atul speci=ic 4colii sau uni"ersit;ţii! Fn ansa+blul lor! de siste+ul relaţiilor interpersonale
stabilite Fntre a enţii acţiunii educaţionale: pro=esori! ele"i! p;rinţi! a enţi sociali etc. 4i din
cli+atul psi6osocial eneral! Fn care se des=;4oar; acti"itatea didactic; ,dependent de
caracteristicile +ediului de instruire! de calitatea spaţiului 4colar! de ti+pul 4colar disponibil!
de stilul de acti"itate didactic; 4i de personalitatea cadrului didactic etc. .
Curriculu+ul in=or+ai ,asociat cu educaţia de tip in=or+ai cuprinde ansa+blul e(perienţelor
de Fn";ţare 4i de8"oltare indirecte! re8ultate ca ur+are a interacţiunii educatului cu +i#loacele
de co+unicare Fn +as; ,+ass-+edia ! a di=eritelor interacţiuni Fn +ediul social! cultural!
econo+ic! =a+ilial! al rupului de prieteni! al co+unit;ţii etc.
II. In =uncţie de criteriul cercet;rii aplicati"e a curriculu+ului! distin e+ cate oriile:
II. l. curriculu+ =or+al<curriculu+ o=icial II. . curriculu+ reco+andat II. 0. curriculu+ scris
%%.&. curriculu+ predat
%%.1. curriculu+ de suport
%%.>. curriculu+ Fn";ţat
%%.*. curriculu+ testat.
Curriculu+ul =or+al<curriculu+ o=icial ,asociat cu educaţia de tip =or+al este cel o=icial
prescris! deci cu statut =or+al 4i cuprinde toate docu+entele 4colare o=iciale! care stau la ba8a
proiect;rii acti"it;ţii instructi"-educati"e la toate ni"elele siste+ului 4i procesului de
Fn";ţ;+ nt.
El repre8int; re8ultatul acti"it;ţii unei ec6ipe interdisciplinare de lucru! este "alidat de =actorii
educaţionali de deci8ie 4i include ur+;toarele docu+ente o=iciale:
- docu+ente de politic; a educaţiei
- docu+ente de politic; 4colar;
))

- planuri de Fn";ţ;+ nt
- pro ra+e 4colare 4i uni"ersitare
- +anuale 4colare 4i uni"ersitare
- 6iduri! Fndru+;toare 4i +ateriale +etodice-suport

-Ciunrsrtircuu+
lue+ntuel dreceo"+alaunadraet. este cel susţinut ca 6id eneral pentru cadrele didactice! de rupuri
de e(perţi Fn educaţie sau de autorit;ţi u"erna+entale.
Curriculu+ul scris are! de ase+enea! caracter o=icial 4i este speci=ic unei anu+ite instituţii de
Fn";ţ;+ nt.
Curriculu+ul predat se re=er; la ansa+blul e(perienţelor de Fn";ţare 4i de8"oltare o=erite de
educatori celor educaţi Fn acti"it;ţile didactice curente.
Curriculu+ul de suport cuprinde ansa+blul +aterialelor auriculare au(iliare: cule eri de
proble+e! cule eri de te(te! Fndru+;toare didactice! atlase! so=tXare etc.

))
Curriculu+ul Fn";ţat se re=er; la ceea ce educaţii au ac6i8iţionat ca ur+are a i+plic;rii lor Fn
acti"it;ţile instructi"-educati"e.
Curriculu+ul testat se re=er; la e(perienţele de Fn";ţare 4i de8"oltare apreciate 4i e"aluate cu
a#utorul testelor sau al altor probe de e"aluare.
III. In =uncţie de criteriul episte+olo ic! distin e+ cate oriile:
III. l! curriculu+ =or+al<curriculu+ o=icial
III. . curriculu+ coinun<curriculu+ eneral<trunc6i co+un de cultur; eneral;<curriculu+
central<
core curriculu+<curriculu+ de ba8; III. 0. curriculu+ speciali8at
%%%.&. curriculu+ ascuns<curriculu+ subli+inal
%%%.1. curriculu+ in=or+ai
III. >. curriculu+ ne=or+al III.*. curriculu+ local.
Curriculu+ul ne=or+al ,asociat cu educaţia de tip ne=or+al se re=er; la obiecti"ele 4i
conţinuturile acti"it;ţilor instructi"-educati"e ne=or+ale! care au caracter opţional! sunt
co+ple+entare 4colii! structurate 4i or ani8ate Fntr-un cadru instituţionali8at e(tra4colar ,de
e(e+plu! Fn cluburi! asociaţii artistice 4i sporti"e! case ale ele"ilor 4i studenţilor! tabere
4.a.+.d. .
Curriculu+ul local include o=ertele de obiecti"e 4i conţinuturi ale acti"it;ţilor instructi"-
educati"e propuse de c;tre inspectoratele 4colare ,4i aplicabile la ni"el teritorial sau c6iar de
c;tre unit;ţile de Fn";ţ;+ nt! Fn =uncţie de necesit;ţile proprii.
I7. Tipolo ia ,4i ter+inolo ia Curriculuinului Naţional operant Fn cadrul siste+ului de
Fn";ţ;+ nt din 9o+ nia:
I7. l. curriculu+-nucleu
I7. . curriculu+ la deci8ia 4colii: I 7. .%. curriculu+ e(tins I 7. . . curriculu+ nucleu
apro=undat I7. .0. curriculu+ elaborat Fn 4coal;.
Curriculu+ul nucleu repre8int; trunc6iul co+un! obli atoriu! adic; nu+;rul +ini+ de ore de
la =iecare disciplin; obli atorie pre";8ut; Fn planul de Fn";ţ;+ nt. Practic! a4a cu+ a+ ar;tat
+ai sus! trunc6iul co+un circu+scrie acel siste+ de cuno4tinţe =unda+entale! capacit;ţi 4i
co+petenţe! abilit;ţi intelectuale 4i
%$$

practice! stiluri atitudinale. strate ii! +odele acţionale 4i co+porta+entale necesare pre ;tirii
tuturor indi"i8ilor. Ast=el! actualele pro ra+e 4colare pe discipline de studiu cuprind
obiecti"ele cadru! obiecti"ele de re=erinţ;! conţinuturile Fn";ţ;rii 4i standardele curriculare de
per=or+anţ;! obli atorii pentru toate 4colile 4i pentru toţi ele"ii! Fn acest =el se asi ur;
respectarea dreptului! a e alit;ţii 4anselor de acces a tuturor indi"i8ilor la Fn";ţ n ntul public.
L Triculu+ul nucleu repre8int; unicul siste+ de re=erinţ; pentru di"ersele tipuri de e"alu;ri 4i
de e(a+in;ri eterne ,naţionale din siste+ 4i pentru elaborarea standardelor curriculare de
per=or+anţ;.
Curriculu+ul la deci8ia scolii asi ur; di=erenţa de ore dintre curriculu+ul nucleu 4i nu+;rul
+
plianniu+rislea-uca+dar(uid+e dFne"o;rţe;+
pe ns;t!ppt;e+annd;e! psteundtiruu! =Fineccaarderudlisacciepslitnu;i t4icpodlaerp;rporiee"ct;8puetd;aFno ic!
obiecti"ele instructi"-educati"e 4i ele+entele de conţinut 4tiinţi=ic cuprinse Fn pro ra+ele
4colare ale disciplinelor obli atorii! sunt =acultati"e! parcur erea lor = iind decis; la ni"elul
instituţiei 4colare. Co+ple+entar curriculu+ului nucleu! 4coala poate o=eri ur+;toarele tipuri
de curriculu+: curriculu+ e(tins! curriculu+ nucleu apro=undat! curriculu+ elaborat Fn
4coal;.
Curriculu+ul e(tins este acel tip de proiect peda o ic care are la ba8; Fntrea a pro ra+;
4colar; a disciplinei! respecti" cle+entele de conţinut obli atorii 4i =acultati"e. Ast=el!

%$$
di=erenţa p n; la nu+;rul +a(i+ de ore pre";8ute pentru o anu+it; disciplin; se asi ur; prin
F+bo ;ţirea o=ertei de cuno4tinţe! capacit;ţi! atitudini! co+porta+ente! strate ii etc.
Curriculu+ul nucleu apro=undat este acel tip de proiect peda o ic care are la ba8; e(clusi"
trunc6iul co+un! respecti" ele+entele de conţinut obli atorii. Ast=el! di=erenţa p n; la
nu+;rul +a(i+ de orc pre";8ute pentru o anu+it; disciplin; se asi ur; prin reluarea 4i
apro=undarea curriculu+ului nucleu! prin di"ersi=icarea acti"it;ţilor de Fn";ţare.
Curriculu+ elaborat Fn 4coal; este acel tip de proiect peda o ic care conţine! cu statut
opţional! di"erse discipline de studiu propuse de instituţia de Fn";ţ;+ nt sau alese de aceasta
din lista elaborat; la ni"el de +inister! Fn acest =el! i se asi ur; =iec;rui pro=esor oportunitatea
de a participa Fn +od direct la elaborarea curriculuniului! =uncţie de condiţiile concrete Fn care
se "a des=;4ura acti"itatea didactic;: resursele u+ane 4i +ateriale ale 4colii! interesele 4i
per=or+anţele enerale ale ele"ilor clasei! per=or+anţele acestora la disciplina de studiu
respecti";! ni"elul de de8"oltare intelectual; a ele"ilor! anu+ite situaţii speci=ice 4colii
4.a.+.d. Disciplinele opţionale se pot proiecta Fn "i8iune +onodisciplinar;! la ni"elul unei arii
curriculare sau la ni"elul +ai +ultor arii curriculare.
Curriculu+ul elaborat Fn 4coal; nu constituie obiectul e"alu;rilor 4i e(a+in;rilor e(terne!
naţionale. Pro=esorului care elaborea8; acest tip de curriculu+ Fi re"ine sarcina de a proiecta!
pe l n ; obiecti"ele instructi"-educati"e 4i conţinuturi! co+petenţele 4i per=or+anţele
a4teptate de la ele"i! precu+ 4i probele de e"aluare! ite+ii de +;surare a acestora.
A4a cu+ se poate obser"a Fn =i ura .7.! curriculu+ul nucleu repre8int; apro(i+ati" *$ ! iar
curriculu+ul la deci8ia 4colii - apro(i+ati" 0$ din Curriculu+ul Naţional:
Curriculu+ Ia deci8ia 4colii
?i ura . 7. 9aportul dintre curriculu+ul nucleu 4i curriculu+ul la deci8ia 4colii Fn cadrul
Curriculu+ului Naţional
\TI -.-. . .
-U . !!-!.
%$%
7.0. 9e=or+a curricular; - esenţ;! conţinut! i+plicaţii 4i tendinţe
7.0.%. Esenţa re=or+ei curriculare
E"oluţia per+anent; a societ;ţilor! dina+ica lor continu;! enerea8; dina+ica per+anent; a
siste+elor educaţionale 4i =ace necesar; re=or+a anu+itor co+ponente ale acti"it;ţii
instructi"-educati"e. Desi ur! o co+ponent; esenţial; o constituie curriculu+ul! ceea ce a
=;cut ca re=or+a curricular; s; stea! Fn ulti+ul ti+p! Fn atenţia speciali4tilor.
Dac; re=or+a Fn";ţ;+ ntului este de=init; de La8;r 7l;sceanu ,%)*)! pa . 0) ca =iind acel
tip de ino"aţie care a=ectea8; =uncţionarea 4i raporturile structurale din Fntre siste+ul de
Fn";ţ;+ nt ! a+ putea de=ini re=or+a curricular; ca =iind un tip de ino"aţie care asi ur;
interdependenţele necesare Fntre conţinuturile instructi"-educati"e! strate iile de predare 4i
Fn";ţare utili8ate Fn conte(te educaţionale =or+ale! ne=or+ale 4i in=or+ale 4i strate iile de
e"aluare a acti"it;ţii educaţionale.
Anali8a re=or+elor siste+elor de Fn";ţ;+ nt conte+porane prin studii de peda o ie
co+parat; 4i de prospecti"; educaţional; a scos Fn e"idenţ; di=erenţe! uneori substanţiale!

dpaetrospraetcetis"peelcoir=idceu8l"uoilsti;srtiei+soucluiaildee! eFn("i;eţn;+
ţelonrt!ddi=ie=erirteenţaelleorsoFncipetr;oţiieloctra4rie!ai+
poplliitciicti!iceedruincţaeţlioeri!
di=erite care stau Fn =aţa Fn";ţ;+ ntului etc. Pe de alt; parte! Fns;! s-a constatat c; e(ist; 4i o
serie de note co+une ale r e=or+elor de Fn";ţ;+ nt conte+porane! a" nd Fn "edere pro resul
Fnre istrat de 4tiinţele educaţiei 4i! Fn eneral! de 4tiinţe! pe plan +ondial. na din aceste note
co+une este toc+ai punerea accentului pe re=or+a curriculu+ului 4i Fn special pe re=or+a
conţinuturilor Fn";ţ;+ ntului. 5ai a+inti+ c te"a puncte co+une ale re=or+elor
educaţionale care se des=;4oar; Fn lu+e:
- "alori=icarea noilor te6nolo ii de in=or+are 4i co+unicare ca +i#loace didactice Fn instrucţie

%$%
4i autoinstrucţie: pro ra+ele de radio 4i tele"i8iune trans+ise prin satelit! siste+ele
+ulti+edia de tip interacti"! reţelele in=or+ati8ate! siste+ele-e(pert! Internetul 4.a.
- pre ;tirea ele"ilor pentru a =ace =aţ; Fn "iitor situaţiilor de "iaţ; cu care se "or con=runta!
pentru a 4ti cu+ s; acţione8e 4i cu+ s; le soluţione8e! prin proiectarea unor siste+e de acţiuni
+enite s; sti+ule8e iniţiati"a! i+plicarea 4i participarea acti"; a ele"ilor! s; le de8"olte
capacit;ţile! co+petenţele 4i abilit;ţile intelectuale 4i practice! i+a inaţia 4i creati"itatea etc.
- pro+o"area Fntr-o +;sur; tot +ai +are a interculturalis+ului! Fntruc t nu+ai recunosc nd
4i cunosc nd di=erenţele culturale din cadrul unei societ;ţi se poate reali8a pre ;tirea e=icient;
a "iitorilor cet;ţeni pentru "iaţa Fntr-o societate Fn care coe(ist; +ultiple siste+e de "alori
- respectarea principiului peda o ic al educaţiei per+anente 4i considerarea pre ;tirii
indi"idului pentru autoinstruire 4i autoeducare! pentru educaţie per+anent;! un obiecti"
eneral al Fn";ţ;+ ntului! de cea +ai +are i+portanţ;.
7.0. . Conţinutul re=or+ei curriculare
Fncep nd cu anul 4colar %))2-%)))! Fn ţara noastr; se operea8; cu un nou Plan-cadru de
Fn";ţ;+ nt la clasele I-7! iar din anul 4colar %)))- $$$ 4i la clasele 7-I3! ur+ nd ca
aplicarea acestuia s; se enerali8e8e 4i la liceu. Acest Plan-cadru st; la ba8a unui nou
Curriculu+ Naţional! care propune o anu+it; articulare a obiecti"elor educaţionale! a
conţinuturilor Fn";ţ;rii! a +etodelor de predare 4i Fn";ţare 4i a e"alu;rii! Fntr-o +anier;
se+idescentrali8at;. Ast=el! Curriculu+ul Naţional este alc;tuit din dou; se +ente:
curriculu+ul nucleu 4i curriculu+ul la deci8ia 4colii ,"e8i subcapitolul 7. . .
La ba8a elabor;rii noului Plan-cadru de Fn";ţ;+ nt st; un siste+ de principii enerale care F4i
propun s; =acilite8e =or+area unei noi culturi curriculare:
%$
a Principiul e alit;ţii 4anselor! care se re=er; la dreptul =iec;rui indi"id la educaţia co+un;!
reali8at; Fn cadrul Fn";ţ;+ ntului obli atoriu! prin parcur erea trunc6iului co+un.
b Principiul descon estion;rii! care reco+and; selectarea 4i esenţiali8area conţinuturilor
pro ra+elor 4colare 4i di+inuarea supraFnc;rc;rii in=or+aţionale.
c Principiul descentrali8;rii 4i al =le(ibili8;rii curriculu+ului! care se re=er; la F+binarea
trunc6iului co+un cu curriculu+ul la deci8ia 4colii.
d Principiul selecţiei 4i ierar6i8;rii culturale! care a condus la inte rarea disciplinelor de
studiu Fntr-un siste+ 4i interrelaţionarea lor! precu+ 4i la consacrarea conceptului de arie
curricular; .
Ariile curriculare repre8int; do+enii ale cunoa4terii care o=er; o "i8iune +ulţi- 4i<sau
rnterdisciplinar; asupra disciplinelor de studiu ,Fn concepţie tradiţional;! ariil e curriculare
cuprindeau un ansa+blu de obiecte de Fn";ţ;+ nt de8"oltate +onodisciplinar! Fn con=or+itate
cu do+eniul de cercetare al =iec;rei 4tiinţe particulare . Pe Fntrea a durat; a 4colarit;ţii
obli atorii 4i a liceului! ariile curriculare r;+ n acelea4i! Fns; ponderea lor pe cicluri 4i pe
clase este "ariabil;.
In ţara noastr;! Curriculu+ul Naţional este structurat Fn ur+;toarele 4apte arii curriculare!
stabilite pe ba8a unor criterii episte+olo ice 4i psillopeda o ice: Li+b; 4i co+unicare !
5ate+atic; 4i 4tiinţe ale naturii . O+ 4i societate ! Arte ! Educaţie =i8ic; 4i sport !

eTeP6rnionlcoipiuil! =uCnocnţisoinliaelriet;4ţiio!rciaernetarereco.+and; adaptarea disciplinelor de studiu 4i! i+plicit! a

ariilor curriculare la particularit;ţile de " rst; ale ele"ilor.
/-a consacrat conceptul de ciclu curricular ' ciclurile curriculare repre8int; periodi8;ri ale
4colarit;ţii pe +ai +ulţi ani de studiu! care au Fn co+un anu+ite =inalit;ţi educaţionale 4i
siste+e +etodolo ice. Prin obiecti"ele ur+;rite 4i prin strate iile didactice adoptate! ciclurile
curriculare trebuie s; asi ure continuitatea de+ersului instructi"-educati" de la o treapt; de
4colari8are la alta.
Curriculu+ul Naţional din ţara noastr; cuprinde ur+;toarele cicluri curriculare: ciclul

%$
ac6i8iţiilor =unda+entale , r;diniţ; - clasa a Il-a ! ciclul de de8"oltare ,clasa a IlI-a - clasa a
7l-a ! ciclul de obser"are 4i orientare ,clasa a 7ll-a - clasa a I 3-a ! ciclul de apro=undare
,clasa a 3-a - clasa a 3l-a ! ciclul de speciali8are ,clasa a 3K-a' clasa a 3lII-a .
= Principiul coerenţei! care se re=er; la asi urarea ec6ilibrului opti+ Fntre ariile curriculare 4i
disciplinare de studiu! Fn plan ori8ontal 4i "ertical.
Principiul racord;rii la social! care sublinia8; necesitatea asi ur;rii unei le ;turi opti+e
Fntre instituţia de Fn";ţ;+ nt 4i cerinţele sociale! Fntre instituţia de Fn";ţ;+ nt 4i co+unitate.
7.0.0. I+plicaţii ale re=or+ei curriculare
A" nd Fn "edere co+ple(itatea conceptului curriculu+ 4i e(tinderea s=erei sale de
cuprindere! este =iresc ca o re=or+; curricular; s; aib; i+plicaţiii +ultiple 4i co+ple(e Fn
c +pul educaţiei. Ele pot =i e"idenţiate Fn a+bele planuri ale de+ersurilor educaţionale!
respecti" Fn planul teoretic 4i Fn cel practic-aplicati".
Ca e(e+pli=ic;ri pentru planul teoretic a+inti+ rede=inirea din perspecti"; curricular; 4i
reali8area de anali8e operaţionale +ai pro=unde pentru o serie de concepte peda o ice de
+a(i+; i+portanţ;! c te"a dintre acestea =iind conţinute Fn tabelul l .7.:
%$0
Tabelul].7.
/e+ni=icaţii ale unor concepte peda o ice din perspecti"; canicular;
Conceptul peda o ic
/e+ni=icaţia din perspecti"; curricular;
Didactica eneral;
Teorie a procesului de Fn";ţ;+ nt! care pune accent pe acti"itatea de predare-Fn";ţare-
e"aluare 4i consider; c; sursa principal; a cunoa4terii este acţiunea e=ecti"; a subiectului
cunosc;tor! interiori8at; raţie utili8;rii anu+itor strate ii.

Procesul de Fn";ţ;+ nt
Acti"itate de predare-Fn";ţare-e"aluare! proiectat; Fn sens curricular prin centrarea sa pe
obiecti"ele educaţionale 4i prin asi urarea interdependenţelor dintre obiecti"ele educaţionale!
conţinuturile instructi"-educati"e! +etodolo ia didactic; 4i e"aluare.
Proiectarea peda o ic;
- De+ersul de anticipare 4i structurare a acti"it;ţilor care asi ur; =uncţionalitatea siste+ului
de Fn";ţ;+ nt la ni"el +acro 4i +icro! Fn con=or+itate cu =inalit;ţile educaţionale =or+ulate la
ni"elul politicii educaţiei! cu accent pe ;sirea r;spunsului la Fntrebarea Cu+ Fn";ţ;+ ` .
- Proiectarea curricular; concepe criteriul de opti+alitate Fn le ;tur; cu interdependenţele
dintre obiecti"ele educaţionale! conţinuturile instructi"-educati"e! +etodolo ia didactic; 4i
e"aluare.
5etoda didactic;
- Cale de cunoa4tere propus; de educator! cale de Fn";ţare ur+at; de educat Fn cadrul
instruirii =or+ale 4i ne=or+ale 4i cale de e"aluare a re8ultatelor instruirii.
- ?iecare +etod; este conceput; ca posibilitate sau cale de predare-Fn";ţare-e"aluare.
In planul practicii instruirii! re=or+a curricular; spri#in; acţiunile e=ecti"e de proiectare!

ocorreasnpi8oanrdee!ndţeesc=;e4suerasrteab4ilecsocndFnutcrerceoa+apcotin"eitn;tţeileorpdroidcaecstuilcuei! ddee8Fn"";;luţ;in+d +
ntu.lOtipsleerliee de
docu+ente co+ponente ale curriculu+ului =or+al! cu+ ar =i: planurile de Fn";ţ;+ nt!
pro ra+ele 4colare 4i uni"ersitare! 6idurile 4i Fndru+;toarele! o=er; practicienilor repere 4i
su estii +etodice enerale! "alabile pentru Fntrea a disciplin; de studiu! dar 4i punctuale!
re=eritoare la anu+ite capitole! te+e! subiecte etc.
5ai a+inti+ =aptul c; la ni"el naţional! Fn pro ra+ele 4colare ale di=eritelor discipline de
studiu sunt =or+ulate obiecti"ele cadru 4i obiecti"ele de re=erinţ;! Fn ter+eni de co+petenţe 4i
capacit;ţi! Fn acest =el! este e"idenţiat; subordonarea obiecti"elor cu rad de eneralitate +ai

%$0
+ic =aţ; de cele cu rad de eneralitate +ai +are 4i este spri#init; acţiunea de operaţionali8are
a obiecti"elor 4i de =or+ulare a obiecti"elor de e"aluare.
7.0.&. Tendinţe Fn re=or+a curricular;
Prin coroborarea re8ultatelor cercet;rilor reali8ate de speciali4tii Fn curriculu+ cu datele 4i
in=or+aţiile obţinute Fn practica instruirii! s-au conturat c te"a tendinţe Fn re=or+a curricular;!
dintre care le a+inti+ pe ur+;toarele:
- desc6iderea spre educaţia per+anent;
- reali8area unui i+pact siste+ic
- elaborarea curriculu+ului di=erenţiat! indi"iduali8at! personali8at
- elaborarea curriculu+ului de pro=il 4i speciali8at 4.a.
Desc6iderea spre educaţia per+anent;
Principiul educaţiei per+anente poate =i respectat nu+ai cu aportul tuturor cate oriilor
educaţiei 4i al co+ponentelor educaţiei =or+ale 4i ne=or+ale: obiecti"e educaţionale!
conţinuturi instructi"-educati"e! +etode didactice! =or+e de or ani8are a acti"it;ţii
educaţionale! te6nici 4i strate ii de instruire 4i autoinstruire etc. Ast=el! le ;tura dintre
respectarea principiului educaţiei per+anente 4i elaborarea curriculu+ului ne apare ca
%$&
=iind =oarte str ns;. Esenţa acestui principiu ne conduce la ideea c; Fn conceperea unui
curriculu+ este necesar s; se ia Fn considerare nu nu+ai "alenţele instructi"-educati"e ale
conte(telor educaţionale =or+ale! ci 4i ale celor ne=onnale 4i in=or+ale. De ase+enea! =uncţie
de o serie de =actori! dintre care a+inti+: t r;s;turile de personalitate ale =iec;rui indi"id'
inter"alul de " rste Fn care se situea8;' e(i enţele actuale 4i de perspecti"; ale societ;ţii'
sc6i+b;rile sociale! econo+ice! culturale care au loc la ni"elul societ;ţii 4.a.! se "or identi=ica
cele +ai adec"ate 4i +ai operante +odalit;ţi! te6nici 4i strate ii de acti"itate! co+ponente ale
curriculu+ulurilor educaţiei per+anente ,5. /tanciu! %)))! pa . &% .
Din perspecti"a educaţiei per+anente! re=or+a curricular; F4i propune Fn principal!
ur+;toarele:
- s; ur+;reasc; idealul educaţional preci8at Fn Le ea Fn";ţ;+ ntului! precu+ 4i =inalit;ţile
educaţionale stabilite la ni"elul politicii educaţiei
- s; respecte particularit;ţile de " rst; 4i indi"iduale ale celor care se instruiesc 4i s; le
corele8e cu principiile de psi6olo ie a Fn";ţ;rii
- s; reali8e8e descentrali8area curricular;! care presupune asi urarea ec6ilibrului opti+
Fntre se +entele obli atorii ,curriculu+ul nucleu 4i opţionale ,curriculu+ul la deci8ia 4colii
ale curriculu+ului! prin cre4terea proporţiei celor opţionale o dat; cu cre4terea " rstei de
4colaritate
- s; "e6icule8e unele conţinuturi instructi"-educati"e adaptate Fn per+anenţ;
intereselor 4i necesit;ţilor indi"idului! dar care s; re=lecte c t +ai pronunţat proble+atica
lu+ii conte+porane! dina+ica socio-cultural; a societ;ţii! precu+ 4i e(i enţele acesteia
- s; reali8e8e descon estionarea conţinuturilor instructi"-educati"e! inclusi" prin trans=erarea
unor arii de conţinuturi dinspre 4colaritate spre post4colaritate
- s; structure8e conţinuturile instructi"-educati"e Fn "i8iune interdisciplinar;! ast=el Fnc t s;

s- esr;earelia8lei8e8ientle raarreeaac"uenroti4ctainl;ţealoarcdeseto"riaţ;! s; spri#ine inte rarea social; acti"; 4i creati"; a

indi"i8ilor 4i participarea acti"; a acestora la "iaţa societ;ţii
- s; asi ure operaţionalitatea 4i =uncţionalitatea cuno4tinţelor 4i abilit;ţilor intelectuale 4i
practice ale ele"ilor! s; le descopere 4i "alori=ice disponibilit;ţile! aptitudinile! interesele etc.
- s; ur+;reasc; utili8area cuno4tinţelor! co+petenţelor 4i a abilit;ţilor pe care ele"ii la deţin!
Fn a4a =el Fnc t ace4tia s; F4i de8"olte ndirea di"er ent;! critic; 4i creati";! i+a inaţia etc.
- s; cree8e 4i s; sti+ule8e +oti"aţia pentru studiu a celor care se instruiesc! disponibilitatea
de a reacţiona po8iti" la sc6i+bare 4i s; sti+ule8e recepti"itatea lor =aţ; de nou.

%$&
9eali8area unui i+pact siste+ic
Fn ulti+ele decenii! +etoda abord;rii siste+ice a de"enit tot +ai des utili8at; Fn toate
do+eniile 4tiinţi=ice. Ea s-a i +pus at t Fn de=inirea curriculu+ului! contur nd o perspecti";
siste+ico-6olistic; asupra acestui concept! c t 4i Fn teoria curriculu+ului.
De ase+enea! orice re=or+; curricular;! pornind de la +ultiplele corespondenţe care se
stabilesc Fntre co+ponentele procesului de Fn";ţ;+ nt! trebuie s; aib; la ba8; o "i8iune
siste+ic;! inte ratoare! care s; per+it; obţinerea de in=or+aţii Fn le ;tur; cu +odi=ic;rile care
au loc la ni"elul procesului de Fn";ţ;+ nt ,pri"it ca siste+ ! Fn +o+entul introducerii unei
"ariabile! Fn acela4i ti+p! o re=or+; curricular; este o re=or+; siste+ic; de co+patibili8are a
per=or+anţelor Fn";ţ;+ ntului din ţara respecti"; cu cele ale siste+elor de Fn";ţ;+ nt ale
societ;ţilor conte+porane! per=or+ante din punct de "edere educaţional! social 4i econo+ic.
/uccesul unei re=or+e curriculare este asi urat nu+ai de e=orturile co+une ale an a#aţilor
+inisterului! ale ec6ipelor de speciali4ti cu care colaborea8;! ale inspectorilor 4colari! ale
directorilor de 4coli 4i ale tuturor cadrelor didactice din Fn";ţ;+ ntul de toate radele.
Elaborarea curriculu+ului di=erenţiat! indi"iduali8at! personali8at are drept obiecti" adaptarea
acti"it;ţilor de predare-Fn";ţare-e"aluare la ni"elul de de8"oltare intelectual; al ele"ilor! la
rit+urile 4i stilurile lor de Fn";ţare! la aptitudinile! interesele! aspiraţiile 4i talentul lor etc.
%$1
Elaborarea curriculu+ului de pro=il .[ < speciali8at F4i propune s; reali8e8e di=erenţierea
personalit;ţilor 4i pre ;tirea indi"i8ilor pentru inserţia pro=esional; Fntr-o societate cu o
anu+it; di"i8iune a +uncii ,Dictionnaire encQclopediVue de l education et de la =or+ation!
%))& .
La ni"el liceal! di=erenţierea conţinutu=ilor F n";ţ;+ ntului se reali8ea8; o dat; cu elaborarea
planurilor de Fn";ţ;+ nt cu desc6idere spre do+enii de specialitate di=erite! Fn =uncţie de
pro=ilul liceului! stabilindu-se proporţia rapelor de discipline! natura disciplinelor opţionale
etc.
La ni"elul 4colii enerale! unde e(ist; tr unc6iul co+un de cuno4tinţe! di=erenţierea se
reali8ea8; +ai ales prin apro=undarea cuno4tinţelor! respecti" prin curriculu+ul nucleu
apro=undat 4i prin F+bo ;ţirea cuno4tinţelor! respecti" prin curriculu+ul e(tins. De ase+enea!
curriculu+ul di=erenţiat poate =i reali8at prin studierea unor discipline opţionale.
C6iar 4i pentru trunc6iul co+un de cuno4tinţe se poate reali8a o di=erenţiere! =ie de c;tre
pro=esoral clasei ,dac; di=erenţierea se reali8ea8; Fn interiorul unei clase de ele"i ! =ie la ni"el
de catedr; sau la ni"elul conducerii 4colii ,dac; se lucrea8; cu clase de ele"i o+o ene din
punct de "edere al aptitudinilor . ?or+a de or ani8are a procesului de Fn";ţ;+ nt repre8int;
unul din =actorii care asi ur; e=icienţa strate iei de personali8are a curriculu+ului ,C. Creţu!
%))2! pa . >* .
Biblio ra=ie
Bobbitt! ?. ,%)%2 ! T6e Curriculu+! Kou 6ton! NeX Ror
Creţu! C. ,%))2 . Curriculu+ di=erenţiat 4i personali8at 6id +etodolo ic pentru Fn";ţ;torii!
pro=esorii 4i
p;rinţii copiilor cu disponibilit;ţi aptitudinale Fnalte! Editura Poliro+! Ia4i
C
currerţiuc!uluC+.ulu,i%!))Fn2 ! Conţinuturile procesului de Fn";ţ;+ nt - co+ponent; a
Psi6opeda o ie pentru e(a+enele de de=initi"are 4i rade didactice ! coord. C. Cuco4!
Editura Poliro+! Ia4i Cristea! /. ,%))2 ! Dicţionar de ter+eni peda o ici. Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti De Lands6eerc! 7.! De Lands6eere! . ,%)*) ! De=inirea obiecti"elor
educaţiei! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
DeXeQ! M. ,%)$ ! T6e C6ildandt6e Curriculu+! ni"ersitQ Press! C6ica o
DeXeQ! M. ,%)** ! Copilul 4i curriculu+ul! Fn Trei scrieri despre educaţie ! Editura Didactic;

%$1
4i Peda o ic;!
Bucure4ti
m ,%))& Dictionnaire encQclopediVue de l education et de la =or+ation! Editions Natlian!
Paris
Kussen! T.! PostleuiXaite! N.T. ,%))& ! T6e International EncQclopedia o= Educalion .
Ediţia a II-a!
Per a+on Press
5.E.N.! Consiliul Naţional pentru Curriculu+ ,%))2 ! Curri culu+ Naţional pentru
Fn";ţ;+ ntul obli atoriu.
Cadru de re=erinţ;
/6ip+an! 5.D.! Bola+! D.! Men ins! D.9. ,%)*& ! Inside a curriculu+ pro#ect! 5et6uen h
CoLtd! London /tanciu! 5. ,%))) ! 9e=or+a conţinuturilor Fn";ţ;+ ntului - Cadru
+etodolo ic! Editura Poliro+! Ia4i TQler! 9. . ,%)1$ ! Basic Principie s o= Curriculu+ and
Instruction! ni"ersitQ Press! C6ica o 7l;sceanu! L. ,%)*) ! Deci8ie 4i ino"aţie Fn
Fn";ţ;+ nt. Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
%$>
:APITOL L "i
CON@IN T L GN7Ă@Ă5HNT L I
7I. l. Noţiunea de conţinut al Fn";ţ;+ ntului
Conţinutul Fn";ţ;+ ntului! ca un subsiste+ esenţial al siste+ului didactic! Fn 8ilele noastre
constituie obiectul de cercetare nu nu+ai al peda o iei Fn eneral 4i al didacticii Fn special! ci
4i al in"esti aţiilor interdisciplinare! siste+ice! at t pe plan naţional c t 4i pe cel +ondial.
Ca =actor de ba8; cu "alenţe =or+ati"e deter+inante! ca pre+is; sine Vua non a reali8;rii
Fntre ului siste+ al procesului didactic! conţinutul Fn";ţ;+ ntului este supus Fn per+anenţ;
unui proces de "eri=icare 4i e"aluare! de adaptare 4i trans=or+are datorit; de8"olt;rii 4tiinţei 4i
a te6nicii! a "ieţii sociale Fn eneral! c t 4i a trans=or+;rilor esenţiale ce se produc Fn
+etodolo ia 4i paradi +ele 4tiinţelor conte+porane.
Crearea unui cli+at 4colar Fn concordanţ; cu e(i enţele 4tiinţi=ice! te6nico-pro=esionale! etice!
estetice ale societ;ţii conte+porane! pre ;tirea noilor eneraţii Fn con=or+itate cu cerinţele
secolului 33I! Fntr-un cu" nt - +oderni8area Fn";ţ;+ ntului - Fnainte de toate recla+;
+oderni8area Fns;4i a conţinutului Fn";ţ;+ ntului. ?or+area cadrelor necesare unei societ;ţi
Fn plin; trans=or+are 4i cu perspecti"; de de8"oltare! care s; aib; o pre ;tire de cultur;
eneral; 4i de specialitate nu Fnc6is; ci desc6is;! apt; pentru restructurare! reor ani8are 4i
de8"oltare! recla+; Fn +od conco+itent 4i de8"oltarea capacit;ţilor co niti"e! a=ecti"e 4i
psi6o+otorii ale personalit;ţii ele"ilor la un ni"el calitati" superior. Or! de8"oltarea
=le(ibilit;ţii 4i di"er enţei ndirii! =or+area =luidit;ţii ei 4i a capacit;ţii de re8ol"are a
proble+elor Fn situaţii inedite este reali8abil; doar pe =ondul unui conţinut adec"at al
Fn";ţ;+ ntului.
In cadrul =lu(ului in=or+aţional 4i al sc6i+b;rilor structural siste+ice ale 4tiinţei
conte+porane! Fn trecerea de la cercet;ri concrete 4i speciali8ate! la abord;ri interdisciplinare!
4i de aici l a aplicaţii Fn di"erse do+enii! +oderni8area conţinutului Fn";ţ;+ ntului de"ine o

ptortoobdlaet+
;!;ucnen=atcratol;r! eose"neţriial;pdeentterur+dien8a"not;ltarepaerF=netcreţioini;sroiiciFentt;reţi. ului siste+ de Fn";ţ;+ nt 4i
Fntr-o pri+; apro(i+are pute+ a=ir+a c; prin noţiunea conţinutului Fn";ţ;+ ntului Fnţele e+
siste+ul in=or+aţiilor! acţiunilor 4i operaţiilor! care pe ba8a unor criterii lo ico-4tiinţi=ice 4i
psi6opeda o ice! pe de o parte sunt selectate din "alorile culturale ale o+enirii ,4tiinţi=ice!
te6nice! etice! estetice ! iar pe de alt; parte sunt structurate! ierar6i8ate 4i inte rate Fn
conţinutul disciplinelor 4colare.
/tudierea c;ilor 4i +odalit;ţilor de +oderni8are a conţinutului Fn";ţ;+ ntului presupune
Fnainte de toate preci8area locului 4i rolului acestuia Fn =or+area personalit;ţii ele"ilor.

%$>
De-a lun ul ti+pului! Fn istoria peda o iei s-au conturat trei orient;ri sau curente pri"ind
locul 4i rolul conţinutului Fn";ţ;+ ntului Fn procesul de =or+are a personalit;ţii ele"ului.
Curentul a4a nu+it +aterial ! ap;rut l a Fnceputul secolului nostru! concepea ca obiecti"
=unda+ental al educaţiei trans+iterea 4i asi+ilarea tuturor in=or+aţiilor acu+ulate de
cunoa4terea u+an;. Este! deci! "orba de o orientare enciclopedist; Fn care accentul se punea
doar pe +e+orarea cuno4tinţelor elaborate de-a lun ul istoriei o+ene4ti. In=luenţele acestei
orient;ri se +enţin 4i a8i Fn tendinţa de a se cuprinde Fn conţinutul pro ra+elor 4i +anualelor
4colare cantit;ţi c t +ai +ari de in=or+aţii. Ast=el! pe l n ; datele recente ale cunoa4terii 4i
practicii u+ane! se +enţin Fnc; nu+eroase cuno4tinţe a c;ror pre8enţ; Fn conţinutul
Fn";ţ;+ ntului nu este strict necesar;. E=ectele ne ati"e ale acestei orient;ri 4i practici se
+ani=est;! pe de o parte! Fn supraFnc;rcarea 4i suprasolicitarea ele"ilor! cu tot corte iul de
e=ecte ne ati"e pe care ele le aduc! iar! pe de alt; parte! F n reducerea posibilit;ţilor
+etodolo ice de e(ersare 4i de8"oltare a capacit;ţilor co niti"e 4i creati"e ale ele"ilor.
Fn opo8iţie cu acest curent! la scurt ti+p dup; conturarea lui! a ap;rut curentul =or+al ! care a
pus pe pri+ul plan =or+area personalit;ţii ele"ului 4i a redus "aloarea =or+ati"; a
conţinutului Fn";ţ;+ ntului la
%$*
se+ni=icaţia unui instru+ent al scopului. Pornind de la ideea! "alabil; 4i a8i! c; Fn 4coal; nu se
poate preda Fntrea a cantitate de in=or+aţii culturale 4i 4tiinţi=ice acu+ulate de o+enire! acest
curent considera c; =inalitatea Fn";ţ;+ ntului "i8ea8; cu prec;dere =or+area capacit;ţilor
intelectuale! Fn special de8"oltarea ndirii creati"e. Trebuie s; sublinie+ c; "aloarea
psi6opeda o ic; a acestor obiecti"e r;+ ne actual; 4i a8i. +ai ales dac; o pri"i+ prin pris+a
e(plo8iei in=or+aţiei! caracteristic; 4tiinţei conte+porane. Ins;! supraesti+ nd necesitatea
=or+;rii capacit;ţilor de ndire! concepţia a+intit; a dus la o separare Fntre conţinutul 4i
=or+a ndirii. Ca ur+are! asi+ilarea unui cuantu+ de in=or+aţii 4tiinţi=ice strict necesare
e(ers;rii ndirii! =or+;rii unui anu+it +od de ndire 4i unei concepţii 4tiinţi=ice! au r;+as
pe un plan secundar.
In accepţiunea psi6opeda o ie] +ode+e! raportul dintre conţinutul 4i =or+a ndirii! este
pri"it Fn +od dialectic. /.L. 9ubinstein ,%)1) ! anali8 nd po8iţia lo ico-=or+al; a lui M. Pia et
Fn de8"oltarea stadial; a ndirii! a=ir+; c; ndirea nu ia na4tere pur 4i si+plu prin operaţiile
ndirii 4i c; nu operaţiile ndirii deter+in; procesualitatea ei. ndirea ia na4tere Fn
situaţiile proble+atice ap;rute Fn ur+a con=runt;rii cuno4tinţelor e(istente cu realitatea
obiecti";. Operaţiile ndirii inter"in Fn procesul re8ol";rii acestor proble+e! deter+in nd
calitatea ndirii. 9e8ultatul procesului de ndire se o linde4te Fn cantitatea 4i calitatea
cuno4tinţelor acu+ulate 4i Fn ni"elul de de8"oltare a operaţiilor ndirii.
Pute+ deci conc6ide c; prin pris+a psi6opeda o ie] +oderne! conţinutul Fn";ţ;+ ntului este
conco+itent 4i un scop 4i un +i#loc al procesului de Fn";ţ;+ nt' capacit;ţile intelectuale!
practice etc. nu se pot =or+a =;r; asi+ilarea anu+itor in=or+aţii 4i Fn acela4i ti+p!
in=or+aţiile nu se pot asi+ila 4i aplica e=icient =;r; de8"oltarea capacit;ţilor.
Al treilea curent conturat Fn acest do+eniu! este cel pra +atist . /pre deosebire de cele dou;
curente pre8entate +ai sus! el nu porne4te de la considerente de ordin psi6opeda o ie! ci de la

anctui"+;i!te4cnoeacleas+
it;uţnicdiei!ourtdiliintaprrisa+
ctuicl.dEidlasc-atic+eatnci.=D
esutapt;pardinep+ţiaiia+
ceuslttueidciurerecnţiti!! ccoun+ţinaurt=ui:l 4coala
Fn";ţ;+ ntului trebuie s; cuprind; doar at tea cuno4tinţe c te sunt strict necesare Fnsu4irii
unei pro=esii practice! a" nd la ba8; o cultur; +edie sau sub +edie. Aceast; orientare!
ne li# nd "aloarea culturii enerale Fn =or+area personalit;ţii! nu a asi urat perspecti"a
e"oluţiei =orţei de +unc; cali=icate nici pe plan indi"idual 4i nici pe plan social. Este de
obser"at! Fns;! c; acest curent se re ;se4te Fn unele din lucr;rile din ulti+ul deceniu care se
re=er; la perspecti"ele Fn";ţ;+ ntului Fn epoca post+odern;.
7I. %.%. 9elaţia dintre 4tiinţe 4i obiectul de Fn";ţ;+ nt

%$*
Pentru conturarea clar; a tr;s;turilor speci=ice ale obiectului de Fn";ţ;+ nt! ca =actor
inte rator al conţinutului Fn";ţ;+ ntului! se =ac necesare o sea+; de preci8;ri! care s;
conduc; la deli+itarea s=erei acestui concept.
Dup; cu+ este cunoscut! 4tiinţa ca o =or+; speci=ic; a con4tiinţei sociale re=lect;! prin
acu+ul;rile cunoa4terii 4i practicii u+ane! realitatea sub = or+; de noţiuni! concepte! re uli!
le i! principii etc.! Fn +od esenţiali8at! abstracti8at 4i enerali8at. Cu toat; cuprinderea pe care
o reali8ea8; 4tiinţa Fn enerali8;rile cu care operea8;! ea nu include niciodat; Fntrea a bo ;ţie
4i in=initate a realit;ţii obiecti"e! Fn = ond! 4tiinţa se constituie din totalitatea in=or+aţiilor pe
care o+enirea a i8butit s; le acu+ule8e 4i s; le "eri=ice Fn practic;! at t din ideile enerale ale
acesteia! c t 4i din ipote8ele de cunoa4tere Fn curs de cercetare. Pe de alt; parte! Fn 4tiinţ; se
include 4i +etodolo ia 4i orient;rile cercet;rilor utili8ate Fn di=eritele etape ale de8"olt;rii ei.
Pri"it; din aceste un 6iuri! 4tiinţa se pre8int; ca un siste+ desc6is! "ast de in=or+aţii Fn
per+anent; sc6i+bare 4i de8"oltare.
Dac; Fn secolele precedente +ai e(ista posibilitatea ca unele personalit;ţi ,enciclopedi4ti s;
poat; cuprinde 4i sinteti8a datele esenţiale ale 4tiinţei Fn ansa+blu! aceast; practic; a de"enit
i+posibil; Fn secolul nostru! +ai ales Fn ur+a e(plo8iei in=or+aţionale din ulti+ele decenii.
Cu toate c; 4tiinţa constituie sursa principal; de selectare a in=or+aţiilor pentru conţinutul
Fn";ţ;+ ntului! nu se poate pune un se+n de e alitate Fntre 4tiinţ; 4i obiectele de Fn";ţ;+ nt.
Aceasta deoarece
%$2
conţinutul Fn";ţ;+ ntului se elaborea8; nu nu+ai Fn =uncţie de lo ica 4i conţinutul 4tiinţei! ci
4i Fn =uncţie de lo ica didactic;! Fnsoţit; de deter+in;rile 4i cone(iunile econo+ice! politice!
sociale din epoca dat;.
n aspect speci=ic al obiectului de Fn";ţ;+ nt re8id; Fn =aptul c; el cuprinde un "olu+ de
in=or+aţii selectat din ba8ele 4tiinţei respecti"e. i anu+e! Fn obiectul de Fn";ţ;+ nt se reţin
in=or+aţiile =unda+entale "alidate W procesul cunoa4terii 4i practicii u+ane.
L -c; Fn istoria 4tiinţei cuno4tinţele se distribuie liniar! Fn conţinutul obiectului de Fn";ţ;+ nt
ele se redau sistei lic! prin inte rarea dialectic; a ade";rurilor de +ult dob ndite cu cele +ai
noi cuceriri 4tiinţi=ice e(pri+ nd concepţia nou;! +odern; 4i unitar; despre realitate 4i
re8ultatele cunoa4terii.
In selectarea in=or+aţiilor Fntotdeauna se ia Fn "edere! ca =actor deter+inant! scopul 4i
obiecti"ele =unda+entale ale educaţiei! respecti" acele e(i enţe sociale care se pun Fn =aţa
pre ;tirii personalit;ţii u+ane. Deci! obiectul de Fn";ţ;+ nt operea8; cu acele cuno4tinţe care
asi ur; =or+area unei culturi enerale 4i de specialitate care contribuie la de8"oltarea
tr;s;turilor personalit;ţii cerute de societatea conte+poran;.
In=or+aţiile selectate sunt structurate! e4alonate 4i distribuite dup; particularit;ţile de " rst; 4i
indi"iduale ale ele"ilor c t 4i Fn =uncţie de le it;ţile psi6opeda o ice speci=ice Fn";ţ;rii
4colare. Ast=el. conţinutul obiectului de Fn";ţ;+ nt apare Fntr-o prelucrare +etodolo ic;
speci=ic; pentru u8ul didactic. Ne li#area acestor criterii 4i le it;ţi ale construirii conţinutului
obiectului de Fn";ţ;+ nt =ace ca acesta s; apar; ca un co+pendiu! +ai +ult sau +ai puţin
Fnc;rcat 4i detaliat al 4tiinţei.

E
+sotedec+
eret cb;a8aaste;+penperain+ciapniuallaesFin+irle;urinieaac8ti;"sea!uopce6riaţrio=rnanlea!8a;"anpdlicraerpeearc+uesituondioclou tioetiul
nedorite! nu nu+ai Fn aria =or+;rii siste+elor de cuno4tinţe! ci 4i Fn cea a e(ers;rii 4i
de8"olt;rii capacit;ţilor creati"e.
C6iar dac; Fn conţinutul obiectului de Fn";ţ;+ nt se cuprind cuno4tinţe selectate din 4tiinţ;! Fn
el se includ 4i date! =apte concrete din Fns;4i realitatea obiecti";. Or! acest raport se reali8ea8;
Fn pri+ul r nd prin inter+ediul 4tiinţei! Fn sensul c; sunt selectate pentru cuprinsul obiectului
de Fn";ţ;+ nt Fn pri+ul r nd! =apte concrete din realitatea obiecti"; care sunt se+ni=icati"e 4i
su=iciente pentru ca ele"ii! oper nd cu ele! s; a#un ; la ..descoperirea le it;ţilor cuprinse Fn

%$2
4tiinţ;.
Din cele ar;tate +ai sus se e"idenţia8; tr;s;turile speci=ice ale obiectului de Fn";ţ;+ nt'
ast=el! el nu se con=und; nici cu realitatea obiecti"; 4i nici cu 4tiinţa! ci obiectul de Fn";ţ;+ nt
este o structurare speci=ic; a unui cuantu+ de cuno4tinţe 4i operaţii adaptate caracteristicilor
=inalit;ţilor didactice.
7I! %. . 9aportul dintre conţinutul Fn";ţ;+ ntului! scopul educaţiei 4i strate iile procesului de
instruire
Pentru a stabili locul 4i rolul conţinutului Fn";ţ;+ ntului Fn siste+ul didactic! este necesar;
e"idenţierea raporturilor care apar 4i se i+pun! Fntre conţinut! +etode! +i#loace 4i =or+ele de
or ani8are a procesului de Fn";ţ;+ nt. Toate acestea se raportea8; la conţinutul
Fn";ţ;+ ntului prin inter+ediul obiectelor de Fn";ţ;+ nt ca unit;ţi didactice cu o deter+inare
4i conturare +ai e"ident; dec t s=era =oarte lar ; a conceptului de conţinut al Fn";ţ;+ ntului.
Intr-o "i8iune siste+ic;! Fntre scopul educaţiei 4i conţinutul Fn";ţ;+ ntului se reali8ea8; o
cone(iune bilateral;. Este cert c; scopul educaţiei este un =actor deter+inant Fn selectarea
cuno4tinţelor cuprinse Fn obiectul de Fn";ţ;+ nt. Prin de=alcarea scopului eneral a#un e+ la
conturarea precis; a scopurilor 4i obiecti"elor speci=ice care stau Fn =aţa di=eritelor tipuri 4i
ni"ele de 4coli. Aceste obiecti"e! concreti8ate speci=icului tipurilor 4i ni"elelor 4colii!
constituie! la r ndul lor! criterii nuanţate de selectare 4i structurare a cuno4tinţelor cuprinse Fn
conţinutul obiectelor de Fn";ţ;+ nt.
Conţinutul Fn";ţ;+ ntului elaborat de#a! stabilit! e4alonat Fn planurile de Fn";ţ;+ nt 4i
pro ra+ele 4colare! prelucrat detaliat Fn +anualele 4colare! la r ndul lui! constituie un criteriu
obiecti" Fn elaborarea 4i stabilirea scopurilor 4i obiecti"elor concret operaţionale ur+;rite Fn
di=erite etape 4i =a8e ale procesului. Acti"itatea obiectual intelectual; a ele"ilor! care "i8ea8;
prelucrarea in=or+aţiilor cu a#utorai +etodelor 4i +i#loacelor didactice! duce! Fn +od treptat!
la interiori8area acestor scopuri 4i obiecti"e! care de"in tr;s;turi ale ele"ilor 4i dob ndesc
=or+a unor cuno4tinţe! priceperi 4i deprinderi! capacit;ţi! tr;s;turi psi6ice din do+eniul
co niti"! a=ecti"-+oti"aţional 4i "oliti"-caracterial.
%$)
Cone(iunea bilateral; dintre obiecti"ele educaţiei 4i conţinutul Fn";ţ;+ ntului "i8ea8; una din
proble+ele de ba8; ale cercet;rii peda o ice 4i practicii 4colare! Fnainte de toate se pune
Fntrebarea: cu+ se pot stabili 4i care pot =i considerate acele criterii care s; stea la ba8a
select;rii in=or+aţiilor din do+eniul di=eritelor 4tiinţe! 4i totodat;! pe ba8a re8ultatelor
psi6opeda o ie] actuale! ce anu+ite principii trebuie s; stea la ba8a structur;rii! inte r;rii!
ierar6i8;rii in=or+aţiilor selectate Fn structura obiectelor de Fn";ţ;+ nt.
/ub raport didactic! Fntre conţinutul Fn";ţ;+ ntului 4i celelalte co+ponente - subsiste+e ale
siste+ului didactic ,+etode! +i#loace! =or+e de or ani8are! raporturi pro=esor-ele" etc. apar
o serie de cone(iuni! interacţiuni! deter+in;ri reciproce! care! Fn ulti+; instanţ;! sunt
deter+inate! re le+entate! coordonate 4i inte rate Fn =uncţie de scopurile 4i obiecti"ele
ur+;rite Fn procesul didactic ,=i ura l .7I. :
?or+e de Wor ani8are
7
/
edcuocpauţliei
I

%$)
=c Conţinutul
. Fn";ţ;+ ntului
r II

i H L
r

5i#loaceUdidactice I7
retroacţiune deter+inare acţiune
5etode de Fn";ţ;+ nt III
?i ura %. 7I. 9aportul dintre conţinutul Fn";ţ;+ ntului! scopul educaţiei! +etodele!
+i#loacele 4i =or+ele de or ani8are a procesului de Fn";ţ;+ nt
/ub aspect +etodolo ic! Fntre conţinutul Fn";ţ;+ ntului! +etodele 4i +i#loacele didactice!
apare un raport de deter+inare! retroacţiune 4i acţiune. Ast=el! +odul de structurare a
in=or+aţiilor! ni"elul de abstracti8are 4i enerali8are a cuno4tinţelor! do8area 4i prelucrarea
+etodolo ic; a acestora Fn +anualele 4colare! are un caracter deter+inant asupra
+etodolo iei cu care "a opera pro=esorul. O elaborare tradiţional;! linear;! ba8at; cu
prec;dere pe pre8entarea! descrierea! e(e+pli=icarea 4i e"entual de+onstrarea in=or+aţiilor Fn
+anualele 4colare! i+pune cu prec;dere Fn procesul de trans+itere - asi+ilare a cuno4tinţelor
=olosirea +etodelor corespun8;toare +etodolo iei +anualului tradiţional ,+etode de
e(punere oral; 4i continu; a cuno4tinţelor! de+onstraţia! e(e+pli=icarea etc. . Dac; Fns;
conţinutul Fn";ţ;+ ntului este pre8entat sub =or+; pro ra+at;! proble+ati8at; sau ur+ nd
calea +odel;rii! i+pun nd articiparea acti"; a ele"ilor Fn redescoperirea c uno4tinţelor! atunci
4i +etodolo ia utili8at; de pro=esor i +plic; +etodele de acti"i8are a ele"ilor ,pro ra+area!
proble+ati8area! descoperirea! +odelarea! studiul de ca8 etc. . Din cele de +ai sus! reiese c;
+odul de siste+ati8are a conţinutului Fn";ţ;+ ntului Fn obiecte de Fn";ţ;+ nt deter+in;
+ersul ndirii peda o ice a pro=esorului Fn selectarea 4i aplicarea +etodelor didactice! Fn
acest sens! pro=esorul! indi=erent de +odul elabor;rii conţinutului obiectului de Fn";ţ;+ nt!
poate utili8a Fn cadrul lecţiei strate ii +ode+e! acti"i8ante. In ca8ul Fn care Fns;! conţinutul
pro ra+elor 4i +ai ales al +anualelor! prin +odul lor de elaborare nu i+pun participarea
acti"; a ele"ilor Fn reelaborarea! redescoperirea in=or+aţiilor! atunci aplicarea strate iilor
ba8ate pe descoperire! re8ol"are de proble+e! +odelare etc.! presupune restructurarea
in=or+aţiilor cuprinse de#a Fn +anuale con=or+ lo icii Fn";ţ;rii acti"e.
%%$
Conţinutul Fn";ţ;+ ntului! structura acestuia! are repercusiuni 4i asupra =or+elor de
or ani8are a procesului didactic. In ca8ul Fn care pro ra+ele 4i +anualele 4colare sunt
standardi8ate 4i uni=or+i8ate pentru toate 4colile de pro=il 4i parcur erea lor este obli atorie
at t pentru pro=esor! c t 4i pentru ele"! atunci este aproape de neconceput reali8area unui
Fn";ţ;+ nt di=erenţiat. 9eali8area unui Fn";ţ;+ nt ba8at pe acti"itatea real; a ele"ilor 4i nu pe
trans+iterea in=or+aţiilor de-a ata elaborate de pro=esor! recla+;! cu p;strarea Fn anu+ite
condiţii 4i a or ani8;rii acti"it;ţii Fn +od =rontal! or ani8area acti"it;ţii de Fn";ţare pe rupe 4i
+ai ales! prin luarea Fn considerare a particularit;ţilor psi6ice i ndi"iduale ale ele"ilor! prin
=or+e 4i +etode indi"iduali8ate. Or! reali8area acestor considerente presupune di=erenţierea 4i
a conţinutului Fn";ţ;+ ntului. Al;turi de pro ra+e cadru se i+pune elaborarea nu nu+ai a
pro ra+elor dar 4i a +anualelor alternati"e! care s;-i o=ere pro=esorului! pe de o parte!
posibilitatea stabilirii unor obiecti"e di=erenţiate pentru antrenarea 4i e"aluarea ele"ilor! iar pe
de alt; parte! s;-i asi ure libertatea Fn plani=icarea! ordonarea cuno4tinţelor de predat! dar 4i Fn

%%$
elaborarea strate iilor e=iciente! Fn =uncţie de condiţiile concrete.
7I. . Criterii de stabilire 4i structurare a conţinutului Fn";ţ;+ ntului
Elaborarea unui conţinut +odern al Fn";ţ;+ ntului se a=ir +; pe plan +ondial! ca o proble+;
de cercetare 4tiinţi=ic; de pri+ ordin. In acest conte(t! ;sirea 4i stabilirea criteriilor de
selectare! structurare 4i inte rare a in=or+aţiilor 4tiinţi=ice Fn conţinutul obiectelor de
Fn";ţ;+ nt este o proble+; de real; di=icultate! care i+pune o +are ri uro8itate 4tiinţi=ic; nu
nu+ai prin pris+a lo icii tradiţionale a 4tiinţei! ci 4i prin "i8iunea interdisciplinarit;ţii 4i a
abord;rii siste+ice. Elaborarea acestor criterii! structurarea 4i inte rarea conţinutului
obiectelor de Fn";ţ;+ nt din punct de "edere didactic st; sub se+nul F+bin;rii a dou;
do+enii: pe de o parte! stabilirea conţinutului Fn";ţ;+ ntului se reali8ea8; a" nd Fn "edere
pro resele 4tiinţei! at t sub aspect in=or+aţional cantitati"! c t 4i prin pris+a +odi=ic;rilor
calitati"e e(pri+ ndu-se Fn di=erite orient;ri paradi +atice! iar pe de alt; parte! dispunerea
conţinutului Fn pro ra+ele 4colare! se conduce dup; cele +ai recente re8ultate ale cercet;rilor
psi6olo ice! peda o ice 4i +etodice. In aria =iec;rui do+eniu se rupea8; c te o cate orie de
criterii de elaborare a conţinutului Fn";ţ;+ ntului care! prin e(tracţia lor din cele +ai
se+ni=icati"e cuceriri ale 4tiinţelor 4i psi6opeda o iei sunt! i+plicit! prin interacţiune 4i
intercondiţionarea lor. 4i criterii de +oderni8are a Fntre ului siste+ de Fn";ţ;+ nt! ca proces
didactic.
7I. .%. Criterii lo ico-4tiinţi=ice
In aceast; cate orie de criterii a"e+ Fn "edere =eno+ene ce au loc Fn 4tiinţa conte+poran;: ,a
e(plo8ia in=or+aţional; 4i ,b trans=or+;rile Fn +etodolo ia 4tiinţei! inte rarea 4i
interdisciplinaritatea. ?iecare din cele dou; =eno+ene are repercusiuni directe asupra
select;rii! structur;rii 4i or ani8;rii interne a conţinutului Fn";ţ;+ ntului.
7I. .%.%. E(plo8ia in=or+aţional; 4i consecinţele acesteia asupra prelucr;rii conţinutului
Fn";ţ;+ ntului
E(plo8ia in=or+aţional; "i8ea8; elaborarea conţinutului Fn";ţ;+ ntului cel puţin sub dou;
aspecte: "olu+ul sau cantitatea de in=or+aţie! precu+ 4i ni"elul de eneralitate a cuno4tinţelor
elaborate.
In ceea ce pri"e4te pri+ul aspect! sunt de luat Fn considerare c te"a date se+ni=icati"e! care
ilustrea8; de8"oltarea 4tiinţei conte+porane. Din nu+eroasele date pe care ni l e o=er;
cercet;rile din ulti+ul ti+p asupra 4tiinţei! a+inti+ =aptul c; ri t+ul de dublare a conţinutului
in=or+aţional al di=eritelor 4tiinţe este tot +ai intens! petrec ndu-se Fntr-un inter"al de ti+p tot
+ai scurt. De e(e+plu! se aprecia8; c; Fn do+eniul biolo iei +oleculare cercetarea 4tiinţi=ic;
a produs Fn ulti+ele patru decenii! o cantitate de in=or+aţie +ai +are dec t acu+ul;rile
reali8ate Fn %) secole precedente. 9it+uri +ai lente se Fnre istrea8; Fn do+eniile 4tiinţelor
u+aniste ,estetic;! teoria literaturii! critic; literar; 4i artistic;! +u8icolo ie! istoria artelor
etc. ! dar 4i Fn aceste do+enii! dublarea "olu+ului de in=or+aţie se petrece la inter"ale de
nu+ai %$-%1 ani.
%%%
Atunci c nd aceste realit;ţi nu au =ost considerate! +odi=ic;rile din conţinutul Fn";ţ;+ ntului
au dus la supraFnc;rcarea pro ra+elor 4i a +anualelor. re4elile de aceast; natur; ne-au ar;tat

csu;sn!udese4ipi+
oapteorptaronct;e!dnauneus+teaisup=riicniecnotn;tipneunatruF+
stbaobil;irţeiraecraitceorinuţliuniuotupltui+
i. C
deonssetlaetcatraerae dae +ai
in=or+aţiilor 4tiinţi=ice pentru elaborarea unui conţinut +ode+ al Fn";ţ;+ ntului.
Ie4irea dintr-un atare i+pas este posibil; dac; a"e+ Fn "edere cel de al doilea aspect al
e(plo8iei in=or+aţionale - ni"elul de eneralitate la care acţionea8; e(plo8ia in=or+aţional;.
tiinţa a a#uns la o anu+it; enerali8are pri"ind conţinutul structural al =iec;rui do+eniu.
Indi=erent de conţinutul do+eniului cercetat! =iecare 4tiinţ; poate =i conceput; Fntr-o =or+;
pira+idal;! Fn care apar di=eritele ni"ele cu rade de abstracti8are 4i enerali8are succesi"e.
Cunoa4tere

%%%
Euristic< WAl orit+ic Cateaorii
<_ Teorii W Principii W
Aplicare
Lesi
9e uli
Noţiuni-Conepte
Date-?apte-E"eni+ente
W

W
?i ura . 7I. Ni"ele de abstracti8are 4i enerali8are Fn conţinutul structural al 4tiinţei
Dac; pri"i+ =i ura .7L! se poate desprinde cu u4urinţ; constatarea c; e(plo8ia
in=or+aţional; nu se petrece cu aceea4i intensitate 4i cu acelea4i e=ecte re=or+atoare la toate
ni"elele 4tiinţei. /unt +ai puternic a=ectate ni"elele in=erioare ,date! =apte! ele+ente! noţiuni!
re uli . Dincolo de acestea! e=ectele e(plo8iei aduc Fn ni"elele superioare +odi=ic;ri +ai puţin
spectaculoase! pe care le pute+ cali=ica doar ca trans=or+;ri . Ast=el! de e(e+plu! cercet;rile
de bio enetic;! cu toat; a+ploarea i+presionant; a in=or+aţiilor aduse asupra structurii 4i
=uncţiilor celulei! nu au +odi=icat Fn esenţ; concepţia biolo ic; eneral; pri"ind unitatea
dintre structur; 4i =uncţie! a raportului dintre or anis+ 4i +ediu.
Este tot at t de ade";rat c;! dac; Fn ni"elele superioare se petrec anu+ite trans=or+;ri
,sc6i+b;ri paradi +atice ! acestea aduc dup; sine restructur;ri Fn +etodolo ia 4tiinţei care. la
r ndul lor! conduc la ree"aluarea Fntre ului "olu+ al in=or+aţiilor 4tiinţi=ice! 4i i+pun
interpretarea acestora Fn con=or+itate cu noile orient;ri ale 4tiinţei conte+porane.
In aceast; caracteristic; a e(plo8iei in=or+aţionale ;si+ puncte de spri#in reale Fn
=unda+entarea 4tiinţi=ic; a criteriilor de selectare a in=or+aţiilor necesare elabor;rii
conţinutului Fn";ţ;+ ntului.
- Dac; de8"oltarea 4tiinţelor ,apariţia noilor date! ne area datelor anterioare! +odi=icarea
se+ni=icaţiei datelor! sc6i+barea locului 4i =uncţiilor lor etc. este +ai dina+ic; la ni"elurile
in=erioare ,date! noţiuni! re uli ! iar la ni"elurile superioare ,le i! principii! teorii au
"alabilitate relati" Fndelun at;! este nor+al ca in=or+aţiile cuprinse Fn conţinutul obiectelor
de Fn";ţ;+ nt s; =ie selectate din acestea din ur+;. Din ansa+blul datelor! =aptelor!
ele+entelor! proceselor etc. trebuie reţinute doar acelea 4i at tea c te sunt su=iciente 4i
se+ni=icati"e pentru ca! prin operarea cu ele! ele"ii s; a#un ; la cunoa4terea ade";rurilor
4tiinţi=ice cu un rad de eneralitate! care s; le asi ure "alabilitatea pe perioade +ai
Fndelun ate.
- /electarea 4i distribuirea in=or+aţiilor Fn conţinutul obiectului de Fn";ţ;+ nt nu poate =ace
abstracţie de +odi=ic;rile ce se acu+ulea8; Fn +etodolo ia 4tiinţelor. 9e8ultatele 4tiinţei
+ode+e! care au adus +odi=ic;ri calitati"e Fn lo ica cercet;rii 4tiinţi=ice 4i Fn +odul de
interpretare a =eno+enelor studiate nu pot apare separat! sau ca un apendice al conţinutului
Fn";ţ;+ ntului! ci trebuie inte rate Fn interpretarea 4i e(plicarea tuturor cuno4tinţelor
pre";8ute la ni"elul capitolelor 4i lecţiilor.
-coEnlacbreotreasreparecnoonţiunnuitu4liurieFnu"l;i!ţ;d+
e lantaublsutirancutip8o;aritecu ro+sa=edro;arrecdaulse;a slpinriear;e'ndeerallai8d;artiec4ui o=apte
"alabilitate uni"ersal;.
%%
Aceast; cale - inducti"; - este necesar; 4i =ireasc; at t Fn cunoa4terea 4tiinţi=ic; c t 4i Fn cea
didactic;. In ca8ul select;rii in=or+aţiilor necesare pentru elaborarea conţinutului
Fn";ţ;+ ntului! a"e+ Fn "edere! Fns;! structura 4tiinţei constituit; de#a! cu un siste+ de
in=or+aţii ierar6i8ate! cu ni"ele de abstracti8;ri 4i enerali8;ri precis conturate. In acest sens!
selectarea in=or+aţiilor pentru stabilirea conţinutului obiectului de Fn";ţ;+ nt trebuie s;

%%
porneasc; de la ni"elele superioare ale 4tiinţei. 5ai precis! de la stabilirea le ilor enerale 4i
speciale ale 4tiinţei! de la principiile +etodolo ice pe ba8a c;rora se poate contura stadiul
actual 4i de de8"oltare ulterioar; a 4tiinţei respecti"e.
Prin apro(i+area ni"elului de de8"oltare a di=eritelor 4tiinţe! pute+ contura nu nu+ai
principiile 4i le it;ţile particulare! ci 4i cone(iunile 4i raporturile enerale ale acestora! ceea ce
crea8; pre+isele elabor;rii +ai precise a unor concepte de ba8;! =unda+entale pentru
selectarea 4i inte rarea in=or+aţiilor 4tiinţi=ice Fn conţinutul Fn";ţ;+ ntului. Ast=el! se i"e4te
posibilitatea pentru a da r;spuns la unele Fntreb;ri cu+ ar =i: Care este! sau Fn ce const;
conţinutul concepţiei biolo ice +oderne `! Ce se Fnţele e prin cultura estetic;
conte+poran; ` Care sunt notele de=initorii ale unei pre ;tiri te6nico-pro=esionale ` etc. I n
li+ba#ul educati"! aceasta Fnsea+n; conturarea relati" precis; a ni"elului de de8"oltare a
ele"ilor la care trebuie s; a#un ; Fntr-un anu+it inter"al de ti+p. Din aceste cerinţe de ordin
4tiinţi=ic 4i peda o ic! pute+ e=ectua selecţia 4i e4alonarea re ulilor! conceptelor 4i a =aptelor
concrete! strict necesare redescoperirii ade";rurilor enerale ale 4tiinţei. Nu+ai Fn acest ca8 se
pot crea pre+isele opti+e ale inte r;rii cuno4tinţelor Fnsu4ite anterior de ele"i Fn siste+e de
cuno4tinţe tot +ai cuprin8;toare.
- In +od =iresc! apare 4i constatarea c; Fn stabilirea conţinutului di=eritelor obiecte de
Fn";ţ;+ nt! se poate opera nu+ai Fn ec6ip; interdisciplinar;! care! pornind de la concepţia
+odern; a 4tiinţei! s; no+inali8e8e le it;ţile 4i principiile enerale ale 4tiinţei! strict necesare
=or+;rii culturii enerale 4i de specialitate pentru ca +ai apoi! din ele s; desprind; datele!
noţiunile! re ulile 4i le ile! a c;ror Fnsu4ire de c;tre ele" asi ur; =or+area unei concepţii
4tiinţi=ice +ode+e.
7I. .%. . Corelaţia +etodolo ic; 4i structural;: speciali8are! inte rare 4i interdisciplinaritate
5oderni8area conţinutului Fn";ţ;+ ntului trebuie s; ia Fn considerare 4i trans=or+;rile
+etodolo ice 4i structurale care au loc Fn 4tiinţa conte+poran;. Or! o proble+; =unda+ental;
a 4tiinţei conte+porane este abordarea interdisciplinar;. Interdisciplinaritatea constituie unul
dintre cele +ai actuale principii +etodolo ice ale =iloso=iei 4i 4tiinţei! care condiţionea8;
soluţionarea adec"at; a proble+elor cunoa4terii 4tiinţi=ice 4i aplic;rii re8ultatelor Fn pra(isul
social.
/ub aspect teoretic! interdisciplinaritatea deri"; din teoria eneral; a siste+elor! ca ra+ur; a
episte+olo iei! precu+ 4i din +etodolo ia abord;rii siste+ice! ca cea +ai adec"at;
+odalitate de re=lectare prin cunoa4tere a structurilor! cone(iunilor 4i interacţiunilor
sincronice 4i diacronice! care acţionea8; Fn natur;! societate 4i ndire.
:
Conceptul unit;ţii interne a di"erselor do+enii ale cunoa4terii ocup; un loc tot +ai i+portant
Fn abordarea =iloso=ic;! +etodolo ic; 4i sociolo ic; ca 4i Fn anali8a 4tiinţi=ic; concret; ,/.N.
/+irno"! %)2> .
/ub aspect practic! interdisciplinaritatea apare din necesitatea dep;4irii li+itelor create de
cunoa4tere! care a pus raniţe arti=iciale Fntre di=erite do+enii ale ei. Ar u+entul care
pledea8; pentru interdisciplinaritate! const; Fn =aptul c; ne o=er; o i+a ine inte rat; a
lucrurilor care sunt anali8ate separat.
D
seec8o"luolutairneoascturun!ocao4nteer(iiu4nieaa+deintocdeolFno cieei+daeicsetrcnetsa;rec!uFnlodeiocsae+
biadtein+aatdico;u!aa#ul;+r;ittaste=eara de
cuprindere 4i interpretare a +aterialului =aptic! Fn scopul desprinderii aspectelor enerale 4i
esenţiale co+une +ai +ultor do+enii de cercetare 4i pentru asi urarea trans=erului de
in=or+aţii! te6nici! +etode 4i operaţii! 4tiinţele particulare au recurs la un +od nou de
abordare 4i prelucrare a in=or+aţiilor! Fn care accentul s-a pus pe al orit+i8are! =or+ali8are!
si+boli8are 4i a(io+ati8are. Doar la acest ni"el al de8"olt;rii 4tiinţelor particulare s-au creat
pre+isele 4tiinţi=ice 4i +etodolo ice ale abord;rii co+ple(e! stabilindu-se le ;turi!
interdependenţe 4i interacţiuni Fntre do+eniile ei! ceea ce a dus la apariţia disciplinelor de

%%0
 raniţ; cu+ sunt: bio=i8ica! bioc6i+ia! psi6olin "istica! psi6osociolo ia etc.
%%0
Constituirea 4tiinţelor de raniţ; 4i a unor +etateorii asupra 4tiinţelor ,teoria eneral; a
siste+elor! cibernetica 4.a. a i +pus apariţia unor +odalit;ţi di=erite de cercetare a aspectelor
co+une! care! Fn ulti+; instanţ;! pot =i considerate ca ni"ele sau etape ale abord;rii siste+ice.
Fn teoria 4tiinţei apar ur+;toarele +odalit;ţi de interpretare: +ultidisciplinaritate!
pluridisciplinaritate! transdisciplinaritate 4i interdisciplinaritate.
% 5ultidisciplinaritate; apare ca =or+; i+ediat; pre+er ;toare abord;rii siste+ice! const nd
Fn pri+ul r nd! Fn #u(tapunerea anu+itor ele+ente ale di"erselor discipline pentru a
esenţiali8a aspectele lor co+une. Acest +od de abordare presupune anali8a relati" i8olat; a
aceleia4i proble+e de c;tre di=eriţi speciali4ti! din un 6iul propriilor discipline 4i Fn =uncţie de
obiecti"ele cercet;rii. Ca ur+are! re8ultatele acestor cercet;ri F+bo ;ţesc cunoa4terea
=eno+enelor cu noi aspecte dar nu pun! Fnc;! Fn e"idenţ; raporturile 4i cone(iunile
interdisciplinare. De e(e+plu! studiul cunoa4terii percepti"e presupune cercetarea
=eno+enului percepţiei de c;tre bioc6i+ie! =i8iolo ie! psi6olo ie! =iloso=ie. ?iecare dintre ele
pune Fn e"idenţ; aspectele necesare cone(iunii! =;r; a reali8a Fns; abordarea interdisciplinar;.
Pluridisciplinaritatea presupune o co+unicare si+etric; Fntre speciali4tii di=eritelor
discipline! ceea ce Fnsea+n; c; in=or+aţiile elaborate Fntr-o anu+it; 4tiinţ; sunt preluate de
c;tre 4tiinţele care au tan enţ; cu o proble+; studiat;. Ca ur+are! Fn anali8a unui =eno+en se
e"idenţia8; 4i aspectele deri"ate din cercet;rile altor 4tiinţe! =;r; ca aceste re8ultate s; =ie
Fncorporate Fntr-un tablou inte rati" pe ba8a cone(iunilor interdisciplinare. /e poate considera
c; proble+a cunoa4terii Fn procesul de Fn";ţ;+ nt a =ost studiat; prin preluarea
in=or+aţiilor din noseolo ie! sau din psi6olo ie! =;r; ca peda o ia s; =i elaborat un tablou
inte rati" al cunoa4terii 4i al asi+il;rii in=or+aţiilor Fn ene8a lor! pe ba8a cerinţelor speci=ice
ale de+ersului didactic.
0 Transdisciplinaritatea se caracteri8ea8; prin Fntrep;trunderea +ai +ultor discipline 4i
coordonarea cercet;rilor Fn "ederea constituirii unor noi discipline sau a unui nou do+eniu al
cunoa4terii 4tiinţi=ice. Intr-un ase+enea conte(t! apare o nou; "i8iune asupra apartenenţei!
co+ple(it;ţii 4i i+portanţei unui do+eniu al realit;ţii! Fn sensul c; acesta nu +ai este
considerat ca entitate proprie unei anu+ite 4tiinţe particulare ci ca obiect propriu de studiu! cu
+etode 4i le i speci=ice unei 4tiinţe enerale. In consecinţ;! apare ca necesar; o nou; optic;
asupra do+eniului de cercetare! o nou; +etodolo ie de in"esti are! precu+ 4i o nou;
pre ;tire de specialitate care s; asi ure inte rarea in=or+aţiilor din do+eniile cone(e. Aceast;
orientare se a=ir+; ca o necesitate 4i se +ani=est; Fndeosebi Fn ca8ul 4tiinţelor de raniţ; .
Bioc6i+istul de e(e+plu! nu +ai este nici pur biolo 4i nici pur c6i+ist! el are ne"oie de
speciali8are Fn a+bele 4tiinţe Fn "ederea interpret;rii 4i e(plic;rii cu a#utorul c6i+iei a
=eno+enelor biolo ice.
& Interdisciplinaritatea se +ani=esta! Fn secolele precedente! +ai ales prin Fncerc;ri de
uni=icare a cunoa4terii pe ba8a unor =iloso=ii ale 4tiinţei 4i a unor siste+e teoretice lobale ale
4tiinţei. In etapa actual;! =eno+enul do+inant Fl constituie Fnt;rirea =unda+entelor sociale 4i
episte+olo ice ale interdisciplinant;tii! respecti" inte rarea tot +ai puternic; a di"erselor

sFn=e"rearaialete"dieoţ+
ii esnoiciia4tliein4ţii=i+
icep.une +ai ales elaborarea unor +etodolo ii care F4i ;sesc aplicare
Aplicarea Fn practica 4colar; a unui siste+ in=or+aţional inte rat! subordonat unor scopuri
bine preci8ate 4i operaţionali8ate! i+pune elaborarea unei te6nolo ii didactice! care s; "i8e8e
at t restructurarea c t 4i r eor ani8area +odului de Fn";ţare! a +etodelor 4i +i#loacelor de
Fn";ţare! precu+ 4i a =or +elor de or ani8are adec"ate Fn";ţ;+ ntului inte rat.
Acest +od de abordare 4i cercetare a conţinutului Fn";ţ;+ ntului se ;se4te! Fn pre8ent! Fntr-o
=a8; de Fnceput 4i Fnt +pin; o serie de di=icult;ţi. O parte din acestea sunt enerate de ni"elul
de de8"oltare a 4tiinţei Fn eneral 4i a 4tiinţelor particulare care n-au reu4it Fnc; s;-4i elabore8e

%%&
un siste+ ierar6i8at de r e uli! concepte proprii' de co+ple(itatea practic; a proble+ei le ate
de e(istenţa planurilor! pro ra+elor 4i a +anualelor elaborate pe ba8a unor criterii dep;4ite de
ni"elul de pre ;tire al cadrelor didactice ,cu o sin ur;! e"entual dubl; speciali8are ! precu+ 4i
de necesitatea acut; a societ;ţii de a pre ;ti! Fn ti+p relati" scurt! +uncitori speciali8aţi pentru
un anu+it do+eniu de acti"itate.
%%&
7I. . . Criterii psi6opeda o ice
Criteriile 4tiinţi=ice pri"ind structurarea 4i or ani8area conţinutului Fn";ţ;+ ntului! de"in
"iabile Fn +;sura Fn care ele sunt corelate 4i inte rate cu cerinţele psi6opeda o ice. Nu+ai Fn
=uncţie de inter"enţia acestor criterii! conţinutul obiectelor de Fn";ţ;+ nt pri+e4te "alenţe
=or+ati"e! speci=ice procesului de Fn";ţ;+ . W
Intie criteriile psi6opeda o ice care acţionea8; Fn selectarea 4i +oderni8area conţinutului
Fn";ţ;+ ntului! cele care au rol = unda+ental sunt: scopul educaţiei 4i obiecti"ele speci=ice ale
di=eritelor tipuri de 4coli' raportul dintre cultura eneral;! te6nic; 4i cultura de specialitate'
operaţionalitatea 4i obiecti"area cuno4tinţelor' stabilirea ni"elului de abstracti8are-
enerali8are 4i abordarea adec"at;! elaborarea +etodolo ic; a di=eritelor +anuale 4i a altor
instru+ente didactice.
7I. . .%. /copul eneral al educaţiei 4i obiecti"ele educati"e ale 4colii
/copul eneral al educaţiei - de8"oltarea inte ral; a personalit;ţii - poate =i e(a+inat din dou;
un 6iuri: sub aspect =or+al! el "i8ea8; de8"oltarea potenţialelor nati"e din punct de "edere
intelectual! te6nic! pro=esional! +oral estetic 4i =i8ic! iar sub aspectul conţinutului! el se re=er;
la asi+ilarea "alorilor culturale enerale acu+ulate de o+enire. Din un 6iul celui de al doilea
aspect! conţinutul Fn";ţ;+ ntului F4i pune a+prenta asupra de8"olt;rii plenare a personalit;ţii.
Aceasta datorit; =aptului c; orice epoc; social; r;spunde! prin elaborarea conţinutului
Fn";ţ;+ ntului speci=ic "re+ii ei! la Fntreb;rile: De ce cultur; eneral; au ne"oie +e+brii
acelei societ;ţi `! Care trebuie s; =ie raportul dintre cultura eneral; 4i cultura te6nic; pe de o
parte 4i dintre acestea 4i cultura pro=esional; ,de specialitate pe de alt; parte ` Or! la
ase+enea Fntreb;ri! Fntotdeauna r;spunsul s-a c;utat 4i s-a ;sit Fn cerinţele i+puse de ne"oile
actuale 4i de perspecti"; ale de8"olt;rii societ;ţii u+ane.
Fnc; la Fnceputul secolului nostru a ap;rut cu intensitate =eno+enul acceler;rii acu+ul;rii
in=or+aţiilor. 9e=or+a Fn";ţ;+ ntului prin r acordarea lui la aceast; realitate s-a =;cut =ie prin
tri=urcarea Fn";ţ;+ ntului +ediu! liceal ,Fn secţiile clasic;! u+anist; 4i real; ! =ie prin
bi=urcarea aceluia4i ni"el 4colar ,Fn secţiile u+anist; 4i real; . La ti+pul respecti"! pentru
c te"a decenii! aceast; +;sur; a r;spuns ne"oilor sociale de atunci. 5ai apropiat de 8ilele
noastre! =eno+enul s-a accentuat! trans=or+ ndu-se apoi Fn ceea ce nu+i+ e(plo8ia
in=or+aţional;! care a i+pus o sea+; de e=ecte nu nu+ai Fn acu+ularea de cuno4tinţe! ci 4i Fn
rit+ul! tot +ai intens! de aplicare a descoperirilor 4tiinţi=ice Fn practic;! Fn per=ecţionarea 4i
apariţia te6nolo iilor noi etc. Cu aceasta au ap;rut 4i noile cerinţe sociale =aţ; de Fn";ţ;+ nt!
de a =or+a cadre cu Fnalt; pre ;tire de cultur; eneral; 4i de specialitate! care s; acţione8e
opti+ Fn +ediul 4tiinţi=ic 4i t e6nolo ic al e(plo8iei in=or+aţionale. Ca ur+are! s-au i+pus
+odi=ic;ri 4i Fn =or+ularea acelor tr;s;turi =unda+entale ale personalit;ţii care sunt solicitate

de nluonile;ed(uiraetn;ţ!ealeceddea8t"looltc;urliidseo8c"ioetl;t;ţiri.i i nadniur+
ii ec!reparteio"ceu4piadrie"aepreenntrtue!daec8u"+olutalarreeaa+
4ie+oriei
stocarea de in=or+aţii utili8abile de-a lun ul "ieţii este Fnlocuit; cu capacitatea de a
restructura! reor ani8a Fn per+anenţ; cuno4tinţele anterior Fnsu4ite Fn concordanţ; cu noile
cuceriri ale 4tiinţei' tendinţa de saturare de in=or+aţii se +odi=ic; prin de8"oltarea +oti"aţiei
4i capacit;ţilor de desc6idere spre nou! prin sti+ularea atitudinii episte+ice care s; asi ure
aducerea per+anent; a cuno4tinţelor la 8i ' acu+ularea cuno4tinţelor nu +ai poate r;+ ne
un scop Fn sine! ci ea este pus; Fn slu#ba "alori=ic;rii acestora Fn practic;! =iind ast=el necesar;
4i =or+area 4i de8"oltarea capacit;ţilor practice! producti"e ale ele"ilor.

%%1
Este e"ident c; ase+enea obiecti"e! care decur din adaptarea scopului educaţiei la cerinţele
sociale per+anent noi! nu se poate reali8a dec t cu un conţinut al Fn";ţ;+ ntului adec"at lor!
7I. . . . Corelaţia dintre cultura eneral;! cultura pro=esional; 4i cultura de specialitate
/copul educaţiei "i8ea8; direct stabilirea unui raport opti+ Fntre "olu+ul de cuno4tinţe
aparţin nd! pe de o parte culturii enerale 4i pe de alt; parte! culturii pro=esionale ,te6nice 4i
de specialitate. /tabilirea acestui raport este o proble+; de real; di=icultate din +ai +ulte
considerente! Fn pri+ul r nd este de reţinut c;!
%%1
de4i Fn ulti+ele decenii de=inirea conceptului de cultur; eneral; a constituit obiectul de
cercetare a nu+ero4i speciali4ti 4i de de8batere Fn +ai +ulte con=erinţe 4i con rese
internaţionale! Fnc; nu dispune+ de o conturare adec"at;! unani+ acceptat; a conţinutului
acestui concept. Este se+ni=icati"! Fn acest sens 4i =aptul c; se Fncearc; +ai +ult de=inirea
conceptului prin ne are! speci=ic ndu-se ce nu poate =i cuprins a8i Fn ceea ce nu+i+ cultur;
eneral;. Oricu+! este cert =aptul c;! =aţ; de accepţiunile tradiţionale! s=era acestui concept se
l;r e4te! cuprin8 nd! al;turi de cultura clasic;! u+anist; 4i cultura 4tiinţi=ico-te6nic; eneral;.
Totodat;! apare tendinţa unor speciali4ti de a cuprinde Fn s=era culturii enerale nu at t
"olu+ul de in=or+aţii! c t capacit;ţile de dob ndire a in=or+aţiilor! de operare cu ele Fn
di"erse do+enii ale "ieţii sociale.
Dup; opinia noastr;! Fn s=era culturii enerale se cuprind! pe de o parte! cuno4tinţele enerale!
despre natur;! societate 4i ndirea u+an;! care deter+in; concepţia 4i orientarea eneral; Fn
lu+ea conte+poran; 4i. pe de alt; parte! capacit;ţile intelectuale 4i practice cu a#utorul c;rora!
indi"idul poate cunoa4te 4i trans=onna realitatea obiecti"; Fn conte(tul per+anentei ei
sc6i+b;ri 4i de8"olt;ri.
O deosebit; i+portanţ; pentru conturarea 4i elaborarea conţinutului concret al obiectelor de
Fn";ţ;+ nt o are stabilirea opti+; a raportului dintre cultura eneral; 4i cea pro=esional;.
Cuno4tinţele pro=esionale trebuie s; =ie intercalate 4i interpretate Fn s=era culturii enerale.
Aceasta presupune ca Fn conţinutul di=eritelor obiecte de Fn";ţ;+ nt s; apar; cu o pondere
+ai +are e"idenţierea le ;turilor reciproce dintre 4tiinţ; 4i te6nic;! 4tiinţ; 4i arte! te6nic; 4i
arte etc.
Nici una dintre aceste co+ponente ale culturii ,cea eneral;! pro=esional; - te6nic; sau cultura
de specialitate ! oric t de cuprin8;toare 4i i+portante ar- =i ele! nu pot r;spunde sin ure la
co+en8ile societ;ţii conte+porane pri"ind de8"oltarea ar+onioas; a personalit;ţii.
7I. . .0. Ni"elul de abstracti8are 4i de abordare a conţinutului Fn";ţ;+ ntului
Distribuirea cuno4tinţelor 4tiinţi=ice Fn pro ra+e 4i +anuale 4colare! al;turi de cerinţele
lo ico-4tiinţi=ice 4i psi6opeda o ice pre8entate +ai sus! trebuie s; aib; Fn "edere 4i raportul
care apare Fntre ni"elele de abstracti8are a in=or+aţiei cuprinse Fn conţinutul obiectului de
Fn";ţ;+ nt 4i +odul de prelucrare didactic; a acestora. Pentru elucidarea acestei proble+e! Fn
tabelul l .7I. pre8ent;+ pe dou; coIoane! cele dou; cate orii de ni"ele! a" nd Fn "edere 4i
=aptul c; =or+a de prelucrare 4i abordare a in=or+aţiilor are o anu+it; structur; ierar6i8at;.
Tabelul %. 7I.
U
9Neil"aeţiloendaereaabs trraadcuti8luari dee4 iabs trac ti8areNi"ele
a con ţaile
nu=tor
u l+
u ieicude=or+a de aborda
abordare a re a in=or+aţiilor
enera li8are a le conţinutului in=or+aţiilor
Cate orii ,C* ?iloso=ic ,?* Teorii
,C> /tructural-siste+ic ,?> Principii ,C1
Cibernetic ,?1 Le i ,C&
Lo ico-+ate+atic ,?&
9e uli ,C0 Lo ic ,?0
Noţiuni ,C 5oţional ,?

%%>
 Date-?apte ,CI E+piric ,?I
Din tabelul l .7I. pute+ desprinde c te"a idei c;l;u8itoare! at t sub aspectul ordon;rii 4i
structur;rii in=or+aţiilor Fn concordanţ; cu +odul lor de abordare Fn +anier; tradiţional;! c t
4i din perspecti"a pred;rii interdisciplinare.
A" nd Fn "edere c; entit;ţile in=or+aţionale ale di=eritelor 4tiinţe constituie di=erite ni"ele de
abstracti8are! rade de enerali8are 4i inte rare tot +ai co+ple(e! este de e"idenţiat c; 4i
prelucrarea acestor entit;ţi presupune apro(i+area 4i abordarea lor adec"at;! aplicarea unui
+od de abordare Fn concordanţ; cu ni"elul de enerali8are 4i abstracti8are al in=or+aţiilor.
Ast=el! de e(e+plu! datele ,CI ! noţiunile ,C ! re ulile! ,C0 pot =i apro(i+ate la ni"el
e+piric ,?I ! noţional ,? 4i respecti" lo ic ,?0 ! principiile ,C1 ! teoriile ,C> !
%%>
presupun Fns; un ni"el superior de abordare lo ico-+ate+atic; ,?& ! cibernetic; ,?1 !
structural-siste+ic; ,?> a aceleia4i in=or+aţii! Fn ca8 contrar! in=or+aţiile abstracte 4i
enerali8ate r;+ n Fn =a8a descrierii e+pirice sau noţionale! i+plic nd cu prec;dere! ca +od
de asi+ilare! doar +e+orarea.! =;r; posibilitatea de interpretare 4i aplicare la ni"el adec"at. In
acest conte(t! dac; ne re=eri+! de e(e+plu! la predarea istoriei! la care pe plan +ondial se
pune proble+a trans=or+;rii ei dintr-o disciplin; a +e+oriei Fn una a ndirii! Fn pre8ent
a" nd Fnc; la ba8; predo+inant lo ica cronolo ic; a e"eni+entelor istorice! ea r;+ ne! Fn
+are parte! la ni"elul descrierii 4i e(plic;rii noţionale a =aptelor 4i =eno+enelor istorice. Or!
=or+area ndirii istorice pretinde o interpretare structural-siste+ic; ,?> 4i =iloso=ic; ,?* 4i
nu una noţional; ,? . Ca8uri si+ilare Fnt lni+ 4i Fn predarea 4tiinţelor naturii! care pun un
+are accent asupra cunoa4terii detaliate a ele+entelor co+ponente! =;r; s; o=ere 4i s; pretind;
ele"ilor elaborarea operaţional; a ni"elelor de or ani8are 4i de de8"oltare a +ateriei ne"ii 4i
"ii ca scop =unda+ental. Pute+ conc6ide deci! c; studiul 4tiinţelor particulare la ni"elul actual
al obiectelor de Fn";ţ;+ nt! o=er; date 4i =apte! uneori +ai +ult dec t su=iciente ca nu+;r! dar!
datorit; ni"elului in=erior de abordare 4i de interpretare a acestora! ele nu contribuie Fn +;sur;
adec"at; nici la de8"oltarea ndirii =or+ale a ele"ilor 4i nu =a"ori8ea8; nici trans=erul
in=or+aţiilor la un ni"el adec"at de enerali8are 4i esenţiali8are.
In 4tiinţ; e(ist; o relati"; concordanţ; Fntre conţinutul proble+ei de cercetat 4i de+ersul
+etodolo ic. De e(e+plu! datele =actuale! precu+ 4i anu+ite procese se r ele"; cercet;torului
prin si+pla obser"aţie! Fn ti+p ce le ile 4i principiile ce le u"ernea8; recla+;! de re ul;!
utili8area e(peri+entului! a +odel;rii lo ico-+ate+atice 4.a. In procesul didactic! F ns;! F4i
=ace loc un oarecare decala# Fntre ni"elul de abstracti8are 4i eneralitate al conţinutului 4i
ni"elul de predare. De pild;! pro=esorul este tentat s; proiecte8e propria sa lo ic; drept lo ica
ele"ilor! recur nd la tratarea structural-siste+ic; ,?> a unor te+e pentru care ele"ii sunt
capabili s; opere8e cel +ult la ni"el noţional ,? . 9;+ n nd Fn acela4i cadru al discuţiei!
+enţion;+ un e(e+plu cu pri"ire la conţinutul obiectului Istoria 9o+ niei ! clasa a I7-a sau
Istoria uni"ersal; ! clasa a 7-a! unde apar de#a principalele cate orii ale istoriei ca : +od de
producţie! societate! stat! producţia de +;r=uri! cultur; etc. ?ire4te! aceste cate orii istorice Fn
procesul didactic ar i+plica! dup; lo ica 4tiinţei! o tratare =iloso=ic; ,?* ! Fns; ni"elul de
de8"oltare a ndirii ele"ilor din clasele I7-7! ca 4i e(perienţa lor de cunoa4tere recla+; cu

preescte;drereisotrutrladtaereFnnţeolţeionearel;a,l?ele."Pilroer!dnarueanua+
ceasitocr; cnaute=aocreiitrlannsip"aerleensteupneortieolaerelodrede(=iinietonrţ;ii!!
ci! Fn plus! sunt asi+ilate ca si+ple cli4ee "erbale.
Trans=erul in=or+aţiilor de la o disciplin; la alta! se reali8ea8; Fn ca8urile Fn care cuno4tinţele
sunt predate la un ni"el opti+ de abstracti8are 4i enerali8are Fn cadrul =iec;rei discipline. De
e(e+plu! dac; la obiectul C6i+ie ! ele"ul nu dep;4e4te ni"elul noţional de =or+ali8are 4i
enerali8are! pro=esorul de biolo ie nu se poate =olosi de aceste cuno4tinţe Fn interpretarea
le ilor sau principiilor biolo ice. Tot a4a! dac; la ?i8ic; nu se dep;4e4te ni"elul descripti" al
interpret;rii! nici pro=esorul de c6i+ie sau cel de +ate+atic; nu poate inte ra aceste

%%*
cuno4tinţe Fn predarea disciplinelor respecti"e.
Trans=erul 4i inte rarea ur=br+aţiilor din do+eniul 4tiinţelor particulare Fn cel al sociolo iei
este posibil Fn ca8ul Fn care la disciplinele particulare se a#un e la ni"elul de interpretare al
+eta4tiinţei. Fn acest ca8! este Fnlesnit; parcur erea dru+ului cunoa4terii de la date 4i =apte
concrete! la le i 4i principii particulare ale di=eritelor 4tiinţe! apoi la enerali8;ri sociolo ice 4i
=iloso=ice 4i de aici la aplic;ri pluridisciplinare 4i interdisciplinare.
In consecinţ;! corelarea adec"at; a ni"elurilor de abstracti8are 4i enerali8are a cuno4tinţelor
cu structurile co niti"e ale ele"ilor! repre8int; o proble+; c6eie F n =unda+entarea 4i
de8"oltarea ndirii 4tiinţi=ice! interdisciplinare a acestora. Deci! nu este "orba de o proble+;
pur +etodolo ic;! care poate =i l;sat; doar pe sea+a pro=esorului! ci de un principiu
=unda+ental al didacticii conte+porane! care trebuie a"ut Fn "edere Fnc; Fn =a8a select;rii 4i
inte r;rii in=or+aţiilor 4tiinţi=ice Fn conţinutul obiectelor de Fn";ţ;+ nt.
7I. . .&. Detalierea conţinutului disciplinelor de Fn";ţ;+ nt
Fn didactica +odern;! procesul de Fn";ţare este considerat ca acti"itate obiectual-+telectual;.
Asi urarea caracterului acti" al cunoa4terii Fn procesul de Fn";ţ;+ nt presupune 4i adaptarea
conţinutului
%%*
obiectelor de Fn";ţ;+ nt la speci=icul acti"it;ţii 4colare. A preda nu este sinoni+ cu a spune! a
e(pune' conţinutul nu se constituie din cuno4tinţe ata =;cute. Oricare obiect de Fn";ţ;+ nt
cuprinde un ansa+blu de date. =apte! ele+ente! acţiuni 4i operaţii! sarcini 4i proble+e! cu care
ele"ii trebuie s; opere8e con4tient pentru a a#un e prin e=ort propriu at t la esenţiali8area 4i
enerali8area in=or+aţiilor! c t 4i la dob ndirea unor capacit;ţi de aplicare a lor Fn di"erse
do+enii ale acti"it;ţii didactice.
Transpunerea acestui de8iderat Fn pro ra+e 4i +anuale 4colare presupune e=ectuarea a dou;
de+ersuri: selectarea! operaţionali8area 4i e4alonarea cuno4tinţelor Fn structuri 4i siste+e de
cuno4tinţe descriind 4irul acţiunilor 4i operaţiilor ,obiectuale-intelectuale care sunt strict
necesare re8ol";rii proble+elor 4i asi+il;rii in=or+aţiilor. Apoi. transpunerea cuno4tinţelor Fn
ter+eni de acţiuni! operaţii! conduite +;surabile 4i e"aluabile! ast=el ca ele"ul s; =ie nu Fn
situaţia de a stoca ,+e+ora cantit;ţi de in=or+aţii! ci de a soluţiona situaţii! sarcini! proble+e
co niti"e! teoretice 4i practice.
7I. . .1. I+plicaţii +etodice
Toate cerinţele lo ico-4tiinţi=ice 4i psi6opeda o ice pri"ind elaborarea conţinutului
Fn";ţ;+ ntului se obiecti"ea8; Fn +odul Fn care sunt elaborate pro ra+ele 4i +anualele
4colare. I+plicaţiile +etodice care decur de aici "i8ea8; ur+;toarele aspecte principale:
- e4alonarea adec"at; a siste+ului in=or+aţional! Fncep nd de la in=or+aţiile cele +ai
ele+entare 4i a#un nd p n; la cele +ai enerale! Fn con=or+itate cu cerinţele
psi6opeda o ice ale de+ersului co niti" didactic
- corelarea lo icii 4tiinţei cu lo ica didacticii Fn elaborarea 4i structurarea conţinutului
obiectelor de Fn";ţ;+ nt
- asi urarea particip;rii acti"e a ele"ilor Fn asi+ilarea con4tient; a in=or+aţiilor prin
prelucrarea lor cu +etode "ariate 4i acti"i8ante! precu+ 4i cu +i#loace didactice adec"ate

-a aedlea"pitlaorre!aai"n=nodr+Fnaţ"ieildoerr4etiainţ
t ti=iinc=eo4r+
i aa+
ţiioled alsiit+
;ţilaotredaentoepreiorar!rec ctu4ielcea!placniti;"ţeileullodre de8"oltare
intelectuale 4i psi6ice enerale
- redactarea conţinutului obiectelor de Fn";ţ;+ nt Fntr-un li+ba# 4tiinţi=ic adec"at! accesibil
pentru ele"i Fn raport cu "ocabularul 4i cu +odul lor de ndire
- di=erenţierea conţinutului obiectelor de Fn";ţ;+ nt sub aspect calitati" a" nd Fn "edere! pe
l n ; particularit;ţile de " rst; 4i pe cele indi"iduale ale ele"ilor.
Toate aceste cerinţe se aplic; Fn elaborarea pro ra+elor 4i +anualelor nu prin.si+pla adaptare
a conţinuturilor la ni"elul dat de de8"oltare a ele"ilor! ci 4i Fn perspecti"a =or+;rii 4i

%%2
de8"olt;rii lor Fn concordant; cu obiecti"ele instructi"-educati"e stabilite Fn +od obiecti".
7I.0. Transpunerea conţinutului Fn docu+ente 4i suporturi
Cercet;rile 4tiinţi=ice +ai recente asupra +oderni8;rii conţinutului Fn";ţ;+ ntului acord; o
atenţie deosebit; aplic;rii criteriilor discutate +ai sus Fn +etodolo ia elabor;rii concrete a
conţinutului obiectelor de Fn";ţ;+ nt! ceea ce se o linde4te Fn noile structuri ale planurilor de
Fn";ţ;+ nt! pro ra+elor 4i +anualelor 4colare! precu+ 4i Fn apariţia unor noi instru+ente de
redare 4i "e6iculare a in=or+aţiei didactice.
7I. 0. L Planul de Fn";ţ;+ nt 4i pro ra+ele 4colare
Planul de Fn";ţ;+ nt este docu+entul de stat Fn care se conse+nea8; para+etrii enerali de
or ani8are! ierar6i8are 4i dispunere a conţinutului Fn";ţ;+ ntului pe cicluri 4colare! ni"eluri 4i
tipuri de 4coli! precu+ 4i pe clase 4i obiecte de Fn";ţ;+ nt! stabilind nu+;rul de ore
s;pt;+ nal ,anual pentru =iecare din ele. Prin +odul s;u de alc;tuire 4i prin conţinutul pe
care Fl conse+nea8;! planul de Fn";ţ;+ nt re=lect; orient;rile 4tiinţi=ice! social-politice 4i
psi6opeda o ice care stau la ba8a or ani8;rii procesului instructi"-educati" Fn perioada dat;.
Ca ur+are! planul de Fn";ţ;+ nt se constituie Fntr-un docu+ent per+anent per=ectibil datorit;
%%2
dina+icii de8"olt;rii 4tiinţei 4i a te6nicii! a trans=or+;rilor econo+ice 4i sociale Fn
concordanţ; cu ceea ce nu+i+ co+and; social;. Ast=el! asupra lui acţionea8; orice
+odi=icare care se introduce Fn structura siste+ului de Fn";ţ;+ nt sau Fn di+ensiunea 4i
distribuirea conţinutului obiectelor de Fn";ţ;+ nt.
Fntr-o "i8iune actual;! c6iar interdisciplinar; 4i siste+ic;! planul de Fn";ţ;+ nt a dob ndit noi
"alenţe 4i o +u. +ai lar ; s=er; de re=erinţe. Ca 4i pro ra+ sau cadru eneral al educaţiei!
curriculu+ ! planul de Fn";ţ;+ i are o alt; structur; 4i o alt; orientare peda o ic;! Fn pri+a
parte! cuprinde scopurile 4i obiecti"ele enerale ai 4colii! e4alonate pe cicluri 4colare 4i ni"ele
de de8"oltare a ele"ilor. In a doua parte! sunt e(plicit conturate acele criterii care au stat la
ba8a or ani8;rii conţinutului Fn";ţ;+ ntului ,at t pentru Fn";ţarea 4colar; ! ca%: 4i pentru
Fn";ţarea social; ! cu re=eriri la speci=icul di=eritelor discipline sau blocuri de discipline
4colare. In a treia parte! sunt pre8entate acele strate ii 4i te6nolo ii didactice 4i e(tradidactice!
care au o pondere Fn reali8area di=eritelor acti"it;ţi educati"e! iar Fn a patra parte! sunt
pre8entate acele teste! =i4e standardi8ate! care ser"esc la e"aluarea randa+entului 4colar! at t
la ni"elul disciplinelor predate pe clase! c t 4i a disciplinelor Fn ansa+blul lor.
Conţinutul obiectelor de Fn";ţ;+ nt este redat sintetic 4i siste+atic Fn pro ra+ele 4colare!
care Fl e4alonea8; Fn capitole! te+e 4i lecţii! conduc ndu-se dup; pre"ederile 4i concepţia
adoptat; Fn planul de Fn";ţ;+ nt. De alt=el! pro ra+a 4colar; este docu+entul care re=lect; cel
+ai pre nant criteriile 4tiinţi=ice 4i psi6opeda o ice care stau la ba8a elabor;rii 4i
+oderni8;rii conţinutului Fn";ţ;+ ntului. Acesta este un ar u+ent Fn plus pentru a considera
4i utili8a pro ra+a 4colar; ca cel +ai i+portant docu+ent opţional! dup; care se conduce
pro=esorul Fn toate co+parti+entele +uncii sale didactice ,plani=icare! siste+ati8are! aplicare
4i e"aluare .
In etapa actual;! Fn care +odi=ic;rile pri"ind conţinutul Fn";ţ;+ ntului sunt tot +ai =rec"ente
4i +ai nu+eroase ca ur+are a necesit;ţilor de +oderni8are a Fn";ţ;+ ntului! pute+ "orbi de

dpolaun;ucriateradoirţiiodnealpela4inpulraindueriFn+"o;ţd;e+rnen.t sub aspectul conceperii 4i al = or+ei lor 4i anu+e:

Pri+a cate orie de planuri de Fn";ţ;+ nt re=lect; +aniera tradiţional; de dispunere a
obiectelor de Fn";ţ;+ nt a" nd Fn "edere or ani8area lor pe anu+ite rupe ,u+aniste! realiste!
te6nico-practice etc. Fn +od linear 4i concentric.
Cercet;rile care "i8ea8; +oderni8area planului de Fn";ţ;+ nt iau Fn considerare interacţiunea
+ai +ultor criterii Fn care. =oarte =rec"ent! se au Fn "edere! Fn pri+ul r nd! necesit;ţile actuale
4i de perspecti"; ale de8"olt;rii societ;ţii. Ca 4i criterii de selecţie! apar scopul educaţiei!
siste+ul de sarcini 4i obiecti"e! "alorile sociale. Toate aceste criterii de elaborare a planului de

%%)
Fn";ţ;+ nt trebuie s; =ie adoptate din perspecti"a unei culturi +oderne 4i Fn corelaţie
cu perspecti"a de8"olt;rii psi6o enetice a ele"ilor! criterii ce se re ;sesc 4i Fn elaborarea
4i structurarea pro ra+elor 4colare.
Orice inter"enţie de +oderni8are a concepţiei 4i a conţinutului planului de Fn";ţ;+ nt trebuie
s; se re=lecte 4i Fn structura 4i conţinutul pro ra+elor 4colare. Aceast; cerinţ; =unda+ental; se
aplic; Fns; nu nu+ai dinspre planul spre pro ra+ele 4colare! ci 4i in"ers. Inter"enţiile Fn
pro ra+ele di=eritelor obiecte de Fn";ţ;+ nt! au e=ectul dorit nu+ai Fn ca8ul Fn care
trans=or+;rile aduse sunt Fncorporate Fntr-o "i8iune unitar;! siste+ic; Fn ansa+blul planului
de Fn";ţ;+ nt.
Tendinţa actual; de de8"oltare a 4tiinţei la ni"elul interdisciplinarit;ţii F4i i+pune a+prenta pe
structura 4i conţinutul planurilor 4i pro ra+elor de Fn";ţ;+ nt actuale. Cercet;ri
psi6opeda o ice des=;4urate Fn di=erite ţ;ri au Fncercat s; elabore8e +odalit;ţi 4i =or+e noi de
or ani8are a conţinutului Fn";ţ;+ ntului Fn planurile de Fn";ţ;+ nt! ca de e(e+plu! prin
discipline siste+ice . Pe aceast; linie se Fnscriu 4i cercet;rile interdisciplinare e=ectuate la
noi! care F4i propun s; aborde8e posibilit;ţile de predare interdisciplinar;.
Din aceste cercet;ri! se pot desprinde c te"a +odalit;ţi 4i ni"eluri! relati" distincte! de
or ani8are a conţinutului Fn";ţ;+ ntului Fn discipline siste+ice: discipline inte rate!
discipline inte rale! discipline co+ple(e 4i discipline de bloc.
La un ni"el superior se situea8; disciplinele inte rate! care inte rea8; 4i sinteti8ea8;
in=or+aţii din di=erite do+enii ale 4tiinţelor. In acest ca8! se renunţ; la lo ica particular; a
di=eritelor 4tiinţe 4i Fn selecţionarea in=or+aţiilor se au Fn "edere aspectele co+une ale
di=eritelor le it;ţi enerale. Ast=el! Fn An lia!
%%)
OJl
BJB)BţpB# # U+ţnA p p` +ont ap ţniu#u BM #oţ +BAo pB pi=eiiiBAB Fs u+o #d iA)p Fs
uos #oid oi u d unipB ap B#u pu d pui iBui IBI o onpB ţiVBţdBpB u snps p
puiB#/o#d Fs ţunuB#=#
U /Bp I/BppOB A)p l^o T d @ MBMO)/ B ţn ).lM I l d ) Bp /llp l
MOpl B# Old B)Ml/Bd p Bţ pM /B
)/-npuB unkB epi/u uipio o Bţ B ţţVo nu Fs ,) s nu suio nB as )-reo ţn#ţnpB i(Vuad i
BO #oso#oid tu#irad
B B BMO /))B l ) )ţB B) lpnK Bţ I/ B/Bţ )ţnpO l Bdnp ţnipnţ U)^B $&ţpT0MM
)ţ) I%0M O#d @ )ţ tlireţd T BţduiBţ T
as u+o %%0M%0A I p %0 )%T0 I nu i ^KA)Z) puBM ţnuiud ut a# paA ui ss-upuEAtF
indsouoo )M/) tn npoui ţţnoi rera
M%0IIM0 ,l%0%%%%$] )P )pl )ttK0FMOdl OO @ aţl# B iV B )^@I)p d)p )^B O@GBM)do
)AIp)@VO ţ EJB)JIA k)
ap T0) i i@ ui $ reu+u +i B/ I Borţdraţ #nnipo# U#uBuiBi BAui ui aon#n nuiiuoo %0
).reurc.i oid i ureK -V )Mi0ppoui I)i'd)ouoo I )i)onpo.Vui uiid )onpi0M)i ţ
)Ai#Bţnu+o l BurerBA l
I)l d)$ OO T0)MI Bd)p BJ%0)I) n/ )/ ^)MM/Q B' ) B )d %0@il0$np) %TO
@)M/k% +
Z$ţ)/ l)ţ)^%I0In%0+
)M M)pI/ $) )p iV)/$)p l #l#p ' / l niJIA )ZIOM/k
p ţ+ureţd ui #uBureF Aui p #oţ paiVo +ţninuiiuoo B )#iF8iuB #o i # d ouoa p ion ut
undo#d )0 OO/0NT% )IP`Monl F iu)iunoop ui sns re+ #i#uiure M$^)iuipii)#
I
duiţ#
I
p IMB%)$I)$ #oi+ u8-eV d reop uVisod #uns )M ţnoiQBd #opuiţdpsţp W" #BAo pu +ţnooţ
lg )MB^$$ IOp/T0p T0) ni/)$)%%/ I - ţţBOţlM/A )d l - B/I/p I/T0))$%0 Z -

% $
-BI OJIIO d Mirei Bil0A I )p
T0#o#s )i0 "! )Mi0iiop p #oţiţ# #uo Ba#is / UBioţ#u % ţun#u A ţ aţura#sis +ţdpsip
%$%0))%0
, 2>% pa-td A ?O )M)M # 2< >% Msţl K uonţ p pi/o#opopui B ţ #oui'-BM)do
io ii'i0uuo#ui pa ITua#siren #n/ţsB % +#u d Bio#sao B B/TOK/ )#-EioVi0^oo o ţ #-
BMonţuoo o undns #d B#su oB \p uoss#oid p #up #d #uns , op ţpiuV ' B a#upos i$^ #uii' u
n#n#Bu #opiuiV ţnnrauiop uip puiţdpsip ooţV +un pu+npEd aţeţo8i= puiţdpsi +aiEoat#
%0 )^ )pu d)pui Ai@epi ipi/oţ B)M)ii&u ra no uiţdpsip lop#u #ip p pi+i ouno
-BJB 8i# iuis p BD #n#dB# ui B'/ OO 8oiV ap Mop @idpsţp ţno pads
U sui@( )Ai'BuuV# p. iţţViscţd no B)ip's) siMBonp o i BO op tun#dnios Banpid
Boi8niu uţp BQe p #op# do BJI B B i iu
uţp
puQnVii#uoo inpiuu#
i BVuiiV Bui^dpsip no /MBO
puudno u
M pun ui nţdra ( ) #B#noiiMBd )^un# aoun #B nu)uiop )#u)#ţp uip dWduii;psip
+ii#suoo o ))iui)#sis #opuiţdpsip B uo po BMMB
OP lt)ţBpO/ IIG)%A B )IBinpnK/ )p )ppAI Qk !.p )@B I
"! ).re.+pn.ns ap ppAi=s# nidui)3) p i# B #nd IB #B#/sţur ţ #B8iţB# u / p # Boipu
pB# un no Biii^diosip T0)u ui sB o sps# Aiun #oţiţ B#i/ Z B iopuud#ns i B iBuoi8npuoo
ni#u d ţipa# u # ' pire #o BJB)8ipiuis )ţ #reţnoi#red uiţdpsip #u #ip BM aţBipn#s ireiun
uiipuB B ţ ţBpos iiWaZh lun#Bu p aţB#suo/ i iBţnoiţiBd ion ^ B)MBnp# uud #BO
#B/# Aiun i )MB^noiQBd i V nţduio( p B#B# pisuoo i# ţBod Buiţdpsip p PMI/B o
%%0%$ % Ai@epM #oua#uB #Bpn#s #opu)iuou)# B nţVaresire )p )ui Biui o BI MOM B n.nii)d
uiţdpsip )#i.i)#ip EM MO )M. B #Bipnţs iui#/ouno #opuinuB B #re8iţBnpB # os)MBuun p
Biu puad pui Ai#Bpi Boi/oZ o no Bui^dpsip ţ#iuinuB o-8iui ţBM ) ui B=op IIGB IMOM I p
iu)#sis un +ţi#suoo nu )Z BO p#dB# ut BM/ OO )#BM ) ui pui#dpsip
)p B BM B).IiV)/$) 0W7M. dl l dWd lldp/lp BdnOO ^I )$% I)M/I/ MOp I^dp/lp
#nipBO I )MMBdB OO^ =k
UuiB'iţB # pa AiţBM 'ui no#VB +un B aBioVBp )' #Buun as #BO ui n[uiuti)i p/Bp ui
ţ 'BO #B+oiired #opuiţdpsip Fnţ+pn#s B B'BM #ui B)#B#u)uiBpun# doos BO KB apun
iBO@ed oui psBp ui MBMB aţBipnţs i# iod )'B# )'ui apurţdpsi W#n+uio B B#Bpos i
BOIMOM/I Boi#BM o BGBIAM Buiţdpsip B#ui8 #d # Wi /IBI IB I i # pui#( p )iiB o
)MB )MBO nţdul ( VB u= MOKA p iuip B i +^nMBViuiţ u#B@#oA8ap )#Biiop.ioVns i
iB##u ouoo #uns Bin#Bu ui B'BIA BJB)JIA #BO po i rano #d paooţ puo#si pa
apiauiaţa p )'B )ţ po i BVuiiţ p Z ^uiţ ouno @IEM oipiui IB I ui Q # - i psup ui
tpu#)ţBin @iVuiiV B).rep).id + #oun l Bp id pAip iVo ţ ţndoos MBiiţo in#i suoo Bod ţi
'BM )iui apui#dpsip ui B #B8iuB #o i #BM )#ui p ţnu)ip0 A pi# #Biu B #B8iuB/io p
ppAiu i +pB# d p t#npiuio pi/opi8 i laiuio#BuQ W# i/otoo c#piuBio B
Biu pu d pui Boi/oZ d BJB 8BV as nu #o#iiiBuuo#+ B iB8iiiB #o ap ţnuaauo aiBO ui
t#un#B ap'uiii Buiţdpsip a#s BiB# #ui Buiţdpsip B)u ui sB o IMBG )i^B ui Fs Bip n ui

O alt; +odalitate aplicat; Fn unele ţ;ri este siste+ul creditelor. Prin ele se renunţ; la ordinea
strict;! uneori ri id;! 4i Ia continuitatea Fn ti+p , care de8a"anta#ea8; studiul adulţilor ! dar se
+enţine ponderea unor conţinuturi 4i se consider; ca unitate de +;sur; ora de acti"itate
4colar;.
?aţ; de aceast; +odalitate! siste+ul unit;ţilor de "aloare ,B. /c6"art8! %)*> pune accentul pe
=or+are celui care Fn"aţ;! tar; a +ai considera unitatea orar; ca 4i criteriu de or ani8are 4i
+;surare. nitatea "aloare este conceput; ca o etap; Fn care se "i8ea8; =or+area co+ple(; a
unui anu+it ni"el.

% %
/i e+ul unit;ţilor de "aloare poate s; =ie F+binat cu concepţia +odular;! +odulele de"enind
co+ponente ale unit;ţilor de "aloare.
7I.0. . 5anualele 4colare 4i alte suporturi
Dac; pentru pro=esor docu+entul operaţional principal este pro ra+a 4colar;! pentru ele"! un
ase+enea docu+ent este +anualul 4colar. El este pri+ul 4i principalul =actor 4i i8"or de
in=or+aţie pentru ele".
Conţinutul Fn";ţ;+ ntului proiectat Fn planul de Fn";ţ;+ nt 4i e4alonat pe obiecte de
Fn";ţ;+ nt! capitole 4i te+e Fn pro ra+ele 4colare! este e(pus pentru ele"! Fn detaliu! Fn
+anualul 4colar.
In e=ortul +oderni8;rii conţinutului Fn";ţ;+ ntului! +anualul 4colar este supus! la =el ca
celelalte docu+ente de obiecti"are a conţinutului Fn";ţ;+ ntului! unor trans=or+;ri esenţiale!
+enite s; transpun; pe ele" din postura lui de a Fnţele e ! de a +e+ora cuno4tinţele
elaborate 4i siste+ati8ate de-a ata ! Fn subiect acti"! parcur nd dru+ul cunoa4terii!
redescoperind in=or+aţiile 4tiinţi=ice! Fn 8ilele noastre! +anualul nu +ai poate =i considerat
doar ca un i8"or de in=or+are! ci ca un instru+ent de l ucru care per+ite 4i i+pune ele"ului
adunarea! selectarea! siste+ati8area datelor 4i a =aptelor! prelucrarea acestor in=or+aţii prin
acţiuni 4i operaţii co niti"e! parcur erea dru+ului de la concretul obiectual la cel lo ic 4i
in"ers! ast=el conco+itent cu asi+ilarea acti"; a in=or+aţiilor se asi ur; 4i de8"oltarea
personalit;ţii ele"ilor.
Al;turi de +anualele tradiţionale! Fn 8ilele noastre sunt elaborate 4i alte tipuri de +anuale! ele
a" nd =or+a de +anuale pro ra+ate! orientate spre descoperire 4i re8ol"are de proble+e! care
sunt corelate cu =i4e de lucra! cu caiete de +unc; operaţionali8ate 4i care i+pun totodat;
=olosirea pe scar; lar ; 4i a +i#loacelor didactice. 5i#loacele didactice! pe de o parte! au
+enirea s; =urni8e8e pentru ele"i in=or+aţiile necesare 4i esenţiale pentru prelucrarea
in=or+aţiilor cuprinse Fn +anual! iar pe de alt; parte s; asi ure e=ectuarea acelor operaţii
+aterial<+ateriali8ate 4i intelectuale care s; asi ure asi+ilarea acti"; a acestora.
Pentru a se asi ura utili8area +anualelor Fn =uncţie de particularit;ţile de " rst;! de rup 4i
indi"iduale ale ele"ilor s-au introdus! Fn ulti+ii ani! 4i F n Fn";ţ;+ ntul ro+ nesc +anualele
alternati"e.
7erla
Biblio ra=ie

Airasian! P. . ,%)*& ! Proble+e de peda o ie conte+poran;! Bucure4ti! "oi. 1

Bernliard! A.! 9ot6er+al! L.! Krs .! ,%))* ! Kandbuc6 ristisc6e P;da o ic! ein6ei+!
Deutsc6er /tudien
Blauber ! 7.I. ,%)*& ! 5etoda cercet;rii siste+ice! Editura tiinţi=ic;! Bucure4ti
Bruner! M. ,%)*$ ! Pentru o teorie a instruirii! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Cer 6it! I. ,coord. ,%)20 ! Per=ecţionarea lecţiei F n 4coala +odern;! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;!
Bucure4ti
Cuco4! C. ,%))2 ! Peda o ie! Editura Poliro+! Ia4i
Danni"cesrusliQta!tisA. ,%)*$ ! Conţinutul Fn";ţ;+ ntului 4i de8"oltarea 4tiinţei! Fn /tudia
Babe4-BolQai ! /eries PsQc6oio ia-Paeda o ia
?erenc8i! Q.! Kor"at6 A.,%)2$ ! ors8eru o tatasel+elet! Editura Dacia! Clu#-Napoca
?erenc8i! L! Preda!7. ,%)20 ! Pre+ise lo ico-4tiin=i=ice 4i psi6odidactice ale
=or+;rii ndirii
interdisciplinare la ele"i! Fn 9e"ista de peda o ie ! nr.
% %
In6elder! B.! /inclar! K.! Bo"et! 5. ,%)*) ! Fn";ţarea 4i structurile cunoa4terii! Editura

%
Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
D Kainaut! L. ,%)2% ! Pro ra+e de Fn";ţ;+ nt 4i educaţie per+anent;! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;!
Bucure4ti
Ionescu! 5.! 7;ideanu! . ,%)2 ! Conţinutul Fn";ţ;+ ntului - co+ponent; =unda+ental; a
procesului
didactic! Fn Didactica ! "oi. II din /inte8e de peda o ie conte+poran; ! coord. D. /alade!
Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
L;scu4! 7. ,%)*2 ! Ele+ente de psi6opeda o ie pentru cadrele didactice te6nice! Clu#-Napoca
Pia et! M. ,%)* ! Di+ensiunile inter disciplinar e ale psi6olo iei! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
/alade! D. ,%)*> ! Dina+is+ul 4tiinţei 4i te6nicii conte+porane 4i conţinutul Fn";ţ;+ ntului!
Fn 9e"ista de
peda o ie ! nr. 1
/e uin! 9. ,%))% ! Elaboration et +ise un oeu"re des pro ra++es scolaires. uide
+et6odolo iVue! Paris!
NE/CO
9ubinstein! /.L. ,%)1) ! Prinţipii i puţi ra8"itia psi6olo 6ii! 5os "a
7;ideanu! . ,%)22 ! Educaţia la =rontiera dintre +ilenii! Editura Politic;! Bucure4ti
7;ideanu! . ,%)21 ! Peda o ie - 6id pentru pro=esori! ni"ersitatea Al.I. Cu8a ! Ia4i
7;ideanu! . ,%)21 ! Pro+o"area interdisciplinarit;ţii Fn Fn";ţ;+ ntul preuni"ersitar!
ni"ersitatea Al.I.
Cu8a ! Ia4i
%

CAPITOL L 7II
5ETODOLO IA ACTI7ITĂ@II DIDACTICE GNT9E 9 TINĂ I C9EATI7ITATE
7ILI. Conceptul de te6nolo ie a instruirii
Conceptul de te6nolo ie a instruirii a =ost "e6iculat Fn +ai +ulte accepţiuni! cele +ai
=rec"ent Fnt lnite =iind ur+;toarele ,I. . Da"ies! %)*% :
a Intr-o pri+; accepţiune! te6nolo ia instruirii repre8enta ansa+blul +i#loacelor te6nice de
instruire ,care s-a de8"oltat +ai ales datorit; introducerii aplicaţiilor =i8icii 4i te6nolo iei Fn
procesul instructi"-educati" .
Aceast; accepţiune este caracteristic; anilor >$! c nd se susţinea e(istenţa unei le ;turi
str nse Fntre te6nolo ia +a4inilor 4i strate iile de predare 4i F n";ţare! suprae"alu ndu-se
=uncţiile 4i posibilit;ţile +i#loacelor audio-"i8uale. Ast=el! se considera c; e=icienţa pred;rii
este asi urat; de utili8area celui +ai +odern aparat de proiecţie sau de "alori=icarea unui
laborator audio-"i8ual. Este ade";rat c; trans+iterea! a+pli=icarea! distribuirea 4i
reproducerea +aterialului de Fn";ţat cu a#utorul +i#loacelor te6nice a a"ut un i+pact cu totul

dtee6onsiecbeit,daesunpur+aiete=ieclie+
nţenitperodcee6saurlduX
i ianrsetru
! Fnctri"-o-etdeur+
caintio".loInsie;!+leai ;rteucreandt;int4rieadcitsi"piot8aitteia"ele
didactic;! nu se constituie de la sine. /; a+inti+ doar c; toate +i#loacele audio-"i8uale
utili8ate Fn instruire au =ost create pentru cu totul alte scopuri dec t cel al pred;rii 4i Fn";ţ;rii.
tiinţele e(acte
=i8ic; - in inerie +ecanic;! optic;!
in inerie electric;! electronic;
c6i+ie - 6 rtie! cerneala! =oto ra=ia
+ate+atica - teoria probabilit;ţilor! statistica

% 0
in=or+atica - teoria in=or+aţiei! pro ra+area! siste+ele e(pert
cibernetica ginteli enta arti=icial;
tiinţele educaţiei
peda o ia psi6olo ia l sociolo ia educaţiei
?i ura l! 7II. Principalele 4tiinţe care au spri#init de8"oltarea +i#loacelor te6nice de instruire
4i a te6nolo iei instruirii
In =i ura l .7II. pre8ent;+ 4tiinţele care au contribuit la de8"oltarea +i#loacelor te6nice de
instruire 4i! i+plicit! a te6nolo iei instruirii.
b Intr-o alt; accepţiune! te6nolo ia instruirii se re=erea la pro ra+ele instrucţionale propriu-
8ise! Fn special la acele pro ra+e denu+ite Fn ter+eni te6nici so=tXare 4i care sunt destinate
+a4inilor. La ba8a elabor;rii acestor pro ra+e! st; corelarea ac6i8iţiilor 4tiinţelor despre
co+porta+ent cu procesul Fn";ţ;rii 4i cu +oti"aţia! aparatura =iind considerat; un ele+ent cu
i+portanţ; secundar;! cu rol doar Fn pre8entare.
Aceast; accepţiune ec6i"alea8; te6nolo ia instruirii cu producerea 4i utili8area de so=tXare
didactic! "alori=icabil sub asistenţa unor +i#loace te6nice. Ea a ap;rut 4i s-a de8"oltat la
inter=erenţa a trei +ari do+enii 4tiinţi=ice: 4tiinţele despre co+porta+entul u+an! +ate+atica
4i =i8ica! F+preun; cu aplicaţiile sale te6nolo ice.
% 0
Contro"ersele Fn interpretarea te6nolo iei instruirii au condus! uneori! la opunerea =orţat; a
unor ter+eni 4i sinta +e peda o ice.
E(e+ple: 5i#loace 4i +etode de Fn";ţ;+ nt tradiţionale - +i#loace 4i +etode de Fn";ţ;+ nt
+oderne! acti"itate didactic; centrat; pe pro=esor - acti"itate didactic; centrat; pe ele"i!
+i#loace te6nice de instruire - pro ra+e! acti"itate centrat; pe predare - acti"itate centrat; pe
Fn";ţare 4.a. A ap;rut c6iar tendinţa de a considera i8olate unele de altele co+ponente ale
procesului de Fn";ţ;+ nt a=late +ereu Fn interacţiune: obiecti"ele! conţinutul instruirii! a enţii
acţiuni didactice! +i#loacele 4i +etodele de instruire! =or+e de or ani8are a instruirii etc.
In realitate! cele dou; accepţiuni asupra te6nolo iei instruirii trebuie corelate. Conceptul F4i
rele"; deplin se+ni=icaţia nu+ai prin abordarea tuturor co+ponentelor i+plicate Fn procesul
de instruire! prin cunoa4terea 4i respectarea interdependenţelor dintre co+ponentele
curriculu+ului 4colar: obiecti"e-conţinuturi-=or+e de or ani8are-strate ii de predare 4i
Fn";ţare-strate ii de e"aluare. In aceast; abordare +odern;! te6nolo ia instruirii se+ni=ic; un
+od siste+atic de proiectare! reali8are 4i e"aluare a Fntre ului proces de Fn";ţare 4i predare! Fn
concordanţ; cu obiecti"ele peda o ice asu+ate. Cu alte cu"inte! te6nolo ia instruirii F4i
propune! Fn principal! ur+;toarele:
s; deplase8e accentul +ai +ult spre Fn";ţare 4i spre re8ultatele Fn";ţ;rii dec t spre predare
& s; asi ure un +ediu propice pentru Fn";ţare
s; structure8e! s; se +ente8e 4i s; or ani8e8e conţinuturile instruirii! Fn a4a =el. Fnc t
acestea s; poat; =i inte rate Fn structurile co niti"e ale ele"ilor
& s; proiecte8e strate ii opti+e! adec"ate de predare! Fn";ţare 4i e"aluare & s; inte re8e
+i#loacele de instruire Fn procesul pred;rii 4i Fn";ţ;rii.
Te6nolo ia instruirii repre8int; un concept inte rati" 4i dina+ic! alc;tuit din dou;

s+uabidFin"di8eiluni +
at;ai4+
i+arii#:lo+aecteoledodleoFnia";aţc;t+
i"itn;tţ!iioddidi"aic8tiiucnee! +
=oaairbteindeindae+
8"ico;lt4ait;cu4iicnu=luoeinstţoerie
se+ni=icati"e asupra tuturor co+ponentelor procesului instructi"-educati".
7II. . 5etoda de Fn";ţ;+ nt - esenţa 4i "aloarea ei instructi"-educati";
na din co+ponentele esenţiale ale curriculu+ului 4colar o constituie +etodolo ia didactic;!
respecti" siste+ul de +etode 4i procedee didactice! care asi ur; atin erea obiecti"elor
in=or+ati"e 4i =or+ati"e ale Fn";ţ;+ ntului.
La =el ca ori ce acţiune u+an;! acti"itatea de instruire 4i educare! se situea8; Fntotdeauna Fntr-
un conte(t concret! deter+inat! Fn interiorul c;ruia e(ist; anu+ite condiţii 4i acţionea8;

% &
anu+ite "ariabile! anu+iţi =actori. nele dintre "ariabile sunt bine cunoscute! altele pot =i
identi=icate. Dac; unele din "ariabile trebuie acceptate a4a cu+ sunt! e(ist; altele care! dac;
sunt +enţinute sub control! pot =i adaptate necesit;ţilor procesului didactic.
A" nd Fn "edere cele de +ai sus! pute+ contura principalele caracteristici ale acti"it;ţilor
instructi"-educati"e:
S[ an a#ea8; ca participanţi! ur+;torii a enţi ai instruirii - pro=esori 4i ele"i
S[ au ca puncte de start o +oti"aţie a ele"ilor! datorat; con4tienti8;rii obiecti"elor ur+;rite
S[ "e6iculea8; anu+ite conţinuturi instructi"-educati"e
S [ recur la siste+e de +etode de predare 4i Fn";ţare
S[ recur la +i#loace de instruire
S[ i+plic; o anu+it; =or +; de or ani8are a +uncii
S[ ur+;resc re8ultate care sunt supuse acţiunii de e"aluare
S[ se des=;4oar; Fn con=or+itate cu anu+ite nor+e! re uli 4i principii etc.
% &
Fntre ele+entele co+ponente ale procesului instructi"-educati" e(ist; o interdependenţ;
=uncţional;! +etoda didactic;! Fnţeleas; at t ca +etod; de predare! c t 4i ca +etod; de
Fn";ţare! #uc nd un rol i+portant. De alt=el! procesul instructi"-educati" repre8int; o acti"itate
co+ple(;! constituit; dintr-o continu; F+pletire de acţiuni de predare 4i acţiuni de Fn";ţare! Fn
cadrul c;rora! +etodolo ia didactic; ocup; po8iţia central; a4a cu+ se poate obser"a Fn =i ura
.7IL:
Ele"i Pro=esor
Obiecti"e operaţionale Obiecti"e operaţionale
De+ersuri de Fn";ţare De+ersuri de predare
5etodolo ia didactic;
5odi=ic;ri Fn personalitatea ele"ilor ,cuno4tinţe! abilit;ţi! co+porta+ente etc.
9eali8area =eed-bac ului ,percepţia pro=esorului! acţiuni e=ecti"e 4. a.
9e larea de+ersurilor didactice
?i ura . 7IL 5odelarea conţinutului acti"it;ţilor de Fn";ţare 4i predare
Pentru atin erea obiecti"elor propuse! este necesar ca pro=esorul s; transpun; intenţiile Fn
acţiuni didactice concrete! respecti" s; detalie8e sarcinile pe care ele"ii le au de e=ectuat.
Pentru aceasta! el dispune de proceduri acţionale 4i co niti"e speci=ice =i(ate Fn +e+orie prin
e(perienţ; 4i prin studiu indi"idual - strate ii! te6nici! +etode! procedee de predare -
co+ponente care alc;tuiesc repertoriul abilit;ţilor de predare. Acest repertoriu ia o =or+;
concret; Fn =iecare acti"itate tlidactic; 4i se obiecti"ea8; Fn de+ersuri didactice e=ecti"e! care
au drept re8ultat +odi=ic;ri Fn structurile co niti"e! a=ecti"e 4.a. ale ele"ilor.
Anu+ite reacţii ale ele"ilor! raţie transparenţei lor! sunt u4or percepute de pro=esor 4i deci
u4or +onitori8ate.
E(e+ple: cunoa4terea de=iniţiei unei noţiuni este de+onstrat; de utili8area noţiunii Fn
conte(te noi! Fnţele erea unui =eno+en este de+onstrat; de identi=icarea unor aplicaţii
practice ale acestuia! Fnţele erea sau! di+potri";! con=u8iile! nedu+eririle pot =i sesi8ate raţie
co+unic;rii ne"erbale 4.a.+.d.

elarabţoierepae8r;ceapnţsiae+
i pbrlou=ledseorcurliuteir!i+
i coanrietourri+
8;eraii8a;nsu;+=iietoarprleicaactţeii Fanleseelleec"ţiilao+
r 4eiteo"daelluo;rrdiiidloarc!tiscee
cele +ai adec"ate 4i apoi Fn reali8area e=ecti"; a sec"enţelor de instruire 4i educare.
E(ist;! Fns;! cu certitudine! +odi=ic;ri Fn personalitatea ele"ilor! care sunt =oarte reu sau
i+posibil de obser"at Fn +od direct' e"idenţierea lor constituie obiectul unor studii
siste+atice de e"aluare.
In conclu8ie! acţiunea instracti"-educati"; se pre8int; ca un proces de trans=or+are a o+ului!
ce se des=;4oar; Fn condiţii speci=ice! Fn care inter"enţiile pro=esorului! Fndreptate spre
obţinerea unor +odi=ic;ri Fn personalitatea ele"ilor! sunt Fnt +pinate de propria acţiune de

% 1
Fn";ţare a acestora. E"ident! ceea ce Fntreprinde cadrul didactic! ca acţiune e(terioar;! nu se
r;s=r n e Fn +od auto+at asupra de8"olt;rii ele"ului! ci de"ine condiţie a unei sc6i+b;ri
nu+ai Fn +;sura Fn care reu4e4te s; an a#e8e ele"ii Fntr-un e=ort intelectual 4i +otric! Fntr-o
tr;ire a=ecti"; 4i +ani=estare "oliţional;.
% 1
Acţiunea de instruire 4i educare tinde s; ia Fn practic; o =or+; de or ani8are opti+al;' +oda
opti+al; de or ani8are a acţiunii instructi"-educati"e! care F+bin; inti+ e=orturile cadrului
didactic ele"ilor! se asi ur; raţie 4i a ceea ce repre8int; +etoda de Fn";ţ;+ nt.
Conceptul +etod; de Fn";ţ;+ nt F4i p;strea8; 4i Fn pre8ent se+ni=icaţia ori inar;!
F+pru+uta recescul +et6odos ! ceea ce Fnsea+n; dru+ spre! cale de ur+at Fn "ederea
atin erii unor se deter+inate Fn prealabil. Aceast; se+ni=icaţie s-a p;strat p n; Fn 8ilele
noastre! Fns; s=era 4i conţinutul ne s-au e(tins! surprin8 ndu-se noi caracteristici ale +etodelor
didactice ,No"a ! M.D.! oXin ! B.D.! %)2&
Fn accepţiune +odern;! +etodele de Fn";ţ;+ nt repre8int; +odalit;ţi de acţiune! instru+en
a#utorul c;rora ele"ii! sub Fndru+area pro=esorului sau Fn +od independent! F4i Fnsu4esc
cuno4tinţ =or+ea8; 4i de8"olt; priceperi 4i deprinderi intelectuale 4i practice! aptitudini!
atitudini.
A
Fnţeleas; ca plan de acţiune! +etoda didactic; repre8int; o succesiune de operaţii reali8ate Fn
"ef atin erii unui scop! un instru+ent de lucru Fn acti"itatea de cunoa4tere! de =or+are 4i
de8"oltare a abilit;ţi!
tili8area unei +etode de Fn";ţ;+ nt i+plic; e(istenţa unui ansa+blu de operaţii +intale 4i
pra ale bino+ului educaţional! raţie c;rora! subiectul cunosc;tor! respecti" ele"ul!
de8";luie ef e"eni+entelor! proceselor! =eno+enelor Fn +od independent sau aceasta i se
de8";luie de c;tre cadrul didac
In sens +ai lar . +etoda de Fn";ţ;+ nt repre8int; o practic; raţionali8at;! o enerali8are
con=+ de e(perienţa didactic; sau de e(peri+entul psi6opeda o ie 4i care ser"e4te la
trans=or+area 4i a+elior naturii u+ane.
5etodolo ia didactic;! siste+ul +etodele de instruire 4i educare se re=er; la ur+;toarele
aspecte:
UU[ la +odul cu+ se trans+it 4i se asi+ilea8; cuno4tinţele
U la de8"oltarea unor calit;ţi intelectuale 4i +orale
U la controlul dob ndirii cuno4tinţelor 4i al =or+;rii abilit;ţilor intelectuale 4i practice.
9e8ult; c; +etodele ser"esc la atin erea a t rei scopuri =unda+entale:
9# scopuri de cunoa4tere! care se re=er; la st;p nirea +etodelor 4i nor+elor de ndire
=i scopuri de instruire! care se re=er; la asi+ilarea de cuno4tinţe! priceperi! deprinderi! te6nic:
operaţii de lucru
9# scopuri =or+ati"e! care se re=er; la =or+area 4i per=ecţionarea tr;s;turilor de personalitate.
/e poate spune c; or ani8area e=icient; a acţiunii instructi"-educati"e presupune o c;utare!
respec o elaborare +etodic;' din punct de "edere +etodolo ic! procesul de Fn";ţ;+ nt poate
=i asi+ilat cu ansa+blu de +etode! c;i de instruire. Acest proces! =iind orientat +ai ales spre
onboieacltei"eeled"eucluuin!oease4tneţrae+4ieatocdţieuinFen!"a;dţ;ic+; snptreree8lualbt;ordairneaFnsstr;u4citeusreinloţar caoctin"iitti;"ţeii 4dieoFpne"r;aţţaiorenaclae
=or+; speci=ic; a cunoa4terii u+ane supus;! principiu! acelora4i le i ale cunoa4terii 4tiinţi=ice.
Pri"it; din aceast; perspecti";! +etoda de Fn";ţ;+ repre8int; o cale de acces spre
cunoa4terea 4i trans=or+area realit;ţii Fncon#ur;toare! spre Fnsu4irea cultur 4tiinţei! te6nicii! Fn
eneral! a co+porta+entelor u+ane.
.A
In didactica +odern;! +etoda de Fn";ţ;+ nt este Fnţeleas; ca un anu+it +od de a proceda!
care tine s; plase8e ele"ul Fntr-o situaţie de Fn";ţare! +ai +ult sau +ai puţin diri#at;! care s; se

% >
apropie p n; identi=icare cu una de cercetare 4tiinţi=ic;! de ur+;rire 4i descoperire a
ade";rului 4i de le are a lui c aspectele practice ale "ieţii. Pri"it; ast=el! +etoda poate
de"eni o cale de descoperire alucrurile descoperite ! dup; opinia lui .N. 7olco".
5etoda didactic; ţine de siste+ul condiţiilor e(terne ale Fn";ţ;rii! respecti" de acele ele+ente
care =a ca Fn";ţarea s; de"in; e=icient; 4i s; i+pulsione8e =or+area 4i de8"oltarea!
de"enirea celui care Fn"aţ; Fntruc t orientea8; 4i pro ra+ea8; acţiunile de predare 4i
Fn";ţare! +etoda r;+ ne +ereu subordonat' acestora 4i se supune ri orilor lor' deci. +etoda
Fnsoţe4te! acţiunile instructi"-educati"e! dar nu se identi=ic; ci acestea.
Fn sens restr ns! +etoda didactic; repre8int; o te6nic; de care pro=esoral 4i ele"ii se =olosesc
Fr acţiunile de predare 4i Fn";ţare! ea asi ur nd reali8area! Fn practic; a acti"it;ţilor anticipate
4i proiectate +intal! con=or+ unei strate ii didactice. 9e8ult; c; +etoda e"idenţia8; o
+odalitate de lucru! o +anier; de a
% >
acţiona practic Fn +od siste+atic 4i plani=icat! un de+ers pro ra+at care se a=l; Fn per+anenţ;
Fn atenţia pro=esorului 4i care constituie pentru acesta subiect de re=lecţie.
A4a cu+ se poate obser"a Fn =i ura 0.7II. +etoda de Fn";ţ;+ nt! care nu poate =i deta4at; de
conte(tul practic! re=lect; caracterul procesual! Fns;4i de+ersul acţiunii didactice:
Conţinutul \ instruirii
9esurse u+ane
5etoda didactic; A
Obiecti"e
9esurse +ateriale
A
Principii 4i nor+e
7eri=icare!
U e"aluare 4i -notare
?i ura 0. 7II. Interrelaţiile +etodei didactice cu co+ponentele procesului de Fn";ţ;+ nt la
ni"el +icro
Pornind de la de=iniţia pe care 9o er 5ucc6ielli ,%)2 o d; +etodolo iei - t otalitatea
+etodelor utili8ate de o 4tiinţ; 4i teoria eneral; asupra acestei totalit;ţi! pute+ de=ini
+etodolo ia didactic; ast=el: teorie 4i practic; a +etodelor de Fn";ţ;+ nt! 4tiinţa care se
ocup; cu de=inirea! clasi=icarea 4i "alori=icarea siste+ului +etodelor de Fn";ţ;+ nt! ba8ate pe
o concepţie unitar; despre actul pred;rii 4i Fn";ţ;rii! pe principiile 4i le ile care stau la ba8a
acesteia.
7II.0. /e+iotica 4i i+portanţa ei pentru +etodolo ia didactic;
Procesul de Fn";ţare se des=;4oar;! de la un indi"id la altul 4i de la o situaţie la alta! Fn condiţii
e(tre+ de di=erite. Cu toate acestea! principalele condiţii care deter+in; 4i susţin Fn";ţarea!
pot =i asi urate 4i or ani8ate Fn anu+ite +oduri. In acti"it;ţile de or ani8are! conducere 4i
des=;4urare a procesului de Fn";ţare apar o serie de Fntreb;ri! cu+ ar =i: Ce tip de acti"itate
trebuie s; des=;4oare ele"ul! pentru ca s; dob ndeasc; cuno4tinţe! priceperi 4i deprinderi
intelectuale 4i practice` ! Ce +i#loace didactice pot =i =olosite Fn acest scop` ! Cu+ se "a

puerte=oars+taabniţleilde!a c;o+
Fnpceatednruţellpe!ropcres=uiluiradte Fn"o;bţaierceti4"ieplreedoapreerasţi-oanuaaleti`ns4s.aau. nu;sreir8eualtatele!
r;spunsurilor la aceste Fntreb;ri ec6i"alea8; cu conturarea unui +odel teoretic al procesului
+structi"-educati". Acesta F4i propune s; stabileasc; ce acti"it;ţi interne 4i e(terne ale
ele"ului conduc la atin erea scopurilor Fn";ţ;rii.
Dup; criteriul cronolo ic! pri+a concepţie psi6olo ic; despre Fn";ţare a = ost teoria
asociaţionist;! care susţinea un +odel al Fn";ţ;rii ba8at pe diri#area procesului de acu+ulare 4i
prelucrare a e(perienţei sen8oriale. Condiţiile de producere a Fn";ţ;rii pe ba8a asociaţiilor au
=ost studiate +ai bine de o sut; de ani. e"idenţiindu-se 4i li+itele +odelului asociati". Ast=el!

% *
la s= r4itul secolului al 3l3-lea! au Fnceput s; cucereasc; teren teoriile Fn";ţ;rii ba8ate pe
re=le(ul condiţionat! care susţineau un +odel al instruirii ba8at pe sti+ularea co niti"; prin
orientarea 4i or ani8area acti"it;ţii practice.
Cele dou; +odele ale Fn";ţ;rii au contribuit la =unda+entarea unor +etode de instruire ca
po"estirea 4i e(plicaţia - care asi ur; perceperea in=or+aţiei! e(erciţiul - care =acilitea8;
consolidarea anu+itor le ;turi co niti"e 4i utili8area lor! precu+ 4i la =unda+entarea
"eri=ic;rii 4i aprecierii r e8ultatelor Fn";ţ;rii! acţiuni i+portante pentru re larea procesului
Fn";ţ;rii.
% *
E(perienţa practic; a de+onstrat c; nu toate =aptele 4i e"eni+entele le ate de acti"itatea de
Fn";ţare pot =i e(plicate pe ba8a asociaţiilor. /u esti"! Fn acest sens! este e(e+plul o=erit de
T6orndi e 4i / inncr! care arat; c; la Fntrebarea: !!Ce se Fnsu4e4te c nd se Fn"aţ; o li +b;
str;in;` ! r;spunsul reacţii "erbale ! respecti" le ;turi Fntre cu"intele din li+ba +atern; 4i
cu"intele corespun8;toare din li+ba str;in; ! nu este satis=;c;tor. De =apt. procesul Fn";ţ;rii
este +ult +ai co+ple(. Pentru a Fnţele e o li+b; str;in; sau pentru a studia o disciplin;
4colar;! nu este su=icient; st;p nirea cu"intelor! a noţiunilor! a conceptelor! ci trebuie
asi+ilate structurile enerale Fn care pot =i articulate noţiunile 4i conceptele! precu+ 4i
relaţiile dintre acestea 4i structurile din care ele =ac parte. Acest tip de Fn";ţare a =ost denu+it
de psi6olo ul a+erican Tol+an Fn";ţare se+iotic;' aceasta const; Fn Fnsu4irea relaţiilor de
tipul se+n-se+ni=icant 4i Fn raportarea i +plicit; sau e(plicit; la structuri se+iotice. Ast=el! s-a
a#uns la elaborarea unui nou +odel al Fn";ţ;rii - +odelul se+iotic! potri"it c;ruia! instruirea
trebuie conceput; ca proces de =or+are la ele"i a procedeelor de acti"itate +intal;. E(e+plu:
Le ;tura dintre i+a inea enerali8at; a triun 6iului dreptun 6ic 4i cu" ntul triun 6i
dreptun 6ic se poate =or+a pe ba8a asociaţiilor. Ins; le ;tura dintre cu" ntul ipotenu8; 4i
conceptul su+a p;tratelor catetelor presupune raportarea la o structur; se+iotic;' Fn acest
ca8 a"e+ de-a =ace cu o le ;tur; de cod! se+iotic;.
9elaţiile se+iotice 4i rele"anţa lor pentru Fn";ţarea u+an;! au =ost studiate de L./. 7F ots i!
care a elaborat teoriile se+iotice asupra Fn";ţ;rii' acestea susţineau abordarea instruirii ca
proces de =or+are la ele"i a siste+elor noţionale enerali8ate 4i a procedeelor de acti"itate
+intal;. Pe ba8a teoriilor se+iotice ale Fn";ţ;rii! s-au stabilit noi orient;ri +etodolo ice
pentru procesul de instruire:
U /-a =unda+entat "aloarea cu" ntului 4i a li+ba#ului! Fn calitate de instru+ente de
instruire! care spri#in; perceperea 4i acti"itatea obiectual;.
U /-a =unda+entat rolul interpret;rii! al Fnţele erii 4i al Fnsu4irii relaţiilor lo ice! care
spri#in; +e+orarea 4i repre8entarea.
U /-a de+onstrat necesitatea includerii Fn sursele Fn";ţ;rii a e(perienţei sociale a o+enirii!
=i(at; Fn 4tiinţ;! te6nic;! cultur; 4.a.! desi ur! al;turi de e(perienţa personal;.
\ Obiectul co+unic;rii educaţionale! respecti" al Fn";ţ;rii! Fl constituie principiile enerale!
cate oriile! conceptele 4i noţiunile! care! dup; ce sunt asi+ilate! se trans=or+; Fn instru+ente
ale acti"it;ţii +intale etc.
In paralel! pe ba8a teoriilor se+iotice ale Fn";ţ;rii s-au =or+ulat principii noi de structurare a

pUrocPerosucleusiuilndsetruincsttir"u-ierdeusc;atniu" 4Fnicdeeaop;r naun+

i8ariecua pcoarntţiicnuultaurluuli! in
ci s4tiruciurii:eneralul! Fntre ul sau
structura.
U Conţinuturile instruirii s; =ie abordate 4i parcurse Fn ordinea articul;rii lo ice a noţiunilor!
conceptelor 4i principiilor corespun8;toare 4tiinţei care asi ur; conţinutul obiectului de
Fn";ţ;+ nt.
U Procesul de Fnsu4ire a cuno4tinţelor s; se des=;4oare Fn con=or+itate cu ur+;torii pa4i
+etodici: anali8a 4i clasi=icarea unor obiecte concrete! re8ol"area unor clase de proble+e!
introducerea siste+elor se+iotice corespun8;toare disciplinei de Fn";ţ;+ nt! respecti" 4tiinţei

% 2
repre8entate de aceasta Fn 4coal;.
A4a cu+ se poate "edea! teoriile se+iotice ale Fn";ţ;rii susţin un +odel al instruirii orientat
preponderent spre de8"oltarea laturii co niti"-re=lectorii a ele"ului! dar care nu acoper;
"arietatea de ac6i8iţii dob ndite de subiectul u+an Fn procesul de Fn";ţare.
Au ap;rut ast=el! teoriile operaţionale ale Fn";ţ;rii! care concep procesul instructi"-educati" ca
diri#are a acti"it;ţii psi6ice a ele"ilor! prin or ani8area acti"it;ţii lor obiectuale 4i "erbale.
9elaţionarea acti"it;ţilor obiectuale! de +anipulare e=ecti"; a obiectelor 4i a celor "erbale! de
denu+ire! 4i desi nare a lucrurilor! se reali8ea8; raţie principiului interiori8;rii! con=or+
c;ruia structurile co niti"e ,noţiunile! procedurile de operare Fn plan +intal! etc. deri"; din
acţiuni practice. Interiori8area! ca =apt psi6olo ic! nu se produce spontan! de la sine! ci
datorit; unui proces didactic denu+it =or+area pe etape a acţiunilor +intale 4i a structurilor
co niti"e ,P.I. alperin! %)*1!%. 9adu. %)*& 4.a. .
% 2
Pentru interiori8area corect; a in=or+aţiilor 4i pentru =or+area operaţiilor +entale! subiectul
cunosc;tor trebuie s; acţione8e cu obiectele 4i +odelele 4i s; le descopere esenţa. A4a cu+ a+
ar;tat +ai sus. +i#locul de reali8are a acestui tip de instruire Fl constituie +etoda pe etape sau
+etoda a"ans;rii pro resi"e: la Fnceput se apelea8; la ele+ente de orientare Fn cadrul
acţiunilor cu obiectele! apoi se reali8ea8; acţiuni "erbale! Fn li+ba# e(tern ,cu "oce tare ! se
utili8ea8; ele+ente i+a istice de orientare ,repre8ent;ri 4i se a#un e la structurarea
operaţiilor +intale 4i a ele+entelor de orientare sub =or+a se+ni=icaţiilor ,noţiuni ! respecti"
la produse ale interiori8;rii.
9eu4ita procesului de interiori8are Fn cadrul instruirii! este condiţionat; de utili8area +etodei
+odel;rii 4i de respectarea principiului acţiunii' pentru ca s; se produc; interiori8area! este
necesar ca ele"ul s; acţione8e e=ecti" asupra obiectelor sau +odelelor corespun8;toare
acestora.
7II.&. /tadiile de de8"oltare ale +etodolo iei didactice - direcţii de cercetare 4i per=ecţionare
De8"oltarea 4i +oderni8area +etodolo iei didactice repre8int; un proces continuu! deter+inat
de ur+;torii =actori:
U rit+ul rapid al sc6i+b;rilor care au loc Fn societate
U cererea cresc nd; de educaţie
U e(i enţele care stau Fn =aţa procesului de Fn";ţ;+ nt
-[ proble+atica tot +ai co+ple(; a procesului de predare 4i Fn";ţare
U acu+ul;rile din 4tiinţele educaţiei
U cre4terea rolului 4tiinţelor 4i acu+ul;rile Fnre istrate Fn do+eniile 4tiinţi=ice
U necesitatea de a apropia acti"itatea instructi"-educati"; de cea de cercetare 4tiinţi=ic; 4.a.
U necesitatea apropierii practicii 4colare! a pred;rii! de procesul Fn";ţ;rii 4.a.
na din direcţiile de ba8; ale per=ecţion;rii +etodolo iei didactice o constituie accentuarea
caracterului euristic! de acti"is+ 4i de creati"itate al +etodelor de instruire 4i educare. Alte
direcţii de +oderni8are 4i per=ecţionare a +etodolo iei didactice! ar putea =i ur +;toarele:
7II.&.%. Asi urarea caracterului dina+ic 4i desc6is al +etodolo iei didactice repre8int; o
direcţie de per=ecţionare care sublinia8; necesitatea dep;4irii ideilor e+piris+ului clasic!

bdae8partepdearpesei6soteloreidauacstiobciilalţaioonsisi+
t;!pcl;arFenrseusiţsitnreaarec;prainctsuil+cţuunroi!al4aterliei!citnudraeppeenrcdeepntti"d;e a+etoda
lucrurilor ! la o colectare de i+a ini despre obiecte ,ele"ul =iind considerat receptor pasi" ! la
asocierea i+a inilor cu substitutele lor "erbale 4i la e"ocarea! la reproducerea lor la cererea
pro=esorului. Cu alte cu"inte! ideile e+piris+ului clasic s-au re=lectat Fn procesul didactic Fn
practici educaţionale le ate de i+itaţie! de e(erciţiul natural! de co+unicarea cuno4tinţelor
prin te(tul scris 4i pe cale oral;.
Didactica tradiţional; considera c; procesul de predare-Fn";ţare se des=;4ura Fn con=or+itate
cu ur+;toarea ierar6ie a obiecti"elor educaţionale: cuno4tinţe - priceperi 4i obi4nuinţe -

% )
atitudini 4i capacit;ţi intelectuale. Ast;8i! aceast; ierar6ie este din ce Fn ce +ai contestat;.
Ac6i8iţiile din 4tiinţele educaţiei au de+onstrat i+portanţa sinte8elor! a atitudinilor 4i
capacit;ţilor intelectuale! ceea ce conduce la in"ersarea ierar6iei obiecti"elor educaţionale:
atitudini 4i capacit;ţi intelectuale - priceperi 4i obi4nuinţe g cuno4tinţe.
/c6i+b;rile Fnre istrate Fn Fn";ţ;+ nt! +ai ales Fn ulti+ele decenii! au =ost le ate de cele +ai
+ulte ori de elaborarea unor noi +etode de predare 4i Fn";ţare. Peda o ii P. Manet! L./.
7F ots i! P.I. alperin! M. Pia et 4.a. consider; c; la ba8a Fnsu4irii cuno4tinţelor se a=l;
acţiunea Fn dubla ei iposta8;! de acţiune e(tern;! obiectual; 4i acţiune +intal;. Pe ba8a
re8ultatelor cercet;rilor din do+eniul psi6o ene8ei cuno4tinţelor! 4i al 4tiinţelor educaţiei! Fn
eneral! s-a conturat o nou; didactic;! o didactic; a +etodelor acti"e! pentru care ele"ul nu
+ai este un si+plu receptor de in=or+aţii! ci un subiect al cunoa4terii 4i acţiunii! al propriei
=or+;ri ,I. 9adu! 5. Ionescu! %)2*! 5. Ionescu! I. 9adu ,coord. ! %))1! 5. Ionescu! $$$ .
% )
?uncţie de noile e(i enţe ale societ;ţii 4i ale Fn";ţ;+ ntului! de ac6i8iţiile Fnre istrate Fn
despre Fn";ţare! de pro resele teoriei 4i practicii instrucţiei 4i educaţiei! =iecare +etod;
didactic; a +odi=ic;ri. 5etodolo ia didactic; a a"ut Fn per+anenţ; caracter dina+ic 4i a
r;+as desc6is; cercf e(peri+ent;rii peda o ice. In +od =iresc! la unele +etode s-a renunţat!
altele au =ost supuse +oderni: desi ur! au =ost elaborate noi +odalit;ţi de predare 4i Fn";ţare.
Caracterul dina+ic 4i desc6is al +etodolo iei didactice la Fnnoiri este deter+inat 4i de r pe
sale cu 4tiinţe ca: psi6olo ia! peda o ia e(peri+ental;! sociolo ia educaţiei! episte+olo ia!
cibe# in=or+atica! 4.a.
7II.&. . Di"ersi=icarea +etodolo iei didactice se re=er; la F+bo ;ţirea ansa+blului de +o
prin care relaţion;+ di=eritele teorii ale Fn";ţ;rii cu posibilit;ţile reale ale ele"ilor. /-a
constatat c; +etod; tinde s; pun; Fn corelaţie nu+ai anu+ite "ariabile ale procesului didactic!
celelalte r;+ n u+br;! Fn a=ara controlului i+ediat. In acest sens. 5ircea 5aliţa ,%)2* ar;ta
c; sub =iecare +eti predare st; ascuns; o ipote8; asupra +ecanis+ului de Fn";ţare a ele"ului.
Con=or+ construcţiei psi6o enetice! Fn Fnsu4irea cuno4tinţelor 4i Fn =or +area abilit;ţilor! se pa
dru+ul din e(terior spre interior! de la acţiuni +ateriale la noţiuni! concepte 4i operaţii asupra
aceston ce i+plic; +odalit;ţi di"erse de predare 4i Fn";ţare. O noţiune sau o operaţie +intal;!
cu+ ar =i ai co+paraţia 4.a.! nu se constituie dintr-odat;! spontan! nu+ai cu a#utorul
con"ersaţiei! al e(e+plelor sau i +etode i8olate. Capul ele"ului - re+arc; I. 9adu 4i 5.
Ionescu ,%)2* nu este pre ;tit pentru a rea lectur; percepti"; direct; a operaţiei +intale. De
e(e+plu! dac; "o+ pune ele"ul Fn =aţa unui plan Fncli: care alunec; o reutate! el nu "a
descoperi de la sine le ea =i8ic;! nu se "a co+porta ca un =i8ic: persoan;.
5etodele de Fn";ţ;+ nt sunt cu ade";rat utile dac; se ţine cont de re istrul Fn care "a lucra e
re istrul acţional<de +anipulare obiectual;! re istrul =i urai sau r e istrul si+bolic! Fntruc t
e(ist; +etodi se pretea8; la utili8are Fn unul din cele trei re istre +enţionate.
E(e+plu: 5odelarea io ico - +ate+atic; se pretea8; la utili8are Fn re istrul si+bolic!
+odelarea obiecţii re istrul acţionai s.a.+.d.
E(perienţa a de+onstrat c; oric nd! la orice " rst;! o noţiune +ai di=icil; se asi+ilea8; +ai
u4or cu a#utorul unor suporturi concrete! +odele obiectuale! e(e+ple 4i contrae(e+ple etc.

A
unce6aistd;eo"besdeer"rea.Z conniidauucteorlai ,nIeCcoesrtieta!t%e)a*d0i"ecrosni=siicd;erri;i +
c;et+odanoileoraiediedleucpruedaaprerod=ienstor-runluailetste!
Fn linii +ari =i(at;! c6iar deter+inat; de sau etapa procesului didactic corespun8;toare. Ast=el!
unele +etode didactice! cu+ ar =i e(plicaţia! con"ei 4.a. se =olosesc preponderent Fn etapa
pred;rii 4i asi+il;rii parţiale a cuno4tinţelor! altele! ca! de e(en e(erciţiul! sunt +ai utile Fn
etapa de =i(are 4i consolidare. 9e8ult; c; printre criteriile care stau la stabilirii +etodolo iei
didactice se Fnscriu natura acti"it;ţii didactice! conţinutul instruirii! =or+eL or ani8are!
+i#loacele de Fn";ţ;+ nt utili8ate! etc.! Fn relaţie cu te6nicile de in=luenţare ale acti"it;ţ:
Fn";ţare pe care o des=;4oar; ele"ii. Desi ur! toate aceste co+ponente ale procesului de

%0$
Fn";ţ;+ nt trebu =ie corelate Fntre ele! Fntr-o "i8iune siste+ic;.
E(e+plu: 7alenţele psi6opeda o ice ale unui +i#loc te6nic de instruire in=luenţea8; +ult
+etodol procesului de predare si Fn";ţare. Ast=el! pre8entarea unui =il+ reduce durata
e(punerii pro=esoru con"ersaţiei cu ele"ii! c6iar dac; i+a inile pre8entate sunt F nsoţite de
co+entariul "orbit.
9e8ult; c; pro=esorul nu poate s; se re8u+e la o +etod; sau la un rup restr ns de +etode de
pred ci! prin de+ersurile sale didactice s; tind; s; "alori=ice Fn acti"it;ţile instructi"-educati"e
repertoriul de , raţii lo ice de care este capabil ele"ul de " rsta respecti";. Apropiind
acti"it;ţile didactice de potentialit' ele"ilor! pro=esoral nu "a in=luenţa doar stadiile de
de8"oltare intelectual; de#a atinse de ele"! ci 4i st superioare! enunţ nd cerinţe +ai co+ple(e
4i reali8 nd ast=el dis#uncta necesar; Fn co+unicarea educaţion Mero+e Bruner ,%)*$
consider; c; orice te+; din pro ra+a 4colar; poate =i abordat; 4i pre8entat; Fn =o care s; pun;
accent =ie pe acţiuni obiectuale! =ie pe i+a ini! =ie pe +i#loace "erbale. Ale erea uneia din acf
+odalit;ţi sau co+binarea lor o=er; noi posibilit;ţi de di"ersi=icare a +etodolo iei didactice.
%0$
7II.&.0. A+pli=icarea caracterului =or+ati" al +etodelor
Educaţia =or+al; deţine un rol deosebit de i+portant Fn =or+area 4i +odelarea personalit;ţii
u+ane! FrF pre ;tirea indi"idului pentru acti"itatea post4colar;! Fn care autoinstruirea 4i
autoper=ec=ionarea trebuie s; de"in; atribute de=initorii ale sale. In cadrul acestui proces de
+odelare! de culturali8are! de inte rare social; 4i pro=es inal; acţionea8; 4i +etodele de lucru
ale pro=esorilor 4i ale ele"ilor.
P. ti inter+ediul "alorilor care le sunt trans+ise ele"ilor! al a+bianţei peda o ice! al
cli+atului din +acro rupul 4colar 4i din +icro rupul clasei! sunt sti+ulate acte de esenţ;
cultural;. In +ediul educaţional! caracteri8at de +ultiple in=luenţe! ele"ul nu deţine nu+ai
rolul de receptor de +esa#e educaţionale! ci! prin inter+ediul +etodelor =olosite! el este
deter+inat 4i a#utat s; se an a#e8e Fn acţiuni de "e6iculare 4i c6iar de creare a "alorilor
culturale 4i 4tiinţi=ice. Culti"area dorinţei 4i a ustului pentru nou! sti+ularea c;ut;rilor
intelectuale! a descoperirilor! a aspiraţiilor creatoare! a Fncerc;rilor literare! artistice!
4tiinţi=ice! obţinerea per=or+anţelor intelectuale superioare sunt rodul acţiunii +etodelor
didactice! acţiune care poate constitui un autentic e(erciţiu de =or+are co niti";! +oral-
a=ecti"; 4i estetic; a ele"ilor.
7II.&.&. Accentuarea caracterului practic-aplicati" al +etodelor didactice constituie o- direcţie
de per=ecţionare care deri"; din necesitatea tot +ai e"ident; ca siste+ul de cuno4tinţe 4i
abilit;ţi intelectuale 4i practice pe care ele"ii le ac6i8iţionea8; Fn 4coal; s; =ie re8ultatul
particip;rii lor e=ecti"e la acti"itatea din sala de clas;! din laboratoare! cabinete! ateliere! la
in"esti aţia 4tiinţi=ic; etc. Nu+ai Fn acest =el se asi ur; pre ;tirea necesar; pentru t recerea
=;r; +ari di=icult;ţi de la o treapt; de 4colari8are la alta! de la un rad de Fn";ţ;+ nt la altul 4i
se u4urea8; inte rarea social; 4i pro=esional; a absol"enţilor de li ceu.
7II.&.1. 9ee"aluarea +etodelor tradiţionale se re=er; la trans=or+area unui rup de +etode!
asi+ilate +ult ti+p doar ca +i#loace de trans+itere a cuno4tinţelor e( cat6edra! Fn +odalit;ţi
e=iciente de or ani8are! conducere 4i Fndru+are a acti"it;ţii co niti"e a ele"ilor! de acti"i8are
4Ei(+peorbiielni8ţa rperacatcice;staordae.+onstrat c;! practic! nici o +etod; didactic; nu poate =i utili8at; ca o
reţet; ri id; 4i Fn +od i8olat! ci ca un siste+ de procedee! acţiuni 4i operaţii! care se corelea8;
4i se structurea8; Fntr-un rup de acti"it;ţi! Fn =uncţie de o sea+; de =actori ,A. DancsuFQ! 5.
Ionescu! I. 9adu! D. /alade! %)*)! 5. Ionescu! I. 9adu ,coord ! %))1! 5. Ionescu! $$$ .
De ase+enea! Fn siste+ul +etodelor didactice au =ost incluse unele +etode =olosite 4i Fn alte
4tiinţe: proble+ati8area! descoperirea! al orit+i8area! +odelarea! anali8a structural;!
in=or+ati8area! instruirea asistat; de calculator 4.a.
7II. &.>. Asi urarea relaţiei +etode - +i#loace de Fn";ţ;+ nt este o direcţie care pretinde ca

%0%
acti"it;ţile de predare 4i Fn";ţare s; nu des=;4oare nu+ai Fn sala de clas;! ci 4i Fn laboratoare!
cabinete! ateliere! pe terenuri e(peri+entale etc.! iar +i#loacele de Fn";ţ;+ nt s; se utili8e8e
ori de c te ori ele ar putea =i e=iciente! at t Fn acti"it;ţile =rontale! c t 4i Fn cele de rup 4i
indi"iduale.
7II.1. Clasi=icarea +etodelor de Fn";ţ;+ nt
Fn ulti+ii ani s-au Fnre istrat pro rese re+arcabile re=eritoare la posibilele clasi=ic;ri 4i
deli+it;ri Fn
+pul de acţiune al +etodolo iei didactice! la reconsider;ri de concepte peda o ice! la
raporturile
letodolo iei cu principiile didactice 4i cu +odurile de instruire 4i educare etc. Pro resele
reali8ate pot =i
"idenţiate 4i prin co+pararea capitolelor destinate +etodelor de Fn";ţ;+ nt din +anuale 4i din
alte lucr;ri de
'=erinţ;! Fn di"erse +o+ente ale de8"olt;rii Fn";ţ;+ ntului ro+ nesc: Peda o ie! E.D.P.!
Bucure4ti! %)>&'
eda o ia! partea I 4i partea a II-a! ni"ersitatea din Clu#-Napoca! %)*1' Peda o ie! E.D.P.!
Bucure4ti!
`*)' Peda o ie! ni"ersitatea din Bucure4ti! %)22' 5etode de Fn";ţ;+ nt! E.D.P.! Bucure4ti!
%)2$'
tda o ie! 6id pentru pro=esori. ni"ersitatea din Ia4i! %)2>' Peda o ie! E.D.P.! Bucure4ti!
%)) ' Tratat
Upeda o ie 4colar;. E.D.P.! Bucure4ti! %))>' De+ersuri creati"e Fn predare 4i Fn";ţare! Editura
Presa
li"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca! $$$ 4.a.
%0%
Pentru ilustrare! pre8ent;+ c te"a ta(ono+ii ale +etodelor de Fn";ţ;+ nt! "e6iculate de Iu
caracter didactic! +ai r epre8entati"e:
a Clasi=icarea +etodelor didactice clasice - dup; /t. /toian:
O 5etode ba8ate pe acţiune: e(erciţiul
" lucr;rile de laborator lucr;rile de atelier " +unca cu +anualul 4i cartea
D 5etode iconice ,la ni"elul pri+ului siste+ de se+nali8are : de+onstraţia obser"area
" e(cursiile 4i "i8itele
O 5etode si+bolice ,la ni"elul celui de al doilea siste+ de se+nali8are : UY e(punerea
con"ersaţia
b Clasi=icarea +etodelor didactice Fn =uncţie de scopul didactic ur+;rit:
D 5etode de predare a +aterialului nou! de =i(are a cuno4tinţelor! de =or+are a priceperilor 4i
deprinder e(punerea ,prele erea! e(plicaţia con"ersaţia de+onstraţia
+unca cu +anualul 4i cartea obser"area independent; U e(erciţiul
D 5etode de "eri=icare 4i apreciere a cuno4tinţelor! priceperilor 4i deprinderilor: Y
"eri=icarea oral; lucr;rile scrise N. "eri=icarea cu a#utorul +a4inilor
c Clasi=icarea +etodelor de Fn";ţ;+ nt Fn Peda o ie - A. DancsulQ! 5. Ionescu! I. 9adu! D.
/i Ee(.Dpu.Pn.e!rBeaucsuisrtee4+
ti!at%ic);*)a:cuno4tinţelor
" con"ersaţia
proble+ati8area ,Fn";ţarea prin proble+e! instruirea proble+ati8at;
" +odelarea
" de+onstraţia
" e(peri+entul
Y e(erciţiul
" +etoda acti"it;ţii pe rupe

%0
 +etoda acti"it;ţii independente
Y instruirea pro ra+at;
" +etode de "eri=icare 4i e"aluare
d Clasi=icarea +etodelor de Fn";ţ;+ nt Fn 5etode de Fn";ţ;+ nt -I. Cer 6it! E.D.P.!
Bucure4ti! %)2$:
O 5etode de co+unicare oral;:
s. +etode e(po8iti"e ,a=ir+ati"e
" +etode intero ati"e , con"ersati"e! dialo ate
" +etoda discuţiilor 4i de8baterilor
+etoda proble+ati8;rii ,instruirea prin proble+ati8are
D 5etode de co+unicare ba8ate pe li+ba#ul intern re=lecţia personal;
%0

D 5etode de co+unicare scris; UUY lectura

0 5etode de e(plorare a realit;ţii:
" +etode de e(plorare ne+i#locit; ,direct; a realit;ţii:
-[U obser"aţia siste+atic; 4i independent;
- U e(peri+entul " +etode de e(plorare +i#locit; ,indirect; a realit;ţii:
- U +etode de+onstrati"e
- U +etode de +odelare
D 5etode ba8ate pe acţiune ,operaţionale sau practice : " +etode ba8ate pe acţiune real;
,autentic; :
- U e(erciţiul
- U studiul de ca8
- U proiectul sau te+a de cercetare-acţiune
- U lucr;rile practice UY +etode de si+ulare ,ba8ate pe acţiunea =icti"; :
-[ +etoda #ocurilor
- U +etoda dra+ati8;rii ,Fn";ţarea prin dra+ati8are
- U Fn";ţarea pe si+ulatoare
O Instruirea pro ra+at; ,Fn";ţ;+ ntul pro ra+at
e Clasi=icarea +etodelor de Fn";ţ;+ nt Fn Peda o ie - Ioan Nicola! E.D.P.! Bucure4ti! %)) 4i
Fn Tratat de peda o ie 4colar; - Ioan Nicola! E.D.P.! Bucure4ti! %))>
&.
0 5etode 4i procedee e(po8iti"-euristice: " po"estirea " e(plicaţia N! prele erea " con"ersaţia
s proble+ati8area " descoperirea de+onstraţia " +odelarea
" obser"aţiile independente " +unca cu +anualul 4i alte c;rţi " lucr;rile e(peri+entale "
lucr;rile practice 4i aplicati"e " lucrul Fn rup
O 5etode 4i procedee al orit+ice: " al orit+i8area " instruirea pro ra+at; " e(erciţiul
0 5etode 4i procedee e"aluati"-sti+ulati"e: " obser"area 4i aprecierea "erbal; " c6estionarea
oral; UY lucr;rile scrise testele doci+olo ice "eri=icarea prin lucr;ri practice "
e(a+enele sc;rile de apreciere "eri=icarea cu a#utorul +a4inilor
%=0C0lasi=icarea +etodelor de Fn";ţ;+ nt Fn De+ersuri creati"e Fn predare 4i Fn";ţare - 5iron
Io Editura Presa ni"ersitar; Clu#ean;! Clu#-Napoca! $$$
D 5etode de trans+itere 4i Fnsu4ire a cuno4tinţelor: +etode de co+unicare oral;:
- U +etode de co+unicare oral; e(po8iti";:
- e(punerea
- e(punerea cu oponent
- po"estirea
- descrierea

%00
- e(plicaţia
- in=or+area
- prele erea 4colar;
- prele erea-de8batere
- con=erinţa-de8batere
- cursul +a istral
- U +etode de co+unicare oral; con"ersati";:
- con"ersaţia
- discuţia
- de8baterea
- asaltul de idei
- coloc"iul
- U +etoda proble+ati8;rii
" +etode de co+unicare scris;:
- U lectura ,e(plicati";! diri#at; - U acti"itatea cu +anualul
N +etode de co+unicare la ni"elul li+ba#ului intern: - U re=lecţia personal; - U introspecţia
O 5etode de cercetare a realit;ţii:
+etode de cercetare direct; a realit;ţii:
- U obser"aţia siste+atic; 4i independent;
[ e(peri+entul
- U abordarea euristic; ,Fn plan +aterial
-[ Fn";ţarea prin descoperire ,Fn plan +aterial " +etode de cercetare indirect; a realit;ţii:
U abordarea euristic; ,Fn plan +ental
- U Fn";ţarea prin descoperire ,Fn plan +ental
- de+onstraţia
-[ +odelarea
D 5etode ba8ate pe acţiunea practic;:
U +etode de acţiune real;: :
- U e(erciţiul
-[ re8ol";rile de proble+e
- U al orit+i8area
- U lucr;rile practice
-YU studiul de ca8
- U proiectul<te+a de cercetare +etode de acţiune si+ulat;:
-[ #ocuri didactice
-[U #ocuri de si+ulare
D Instruirea 4i autoinstruirea asistate de calculator.
%0&
Di=erenţele dintre clasi=ic;rile de +ai sus e"idenţia8;! pe de o parte! caracterul dina+ic al
+etodolo iei didactice 4i! pe de alt; parte! pro resul reali8at! Fn ti+p! Fn do+eniul peda o iei
Fn";ţ;rii.

5
naoradţeiurnnii8i!aarepao+
"estotidieiloarpodidlacctoicne"dereslaaţipar+
i+aeieleutliocr;!=o+r+
eteo:dceole+aupn;ircuatreeoa odraat;l;csuubin="oern+taarea
tiparului! cele susţinute de curentele educaţiei noi etc.! p n; la +etodele cu care se operea8; Fn
didactica +odern;: proble+ati8area! Fn";ţarea rin descoperire! +odelarea! studiul de ca8!
instruirea 4i autoinstruirea asistate de calculator 4.a.! constituie un proces care a contribuit 4i
contribuie la cre4terea e=icienţei actului educaţional. De e(e+plu! +etodele "erbale! care +ult
ti+p au =ost sin urele la dispo8iţia pro=esorului! sunt utili8ate ast;8i al;turi de alte cate orii de
+etode "alidate Fn practica instruirii. De alt=el! +etodele "erbale nu pot =i abandonate! Fn
ciuda nu+eroaselor critici! care li se aduc! uneori #usti=icat. Educaţia r;+ ne un act de

%0&
co+unicare! care presupune utili8are de cu"inte! pre8entare de =apte! de procese! ceea ce
i+plic;! Fn +od =iresc! ne"oia de propo8iţio-nali8are! de inte rare conceptual; prin
inter+ediul cu" ntului. Cu at t +ai +ult cu c t! co+unicarea oral; se caracteri8ea8; printr-o
+are =le(ibilitate. Ea o=er; pro=esorului posibilitatea de a =i spontan! de a selecţiona +esa#ul
Fn =uncţie de speci=icul te+ei! de ni"elul 4i repertoriul co niti" al auditoriului! de
disponibilit;ţile de ti+p 4.a.+.d.
De ase+enea! +etodele de co+unicare la ni"elul li+ba#ului i ntern sunt tot +ai necesare
Fntruc t o+ul are la dispo8iţie din ce Fn ce +ai puţin ti+p pentru asi+ilarea 4i prelucrarea
datelor 4i =aptelor realit;ţii Fncon#ur;toare! datorit; rit+ului alert Fn care acestea se derulea8;
4i datorit; cre4terii co+ple(it;ţii interdependenţelor dintre = eno+ene! a pro=un8i+ii acestora.
In acest sens! Mean Pia et ,%)* ! considera re=lecţia interioar; 4i abstract; ca una dintre cele
+ai eneroase +etode! cu o +are "aloare descoperitoare 4i un rol de +e+ento pentru
pro=esori 4i ele"i. De ase+enea! Ioan Cer 6it ,%)2$! pa . %0*-%02 ! arat; c;: ...oper nd Fn
plan interior cu obiecte 4i =apte i+a inate! re=lecţia este eneratoare de noi structuri operatorii
4i co niti"e. Construcţiile deliberate ale ndirii 4i ale i+a inaţiei sunt de neconceput =;r;
+editaţie personal;. ?;r; re=lecţie nu e(ist; cunoa4tere! elaborare! creaţie' si+pla in=or+aţie
nu este ade";rat; cunoa4tere .
9e=lecţia personal; presupune o concentrare Fn sine! Fntr-un +o+ent li+itat de lucid; retr;ire
a Fntre ii e(istenţe' ea i+plic; un ti+p interior! de +are pro=un8i+e 4i de autentic; tensiune!
pe care ceasornicul nu-% poate +;sura.
Consideraţiile de +ai sus! sper;+ s; aib; rol de +e+ento pentru cadrele didactice! care
trebuie s; ;seasc; ti+p 4i =or+e de e(ersare a re=lecţiei ele"ilor 4i de esenţiali8are a acesteia.
O ase+enea necesitate presupune descon estionarea pro ra+elor 4i +anualelor 4colare!
reducerea supraFnc;rc;rii in=or+aţionale! or ani8area raţional; a ti+pului necesar lecturii!
studiului indi"idual 4i re=lecţiei personale.
7II.>. Acti"i8area ele"ilor - condiţie a reu4itei 4colare
7II. >.%. De=iniţia acti"i8;rii
Acti"i8area ele"ilor repre8int; o suit; de acţiuni de instruire<autoinstruire! de de8"oltare 4i
+odelare a personalit;ţii lor prin sti+ularea 4i diri#area +etodic; a acti"it;ţii pe care o
des=;4oar;. Aceast; suit; de acţiuni cuprinde! Fn principal:
O sti+ularea 4i culti"area interesului ele"ilor pentru cunoa4tere
C[ "alori=icarea inteli enţei ele"ilor 4i a celorlaltor =uncţii psi6ice ale acestora prin e=ortul pe
care ei Fl depun
O =or+area 4F e(ersarea la ele"i capacit;ţii de Fnsu4ire a cuno4tinţelor
O =or+area 4i e(ersarea la ele"i a abilit;ţilor de orientare autono+; Fn proble+e practice
%01
C- culti"area spiritului in"esti ati"! a c;ut;rilor personale 4i a atitudinii episte+ice prin antrer
ele"ilor Fn or ani8area! conducerea! des=;4urarea 4i e"aluarea acti"it;ţii didactice 4colare 4i
e(tra4colare Ionescu! %)2$! $$$ .
Acti"i8area const;! deci! Fn +obili8area<an a#area intens; a tuturor =orţele psi6ice de
cunoa4tere : creaţie ale ele"ilor! Fn scopul obţinerii Fn procesul de Fn";ţ;+ nt a unor
pder8="oorl+taarneţaetu+tua(roi+
r ceo!+
Fnpsoţnietentceolonr' dperes=oencateliti;nţsiitructi"-educati"e
. cu rol po8iti" pentru
Fntr-o alt; "i8iune! reducţionist;! acti"i8area ar consta Fn antrenarea ele"ilor Fn toate =or+eli
acti"itate 4colar; - independente 4i neindependente! Fn cre4terea treptat; a e=ortului depus de
ace4tia! pentn a#uta s; se Fnscrie Fn curba e=ortului ,"e8i =i ura &.7IL :
ti"itatea Fn";ţ;rii
Vn .

%01
2O
*$ W
=in fr -
CA
&$ -
n-
$
-%$

n
luni +arţi +iercuri #oi "ineri
s +b;t; 8ilele s;pt;+ nii
?i . &. 7IL Curba e=ortului
A" nd Fn "edere consideraţiile de +ai sus! re8ult; c; acti"i8area constituie at t un re8ultat al
proces lui instructi"-educati"! c t 4i o pre+is; a instrucţiei 4i autoinstrucţiei de ni"el superior.
In aceast; ultin calitate! acti"i8area i+plic; utili8area unui ansa+blu de +i#loace
psi6opeda o ice cu rolul de a an a indi"idualitatea =iec;rui ele" Fn procesul didactic! Fn +od
constant 4i continuu. Consider nd acti"i8area W re8ultat al procesului instructi"-educati"!
a+inti+ =aptul c; utili8area +etodelor de Fn";ţ;+ nt acti"e asi u structurarea proceselor 4i
+ecanis+elor ndirii! precu+ 4i o +oti"aţie adec"at; pentru Fn";ţare! acţiune cercetare.
7II. >. . E(i enţe ale acti"i8;rii
Acţiunile de acti"i8are a ele"ilor Fn procesul de Fn";ţ;+ nt di=er; de la o etap; la alta a
de8"olt;r onto enetice! Fn =uncţie de: atitudinea ele"ilor = aţ; de Fndatoririle 4colare! de radul
con4tienti8;rii scopurilor : obiecti"elor de reali8at! de natura intereselor care stau la ba8a
acti"it;ţii lor! de ni"elul de de8"oltare i proceselor psi6ice 4.a.+.d. 5odalit;ţile concrete de
antrenare a ele"ilor Fn procesul didactic sunt +ultiple f neuni=or+ distribuite pe parcursul
treptelor de 4colari8are! ceea ce i+pune respectarea ur+;toarelor e(i ent enerale ale
acti"i8;rii:
7II.>. .%. Pre ;tirea psi6olo ic; pentru Fn";ţare
Este o cerinţ; absolut necesar; Fntruc t an a#area ele"ilor Fn instruire 4i autoinstruire este
di=icil d, reali8at Fn absenţa unei ba8e +oti"aţionale adec"ate' natura +oti"aţiei! =orţa ei
dina+i8atoare deter+ini' calitatea Fn";ţ;rii.
5oti"aţia repre8int; un i+puls interior! o tensiune interioar; orientat; spre reali8area unui
scop acceptat subiecti"' ea are =uncţii de acti"i8are! orientare! diri#are 4i conducere a conduitei
ele"ului spre scopul
%0>
pentru care s-a optat 4i pe care ele"ul %-a acceptat. De ase+enea! +oti"aţia asi ur; sensul 4i
coerenţa intern; a conduitei! +i#locind stabilirea! acceptarea 4i atin erea unor scopuri
con4tienti8ate.
/
#oeancs;i!bdilei8asre+
a!erneesap!euctni"rolr ie+nptaoretanattFen ţpieroi!caesinutleFrne"s;uţl;uriis.pIrne caeleitatce duer+
"erai8 ; si;nd=isepFenn"s;aţbati!l;
4i de condiţie a Fn";ţ;rii! sensibili8area presupune crearea surpri8ei! a +o+entelor de
dis#unctie Fntre ineditul situaţiei pre8entate 4i a4tept;rii ele"ilor! precu+ 4i luarea Fn
considerare a =actorilor care u4urea8; =or+area percepţiei ,"e8i =i ura 1.7IL .
Fn plan psi6olo ic! sensibili8area "i8ea8; pre ;tirea actului percepti"! care constituie punctul
de start Fn cunoa4terea realit;ţii Fncon#ur;toare de c;tre ele"i. Este necesar s; ur+e8e
=a+iliari8area ele"ilor cu conţinutul de Fn";ţat! prin e=ort propriu! o=erindu-li-se +aterial
=aptic! propun ndu-li-se anu+ite acti"it;ţi Fn le ;tur; cu acest +aterial 4i te6nici +entale de

%0>
lucru.
A+inti+! de ase+enea! i+portanţa pe care o au crearea 4i +enţinerea unui cli+at de Fncredere
4i asi urarea unei at+os=ere de lucru sti+ulatoare. Cli+atul peda o ic are ca =unda+ent
relaţiile interindi"iduale stabilite Fntre pro=esor 4i ele"i 4i Fntre ele"i! relaţii care pot =i
sti+ulatoare sau! di+potri";! =renatoare. Corectitudinea! sinceritatea! +odestia! tactul Fn
raporturile interpersonale! culti"area ade";rului 4i pasiunea pentru +unc; contribuie la
crearea unui cli+at toni=iant 4i an a#ant! bene=ic pentru reu4ita acti"it;ţilor de instruire 4i
autoinstruire.
E"eni+ente
?actori co niti"i
?actori +oti"aţionali
?actori e+oţionali
Percepţia ?i . 1.7II. ?actori care =acilitea8; =or+area percepţiei
7II. >. . . /urse de distorsiune 4i pre"enirea lor
In co+unicarea educaţional; pot ap;rea perturbaţii! la ba8a c;rora stau cau8e di=erite!
perturbaţii care pot =i rupate ast=el:
[U perturbaţii deter+inate de proiectarea neadec"at; a acti"it;ţii didactice
[ perturbaţii deter+inate de or ani8area 4i reali8area de=ectuoas; a pred;rii 4i Fn";ţ;rii
[- perturbaţii deter+inate de +ediul a+biental
[- distorsiuni cau8ate de starea de oboseal; sau neatenţie a ele"ilor sau a pro=esorului
[- distorsiuni cau8ate de in6ibiţia ele"ilor sau a pro=esorului
[U perturbaţii datorate incon ruenţei psi6olo ice 4i a=ecti"e etc.
Toate aceste cau8e Fn reunea8; co+unicarea peda o ic;! ener nd di=icult;ţi Fn trans+iterea!
perceperea 4i receptarea in=or+aţiilor 4i c6iar +odi=icarea sensului iniţial al +esa#ului
trans+is.
Trans+iterea! receptarea! perceperea 4i asi+ilarea in=or+aţiilor sunt posibile raţie
intersect;rii repertoriilor pro=esorului 4i ele"ilor! deci repertoriului co+un! care =acilitea8;
co+unicarea dintre pro=esor 4i ele"i. 9epertoriul co niti" 4i co+porta+ental se re=er; la
siste+ul de noţiuni! operaţii 4i acţiuni +intale! re uli
%0*
4i ac6i8iţii cu care operea8; indi"idul. 9epertoriul co+un ,spaţiul 6a4urat din =i ura >.7II. se
re=eri siste+ul de noţiuni! operaţii! acţiuni +intale! ac6i8iţii 4i acţiuni utili8ate de bino+ul
pro=esor-ele"! sau! d cu+ arat; Ion 9adu! la "ocabularul co+un! la re ulile de construire a
+esa#ului! la aparatul lo ic al nd care concur; la structurarea +esa#ului.
9P
?i ura >. 7II. 5odel pentru e"idenţierea repertoriului co+un
Co+unicarea educaţional; este posibil; dac; repertoriul co+un! respecti" intersecţia
repertoriiZ pro=esorului ,9p 4i ale ele"ilor ,9E are o "aloare po8iti"; destul de +are pentru a
=ace +esa#ul re8istent perturbaţii 4i pentru a e"ita ast=el distorsiunile 4i consecinţele lor
nedorite. O anu+it; dis#uncţie e(ist; Fntc deauna! ea este c6iar de dorit pentru a antrena ele"ii
4i acti"i8a ele"ii! prin tre8irea interesului lor. Ins;! da repertoriul co+un este prea +ic!

co+uniecsatreeaprneua s+eaproea!tsecraedaelii8nate!reelesu"lii4nie+pouti"nadţisa;erlec"eilpoţri!ocnoe+
8eu+
niecsaar#eiaDeadcu;careţipoenratodreiu"lenind
ine=icient;.
7II. >. .0. Or ani8area 4i des=;4urarea raţional; a Fn";ţ;rii repre8int; o e(i enţ; care se re=er;
ur+;toarele aspecte:
[U Includerea c t +ai +ultor anali8atori Fn procesul de percepere a in=or+aţiilor 4i asi urare
recept;rii =eno+enului psi6ic Fn co+ple(itatea sa. Fntotdeauna acţiunea co+ple(; 4i con#u at;
a tuturc Fnsu4irilor obiectului studiat are un e=ect +ai +are! +ai si ur 4i +ai i+portant!
Fntruc t ansa+blul e(citaţiile acţionea8; +ai puternic 4i +ai si ur dec t e(citanţii i8olaţi. Pe

%0*
de alt; parte! din punct de "edere =i8iolo ic includerea succesi"; 4i alternati"; a di=eriţilor
anali8atori Fn percepţie reduce epui8area ner"oas;! eli+in oboseala! u4urea8; perceperea
co+plet; 4i acti"; a conţinuturilor de studiat.
[- Crearea unor =ocare de e(citabilitate opti+; la ni"elul scoarţei cerebrale. Perceperea clar;
co+plet; 4i corect; a conţinutului predat necesit; un e=ort de atenţie din partea ele"ilor. Din
punct de "eder =i8iolo ic! starea de atenţie se traduce prin e(istenţa Fn scoarţa cerebral; a
unor condiţii =a"orabile di e(citabilitate! a unor re iuni cu e(citabilitate opti+;! care
contribuie la =or+area re=le(elor condiţionate noi 4 la elaborarea di=erenţierilor Fntre
conţinuturi relati" ase+;n;toare. Pentru crearea unor =ocare de e(citabilit;ţi Fn scoarţa
cerebral;! un rol aparte Fl #oac; re=le(ul de orientare sau re=le(ul ce se Fnt +pl; ! enerat
df introducerea ele+entelor de noutate Fn conţinuturile 4i Fn =or+a pred;rii 4i Fn";ţ;rii!
ele+ente care pot tre8 interesul! curio8itatea 4i pot sti+ula c;ut;rile intelectuale ale ele"ilor.
[U Elaborarea 4i e(ersarea in6ibiţiei de di=erenţiere Fn perceperea! anali8a! co+pararea
ele+enteloi ase+;n;toare 4i di=erite ale +aterialului =aptic pre8entat.
In6ibiţia de di=erenţiere repre8int; +ecanis+ul =i8iolo ic care spri#in; des=;4urarea operaţiilor
ndirii: anali8a! sinte8a! co+paraţia! abstracti8area 4.a. Dac; di=erenţierea optic;! auditi";!
c6ineste8ic; etc. este insu=icient;! apar erori tipice Fn perceperea 4i asi+ilarea conţinutului
ideatic trans+is. E(e+plu: Dac; Fntr-o situaţie de instruire di=erenţierea optic; este
insu=icient;! ele"ii pot enerali8a un aspect neesenţial al conţinutului predat! substituind
notele esenţiale cu cele neesenţiale. Acest =eno+en este deter+inat! de re ul;! de lipsa de
"arietate a e(e+plelor utili8ate pentru il ustrare! Fn aceast; situaţie! ndirea ele"ului tinde s;
utili8e8e indicii ase+;n;tori o=eriţi de datele percepţiei! care sunt! de =apt! +ai bine stabili8aţi!
dar care
%02
conduc la elaborarea re4it; a conceptelor. /pre e(e+pli=icare! Fn literatura de specialitate se
a+intesc con=u8iile pe care le =ac ele"ii Fntre circuitele electrice le ate Fn serie 4i cele le ate Fn
paralel ,la =i8ic; sau Fntre di=eritele tipuri de triun 6iuri - dreptun 6ic! isoscel! ec6ilateral ,la
eo+etrie .
[U Includerea ele+entelor co+ponente ale sti+ulilor co+plec4i Fn siste+e inte ratoare
repre8int; o alt; cerinţ; a Fn";ţ;rii raţionale. /ti+ulii co+plec4i se caracteri8ea8; prin =aptul
c; se co+pun din +ai +ulte ele+ente! Fntre care se stabilesc corelaţii: "olu+! =or+;! +;ri+e!
culoare! reutate etc.
[U F+binarea per+anent; a li+ba#ului cu suporturile intuiti"e! asi urarea unei interacţiuni
opti+e Fntre acestea Fn toate etapele procesului didactic: predarea 4i asi+ilarea parţial; cu
subetapele sale ,sensibili8are! =a+iliari8are! =or+ali8are! "erbali8are! enerali8are!
abstracti8are ! =i(area 4i consolidarea cuno4tinţelor! =or+area priceperilor 4i deprinderilor!
aplicarea Fn practic;! "eri=icarea! e"aluarea 4i notarea.
Cercet;rile Fntreprinse de Ale(andru 9o4ea 4.a.! de+onstrea8; rolul cu" ntului Fn co+unicarea
educaţional;! aportul s;u la ad ncirea tuturor proceselor co niti"e! de la cel al percepţiei
p n; la cel al ndirii.
Acti"it;ţile de =or+ali8are! "erbali8are! enerali8are reali8ate de ele"i presupun utili8area
cicuo"ninict;el4oir!sere+spnei=cictia"ţiaa lai+
cebsate#uial.uUi. Acesta asi ur; Fn per+anenţ; unitatea dintre i+a inea
7II. >. .&. tili8area unor +odalit;ţi e=iciente de acti"i8are este o e(i enţ; care se re=er; la
utili8area unor strate ii de instruire 4i autoinstruire ba8ate pe acti"itatea proprie a ele"ilor!
respecti" pe un siste+ de +etode de instruire 4i autoinstruire acti"i8ante! F+binate cu +i#loace
de Fn";ţ;+ nt e=iciente 4i adec"ate! pe care practica instruirii 4i cercetarea peda o ic; le-au
"alidat.
7II.*. Pre8entarea selecti"; a unor +etode de Fn";ţ;+ nt
7II. *.%. Abordarea euristic;

%02
De+ersul euristic este utili8at ca +odalitate de descoperire a ade";rului Fnc; din antic6itate'
Fn ti+p! el a =ost aplicat tot +ai +ult! at t Fn acti"itatea de cercetare 4tiinţi=ic;! c t 4i Fn
procesul de Fn";ţ;+ nt.
In didactica +odern;! euristica nu nu+ai c; nu se reduce la con"ersaţia euristic;! ci dep;4e4te
statutul de +etod; didactic;! c;p;t ndu-% pe cel de idee directoare! de principiu director Fn
Fntrea a +etodolo ie didactic;. Acest principiu reco+and; ca ele"ii s; descopere ade";rul!
re=;c nd dru+ul elabor;rii cuno4tinţelor prin acti"itate proprie! independent; ,5. Ionescu!
%)2$! $$$ .
A4a cu+ se poate obser"a Fn =i ura *.7IL! abordarea euristic; i+plic; procesele co niti"e ale
ele"ilor Fn ur+;toarele acţiuni:
Y Fn pre8entarea datelor! =aptelor! obiectelor! =eno+enelor! e"eni+entelor
Y Fn =or+ularea proble+ei sau a Fntreb;rii centrale! pentru care se caut; o soluţie! un r ;spuns
Y U Fn "alori=icarea ele+entelor conţinutului structural: noţiuni! concepte! structuri
conceptuale! re uli! le i. principii! teorii! cate orii! concepţii enerale 4i a relaţiilor care se
stabilesc Fntre acestea
Y U Fn aplicarea procedurilor 4i a +etodolo iilor de producere<elaborare a cuno4tinţelor.
Din =i ura *.7IL re8ult; rolul de ele+ent or ani8ator Fn strate ia euristic; pe care Fl deţin
conceptele! care = ac obiectul procesului de predare-Fn";ţare! rol care const; Fn ur+;toarele:
S [ conceptele sunt cele care deter+in; selecţia datelor! =aptelor! obiectelor! =eno+enelor 4i
e"eni+entelor care le "or =i pre8entate ele"ilor
S [ raporturile particulare Fn care se a=l; di=erite concepte in=luenţea8; +odul de punere a
proble+ei sau a Fntreb;rii centrale
S [ preci8area lor cu claritate cre4te 4ansele de succes ale procesului de elaborare a
cuno4tinţelor de c;tre ele"i.
Abordarea euristic; poate include +o+ente de incertitudine! c;ut;ri! taton;ri! dar 4i de
selecţie a posibilit;ţilor! de ale erea c;ilor cu 4ansele cele +ai +ari Fn re8ol"area proble+ei!
Fn acest scop! ele"ul se
%0)
an a#ea8; Fntr-o sarcin; de cunoa4tere! Fn condiţiile Fn care deţine o e(perienţ; co niti"; insu
in=or+aţie +o+entan inco+plet;' procesul de Fn";ţare a"ansea8; pe parcursul unei
cercet;ri perse
Pre8entarea de date! =apte! obiecte! =eno+ene! e"eni+ente
?or+ularea proble+ei sau a Fntreb;rii centrale
T -
s C;utarea soluţiei! a r;spunsului "
/ & &
7alori=icarea ele+entelor 6! Aplicarea procedurilor 4i a
conţinutului structural: - +etodolo iilor de producere<
noţiuni - conc epte - elaborare a cuno4tinţelor: -
structuri conc eptuale - aplicare de cuno4tinţe - e(ersare
re uli -le i - p rincipii - de abilit;ţi - reali8are de
tceoonrciie-pţciaiteenoerriail-e iFn"reesitsitraaţriei -doebdsaetre"!a=raep!te -
interpretarea datelor! =aptelor -
obţinerea re8ultatelor -
producerea cuno4tinţelor - ;sirea
soluţiei! a r;spunsului

%0)
?i ura *. 7IL Etapele abord;rii euristice
7II.*. . Proble+ati8area
Necesitatea de a con=eri Fn";ţ;+ ntului caracter proble+ati8at! respecti" de a tra principiul
proble+ati8;rii din psi6olo ia ndirii Fn psi6olo ia Fn";ţ;rii a =ost =unda+entat; peda o i
,cTer.7
ce.t;ruiid4rteiian"ţţie=i"c!e%.)2% pe ba8a analo iilor e(istente Fntre procesul de instruire 4i de
U scopurile celor dou; enuri de acti"itate sunt ase+;n;toare! at t cercet;torul! c t 4i ele"a
resc Fnţele erea =eno+enelor! a proceselor! stabilirea de relaţii cau8ale! F+bo ;ţirea
cuno4tinţelor! =orn e(ersarea abilit;ţilor etc.
U Fn a+bele ca8uri! subiectul cunosc;tor intr; Fn raporturi acti"e cu obiectul de studiu! de i+
4i cu un anu+it do+eniu al realit;ţii! des=;4ur nd o +unc; si+ilar;! cu caracter reproducti"-
creator
U Fn a+bele ca8uri subiectul cunosc;tor nde4te 4i acţionea8; independent! pe ba8a unor ra'
interese proprii.
/pre deosebire de +etodele e(plicati"-e(e+pli=Fcati"e! ba8ate pe co+unicarea unor cuno4tinl
=;cute ,+etode care contribuie! +ai de rab;! la de8"oltarea ndirii reproducti"e 4i a
+e+oriei ! problen rea ur+;re4te de8"oltarea ndirii independente 4i producti"e. Din punct
de "edere psi6olo ic! proble+a] de8"olt; sc6e+ele operatorii ale ndirii di"er ente!
antrenea8; aptitudinile creatoare 4i asi ur; +oţ intrinsec; a Fn";ţ;rii.
Este ade";rat c;! uneori! sarcinile 4colare =ac necesar; pre8enţa +e+oriei! a ndirii reproduci
unui ansa+blu de cuno4tinţe ata elaborate 4i operarea dup; anu+ite +odele! Fns;! sec"enţele
Fn c' ac6i8iţionea8; cuno4tinţele 4i Fn care se operea8; Fn con=or+itate cu un anu+it al orit+
sau dup; un a: +odel! pot =i inte rate Fn conte(tul +ai lar al re8ol";rii unor sarcini co niti"e
+ai co+ple(e! cu+ re8ol"area unei proble+e.
Proble+ati8area a =ost considerat; pe parcursul ti+pului principiu didactic =unda+ental de
depinde Fns;4i e(istenţa celorlaltor principii +etodice ,I. Cer 6it! %)2$ ! +etod; de predare!
o nou; tec
%&$

Fn";ţ;rii , . O on! %)*2 . Di"ersitatea de p;reri se datorea8; abord;rii proble+ati8;rii din

un 6iuri de "edere di=erite! care nu asi ur; Fntotdeauna consensul Fn ter+inolo ia peda o ic;.
Didactica +odern; concepe proble+ati8area nu doar ca +etod; de Fn";ţ;+ nt! ci ca orientare
didactic; 4i ca principiu +etodolo ic =unda+ental! care direcţionea8; at t predarea! c t 4i
Fn";ţarea ,5. Ionescu! $$$ .
Proble+a sau situaţia-proble+; repre8int; o interacţiune co niti"; Fntre subiectul cunosc;tor
4i obiectul cunoa4terii! interacţiune care pre8int; ur+;toarele propriet;ţi:
O e(ist; anu+ite lacune Fn siste+ul co niti" al subiectului cunosc;tor ,al ele"ului
O deter+in; o trebuinţ; de cunoa4tere la subiectul cunosc;tor
O acti"itatea des=;4urat; de re8ol"itor are drept scop Fnl;turarea 8onei de incertitudine! de
necunoscut 4i descoperirea unor cuno4tinţe sau procedee de acţiune.
9e8ult; c;! indi=erent de +etoda concret; de predare utili8at; de pro=esor! este posibil ,4i Fn
acela4i ti+p util s; se cree8e situaţii-proble+;! care s; ţin; cont de natura obiectului de
studiu 4i a te+ei respecti"e. Ele"ii "or anali8a situaţia-proble+; 4i "or elabora soluţia ei! Fn
acest =el a"ans nd procesul de Fn";ţare.
Pentru ca o te+; s; dob ndeasc; un caracter proble+ati8at! ea trebuie s; tre8easc; o reacţie

%&$
de surpri8;! de +irare! c6iar de ui+ire ,I. 9adu! 5. Ionescu! %)2* .
E(e+ple: Fntreb;ri de enul: De ce la +ontarea podurilor se las; un spaţiu Fntre capetele a
dou; rin8i +etalice` ! De ce corpurile par s; =ie +ai u4oare Fn ap; dec t pe uscat` etc.!
produc surpri8; 4i incit; la c;ut;ri.

Pentru re8ol"area situaţiilor-proble+;! ele"ii parcur ur+;toarele etape =unda+entale:

perceperea proble+ei ca atare 4i a pri+ilor indici orientati"i pentru re8ol"are! etap; Fn
care:
- pro=esorul descrie situatia-poble+;: e(pune =apte! e(plic; anu+ite relaţii cau8ale etc.
- ele"ii con4tienti8ea8; e(istenţa unei situaţii-proble+;
- ele"ii resi+t dorinţa de a re8ol"a situaţia-proble+;
U studierea apro=undat;! Fnţele erea proble+ei 4i restructurarea datelor sale. prin acti"itatea
independent; a ele"ilor
\ c;utarea soluţiilor posibile la proble+a pus;! ceea ce presupune:
- anali8a condiţiilor sarcinii proble+atice
- =or+ularea ipote8elor
- "eri=icarea ipote8elor
Y U obţinerea re8ultatului =inal 4i e"aluarea acestuia prin con=runtarea<co+pararea di=eritelor
"ariante.
Etapele pe care pro=esorul 4i ele"ii le parcur pentru re8ol"area unei situaţii-proble+; sunt
pre8entate Fn =i ura 2.7II.
E(perienţa practic; arat; c; proble+ele din "iaţa de 8i cu 8i a ele"ilor! sau cu re=eriri la
acti"it;ţile pro=esionale! pot t re8i! spontan! interesul ele"ilor.. Proble+ati8area asi ur;
+oti"aţia intrinsec; a Fn";ţ;rii! =iind prin ea Fns;4i surs; de +oti"aţie. ?ire4te! pro=esorul
trebuie s; asi ure resursele necesare re8ol";rii proble+ei! care nu trebuie s; =ie nici prea
u4oar;! pentru a-i +obili8a pe ele"i! dar nici prea rea! pentru a nu-i descura#a.

%&%
Acti"itatea pro=esorului
Acti"itatea ele"ilor
?or+ularea proble+ei
Descrierea situaţiei-proble+;
Perceperea proble+ei 4i apariţia pri+ilor indici orientati"i pentru re8ol"are
/tudierea! Fnţele erea proble+ei 4i restructurarea datelor sale
C;utarea soluţiilor: anali8area condiţiilor sarcinii proble+atice' =or+ularea ipote8elor'
"eri=icarea ipote8elor
Descoperirea unor ade";ruri! corelaţii! re uli! le it;ţi etc.
Obţinerea re8ultatului =inal
7alidarea soluţiei

?
7iIIu.r*a.02..F7
n"I;I.ţaArecati"pirtiantedaepscro=peesroireului 4i a ele"ilor Fn re8ol"area unei situaţi i-prob lent;
Fn";ţarea prin descoperire este le at;! ca 4i abordarea euristic;! de conte(tul +ai lar al
euristicii situea8; pe ele" Fn iposta8a de subiect al cunoa4terii 4tiinţi=ica Ea repre8int;! deci! o
+odalitate de lucru # inter+ediul c;reia! ele"ii sunt pu4i s; descopere ade";rul re=;c nd
dru+ul elabor;rii cuno4tinţelor # acti"itate proprie! independent;.
Fn";ţarea prin descoperire nu este o ac6i8iţie a didacticii +oderne' "alenţele sale educati"e au
=ost depisl Fn ur+; cu +ult ti +p. Fntr-o pri+; accepţiune! +etoda Fn";ţ;rii prin descoperire a
=ost denu+it; +aieutic; 4i con Fn ur+;toarele: pro=esorul Fi deter+ina pe ele"i s; ;seasc;

%&%
re8ultatul dorit! soluţia! printr-o serie de Fntreb;ri puse abilitate! =lecare Fntrebare
corespun8 nd unei etape sau unui se +ent din descoperirea =inal;.
Y
Abordarea Fn";ţ;rii prin descoperire din punct de "edere psi6olo ic! trebuie s; o=ere
r;spunsurile la serie de Fntreb;ri! cu+ ar =i: Care este contribuţia in"esti aţiei! a cercet;rii de
tip 4colar Fn proces! Fn";ţ;rii 4i de8"olt;rii co niti"e a ele"ilor` ! Cunoscut =iind =aptul c;
operaţia ,4i nu percepţia repre8i+ celula ndirii! Fn ce +od inter"ine operaţia Fn c;ut;rile
ele"ilor` ! Cu+ apar noile ac6i8iţii Fn procesi de c;utare 4i in"esti are` 4.a.
Pornind de la ideile lui Mean Pia et! Kans Aebli consider; c; procesul ndirii se construie4te
la eleW Fn cursul cercet;rii diri#ate! la =el cu+ acesta se de8"olt; Fn acti"itatea o+ului de 4tiinţ;!
a cercet;torului.
%&
Fn ceea ce pri"e4te operaţiile +intale! a4a cu+ a+ ar;tat +ai sus! acestea nu apar nicidecu+
spontan! dintr-o dat;. Fn concepţia lui Mean Pia et! o operaţie nou; este Fntotdeauna pre ;tit;
de un 4ir lun de conduite pri+iti"e anterioare .
E(e+ple: Pre8ent;+ re8ultatele a dou; cercet;ri asupra Fn";ţ;rii conceptelor 4i =or+;rii
operaţiilor +intale: =or+ari i noţiunii de p;trat
! e=eritor la =or+area noţiunii de p;trat! M. Pia et 4i B. In6elder! au studiat 4i identi=icat ceea ce
Fnţele copiii prii! !p;trat Fn di=erite stadii de de8"oltare psi6ic;:
/tadiul %: P n; la " rsta de ani 4i > luni - ani 4i %% luni! copilul nu di=erenţia8; =i urile
eo+etrice! deci nu reacţionea8; co niti" la sti+ulul nu+it p;trat .
/tadiul : P n; la " rsta de 0 ani 4i > luni - & ani! copilul Fnţele e p;tratul ca o- curb;
Fnc6is; 4i nu sesi8ea8; di=erenţele Fntre p;trat 4i triun 6i 4i nici Fntre p;trat 4i cerc
sau elips; . Conclu8ia este c; p n; la & ani! copiii abordea8; =i urile eo+etrice doar pe
ba8a propriet;ţilor topolo ice! +oti" pentru care ei nu di=erenţia8; liniile drepte de cele
curbe! proporţiile laturilor 4i di+ensiunile un 6iurilor.
/tadiul 0: Dup; " rsta de & ani! copilul di=erenţia8; =i urile curbilinii de cele rectilinii.
/tadiul &: Dup; " rsta de 1 ani! copilul distin e di+ensiunile 4i proporţiile! ceea ce-i per+ite
s; deosebeasc; p;tratul de alte =i uri eo+etrice.
Pentru studierea +odului Fn care se =or+ea8; operaţia de +;surare! li s-a cerut copiilor s;
construiasc; un turn cu Fn;lţi+ea e al; cu cea a unui +odel! Fntre acesta 4i +asa de lucru s-a
instalat un para"an! care =;cea i+posibil; co+paraţia "i8ual; direct;. Toţi subiecţii a"eau la
dispo8iţie! pe +asa de lucru! su=iciente piese circulare pentru a reproduce construcţia!
beţi4oare! = 4ii de 6 rtie! ri lete! care puteau =i =olosite pentru a +;sura 4i co+para construcţia
proprie cu +odelul. Conclu8iile cercet;rii au =ost ur+;toarele:
/tadiul %: Fntre & ani 4i & ani 4i > luni! copilul se re8u+; la reali8area de transporturi "i8uale
de la +odel la propria construcţie.
/tadiul : Fntre & ani 4i > luni 4i > ani! copilul F ncearc; s; re8ol"e proble+a prin deplasarea
propriei construcţii Fn apropierea +odelului! reali8 nd un transport +anual .
/tadiul 0: Fntre > 4i * ani! copilul +;soar; +odelul 4i propria construcţie cu a#utorul pal+ei!
al de etelor! reali8 nd un transport corporal sau o i+itaţie corporal; .

/
Fataddisiuplo&8:iţD
ieuppe;+"arssatasadede* launcir!ac:obpeiţliu4ola=orelo!srie4ltetepeentctr.u! r+
ea;lsi8uranrde uinstrtrua+nsepnoterlteinpsetrcua+reenletaalre.
Fn cele dou; e(e+ple pre8entate +ai sus! este e"idenţiat; procesuaFitatea +etodei! respecti" a
actului descoperirii unei raţiuni sau a unei operaţii. /e poate constata u4or c; =iecare nou;
ac6i8iţie i+plic; sc6e+ele operatorii anterioare 4i c; toc+ai acţiunea in"esti atoare este aceea
care per+ite pro resul ndirii.
/e pune Fns; Fntrebarea Cu+ se declan4ea8; acti"itatea de in"esti are a ele"ului 4i cu+ este
ea , orientat; spre scopul pre=i urat `
O serie de psi6olo i ca M. Pia et! Ed. Claparede! T.7. udrea"ţe" 4.a.! au susţinut =aptul c;

%&
orice cercetare are ca punct de plecare o Fntrebare-proble+; sau o situaţie-proble+;.
Fntreb;rile Fnsele pot conduce la apariţia unei situaţii proble+atice.
E(e+ple: Fn tabelul L7II. pre8ent;+ c te"a Fntreb;ri care! prin ceea ce solicit; de la ele"i! pot
deter+ina apariţia unei situaţii-proble+;:
Tabelul %. 7II. E(e+ple de F ntreb;ri car e pot deter+ina apariţia unei situaţii-proble+;
Fn trebarea Ce so lic it; Fn trebarea d in par tea e le" ilor
Ce es te aceasta ` - c las i= icarea ob iec te lor sau =eno+ene lor
nde` - ordonarea lucrurilor Fn spaţiu
C nd` - ordonarea lucrurilor Fn ti+p
Din ce cau8;` - o=erirea de e(plicaţii
C t` - e=ectuarea operaţiei de nu+;rare
Este +ai +ult sau +ai - reali8area de co+paraţii! e"idenţierea 4i a ec6i"alenţelor
puţin` di=erenţelor
In ce scop` - reali8area de e"alu;ri
O anu+it; Fntrebare sau o proble+; se trans=or+; pentru subiectul cunosc;tor Fntr-un proiect
de acţiune sau Fntr-un pro ra+ de operaţii! pe care el ur+ea8; s; le aplice pentru a ;si
soluţia. Cu alte cu"inte!
%&0
Fntrebarea sau proble+a conţine o sc6e+; anticipatoare! care su erea8; operaţiile de aplicat!
operaţii care W an a#a ele"ul Fntr-o acţiune de in"esti are! de cercetare. Pri"it; din aceast;
perspecti";! Fntrebarea-problei are statul de proiect de in"esti are-descoperire. Consecinţa
i+ediat; este aceea c; +etoda Fn";ţ;rii pZ descoperire este +ai reu de utili8at Fn raport cu
celelalte +etode! Fns;! Fn acela4i ti+p! ea este cea +ai bo c Fn =lu(uri in=or+aţionale in"erse!
at t de necesare cadrului didactic.
Dac; Fntr-o prele ere! pro=esorul nu reu4e4te s; +enţin; sub control pro resia Fn";ţ;rii!
Fdnatcru;celte"eliipproe8tiansti;+ei(lapus'nneure+
a dateelraiaFlnucl erpesuptepctni";! lcau=itnoatulullapltr=e"l;s8euptrFen8pinrto;ieluctu
crlusri;lue!Fnincdai=8eurlent
Fn";ţ;rii prin descoperire. Aceasta are ba8; cercetarea! in"esti area proprie reali8at; de ele"
,care Fn acest ca8 asi+ilea8; =oarte e=icient noul ! dai se respect; ur+;toarele condiţii:
Y situaţia proble+; s; se Fnscrie Fn siste+ul de operaţii concrete 4i +entale de care ele"ul este
capabi
Y o=erta de cuno4tinţe s; nu =ie nici prea s;rac; nici prea co+plicat;
Y ele"ul s; perceap; 4i s; +e+ore8e date! =apte! in=or+aţii etc.
Y ele"ul s; prelucre8e 4i s; asi+ile8e raţional +aterialul acu+ulat
Y ele"ul s; =or+ule8e enerali8;ri 4i s; le inte re8e Fn siste+e! Fn ipote8e operatorii.
Dac; aceste condiţii sunt Fntrunite! actul descoperirii poate a"ea loc. De =apt! Fn instrucţia
4colar; a: loc un proces de Fn";ţare prin descoperire diri#at;! Fntruc t nu pro=esorul este cel
care Fndru+; procesul d descoperire e=ectuat de ele"i! prin inter+ediul su estiilor! al
indicaţiilor! al punctelor de spri#in etc.
In practica instruirii se utili8ea8; ur+;toarele tipuri de descoperiri! care se F+bin; Fn +oduri
"ariate F =uncţie de speci=icul proble+ei abordate! de particularit;ţile clasei de ele"i etc.:
D descoperiri inducti"e ,care au la ba8; raţiona+ente de tip inducti"
D descoperiri deducti"e ,care au la ba8; raţiona+ente de tip deducti"
O descoperiri analo ice ,care au la ba8; raţiona+ente prin analo ie .
Etapele pe care ele"ii le parcur Fn Fn";ţarea prin descoperire sunt ur+;toarele ,"e8i 4i =i ura
).7IL : con=runtarea cu situatia-proble+;! etap; Fn care se reali8ea8; 4i declan4area
dorinţei lor de c;utare 4i e(plorare U r eali8area actului descoperirii! care presupune
structurarea -4i interpretarea datelor! utili8area operaţiile ndirii 4i e"idenţierea noului
Y U "erbali8area enerali8;rilor! respecti" =or+ulare conclu8iilor 4i enerali8area lor
e(ersarea Fn ceea ce s-a descoperit! etap; care const; Fn aplicarea celor descoperite Fn noi

%&0
conte(te situaţionale.
Acti"itatea pro=esorului
Acti"itatea ele"ilor
?or+ularea proble+ei 4i punerea Fntreb;rii
9eali8area actului descoperirii 4i obţinerea re8ultatului descoperirii
7erbali8area enerali8;rilor
E(ersarea Fn ceea ce s-a descoperit
?i ura ). 7IL Acti"itatea pro=esorului 4i a ele"ilor Fn utili8area +etodei Fn";ţ;rii prin
descoperire
Potenţialul acti"i8ator! dina+o en +are al +etodei Fn";ţ;rii prin descoperire Fi asi ur; o serie
de a"anta#e! identi=icate de M./. Bruner 4i con=ir+ate Fn practica didactic;:
%&&
k [ asi ur; condiţiile necesare unei acti"it;ţi intelectuale intense
IE[ re8ultatele descoperirilor se constituie Fn ac6i8iţii trainice! care contribuie la de8"oltarea
unei +oti"aţii intrinseci
E[ contribuie la Fnsu4irea unor +etode euristice! de descoperire
K[ per+ite +enţinerea sub control a pro resiei Fn";ţ;rii! asi ur nd trans+iterea unor =lu(uri
in=or+aţionale bo ate de le ele" la pro=esor.
Pentru e"itarea unor con=u8ii! se i +pune reali8area unei di=erenţieri Fntre Fn";ţarea prin
descoperire 4i a Fn";ţa s; descoperi : ast=el! Fn";ţarea prin descoperire presupune
predarea anu+itor cuno4tinţe prin utili8area unei +etode de descoperire ,"alori=icat; at t Fn
predare! c t 4i Fn Fn";ţare ! Fn ti+p ce a Fn";ţa s; descoperi se re=er; la predarea al c;rei
scop =inal este de8"oltarea la ele"i a capacit;ţii de a =ace descoperiri.
7II. *.&. 5odelarea
5odelarea repre8int; o +etod; de e(plorare indirect; a realit;ţii! a =eno+enelor din natur; 4i
societate cu a#utorul unor siste+e nu+ite +odele! Fn literatura de specialitate e(ist; dou;
tendinţe Fn pri"inţa abord;rii +odel;rii: una care consider; +odelarea ca aparţin nd +etodei
de+onstraţiei 4i alta! care o tratea8; ca o +etod; de Fn";ţ;+ nt de sine st;t;toare. Consider;+
c; aceast; ulti+; tendinţ; este #usti=icat;! F ntruc t! spre deosebire de de+onstraţia ba8at; pe
+odele! prin +odelare se e(pri+; relaţii! le it;ţi reu accesibile obser"aţiei directe 4i nu pur
4i si+plu obiecte! =eno+ene concrete etc.
E(e+plu: O =or+ul;! o e(presie +ate+atic; repre8int; un +odel care e(pri+; o le itate
=or+ulat; Fn ter+eni +ate+atici.
9e8ult; c; +odelele nu trebuie pri"ite ca si+ple suporturi ilustrati"e! ci ca instru+ente cu
care trebuie s; se opere8e e=ecti".
E(e+plu: Principiile +ate+atice nu se deduc direct din +odele! prin inter+ediu] percepţiei!
ci nu+ai din acţiunea e=ectuat; cu +odelele! Fn con=or+itate cu un anu+it pro ra+.
5ai +ult! +odelarea nu +ai este considerat; ast;8i o si+pl; +etod; de predare-Fn";ţare! ci o
+odalitate e=icient; de reali8are a unui Fn";ţ;+ nt acti"! euristic! o cale de =a+iliari8are a
ele"ului cu cercetarea 4tiinţi=ic;.
/copul +odel;rii unui siste+ ori inal co+ple( este asi+ilarea e=icient; a cuno4tinţelor de

cra;ptried;el4ei"+
i'aailts=uebl sstpaunsţi!aFln;".;Eţa(ree+apcluu:aF#nuţteolreule++o+
dealiulurie=uas"uocrci8eesaiu8n;eoacnuin"oelau4rtielroer uFn4oparre;l!u+
crairea
intern; a in=or+aţiilor din pre8entarea "erbal; a acestora! Fn co+paraţie cu studierea lor cu
a#utorul +odelului din =i ura %$.7II.
I+a inea retiniana
5 e+ or ie
l
Prelucrarea pri+ar; a in=or+aţiilor "i8uale
- Prelucrarea in=or+aţiilor "i8uale la ni"ele tot +ai Fnalte

%&&
l
Ac6i8iţia con4tient;
?i ura %$. 7II. 5odelul ac6i8iţiei con4tiente a in=or+aţiilor "i8uale cu a#utorul +e+oriei
La ba8a +odel;rii st; analo ia dintre +odel 4i siste+ul ori inal pe care Fl r epre8int;' analo ia
se re=er; la = or+a! structura! =uncţionarea Fn ansa+blu sau a unor co+ponente ale siste+ului.
%&1
Noţiunea =unda+ental; cu care se operea8; este +odelul ! prin care Fnţele e+ un siste+
+ateria ideal! care reproduce +ai +ult sau +ai puţin =idel ori inalul! cu scopul de a u4ura
descoperirea unoi propriet;ţi ale acestuia. 5odelul poate =i considerat un decalc si+pli=icat!
care i+it; Fntr-o anu+it; +; un siste+ or ani8at +ai co+ple(. E(e+ple:
- Fn +ate+atic;! +odelul se re=er; ia relaţii sau =or+ule care caracteri8ea8; co+porta+entul i
=eno+en real. Ast=el! +odelul +ate+atic al c;derii corpurilor este Fn= ;ţi4at sub =or+a unei
ecuaţii care e(pi le ile c;derii corpurilor. 5odelele +ate+atice cuprind =or+a cea +ai
ri uroas; a analo iei. /-a constatai e(e+plu! c; Fn descrierea lor +ate+atic;! =eno+ene din
di=erite do+enii au la ba8; acelea4i siste+e de eci di=erenţiale.
- n ra=! o +atrice! o sc6e+;! un +ula#! o +ac6et; etc\! pun Fn e"idenţ; tr;s;turi esenţiale
=eno+enelor sau proceselor pe care le reproduc.
- Fntr-o alt; accepţiune! +odelul este pri"it ca un ca8 particular! dar repre8entati" pentru o
Fntre clas; de obiecte sau = eno+ene. De e(e+plu! Fn Fn";ţarea li+bilor str;ine! +odelul poate
=i alc;tuit dintr-un de propo8iţii care surprind cel +ai = idel +odul de e(pri+are Fn li+ba
respecti";! iar Fn Fn";ţarea +u8 +odelul poate =i un c ntec! un sol=e iu repre8entati" pentru
un en +u8ical.
Clasi=icarea +odelelor
A" nd Fn "edere +ulţi+ea iposta8elor realit;ţii reproduse de c;tre +odele! "arietatea acestora
e e(tre+ de +are! iar posibilit;ţile de clasi=icare a lor sunt di"erse.
O Clasi=icarea +odelelor dup; structura lor:
+odele obiectuale - sunt +odele +ateriale! obiecte concrete! corpuri eo+etrice! +ac6ete
etc. +odele =i urati"e - sunt sc6e+e sau repre8ent;ri ra=ice ale unor obiecte sau
=eno+ene! +onte =il+e de ani+aţie etc.
+odele si+bolice - sunt =or+ule lo ice sau +ate+atice care stau la ba8a construirii ui
raţiona+ente! a =uncţion;rii unor dispo8iti"e te6nice.
D Clasi=icarea +odelelor dup; =or+a lor: U +odele +ateriale ,reale :
U U rupa construcţiilor - reproduc relaţiile spaţiale ale obiectului: +ac6ete! +odele spaţiu
ale +oleculelor! ale cristalelor etc.
- U rupa +odelelor +ateriale si+ilare ,identice - au la ba8; ase+;narea =i8ic; cu obiect
repre8entat! sunt +iniaturi cu structur; = oarte ase+;n;toare cu cea a siste+ului ori in'
+ula#e! diora+e! 6;rţi Fn relie= etc.
- U rupa +odelelor +ateriale analo ice - reproduc nu+ai co+ponentele care e"idenţia'
=uncţiile ori inalului: sc6e+a anali8atorului! sc6e+a re=le(ului! structura ato+ului ,du#
Bo6r 4i 9ut6er=ord etc.
+odele ideale ,+intale - constau din ecuaţii lo ico-+ate+atice de di=erite rade de

caelnceurlaalitra;tdc;uc+
inialer =eic: uTaeţoierie+
dea lruaidPuiltaII o4.ra.! Le ea psi6o=i8ic; a lui ?ec6ner! al orit+ul de
D Clasi=icarea +odelelor dup; rolul Fndeplinit Fn procesul de Fn";ţare:
+odele e(plicati"e - care spri#in; procesul de Fnţele ere: sc6e+ele! repre8ent;rile ra=ia
dia ra+ele de des=;4urare a pro ra+ului etc.
+odele predicti"e - care de8";luie trans=or+;rile care "or sur"eni pe parcurs Fn siste+ul
studiai
ra=urile conceptelor! +atricile l ui Da"ies etc.
Dintre a"anta#ele +odel;rii! care o reco+and; ca +etod; cu +are e=icienţ; Fn instruire 4i

%&1
autoinstruire le a+inti+ pe ur+;toarele:
IE[ raţie esenţiali8;rii pe care o presupune! Fnl;tur; ele+entele descripti"-statice! asi ur;
caractei dina+ic! intersiste+ic! =uncţional 4i operant procesului de F n";ţ;+ nt
E[ per+ite reali8area unui Fn";ţ;+ nt +odern! acti"! euristic! preponderent =or+ati"
%&>
E[ utili8area +odelului per+ite reali8area autore l;rii siste+ului in=or+aţional 4i opti+i8area
co+unic;rii peda o ice! Fntruc t reproduce sc6e+a lo ic; a trans=or+;rilor su=erite de
in=or+aţii Fntr-un conte(t deter+inat
E[ introduce ele"ii Fn raţiona+entul prin analo ie! u4urea8; =or+area 4i e(ersarea operaţiilor
+intale pe ba8a iteriori8;rii acţiunilor obiectuale! sti+ulea8; cunoa4terea euristic; 4. a.
l s utili8area +odelelor 4i! +ai ales! elaborarea lor de c;tre ele"i! asi ur; o Fn";ţare te+einic;
4i crea8; + n posibilit;ţi de predicţie asupra pro resiei Fn";ţ;rii.
7II.*.1. Al orit+i8area
Procesele de instruire 4i autoinstruire se derulea8; Fn condiţii 4i situaţii educaţionale care
reunesc at t ele+ente inedite! di=erite! c t 4i unele note co+une! repetiti"e. Prin identi=icarea
4i enerali8area ele+entelor co+une! constante! repetiti"e! s-au conturat Fn +etodolo ia
didactic; anu+ite re uli 4i prescripţii care caracteri8ea8; reali8area sarcinilor de predare-
Fn";ţare. Cu alte cu"inte! Fn procesul de predare-Fn";ţare se utili8ea8; al orit+i! care constau
Fntr-o suit; de operaţii ce se cer parcurse Fntr-o ordine apro(i+ati" constant;.
n al orit+ este caracteri8at prin trei note de=initorii:
caracterul precis deter+inat! succesiunea uni"oc deter+inat; a etapelor 4i operaţiilor
"alabilitatea sa pentru o Fntrea ; clas; de proble+e
=inalitatea cert;! re8ultati"itatea ! respecti" re8ol"area cu certitudine a sarcinii propuse 4.a.
Fn literatura de specialitate se "orbe4te de sc6e+e al orit+ice sau prescripţii al orit+ice
,L.N. Landa! %)>> ! ceea ce con=er; un sens +ai lar conceptului al orit+ lo ico-+ate+atic.
Fntruc t Fn practica 4colar; se operea8; cu un conţinut se+antic 4i nu strict =or+al! radul de
auto+ati8are al prescripţiei al orit+ice! 4irul de re uli! precu+ 4i re8ultati"itatea repre8int;
proble+e care au! adesea! caracter statistic! probabilistic! ceea ce se r;s=r n e! e"ident! asupra
preci8iei al orit+ului. , I. 9adu! 5. Ionescu! %)2*. 5. Ionescu! %)) ! %))2! $$$ .
Fntruc t al orit+ii presupun o succesiune apro(i+ati" ri id;! =i(; a operaţiilor! de +ulte ori!
Fn literatura peda o ic;! al orit+i8area a =ost situat; la polul opus co+parati" cu Fn";ţarea de
tip euristic' ar u+entaţia era aceea c; prin al orit+i8are ele"ul F4i Fnsu4e4te cuno4tinţe prin
si+pla parcur ere a unei c;i de#a stabilite! cunoscute! iar Fn de+ersul euristic Fn";ţarea se
reali8ea8; raţie propriilor c;ut;ri 4i cercet;ri ale ele"ului. Apare Fns; Fntrebarea: !=oate ele"ul
s; parcur ; o sarcin; de Fn";ţare nu+ai pe cont propriu! =;r; s; posede anu+ite instru+ente
de lucru `
/-a constatat c; Fn practica 4colar; +odul Fn care se dob ndesc 4i se structurea8; ac6i8iţiile! a
e"idenţiat nu at t o opo8iţie Fntre de+ersul al orit+ic 4i cel euristic! c t o unitate! o
continuitate: un al orit+ de lucru o dat; Fnsu4it! este supus ulterior unei restructur;ri continue.
E(e+plu: Operaţia de adunare se des=;4oar;! la Fnceput! Fn =a8a de Fn";ţare! ur+ nd =idel
etapele prescrise Fn al orit+ul de calcul. lterior! prin c;ut;ri proprii! ele"ul si+pli=ic;

dcoe+
inecridsuelc! ude+scoo+peenritnudl d+eotdreaclietr;eţiddeelraed8eopl"rianrdee+reailasupbritcileep.ePre!paldanic;pslia6coalopaicci!taatceeasdtedea+
pleicrsare
a cuno4tinţelor 4i deprinderilor Fn condiţii "ariabile. 9e8ult; c; e(ist; o le ;tur; Fntre
prescripţia de =actur; al orit+ic; 4i conceptul de deprindere. Deprinderile sunt acţiuni
auto+ati8ate ale acti"it;ţilor co+ple(e! iar auto+ati8area! raţie e(erciţiului 4i Fn";ţ;rii!
presupune de+ersul al orit+ic.
De ase+enea! un procedeu euristic odat; Fnsu4it 4i =i(at Fn e(perienţa co niti"; proprie poate!
prin si+pli=icarea sec"enţelor sale! s; Fntruc6ipe8e caracteristicile unui al orit+! adic; poate
s; de"in; un al orit+ apro(i+ati". E(e+plu: Fn re8ol"area unei proble+e +ai co+ple(e!

%&>
re8ol"itorul procedea8; +ai Fnt i euristic! Fncerc nd di=erite +odalit;ţi de soluţionare. La un
+o+ent dat! se conturea8; calea opti+; de re8ol"are! care "a =i utili8at; ulterior Fn re8ol"area
proble+elor si+ilare.
%&*
In literatura de specialitate se +ai pune! Fnc;! proble+a statutului al orit+i8;rii Fn raport cu
+etodi de Fn";ţ;+ nt. Adeseori ea este considerat; +etod; de Fn";ţ;+ nt' Fns;!
al orit+i8area poate =i pre8ent; interiorul oric;rei +etode didactice. E(e+ple:
- instruirea pro ra+at;! instruirea 4i autoinstruirea asistate de calculator se ba8ea8; Fn +are
parte al orit+i8are
- e(erciţiul pre8int; o structur; al orit+ic;
- de+onstraţia! e(plicaţia! e(peri+entul! studiul de ca8 etc.! se pot des=;4ura Fn anu+ite
sec"enţe de instrui dup; anu+ite re uli de =actur; al orit+ic; ,5. Ionescu! %)2$!%))2 .
7II.*.>. 5unca Fn rup
5unca Fn rup este o +etod; de Fn";ţ;+ nt care presupune cooperare 4i acti"itate co+un;
re8ol"area unor sarcini de instruire. ?;r; a desconsidera indi"idualitatea ele"ului! aceast;
+etod; "aloritl a"anta#ele +uncii 4colare 4i e(tra4colare Fn rup! asi ur nd condiţiile
necesare pentru ca e=ortul co+un ele"ilor s; =ie bine or ani8at 4i susţinut. De alt=el! +unca Fn
rup poate =i considerat; o +odalitate de F+bina a Fn";ţ;rii indi"iduale cu cea Fn rup 4i Fn
acela4i ti+p o +;sur; de atenuare a unei indi"iduali8;ri e(a erai De aceea! se poate spune c;!
Fn calitate de +etod; de instruire! +unca Fn rup este orientat; +ai ales sp aspectul social al
Fn";ţ;rii! ur+;rind de8"oltarea co+porta+entului social al ele"ului.
Aplicarea acestei +etode nu necesit; condiţii speciale! dar! =ire4te c; ea este +ai u4or de
utili8at instituţii de Fn";ţ;+ nt care dispun de +aterial didactic! au Fn dotare cabinete!
laboratoare! aparate! instala etc.! care u4urea8; or ani8area 4i des=;4urarea +uncii Fn rup.
A4a cu+ a+ +ai ar;tat! aceast; +etod; poate =i utili8at; cu succes at t Fn clas;! Fn cadrul
acti"it;ţiL educati"e =or+ale! c t 4i Fn a=ara acesteia! Fn cadrul acti"it;ţilor educati"e
ne=or+ale. Este ade";rat c; nu toa disciplinele de studiu se pretea8; la =el la aplicarea
+etodei! dar Fn practica instruirii c +pul de aplicare s e(tins de la acti"it;ţile practice ,Fn
cadrul c;rora se poate aplica u4or la literatur;! istorie! li+bi str;in =i8ic;! c6i+ie! biolo ie!
eo ra=ie 4.a.
In aplicarea +etodei s-au obţinut re8ultate bune Fn acti"it;ţi care Fndea+n; ele"ii la +editaţie
,anali unei opere literare! =il oso=ice etc. ! Fn acti"it;ţi ba8ate pe concepere sau construirea de
sc6e+e! +odel aparate! instalaţii 4i Fn acti"it;ţi care prin speci=icul lor i+plic; +unca Fn
ec6ip; ,+unca Fn atelier concursurile 4tiinţi=ice! sporti"e! artistice etc. .
Cercet;rile de psi6olo ie! peda o ie 4i de sociolo ia educaţiei au e"idenţiat producti"itatea
+ai +are ele"ilor care lucrea8; Fn rup 4i! Fn acela4i ti+p! au contribuit la elaborarea unei
+etodolo ii a +uncii F ec6ip;. In pri+ul r nd! utili8area +etodei i+pune cadrului didactic s;
cunoasc; +odul Fn care pot =i alc;tui] rupele! date despre +;ri+ea 4i stabilitatea lor! despre
conducerea! e"aluarea 4i aprecierea acti"it;ţii l or.
E(perienţa practic; a de+onstrat c; cea +ai +are e=icienţ; o au rupele de lucru alc;tuite din
&-+e+bri. rupele pot =i alc;tuite dup; criterii di=erite ,o+o ene! etero ene etc. 4i pot =i
pdeisrc+ipalnineenitedesastoucdai8ui!odneal"e. rTsotaat4e naic"eesltueladseupnrtesta;btiirleitealdeelec"aidlrour!l ddeidea(cptiecriFenn=ţuanscaţiFen daeplnicaaturera
+etodei.
De obicei! +unca Fn rup este proiectat;! or ani8at;! condus; 4i e"aluat; de cadrul didactic!
con=o+ ur+;toarelor etape +etodice:
anali8a te+ei 4i a sarcinilor de instruire sau autoinstruire
U F+p;rţirea sarcinilor pe +e+brii rupului
docu+entarea asupra te+elor 4i aspectelor de interes prin cercetarea di=eritelor surse
Y e+iterea unor ipote8e 4i opinii asupra re8ultatelor probabile

%&*
%&2
e=ectuarea de in"esti aţii practic-aplicati"e sau teoretice
l conse+narea re8ultatelor obţinute
Y U interpretarea re8ultatelor obţinute
YY U Fntoc+irea re=eratului =inal
aprecierea 4i e"aluarea re8ultatelor.
O atenţie special; trebuie acordat; aprecierii re8ultatelor +uncii =iec;rui ele" 4i a rupelor!
ceea ce presupune +odi=icarea siste+ului obi4nuit de notare! respecti" =olosirea unui siste+
de puncta#e! utili8area unor rile 4.a.! pentru a r;spunde dublului caracter al +uncii ,indi"idual
4i colecti" . De ase+enea! este i+portant ca =or+a co+petiti"; de lucru s; =ie F+binat; cu cea
cooperati";! de a#utor reciproc! ast=el Fnc t s; se de8"olte 4i s; se e(erse8e la ele"i si+ţul
responsabilit;ţii! at t pentru +unca proprie! c t 4i pentru cea a cole ilor din rupa de lucru.
7II.*.*. Proiectul<te+a de cercetare
Proiectul<te+a de cercetare repre8int; o +odalitate de instruire 4i autoinstruire raţie c;reia!
ele"ii e=ectuea8; o cercetare la ba8a c;reia se a=l; obiecti"e practice 4i care se =inali8ea8; Fntr-
un produs +aterial: +odele +ateriale! obiecte! aparate! instalaţii! albu+e te+atice etc. Aceste
produse sunt re8ultatul unor acti"it;ţi de proiectare! cercetare 4i al unor acţiuni practice
e=ectuate =ie indi"idual! =ie Fn rup 4i care se caracteri8ea8; prin ori inalitate 4i utilitate
practic;.
Fntruc t proiectul! care presupune o acti"itate de durat;! F+bin; in"esti aţia 4tiinţi=ic; cu
acti"it;ţile practice ale ele"ului! el repre8int; un +i#loc e=icient de inte rare a Fn";ţ;+ ntului
cu cercetarea 4tiinţi=ic; 4i cu practica "ieţii cotidiene.
Fn practica instruirii! proiectul<te+a de cercetare poate =i utili8at Fn di=erite =or+e 4i inte rat Fn
di"erse acti"it;ţi instructi"-educati"e! dintre care a+inti+:
D e=ectuarea de in"esti aţii Fn +ediul Fncon#ur;tor - acti"it;ţi care "i8ea8; cule erea de
in=or+aţii
re=eritoare la o anu+it; te+; 4i "alori=icarea lor ulterioar; Fn cadrul proiectului
E(e+ple: elaborarea +ono ra=iei unei localit;ţi! a istoricului unei i nstituţii de Fn";ţ;+ nt! a
istoricului unei instituţii de cultur;! elaborarea unor cule eri de =olclor! e=ectuarea de studii
asupra r;sp ndirii unor cu"inte pe o arie eo ra=ic; etc.
D proiectarea 4i con=ecţionarea unor +odele +ateriale! aparate! instalaţii etc. necesare Fn
procesul
instructi"-educati"
D elaborarea de lucr;ri 4tiinţi=ice pe o te+; prestabilit; 4i pre8entate Fn cercurile de ele"i la
di=erite
discipline! la si+po8ioane 4i sesiuni 4tiinţi=ice or ani8ate de ele"i.
D participarea ele"ilor la elaborarea unor proiecte de a+plasare a unor obiecti"e industriale!
socio-culturale! de siste+ati8are a localit;ţii! precu+ 4i la reali8area e=ecti"; a acestor
obiecti"e.
D elaborarea lucr;rii de diplo+; ba8at; pe cercetarea 4i acti"itatea practic; des=;4urat; de
epleer"ioiapde;o+ai Fndelun at; ,%- ani 4i =inali8at; Fntr-un produs util.
7II.*.2. E(peri+entul
E(peri+entul repre8int; o +etod; de cercetare utili8at; Fn e al; +;sur; Fn 4tiinţele naturii!
4tiinţele te6nice 4i Fn 4tiinţele sociale! care presupune +odi=icarea de c;tre subiectul u+an a
unor =eno+ene sau "ariabile ale realit;ţii! Fn scopul descoperirii 4i studierii le ilor ce le
u"ernea8;.
Ca +etod; de instruire 4i autoinstruire! e(peri+entul i+plic; acti"it;ţi de pro"ocare!
reconstituire 4i +odi=icare a unor =eno+ene 4i procese! Fn scopul studierii lor! a4a cu+ se

%&2
poate "edea Fn =i ura %% .7II.:
%&)
Acti"itatea pro=esorului
Acti"itatea ele"ilor
Crearea la ele"i a +oti"aţiei pentru acti"itatea e(peri+ental;
6idarea acti"it;ţii ele"ilor #gg kObser"; =apte 4i<sau anali8ea8; date! in=or+aţii etc
Identi=ic; 4i =or+ulea8; o proble+;
?or+ulea8; o ipote8; de cercetare
Elaborea8; un plan de cercetare
E=ectuea8; e(peri+entul<e(peri+entele
Obser"; =aptele e(peri+entale
Conse+nea8; datele 4i re8ultatele e(peri+entale
I
Prelucrea8; datele 4i re8ultatele e(peri+entale
?or+ulea8; conclu8iile
Co+par; conclu8iile cu ipote8a
Ipote8a se con=ir+;
Co+unic; r;spunsul pro=esorului
?or+ulea8; r;spunsul la proble+;
% t
Ipote8a se in=ir+;
i r
?or+ulea8; o nou;
ipote8; de cerce tare
4i un nou p lan

Per(ip+eeri+
4teern;tsaplunsul 4i Fl discut; cu toţi ele"ii
Aprecia8; re8ultatele acti"it;ţii ele"ilor
?i ura l L7II. Acti"itatea pro=esorului 4i a ele"ilor Fn cadrul e(peri+entului cu caracter de
cercetare <de descoperire
/tudiile de psi6olo ie ,M. Pia et! %)* arat; c; ele"ii pot =i iniţiaţi Fn cercetarea
e(peri+ental; Fn #urul " rstei de %%-%& ani! Fntruc t Fn acest inter"al de ti+p se structurea8;
ndirea =or+al;! se dob ndesc instru+ente +intale! respecti" #udec;ţi! raţiona+ente
inducti"e! deducti"e 4i ipotetice! capacitatea de a =or+ula ipote8e 4i de a le co+bina! de a le
"eri=ica pe cale e(peri+ental;! se =or+ea8; abilit;ţi practice 4.a.+.d.! toate acestea =iind
necesare Fntr-o acti"itate de natur; e(peri+ental;.
Clasi=icarea e(peri+entelor Dintre posibilit;ţile de clasi=icare a e(peri+entelor Fnt lnite Fn
literatura de specialitate! a+inti+ clasi=icarea care are la ba8; scopul didactic ur+;rit prin
e=ectuarea e(peri+entului.
%1$
0 Clasi=icarea e(peri+entelor dup; scopul didactic ur+;rit:
N. E(peri+entul cu caracter de cercetare<de descoperire! care const; Fn e(ecutarea de c;tre
ele"i a anu+itor e(perienţe de pro"ocare a unui =eno+en! Fn scopul obser";rii! studierii 4i
interpret;rii propriet;ţilor sale. Prin inter+ediuZ e(peri+entului cu caracter de cercetare!
ele"ii sunt =a+iliari8aţi cu de+ersul in"esti aţiei 4t inţi=Fce! care presupune: punerea
proble+ei! =or+ularea de ipote8e! elaborarea unui plan e(peri+ental! des=;4ura a propriu-
8is; a e(peri+entului! Fnre istrarea! conse+narea 4i prelucrarea re8ultatelor! =or+ularea
conclu8iiloi 4i ar u+entarea lor.
" E(peri+entul de+onstrati"! care const; Fn ilustrarea unui =eno+en sau a unui proces reu
accesibil obser"aţiei directe! Fn scopul Fnţele erii noilor cuno4tinţe! al =or+;rii unor

%&)
con"in eri 4tiinţi=ice etc. E(peri+entul de+onstrati" se e(ecut; Fn =aţa clasei de c;tre pro=esor
sau un ele"! ele"ii din clas; obser"; =eno+enul produs! e+it ipote8e 4i e(plic; esenţa
acestuia. Dup; natura lui! e(peri+entul de+onstrati" poate pre8enta dou; "ariante:
- U e(peri+ent de+onstrati" calitati"! care e"idenţia8; procesualitatea 4i relaţiil e cau8;-e=ect
E(e+ple: e"idenţierea Fnc;l8irii unui conductor parcurs de curent electric! Fnro4irea 6 rtiei de
turnesol Fn contact cu anu+iţi produ4i c6i+ici.
\
- U e(peri+ent de+onstrati" cantitati"! care e"idenţia8; le i! i nterrelaţii Fntre +;ri+i!
presupun deter+inarea anu+itor +;ri+i! e=ectuare de calcule! stabilire de relaţii +ate+atice
etc.
E(e+ple: deter+inarea alun irii unui resort Fn =uncţie de +asa corpurilor at rnate de e !
deter+inarea curbei de solubilitate a unor s;ruri.
Dup; re8ultatul lui! e(peri+entul de+onstrati" poate =i:
-[ e(peri+ent de+onstrati" po8iti"! care e"idenţia8; e(istenţa unor propriet;ţi! a unor
interrelaţii Fntre +;ri+i etc.
E(e+plu: e"idenţierea =aptului c; +etalele situate Fn seria de acti"itate Fnaintea 6idro enului!
substituie din co+binaţiile lor! +etalele situate dup; 6idro en.
- U e(peri+ent de+onstrati" ne ati"! care e"idenţia8; absenţa unor propriet;ţi! a unor
interrelaţii Fntre +;ri+i etc. 4i se e=ectuea8; cu scopul de a corecta sau in=ir+a anu+ite
repre8ent;ri re4ite ale ele"ilor ,repre8ent;ri care sunt luate ca ipote8; de lucru despre un
=eno+en sau proces
E(e+plu: La =i8ic;! Fn studiul =rec;rii corpurilor! ele"ii =ac! adesea! o eroare tipic;! tin8 nd s;
a=ir+e c; =recarea este cu at t +ai +are cu c t sunt +ai +ari supra=eţele Fn contact. Prin
e=ectuarea unui e(peri+ent de+onstrati" ne ati"! li se "a de+onstra ele"ilor c; aceast;
a=ir+aţie nu este ade";rat;.
" E(peri+entul destinat =or+;rii deprinderilor practice<+otrice! care const; Fn e=ectuarea
repetat; de c;tre ele"i a anu+itor e(perienţe! acţiuni 4i operaţii! Fn "ederea =or+;rii unor
priceperi 4i deprinderi de acti"itate practic; 4i Fn "ederea Fnsu4irii unor cuno4tinţe re=eritoare
la =eno+enele 4i procesele pro"ocate Fn e(peri+ent.
E(e+ple: e(peri+entele destinate + nuirii aparaturii! a instalaţiilor! a instru+entelor 4i
+aterialelor! a substanţelor c6i+ice etc.
Dintre a"anta#ele e(peri+entelor le a+inti+ pe ur+;toarele:
E[ reproduc =eno+enele Fn procesualitatea lor
=([ se pot repeta de +ai +ulte ori dac; sunt Fntrunite condiţiile necesare reproducerii
=eno+enelor respecti"e
K[au =uncţie =or+ati"; 4i in=or+ati";
E[ e(peri+entele cu caracter de cercetare ,de descoperire 4i cele destinate =or+;rii
deprinderilor practice<+otrice contribuie la reali8area unui Fn";ţ;+ nt acti"! euristic 4i
creator.
7II.*.). /tudiul de ca8
/tudiul de ca8 repre8int; o +etod; de cercetare des utili8at; Fn do+enii ca: +edicin;!
pdsei86boaltoereiea! upneudia coa8ie!psrocpiuosl!odiee! econo+ie! istorie! literatur; etc. 4i const; Fn anali8a 4i
%1%
e(e+plu! o situaţie particular; a unei persoane! a unui ele"! a unei or ani8aţii! instituţii!
Fntreprinderi e ,Dicţionar de peda o ie! %)*)! /. Cristea! %))2 .
Ca +etod; acti"; de instruire 4i educare! studiul de ca8 presupune des=;4urarea acti"it;ţii
didactice ba8a anali8;rii 4i de8baterii unor situaţii reale! a unor ca8uri ! ca pre+ise pentru
=or+ularea unor conclu8 re uli! le it;ţi! principii etc. Este Fn acela4i ti+p o +etod; de
cercetare care per+ite con=runtarea direct; cu situaţie r eal;! =a"ori8 nd ast=el cunoa4terea

%1$
inducti";.
/tudiul de ca8 poate =i utili8at at t Fn scopul dob ndirii de c;tre ele"i a unor in=or+aţii cu
caract teoretic! c t 4i Fn studierea unor situaţii concrete! luate din practica "ieţii! din conduita
u+an;! el repre8entaZ o +odalitate e=icient; de apropiere a procesului de Fn";ţare de conte(tul
e(tra4colar ,"e8i =i ura % .7IL :
Acti"itatea pro=esorului
Acti"itatea ele"ilor
Identi=icarea ca8ului
?a+iliari8area cu ca8ul
6idarea acti"it;ţii ele"ilor
Anali8a-sinte8a ca8ului! procurarea in=or+aţiei prin:
U Fntreb;ri adresate pro=esorului'
U docu+entare practic;'
U docu+entare biblio ra=ic;.
/tabilirea "ariantelor de soluţionare
Ale erea soluţiei opti+e
Discuţii
?i ura % . 7II. Acti"itatea pro=esorului 4i a ele"ilor Fn utili8area studiului de ca8
Peda o ul 9o er 5uc6ielli ,%)2 in"entaria8; ur+;toarele tipuri de ca8uri:
incidente se+ni=icati"e care denot; o stare de =apt a+bi u;! neclar;! dis=uncţional;
o situaţie particular; 4i e"oluţia sa Fn ti+p
situaţia unui indi"id a=lat la un +o+ent dat Fn Fncurc;tur; ,cu di=icult;ţi de di=erite naturi
un +o+ent proble+atic Fn "iaţa pro=esional;! 4colar; etc. a unei persoane.
In utili8area studiului de ca8 se parcur ! de obicei! ur+;toarele etape +etodice:
U ale erea ca8ului' decuparea lui din r ealitate
U pre8entarea ca8ului! =a+iliari8area cu el 4i siste+ati8area in=or+aţiilor
U anali8a-sinte8a ca8ului 4i obţinerea in=or+aţiilor necesare - prin Fntreb;ri adresate
pro=esorului prin docu+entare biblio ra=ic; 4i practic;
U stabilirea "ariantelor de soluţionare
ale erea soluţiei opti+e! respecti" luarea 6ot;r rii prin con=runtarea "ariantele! co+pararea
"alon lor! ierar6i8area lor Fn =uncţie de "aloare 4i optarea pentru soluţia opti+;.
%1
Pentru ca un ca8 e(tras din realitate s; poat; =i utili8at cu e=icienţ; Fn procesul instructi"-
educati" ,dup; o pre ;tire prealabil; ! trebuie s; se Fntruneasc; anu+ite condiţii:
Y ca8ul s; =ie strict autentic ,de aceea! pentru cule erea datelor se recur e la inter"iuri!
studierea dosarelor! a unor docu+ente - scrisori! date bio ra=ice 4i autobio ra=ice! con=esiuni
etc.' se pot anali8a ca8uri =il+ate! ca8uri Fnre istrate pe ben8i de +a neto=on! ca8uri scrise! cu
a#utorul celor din ur+; put ndu-se alc;tui ca8uoteci
Y ca8ul s; repre8inte o situaţie total; ! adic; s; conţin; toate datele necesare
Y pre8entarea ca8ului s; enere8e o situaţie-proble+;! care s; solicite din partea ele"ilor
adoptarea unei deci8ii! stabilirea unui dia nostic sau a+bele
Y- psr;insecrideaernetai=iccaed4ruils;tesoere"taiclonrie=ciceesa=ruanncaţilai8ienistructi"-educati"; a =iec;rui ca8! ast=el:
- prin "alori=icarea =uncţiei de +odel pe care o Fndepline4te ca8ul pentru Fntrea a clas; de
=eno+ene din care =ace parte! respecti" prin e(trapolarea 4i enerali8area e(perienţei
acu+ulate! ast=el Fnc t structurile co niti"e ac6i8iţionate s; =ac; posibil trans=erul de
cuno4tinţe 4i s; se i+plice Fn anali8a 4i Fnţele erea altor ca8uri.
De4i studiul de ca8 repre8int; o +etod; cu caracter acti"i8ator! rolul pro=esorului nu este
di+inuat! ci! di+potri";! potenţat 4i const; Fn ur+;toarele:
S [ selectarea unei "ariet;ţi de ca8uri! adaptate obiectului de Fn";ţ;+ nt 4i particularit;ţilor

%1%
de " rst; ale ele"ilor
S [ e"idenţierea re ulilor de soluţionare a +ai +ultor ca8uri si+ilare
S U pre8entarea ca8ului! or ani8area 4i conducerea Fntre ului proces de anali8; a acestuia!
diri#area de8baterilor! su erarea +ai +ultor "ariante de soluţionare! incitarea ele"ilor la
c;utarea celei +ai bune dintre acestea ,=;r; s; anticipe8e ipote8ele! soluţiile 4i opiniile la care
pot a#un e ele"ii sin uri 4i =;r; s;-4i i+pun; Fn +od necondiţionat propria soluţie! pe care
ele"ii s; o adopte doar pentru c; "ine de la pro=esor
S [ conducerea Fntre ii acti"it;ţi didactice Fn cadrul c;reia se utili8ea8; studiul de ca8! ast=el
Fnc t s; asi ure e=icienţa utili8;rii +etodei! e=ectuarea de c;tre ele"i a unui autentic e(erciţiu
ba8at pe c;ut;ri! descoperiri! ;siri de r;spunsuri 4i ar u+entaţii.
7alenţele psi6opeda o ice ale studiului de ca8 sunt +ultiple:
E[ repre8int; o +odalitate de apropiere a procesului de Fn";ţare de +odelul "ieţii! al practicii!
cu o +are "aloare euristic; 4i aplicati";
E[ ele"ii se obi4nuiesc cu colectarea de i n=or+aţii! cu selectarea acestora! cu "alori=icarea lor!
cu elaborarea de deci8ii 4i cu ar u+entarea lor
E[ are rol =or+ati" deosebit con=erit de acţiunile de studiere a situaţiilor tipice! a ca8urilor!
din un 6iuri de "edere di=erite! de c;utarea 4i ;sire a +ai +ultor "ariante de soluţionare a
ca8ului etc.
E[ crea8; pre+isele reali8;rii unui Fn";ţ;+ nt acti"! Fntruc t ele"ii sunt pu4i Fn situaţia de a-4i
ar u+enta ipote8ele 4i e(plicaţiile proprii 4i de a participa acti" la soluţionarea ca8ului prin
a=larea opiniilor cole ilor! prin e"aluarea lor! prin reali8area sinte8ei acestora cu ale sale!
contur ndu-se Fn acest =el "arianta opti+;
E[ contribuie la =or+area 4i de8"oltarea spiritului critic la ele"i! a capacit;ţii de e(a+inare
critic; a di=eritelor strate ii 4i "ariante de soluţionare
E[ =a"ori8ea8; capacitatea de a anticipa e"oluţia e"eni+entelor 4i! pe aceast; ba8;! de a lua
deci8ii e=iciente.
7II.*.%$. Mocul de rol
Mocul de rol ,role plaQin repre8int; o =or+; de aplicare 4i utili8are Fn Fn";ţ;+ nt a
psi6odra+ei +etod; psi6oterapeutic; creat; de M.B. 5oreno Fn anul %) % 4i intrat; Fn
circulaţie +ai ales dup; anul %)0&.
%10
El =ace parte din cate oria +etodelor acti"e de predare-Fn";ţare 4i se ba8ea8; pe si+ularea
unor =uncţii! relaţii! acti"it;ţi! =eno+ene! siste+e etc. Prin aplicarea acestei +etode! ele"ii
de"in actori ai "ieţii sociale pentru care! de alt=el! se pre ;tesc' Fntruc t ei "or ocupa Fn
societate po8iţii sau status-uri pro=esionale! culturale! 4tiinţi=ice! etc.! este util s; #oace
rolurile corespun8;toare acestora! =or+ ndu-4i ast=el anu+ite co+petenţe! abilit;ţi! atitudini!
co+porta+ente! con"in eri etc.
E(e+plu: 7iitorii +uncitori! +ana eri! pro=esori! +edici! speciali4ti Fn di=erite do+enii!
trebuie ca! o data cu cuno4tinţele de specialitate s;-4i =or+e8e 4i tipuri de co+porta+ente
necesai-e relaţion;rii cu alţi indi"i8i! Fnţele erii 4i in=luenţ;rii partenerilor de interacţiune! cu
alte cu"inte! este necesar s; Fn"eţe rolul corespun8;tor status-ului.
7
coanlocreip=itcea:reraole=!icisetnatu;ta !acceosntetria+poet8oiţdie p!repsou8piuţinee=sotc;apl;ni!reaacdtoerc;!trpeacratednrerlei ddeidraoclti!ce a unor
co+porta+ente de rol ! obli aţii de rol etc. ,5. Ionescu! %)2$! %))0! $$$ .
Fntruc t Fn utili8area #ocului de rol este si+ulat; interacţiunea u+an;! el poate =i utili 8at pentru
atin erea unuia sau +ai +ultor obiecti"e! dintre care a+inti+:
=acilitarea inserţiei sociale a ele"ilor! raţie interpret;rii 4i Fn";ţ;rii rolurilor necesare
ocup;rii ulterioare a unor noi status-uri
= =or+area 4i +odelarea co+porta+entului u+an pe ba8a si+ul;rii interacţiunii ce
caracteri8ea8; o structur;! o relaţie sau o situaţie social; de rup! prin distribuirea Fn r ndul

%1
participanţilor la instruire a unor status-uri =oarte bine preci8ate 4i relaţionale Fntre ele
=a+iliari8area cu +odurilor de ndire! tr ;ire 4i acţiune speci=ice anu+itor status-uri
==c - de8"oltarea capacit;ţii de e+patie 4i Fnţele ere a opiniilor! tr;irilor 4i aspiraţiilor celor din
#ur
= - de8"oltarea capacit;ţii de a surprinde! de a Fnţele e 4i de a e"alua opiniile 4i orient;rile
"alorice ale indi"i8ilor cu care relaţionea8;
=or+area capacit;ţii de a re8ol"a situaţiile proble+atice! di=icile! acu+ularea de e(perienţ;
Fn acest sens
[- "eri=icarea corectitudinii co+porta+entelor =or+ate! "alidarea celor Fn";ţate corect 4i
in"alidarea celor Fn";ţate re4it
= =or+area 4i per=ecţionarea aptitudinilor de +unc; Fn rup 4i de conducere colecti";.
In proiectarea! pre ;tirea 4i utili8area #ocului de rol se parcur ur+;toarele etape +etodice:
YY U Identi=icarea situaţiei interu+ane care se pretea8; la si+ulare prin #ocul de rol 4i care s;
corespund; obiecti"ului ur+;rit! respecti" co+porta+entelor! co+petenţelor! abilit;ţilor etc.
pe care ele"ii trebuie s; 4i le Fnsu4easc; Fn ur+a interpret;rii rolurilor.
Y 5odelarea situaţiei 4i proiectarea scenariului: situaţia de si+ulat este anali8at; din punctul
de "edere al status-urilor 4i tipurilor de interacţiuni i+plicate! reţin ndu-se pentru scenariu
nu+ai aspectele esenţiale! respecti" status-urile 4i rolurile cele +ai i+portante! care ser"esc la
de=inirea unui +odel interacţional. Apoi se elaborea8; scenariul propriu-8is! respecti" noua
structur; de status-uri 4i roluri! structur; care "a =i "alori=icat; Fn instruire 4i care! =iind
adaptat;! este +ult si+pli=icat; =aţ; de situaţia real;.
U Ale erea partenerilor 4i instruirea lor Fn le ;tur; cu speci=icul 4i e(i enţele #ocului de rol!
respecti" distribuirea rolurilor 4i =a+iliari8area participanţilor cu sarcinile de reali8at. Pentru
=iecare participant sunt descrise a+;nunţit status-urile 4i rolurile! pe o =i4;' distribuirea
rolurilor poate =i la ale ere sau prestabilit; de c;tre conduc;torul acti"it;ţii.
Nl Fn";ţarea indi"idual; a rolului de c;tre =iecare participant prin studierea =i4ei' pentru
aceasta! participanţii sunt l;saţi %1- $ de +inute s; F4i interiori8e8e rolul 4i s; F4i conceap;
propriul +od de interpretare.
\ U Interpretarea rolurilor de c;tre toţi participanţii
U De8baterea cu toţi participanţii a +odului de interpretare 4i reluarea sec"enţelor Fn care
nu s-au +ani=estat co+porta+entele a4teptate. La aceast; de8batere particip; 4i obser"atorii
#ocului de rol! Fns; este necesar s; li se dea prioritate participanţilor direcţi ,interpreţilor !
pentru a co+unica ceea ce au si+ţit interpret nd rolurile ,"e8i =i ura %0.7IL .
Ui
%1&
9olul pro=esorului Fn utili8area #ocului de rol este deosebit de i+portant! Fndeosebi pentru c;
el trebuie aib; Fn "edere o serie de cerinţe +etodice! care s; asi ure e=icienţa +etodei:
S [ Fn distribuirea status-urilor 4i rolurilor! pro=esorul trebuie s; porneasc; de la aspiraţiile!
aptitudinile 4i pre=erinţele =iec;rui participant
-[ este reco+andat ca Fnainte de derularea #ocului de rol! s; se or ani8e8e e(erciţii
pre ;titoare ,indi"idua sau Fn rup ! s; discute ca8uri ase+;n;toare sau si+ilare 4i
+
S o[daplriot;=ţeisleorduel seostleuţcioelncaarereap=erroeinectetea8;! or ani8ea8; 4i conduce +odul de des=;4urare a
#ocului de rol
S [ pro=esoral trebuie s; ur+;reasc; cu atenţie! la =iecare interpret! +odul Fn care F4i asu+; 4i
interpretea8; rolul! +;sura Fn care se identi=ic; cu el
S U Fn cadrai acti"it;ţii s; se cree8e o at+os=er; pl;cut; de lucra! pentru a-i sti+ula pe
interpreţi! pentru a e"ita bloca#ele lor co niti"e 4i e+oţionale! con=lictele dintre ei etc.
S [ =iecare interpret trebuie s; cunoasc; nu nu+ai co+porta+entele 4i conduitele proprii ,pe
care le "a adopta Fn cadrai #ocului de rol ! ci 4i pe cele pe care le a4teapt; de la parteneri

%10
S [ participanţii s; =ie a#utaţi s; nu se abat; de la rolul pri+it
S [ este reco+andat ca un #oc de rol s; =ie interpretat de +ai +ulte ori de aceea4i cate orie de
ele"i! pentru a se asi ura Fnsu4irea 4i auto+ati8area deprinderilor! conduitelor 4i
co+porta+entelor
S Fn cadrai unui anu+it #oc este util ca interpreţii s; Fn"eţe noi roluri
S pentru =or+area 4i e(ersarea unor deprinderi 4i co+porta+ente +ai co+ple(e! este util s;
se recur ; la seturi de roluri cu co+ple(itate cresc nd;! pe ba8a c;rora s; se poat; asi ura
enerali8area 4i trans=erai deprinderilor 4i al co+porta+entelor pentru alte situaţii
ase+;n;toare sau si+ilare.
Acti"itatea pro=esorului
Acti"itatea ele"ilor
Identi=icarea situaţiei interu+ane care "a =i si+ulat;
Pre ;tirea rupului Fn "ederea utili8;rii #ocului de rol
Disctutarea scenariului ,anali8area
situaţiei! stabilirea persona#elor! a
rolurilor 4i a obser"atorilor
Interpretarea rolurilor! des=;4urarea #ocului de rol
Anali8a #ocului de rol
,inter"ie"erea actorilor! anali8a conţinutului! anali8a.
+odului de interpretare a rolurilor! inter"ie"erea
obser"atorilor
?i ura %0. 7II. Acti"itatea pro=esorului 4i a ele"ilor Fn ca8ul utili8;rii #ocului de rol
%11
Fn practica instruirii la di=erite discipline de F n";ţ;+ nt se pot utili8a #ocuri de rol de +ulte
tipu Y Mocuri de rol cu caracter eneral:
U Mocul de repre8entare a structurilor! care a#ut; ele"ii s; Fnţelea ; +odul de =uncţionare
structuri or ani8atorice inte rate Fntr-un siste+ socio-econo+ic! socio-cultural etc.
/e poate utili8a cu succes Fn studiul istoriei! al +ana e+entului 4.a.
E(e+plu: Or ani8area unei Fntreprinderi sau a unei instituţii poate =i reprodus; - Ia scar; +ai
+ic; -sal; de clas;! prin distribuţia spaţial; corespun8;toare a +obilierului! a status-urilor 4i
rolurilor de Fndep.
-[ Mocul de deci8ie! care const; Fn si+ularea unor conte(te situaţionale Fn care ele"ii trebuie :
deci8ie i+portant;. Desi ur! pentru a lua deci8ii corecte! participanţii la #oc trebuie s;
cunoasc; obie ur+;rite de c;tre or anul de deci8ie! s; stabileasc; o ordine de prioritate a lor!
s; =or+ule8e soluţiile pe s; anticipea8; posibilele e=ecte po8iti"e 4i ne ati"e ale apestor soluţii
4i s; decid; asupra "ariantei opti+e
Acest tip de #oc de rol poate =i utili8at Fn studiul istoriei! +ana e+entului! al 4tiinţelor #u
econo+ice etc.
- U Mocul de arbitra#! care =acilitea8; de8"oltarea capacit;ţilor de Fnţele ere! +ediere 4i soluţioi
proble+elor con=lictuale care apar Fntre dou; persoane! dou; rupuri! dou; unit;ţi econo+ice
e soluţionarea liti iului sunt i +plicaţi: conduc;torul procesului de si+ulare! respecti" cadrul
de(idpaecrtţic.! a respecti" participanţii! p;rţile con=lictuale! care pot =i persoane! rupuri! instituţii 4i
Este un tip de #oc aplicabil Fn studiul disciplinelor #uridice 4i =inanciar-contabile
- U Mocul de co+petiţie ,de obţinere a per=or+anţelor ! const; Fn si+ularea obţinerii unor
per=on unor per=or+anţe de Fn"in ere a unui ad"ersar real sau i+a inar!
In cadrul acestui tip de #oc! participanţii sunt distribuiţi F n perec6i de c te dou; persoane s'
+icro rupuri! li se distribuie status-urile 4i rolurile 4i li se co+unic; obiecti"ul co+petiţiei.
Apoi! ei sunt s; alea ; Fntre "ariabilele posibile de #oc! s; adopte strate ii di"erse! s;
identi=ice soluţii opti+e! des respect nd re ulile #ocului. In elaborarea strate iilor de lucru

%1&
proprii! #uc;torii dintr-un rup "or ţine co: prestaţia ad"ersarului! =iecare parte str;duindu-se
s; i+pun; soluţia considerat; cea +ai e=icient;.
Mocul de co+petiţie poate =i utili8at la toate obiectele de Fn";ţ;+ nt Fn cadrul c;rora se pot
or situaţii co+petiti"e.
E(e+ple: Fn studiul istoriei - si+ularea strate iilor 4i t acticilor unor b;t;lii! a r;8boaielor! al
+ana e+entu si+ularea strate iilor de conducere 4i de8"oltare a unei instituţii de Fn";ţ;+ nt!
econo+ice etc.! al econo politice 4.a.
Mocuri de rol cu caracter speci=ic:
-[U Mocul de-a 6idul 4i "i8itatorii! Fn care pro=esorul proiectea8; o acti"itate ipotetic;:
"i8itarea i obiecti" socio-cultural! a unei unit;ţi econo+ice etc.! or ani8ea8; sala de clas; cu
6;rţi! plan4e! plic =oto ra=ii etc. Fn con=or+itate cu natura acti"it;ţii si+ulat;. Ele"ii sunt
F+p;rţiţi Fn c te"a rupuri 4i M distribuie r oluri! =ie de 6i8i! =ie de "i8itatori.
E(e+plu: Fn studiul li+bilor str;ine ,en le8;! =rance8;! er+an;! rus; 4.a. ! #ocul de-a 6idul
4i "i8itatori poate or ani8a cu a#utorul ur+;toarelor rupuri:
- o ec6ip; restr ns; de 6i8i ,translatori ! care o=er; e(plicaţii "i8itatorilor 4i r;spunsuri la
Fntreb; acestora
- un rup +ai nu+eros de "i8itatori
- o ec6ip; de =oneticieni! care obser"; re4elile 6i8ilor 4i "i8itatorilor 4i le aduc la cuno4tinţ;
Fn cad anali8ei =inale
- o ec6ip; de le(ico ra=i 4i ra+aticieni! care obser"; re4elile 6i8ilor 4i "i8itatorilor 4i le
aduc cuno4tinţ; Fn cadrul anali8ei =inale.
Fn #ocul de-a 6idul 4i "i8itatorii pre8entat +ai sus! ele"ilor li se crea8; oportunit;ţi pentru a-4i
e(e cuno4tinţele! pentru a-4i de8"olta capacitatea de e(pri+are! pentru a-4i consolida
deprinderile 4i pentru i corecta re4elile de e(pri+are.
%1>
- U Mocul de ne ociere! care 4i-a do"edit utilitatea Fn si+ularea operaţiilor de " n8are-
cu+p;rare! a tran8acţiilor co+erciale 4i =inanciar-bancare! contribuind la de8"oltarea
capacit;ţilor de ne ociere a celor care lucrea8; sau "or lucra Fn do+eniul relaţiilor co+erciale.
Pro=esorul F+parte ele"ii Fn dou; rupuri sau Fn perec6i de +icro rupuri! care sunt puse Fn
situaţia de a reali8a tran8acţii co+erciale. ?iecare rup sau +icro rup Fncearc; s; con"in ;
partenerul de ne ociere s; Fi accepte condiţiile de ne ociere.
- U Mocul de-a pro=esorul 4i ele"ii! Fn care unul din ele"i #oac; rolul pro=esorului! iar restul
clasei pe cel al ele"ilor. Este un tip de #oc util Fn si+ularea situaţiilor educaţionale 4i
contribuie la de8"oltarea capacit;ţilor speci=ice necesare unui cadra didactic.
C te"a din "alenţele instructi"-educati"e ale #ocului de rol ar =i ur+;toarele:
E[ pun nd ele"ii Fn situaţia de a relaţiona Fntre ei! Fi acti"i8ea8; din punct de "edere co niti"!
a=ecti" 4i +otric-acţional
WE[ interacţiunile dintre participanţi per+it autocontrolul e=icient al conduitelor!
co+porta+entelor 4i ac6i8iţiilor
E[ dra+ati8area enerea8; situaţii proble+atice! spri#in; Fnţele erea co+ple(; a situaţiei 4i
deter+in; participare acti"; a ele"ilor

kEK[[reep"ried8einnţti;a8o;++eotoddu;l ceo=irceicetnsta;udienc=oorr+
ecatrdeeracpoi+
d;p4oirtcaorreeFcnt;aanuc+
onit"einsitueraiţlioir! atitudinilor 4i
co+porta+entelor.
Dintre de8a"anta#ele sau di=icult;ţile le ate de utili8area +etodei! a+inti+:
O este di=icil de aplicat! Fntruc t solicit; din partea cadrului didactic! pe l n ; aptitudini
peda o ice speciale! aptitudini re i8orale 4i actorice4ti
f0 proiectarea 4i pre ;tirea acti"it;ţii didactice ba8ate pe utili8area #ocului de rol solicit; din
partea cadrului didactic e=ort deosebit 4i ti+p ,de4i acti"itatea didactic; e=ecti"; durea8;
relati" puţin - apro(i+ati" o or;

%11
O la unii ele"i pot ap;rea bloca#e e+oţionale Fn preluarea 4i interpretarea rolurilor
O poate ap;rea riscul de"alori8;rii #ocului de rol! dac; ele"ii a#un s; Fl considere o acti"itate
=acil; sau c6iar pueril;.
7IL *. l l. Fn";ţarea pe si+ulatoare didactice
Din punct de "edere +etodolo ic! si+ulatoarele sunt siste+e analoa e sau i8o+or=e cu o
cate orie de obiecte sau situaţii reale! care =acilitea8; studierea anu+itor "ariabile.
E(e+ple: cabinele de instruire Fn conducerea auto"e6iculelor sau a a"ioanelor! instalaţiile de
reproducere a unor =eno+ene eo=i8ice sau at+os=erice la scar; redus; etc.
Ca +i#loc de instruire 4i autoinstruire! si+ulatorul este Fnţeles ca un siste+ te6nic! arti=i cial!
construit prin analo ie cu un siste+ te6nic ori inal! ast=el F nc t s; e(iste o corespondenţ;
biuni"oc; Fntre ele+entele structurale 4i =uncţionale ale acestuia 4i siste+ul luat ca +odel de
ba8;. Ast=el! prin utili8area instalaţiilor de si+ulare se ur+;re4te reali8area unei a+bianţe c t
+ai apropiate! de aceea Fn care se des=;4oar; acti"itatea ba8at; pe =olosirea siste+ului te6nic
ori inal! respecti" se ur+;re4te:
ţ =acilitarea studierii 4i e(plic;rii acţiunilor co+ple(e
W =acilitarea obser";rii p;rţilor co+ponente ale siste+ului 4i a =uncţion;rii lor Fn ansa+blu
ţ e(ecutarea anu+itor operaţii co+ponente ale unei acti"it;ţi +ai co+ple(e
=e =or+area unor abilit;ţi te6nice speci=ice
=e "eri=icarea unor priceperi! deprinderi! cuno4tinţe etc.! solicitate ulterior Fntr-un conte(t de
acti"itate real;! Fn condiţii de securitate 4i cu costuri econo+ice reduse.
%1*
7II.*.% . Predarea 4i Fn";ţarea sub asistenţa calculatorului
In ulti+ii ani a de"enit e"ident c; tinde+ spre o instrucţie asistat; de +i#loace te6nice 4i Fn
special de calculatonil electronic. C te"a din do+eniile de aplicabilitate ale calculatorului!
"alidate de#a Fn practica instruirii! sunt e"idenţiate cu a#utorul +odelului ra=ic din =i ura %&.
7II! respecti" prin 8ona de inter=erenţ; a s=erelor corespun8;toare noţiunilor Fn";ţ;+ nt 4i
calculator .
Calculatorul electronic
a
?< . %&. 7II. 5odel pentru "i8uali8area inter=erenţei s=erelor Fn";ţ;+ ntului 4i ale
calculatorului electronic
De8"oltarea e(plo8i"; a te6nolo iei in=or+aţionale! a calculatoarelor 4i +icrocalculatoarelor!
a o=erit "ariate posibilit;ţi de a+eliorare 4i +oderni8are a acti"it;ţii din toate sectoarele 4i
=;cut s; se constituie! treptat! un +ediu in=or+ati8at! deter+inat de 4tiinţa prelucr;rii auto+ate
a in=or+aţiilor.
Instruirea asistat; de calculator! prescurtat I.A.C.! necesit; un pro ra+ de instruire! care este
un produs peda o ic! respecti" re8ultatul pro ra+;rii peda o ice' acesta ur+ea8; s; =ie
transpus Fntr-un pro ra+-co+puter! care repre8int; un produs in=or+atic. Cele dou; tipuri de
pro ra+e! respecti" pro ra+ul de instruire 4i pro ra+ul-co+puter! constituie ceea ce
in=or+atica nu+e4te so=tXare . Ec6ipa+entele electronice propriu-8ise! care asi ur;
"alori=icarea Fn practic; a celor dou; tipuri de pro ra+e! sunt cunoscute sub denu+irea de

Fn6alerd;Xtuare; c,u"ien8sit=riuiurera a%s1i.s7taItL; d.e calculator se conturea8; patru sectoare sau direcţii de
acti"itate:
,% Fn";ţ;+ ntul de in=or+atic;! respecti" predarea in=or+aticii cu toate ra+urile sale
, pro ra+area peda o ic; a conţinutului! respecti" a +aterialului de studiat 4i a acti"it;ţii
ele"ului Fn le ;tur; cu acel conţinut
,0 elaborarea pro ra+ului-co+puter
,& sectorul care se ocup; cu proble+ele de 6ardXare Fn =or+e speci=ice Fn";ţ;+ ntului.
I+pri+ant;:

%1>
- 5atricial;
- In Met
- Laser
+ode+
/caner
+anual sau
auto+at
?i ura %1. 7II. Calculatorul electronic 4i principalele sale peri=erice
%12
Instruirea asistat; de calculator nu presupune introducerea e+piric; a calculatorului electronic
Fn procesul de Fn";ţ;+ nt! =;r; o linie didactic; bine preci8at;! =;r; orient;ri peda o ice!
psi6olo ice 4i +etodice 4i =;r; cadre didactice cu pre ;tirea psi6opeda o ic; necesar;. Ast=el!
di=u8iunea instruirii asistate de calculator Fn practica 4colar; i+plic; adoptarea unei strate ii!
care presupune cu necesitate +unca de ec6ip;! precu+ 4i asi urarea anu+itor condiţii! cu+
sunt:
[ Adaptarea educaţiei la necesit;ţile actuale 4i de perspecti"; ale societ;ţii! Fn a4a =el Fnc t
educaţia s; constituie Fntr-ade";r un =actor acti" al de8"olt;rii.
S [ F+bo ;ţirea 4i +oderni8area per+anent; a siste+ului +etodelor de Fn";ţ;+ nt!
eli+inarea Fnt r8ierii cronice a 4colii Fn raport cu "iaţa ! pentru a se putea reali8a pro rese Fn
toate sectoarele de acti"itate ,toate =ii nd condiţionate de calitatea educaţiei . Consider;+
se+ni=icati";! Fn acest conte(t! re+arca lui 9. Le=ranc ,%)>>! pa . 0$ : este ui+itor c t de
puţin au =ost in=luenţate p n; acu+ +etodele de Fn";ţ;+ nt de pro resul acesta continuu. In
+ulte ţ;ri! ele nu di=er; prea +ult de acelea care erau aplicate cu secole Fn ur+;. Aceast;
Fnt r8iere cronic; a 4colii Fn raport cu "iaţa corespunde! =;r; doar 4i poate! unui =eno+en de
psi6olo ie social;! educatorul =iind! prin natura sa! destul de neFncre8;tor Fn =aţa in"a8iei
pro resului Fn pro=esia sa .
S [ In=or+ati8area pro resi"; 4i accelerat; a di=eritelor sectoare ale "ieţii econo+ico-sociale
- un proces ire"ersibil! care se Fn=;ptuie4te! cu rit+uri di=erite! Fn toate ţ;rile.
S U 9eali8area de pro rese Fn do+eniul in=or+aticii! al calculatoarelor 4i al te6nolo iilor de
co+unicare.
Pentru ca =acilit;ţile calculatorului electronic 4i ale te6nolo iilor de co+unicare s; poat; =i
"alori=icate Fn Fn";ţ;+ nt! se i+pune elaborarea! Fn cadrul pro ra+ului de re=or+; a
curriculu+ului! a unui se +ent re=eritor la aceast; proble+atic;! a unei strate ii co+ple(e!
re=eritoare la ni"el de +acrosiste+ 4i cu i+plicaţii la ni"elele inter+ediar 4i +icro! care ar
trebui s; "i8e8e ur+;toarele obiecti"e:
?t Or ani8area de acti"it;ţi speci=ice ,in=or+;ri! de8bateri! si+po8ioane! cursuri practice
etc. Fn scopul sensibili8;rii 4i al =a+iliari8;rii cadrelor didactice din Fn";ţ;+ ntul de toate
radele Fn proble+atica in=or+aticii! respecti" a instruirii 4i autoinstruirii asistate de
calculator! care s; =ie ndit; ca strate ie de pro+o"are a unui nou +od de instruire 4i
Fn";ţare.
pb Elaborarea de pro ra+e de ,auto instruire 4i ,auto testare pentru di=erite discipline de
sptruadcituic!;dae ca;ctersetoercp6ripoe r=ao+
r+e!a"tealdiidna:rpearol=oerseo(rip!eprsi+
i6eonpteadl;a. o i 4i pro ra+atori 4i utili8area Fn
^i Pentru reali8area unor cercet;ri e(peri+entale +ai a+ple re=eritoare la I.A.C.! care s; duc;
la conclu8ii pertinente 4i pentru +ai buna in=or+are 4i =or+are a practicienilor! se pot
constitui unit;ţi pilot.
?b Dotarea pro resi"; a 4colilor de toate radele cu +i#loacele te6nice de instruire necesare!
Fn special cu calculatoare electronice 4i =acilitarea accesului ele"ilor la e-+ail 4i Internet.
Introducerea calculatorului Fn 4coal; nu trebuie s; constituie un scop Fn sine! ci o +odalitate
de cre4tere a calit;ţii! a e=icienţei Fn";ţ;rii 4i pred;rii. I.A.C. repre8int;! a4a cu+ a+ +ai

%1*
ar;tat! o nou; strate ie de lucru a pro=esorului 4i a ele"ilor! un nou +od de concepere a
instruirii 4i Fn";ţ;rii! care F+bo ;ţe4te siste+ul acti"it;ţilor didactice pe care ace4tia le
des=;4oar; 4i care pre8int; i+portante "alenţe =or+ati"e 4i in=or+ati"e. 7alenţele acestui
au(iliar al pro=esorului 4i ele"ilor ur+ea8; s; =ie anali8ate a" nd Fn "edere =aptul c; siste+ul
de Fn";ţ;+ nt pe clase 4i lecţii "a constitui pentru +ult; "re+e cadrul de inserţie a
+i#loacelor te6nice de instruire 4i! Fn consecinţ;! ceea ce poate =ace cadrul didactic si+plu 4i
econo+ic cu arsenalul didactic clasic! nu are sens s; =ie =;cut cu +i#loace co+plicate. De
ase+enea! s; nu uit;+ c; rupul! respecti" clasa de ele"i r;+ ne spaţiul de contacte
interpersonale! un tip de laborator Fntr-o lu+e pur te6nic; dac; ele"ul ar r;+ ne Fn dialo
per+anent sau e(clusi" cu calculatorul ,I. 9adu! 5. Ionescu! %)2> .
Calculatorul electronic si+ulea8; procese 4i =eno+ene co+ple(e pe care nici un alt +i#loc
didactic nu le poate pune at t de bine Fn e"idenţ;. Ast=el! prin inter+ediul lui! se o=er; ele"ilor
+odel;ri! #usti=ic;ri 4i ilustr;ri ale conceptelor abstracte! ilustr;ri ale proceselor 4i
=eno+enelor neobser"abile sau reu obser"abile din di=erite +oti"e! Fn acela4i ti+p!
calculatorul construie4te conte(te pentru aplicaţii ale conceptelor!
%1)
o=erind celor ce studia8; 4i li+ba#ul cu a#utorul c;ruia ei F4i pot descrie propria acti"itate.
Ast=el! utili8area calculatorului electronic se i+pune Fn sec"enţele de instruire pe care
pro=esorul nu le poate or ani8a 4i reali8a cu re8ultate +ulţu+itoare Fn acti"it;ţi didactice
obi4nuite! tradiţionale:
- si+ularea unor procese 4i =eno+ene Fn +i4care prin i+a ini ani+ate 4i suplinirea! Fn =elul
acesta! a unor de+onstraţii e(peri+entale
- crearea de situaţii proble+; cu "aloare sti+ulati"; 4i +oti"ational; pentru ele"i sau cu
statut de instru+ent de testare a ni"elului cuno4tinţelor 4i abilit;ţilor Fnsu4ite de c;tre ele"i
- F+bun;t;ţirea procesului de cone(iune in"ers;! raţie posibilit;ţilor de +enţinere sub
control a acti"it;ţii ele"ilor
- des=;4urarea de acti"it;ţi di=erenţiate pe rupe de ni"el
- des=;4urarea de acti"it;ţi de autoinstruire
- des=;4urarea de acti"it;ţi de autotestare
- des=;4urarea de acti"it;ţi recapitulati"e
- or ani8area de #ocuri didactice Fn scopul apro=und;rii cuno4tinţelor 4i abilit;ţilor sau Fn
scopul F+bo ;ţirii acestora.
E(perienţa didactic; a de+onstrat c; Fn practic; apar Fn per+anenţ; idei! teorii! e(perienţe
peda o ice noi' dru+ul introducerii unei nout;ţi 4i al enerali8;rii ei! nu este neted! ci!
di+potri";! contradictoriu 4i! adeseori! Fnsoţit de riscul distorsiunii. Cine 4i cu+ "a reu4i s;
e"ite acest risc ` Este o Fntrebare care ne duce cu ndul la re+arca: ...ri oarea cresc nd;
introdus; Fn practica educati";! te6nolo ia! desi n-ul nu "or =i sterili8ante dec t pentru
peda o ii care sunt de pe acu+ sterili' celorlalţi! ele le "or o=eri! di+potri";! +i#loace de
adaptare subtil;! de indi"iduali8are +ai si ur;! posibilit;ţi +ai =uncţionale de cucerire a
+ediului 4i a propriului eu ,7. de Lands6eere! . de Lands6eere! %)*)! pa . >> .
Biblio ra=ie
A
Edeibtulir!aKD.,id%a)c*t0ic;! Didactica psi6olo ic;. Aplicaţii Fn didactic; a psi6olo iei lui M. Pia et!
4i Peda o ic;! Bucure4ti
Allen! .K. ,%)*1 ! Intellectual abilities and instructional +edia desi n! Fn Audio"isual
Co++unication
9e"ieX ! nr.
As6bQ! E. ,%)>* ! 9e=lections on tec6nolo Q in educaFion! Institute o= Tec6nolo Q! Tecl+ion-
Israel
Bossuet! . ,%)2 ! L ordinateur l ecole! Presses ni"ersitaires de ?rance! Paris

%12
Bot in! M.' El+and#ara! 5.' 5aliţa! 5. ,%)2% ! Ori8ontul =;r; li +ite al Fn";ţ;rii. Lic6idarea
decala#ului
u+an! Editura Politic;! Bucure4ti
Bruner! M. ,%)*$ ! Pentru o teorie a instruirii! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
BroXn! . ,%)*1 ! 5icroteac6in : apro ra++e o=teac6in s ills! 5et6uen and Co. Ltd!
Londra
Cer 6it! I. ,%)2$ ! 5etode de Fn";ţ;+ nt! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Cristea! /. ,%))2 ! Dicţionar de ter+eni peda o ici! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
CroXl! .T6. ,%))0 ! ?unda+entate o= Educaţional 9esearc6! +.! C. BroXn
Co++unication! / A
Cuco4! C. ,%))1 ! Peda o ie 4i a(iolo ie! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
DancsulQ! A Ionescu! 5.! 9adu! L! /alade! D. ,%)*) ! Peda o ie! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;!
Bucure4ti
Da"ies! I. . ,%)*% ! T6e +ana e+ent o=learnin ! 5c raX-Kill! Londra
,%)2% ! Dicţionar de in=or+atic;! Editura tiinţi=ic; 4i Enciclopedic;! Bucure4ti
,%)*) ! Dicţionar de peda o ie! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
De Corte! E. ,%)*0 ! Les=onde+ents de l action didactiVue! A. de Boec ! Bru(elles
De Lands6eere! 7.! De Lands6eere! . ,%)*) ! De=inirea obiecti"elor educaţiei! Editura
Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
Dr; ;nescu! 5. ,%)2* ! In=or+atica 4i societatea! Editura Politic;! Bucure4ti
%>$
alperin! P.I. 4i colab. ,%)*1 ! /tudii de psi6olo ia Fn";ţ;rii! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
Kerr+an! 5. ,%)2& ! Inter=ace usa e-applicaFion dans un atelier de enie lo iciel! renoble
Kuber+an! A.5. ,%)*2 ! Cu+ se produc sc6i+b;rile Fn educaţie: contribuţie la studiul
ino"aţiei! Editura
Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Ionescu! 5. ,%)*% ! Instrucţia - un +od particular de co+unicare interu+an;! Fn /tudia
ni"ersitatis
Babe4-BolQai ! /eries PsQc6olo ia-Paeda o ia! pa . 2*-)0
Ionescu! 5. ,%)2$ ! /trate ii de acti"i8are a ele"ilor Fn procesul didactic! ni"ersitatea din
Clu#-Napoca
Ionescu! 5.! C6i4! 7. ,%)) ! /trate ii de predare 4i Fn";ţare! Editura tiinţi=ic;! Bucure4ti
Ionescu! 5.! 9adu! I. ,coord. ,%))1 ! Didactica +odern;! Editura Dacia! Clu#-Napoca
Ionescu! 5. ,coord. ,%))2 ! Educaţia si dina+ica ei! Editura Tribuna Fn";ţ;+ ntului!
Bucure4ti
Ionescu! 5. , $$$ . De+ersuri creati"e Fn predare 4i Fn";ţare! Editura Presa ni"ersitar;
Clu#ean;!
C
Mal"ui#e-N
r! aCp.o,c%a)21 ! Didacticiel! pro ra+rnation et interdisciplinarite! Fn !MEn=ance ! nr. -0
udrea"ţe"! T. 7. ,%)2% ! Psi6olo ia ndirii te6nice! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
Landa! L.N. ,%)>> ! Al orit+i8area instruirii! I8d. Pros"e4cenie! 5osco"a
Le=ranc! 9. ,%)>> ! 5i#loace audio-"i8uale Fn slu#ba F n";ţ;+ ntului! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;!
Bucure4ti
5aliţa! 5. ,%)2* ! Predarea 4i Fnsu4irea 4tiinţelor! Fn ?oru+ ! nr.

%1)
5arin! C. , %))> ! Teoria educaţiei -=unda+entarea episte+ic; 4i +etodolo ic; a acţiunii
educati"e! Editura
AII! Bucure4ti
5iclea! 5. ,%))& ! Psi6olo ie co niti";! Casa de editur; loria /9L! Clu#-Napoca
5oreno! M.B. ,%)) ! Orientacion educati"a: la acction tutorial diri en! Munta de Andalucia!
Cordoba
5uc6ielli! 9. ,%)2 ! 5etode acti"e Fn peda o ia adulţilor! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
Neac4u! I. ,%)2> ! Educaţie 4i acţiune! Editura tiinţi=ic; 4i Enciclopedic;! Bucure4ti
Neisser! . ,%)*> ! Co nition and realitQ! .K. ?ree+an and Co.! / n ?rancisco! O(=ord!
Nicola! I. ,%)) ! Peda o ie! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Nicola! I. ,%))> ! Tratat de peda o ie 4colar;! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
No"a ! M.D.! oXin ! B.D. ,%)2& ! Learnin 6oX io learn! Ca+brid e ni"ersitQ Press!
Londra
O on! . ,%)*2 ! Fn";ţ;+ ntul proble+ati8at Fn 4coala conte+poran;! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;!
Bucure4ti
Pia et! M. ,%)* ! Psi6olo ie 4i peda o ie! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Preda! 7. ,%)22 ! E(plorarea "i8ual;: cercet;ri =unda+entale 4i aplicate! Editura tiinţi=ic; 4i
Enciclopedic;
Bucure4ti
9adu! I. ,%)*& ! Psi6olo ie 4colar;! Editura tiinţi =ic; 4i Enciclopedic;! Bucure4ti
9adu! I.! Ionescu! 5. ,%)2> ! I+ple+entarea in=or+aticii Fn Fn";ţ;+ nt! Fn 9e"ista de
peda o ie ! nr. >!
pa . *
9adu! L! Ionescu! 5. ,%)2* ! E(perienţ; didactic; 4i creati"itate! Editura Dacia! Clu#-Napoca
9adu! I. ,coord. ,%))0 ! 5etodolo ie psi6olo ic; 4i anali8a datelor! Editura /incron! Clu#-
Napoca
9o4ea! Al. ,%)>) ! Psi6olo ia 4i "iaţa! Editura tiinţi=ic;! Bucure4ti
/ inner! B.?. ,%)*% ! 9e"oluţia 4tiinţi=ic; a Fn";ţ;+ ntului! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
/to==! 7.A. ,%)*0 ! 5odell es =ilo8o=ia! ?orditotta! Budapest
T6orndi e! E.L. ,%)20 ! Fn";ţarea u+an;! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
7;ideanu! . ,%)22 ! Educaţia la =rontiera dintre +ilenii! Editura Politic;! Bucure4ti
7F ots i! L./. ,%)*% ! Opere psi6olo ice alese! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
7olco"! .N. ,%)>) ! /ociolo ia 4tiinţei! Editura Politic;! Bucure4ti
Jlate! 5. ,%)2> ! 5etode acti"-participati"e de rup utili8ate Fn acti"itatea se+inarial;!
ni"ersitatea din
Bucure4ti
%>%
CAPITOL L 7III
5
7IIIMIL.lO
.5AiC#lEoaLcEelDeEdeGNFn7"Ă
;ţ@
;+Ă5ntH-NloTcuGN
l 4IiNro/lTul9lorCF@nIpArocCesOuLlA
di9
daĂcticI A
7IIIT.O%.I%N./5Ti9#loaCc@
elIeE
de Fn";ţ;+ nt 4i inserţia lor Fn practica educati";
In 4coala conte+poran;! utili8area unor sinta +e ca +i#loace de Fn";ţ;+ nt! instruire 4i
autoinstruire asistate de calculator! indi"iduali8area instrucţiei etc.! a de"enit o necesitate! ele
repre8ent nd! practic! direcţii pentru re=or+a Fn";ţ;+ ntului.
Deter+in nd +utaţii substanţiale Fn te6nolo ia didactic; ,cu care! a4a cu+ a+ ar;tat Fn
capitolul anterior nu se suprapun ! +i#loacele de Fn";ţ;+ nt 4i! respecti" +i#loacele te6nice de
instruire au =ost 4i sunt Fn ulti +ul ti+p prile# de de8bateri Fntre speciali4tii Fn 4tiinţele

%>$
educaţiei! Fntre cadrele didactice 4i Fntre toti cei interesaţi de educaţie. Opiniile sunt F+p;rţite!
unii sunt con"in4i c; +i#loacele te6nice de instruire "or scoate educaţia din i+pas! c; "or
per+ite s= r4itul cor"oadelor Fn 4coal;! altii c; ele "or Fnlocui pro=esorii 4i "or trans=or+a
ele"ii Fn roboţi! altii c; niciodat; ni+ic nu "a putea Fnlocui cartea ca instru+ent =unda+ental
Fn educaţie etc.
Practica didactic; a con=ir+at =aptul c;! adesea! o noutate Fn "iaţa 4colii sau doar o +odi=icare
a unui aspect particular al procesului de Fn";ţ;+ nt! cu+ ar =i: introducerea unei discipline
4colare noi! utili8area unui nou +i#loc de Fn";ţ;+ nt etc.! are e=ecte cu totul i+pre"i8ibile! ca
de e(e+plu: ...ridic; Fn picioare toţi p;rinţii ele"ilor ,A. . Oettin er! %)*$! pa . >$ .
9;+ ne 4i a8i "alabil; a=ir+aţia lui A.5. Kuber+an ,%)*2 ! potri"it c;reia! unii consider;
Fnc; sc6i+barea Fn do+eniul educaţiei ca pe ce"a suspect! ce"a ce nu se ba8ea8; pe do"e8i!
ce"a insolit! ba c6iar de-a dreptul periculos. A sc6i+ba educaţia Fnsea+n; de =apt a sc6i+ba
+odul Fn care p;rinţii F4i cresc copiii. Acest lucru deter+in; +odi=ic;ri Fn raporturile dintre
adulţi 4i tineri 4i alterea8; ascendentul celor dint i asupra caracterului noii eneraţii ,pa . ) .
De alt=el! e(perienţa de p n; acu+ a de+onstrat c; Fn do+eniul educaţiei! de4i se operea8;
+odi=ic;ri! c6iar re=or+e! nu se produce aproape niciodat; o ruptur; net; Fntre nou 4i "ec6i.
/oluţia pe care aston Ber er ,%)*0 o a"ansa pentru a pune de acord rit+ul lent! uni=or+ al
sc6i+b;rilor din educaţie cu rit+ul accelerat! continuu al sc6i+b;rilor ce se petrec Fn "iaţ;! Fn
societate! este dotarea Fn";ţ;+ ntului cu +i#loace te6nice si+ilare celor ce se utili8ea8; Fn
conte(tul e(tra4colar. Ele pot =i reunite Fn sinta +a +ass-+edia 4i au un rol i+portant Fn
reali8area co+unic;rii intenunane ,"e8i =i ura l .7III. 4i! i+plicit! a celei educaţionale.
Instrucţie<educaţie Fn
4coal;

5e+oria X Educaţie<instrucţie Fn Conte(tul

lu+ii =a+ilie social
dl

5ass +edia &

6!
Contacte
interpersonale

i\-
U X
5e+oria indi"idual;

C
?iuluturara%. 7III. Posibilit;ţi de co+unicare Fntre +e+oria lu+ii 4i indi"id
%>
Necesitatea de a introduce Fn 4coal; aparate 4i instalaţii te6nice este e"ident; Fntr-o lu+e Fn
care te6nolo ia in=or+aţional;! calculatoarele electronice! +icrocalculatoarele! Internet-ul
4.a.+.d.! 4i-au =;cut loc Fn toate sectoarele de acti"itate.
7III. %. . E"oluţia +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt Fn plan diacronic
Fntr-o clasi=icare a +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt! reali8at; de ilbur /c6ra++ ,%)** se distin
patru eneraţii ,Fn tabelul l .7III. "e8i eneraţiile de la nr. crt. l la nr. crt. & care! de =apt! au
Fnse+nat tot at tea +o+ente sau stadii Fn ino"area instrucţiei. Pro resele reali8ate Fn

%>%
do+eniul te6nolo iei in=or+aţionale au =;cut ca acestor patru eneraţii s; li se adau e Fnc;
dou; ,Fn tabelul l .7III. "e8i eneraţiile de la nr. crt. 1 4i > .
Tabelul %.7EI!
E"oluţia +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt Fn plan diacronic
t i E(e+ple de suporturi /curt; descriere a
Ca e or a de
Nr . i#l pentru "e6icularea suporturilor pentru
t. + oace de
cr Fn";ţ;+ nt cuno4tinţelor "e6icularea cuno4tinţelor
%. eneraţia I - tabla - +anuscrisele - - sunt utili8ate nu+ai direct!
obiectele de +u8eu prin acţiunea co+un; a
pro=esorului 4i a ele"ilor! ele
preced nd apariţia te6nicilor
de in=or+are propriu-8is;
. eneraţia a Il-a - tiparul ,in"entat de - nu +ai este necesar;
uttenber - "e6iculele pre8enţa =i8ic; a
de cuno4tinţe ! purt;toare pro=esorului sau a celui care
de in=or+aţii ata le-a scris - acţiunea +ediat;
elaborate: +anuale! te(te a pro=esorului asupra
i+pri+ate etc. ele"ului se reali8ea8; prin
inter+ediul unui cod -
scrisul
0. eneraţia a III-a - =oto ra=ia - diapo8iti"ul - - co+unicarea interu+an; se
,s= r4itul Fnre istr;rile sonore - reali8ea8; prin inter+ediul
secolului 3I3 4i =il+ul 4i tele"i8iunea ,deci +a4inilor
Fnceputul +i#loacele audio"i8uale
secolului 33

&. eneraţia a I7-a +

- tae46inicleildee+inosdterruniree-
-disreecretaFnlit8reae8l;e"un4id+iaal4oina de
instruire
1. eneraţia a 7-a - calculatorul electronic - se reali8ea8; un dialo
direct Fntre ele" 4i
calculatorul electronic
>. eneraţia a 7l-a - noile te6nolo ii de - se reali8ea8; dialo uri on
co+unicare: XXX! e-+ail! line cu parteneri din
IP Telep6onQ! Fntrea ; lu+e
"ideocon=erinte etc.
9e=eritor la te6nicile +oderne de instruire! NE/CO arat; c; ele repre8int; a patra re"oluţie
Fn de8"oltarea societ;ţii! din punctul de "edere al +i#loacelor de instruire 4i educare. Dup; E.
As6bQ ,%)>* ! cele patru re"oluţii sunt:
,% trecerea de la educaţia Fn =a+ilie la educaţia Fn 4coal;
, adoptarea cu" ntului scris ca +i#loc de instruire 4i autoinstruire
,0 apariţia tiparului 4i =olosirea c;rţii
,& de8"oltarea electronicii ,radioul! tele"i8iunea! calculatoarele .
In practica educati"; nu s-a renunţat 4i nici nu trebuie s; se renunţe la utili8area +i#loacelor
de Fn";ţ;+ nt din eneraţiile I-III.
%>0
]
E(e+ple:
- +i#loacele te6nice e"oluate! respecti" cele din eneraţia a patra! inclusi" calculatorul
electronic! sunt utili8 4i pentru a pre8enta te(te i+a ini! ra=ice etc.! deci +aterial "e6iculat de
+i#loacele din pri+ele eneraţii.

%>
- de4i =ace parte din eneraţia I a +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt! tabla r;+ ne =oarte des =olosit;
Fn proce instructi"-educati"! Fn pre8ent utili8 ndu-se +ai +ulte tipuri ale acestui +i#loc de
Fn";ţ;+ nt ,"e8i =i i . 7III. :
?i ura . 7III. Tabl;! tabl; alb;! =l ip c6art
De alt=el! utilitatea +i#loacele te6nice +ode+e const;! Fn principal! Fn u4urinţa de a recrea Fn
per+anenţ; situaţia educaţional;! prin includerea Fn c +pul educaţiei a noilor ac6i8iţii din
do+eniul 4tiinţelor educaţiei.
E(e+plu: De la Fn";ţ;+ ntul pro ra+at! ap;rut Fn deceniile >-*! s-a a#uns +ai t r8iu Ia
aplicaţiile inteli enţei arti=iciale Fn Fn";ţ;+ nt! Ia pro ra+ele e(pert 4i la pro ra+ele
=le(ibile! la instruirea 4i autoinstruirea asistate de calculator 4i! =oarte recent! la noile
te6nolo ii de co+unicare.
7III.%.0. Necesitatea pre ;tirii cadrelor didactice Fn +etodolo ia utili8;rii +i#loacelor te6nice
de instruire
De8"oltarea ansa+blului +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt! +ai ales a +i#lo acelor te6nice de
instruire! inte rarea lor Fn acti"it;ţile educaţionale 4i soluţionarea unor proble+e practice ale
instrucţiei 4i educaţiei! au de+onstrat! Fnc; o dat;! c; acti"itatea didactic; nu se poate li+ita la
trans+iterea "erbal; a cuno4tinţelor' ele au r;pit li+ba#ului "erbal pri"ile iul de a =i unicul
instru+ent de predare a cuno4tinţelor! ceea ce le con=er; o "aloare peda o ic; se+ni=icati";
,I. . Da"ies! %)*1 . Fn l e ;tur; cu aceast; "aloare! un opti+is+ dus oarecu+ la e(tre+! a
=;cut ca la unii autori s; apar; tendinţa de e(a erare.
E(e+plu: Oettin er ,%)*$ a=ir+; c; +i#loacele te6nice de instruire spri#in; procesul didactic
Ia =el de +ult ca 4i telescopul 4i +icroscopul! care au e(tins "ederea u+an; ! ceea ce este
discutabil.
E(perienţa didactic; de p n; acu+ a de+onstrat c; r e8ultatele - po8iti"e sau ne ati"e!
obţinute Fn instruire cu a#utorul +i#loacelor te6nice! sunt condiţionate +ai +ult de utili8ator
dec t de calitatea intrinsec; a instru+entelor e=ecti"e. Consecinţa practic; i+ediat; este
re ndirea pro ra+ului de =or+are iniţial; 4i continu; a cadrelor didactice! punerea accentului
nu doar pe +etodele de predare! ci 4i pe +odalit;ţile de utili8are a +i#loacelor te6nice de
instruire. /tudiile e(peri+entale reali8ate Fn acest sens! au e"idenţiat c;
%>&
atunci c nd esenţa unei ino"aţii nu este cunoscut; su=icient de c;tre pro=esori! apar di=icult;ţi
+a#ore Fn aplicarea ei. 5ai +ult! =oarte adesea! apare Fn r ndul cadrelor didactice =eno+enul
pe care A.5. Kuber+an ,%)*2! pa . 1) Fl nu+e4te re=u8 din i noranţ; : Nu 4tiu ce
+ateriale audio"i8uale sunt disponibile Fn 4coal;. ! Nu 4tiu s; utili8e8 aparatul de proiecţie.
etc.
A" nd Fn "edere consideraţiile de +ai sus! un pro ra+ de =or+are iniţial; a cadrelor didactice
Fn +etodolo##a utili8;rii +i#loacelor te6nice de instruire! trebuie s; cuprind;! ca punct de
plecare! =a+iliari8area cu acestea 1! iniţierea Fn te6nica + nuirii lor 4i s; respecte!
ur+;toarele etape.
U Etapa I! care const; Fn Fnsu4irea cuno4tinţelor de ba8; re=eritoare la +i#loacele te6nice 4i
la +etodolo ia de utili8are a acestora Fn acti"it;ţile didactice ,M.D. Loc ard! %)2> .

aplicEatţaipiapraacIIt-icae! cFanr"eesdeepreoaat=eor+
ea;lir8iiaaFbnilpita;rţaileolr cpurapcrtii+
cead4ei c+arenuciornesat;aFpnarea=teecltoura.rea de
Y U Etapa a IlI-a! care cuprinde elaborarea unor proiecte de acti"itate didactic;! Fn care s; se
pre"ad; sec"enţe de predare-Fn";ţare cu a#utorul +i#loacelor te6nice.
IIB Etapa a I7-a! care se re=er; aplicarea Fn practic; a proiectelor de acti"itate didactic;
reali8ate.
U Etapa a 7-a! care const; Fn or ani8area de anali8e ale acti"it;ţilor didactice ba8ate pe
utili8area +i#loacelor te6nice de instruire! Fn care s; se e"idenţie8e aspectele reu4ite 4i +ai
puţin reu4ite ale acti"it;ţii! s; se propun; soluţii pentru re8ol"area di=icult;ţilor 4.a.+.d.

%>0
E=icienţa unui ast=el de pro ra+ este condiţionat; 4i de cunoa4terea principalelor di=icult;ţi
tipice care apar Fn =olosirea +i#loacelor te6nice de instruire:
D Di=icult;ţi datorate proiect;rii didactice insu=icient de ri uroase a +odului de des=;4urare a
acti"it;ţii didactice! a asi ur;rii unit;ţii dintre conţinutul 4tiinţi=ic! +etodolo ia didactic; 4i
+etodolo ia de utili8are a +i#loacelor t e6nice.
D Di=icult;ţi datorate pre ;tirii practice insu=iciente a cadrelor didactice Fn "ederea
des=;4ur;rii acti"it;ţilor didactice cu +i#loace te6nice: de e(e+plu! erori sau dis=unctii la
punerea Fn =uncţiune! la +ane"rarea sau la oprirea aparatelor.
O Di=icult;ţi care apar pe parcursul acti"it;ţii didactice ba8ate pe utili8area +i#loacelor
te6nice de instruire! cu+ ar =i:
" di=icult;ţi Fn asi urarea distribuţiei atenţiei cadrului didactic pentru acti"itatea cu +i#locul
te6nic! pentru conţinutul 4tiinţi=ic "e6iculat 4i pentru acti"itatea des=;4urat; de ele"i "
di=icult;ţi Fn adec"area 4i do8area co+entariilor 4i a e(plicaţiilor care Fnsoţesc i+a inile
proiectate " di=icult;ţi Fn antrenarea ele"ilor Fn acti"itatea didactic;! Fn e(plicarea i+a inilor 4i
Fn deducerea
noului e(istenţa unor ti+pi +orti deter+inaţi de "alori=icarea ine=icient; a ti+pului
disponibil 4.a.
Di=icult;ţile +enţionate +ai sus sau altele care pot ap;rea Fn practica instruirii! nu trebuie s;
descura#e8e cadrele didactice 4i nici s; le deter+ine s; or ani8e8e 4i s; des=;4oare acti"it;ţi
didactice tradiţionale! +ai ales c; =or +area abilit;ţilor practice repre8int; un proces
+ulti=a8ic! care se reali8ea8; Fn ti+p! prin Fn";ţare ,5. Ionescu! I. 9adu ,coord. ! %))1! 5.
Ionescu! $$$ .
De ase+enea! se i+pune preci8area c; +oderni8area +i#loacelor te6nice de instruire , care se
;sesc Fn centrul relaţiei pro=esor-ele"i ! trebuie s; se reali8e8e Fn "i8iune siste+ic;! Fn paralel
cu +oderni8area celorlaltor co+ponente ale curriculu+ului! respecti" cu re ndirea 4i
restructurarea conţinutului Fn";ţ;+ ntului! cu re"i8uirea pro ra+elor 4i a +etodelor didactice!
a +odalit;ţilor de e"aluare 4i control 4.a.+.d!
7III. %.&. Calculatorul electronic 4i posibilit;ţile de utili8are a acestuia Fn procesul didactic
Introducerea calculatorului electronic Fn 4coal; 4i "alori=icarea lui Fn instrucţie 4i
autoinstrucţie a de"enit! Fn ulti+ii ani! o preocupare constant; a practicienilor 4i a
teoreticienilor. Aceasta este o consecinţ; =ireasc; a de8"olt;rii te6nolo iei in=or+aţionale 4i a
trans=or+;rii calculatorului Fntr-un instru+ent de lucru de +are utilitate Fn cele +ai di"erse
sectoare de acti"itate.
%>1
Particulari8;rile instruirii asistate de calculator ,LA.C. Fn Fn";ţ;+ ntul de toate radele! si
4tiinţi=ice reali8ate cu subiecţi de di=erite " rste! la di=erite discipline de studiu! la di=erite
capitole! te+f au de+onstrat "alenţele sale psi6opeda o ice! "alori=icabile at t Fn instruire!
c t 4i Fn autoinstruire acela4i ti+p! cerinţele care trebuie asi urate Fn I.A.C. ,"e8i! Fn capitolul
7II! Predarea 4i Fn";ţare' asistenţa calculatorului .
/inta +a instruire asistat; de calculator este le at; de conceptele de so=tXare ,care se
re=e pro ra+ul peda o ic 4i la produsul in=or+atic 4i 6ardXare ,care se re=er; la
eFnc6cieplea+
ceenutru+leale8c;t!ropnreic8e.nt;+ o posibil; clasi=icare a resurselor so=tXare! care se +ultiplic;
toi +ult 4i de"in tot +ai per=or+ante:
O siste+e de operare
O editoare de te(t
O =oi electronice de calcul tabelar
O siste+e de estiune a ba8elor de date
D pac6ete ra=ice 4i de pre8entare
O pac6ete pentru desen

%>&
O pac6ete DTP
D pac6ete pentru recunoa4terea "orbirii
O pac6ete pentru "ideo di ital
r[ pac6ete OC9
0 pac6ete CAD
O pac6ete pentru conectare la distanţ;
D na"i atoare Internet ,broXsere
O pac6ete pentru "ideocon=erinţe
O li+ba#e de pro ra+are "i8uale
D pac6ete +ulti+edia inte rate
O pac6ete anti"irus.
Fn tabelul .7III. pre8ent;+! Fntr-o +anier; sintetic;! resursele 6ardXare 4i posibilit;ţile
"alori=icare a lor:
Tabelul .7%
Pre8entare sintetic; a resurselor 6ardXare
Nr. Denu+irea resursei Posibilit;ţi de
crt. utili8are
l. Co+puter +ulti+edia:
unitate central;:
U U carcas; cu surs; de ali +entare
-[ plac; de ba8; cu +e+orii ,9A5! 9O5 - U - concepţia.
+icroprocesor
-YU plac; de sunet 4i bo(e +odi=icarea 4i
rularea
U plac; pentru captur; "ideo aplicaţiilor
U plac; de reţea +ulti+edia 4i a
U U +icro=on oric;ror alte tipuri
de
- U unitate de disc ,KDD pro ra+e
- U unitate de =loppQ dis ,?DD
- U unitate de co+pact dis ,CD
+onitor
" tastatur; , eQboard
+ouse
. 5edii de stocare de +are capacitate: - stocare de date!
U unitate de disc D7D ,Di ital 7ersatile Dis copii de re8er"; ale
U unitate de disc JIP aplicaţiilor
U unitate de disc Bernoulli i+portante
%>>
- tip;rire docu+ente
0. I+pri+ant; ,printer 4i ra=ice
&. Plotter - tip;rire desene
te6nice
- scanarea
1. /canner docu+entelor
tip;rite
- ac6i8iţie de
>. Aparat =oto di ital
i+a ini statice
- ac6i8iţie de
*. Ca+corder tradiţional 4i<sau di ital
i+a ini "ideo

%>1
2. 7ideo plaQer sau recorder - redare!
Fnre istrare 4i<sau
+i(a# "ideo
). 5ode+ - conectare la
distant;
%$. K5/ ,Kead 5ounted /Qste+ - realitate "irtual;
%%. 5ouse spaţial 4i +;nu4i sen8iti"e - realitate "irtual;
% . nitate de inscripţionat CD - copiere de so=t
- transport<rulare pe
%0. /ertar pentru disc 6oit
alte co+putere
%&. Kub - interconectare
,LAN

In I.A.C. se poate "orbi de ur+;toarele stadii caracteristice:

a i+ple+entarea in=or+aticii
b pro ra+area peda o ic; a conţinutului ideatic 4i a acti"it;ţii ele"ului Fn le ;tur; cu acest
conţinut Fn pa4i! respecti" Fn sec"enţe
c elaborarea pro ra+ului-co+puter! respecti" a produsului in=or+atic
d apariţia co+ponentei 6ardXare 4i utili8area acesteia ca suport pentru so=tXare.
7III. . 5i#loacele te6nice de instruire: esenţ; 4i =uncţii
7III. .%. Esenţ; 4i caracteri8are eneral;
Intr-o de=iniţie pri+ar;! +i#loacele te6nice de instruire sunt considerate ansa+bluri de
procedee -+ecanice! optice! electrice 4i electronice - de Fnre istrare! p;strare 4i trans+itere a
in=or+aţiei.
Cli==ord K. Blooc ,%)* de=ine4te +i#loacele te6nice de instruire ca =iind acele dispo8iti"e

4diidtea6cntiiccei!nl;usacteutiendii"nidreu"aollsuaţuiaFn+ci#olo+abcienlaoţried!epceol+
Fnun;icparroe=!ecseorp!o+ta=in=uoallo4siitteabFnl;s. cEolpeuirniclud
acele aparate 4i instalaţii cuprinse Fn eneraţiile III -I7! respecti" aparatele de proiecţie! de
Fnre istrare-redare audio! instruire pro ra+at;! inclusi" calculatoarele electronice , eneraţia a
7-a 4i alte ele+ente de 6ardXare 4i so=tXare.
In literatura peda o ic; ro+ neasc;! +i#loacele te6nice de instruire sunt de=inite ca ansa+blu
al +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt cu suport te6nic 4i care pretind respectarea unor nor+e te6nice
de utili8are speciale! respecti" ec6ipa+entele te6nice - aparatele ,de e(e+plu! aparatele
audio"i8uale ! dispo8iti"ele! +a4inile ,de e(e+plu! +a4inile de instruire 4i cele de e(a+inare !
utila#ele! instalaţiile utili8ate Fn procesul didactic. De ase+enea! sinta +a +i#loace te6nice
de instruire include ansa+blul cerinţelor peda o ice de utili8are e=icient; a lor! Fn
ur+;toarele scopuri didactice:
PM sensibili8area ele"ilor Fn "ederea des=;4ur;rii acti"it;ţii didactice
9Z spri#inirea perceperii noului de c;tre ele"i
9Z co+unicarea! trans+iterea! de+onstrarea<ilustrarea noului
9Z Fnţele erea noului de c;tre ele"i
PZ aplicarea 4i e(ersarea noilor cuno4tinţe teoretice 4i practice
%>*
?b =i(area 4i consolidarea noilor cuno4tinţe 4i co+petenţe ?b "eri=icarea 4i e"aluarea
cuno4tinţelor 4i abilit;ţilor ele"ilor ,5. Ionescu! 7. Preda! %)20! 5. Ionescu! %))2! $$$ .
Din de=iniţiile de +ai sus! re8ult; c; Fn abordarea proble+aticii +i#loacelor te6nice de
instruire pute+ li+ita la ni"elul caracteristicilor pur te6nice 4i te6nolo ice ale acestora! ci
trebuie s; lua considerare tr;s;turile speci=ice con=erite lor de 4tiinţele Fn";ţ;rii! "alenţele lor
psi6opeda o ice. De ' preci8area locului 4i rolului +i#loacelor te6nice de instruire Fn procesul
didactic i+pune stabilirea "aloi psi6opeda o ice.

%>>
E(e+plu: 7aloarea psi6opeda o ic; a +i#loacelor audio-"i8uale se e"idenţia8; u4or prin
raportarea I di"ersitatea "ariantelor de instruire 4i prin anali8a co+parati"; a a"anta#elor 4i
de8a"anta#elor =ieci Anali8 nd! co+parati"! situaţiile educati"e: a /ituaţia educati"; clasic;!
respecti" situaţia Fn";ţ;+ ntului +a istral ,"e8i =i ura 0.7III. :
Pro=esor
Ele"
- In=or+aţia
- 9ecepţia
- Noua in=or+aţie
?i ura 0. 7I . 5odel pentru ilustrarea situaţiei clasice de instruire b /ituaţia educati";
reali8at; cu a#utorul surselor scrise ,"e8i =i ura &.7III. :
5anual
,surse scrise A
In=or+aţia codi=icat;
Ele"
9ecepţia
Nici r;spuns Nici control
?i ura &. 7III. 5odel pentru ilustrarea situaţiei educati"e reali8ate cu a#utorul surselor scrise
c /ituaţia educati"; reali8at; cu a#utorul +i#loacelor audio-"i8uale ,"e8i =i ura 1.7III. :
r
Docu+ent Ele"
Nici
In=or+aţia 9ecepţia r;spuns
necodi=icat; Nici
control
l r N r M

?i ura 1. 7III. 5odel pentru ilustrarea situaţiei educati"e reali8ate cu a#utorul +i#loacelor
audio-"i8uale
se pot e"idenţia a"anta#ele 4i de8a"anta#ele =iec;reia! ceea ce i+pune utili8area lor co+binat;!
=uncţie d
caracteristicile concrete ale +ediului de instruire 4i ale situaţiei educati"e.
A"anta#ele co+unic;rii educaţionale audio-"i8uale sunt! Fn principal! ur+;toarele: E[ absenţa
codului! care =ace posibil; utili8area "ariantei pe toate treptele de 4colaritate E[ per+ite
obţinerea de in=or+aţii accesibile pentru ele"i cu particularit;ţi di=erite! cu capacit;ţi di
decodi=icare di=erite
%>2
E[ per+ite =or+area de repre8ent;ri corecte! c6iar Fn condiţii de pre ;tire cultural; di=erite
E[cre4te "olu+ul in=or+aţiilor trans+ise 4i recepţionate Fn unitatea de ti+p! li+ba#ul
audio"i8ual caracteri8 ndu-se printr-o or ani8are cronospaţial; i+pus;
E[ per+ite trans+iterea operati"; a celor +ai recente e"eni+ente.
Ele+entele care asi ur; "aloarea psi6opeda o ic; a oric;rui +i#loc de Fn";ţ;+ nt! adaptate
dup; 9. laser ,%)* ! sunt:
a ni"elul +oti"aţiei 4colare a ele"ilor 4i con=i uraţia siste+ului lor co niti"! cuno4tinţele
4i co+petenţele necesare asi+il;rii noului
b inteli enţa eneral; a ele"ilor 4i capacitatea lor de Fn";ţare
c +odalitatea de proiectare! structurare 4i siste+ati8are a pro ra+elor de Fn";ţare! rele"anţa
4i lo ica in=or+aţiilor care "or =i dob ndite
d caracterul acti" 4i co+ple+entar al acti"it;ţii de predare-Fn" ţare ,de e(e+plu oprirea

%>*
te+porar; a unui =il+ didactic pentru reali8area de co+entarii! notarea aspectelor esenţiale
4.a.
e "eri=icarea<controlarea acti"it;ţii +intale a ele"ilor! asi urarea =eed-bac ul+! a repetiţiei
4i a e(ers;rii.
Nu trebuie s; pierde+ din "edere cercet;rile reali8ate de 9o er 5uc6ielli ,%)2 ! pa . 1* !
care de+onstrea8; c; la s= r4itul unei sec"enţe de Fn";ţare! Fn condiţiile unei atenţii "oluntare
4i cu un rad sporit de concentrare! ele"ul reţine di=erenţiat: %$ din ceea ce cite4te! $ din
ceea ce aude! 0$ din ceea ce "ede! 1$ din ceea ce "ede 4i aude Fn acela4i ti+p! 2$ din
ceea ce spune 4i )$ din ceea ce spune 4i =ace Fn acela4i ti+p.
7III. . . ?uncţii ale +i#loacelor te6nice de instruire
/electarea 4i utili8area corect; a +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt sunt condiţionate de cunoa4terea
=uncţiilor lor peda o ice! dintre care! a+inti+:
7III. . .%. ?uncţia de instruire
5i#loacele de Fn";ţ;+ nt au "aloare de i nstru+ente peda o ice de co+unicare rapid; 4i
e=icient; a in=or+aţiilor! instru+ente ce se interpun Fntre lo ica 4tiinţei 4i lo ica ele"ului 4i
care Fnlesnesc 4i opti+i8ea8; co+unicarea educaţional; pro=esor-ele". Prin sporirea capacit;ţii
ele"ilor de a recepţiona in=or+aţii raţie unor situaţii percepti"e "ariate! +i#loacele de
Fn";ţ;+ nt le de8"olt; acestora capacitatea de a Fnţele e realitatea 4i de a acţiona asupra ei.
9e8ult; c; ele au =uncţie de +ediere a instru+entelor psi6ice prin inter+ediul celor
peda o ice. Posibilit;ţile de codi=icare a in=or+aţiilor conţinute Fn +esa#e sunt di"erse
,i+a ini! si+boluri! sunete etc. ! ceea ce contribuie la esenţiali8area conţinuturilor 4tiinţi=ice!
uneori di=icile 4i abstracte! Fn +odalit;ţi accesibile 4i c6iar pl;cute.
Prin or ani8area e(perienţei sen8oriale a ele"ilor! +i#loacele de Fn";ţ;+ nt contribuie Fn bun;
+;sur; la constituirea 4i consolidarea structurilor percepti"e operatorii! a+elior nd
capacitatea ele"ului de a Fnre istra! prelucra 4i interpreta in=or+aţiile pri+ite! operaţiile
percepti"e de e(plorare! co+parare! =i(are! precu+ 4i caracterul raţional al acţiunilor
percepti"e. Dup; cu+ arat; L. ?ili+on ,%))0! pa . % ! ...la cea +ai si+pl; cunoa4tere
perceptual; particip; ndirea! i+a inaţia! repre8entarea! iar absenţa sen8aţiilor este de
neconceput Fn percepţie .
7III. . . . ?uncţia de +oti"are a Fn";ţ;rii 4i de orientare a intereselor pro=esionale ale
ele"ilor este le at; de Fnc;rc;tura e+oţional; a i+a inii audio-"i8uale! care se adresea8;
direct sensibilit;ţii ele"ului. 5esa#ele "i8uale 4i auditi"e sti+ulea8; la ele"i curio8itatea!
interesul! dorinţa de cunoa4tere 4i de acţiune 4i crea8; +o+ente de bun; dispo8iţie! toate
acestea contribuind la +obili8area e=ortului Fn procesul de Fn";ţare. De ase+enea! raţie
utili8;rii +i#loacelor te6nice! ele"ii se pot in=or+a +ai repede! +ai bine 4i +ai +ult despre
di"erse pro=esii! acti"it;ţi! preocup;ri etc.! ceea ce contribuie la orientarea lor 4colar; 4i
pro=esional;.
%>)
7III. . .0. ?uncţia de+onstrati";
Aceast; =uncţie este "alori=icat; Fn situaţiile educati"e Fn care e(ist; constr n eri le ate de stn
rea 4i trans+iterea +esa#ului educaţional! datorate caracteristicilor obiectelor! proceselor 4i

=Aecneos+teecnaerlaicdtiearties:tidii+peonsiibuinl;i =sotuardtieer+eaicliosranue=+
oai#rltoec+
it;a!rid!eriat+
ceeleanstesraeucualreret!ldaisnuab+stiict;uteetca.le
obiectelor! proceselor 4i =eno+ reale: +odele +ateriale 4i ideale sau +i#loace te6nice de
instruire. Acestea din ur+; pre8int; a"anta#ul ce +;rii sau deco+pri+;rii r it+ului de
des=;4urare a unui proces sau e"eni+ent! per+it "i8uali8area procese 4i = eno+ene inaccesibile
obser"aţiei directe etc.
7III. . .&. ?uncţia =or+ati"; 4i estetic;
Co+unicarea audio"i8ual; se caracteri8ea8; printr-o or ani8are cronospatial; i+pus;! care Fl
c pe pro=esor la un plus de -ri uro8itate Fn siste+ati8area in=or+aţiei! cu e=ecte bene=ice

%>2
asupra =onri de8"olt;rii structurilor co niti"e ale ele"ilor. Ace4tia se e(ersea8; Fn reali8area
de anali8e! co+parai surprinderea notelor esenţiale 4.a.+.d.! ceea ce are drept e=ect sporirea
capacit;ţilor de operare a proa ndirii.
Pe l n ; "alenţele co niti"e pe care le co+port;! =oto ra=ia! diapo8iti"ul! sec"enţa de =il+
4.a.! i #ea8; ele"ii Fn acte de percepere 4i e"aluare a esteticului 4i le culti"; capacitatea de
Fnţele ere 4i apreci =ru+osului.
7III. . .1 ?uncţia de 4colari8are substituti"; sau de reali8are a Fn";ţ;+ ntului la<de la distc
acti"itate Fn reali8area c;reia inter"in! cu predilecţie! tele"i8iunea! precu+ 4i reţelele
co+puteri8ate naţio+ internaţionale.
Fn";ţ;+ ntul la distanţ; repre8int; o alternati"; ce r;spunde unor cerinţe +ultiple de instruii
educare: Fnsu4irea unei li+bi str;ine! educaţia ecolo ic;! educaţia pentru pace! educaţia
continu; pe di=erite cate orii socio-pro=esionale! inclusi" a personalului didactic 4.a.
7III. . .>. ?uncţia de e"aluare a randa+entului ele"ilor
Fnc; din deceniile >-*! din ti+pul Fn";ţ;+ ntului pro ra+at se utili8ea8; dispo8iti"e +ecanice
e"aluare a re8ultatelor 4colare ale ele"ilor' Fn ti+p! lor li s-au ad;u at cele electrice 4i cele
electron Contribuţia tuturor acestor dispo8iti"e la opti+i8area operaţiei de e"aluare a
pro resului 4colar poat e"idenţiat;! din cel puţin dou; puncte de "edere:
- s-au eli+inat =actorii perturbatori de natur; subiecti"; care inter"in Fn "eri=icare 4i notare
, e=ei 6alo ! e=ectul de ordine 4i de contrast etc.
- s-au a+pli=icat calit;ţile dia nostice 4i pro nostice ale not;rii.
7III.0. Caracteristici ale +i#loacelor te6nice de instruire
Cele +ai i+portante caracteristici ale +i#loacelor te6nice de instruire! care le con=er; "aloai
peda o ic; 4i! totodat; anu+ite li+ite Fn utili8are! sunt ur+;toarele:
?le(ibilitatea sau adaptabilitatea! repre8int; tr;s;tura care se re=er; l a posibilit;ţile de adaptare
necesit;ţile de +o+ent. E(e+ple:
- pe =olia de celuloid se poate scrie! desena! 4ter e sau p;stra cele scrise pentru 8ilele
ur+;toare
- cu retroproiectorul poate lucra at t pro=esorul! c t 4i ele"ii! el are! deci! un rad de
=le(ibilitate apropiat de c al tablei de scris.
eneralitatea repre8int; o proprietate asociat; =le(ibilit;ţii 4i se re=er; la posibilitatea de a
codi=ica di=erite =or+e! in=or+aţiile +esa#elor trans+ise spre receptorul u+an.
%*$
E(e+plu: Calculatoarele electronice au un indice sporit de eneralitate =aţ; de =il+ sau oricare
alt +i#loc audio-"i8ual. Ele r edau procese e"olu nd Fn ti+p! redau ad-6oc dina+ica proceselor
4i =eno+enelor! e=ecte sonore etc. Pentru ca =il+ele didactice s; r;spund; acestei e(i enţe! ele
trebuie +ultiplicate! iar pentru orice +odi=icare a procesului este necesar; producerea unui
nou =il+.
Paralelis+ul este proprietatea care se re=er; la posibilitatea utili8;rii si+ultane a aceluia4i
+i#loc! Fn +ai +ulţi! scopuri sau de c;tre +ai +ulţi utili8atori! Fn aceea4i unitate de ti+p.
E(e+ple:
- 6 rtia este resursa cea +ai utili8at;! =iind =ir esc ca =iecare ele" s; utili8e8e propriul caiet de

n- octailţceulatoarele electronice pot =i utili8ate si+ultan! de c;tre +ai +ulţi ele"i! Fn +ai +ulte
scopuri: asi+ilare de cuno4tinţe! aplicare! "eri=icare! e"aluare! =i(are! consolidare etc.
Accesibilitatea este o proprietate a +i#loacelor te6nice deter+inat; de co+ple(itatea lor 4i de
u4urinţa cu care ele pot =i utili8ate. ?ire4te! cu cFt un +i#loc te6nic este +ai co+ple(! cu at t
accesul utili8atorilor depinde Fn +ai +are +;sur; de pro ra+e speciale de instruire pentru
cunoa4terea 4i + nuirea aparatelor.
/i uranţa Fn =uncţionare este repre8int; o caracteristic; a=lat; Fn corelaţie cu =iabilitatea 4i
Fntreţinerea 4i se re=er; la respectarea anu+itor re uli 4i operaţii la punerea Fn =uncţiune! la

%>)
utili8area 4i la oprirea aparatelor.
A" nd Fn "edere propriet;ţile +i#loacelor te6nice! se poate spune c;! pentru stabilirea calit;ţii
+i#loacelor te6nice de instruire! se iau Fn considerare! si+ultan! patru cate orii de =actori! pe
care trebuie s;-i aib; Fn "edere at t cei care le produc! c t 4i cei care le utili8ea8;. Este "orba
de =actori peda o ici - notaţi cu P! te6nici - notaţi cu T! econo+ici - notaţi cu Ec 4i er ono+ici
- notaţi cu Er. Ast=el! calitatea +i#loacelor te6nice de instruire - notat; cu C este =uncţie de
aceste cate orii de =actori: C+ S = ,P!T!Ec!Er .
7III.&. O posibil; ta(ono+ic a +i#loacelor te6nice de instruire
Dat; =iind +area di"ersitate a +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt! e(ist; +ai +ulte criterii de
clasi=icare lor.
nul dintre criteriile de clasi=icare a +i#loacelor te6nice de instruire! care 4i-a do"edit
operaţionalitatea Fn practica instruirii! a =ost o=erit de 9. Le=ranc 4i K. Canac ,9. Le=ranc!
%)>> 4i are Fn "edere anali8atorul solicitat 4i caracterul static sau dina+ic al i+a inii , "e8i
tabelele 0.7III. 4i &.7III. :
Tabelul 0. 7III.
Clasi=icarea +i#loacelor te6nice de instruire dup; anali8atorul solicitat
Anali8atorul solicitat Cate oria de +i#loace te6nice de instruire
- anali8atorul "i8ual - +i#loace te6nice de instruire "i8uale ,aparate 4i
+ateriale
- anali8atorul auditi" - +i#loace te6nice de instruire auditi"e ,aparate 4i
+ateriale
- anali8atorul auditi" 4i anali8atorul "i8ual - +i#loace te6nice de instruire audio"i8uale ,aparate 4i
+ateriale
Tabelul &.7III. Clasi=icarea +i#loacelor te6nice de instruire dup; caracterul static sau dina+ic
al i+a inii
C
i+aaracinteiirul T
priopiuelcdţiee T
inispturuli+
rei#loacelor te6nice de E
te(6en+
icpelededein+
stir#uloiraece
- static - =i(; - +i#loace te6nice de instruire - diascolul - epidiscopul
statice ,de +editaţie - retroproiectorul
- dina+ic - dina+ic; - +i#loace te6nice de instruire - =il+ul - tele"i8iunea -
dina+ice ,de =ascinaţie calculatoarele
electronice
Fn le ;tur; cu proiecţia = i(;! K. Canac ,%)>>! pa . 0- & ar;ta: ...i+a inea "i8ual; =i(;
recla+; din
partea oc6iului obser"atorului o atitudine de cal+; conte+plare sau de e(a+en scrut;tor ..
.i+a inea deter+in;
o atitudine de r;spuns acti" la i+presiile pe care le d; . Acela4i autor! re=erindu-se la proiecţia
dina+ic;!
W ar;ta: Enor+ a+pli=icator docu+entar! ecranul cine+ato ra=ic sau de tele"i8or! reunind
"irtuţile i+a inii cu

%ce*l%e ale +i4c;rii! aduce Fn =aţa noastr;! dup; dorinţ;! tot =elul de obiecte sau e"eni+ente pe
care F+pr;4tiere' lor Fn spaţiu sau =u a lor Fn trecut! di+ensiunile lor prea +ici sau prea +ari!
e(tre+a rapiditate sau Fncetineai' e(cesi"; a des=;4ur;rii lor ... le-ar sustra e alt=el pentru
totdeauna "ederii noastre ,%)>>! pa . 1 .
Lu nd Fn atenţie anali8atorii solicitaţi! precu+ 4i aparatele 4i +aterialele suport pentru
"e6iculare' in=or+aţiilor pe cale audio-"i8ual;! consider;+ operant; ruparea Fn cate oriile:
+i#loace te6nice "i8uale +i#loace te6nice audio 4i +i#l oace te6nice audio-"i8uale.
7III.&!%. 5i#loace te6nice "i8uale

%*$
5i#loacele te6nice "i8uale solicit; anali8atorul "i8ual 4i cuprind aparate 4i +ateriale! dintre
care a+inti+ ,"e8i tabelul 1.7III. :
Tabelul 1.7KL
E(e+ple de +i#loace te6nice "i8uale
Cate oria de
+i#loace te6nice
"i8uale
E(e+ple
Aparate
U U epiproiectorul ,pentru +ateriale pe suport opac
- U epidiascopul ,pentru epiproiecţie 4i diaproiecţie
- U diascolul ,pentru diapo8iti"e 4i dia=Fl+e
- U aspecto+atul ,pentru proiecţia auto+at; < se+iauto+at; a diapo8iti"elor
U U aspectarul ,pentru proiecţia diapo8iti"elor
- U diastarul
-[ retroproiectoral ,pentru proiecţia i+a inilor de pe suport transparent ,celuloid
U "ideoproiectorul ,pentru proiecţia i+a inilor de pe casetele "ideo sau de pe calculatorul
electronic
- U docu+atorul ,proiector pentru citit +icro=il+e
- U ca+era de luat "ederi 4i instalaţia "ideo - pentru Fnre istrarea 4i redarea pe +onitorul T7
a unor =il+e didactice
5ateriale pentru proiecţia cu aparatele "ideo
U docu+ente tip;rite ,lito ra"uri! ilustraţii din c;rţi 4i re"iste! sc6e+e! desene! te(te
-[ docu+ente rare ,+anuscrise! per a+ente! piese nu+is+atice! sta+pe
-[ corpuri opace ,roci! +etale! i+pri+;ri pe cear;
U docu+ente =i(e proiectabile ,diapo8iti"e! dia=il+e! =il+e de 2 ++ sau %> ++! +icro=il+e!
=olii pre ;tite pentru proiecţie! casete "ideo! co+pact discuri
- U produse ale acti"it;ţii ele"ilor ,=i4e de lucru! =ra +ente de lucr;ri elaborate
etc.
9eproducerea pe ecran a i+a inilor =i(ate pe suport opac se reali8ea8; prin epiproiecţie
,episcopie ! iar a celor Fnre istrate pe suport transparent! prin diaproiecţie.
Epiproiecţia const; Fn proiectarea prin re=le(ie a supra=eţelor opace ,docu+ente rare!
=oto ra=ii! obiecte de +u8eu ! cu a#utorul epidiascopului. Diaproiecţia este proiecţia prin
transparenţ; a i+a inilor =i(ate pe +aterial transparent ,diapo8iti"e! dia=il+e ' ea se
reali8ea8; cu a#utorul diaproiectoralui! respecti" a diascolului.
Diaproiector
?i ura >. 7III. Instalaţie pentru diaproiecţie
%*
Fn ca8ul proiecţiei de diapo8iti"e! se utili8ea8; dispo8iti"ul suport destinat acestui scop! iar
c nd se proiectea8; dia=il+e este necesar un dispo8iti" de rulare.
Proiectarea diapo8iti"elor se poate =ace u4or 4i cu econo+ie de ti+p cu a#utorul aspectarului!

d9ieatsrtoapruroluieicsţaiau easpterorieeacltio8arut;ludieauptro+
=easto!radce sltaa cdaitnedurr;+!;ut=iiliin8dncdelre+traoipprrooiedcutcotriu".l! un suport
transparent de di+ensiuni +ai +ari ,=olie de cea. %1< 1 c+ 4i un ecran a=lat Fn =aţa clasei.
9etroproiecţia poate =i =olosit; cu bune re8ultate Fn predarea 4i Fn";ţarea tuturor disciplinelor
de studiu 4i inte rat; oric;rei +etode didactice: Fn";ţ;rii prin descoperire! proble+ati8;rii!
con"ersaţiei etc.
Pre8entarea de =olii! respecti" de i+a ini suprapuse! care "i8uali8ea8; pro resi" un obiect sau
=eno+en! o=er; suporturi supli+entare bene=ice Fn reali8area pred;rii 4i Fn";ţ;rii.
?i ura *. 7III. Instalaţie pentru retroproiecţie

%*%
Teleproiecţia este proiecţia reali8at; cu a#utorul unei ca+ere de luat "ederi sau a unui
"ideocaseto=on! conectate la un +onitor T7 sau "ideoproiector. Fn =elul acesta! pot =i supuse
studiului obiecte! co+ponente ale unor +ecanis+e sau =eno+ene la care obser"atorul u+an
nu are acces direct.
5icroproiecţia repre8int; prelucrarea i+a inilor Fn +iniatur; obţinute la +icroscop 4i
pre8entarea lor Fn di+ensiuni +;rite pe un ecran.
?i . 2. 7III. Instalaţie pentru "ideoprpiecţie
7III.&. . 5i#loace te6nice audio
Dintre +i#loacele te6nice audio! =rec"ent utili8ate Fn 4coal;! a+inti+: radioul! pic -up-ul!
+a neto=onul! caseto=bnul! reporto=onul! plaQer-ul CD etc.
%*0
7III.&.0. 5i#loace te6nice audio-"i8uale
Fntre +i#loacele te6nice audio-"i8uale! o po8iţie aparte o ocup; te6nica "ideo! care presupune
ui rea unui "ideocaseto=on sau a unei ca+ere de luat "ederi! Fn cone(iune cu un +onitor T7
sau "ideoproiecl
Prin "alori=icarea te6nicii "ideo Fn Fn";ţ;+ nt! i+a inea 4i cu" ntul! ideea 4i +elodia se Fn
ar+onios! Fntr-un act de co+unicare Fn care sunt i+plicate! deopotri";! canalele co niti"e 4i
a=ecti"e. E "alenţele psi6opeda o ice ale te6nicii "ideo! a+inti+:
I/[ per+ite +odi=icarea curent; a Fnre istr;rilor! prin introducerea unor noi inserturi sau
Fnl;tui unor sec"enţe
E[ continu; redarea sau o Fntrerupe! re"ine pentru repetarea unor sec"enţe ori de cFte ori este
ne"e
E[ p;strea8; i+a ini 4i sunete pentru o durat; de ti+p nede=init;.
7III.1. E(i enţe psi6opeda o ice Fn utili8area +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt
/electarea +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt adec"ate acti"it;ţilor didactice des=;4urate cu o clas; de
ele"i anu+ite particularit;ţi de " rst; 4i indi"iduale 4i Fn con=or+itate cu obiecti"ele
educaţionale prestabil presupune ;sirea r;spunsurilor la ur+;toarele Fntreb;ri: !MLa ce tip de
Fn";ţare 4i la ce +ecanis+ al Fn";ţc recur ele"ii Fn condiţiile utili8;rii unui anu+it +i#loc de
Fn";ţ;+ nt` ! Care este raportul opti+ care trebui s; se stabileasc; Fntre concret 4i abstract
Fn procesul perceperii! Fnţele erii 4i asi+il;rii noului : Care este aportul sc6e+ati8;rii 4i
esenţiali8;rii Fn procesul Fn";ţ;rii` ! Cu+ in=luenţea8; se+ne si+bolurile 4i i+a inile
procesele +e+oriei! =i(area! stocarea 4i actuali8area<+obili8area in=or+aţiilor`
Y raţie e(ercit;rii =uncţiei de instruire! =iecare cate orie de +i#loace de Fn";ţ;+ nt poate =i
consic rat; o +odalitate de trans+itere a cuno4tinţelor. De aceea! se i+pune ca! Fn ale erea
+i#loacelor de Fn";ţ;+ s; se aib; Fn "edere e=icienţa lor Fn trans+iterea unor in=or+aţii noi!
precu+ 4i Fn =or+area unor priceperi deprinderi intelectuale! care se "or trans=or+a Fn
instru+ente utile Fn asi+ilarea de noi in=or+aţii.
Y Desi ur c;! Fn ulti+; anali8;! pro=esorul este acela care proiectea8;! 4i crea8; situaţii
didactice # care se util i8ea8; +i#loace de Fn";ţ;+ nt! or ani8ea8; 4i Fndru+; acti"itatea
ele"ului! a#ut ndu-% s; Fn"eţf Procesul Fn";ţ;rii nu are la ba8; si+pla percepţie! ci el
presupune acti"itatea intelectual; e=ecti"; a ele"ulu Prin ur+are! so=t-urile pre8entate o dat;

cdue eulteil"i8i'aerelea F+
4ii#Flnodaecpellionredsce =Fnun"c;ţi;a+dindta!cntiuc;sunnut+sia+i dpalec;+sautnertiuatliilni8tautieti"e=eecatir"e ds;a=cie4otibas. eAr"lta=teel
spus! e=icienţa oric;rui +i#loc de Fn";ţ;+ nt presupune asi urarea caracterului co+ple+entar
a pred;rii - Fn";ţ;rii.
E(e+plu: I+a inile statice pot =i ast=el concepute 4i "alori=icate! Fnc t s; spri#ine anali8a
ele+entelor unu' Fntre ! stabilirea ase+;n;rilor 4i a deosebirilor dintre ele! clasi=icarea lor
dup; di"erse criterii! inte rarea lor Fntr-un alt Fntre ! "erbali8area celor percepute!
proble+ati8area! ndirea di"er ent;! e(ersarea spiritului de obser"aţie 4i a spiritului critic
etc.

%*
Y tili8area unui sin ur +i#loc de Fn";ţ;+ nt! indi=erent din ce cate orie =ace parte 4i
indi=erent c t de bine conceput 4i reali8at ar =i el! nu poate da +a(i+ul de e=icienţ;.
5i#loacele de Fn";ţ;+ nt trebuie selectate! utili8ate 4i F+binate Fn =uncţie de conte(tul
peda o ic concret! respecti" de celelalte ele+ente constituti"e ale strate iilor didactice:
siste+ul de +etode didactice! =or+ele de or ani8are a acti"it;ţii didactice etc. n +i#loc de
Fn";ţ;+ nt nu este e=icient Fn sine! ci nu+ai ca ele+ent co+ponent al unui siste+ de +i#loace
de Fn";ţ;+ nt! care se spri#in; reciproc 4i care se inte rea8; Fntr-o strate ie de instruire sau
autoinstruire coerent;.
In =i ura ).7III. pre8ent;+ siste+ul celor +ai i+portante +i#loace de Fn";ţ;+ nt utili8ate la
disciplina C6i+ie .
Y In con=or+itate cu teoria diri#;rii instruirii prin obiecti"e! rolul pri+ordial Fn ale erea
resurselor ce ur+ea8; a =i =olosite Fn instruire! inclusi" a +i#l oacelor te6nice de instruire!
re"ine =inalit;ţilor procesului
%*&
didactic. De ase+enea! natura 4i +odul de or ani8are al conţinutului care "a =i "e6iculat!
ale erea +etodelor 4i =or+elor de acti"itate didactic;! a +etodelor de "eri=icare 4i e"aluare!
sunt ele+ente care in=luenţea8; selectarea +i#loacelor te6nice necesare Fn situaţia de predare
Fn";ţare respecti";. A4adar! stabilirea +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt repre8int; o acţiune
co+ponent; a proiect;rii peda o ice.
( tili8area unui anu+it +i#loc te6nic Fn instruire este #usti= icat; nu+ai dac; acti"itatea
respecti"; nu poate =i re'! i8at; e=icient apel nd la +odalit;ţi de lucru +ai si+ple.
5anuale! cule eri! caiete ale ele"ului etc.
Plan4e
?olii transparente

/ubstanţe c6i+ice
5odele =i urati"e 4i si+bolice
?oto ra=ii
?il+e didactice
Aparate 4i dispo8iti"e de laborator
/iste+ul periodic al ele+entelor c6i+ice
Diapo8iti"e
Calculatoare electronice
Truse pentru ele"i 4i pro=esori
?i ura ). 7III. /iste+ul +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt la disciplina C6i+ie.
E(e+plu: Fntr-o lecţie introducti"; ar =i inutil 4i c6iar absurd s; se recur ; Ia +i#loacele "ideo
pentru a pre8enta ele"ilor obiecte de#a =a+iliare lor! cu+ ar =i: c;rţi! di=erite =ructe! le u+e!
p;s;rile de curte etc.
Y E=icienţa +i#loacelor te6nice de instruire depinde! Fn +are +;sur;! de pre ;tirea
pro=esorului! de ni"elul la care el st;p ne4te +aterialul ce ur+ea8; a =i utili8at! de +;sura Fn
care este =a+iliari8at cu aparatele etc.! Fn acela4i ti+p =iind necesar; 4i pre ;tirea ele"ilor

pEelen"triui nauuptiolis8ead;Fncacptai"citatea dloer!asulpeocrtuturrailedainutdr-io-s"ii+

8upal;lep.ri"ire o i+a ine! =ie ea c6iar
si+pl;. Pro=esorul este acela care ur+ea8; s; oriente8e 4i s; =ocali8e8e atenţia ele"ilor asupra
aspectelor esenţiale ale conţinuturilor trans+ise! Fn =uncţie de scopul sec"enţei educati"e
respecti"e: identi=icarea anu+itor ele+ente! descrierea co+ponentelor pre8entate!
interpretarea unei i+a ini etc. Lectura unei i+a ini de c;tre ele"i poate
%*1
F+br;ca aspecte di"erse! Fn =uncţie de raporturile dintre =or+a 4i conţinuturile acesteia! de
planul Fndep! sau apropiat de pre8entare! de un 6iul de "edere! de durata e(punerii etc.

%*0
Y Indi=erent de +i#loacele te6nice utili8ate! procesul instructi"-educati" presupune 4i +o+ent
con"ersaţie pro=esor-ele"i 4i ele"i-ele"i! discuţii de rup. #ocuri de si+ulare! adic; asi urarea
unor cor interacti"e Fntre ele"i! pro=esor 4i +i#locul te6nic =olosit. Pentru ca strate ia didactic;
ba8at; pe utili8area +i#loc te6nic de instruire s; =ie e=icient;! este necesar ca in=or+aţiile
trans+ise cu a#utorul +i#loacelor te6i s; =ie supuse unor prelucr;ri! interpret;ri! restructur;ri!
s; se reali8e8e "erbali8;ri! corelaţii etc.! iar r cuno4tinţe s; =ie inte rate Fn siste+ul co niti" al
ele"ilor.
De aceea! este necesar; pre ;tirea clasei Fn "ederea perceperii e=iciente a +esa#ului audio-"i8
Aceast; pre ;tire const; Fntr-o discuţie prealabil; cu ele"ii! F n cadrul c;reia se reactuali8ea8;
ceea ce el cunosc de#a despre subiectul discutat! se preci8ea8; ideea =unda+ental; pe care o
trans+ite +esa#ul =or+ulea8; c te"a Fntreb;ri la care ele"ii "or c;uta r;spunsuri Fn ti+pul
perceperii +esa#ului. Este i+por ca pro=esorul s; =or+ule8e Fntreb;ri de descoperire ! pentru
a obli a ele"ii s; ndeasc; 4i s; asi+ile8i +od con4tient in=or+aţiile. In co+entariile sale!
pro=esorului nu se "a li+ita la si+pla descriere 4i nici nu epui8a e(plicaţiile' di+potri";! le "a
l;sa ele"ilor o 8on; de necunoscut 4i de in"esti are Fn le ;tur; i+a inile pre8entate! o=erind!
dac; este necesar! puncte de spri#in.
Asi urarea condiţiilor interacti"e Fntre pro=esor! ele"i 4i +i#loacele te6nice utili8ate! "i8ea8;
cre4te e=icienţei procesului de Fn";ţare prin:
O apro=undarea proceselor de anali8; 4i sinte8;
[ clari=icarea aspectelor insu=icient sesi8ate prin lectura i+a inii
asi urarea p;trunderii prin Fndire a celor receptate
C =or+area la ele"i a unei "i8iuni de ansa+blu asupra celor studiate
inte rarea noilor cuno4tinţe Fn siste+ul co niti" propriu al ele"ilor.
In "ederea cre4terii e=icienţei utili8;rii con"ersaţiei! a e(punerii! a e(plicaţiei! a
proble+ati8;rii descoperirii 4i a altor +etode didactice dup; lecturarea de c;tre ele"i a unei
i+a ini! se poate recur e reluarea unor cadre sau sec"enţe din +esa#ul "i8ual: diapo8iti"e!
sec"enţe de =il+! i+a ini etc.
Biblio ra=ie
As6bQ! E. ,%)>* ! 9e=lections on tec6nolo Q in education! Institute o= Tec6nolo Q! Tec6nion-
Israel
Ber er! . ,%)*0 ! O+ul +odern 4i educaţia sa! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
,%))> ! Catalo cu +i#loace de Fn";ţ;+ nt pe anul %))>! 5inisterul Fn";ţ;+ ntului!
Direcţia Ba
+aterial; a Fn";ţ;+ ntului ! Bucure4ti
Clli=ord! K. Bloc ,%)* ! Educaţional Tec6nolo Q and t6e De"elopin Countries! A
Kandboo ! Acade+Q
Educaţional De"elop+ent! 5arc6
Co6en! L.! 5anion! L. ,%))& ! 9esearc6 5et6ods in Education! =ourtli edition! 9outled e!
London ai
NeX-Ror
Creţu! 7.! Ionescu! 5. ,%)2 ! 5i#loace de Fn";ţ;+ nt! Fn Didactica ! "oi. II din /inte8e de
pcoednate+oporan; ! coord. D. /alade! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Da"ies! I. . ,%)*1 ! Educaţional Tec6nolo Q at t6e Crossroads: E==icienF +essa e desi n o=
e==ect6
co++unication! Fn Aspects o= Educaţional Tec6nolo Q ! Pit+an Publis6in ! 7III
?ili+on! L. ,%))0 ! Psi6olo ia percepţiei! Editura Didactic; 4i tiinţi=ic;! Bac;u
laser! 9. ,%)* ! Indi"iduals and learnin : t6e neX aptitudes! Fn Education-9esearc6er ! nr.l
Kuber+an! A.5 ,%)*2 ! Cu+ se produc sc6i+b;rile Fn educaţie: contribuţie la studiul
ino"aţiei! Editur

%*&
Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Ilic6Q! P. ,%))) ! O istorie a co+unic;rii +oderne! Editura Poliro+! Ia4i
Ionescu! 5.! Preda! 7. ,%)20 ! F ndru+;tor pentru utili8area +i#loacelor te6nice de instruire!
ni"ersitate
Babe4-BolQai Clu#-Napoca
%*>
Ionescu! 5.! 9adu! I. ,coord. ,%))1 ! Didactica +odern;! Editura Dacia! Clu#-Napoca
Ionescu! 5. ,coord. ,%))2 ! Educaţia 4i dina+ica ei! Editura Tribuna Fn";ţ;+ ntului!
Bucure4ti
Ionescu! 5. , $$$ ! De+ersuri creati"e Fn predare 4i Fn";ţare! Editura Presa ni"ersitar;
Clu#ean;! Clu#-Napoca
Le=ranc! 9. ,%)>> ! 5i#loace audio-"i8uale Fn slu#ba F n";ţ;+ ntului! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
Lo c rd! M.D. ,%)2> ! La Co++unication internaţionale: necessite d un centre d ec6an e et
d un reseau de Co++unication! Fn Tendances nou"elles dans le +ateriei scienti=iVue
scolaire ! coord. N. . LoXe
5oXlana! K.! ilson! LM. ,%))$ ! Co++unication! tec6nolo ie et de"elopp+ent! Fn Etudes
et docu+ents k d in=br+ation ! NE/CO
5uc6ielli! 9. ,%)2 ! 5etode acti"e Fn peda o ia adulţilor! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
,%))0 ' Nor+ati"e de dotare cu +i#loace de Fn";ţ;+ nt! 5inisterul Fn";ţ;+ ntului!
Departa+entul Fn";ţ;+ ntului preuni"ersitar! Direcţia 5i#loace de Fn";ţ;+ nt 4i
docu+entare ! Bucure4ti
Oettin er! A. . ,%)*$ ! 9un! Co+puter! 9un. T6e 5Qt6olo Q o= Educaţional Ino"ation!
KarXard ni"ersitQ Press! Ca+brid e 5assac6usets
9adu! L! Ionescu! 5. ,%)2* ! E(perienţ; didactic; 4i creati"itate! Editura Dacia! Clu#-Napoca
/cei=ord! 5.! Tele"ision =or learnin : 9esearc6 oportunites! Fn !Educaţional Co++unication
and Tec6nolo Q Mournal ! nr. l
/c6ra++! . ,%)2% ! Bi 5edia! Little 5edia! /a e Publications! Londra
/c6ra++! .! Coo+bs! P.K.! a6nert! ?.! LQle! M. ,%)*) ! Noile +ass-+edia: un studiu Fn
spri#inul plani=ic;rii educaţiei! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
/il"erstone! 9. ,%))) ! Tele"i8iunea Fn "iaţa cotidian;! Editura Poliro+! Ia4i
Jil+an! D.! BrQant! M.! Kuston! A. ,%))1 ! 5edia! C6ildren and t6e ?a+ilQ: /ocial! /cienti=ic!
PsQc6odQna+ic and Clinical Perspecti"es! Fn KarXard Educaţional 9e"ieX ! >1! l
%**
CAPITOL L I3 DE5E9/ 9I TIPICE I C9EATI7E GN P9EDA9E I GN7Ă@A9E
I3. %. /iste+ul =or+elor de or ani8are a acti"it;ţii educaţionale I3. %.%. /curt istoric
/iste+ul co+ple( al =or+elor de or ani8are a acti"it;ţii educaţionale cuprinde ansa+blul
+odalit;ţilor speci=ice de reali8are a acti"it;ţii didactice a bino+ului pro=esor-ele" Fn di=erite
conte(te educaţionale: Fn sala de clas; sau Fn a=ara ei! Fn 4coal; sau Fn a=ara 4colii! =rontal! pe
rupe! indi"idual sau co+binat etc.. Fn con=or+itate cu obiecti"ele instructi"-educati"e

pcorenssttaibtuiliitt4ei. "AacleidsattsiFsntep+
ra!crteicsapeinctsit"rutirpiui!rFinle tdi+
e pc!odlaubpo;raorepedriinotared;prFno=ceasroeri 4ruipeluel"dies-ealue"i cu
care se lucra era etero en at t din punct de "edere al ni"elului de pre ;tire 4i al posibilit;ţilor
intelectuale! c t 4i din punctul de "edere al " rstei biolo ice! iar 8iua 4colar; nu era
re le+entat; sau structurat; Fn "reun =el.
Cu ti+pul! cea +ai =rec"ent; +odalitate de reali8are a acti"it;ţii de predare 4i Fn";ţare a
de"enit or ani8area pe clase 4i lecţii! care! Fntr-o anu+it; accepţiune! a =ost Fnt lnit; Fn
practica instruirii 4i Fn antic6itate. Ea a =ost =unda+entat; teoretic de pe po8iţii 4i Fntr-o
perspecti"; relati" 4tiinţi=ic; Fn secolul al 37II-lea prin contribuţia decisi"; a peda o ului

%*1
ce6 Man A+os Co+enius ,%1) -%>*$ . Acesta a a"ut +eritul de a =i obser"at c; pentru +;rirea
randa+entului acti"it;ţii instructi"-educati"e! este necesar ca ele"ii s; =ie distribuiţi Fn clase
dup; " rst; 4i pre ;tire! =iecare clas; s; parcur ;! Fn decursul unui an! o anu+it; pro ra+;
reparti8at; pe luni 4i 8ile! iar =iecare lecţie s; =ie un tot unitar! subordonat unui scop bine
deter+inat.
Ast=el! Co+enius a a#uns la ideea asocierii conceptului de lecţie 4colar; celui de clas; de
ele"i 4i a susţinut necesitatea le ;rii lecţiei de acti"itatea co+un; a unei Fntre i clase< rupe de
ele"i. ?unda+ent nd relaţia lecţie-clas; 4i anali8 nd le ;turile care se stabilesc Fntre
conţinutul! structura! pro ra+area acti"it;ţii didactice 4i ti+pul destinat Fn=;ptuirii ei!
Co+enius a =unda+entat siste+ul de or ani8are a Fn";ţ;+ ntului pe clase 4i lecţii! care s-a
r;sp ndit pe o arie =oarte lar ;. Acest siste+ de Fn";ţ;+ nt s-a i+pus ca o = or+; de
or ani8are a +uncii didactico-educati"e des=;4urat; Fn 4coal; 4i reali8at; Fn condiţii precise!
ele"ii =iind rupaţi Fn clase! iar lecţiile succed ndu-se Fntr-o ordine =i(at; Fn pro ra+ul de
lucru! respecti" Fn orarul 4colii ,M .A. Co+enius! %)*$ . Fn practica 4colar; din ţara noastr;
acest siste+ de lucru a =ost introdus prin Le ea Fn";ţ;+ ntului din %2>&.
Caracteristicile siste+ului de lucru =unda+entat de Co+enius erau ur +;toarele:
U ele"ii erau rupaţi Fn clase dup; " rst; 4i ni"el de pre ;tire'
U trecerea dintr-o clas; Fn alta se =;cea anual! pe ba8a pro+o";rii'
U e(ista o anu+it; durat; de 4colari8are ,care ulterior a "ariat de la o etap; la alta a de8"olt;rii
societ;ţii 4i de la o ţar; l a alta '
U e(ista un Fnceput 4i un s= r4it de an 4colar' acesta era structurat Fn unit;ţi de lucru ,tri+estre
sau se+estre ! ur+ate de "acanţe'
U 8iua 4colar; se des=;4ura dup; un orar! Fn care obiectele de studiu se succedau Fn unit;ţi de
ti+p e ale! de &1-1$ +inute! altern nd cu recreaţiile.
C ţi"a dintre peda o ii care au a"ut contribuţii la per=ecţionarea ulterioar; a siste+ului de
Fn";ţ;+ nt pe clase 4i lecţii au =ost: M.K. Pestalo88i! .D. 4ins i! A. . DiesterXe ! M.?.
Kerbart! T. Jiller! . 9ein 4.a.
A+inti+ c te"a din contribuţiile teoretice 4i din Fncerc;rile e(peri+entale iniţiate Fn a doua
#u+;tate a secolului al 3l3-lea 4i Fn pri+a #u+;tate a secolului 33 4i +enite s; F+bo ;ţeasc;
siste+ul =or+elor de or ani8are a acti"it;ţii didactice. De4i aceste Fncerc;ri nu au dep;4it =a8a
de e(peri+ent! ele r;+ n "aloroase datorit; e=orturilor de acti"i8are a ele"ilor 4i de an a#are a
lor Fn acti"it;ţi independente:
%*2
- siste+ul +onitorial ,iniţiat conco+itent de Bell 4i Lancaster
- planul Dalton ,e(peri+entat de Kelen Par 6urst
- +etoda centrelor de interes ,elaborat; de O"ide DecrolQ
- siste+ul proiectelor ,elaborat de illlia+ K. ilpatric
- +etoda innet a ,e(peri+entat; de Carlton . as6burne
- +etoda +uncii pe rupe ,susţinut; de 9o er Cousinet 4i de Peter Petersen
- +etoda ?reinet ,susţinut; de Celestin ?reinet
- +etoda Dottrens ,susţinut; de 9obert Dottrens

-+sisetteo+
daulB5
ouacn6ne6te,is+us,ţeinlaubto;rdaet 4Ki.aB
ploicuact6deet dr. /ic in er 4.a.
I3. %. . Necesitatea or ani8;rii 4i des=;4ur;rii procesului instructi"-educati"
Din secolul 37II p n; Fn 8ilele noastre! e"oluţia siste+ului de Fn";ţ;+ nt pe clase 4i lecţii!
din punctul de "edere al rupului<clasei de ele"i 4i al +ediului a+biental Fn care s-a reali8at
instrucţia! a =ost per+anent;. El a =ost de8"oltat 4i a+endat prin or ani8area de nu+eroase
in"esti aţii e(peri+entale Fn cadrul unor paradi +e de cercetare speci=ice peda o iei
tradiţionale 4i +oderne. 5odul de lucru continu; s; =ie do+inant 4i Fn pre8ent! cu toate c; s-
au Fnre istrat +odi=ic;ri Fn +;sur; s; asi ure concordanţa necesar; cu conţinutul ideatic

%*>
stocat Fn +anualele 4colare 4i Fn celelalte surse pentru ele"i.
i Fn pre8ent! e=orturile de +oderni8are 4i F+bo ;ţire a siste+ului =or+elor de or ani8are a
acti"it;ţii educaţionale constituie obiectul +ultor cercet;ri din do+eniul didacticii enerale 4i
al celor speciale. A+inti+ aici c te"a din te+ele de cercetare practic-aplicati"; 4i teoretic;! ce
stau Fn atenţia didacticienilor:
- predarea pe ec6ipe de pro=esori ,tea+-teac6in '
- instruirea pe rupe<clase de ni"el'
- +etoda siste+ic;'
- or ani8area tripartit; a orarului ,tiers-te+p etc. , . PeterVuin! %)>2! 5. Ionescu! $$$! pa .
&1 . Cercet;rile practice 4i teoretice e=ectuate au de+onstrat c; educaţia inte ral;! co+plet;!
poate =i
reali8at; nu+ai cu concursul tuturor co+ponentelor siste+ului co+ple( al =or+elor de
or ani8are a acti"it;ţii educaţionale. De ase+enea! Fn ceea ce pri"e4te =or+ele de or ani8are a
acti"it;ţii ele"ilor - =rontal;! pe rape! indi"idual; sau co+binat;! cercet;rile teoretice 4i
e(peri+entale au de+onstrat =aptul c; Fn practica instruirii este ne"oie de o F+binare a lor F n
di=eritele sec"enţe didactice! =uncţie de anu+ite criterii ,"e8i Proiectarea strate iilor de
instruire .
I3. %.0. Ta(ono+ia =or+elor de or ani8are a acti"it;ţii didactice
In pre8ent e(ist; o di"ersitate de =or+e de instraire<autoinstruire 4i educare<autoeducare! Fn
4coal; 4i Fn a=ara 4colii! di"ersitate care nu nu+ai c; este necesar;! dar c6iar se i+pune Fn
"ederea dep;4irii dis=uncţiilor lecţiei 4i Fn "ederea atin erii obiecti"elor instructi"-educati"e
ale obiectului de Fn";ţ;+ nt. 5ai o=eri+ c te"a ar u+ente care susţin proiectarea 4i
des=;4urarea unor =or+e di"erse de acti"itate didactic;:
- "olu+ul +are de ac6i8iţii din do+eniul 4tiinţei! te6nicii! culturii! artei! care ur+ea8; s; =ie
trans+ise ele"ilor
- "arietatea surselor 4i canalelor de in=or+aţie cu "alenţe instructi"-educati"e 4i =aptul c;
unele conţinuturi sau situaţii educaţionale ar putea =i reu transpuse Fn lecţii! ele necesit nd
alte =or+e or ani8are 4i des=;4urare
- necesitatea "alori=ic;rii Fnclinaţiilor 4i intereselor ele"ilor pentru di"ersele discipline de
studiu ,care se studia8; sau nu Fn 4coal; 4i pentru di"ersele tipuri de acti"it;ţi.
7arietatea 4i co+ple(itatea situaţiilor instructi"-educati"e i +pun =unda+entarea unui siste+
tot +ai cuprin8;tor al =or+elor de or ani8are a acti"it;ţii educaţionale! precu+ 4i ta(ono+ia
lor dup; criterii cu "aloare peda o ic; rele"ant; ,5. Eant! %)*1! 9. La Borderie! %)*) :
%*)
Tabelul LI3
Ta(ono+ia = ar+elor de or ani8are a acti"it;ţii educaţionale dup; ponderea acti"it;ţii
=rontale! rupale 4i indi"iduale
Tipuri de acti"it;ţi didactice
E(e+ple
Acti"it;ţi =rontale ,Fn care predo+in; acţiunea =rontal;
U lecţii

U sceu+
rsiunrairuiini"ersitare
U acti"it;ţi Fn laboratoare 4colare
U acti"it;ţi Fn cabinete 4colare
U acti"it;ţi Fn ateliere 4colare
U acti"it;ţi pe lotul 4colar
U acti"it;ţi Fn sala de sport
U "i8ite didactice
U e(cursii didactice

%**
"i8ion;ri 4i anali8;ri de spectacole
Acti"it;ţi rupale ,Fn care predo+in; acţiunea rupal;
consultaţii 4i +editaţii ,cu scop de recuperare! sti+ulare! de8"oltare
cercuri 4colare pe +aterii ,r eali8ate disciplinar sau interdisciplinar
"i8ite Fn rupuri +ici ,+icro- rupuri
Fnt lniri cu speciali4ti! oa+eni de 4tiinţ;! de cultur;! scriitori
de8bateri
concursuri
sesiuni de co+unic;ri 4tiinţi=ice 4i re=erate
cenacluri
serate literare 4i +u8icale
redactarea re"istelor 4colare
Acti"it;ţi indi"iduale ,Fn care predo+in; acţiunea indi"idual;
U acti"it;ţi independente
U studiul indi"idual
U studiul Fn bibliotec;
U e=ectuarea te+elor pentru acas;
U elaborarea de co+puneri! re=erate 4i alte lucr;ri scrise
U e=ectuarea de lucr;ri practice
U e=ectuarea de lucr;ri e(peri+entale
U re8ol";ri de e(erciţii 4i proble+e
U re8ol";ri de situaţii-proble+;
U lectura de co+pletare
U lectura supli+entar;
U elaborarea de proiecte
U elaborarea de +odele
U elaborarea de +ateriale didactice
U cercetarea independent; a i8"oarelor scrise 4i ar6eolo ice
U elaborarea planului unei lucr;ri
pre ;tirea 4i susţinerea unor co+unic;ri 4tiinţi=ice
U pre ;tirea pentru e(a+ene
Tabelul .I3.
Ta(ono+ia = ar+elor de or ani8are a acti"it;ţii educaţionale dup; ponderea cate oriei de
+etode didactice
Tipuri de acti"it;ţi didactice E(e+ple
Acti"it;ţi care au la ba8; +etode de - lecţii - prele eri - de8bateri - consultaţii
co+unicare ,Fn care predo+in; +etodele de
co+unicare
%2$
Acti"it;ţi care au la ba8; +etode de
- acti"it;ţi Fn cabinete 4colare - studiul Fn
cercetare ,Fn care predo+in; +etodele de bdibdlaicottiecce; - "i8ite didactice - e(cursii
Acti"it;ţi care au la ba8; +etode - acti"it;ţi Fn laboratoare 4colare - e=ectuarea
e(peri+entale ,Fn cai predo+in; +etodele de lucr;ri practice - e=ectuarea de lucr;ri
e(peri+entale e(peri+entale - elaborarea de proiecte
Acti"it;ţi care au la ba8; +etode aplicati"e - acti"it;ţi Fn ateliere 4colare - acti"it;ţi pe
,Fn care predo+in; +etodele aplicati"e lotul 4colar - acti"it;ţi Fn sala de sport
Tabelul 0. I3. Ta(ono+ia =or+elor de or ani8are a acti"it;ţii educaţionale dup; locul de

%*2
des=;4urare a acestora
Tipuri de acti"it;ţi didactice
Caracteristici
E(e+ple
Acti"it;ţi or ani8ate Fn +ediul 4colar
- pot =i or ani8ate =ie Fn clas; =ie Fn a=ara clasei! sub Fndru+area colecti"ului didactic al 4colii!
Fn a=ara orelor pre";8ute de orar! pentru a apro=unda pre ;tirea reali8at; Fn ti+pul lecţiilor
- lecţii , per+anente! =acultati"e
- acti"it;ţi Fn cabinete! laboratoare 4i ateliere 4colare
- acti"it;ţi independente
- studiul indi"idual
- cercuri 4colare pe +aterii
- +editaţii 4i consultaţii
- obser"aţii Fn natur;! la colţul "iu
- Fn";ţarea independent; Fn 4coal;
- e=ectuarea te+elor pentru acas;
- #ocuri 4i concursuri pe di=erite te+e
- serb;ri 4colare
- Fnt lniri cu personalit;ţi din do+eniul 4tiinţei! te6nicii! culturii! artei etc.
- cenacluri 4.a.
Acti"it;ţi or ani8ate Fn +ediul
e(tra4colar<acti"it;ţi cone(e
- pot =i or ani8ate de colecti"ul didactic al 4colii sau de instituţii din a=ara 4colii: teatre! case
de cultur;! cluburi! or ani8aţii sporti"e! tabere 4.a.
- se des=;4oar; Fntr-un cadru instituţionali8at! situat Fn a=ara 4colii! respecti" a siste+ului de
Fn";ţ;+ nt
- acti"it;ţi Fn cercuri te6nice
- acti"it;ţi de club
- +ani=est;ri Fn biblioteci
- tabere #udeţene! naţionale! internaţionale
- e+isiuni radio 4i T. 7.
- "i8ion;ri de e(po8iţii! spectacole! =il+e etc.
- "i8ite
- e(cursii
- dru+eţii
- turis+ 4.a.
Principalele ase+;n;ri 4i deosebiri Fntre =or+ele de acti"itate des=;4urate Fn +ediul 4colar 4i
cele des=;4urate Fn +ediul e(tra4colar sunt sinteti8ate Fn tabelul &.I3.
Tabelul &.I3.
Paralel; Fntre =or+ele de acti"itate educaţional; des=;4urate Fn +ediul 4colar 4i e(tra4colar
Ase+;n;ri
D
- Ienoas+
ebbireile = or+e de acti"itate! obiecti"ele instructi"-educati"e enerale se re=er; la:
- sti+ularea creati"it;ţii ele"ilor
- F+bo ;ţirea siste+ului de cuno4tinţe al ele"ilor
- apro=undarea cuno4tinţelor ele"ilor 4i crearea la ace4tia a unei "i8iuni siste+ice
- =or+area 4i de8"oltarea la ele"i a unor abilit;ţi intelectuale 4i
practice
- Acti"it;ţile didactice des=;4urate Fn +ediul e(tra4colar sunt "ariate 4i se proiectea8; 4i
reali8ea8; =uncţie de:

%*)
- posibilit;ţile de reali8are a le ;turii cu procesul instructi"-educati" reali8at Fn clas;!
respecti" cu obiecti"ele acestuia
- obiecti"ul eneral ur+;rit 4i obiecti"ele speci=ice
- locul de des=;4urare cel +ai adec"at.
%2%
- sti+ularea 4i culti"area interesului ele"ilor pentru di=erite do+enii sau te+e din 4tiinţ;!
te6nic;! art; etc.
- depistarea 4i "alori=icarea Fnclinaţiilor! aptitudinilor 4i talentelor ele"ilor
- i+plicarea acti"; a ele"ilor Fn "iaţa social;
- =olosirea ti+pului liber Fn +od pl;cut 4i util
Acti"it;ţile didactice des=;4urate Fn +ediul e(tra4colar au caracter preponderent
opţional<bene"ol 4i se reali8ea8; prin cone(iuni pluridisciplinare.
Pentru cele dou; tipuri de acti"it;ţi se poate recur e la o +are di"ersitate de +oduri de
reali8are a acti"it;ţilor! de "eri=icare 4i auto"eri=Fcare! e"aluare 4i autoe"aluare a
randa+entului obţinut.
Ta(ono+ia acti"it;ţilor cu in=luenţe instructi"-educati"e o=erit; de 9una Patel ,%)2&
corelea8; ace acti"it;ţi cu ceie trei +ari cate orii de educaţie ,"e8i tabelul 1.I3. .
Tabelul 1.
Cate orii de educaţie! acti"it;ţi educati"e corespun8;toare 4i caracteristicile =lu(ului
in=or+aţional cu in=luenţe educati"e
Cate orii de educaţie
Acti"it;ţi educati"e corespun8;toare sau
Caracteristicile =lu(ului
in=or+aţional cu in=luenţe
educati"e
Educaţia =or+al;
Acti"it;ţile educati"e =or+ale! respecti" cele des=;4urate Fn 4coal;! structurate ierar6ic 4i
cronolo ic! Fncep nd cu 4coala pri+ar; 4i ter+in nd cu uni"ersitatea.
U bo at Fn in=luenţe educati"e
U pro ra+at
- cuanti=icat
- diri#at
Educaţia ne=or+al;
Acti"it;ţile educati"e ne=or+ale! respecti" cele e(tra4colare! or ani8ate 4i des=;4urate Fntr-un
cadru instituţionali8at! situat Fn a=ara siste+ului de Fn";ţ;+ nt: =a+ilie! cluburi! biblioteci!
+u8ee! teatre! alte instituţii etc.
- bo at Fn in=luenţe educati"e
- pro ra+at
- cuanti=icat
- diri#at
Educaţia

iIn=toera+caţilu;n<idlie=uin8d;i<"iindcuidlueinctaul;alte persoane Fn +ediul social! cultural! econo+ic etc.! acţiunile

cu in=luenţe educati"e re8ultate din conte(tul situaţiilor de acti"itate cotidian;! care nu F4i
propun Fn +od deliberat atin erea unor =inalit;ţi educati"e.
etero en aleatoriu nediri#at
In "ederea reali8;rii obiecti"elor enerale ale instrucţiei 4i educaţiei! este necesar; F+binarea
celor trf +ari cate orii de educaţie 4i a tipurilor de acti"it;ţi corespun8;toare! "alori=icarea
"alenţelor acestora : reali8area unei educaţii lobale! inte rati"e. Cu alte cu"inte! Fn "ederea
proiect;rii strate iilor de educaţi =or+al; trebuie s; se ţin; cont de caracteristicile celorlaltor

%2$
=or+e a le educaţie i - ne=or+al; 4i in=or+a l; 4i d +oda lit; ţile speci= ice de rea li8are a aces tora .
O ta(ono+ic a ac ti"it; ţilor e( tra4co lare d is tin e ! =unc ţie de +ed iu l Fn care aces tea se
des=;4oar;! dou ' +ar i ca te or ii - ac ti"it; ţi para4co lare 4 i ac ti"it; ţi per i4co lare ! a4a cu+ se
poate "edea Fn tabe lu l > .I3 . ,5 Ionescu ! $$$ !% . Cer 6 it! %)20 :
Tabelu l > .I3 Ta(ono+ ia ac ti"it; ţilor e( tra4co lare =unc ţie de +ed iu l Fn care se des=;4oar;
Tipur i de E le+en tu l
Ob ec "e e enera e
ac ti"it; ţi carac er s c ,+ed u n care i tie l l E(e+p e
e(tra4co lare t i ti
se des=;4oar; i lF ur+;r l
it
Acti" it;ţi - se des=;4oar; Fn +ediul - F+bo ;ţirea - practica Fn unit;ţi
para4colare socio-pro=esional ac6i8iţiilor ele"ilor econo+ice
- F+bun;t;ţirea - practica Fn unit;ţi de
per=or+anţelor socio- pro=il - sta iul de
pro=esionale ale practic; Fn "ederea
indi"i8ilor cali=ic;rii - "i8ion;ri de
e(po8iţii - "i8ita Fn
unit;ţi econo+ice 4i
4tiinţi=ice! Fn scopul
%2
in=or+;rii 4i orient;rii
pro=esionale -
per=ecţion;ri - recicl;ri
4. a.
- F+bo ;ţirea - acti"it;ţi de
Acti"it;ţi - se des=;4oar; Fn +ediul autoinstruire 4i
peri4colare socio-cultural ori8ontului spiritual -
destinderea rela(area autoeducaţie - acti"it;ţi

indi"i8ilor dei"leoritsisir+-eanctti-"uit;ilţi8daerea
+i#loacelor +ulti+edia
- na"i are pe Internet 4.
a.
n alt criteriu de clasi=icare a acti"it;ţilor F n a=ara clasei 4i a celor e(tra4colare este +o+entul
sau etapa procesului de Fn";ţ;+ nt Fn care ele se des=;4oar; 4i care se stabile4te =uncţie de
obiecti"ele instructi"-educati"e enerale 4i de cele speci=ice ur+;rite ,"e8i t abelul *.I3. :
Tabelul *.I3.
Ta(ono+ia acti"it;ţilor Fn a=ara clasei 4i e(tra4colare =uncţie de etapa procesului de
Fn";ţ;+ nt
i i ti it ţi t l i
F
T pur lde aci i" ; E
F apaţ procesut F u de
nt l i ti l l it l
a=arati cit ase
ţi 4 n";
l F ;+ n t nl care Ob ecili"ei e enera l eilur+;r e E(e+pi it Fe i tit ţii
e( ra4co are se des=;4oar;
iAc t " ; ti - t a incepu - i=a+il liar tii8area e e" or cu
ii ui - " 8 lte n ns u
n roduc "e i i li ili
prob e+a ca i l il i t l i it F it ţi
sF ud ţer une t d scitp l ne l i lt i de cu ur; i
!d scl pF ne det l - =a+iliar i8area e le" ilor cu sub ec i ilu - " i8 i e n un ;
n"; ;+ n cap o u u sau a e+e econo+ ce
t- ai ncepu
ii ui i- =a+t i ar i8area t ie e"t ior cu sarc n e - " i8 ionarea i unor
it l tii ţi i
l F t l de t i i t l i l il
s ud er unu ns ru re 4 au o ns ru re e+ s un
cap o 4 n = ce
- a ncepu u - re8 rea n eresu u e e" or

%2%
 studierii unei te+e - cule erea de +aterial =aptic care "a
=i
"alori=icat Fn acti"it;ţile educati"e
=or+ale
Acti"it;ţi - Fn paralel cu - F+bo ;ţirea 4i consolidarea - e(cursii Fn
des=;4urate siste+ului de natur;
pe parcursul =or+ele de cuno4tinţe 4i abilit;ţi intelectuale 4i - "i8ite la +u8ee
studierii
unui capitol sau a or ani8are a practice ale ele"ilor - "i8ite Fn
unei
te+e acti"it;ţii stabilite - "eri=icarea Fn practic; a laboratoare
Fn cuno4tinţelor
planul te+atic teoretice speciali8ate ,de
- =i(area 4i consolidarea noilor in=or+atic;!
ac6i8iţii =i8ic;!
biolo ie! c6i+ie
etc.
Acti"it;ţi =inale<de - la =inele studierii - ilustrarea Fn practic; a noilor - acti"it;ţi
cuno4tinţe practice
Fnc6eiere capitolului sau al - =i(area! consolidarea 4i Fn unit;ţi
siste+ati8area
te+ei ac6i8iţiilor dob ndite Fn studiul econo+ice!
capitolului
sau al te+ei 4tiinţi=ice! Fn
- apro=undarea ac6i8iţiilor dob ndite laboratoare
Fn
studiul capitolului sau al te+ei speciali8ate
- e(ersarea capacit;ţilor de aplicare - acti"it;ţi Fn
4i
trans=er a cuno4tinţelor 4.a. cercuri te6nice
- utili8area
+i#loacelor
+ulti+edia
%20
I3. . Elaborarea strate iei didactice - condiţie a acţiunii educaţionale e=iciente
I3. .%. De=inirea! caracteri8area 4i ta(ono+ia strate iilor didactice
I3. .%.%. De=inirea strate iilor didactice
Fn sens co+un! strate ia se de=ine4te ca +odalitate de des=;4urare 4i a+eliorare a acţiunilor
Fnti prinse Fn "ederea atin erii unui anu+it scop. In sens peda o ic! conceptul strate ie se
re=er; la ansa+blul deci8ii! te6nici de lucru! procedee 4i operaţii care "i8ea8; +oderni8area 4i
per=ecţionarea di=eritei co+ponente ale procesului de Fn";ţ;+ nt! Fn acord cu obiecti"ele

Ae"nenrdalFen a"ledFenr"e;nţ;o+ilenatcu6lui8ii4ţiiadleinediudcaacţtiiecia. eneral;! strate iile didactice se pot detFni ca

siste+e f +etode! procedee! +i#loace 4i =or+e de or ani8are a acti"it;ţii de
instruire<autoinstruire! inte rate Fn structu operaţionale! care au l a ba8; o "i8iune siste+ic; 4i
care sunt +enite s; asi ure o Fn";ţare acti"; 4i creatoare cuno4tinţelor 4i abilit;ţilor 4i s;
raţionali8e8e procesul instruirii ,9.5. a ne! L. Bri s! %)** .
Principalele ele+ente co+ponente ale strate iilor didactice sunt:
- siste+ul =or+elor de or ani8are 4i des=;4urare a acti"it;ţii educaţionale
- siste+ul +etodolo ic! respecti" siste+ul +etodelor 4i al procedeelor didactice

%2
- siste+ul +i#loacelor de Fn";ţ;+ nt.
Desi ur! acestora li se adau ; +odul de abordare a Fn";ţ;rii! respecti" tipurile de Fn";ţare 4i
+ecanis+ele d asi+ilare a cuno4tinţelor 4i abilit;ţilor de c;tre ele"i.
Conceptul de strate ie este operant la ni"elul +acro! al +acropeda o iei<peda o iei
siste+elor! %' ni"eluri inter+ediare! precu+ 4i la ni"el +icro. Acest ulti+ ni"el =iind le at
ne+i#locit de peda o ia Fn";ţ;rii este cel care interesea8; teoria 4i practica instruirii' de aceea!
consideraţiile noastre ur+;toare! Fl "or "i8t aproape Fn e(clusi"itate ,D. Nuna+! %))0! C.
B r8ea! %))1 .
I3. .%. . Caracteri8area strate iilor didactice
Fncerc nd s; surprinde+ co+ple(itatea conceptului strate ie ! pre8ent;+ c te"a din
caracteristicile strate iilor didactice:
- Fntr-o anu+it; +;sur;! au caracter nor+ati"! dar nu au ri iditatea unei re uli sau a unui
al orit+ de des=;4urare. Di+potri";! ele constituie co+ponenta dina+ic; a situaţiilor de
instruire! caracteri8at; de o +are =le(ibilitate 4i elasticitate intern;. Ast=el! de+ersul didactic
eneral conturat prin strate iile educaţionale nu este deter+inat ri uros' el poate =i a#ustat
4i adaptat la e"eni+entele instruirii 4i la condiţiile de instruire<autoinstruire e(istente. Departe
de a =i o si+pl; t e6nic; de lucru! strate iile didactice poart;! Fn bun; +;sur;! a+prenta stilului
didactic! a creati"it;ţii didactice 4i a personalit;ţii cadrului didactic.
- Au =uncţie de structurare 4i +odelare a Fnl;nţuirii situaţiilor de Fn";ţare Fn care sunt pu4i
ele"ii 4i de a declan4a la ace4tia +ecanis+ele psi6olo ice ale Fn";ţ;rii.
- Ele+entele co+ponente ale strate iilor de instruire alc;tuiesc un siste+' Fntre ele se
stabilesc cone(iuni! interrelaţii 4i c6iar interdependenţe. O strate ie didactic; se poate
desco+pune Fntr-o suit; de operaţii! etape! re uli de des=;4urare! re uli de deci8ie!
corespun8;toare di=eritelor sec"enţe didactice! dar se i+pune preci8area c; =iecare deci8ie
asi ur; trecerea la sec"enţa ur+;toare prin "alori=icarea in=or+aţiilor dob ndite Fn etapa
anterioar;.
- Nu se identi=ic; cu siste+ul +etodolo ic pentru care s-a optat 4i nici cu +etoda didactic; de
ba8;. Fn ti+p ce utili8area +etodei repre8int; o acţiune care "i8ea8; Fn";ţarea Fn ter+enii unor
per=or+anţe i+ediate! la ni"elul unei acti"it;ţi de predare-Fn";ţare-e"aluare! strate ia
didactic; "i8ea8; procesul instruirii Fn ansa+blul s;u! nu o sin ur; sec"enţ; de instruire.
%2&
- Nu pot =i asi+ilate cu lecţia Fntruc t ele pot =i 4i trebuie s; =ie "alori=icate nu doar Fn cadrul
lecţiilor 4i al acti"it;ţilor didactice des=;4urate Fn clas;! ci Fn cadrai tuturor tipurilor de
acti"it;ţi des=;4urate de bino+ul pro=esor-ele".
- Au caracter probabilistic! stocastic! ceea ce Fnsea+n; c; o anu+it; strate ie didactic;! c6iar
dac; este =unda+entat; 4tiinţi=ic 4i adec"at; resurselor psi6olo ice ale clasei! nu poate aranta
reu4ita procesului de instruire Fntruc t e(ist; un nu+;r +are de "ariabile 4i sub"ariabile care
inter"in Fn acest proces.
I3. .%.0. Criterii de stabilire a strate iilor didactice
Pentru stabilirea celui +ai e=icient 4i raţional +od de abordare a instruirii 4i autoinstruirii! de
"alori=icare 4i co+binare opti+; a resurselor +ateriale 4i +etodolo ice 4i de i+plicare acti";
astreasteursiielolorrduid+aacntieceFn! tsreecb"ueineţse;lesedeiapFrnedcaornes!iFdne"r;aţraerean4ui+
e"itaelucarritee!rrieis,p5e.cItio"npeescnutr!u%s)t)a*b!ilir$e$a$ :
- concepţia peda o ic; 4i didactic; eneral; a perioadei respecti"e 4i concepţia personal; a
cadrului didactic! re8ultat al e(perienţei didactice proprii'
- siste+ul principiilor didactice enerale 4i siste+ul principiilor didactice speci=ice disciplinei
de studiu'
- obiecti"ele enerale ale disciplinei de studiu! obiecti"ele instructi"-educati"e ale
te+ei<capitolului! obiecti"ul =unda+ental 4i obiecti"ele operaţionale ale acti"it;ţii didactice!
care trebuie s; se corele8e 4i s; se ar+oni8e8e cu strate iile didactice utili8ate'

%20
- natura 4i speci=icul conţinutului 4tiinţi=ic care =ace obiectul acti"it;ţii instructi"-educati"e'
- clasa de ele"i participanţi la acti"itatea instructi"-educati";. cu particularit;ţile sale:
+;ri+ea colecti"ului de ele"i! radul de o+o enitate sau neo+o enitate al colecti"ului!
ni"elul +ediu de pre ;tire al clasei! particularit;ţile psi6olo ice de " rst; 4i indi"iduale ale
ele"ilor! ni"elul de de8"oltare intelectual;! capacitatea de Fn";ţare a ele"ilor 4i +ecanis+ele
adoptate de ace4tia! ni"elul +oti"aţional al ele"ilor pentru acti"itatea de Fn";ţare! siste+ul de
interese 4i aspiraţii al ele"ilor! aptitudinile pe care ele"ii le au pentru obiectul de studiu
respecti" 4.a.
- e(perienţa de Fn";ţare pe care o deţin ele"ii! tipul de Fn";ţare adec"at situaţiilor
educaţionale'
- natura probelor de e"aluare ,e(erciţii! sarcini de lucru! acti"it;ţi practice etc. 4i t ipul
e"alu;rii ,de tip su+ati"! =or+ati" sau alternante !
- dotarea didactico-+aterial; a 4colii! caracteristicile spaţiului 4colar 4i ale +ediului de
instruire resursele didactice ale 4colii 4i resursele care pot =i con=ecţionate 4i<sau puse la
dispo8iţia ele"ilor de cadrul didactic'
- ti+pul 4colar disponibil pentru reali8area acti"it;ţii didactice respecti"e'
- personalitatea 4i co+petenţa 4tiinţi=ic;! psi6opeda o ic; 4i +etodic; a cadrului didactic!
stilul de acti"itate didactic;! in enio8itatea 4i creati"itatea sa.
I3. .%.&. Ta(ono+ia strate iilor didactice
Ta(ono+ia strate iilor didactice se poate =ace dup; +ai +ulte criterii! Fntruc t e(ist; +ultiple
+oduri de abordare a Fn";ţ;rii 4i o di"ersitate de condiţii de instruire , 5. Ionescu! $$$! 9.?.
5a er! %)> ! 5. 5inder! %))* :
% Dup; radul de eneralitate:
%.%. enerale ,co+une +ai +ultor discipline de studiu %. . particulare ,speci=ice unei
discipline de studiu .
Dup; caracterul lor:
. .%. de rutin; ,ba8ate pe auto+atis+e ri ide
. . ba8ate pe siste+e de deprinderi! pe +oduri enerale de abordare a pred;rii pentru
cate orii de proble+e
%21
.0. no"atoare! creati"e ,elaborate c6iar de c;tre cei care predau .
0 Dup; natura obiecti"elor pe care sunt centrate:
0.%. co niti"e 0. . acţionale 0.0. a=ecti"-atitudinale.
& Dup; e"oluţia ndirii ele"ilor:
&.%. inducti"e &. . deducti"e &.0. analo ice &.&. transducti"e &.1. +i(te.
1 Dup; radul de diri#are a Fn";ţ;rii e(ist; +ai +ulte posibilit;ţi de clasi=icare:
1.% .a. al orit+ice ,de Fn";ţare ri uros diri#at;
1.l .b. se+ial orit+ice ,de Fn";ţare se+iindependent;
1.% .c. neal orit+ice ,de Fn";ţare preponderent independent; .
1. .a. prescrise ,de diri#are ri uroas; a Fn";ţ;rii :
- i+itati"e

- e(plicati"-rinepturiotdi"uec,tid"ee+,eo(npstor8aittii""ee
- al orit+ice
- pro ra+ate.
1. .b. neprescrise<participati"e ,de acti"i8are a ele"ilor : 1. .b.l. euristice:
- e(plicati"-in"esti ati"e ,descoperire se+idiri#at;
- in"esti ati"-e(plicati"e
- de e(plorare obser"ati";
- de e(plorare e(peri+ental;

%2&
- de descoperire: independent;! diri#at;! se+idiri#at;
- ba8ate pe con"ersaţia euristic;
- proble+ati8ante
- ba8ate pe cercetarea Fn ec6ip; 1. .b. . creati"e ,ba8ate pe ori inalitatea ele"ilor .
1. .c. +i(te:
- al orit+ico-euristice
- euristico-al orit+ice.
I3. . . Proiectarea strate iilor didactice
I3. . .%. Esenţa 4i i+portanţa proiect;rii didactice
Proiectarea strate iilor didactice repre8int; ansa+blul de procese 4i operaţii deliberati"e de
anticipare a acesteia! de =i(are +ental; a pa4ilor ce "or =i parcur4i Fn reali8area instrucţiei 4i
educaţiei! la ni"el +acro ,respecti" la ni"elul eneral al procesului de Fn";ţ;+ nt 4i +icro ,la
ni"elul speci=ic<inter+ediar - al capitolelor<te+elor 4i operaţional - al acti"it;ţilor didactice
concrete .
In "i8iune tradiţional;! prin proiectare se Fnţele ea F+p;rţirea ti+pului! e4alonarea +ateriei
sub =or+a planului calendaristic! a siste+ului de lecţii! a planului te+atic! a proiectului de
lecţii etc.
%2>
Fn "i8iune +odern;! Fn acti"itatea de proiectare didactic; la ni"el +icro! accentul este deplasat
de la si+pla plani=icare<e4alonare a ti+pului la pre=i urarea acti"it;ţii de Fn";ţare a ele"ilor! la
crearea unor situaţii de Fn";ţare e=ecti";. Acţiunea de proiectare didactic; nu se suprapune
peste Fntoc+irea planurilor de acti"itate' ea const; Fn ndirea 4i pre=i urarea procesului
didactic! a strate iilor de predare! Fn";ţare 4i e"aluare! a +odului orientati" ,4i nu strict
ri uros Fn care se "a des=;4ura acti"itatea. Pentru accentuarea acestui aspect s-a consacrat
sinta +a desi n instrucţional ! prin care se Fnţele e actul de a anticipa! de a pre=i ura
de+ersul didactic Fn ter+eni care s; Fl =ac; traductibil Fn practic; ,9. Bri an! %)2%! 7. de
Lands6eere! . de Lands6eere! %)*) .
Conceptul de proiectare didactic; s-a i+pus datorit; preocup;rii de a con=eri acti"it;ţii
instructi"-educati"e ri uro8itate 4tiinţi=ic; 4i +etodic; 4i datorit; apariţiei Fn didactica
+odern; a unor orient;ri 4i tendinţe! cu+ ar =i:
U peda o ia anticipati"; 4i prospecti";
U peda o ia obiecti"elor
U siste+ul principiilor didactice enerale 4i siste+ul principiilor didactice speci=ice
disciplinelor de studiu
U or ani8area instrucţiei 4i educaţiei Fn =uncţie de ac6i8iţiile din teoria Fn";ţ;rii
U elaborarea planurilor calendaristice! a siste+elor de lecţii! a planurilor te+atice! a
proiectelor de acti"itate didactic;
U aplicarea unor +etode didactice +oderne 4i e=iciente ,de e(e+plu instruirea asistat; de
calculator
U elaborarea unor instru+ente obiecti"e pentru e"aluarea randa+entului 4colar al ele"ilor 4.a.
A" nd Fn "edere cele de +ai sus! se poate a=ir+a c; proiectarea acti"it;ţii didactice constituie

p4irec+
onisdaiţia necesar; pentru reali8area unui de+ers didactic e=icient.
I3. . . . Condiţiile unei proiect;ri didactice e=iciente
Proiectarea didactic; este o acţiune continu;! per+anent;! care precede de+ersurile instructi"-
educati"e! indi=erent de di+ensiunea! co+ple(itatea sau durata acestora. La ni"el +icro! ea
presupune de =apt stabilirea siste+ului de relaţii 4i dependenţe e(istente Fntre conţinutul
4tiinţi=ic "e6iculat! obiecti"ele operaţionale 4i strate iile de predare! Fn";ţare 4i e"aluare.
Proiectarea Fnsea+n; relaţionare Fntre conţinut! obiecti"e 4i strate ii de instruire 4i
autoinstruire 4i strate ii de e"aluare! conţinutul =iind operatorul principal Fn instruire ,I.T.

%21
9adu! %)*2 .
In proiectarea didactic; la ni"el +icro! se porne4te de la un conţinut =i(at prin pro ra+ele
4colare! care cuprind obiecti"ele enerale ale Fn";ţ;+ ntului! precu+ 4i obiecti"ele-cadru 4i
obiecti"ele de re=erinţ;! care sunt unice la ni"el naţional. Pro=esorul ur+ea8; s; reali8e8e
deri"area peda o ic; a obiecti"elor operaţionale concrete! co+porta+entale! care orientea8;
acti"itatea de instruire 4i autoinstruire.
Acti"itatea de proiectare didactic; se =inali8ea8; cu elaborarea unor instru+ente de lucru utile
cadrului didactic - planul te+atic 4i proiectele de acti"itate didactic;<lecţie! +er nd p n; la
sec"enţa ele+entar; de instruire! Fntruc t acti"itatea didactic; are caracter procesual! ea se
des=;4oar; Fn etape! Fn sec"enţe articulate lo ic! peste care ur+ea8; s; se suprapun; stabilirea
de obiecti"e concrete' de aceea! nu este reco+andabil ca pentru o anu+it; acti"itate didactic;
s; se =or+ule8e +ai +ult de -0 obiecti"e.
Proiectul de lecţie este un instru+ent de lucru 4i un 6id pentru pro=esor! el o=erind o
perspecti"; de ansa+blu! lobal; 4i co+ple(; asupra lecţiei! Fn "i8iune +odern;! proiectul de
lecţie are caracter orientati"! a" nd o structur; =le(ibil; 4i elastic;. De ase+enea! este de
pre=erat ca el s; pre"ad; unele alternati"e de acţiune 4i c6iar s; solicite capacitatea
pro=esorului de a reconsidera de+ersul anticipat atunci c nd situaţii nepre";8ute =ac necesar;
sc6i+barea! deci un co+porta+ent didactic creator! Fn acest =el! ele "or =i adaptate
speci=icului procesului de predare-Fn";ţare a disciplinei respecti"e 4i "or de"eni operaţionale
Fn condiţiile concrete de instruire Fn care "or =i utili8ate.
Pornind de la ac6i8iţiile din teoriile Fn";ţ;rii! se i+pune ndirea acti"it;ţii de proiectare Fn
a4a =el Fnc t s; se pro+o"e8e o Fn";ţare prin proble+ati8are! euristic;! e(peri+ental;!
creatoare etc.! ceea ce ţine at t
%2*
de Fnsu4irea unor +odalit;ţi 4i te6nici de lucru e=iciente! c t 4i de e(perienţa! i+a inaţia 4i
creati"itatea peda o ic; a cadrului didactic.
In "ederea elabor;rii instru+entelor de lucru! acţiunile de proiectare se "or raporta la trei
cadre de re=erinţ;:
a acti"itatea anterioar; sec"enţei proiectate! acti"itate care este supus; unei e"alu;ri
dia nostice! de identi=icare a aspectelor reu4ite 4i a celor +ai puţin reu4ite! Fn scopul
pre=i ur;rii unor de+ersuri didactice de a+eliorare
b situaţia e(istent; Fn +o+entul proiect;rii! respecti" resursele psi6olo ice ale ele"ilor! cele
+ateriale! caracteristicile +ediului de instruire 4.a.+.d.
c cerinţele i+puse de pro ra+a 4colar; 4i de alte acte nor+ati"e.
I3. . .0. Desi nul acti"it;ţii didactice
Etapele principale ale acti"it;ţii de proiectare a acti"it;ţilor didactice! "alidate de teoria 4i
practica instruirii sunt ur+;toarele:
Fncadrarea acti"it;ţii didactice ,a lecţiei Fn siste+ul de lecţii sau Fn planul te+atic! Fntr-o
"i8iune siste+ic; - acţiune care include stabilirea obiecti"ului didactic =unda+ental. Acesta
e"idenţia8; sensul Fn care "a =i "alori=icat conţinutul ideatic: trans+itere! dob ndire!
descoperire! recapitulare! siste+ati8are! aplicare! "eri=icare! e"aluare etc. 4i constituie

e/lies+
tee+nutullddeelteecrţ+
ii irneapnrte8Fninstt;abanilsirae+abclautleleocrţiieiliosracuoa+tpipounleunitdeealleecuţineu.i capitol! care =or+ea8; o
unitate or ani8at; 4i asi ur; atin erea obiecti"elor instructi"-educati"e ale capitolului
respecti"! Fntruc t lecţiile nu repre8int; sin ura =or+; de or ani8are a procesului instructi"-
educati"! s-a introdus sinta +a plan te+atic ! care cuprinde siste+ul de acti"it;ţi didactice
,lecţii! lucr;ri de laborator! cercuri de c6i+ie! de8bateri! acti"it;ţi independente! e(cursii!
"i8ite etc. ! structurate Fn =uncţie de lo ica intern; a obiectului de Fn";ţ;+ nt! necesare pentru
reali8area inte ral; a procesului educaţional Fntr-o sec"enţ; didactic;! de re ul; un capitol.
Pre=er;+ sinta +a plan te+atic pentru c; acesta! prin introducerea 4i reali8area 4i a altor

%2>
tipuri de acti"it;ţi instructi"-educati"e dec t cele pre";8ute de pro ra+a 4colar;! desc6ide
dru+ul spre =or+ele de acti"itate e(tra4colar;! at t de necesare pentru F+bo ;ţirea 4i
di"ersi=icarea repertoriului de lucru al pro=esorului cu ele"ii dincolo de clas; 4i lecţie 4i pentru
reali8area autoinstruirii ,5. Ionescu! %)) ! %))2! $$$ .
/tabilirea obiecti"elor operaţionale! care direcţionea8; Fntrea a acti"itate de pre ;tire 4i
reali8are a de+ersurilor didactice! se reali8ea8; Fn =uncţie de conţinut 4i de =inalitatea pe
ter+en +ai lun a instruirii. In practica instruirii! poate =i utili8at cu succes +odelul lui 5a er
de =or+ulare a obiecti"elor operaţionale.
/electarea! structurarea lo ic;! esenţiali8area! adec"area conţinutului 4i transpunerea lui
didactic; Fntr-un croc6iu lo ic! acţiuni pe care pro=esorul le reali8ea8; ţin nd cont de
ur+;toarele ele+ente:
- ni"elul eneral de pre ;tire al ele"ilor
- re8ultatele 4i e(perienţa co niti"; anterioar; a ele"ilor
- siste+ul de cuno4tinţe 4i abilit;ţi intelectuale 4i practice de care dispun ele"ii
- e(perienţa practic; a ele"ilor! radul Fn care ace4tia cunosc +aterialul =aptic
- corelaţiile intra- 4i interdisciplinare care se pot r eali8a 4.a.+.d.
/copul acestor acţiuni este de a reali8a transpunerea didactic; a conţinutului 4tiinţi=ic Fntr-o
+anier; care s; le per+it; ele"ilor asi+ilarea lui! dar Fn acela4i ti+p s; Fi obli e la e=ort
intelectual 4i<sau practic-aplicati"<+otric.
Pentru "i8uali8area pa4ilor Fn sec"enţele de proiectare! respecti" de structurare a conţinutului
4tiinţi=ic 4i de selectare a pro resiei opti+e a conţinutului! sunt utile anu+ite procedee cu+ ar
=i ra=ul conceptelor! +atricea conceptelor ,a lui Da"ies 4i dia ra+a de des=;4urare a
pro ra+ului.
%22
ra=ul conceptelor este o =i ur; alc;tuit; din puncte<noduri care repre8int; noţiunile alese Fn
"ederea introducerii altora noi 4i s; eţi ce +arc6ea8; raporturile dintre ele. ra=ul reali8ea8;
o pri+; selecţie a noţiunilor necesare pentru Fnţele erea 4i asi+ilarea noilor cuno4tinţe.
E(e+plu: Pentru introducerea noţiunii si+boli8ate cu ! ne sunt utile noţiunile a! b! c! d! e! =!
6! i 4i nu ne sunt uti le noţiunile # 4i ! a4a cu+ se poate "edea Fn =i ura l.I3.
5atricea conceptelor ,a lui Da"ies ! per+ite o selecţie +ai ri uroas; a noţiunilor! o=erind
in=or+aţii Fn le ;tur; cu noţiunile necesare 4i +;sura Fn care acestea a#ut; la ac6i8iţionarea
cuno4tinţelor. Ea repre8int; un cadrila# Fn care sunt =i urate pe dia onal; noţiunile cu care se
operea8;! iar Fn c;suţele al;turate sunt =i urate prin 6a4urare raporturile care le lea ;.
$
?i ura l.I3. E(e+plu de ra= al conceptelor
/tabilirea relaţiilor Fn +atricea conceptelor se =ace pornind de la ra=ul conceptelor. Aportul
direct de in=or+aţie este adus atunci c nd c;suţele 6a4urate se rupea8; 4i sunt c t +ai
aproape de dia onal;. C nd noţiunile se a=l; Fn raporturi de opo8iţie! de di=erenţiere! c;suţele
sunt Fndep;rtate de dia onal; 4i dispersate pe Fntrea a supra=aţ; a +atricei. In ca8ul Fn care
noţiunile para8ite sau prea laterale sunt +ulte! =eno+en e"idenţiat de e(istenţa +ar inal; 4i
dispersat; a c;suţelor 6a4urate! se "or c;uta alte noţiuni care au o contribuţie direct; de
icno=nocre+pateţileor4icsoere"sapuconn8;storuaireun rnao=uluriac=o4nicoepntoeulo;r+praetr8iecnetaat c+oanicseupste!l"oar.aEr;(tea+apstl=ue:l5
: atricea
6
?i ura .I3. E(e+plu de +atrice a conceptelor ,a lui Da"ies
Dia ra+a de des=;4urare a pro ra+ului conţine detalierea noţiunilor selectate Fn cuante!
succesiunea 4i nu+;rul lor pentru lecţia sau te+a respecti";. Pentru introducerea anu+itor
noţiuni! notate cu Ni! N ! ..! N ! se =olosesc di=erite e(e+ple care aduc in=or+aţii co+plete
,E ! contra-e(e+ple ,E ! enerali8;ri parţiale , 4i co+plete , ! de=iniţii ,DE ! de=iniţii
inco+plete ,D? ! recapitul;ri ,9 4i aplicaţii teoretice ,AT sau practice ,AP . In acest =el!

%2*
noţiunile cuprinse Fn ra=urile 4i +atricile conceptelor! "or ap;rea acu+ de8"oltate Fntr-o suit;
de pa4i! Fn care este i+portant nu at t nu+;rul e(e+plelor! c t "arietatea lor' di"ersitatea
e(e+plelor =ace ca de=iniţia s; de8";luie un conţinut +ai cuprin8;tor 4i +ai bo at.
%2)
Din +ultitudinea de posibilit;ţi +etodice! o=eri+ spre e(e+pli=icare dou; +odele de sec"enţe
de predare:
E(e+plu de suit; de pa4i pentru introducerea unei noţiuni printr-o sec"enţ; inducti"; de
predare: E! E ! ...! D?! E! E ! DE! AP.
E(e+plu de suit; de pa4i pentru introducerea unei noţiuni printr-o sec"enţ; deducti"; de
predare: DE! E! D?! E! E! ...!E ! AT! AP.
/tructurarea +aterialului Fn unit;ţi +ai +ari! poate a"ea la ba8; o anu+it; ta(ono+ie sau o
ierar6ie! respecti" un +od de structurare Fn =uncţie de un principiu de ordine aplicabil +ai ales
Fn ca8ul =or+;+ priceperilor 4i deprinderilor intelectuale 4i practice.
E(e+plu: Pentru re8ol"area unei proble+e practice! sarcinile de lucru pot =i structurate Fn
con=or+itate cu ur+;toarea ierar6ie:
?or+ularea de c;tre ele"i a unei proble+e practice ,o proble+; care Fi preocup;! sesi8at;
spontan sau enunţat;
de pro=esor
&!
/tudierea literaturii de specialitate Fn "ederea soluţion;rii proble+ei
& ?or+ularea unei ipote8e de lucru
&
7eri=icarea ipote8ei =or+ulate Fn practic;
& ;sirea soluţiei
i ?or+ularea conclu8iilor! a enerali8;rilor
l Aplicarea noilor ac6i8iţii Fn di=erite conte(te situaţionale
?i ura 0.I3. Ierar6ia re8ol";rii unei proble+e practice
Elaborarea strate iei instruirii Fn con=or+itate cu obiecti"ele operaţionale prestabilite.
/tabilirea structurii procesuale a acti"it;ţii didactice nu trebuie pri"it; ca o etap; ri id;'
accentu;+ =aptul c; nu+;rul 4i succesiunea etapelor unei lecţii<acti"it;ţi didactice pot =i
"ariabile! ele nu sunt absolut obli atorii. In =uncţie de obiecti"ul didactic =unda+ental 4i de
tipul lecţiei sau al acti"it;ţii didactice! unele etape pot a"ea o po8iţie pri"ile iat; sau o pot
pierde. /tructura procesual; a lecţiei este pre8entat; Fn subcapitolul I3. 0.
E(e+plu: /tructura procesual; a unei lucr;ri de laborator la 4tiinţele naturii! ar putea cuprinde
ur+;toarele etape +etodice:
- stabilirea te+ei lucr;rii 4i a scopului acesteia
- co+unicarea obiecti"elor operaţionale ur+;rite Fntr-o +anier; accesibil; ele"ilor 4i Fn
acela4i ti+p atracti"; pentru ace4tia! pentru a-i +oti"a
- ale erea e(perienţelor se+ni=icati"e pentru te+a respecti"; 4i pentru scopul propus
- stabilirea resurselor +ateriale necesare ,e"entual! F+preun; cu ele"ii
- pre8entarea nor+elor de protecţie a +uncii! de c;tre pro=esor ,dac; este ca8ul

- ceo=enccteupaerereaae4(ipeelraibenoţrealroera d=ei4ce;lotredeelea"citi"itate e(peri+ental;

- Fnre istrarea 4i conse+narea datelor e(peri+entale
- stabilirea conclu8iilor acti"it;ţii e(peri+entale ,F+preun; cu ele"ii
- Fntoc+irea de c;tre ele"i a re=eratelor asupra lucr;rii practice e=ectuate
- restabilirea ordinii la +asa de lucru.
Pre=i urarea strate iilor de e"aluare presupune aplicarea unor probe de testare 4i e"aluare a
cuno4tinţelor 4i abilit;ţilor intelectuale 4i practice ale ele"ilor! pe ba8a c;rora se "a reali8a
re larea 4i opti+i8area instruirii! Fn stabilirea probelor de e"aluare se porne4te de la

%22
obiecti"ele operaţionale! a c;ror de=inire pre+er e des=;4urarea acti"it;ţii didactice 4i Fn
acela4i ti+p o Fnc6eie prin actul de e"aluare. Acesta se obiecti"ea8; Fn serii de Fntreb;ri
adresate Fn cadrul "eri=ic;rii orale! Fn probe scrise! practice! Fn teste de
%)$
cuno4tinţe! Fn e"alu;ri cu a#utorul calculatorului electronic etc.! prin care se ur+;re4te
stabilirea radului de Fnsu4ire a cuno4tinţelor 4i de =or+are a abilit;ţilor intelectuale 4i
practice.
/tabilirea acţiunilor de autocontrol 4i autoe"aluare ale ele"ilor repre8int; un de+ers care
ţine cont de speci=icul conţinutului 4tiinţi= ic "e6iculat Fn acti"itatea didactic;! de obiecti"ul
didactic =unda+ental! de obiecti"ele operaţionale 4i de ti+pul disponibil. Pot =i utili8ate
ur+;toarele +odalit;ţi de autocontrol 4i autoe"aluare a prestaţiei ele"ilor: autocorectarea
probelor scrise! corectarea probelor scrise ale cole ilor! notarea r;spunsurilor cole ilor!
notarea Fn colaborare cu alţi cole i! notarea reciproc; a unui rup de cole i! Fn toate situaţiile
deosebit de i+portant; =iind ar u+entarea notelor acordate.
I3.0. Lecţia - =or +; i+portant; de or ani8are a procesului instructi"-educati"
I3.0.%. De=inirea! caracteri8area 4i ta(ono+ia lecţiilor
I3. 0.%.%. De=inirea lecţiei
Eti+olo ia conceptului lecţie se a=l; Fn ter+enul recesc lectio ! care Fnsea+n; a citi cu
las tare ! a audia ! a lectura ! a +edita . A4adar! iniţial! lecţia presupunea din partea
pro=esorului si+pl; e(punere! lectur;! respecti" citire din +anual! iar din partea ele"ilor
+e+orarea celor audiate! a te(telor.
In literatura peda o ic; se pot Fnt lni +ulte de=iniţii ale lecţiei! care au la ba8; criterii de
abordare relati" puţine 4i puncte de "edere unilaterale! ceea ce a enerat unele inad"ertenţe.
A+inti+ Fn continuare c te"a din de=iniţiile lecţiei ,5. Ionescu! $$$ ! dintre care!
consider;+ c; cea +ai +odern; este cea ba8at;! pe perspecti"a siste+ic; ,de=iniţia d :
a Fn =uncţie de criteriul or ani8atoric! lecţia este =or+a de acti"itate care se des=;4oar; Fn
clas;! sub conducerea unui cadru didactic! Fntr-un inter"al de ti+p precis deter+inat! pe ba8a
cerinţelor cuprinse Fn pro ra+; 4i potri"it orarului 4colar:
U Acti"itate a ele"ilor sub Fndru+area pro=esorului Fn "ederea asi+il;rii cuno4tinţelor 4i
=or+;rii deprinderilor pre";8ute de o te+; din pro ra+a 4colar; 4i Fntr-un ti+p deter+inat
,ora de clas;! de re ul; - 1$ +inute ' se constituie ca unitate de +unc; didactic; cu scop
precis! Fn care se reali8ea8; interacţiunea opti+; Fntre =actorii procesului de Fn";ţ;+ nt - scop!
ele"! pro=esor! conţinut! +etode! te6nolo ie didactic;' este =or+a de ba8; a or ani8;rii
procesului de Fn";ţ;+ nt. ,Dicţionar de peda o ie! %)*)! pa . &* .
U Perspecti"a curricular; ,re orientea8; acti"itatea ele"ilor des=;4urat; sub conducerea
cadrului didactic la ni"elul corelaţiei pro=esor-ele" care e"idenţia8;! pe de o parte!
necesitatea pro=esorului de \a lectura esenţialulY! iar! pe de alt; parte! posibilitatea =or+ati"; a
ele"ului! de \a +edita e=icientY! Fnaintea lecţiei 4i ca e=ect al lecţiei ,/. Cristea! %))2! pa .
1)- >$!%. Cer 6it! %)20! 5. Ionescu! %))2! $$$ .
b Din punct de "edere al conţinutului! lecţia repre8int; un siste+ de idei articulate lo ic 4i
didactic! Fn con=or+itate cu cerinţele psi6opeda o ice re=eritoare la predarea - asi+ilarea

cuunnitoa4tetinloţeliocr;!!ldaiadpalcitciacr;e4ai lposri!6loal"oeriic=;ic!aar4eaac! ue+

"alruea8ruelat;4diinnoctaorne=ai reu8raurletaatedliodra'cetaice;satel!edceţiceii! o
surprins; Fn =i ura &.I3.
c O de=iniţie +ai cuprin8;toare! care are Fn "edere +ai +ulte criterii! consider; lecţia o
unitate didactic; =unda+ental;! o =or+; a procesului de Fn";ţ;+ nt prin inter+ediul c;reia o
cantitate de in=or+aţii este perceput; 4i asi+ilat; acti" de ele"i Fntr-un ti+p deter+inat! pe
calea unei acti"it;ţi intenţionate! siste+atice! cu autore lare! pro"oc nd Fn s=era biopsi6ic; a
acestora o +odi=icare Fn sensul =or+;rii dorite ,5. Ionescu! %)2 ! pa . )0 .
%)%

%2)
Obiecti"e operaţionale
Conţinutul instruirii
Lecţia
5i#loace_# . didactice
ele"i cu rupe de ni"el
5etode didactice
9e8ultatele instruirii si autoinstruirii
?i ura &.I3. Con=i urarea didactic; a lecţiei
d Perspecti"a siste+ic; ţine cont de noile "alenţe pe care le-a c;p;tat lecţia Fn ti+p! datorit;
ac6i8iţiilor Fnre istrate Fn 4tiinţele educaţiei ,peda o ie! didactic; eneral;! didactici speciale!
psi6olo ie educaţional;! politica educaţiei! +ana e+ent educaţional! teoria co+unic;rii!
teoria in=or+aţiei etc. ! precu+ 4i restructur;rilor la ni"elul curriculu+ului 4colar.
P;str ndu-4i 4i Fn pre8ent "aloarea deosebit; pentru atin erea obiecti"elor educaţionale! lecţia
r;+ ne +odalitatea principal; de or ani8are a acti"it;ţii didactice! prin inter+ediul c;reia se
reali8ea8; Fn acela4i ti+p in=or+are 4i =or+are! instruire 4i educare. Ast;8i ea este Fnţeleas; ca
un dialo Fntre pro=esor 4i ele"i! subordonat obiecti"elor enerale 4i speci=ice ale procesului
de Fn";ţ;+ nt! operaţionali8ate la ni"elul colecti"ului de ele"i. 5ai +ult! lecţia +odern; se
constituie Fntr-un pro ra+ didactic! respecti" un siste+ de procedee de lucra 4i acţiuni
co+une ale pro=esorului 4i ale ele"ilor ,e(puneri! e(plicaţii! de+onstraţii lo ice 4i
e(peri+entale! re8ol";ri de proble+e etc. ! structurate 4i or ani8ate Fn "ederea atin erii
obiecti"elor instructi"-educati"e propuse 4i Fn "ederea acti"i8;rii ele"ilor Fn procesul didactic
,"e8i =i ura &.I3. .
In practica didactic; e(ist; o +are di"ersitate de structuri ale lecţiilor des=;4urate Fn studiul
di=eritelor obiecte de Fn";ţ;+ nt! datorat; acţiunii con#u ate a anu+itor =actori! dintre care
a+inti+: obiectul de Fn";ţ;+ nt ,O.L ! 4tiinţa corespun8;toare acestuia ,/ ! personalitatea
pro=esorului ,P 4i cea a ele"ilor ,E . In =i ura 1.I3. sunt surprinse relaţiile directe ,cu linie
continu; 4i indirecte ,cu linie Fntrerupt; care se stabilesc Fntre structura lecţiei ,L 4i =actorii
a+intiţi +ai sus.
I3. 0.%. . Caracteri8area lecţiilor
A4a cu+ a+ +ai ar;tat! lecţia a deţinut 4i deţine o po8iţie pri"ile iat; Fn r ndul =or+elor de
acti"itate didactic;. De-a lun ul ti+pului! re8ultatele din practica instruirii 4i cele ale
cercet;rilor psi6opeda o ice au contribuit la opti+i8area structurii 4i +etodicii sale. Fns;! Fn
+are +;sur;! lecţia 4i-a p;strat caracteristicile de ba8;! anu+ite #aIoane "alidate prin
nu+eroase e(erciţii +etodice! deci care nu pot =i puse! e(clusi"! pe sea+a tradiţiei didactice.
Aceasta se datorea8; "alenţelor<"irtuţilor pe care lecţia le deţine Fn co+paraţie cu alte =or+e
de or ani8are a procesului de Fn";ţ;+ nt! "alenţe dintre care a+inti+ c te"a:
%)
?i ura 1.I3. 9elaţiile care se stabilesc Fntre structura lecţiilor! obiectul de Fn";ţ;+ nt! 4tiinţ;!
pro=esor 4i ele"i
U Asi ur; un cadru or ani8atoric e=icient pentru procesul instructi"-educati"! ener nd un
siste+ de relaţii pro=esor-ele"i! 4i pro+o" nd acti"it;ţi didactice Fn +;sur; s; acti"i8e8e ele"ii

4UiAs;sistui+
r;uFlnes8ue4pireera=osris+tea+
nţaetliec;Fna"b;ţa;8reiil.or 4tiinţelor prin studiul obiectelor de Fn";ţ;+ nt
corespun8;toare.
U ?or+ea8; capacitatea de aplicare Fn practic; a cuno4tinţelor teoretice Fnsu4ite de ele"i!
introduc ndu-i Fn procesul cunoa4terii siste+atice! ne+i#locite sau +i#locite! a realit;ţii.
U Acti"itatea pe care ele"ii o depun Fn ti+pul lecţiei Fi a#ut; s; F4i Fnsu4easc; in=or+aţii!
noţiuni! de=iniţii! re uli etc.! s; dob ndeasc; 4i s; F4i de8"olte abilit;ţi intelectuale 4i practice!
s; sesi8e8e relaţii Fntre obiecte 4i =eno+ene! s; le e(plice! s;-4i =or+e8e o atitudine po8iti";
=aţ; de acestea 4.a.+.d.

%)$
U De8"olt; =orţele co niti"e! de i+a inaţie 4i creaţie ale ele"ilor! an a# ndu-i Fntr-un e=ort
intelectual 4i +otric de durat;! de8"olt ndu-le ast=el spiritul de obser"aţie! spiritul critic!
curio8itatea episte+ic;! atenţia "oluntar;! i+a inaţia creatoare! +e+oria lo ic;! operaţiile
ndirii etc.
U O=er; ele"ului posibilitatea de a-4i e(ersa capacit;ţile intelectuale 4i a=ecti"e! de a-4i =or+a
4i consolida senti+ente! con"in eri! atitudini! tr;s;turi po8iti"e de caracter! =or+e adec"ate de
co+porta+ent etc.
?ire4te! lecţia pre8int; 4i anu+ite ser"ituţi<dis=uncţii! pentru a c;ror dep;4ire practicienii 4i
teoreticienii Fncearc; s; ;seasc; soluţii Fn e=orturile l or de reali8are a unor sc6i+b;ri la
ni"elul lecţiei! Fn concordanţ; cu trans=or+;rile siste+ului de Fn";ţ;+ nt Fn ansa+blul s;u:
U Ponderea deseori prea +are a pred;rii! Fn de=a"oarea Fn";ţ;rii! respecti" reducerea acti"it;ţii
la cu" ntul pro=esorului! Ia e(punerea! de+onstrarea! e(plicaţia etc. reali8ate de acesta 4i la
Fnre istrarea pasi"; a noului de c;tre ele"i. De +ulte ori lecţiile se ba8ea8; pe intuiţie! =iind
ne li#ate acti"it;ţile indi"iduale ale ele"ilor! e(erciţiile practice 4i cele aplicati"e.
U tili8area e(cesi"; a acti"it;ţii =rontale cu clasa de ele"i! care de4i are unele a"anta#e
incontestabile ,trans+iterea Fn +od econo+ic! rapid 4i siste+atic a noului! asi urarea
colabor;rii 4i cooper;rii dintre ele"i! sti+ularea lor reciproc; 4.a. ! pre8int; adesea tendinţe de
ni"elare 4i uni=or+i8are a de+ersului didactic.
U Di=erenţierea acti"it;ţii didactice! Fn =uncţie de particularit;ţile indi"iduale 4i de rup ale
ele"ilor se reali8ea8;! de cele +ai +ulte ori! ane"oios 4i st n aci! Fn +area +a#oritate a
ca8urilor! pro=esorul pred; la un sin ur ni"el 4i Fntr-un sin ur rit+ Fntre ului rup-clas;!
pretinde din partea ele"ilor acelea4i e=orturi! acela4i "olu+ de cuno4tinţe! acelea4i interese!
acelea4i =or+e de +unc; independent;! etc.' autoinstruirea! auto"eri=icarea 4i
autoe"aluarea! sunt puţin e(ersate! ceea ce =ace ca particularit;ţile psi6ice ale ele"ilor s; nu
=ie respectate 4i! Fn consecinţ;! e=icienţa +uncii didactice s; =ie sc;8ut;.
U Cone(iunea in"ers; la clasele cu nu+;r +are de ele"i este insu=icient;! ceea ce =ace ca
proiectarea! or ani8area! des=;4urarea! controlul 4i a+eliorarea acti"it;ţii instructi"-educati"e
s; nu =ie +ulţu+itoare.
I3. 0.%.0. Ta(ono+ia lecţiilor
A" nd Fn "edere i+portanţa acti"it;ţii de Fn";ţare reali8ate de ele"i Fn cadrul lecţiei! operaţia
de ta(ono+ic a lecţiilor t rebuie s; aib; Fn "edere esenţa procesului de Fn";ţare! conturat; de
psi6olo ia Fn";ţ;rii!
%)0
psi6olo ia enetic;! psi6olo ia co niti";! precu+ 4i de practica instruirii. Postularea =aptului
c; Fn";ţarea! respecti" de8"oltarea intelectual; a ele"ilor depind de acţiunile obiectuale 4i
+intale e=ectuate de ei Fn4i4i! a atras dup; sine +odi=ic;ri Fn optica asupra acti"it;ţii didactice.
Etapele procesului psi6olo ic al cunoa4terii au r;+as acelea4i! Fns; s-a deplasat accentul de pe
acti"itatea pro=esorului pe cea a ele"ului. Ast=el! dru+ul ur+at F n procesul cunoa4terii
ade";rului necesit; parcur erea ur+;toarelor etape: cunoa4tere sen8orial;! cunoa4tere
raţional;! =or+area abilit;ţilor! =i(area! aplicarea! "eri=icarea! e"aluarea 4i notarea.
Fntruc t structura psi6ic; are caracter siste+ic! cunoa4terea 4tiinţi=ic; pe plan psi6olo ic
p9reeaslui8paurneea pdaercu;trreeerelea""ieariuniluoirea(+peinritite
+en+tadiesluasb!ocruatdoeroasrebpiurteeaFni+poldicsainucrr+on;tioc.arEe(lee+
etpalpue::
- percepţia ,cunoa4tere sen8orial; - pentru = a+iliari8area cu resursele +ateriale ale
e(peri+entului'
- e(ersarea operaţiilor ndirii! utili8area li+ba#ului 4i a li+ba#ului de specialitate
,cunoa4tere raţional; '
- re"enirea asupra unor in=or+aţii! date! =apte! enerali8;ri! restructurarea lor ,siste+ati8area!
=i(area 4i consolidarea '
- apelarea la cuno4tinţe de#a Fnsu4ite de ele"i 4i utili8area lor Fn noul conte(t ,aplicarea '

%)%
- =or+area priceperilor 4i deprinderilor intelectuale 4i practice 4i e(ersarea lor ,=or+area
abilit;ţilor intelectuale 4i practice '
- aprecierea - reali8at; de pro=esor ,"eri=icarea! e"aluarea 4i notarea 4i! e"entual!
autoaprecierea -reali8at; de ele"i ,auto"eri=icarea! autoe"aluarea 4i autonotarea .
Intercondiţionarea dintre etapele procesului de cunoa4tere a deter+inat apariţia a dou;
orient;ri re=eritoare la proiectarea! or ani8area! structurarea +etodic; 4i des=;4urarea lecţiei.
- pri+a orientare consider; c; lecţiile nu se pot clasi=ica =uncţie de etapele cunoa4terii 4i
reduce structura lecţiilor la lecţia +i(t;.
- a doua orientare consider; c; unele dintre etape sunt preponderente Fn actul cunoa4terii 4i
susţine c; se reali8ea8; doar un sin ur obiecti" educaţional.
A4adar! apare o contradicţie: pe de o parte! Fnsu4irea cuno4tinţelor presupune parcur erea
tuturor etapelor procesului de cunoa4tere! iar pe de alt; parte! ta(ono+ia lecţiilor =ace
necesar; stabilirea etapelor procesului de Fn";ţare pe ba8a unui obiecti" predo+inant.
Dep;4irea acestei contradicţii! nu presupune renunţarea la ta(ono+ia<tipolo ia lecţiilor! ci
renunţarea la optica abord;rii lecţiei Fn sine! a lecţiei i8olate 4i i +pune ideea abord;rii lecţiei
ca ele+ent co+ponent al unui siste+.
In procesul de predare-Fn";ţare al capitolelor! te+elor! subte+elor! lecţiilor! c6iar Fn ca8ul
re"enirii spirale asupra acelora4i "eri i ale procesului! se obţine o a+; di"ers; de re8ultate
4colare! Fntruc t obiecti"ele principale sunt Fnsu4irea de noi cuno4tinţe! =or+area abilit;ţilor
intelectuale 4i practice! =i(area 4i consolidarea noului! "eri=icarea! e"aluarea! notarea!
stabilirea =or+elor po8iti"e de co+porta+ent! e(ersarea +oral; etc.! etapele Fn";ţ;rii r;+ n Fn
esenţ; acelea4i' se sc6i+b; doar rolul 4i structura lor intern;! Fn =uncţie de obiecti"ul
=unda+ental ur+;rit.
E(e+plu: De4i reali8area de c;tre ele"i a unui e(peri+ent de laborator presupune! din punct
de "edere psi6olo ic! parcur erea tuturor etapelor cunoa4terii! din punct de "edere didactic! ea
ser"e4te soluţion;rii unui anu+it obiecti" =unda+ental.
Operaţia de ta(ono+ie a lecţiilor trebuie Fnţeleas; ca un de+ers util practicienilor! ca un e=ort
de Fnl;turare a 4abIoanelor 4i stereotipiilor din acti"itatea 4colar;! ca un reper pentru
elaborarea strate iei didactice 4i nu ca o operaţie =or+al;! care s; enere8e o acti"itate
didactic; ri id; 4i uni=or+;.
Pri"ite ca +odalit;ţi e=iciente de or ani8are 4i des=;4urare a +uncii instructi"-educati"e!
lecţiile se rupea8; Fn +ai +ulte cate orii ,nu+ite Fn +od tradiţional tipuri ! care au anu+ite
particularit;ţi didactice. Cate oria de lecţie ,pre=er;+ ter+enul cate orie este corelat; cu
un anu+it +od de construire 4i Fn=;ptuire a lecţiei! deter+inat cu deosebire de obiecti"ul
=unda+ental ur+;rit' ea repre8int; o abstracti8are 4i o enerali8are a unor ele+ente co+une
+ai +ultor lecţii. Alt=el spus! cate oria de lecţie repre8int; un rup de lecţii constituite ca
unitate de structur; Fn =uncţie de di=erite criterii: obiecti"ul =unda+ental! treapta de 4colari8are
4i +odul de pre ;tire al ele"ilor! obiectul de Fn";ţ;+ nt 4.a.
%)&
Este reco+andabil s; pri"i+ cate oriile de lecţii ca +odele care pot =i +odi=icate 4i adaptate<
re+odelate! 4i nu ca tipare ri ide! in=le(ibile Fn proiectarea 4i des=;4urarea lecţiilor. Perceput
adsi+
t=eplo!ttreir"+;!edneuslc6ciadtee coarleiea snpure+oadiia"reersreit8aotenadneţ";anreianattei"d;e4liuncuru+caairceosnedsutcruecltaur4eaab8I;oa4nies!eci!
reali8ea8; Fn =uncţie de =actorul constant ,obiecti"ul =unda+ental al lecţiei. Deci! obiecti"ul
=unda+ental ,care poate =i predo+inant instructi" sau predo+inant educati" constituie
reperul oric;rei acti"it;ţi educaţionale 4i unitatea de +;sur; a e=icienţei +uncii ele"ului 4i
pro=esorului' el ser"e4te drept criteriu Fn stabilirea cate oriilor de lecţii! =iecare cate orie de
lecţii purt nd nu+ele obiecti"ului =unda+ental al acti"it;ţii didactice respecti"e.
Ta(ono+ia lecţiilor presupune luarea Fn considerare nu doar a =actorului constant ,obiecti"ul
=unda+ental ! Fn =uncţie de care sunt stabilite principalele cate orii de lecţii! ci 4i a =actorilor

%)
"ariabili! care deter+in; apariţia "ariantelor Fn interiorul =iec;rei cate orii. E=icienţa lecţiilor
cre4te atunci c nd Fn interiorul =iec;rei cate orii se operea8; cu +ai +ulte "ariante. Din
+ulţi+ea =actorilor "ariabili a+inti+: obiectul de Fn";ţ;+ nt! ni"elul de pre ;tire al ele"ilor!
co+ple(itatea cuno4tinţelor ce ur+ea8; a =i Fnsu4ite de ele"i! strate iile de lucru de care
dispune pro=esorul! stilul didactic al pro=esorului! +i#loacele de Fn";ţ;+ nt utili8ate! locul
lecţiei Fn siste+ul de lecţii sau Fn planul t e+atic etc. 5ultitudinea =actorilor "ariabili 4i
posibilit;ţile de F+binare 4i co+binare a lor! =ac ca Fn Fn";ţ;+ nt s; se opere8e cu o a+;
=oarte lar ; de lecţii , 5. Ionescu! %)2 ! $$$!%. Neac4u! %))$ .
Principalele cate orii de lecţii 4i c te"a din "ariantele acestora! cu care se operea8; =rec"ent Fn
practica instruirii! sunt pre8entate Fn tabelul 2.I3.
%)1
Tabelul 2.I3.
Cate orii 4i "ariante de lecţii
Cate oria de lecţie
Caracteristici
7ariante de lecţii
Lecţia de trans+itere 4i Fnsu4ire de noi cuno4tinţe
- +o+entul co+unic;rii pro=esorului deţine ponderea 6ot;r toare Fn lecţie
- ele"ii F4i Fnsu4esc cuno4tinţe 4i co+petenţe intelectuale 4i practice noi! cu care nu s-au +ai
Fnt lnit
- lecţia introducti";
- lecţia-prele ere
- lecţia-se+inar
- lecţia pentru introducerea ele"ilor Fn studiul +anualului sau al altor surse de in=or+are
- lecţia ba8at; pe utili8area +odelelor
- lecţia ba8at; pe acti"it;ţi pe rupe
- lecţia ba8at; pe +aterial de+onstrati"
- lecţia prin acti"it;ţi practice pe teren
- lecţia ba8at; pe F+binarea +uncii =rontale cu +unca independent;
- lecţia ba8at; pe +i#loace te6nice de instruire
- lecţia ba8at;! pe instruire asistat; de calculator
Lecţia de dob ndire de noi cuno4tinţe
- acti"itatea didactic; este orientat; spre dob ndirea de c;tre ele"i de cuno4tinţe 4i co+petenţe
intelectuale 4i practice 4i spre de8"oltarea operaţiilor ndirii! spre =or+area unor capacit;ţi
instru+entale 4i operaţionale
- pro=esorul se ba8ea8; pe anu+ite cuno4tinţe anterioare ale ele"ilor 4i deduce noul cu a#utorul
clasei' predo+in; dob ndirea noului! celelalte +o+ente ,"eri=icarea! recapitularea! =i(area
ocup nd o pondere +ai +ic;
- lecţia de descoperire pe cale inducti";
- lecţia de descoperire pe cale deducti";
- lecţia proble+ati8at;

- lecţia-bdae88abta;tepree de8batere euristic;

- lecţia ba8at; pe e(perienţe de laborator
- lecţia ba8ath pe studiul de ca8
Lecţia de =or+are de priceperi 4i deprinderi intelectuale
- se ur+;re4te =a+iliari8area ele"ilor cu di=erite procedee de +unc; intelectual;! obi4nuirea
lor cu or ani8area 4i des=;4urarea +uncii independente! educarea capacit;ţilor lor intelectuale
4i a te6nicilor de +unc; intelectual;! precu+ 4i aplicarea Fn practic; a cuno4tinţelor
U lecţia ba8at; pe e(erciţii 4i proble+e aplicati"e

%)0
U lecţia de +unc; independent; pe ba8a lucr;rilor de laborator
U lecţia Fn cabinetul 4colar
U lecţia de studiu indi"idual Fn bibliotec;
U lecţia de acti"itate independent; di=erenţiat;
U lecţia de +unc; independent; cu a#utorul =i4elor de lucru
U lecţia ba8at; pe autoinstruirea asistat; de calculator
Lecţia de =or+are de priceperi 4i deprinderi practice
- se ur+;re4te obi4nuirea ele"ilor cu or ani8area 4i des=;4urarea unor acti"it;ţi practice Fn care
s; aplice cuno4tinţele 4i abilit;ţile practice 4i teoretice pe care le deţin
- lecţia ba8at; pe e(perienţe de laborator
- lecţia de laborator
- lecţia Fn atelierul 4colar
- lecţia ba8at; pe reali8area unor proiecte
- lecţia ba8at; pe reali8area unor aparate
- lecţia ba8at; pe reali8area unor instalaţii
Lecţia de recapitulare 4i siste+ati8are
- contribuie la apro=undarea 4i la per=ecţionarea cuno4tinţelor 4i co+petenţelor intelectuale 4i
practice ale ele"ilor! prin e"idenţierea le ;turilor e(istente Fntre cuno4tinţele corespun8;toare
unui capitol! +ai +ultor capitole sau c6iar +ai +ultor obiecte de studiu
- lecţia ba8at; pe un plan alc;tuit de pro=esor! un ele" sau un rup de ele"i lecţia ba8at; pe
sc6e+e recapitulati"e
- lecţia pe ba8; de re=erat<re=erate
- lecţia ba8at; pe utili8area =i4elor de lucru
- lecţia ba8at; pe re8ol";ri de e(erciţii 4i proble+e
- lecţia ba8ata pe conceperea 4i re8ol"area de e(erciţii 4i proble+e de c;tre ele"i
Lecţia de "eri=icare sau de control 4i e"aluare a cuno4tinţelor 4i abilit;ţilor
Lecţia de creaţie
Lecţia +i(t; ,co+binat;
pentru recapitularea 4i siste+ati8area capitolelor 4i te+elor studiate Fn anul 4colar precedent'
Fn ti+pul anului 4colar pentru a =i(a 4i consolida +ateria studiat; Fn cadrul unor te+e sau
capitole' la#+ele anului 4colar! pentru a Fnlesni ele"ilor =or+area unei "i8iuni de ansa+blu 4i
unitare asupra conţinutului studiat
- are rol de bilanţ !! de e"idenţiere a +odi=ic;rilor produse 4i a in=luenţele asupra tuturor
laturilor personalit;ţii ele"ilor Fn ur+a trans+iterii ţinui "olu+ de in=or+aţii Fntr-un anti+it
inter"al de ti+p
- are "aloare constatati"-prospecti";! rele" nd +;sura Fn care ele"ii 4i pro=esorul au reali8at
obiecti"ele propuse 4i contur nd ceea ce ar +ai trebui s; Fntreprind; Fn "iitor Fn acest scop
- o=er; posibilitatea reali8;rii =eed-bac ului'pe +ultiple planuri ,al asi+il;rii cuno4tinţelor!
priceperilor 4i deprinderilor! al operaţionali8;rii lor! al particip;rii ele"ilor la acti"itatea de
Fn";ţare etc.
- F4i propune s; Fncura#e8e Fn cel +ai Fnalt rad ori inalitatea! in"enti"itatea 4i creati"itatea

e- lper"oi=loesr!ocraurleasnutrnetnpeua84i;Fenlesi"tiuiaFţniaadcte6accoorenscpeupne8d;it=oearrietetuptruordourssearciniloi du ,dubi e de
cuno4tinţe noi! =or+are de pricepei L pi ? i intelectuale 4i<sau practice! repetare 4i
!is \ndti` = ' "eri=icare 4i apreciere! aplicare ! acti"it;ţi le ate or anic Fntre ele! Fn a4a = el Fnc t
lecţia s; apar; ca un tot unitar! ca un siste+
- "olu+ul in=or+aţional predat este redus! de aceea aceast; cate orie de lecţie se utili8ea8;
doar la clasele +ici! acolo unde! din cau8a unor particularit;ţi psi6opeda o ice speci=ice! este
indicat ca. ele"ii s; =ie antrenaţi Fn di"erse tipuri de acti"it;ţi
. ]CC

%)&
i de sinte8a i la linele unui capitol! se+estru sau an 4colar
- lecţia de tip proces sau anali8; de ca8
- lecţia de recapitulare cu a#utorul calculatorului
- lecţia ba8at; pe +unca independent; a ele"ilor
- lecţia-"i8it; ,de recapitulare prin "i8ite la e(po8iţii! +u8ee! Fn unit;ţi econo+ice! laboratoare
speciali8ate! instituţii de cultur; etc.
U lecţia de
U lecţia de
U lecţia Ki:
U lecţia de
U lecţia do:
U lecţia de'
U lecţia de
U lecţia de
U lecţia de lecţia de
U lecţia de
U lecţia de
:re prin c6estionare oral;
ire prin te+e sau lucr;ri scrise : i] binarea "eri=ic;rii orale cu cea scris;
F e prin lucr;ri practice uinat; anali8ei lucr;rilor scrise Cinat; anali8ei! lucr;rilor practice
"eri=icare ba8at; .pe aplicaţii ale cuno4tinţelor 4i abilit;ţilor intelectuale 4i<sau practice
"eri=icare<auto"eri=icare Cu a#utorul +a4inilor "eri=icare<auto"eri=icare cu a#utorul
calculatorului "eri=icare cu a#utorul =i4elor "eri=icare cu a#utorul testelor de cuno4tinţe
"eri=icare cu a#utorul testelor doci+olo ice
- lecţia ba8at; pe e(erciţii creati"e ,de e(e+plu: elaborarea unor proiecte! conceperea de
+odele! conceperea 4i re8ol"area.de e(erciţii 4i proble+e lecţia de creaţie te6nic; ,de
e(e+plu: concepere 4i reali8area unor aparate 4i instalaţii
I3.0. . De+ersul +etodic al or ani8;rii! des=;4ur;rii 4i conducerii lecţiei
De+ersul +etodic al or ani8;rii! des=;4ur;rii 4i conducerii lecţiei ar putea include
ur+;toarele etape +etodice! care! a4a cu+ a+ +ai ar;tat! nu sunt absolut obli atorii! nu+;rul
4i succesiunea lor =iind "ariabile:
- tre8irea interesului ele"ilor pentru studiul te+ei 4i sensibili8area lor pentru lecţie'
- co+unicarea obiecti"elor operaţionale ur+;rite Fntr-o +anier; accesibil; ele"ilor 4i care
s; contribuie la sti+ularea 4i i+plicarea lor intelectual;! =i8ic; 4i a=ecti"-"oliti"; Fn acti"itatea
didactic;'
- pre8entarea +aterialului =aptic Fntr-un +od c t +ai atracti" pentru ele"i 4i co+unicarea
sarcinilor de Fn";ţare corespun8;toare'
- diri#area Fn";ţ;rii! respecti" acordarea de puncte de spri#in! o=erirea de su estii! co+plet;ri!
co+entarii etc.
- enerali8area! =or+area noţiunilor<operaţiilor! adic; obţinerea per=or+anţelor
pre=i urate Fn obiecti"e! etap; care se reali8ea8;! de ase+enea! sub Fndru+area pro=esorului'
-ele=i"(ia4rieeale4i"si-tparboil=ie8saorre!aFnpesrc=oopr+
ulaFnţseui4eirsitiecoreetcatpe;4ciacrlearpi=reics;urpiiunoeiplourrtnaoreţiaundei 4diioscpueţriaiţeiil'e"i-
- aplicarea Fn practic;! etap; ce presupune e=ectuarea de e(erciţii 4i proble+e! de anali8e 4i
e"alu;ri 4i identi=icarea posibilit;ţilor aplicati"e - teoretice sau practice! ale noilor ac6i8iţii'
- asi urarea =eed-bac ului! presupune utili8area unor +odalit;ţi de cunoa4tere a e=ectelor
acţiunii didactice at t din perspecti"a pro=esorului! c t 4i din cea a ele"ilor.
I3. 0. .%. /iste+ul ele+entelor care contribuie la e=icienti8area de+ersurilor instructi"e
Ca =or+e de acti"itate educaţional; or ani8ate 4i reali8ate la ni"el +icro! lecţiile ur+;resc
reali8area tuturor obiecti"elor instructi"-educati"e ale procesului de Fn";ţ;+ nt. De alt=el! ele

%)1
nu constituie unit;ţi de instruire i8olate! care se succed Fn +od liniar! ci co+ponente ale unui
siste+! care se inte rea8; or anic Fn unit;ţi didactice +ai a+ple 4i +ai co+ple(e din punct de
"edere +etodic.
Adoptarea "i8iunii siste+ice asupra lecţiei! presupune ca Fn de+ersurile lor teoretice
,proiectarea didactic; a lecţiilor 4i practic-aplicati"e ,or ani8area! des=;4urarea 4i conducerea
lecţiilor ! cadrele didactice s; ţin; sea+a de un siste+ de ele+ente care contribuie la
asi urarea e=icienţei acestor de+ersuri ,"e8i =i ura >.I3. :
Calitatea transpunerii didactice a conţinutului 4tiinţi=ic
l Corectitudinea stabilirii obiecti"ului =unda+ental 4i a obiecti"elor operaţionale
i
Luarea Fn considerare a restricţiilor e(istente , ;sirea r;spunsurilor la Fntreb;rile: Ce `'
nde `' C t `' Fn c t t i+p`' Cu cine `' Pentru cine `
i
/tabilirea unor resurse +etodolo ice e=iciente 4i acti"i8ante pentru ele"i , ;sirea r;spunsului
la
Fntrebarea Cu+ `
&
/tabilirea unor resurse +ateriale e=iciente 4i accesibile , ;sirea r;spunsului la Fntrebarea Cu
ce `
l Elaborarea unei te6nolo ii a instruirii coerente
?i ura >.I3. /iste+ul principalelor ele+ente care contribuie la asi urarea e=icienţei
de+ersurilor instructi"e
%)2
I3. 0. . . Obiecti"ul =unda+ental 4i obiecti"ele operaţionale ale lecţiei
A4a cu+ se poate obser"a Fn =i ura >.I3.! acti"itatea de t ranspunere didactic; este ur+at; de
stabilirea obiecti"ului =unda+ental 4i a obiecti"ele operaţionale. Cele dou; ti puri de obiecti"e
se a=l; Fntr-o relaţie dina+ic; cu subiectul lecţiei - titlul care! Fntr-o =or+ulare concis;! arat;
cu ce se "or ocupa cadrul didactic 4i ele"ii Fn lecţia respecti";.
Obiecti"ul =unda+ental al lecţiei e"idenţia8; sensul Fn care "a =i "alori=icat conţinutul ideatic
,co+unicare! siste+ati8are! consolidare! recapitulare! aplicare! "eri=icare! e"aluare etc. . El
deter+in; cate oria<tipul din care =ace parte lecţia 4i! totodat;! condiţionea8; +odul de
or ani8are 4i des=;4urare a lecţiilor.
Obiecti"ele operaţionale repre8int; a(ul principal al unei lecţii! din dou; puncte de "edere:
- repre8int; ideea central;! c;reia i se subordonea8; celelalte idei! respecti" Fntre ul conţinut
al lecţiei
- asi ur; orientarea lecţiei Fn ceea ce pri"e4te le ;tura dintre asi+ilarea in=or+aţiei 4i
de8"oltarea psi6ic; a
ele"ilor.
Ele sunt obiecti"e de=inite concret! cu a#utorul unor "erbe de acţiune! care "i8ea8;
co+porta+ente obser"abile 4i +;surabile! ce per+it reali8area strate iilor instruirii! pe de o
parte 4i o=er; ac6i8iţiile corecte ce "or trebui e"aluate! pe de alt; parte.

O
Fnpoebraieţicotin"aelis8paerecai=irceepr4ei8ainatc;easctotir"aitFanteoabideecttir"aenscpounncereretea! pscrionppurreilcoir8aprreoaceusnuolruciod+
e Fpno"r;taţ;++enntet
co niti"e 4i<sau psi6o+otorii obser"abile 4i +;surabile.
Fn le ;tur; cu obiecti"ele lecţiei! Fn literatura de specialitate se =olosesc +ai +ulţi ter+eni
pentru a de8";lui 4i preci8a +ai bine ceea ce se ur+;re4te prin =iecare sec"enţ; a de+ersului
didactic. E(e+ple:
- ter+enul de obiecti" co+porta+ental ,consacrat de Bloo+ ! prin care se
preci8ea8; =or+ele de co+porta+ent pe care ele"ii trebuie s; le do"edeasc; la =inele unei
sec"enţe de instruire si educare'

%)>
- ter+enul de obiecti" per=or+ati" ,consacrat de a ne ! prin care se preci8ea8;
per=or+anţele pe care ele"ii trebuie s; Ie do"edeasc; la =inele unei sec"enţe de instruire 4i
educare'
- ter+enul de obiecti" de e"aluare ! prin care se preci8ea8; ac6i8iţiile care "or =i "eri=icate 4i
e"aluate la =inele unei sec"enţe de instruire 4i educare.
A" nd Fn "edere se+ni=icaţiile conceptului de operaţionali8are a obiecti"elor 4i i+plicaţiile
acestei operaţii! consider;+ c; =or+ularea cea +ai adec"at; pentru a rele"a
=inalitatea<=inalit;ţile unei sec"enţe de instruire 4i educare este cea de obiecti" operaţional .
I3.0.0. In"esti aţii e(peri+entale re=eritoare la or ani8area 4i des=;4urarea lecţiei
I3. 0.0.%. E4antionare 4i sonda# Fn lecţii - deli+it;ri ter+inolo ice
Fntruc t reali8area de cercet;ri peda o ice pe populaţii totale! inte rale! nu este posibil;! apare
proble+a select;rii unui nu+;r li+itat! relati" restr ns de subiecţi asupra c;rora ur+ea8; s; se
reali8e8e in"esti aţii care "or da in=or+aţii despre Fntrea a populaţie luat; Fn studiu. Aceasta
este proble+a e4antion;rii! proble+; care st; la ba8a a4a-nu+itelor cercet;ri selecti"e!
=rec"ent Fnt lnite Fn studierea =eno+enelor peda o ice.
Pentru ca re8ultatele cercet;rilor selecti"e s; =ie se+ni=icati"e statistic! este necesar; o
e4antionare structural;! care se re=er; la identitatea sau cel puţin corespondenţa de structur;
dintre e4antionul selectat 4i populaţia pe care el o repre8int;. E4antioanele! respecti" rupele
de e(perienţ; , rupele de indi"i8i sau colecti"ele la care se introduce "ariabila independent;
trebuie s; =ie repre8entati"e pentru colecti"itatea eneral; din care =ac parte! s; reproduc; Fn
+od =idel caracteristicile esenţiale ale acesteia. 9epre8entati"itatea se re=er; at t la aspectul
cantitati"! respecti" la +;ri+ea e4antionului! c t 4i la aspectul calitati"! respecti" la structura
e4antionului. Pe ba8a condiţiei de repre8entati"itate! enerali8;rile e=ectuate pe e4antion sunt
e(tinse asupra Fntre ii populaţii 4colare pe care o repre8int; e4antionul. De aceea! operaţia de
e4antionare! respecti" constituirea e4antioanelor de conţinut 4i a e4antioanelor de ele"i! au
i+plicaţii deosebit de i+portante pentru a+eliorarea practicii instruirii ,T. 9otariu! P. Iluţ!
%)))! .5. /+it6! %)*%! A. No"a ! %)22 .
%))
A" nd Fn "edere obser"aţiile de +ai sus! Fnainte de a pre8enta in"esti aţiile reali8ate! o=eri+
c te"a de=iniţii operaţionale ale ter+enilor cu care "o+ opera:
E4antionul este partea dintr-un Fntre ! selectat; dup; criterii 4tiinţi=ice! pe care se reali8ea8; o
cercetare! deter+in ndu-se! Qeri=ic;ndu-4e sau atest ndu-se anu+ite caracteristici ale
Fntre ului.
Fn cercet;rile didactice se operea8; cu dou; tipuri de e4antioane:
- e4antionul de ele"i - se re=er; la nu+;rul de ele"i ale4i ,4i la treapta de reu4it; din care au
=ost selectaţi ! la care se aplic; "ariabila e(peri+ental;! ur+ nd s; se obser"e! s; se +;soare
4i s; se e"alue8e re8ultatele acti"it;ţii instructi"-educati"e'
- e4antionul de conţinut - se re=er; la "olu+ul conţinutului 4tiinţi=ic ,nu+;r de capitole!
nu+;r de te+e! nu+;r de acti"it;ţi didactice! nu+;r de lecţii! sec"enţe de lecţii etc. care =ace
obiectul acti"it;ţilor didactice curente 4i al cercet;rilor e(peri+entale.
E4antionul repre8entati" este rupul e(tras din populaţia 4colar; cuprins; Fn studiu ,de
eE(4ea+
ntpiolun:aore4aceosatle;o!opecrlaaţsia; pdreaeclteic";i!duenstarbuiplidree aelee4"ainettico.n!upluei craerpereo8penotaattei"resptareti8setincta4.i a
+odalit;ţii Fn care se "a lucra cu el' din cercet;rile reali8ate pe e4antionul repre8entati" se
poate desprinde ceea ce este tipic! eneral 4i aplicabil! Fntre ii populaţii 4colare pe care el o
repre8int;.
Dup; ilbert de Lands6eere ,%)>>! pa . %20 ! .!a e4antiona Fnsea+n; a ale e un nu+;r li+itat
de indi"i8i! de obiecte sau de e"eni+ente a c;ror obser"aţie per+ite a se tra e conclu8ii
,inter=erenţe aplicabile populaţiei Fntre i ,uni"ers ! Fn interiorul c;reia a =ost e=ectuat;
ale erea .

%)*
/tabilirea e4antioanelor 4i reali8area sonda#elor Fn Fn";ţ;+ nt! nu sunt acti"it;ţi si+ple. Ins;.
indi=erent de =or+a de or ani8are a acti"it;ţii educaţionale 4i de etapa procesului didactic
,=i(are 4i consolidare! "eri=icare etc. ! constituirea e4antionului repre8entati"! or ani8area 4i
reali8area sonda#elor asupra ele"ilor cuprin4i Fn e4antionul de ele"i 4i asupra conţinutului
cuprins Fn e4antionul de conţinut! repre8int; pre+isele unei acti"it;ţi did=ictice reu4ite.
-.-splu: Cule erea datelor co+plete re=eritoare la prestaţia 4colar; a tuturor ele"ilor unei clase
nu este posibila! dar se poate apela la ur+;toarele +odalit;ţi de studiere a caracteristicilor
clasei:
% 5etoda selecţiei
Fntruc t clasa este o colecti"itate care din punct de."edere statistic se caracteri8ea8; prin d:
respecti" prin posibilitatea de rupare a ele"ilor dup; +;ri+ea nnei caracteristici sau a
+ai +ultor caracteristici luate Fn studiu de e(e+plu abilit;ţi intelectuale sau practice!
re8ultate ale acti": poate recur e la o Fnre istrare 4i prelucrare parţial;! e(tr; nd la
Fnt +plare un rup de ele"i din colecti"itatea +are 4i aplic nd +etode statistice de
prelucrare a datelor acestui rup. Fn aceast; situaţie! oper;+ cu principiul selecţiei! care se
ba8ea8; pe =aptul c; rupul de ele"i =iind ales la Fnt +plare! este posibil ca oricare alt rup
din aceea4i clas; s; =ie obiectul selecţiei! Fn li+ba# statistic! se spune c; pentru toate rupele
e(ist; aceea4i posibilitate de a =ace parte din rupul de selecţie. De aceea! re8ultatele obţinute
prin +etoda selecţiei! se consider;! prin e(tindere! "alabile pentru Fntrea a clas; de ele"i.
Principiul selecţiei sublinia8; =aptul c; "aloarea In=or+ati"; a sonda#ului ,respecti" a +etodei
selecţiei ! depinde Fn +od 6ot;r tor de =elul cu+ a =ost ales rupul de selecţie<e4antionul. De
aceea! este necesar ca partea selecţionat; din colecti"itate s; =ie c t +ai repre8entati";! adic;:
ele+entele e(trase s; aib; o probabilitate e al; de a =ace parte din selecţia obţinut;'
"olu+ul selecţiei s; =ie su=icient de +are'
ele+entele co+ponente ale colecti"it;ţii 4colare s; =ie c t +ai o+o ene.
9epre8entati"itaFea selecţiei nu depinde doar de nu+;rul ele"ilor cuprin4i F n e4antion! ci 4i de
"ariaţia caracteristicii de la un subiect Ia altul! adic; de acea parte a "alorii care asi ur;
apariţia "alorii Fnt +pl;toare. Acestui =apt i se datoresc co+plicaţiile de ordin te6nic ale
sonda#ului 4i di=icult;ţile le ate de ale erea conţinutului 4i de anali8a re8ultatelor obţinute.
Datorit; procedeelor de selecţie care presupun anu+ite restricţii 4i se ba8ea8; pe o selecţie
=;cut; e(clusi" la Fnt +plare! di=erenţa Fntre ele"i! care deter+in; erorile Fnt +pl;toare! poate
=i sensibil redus;! iar "olu+ul selecţiei! necesar pentru a =i repre8entati"! poate =i redus.
E4antionarea si+pl; ne rupat;
Cei +ai si+plu tip de restricţii este ce] cunoscut sub denu+irea de rupare<strati=icare' clasa
de ele"i 4i conţinutul de idei sunt rupate Fn a4a =el Fnc t Fn =iecare rup; tipic; s; =ie reuniţi
subiecţi! respecti" unit;ţi de idei c t +ai o+o ene. Din =iecare din rupele tipice! Fn care a
=ost di"i8at; colecti"itatea +are! se e(tra la
$$
Fnt +plare un nu+;r de ca8uri - ele"i! respecti" te+e! repre8ent nd un anu+it procenta#. Dac;
din =iecare rup; se e(tra e un nu+;r de ele"i! respecti" de te+e! proporţional cu nu+;rul!
respecti" cu "olu+ul total! se consider; c; =iecare ni"el este corect repre8entat! iar deosebirile

d0inEtr4eandtii=oenriaterelea strruaptie=!icdaint;punctul de "edere al erorilor de repre8entati"itate sunt eli+inate.

Fn practica instruirii poate =i utili8at; cu randa+ent +ai +are e4antionarea strati=icat;! care
presupune ruparea colecti"it;ţii dup; una sau +ai +ulte caracteristici. Din =iecare rup; se
reali8ea8; c te o selecţie care poate =i sau nu proporţional; cu +;ri+ea rupei. In ca8ul
acestui procedeu! care F+bin; principiul rup;rii cu principiul selecţiei! repre8entati"itatea
e4antionului este +ai bun; dec t Fn ca8ul e4antion;rii si+ple ne rupate.
/onda#ul este operaţia practic; de +;surare! care inter"ine dup; stabilirea e4antionului 4i care
presupune constatarea! conse+narea 4i anali8a unor date 4i =apte le ate de acti"it;ţile

%)2
didactice! cu scopul de a desprinde aspecte esenţiale pentru Fntre ul conţinut sau pentru
Fntrea a populaţie din care =ace parte e4antionul.
I3. 0.0. . Conţinutul 4i +etodica in"esti aţiilor
Cercetarea peda o ic; la care ne "o+ re=eri a =ost reali8at; pe parcursul +ai +ultor ani
4colari! respecti" Fn perioada %))%- $$$ 4i s-a a(at pe ur+;toarele aspecte +etodice ale
or ani8;rii 4i des=;4ur;rii lecţiei:
%. studierea +odului Fn care se reali8ea8; e4antionarea 4i sonda#ul Fn practica instruirii!
respecti" Fn acti"it;ţile de "eri=icare 4i =i(are
. cercetarea posibilit;ţilor de cule ere a in=or+aţiilor Fn le ;tur; cu reu4ita lecţiei! respecti"
a indicatorilor de reu4it; a lecţiei
0. cercetarea +odalit;ţilor de obţinere a =eed-bac ului Fn lecţie U
&. studierea i+a inii pe care o au cadrele didactice despre rupele<treptele de reu4it; 4colar;
din clasele de ele"i.
I3. 0.0. .%. E4antionare 4i sonda# Fn "eri=icare 4i =i(are
E4antionul de lucru a =ost alc;tuit prin +etoda selecţiei 4i a cuprins 01*0 subiecţi! care ar
putea =i rupaţi Fn patru cate orii ,"e8i structura e4antionului de lucru Fn tabelul ).I3. :
Tabelul ).%3.
/tructura e4antionului de lucru
Procenta#ele
Cate oriile de subiecţi din e4antio n Nu+;rul de subiecţilor
subiecţi
Pro=esori 0)& >*!$$
Directori de 4coli &> >!22
/tudenţi 120 %>!0%
Absol"enţi de coal; Nor+al; 01$ )!*)
Total 01*0
Ilen";etsutir;acţuiilaeceţi(upneirlei+denet4aalentaiuoncaornes4taitdFen sco6nedsati#ornearlei8aaFtne sFncrliescaţiesu. biecţilor din e4antion! Fn
E4antionare 4i sonda# Fn "eri=icare
Fntreb;rile la care li s-a cerut subiecţilor s; r ;spund; au =ost ur+;toarele: Cu+ alc;tuiţi
e4antionul de ele"i pentru sec"enţele de "eri=icare ` ,Fntrebare adresat; cadrelor didactice!
absol"enţilor de coal; Nor+al; 4i studenţilor ! Cu+ alc;tuiţi e4antionul de conţinut pentru
sec"enţele de "eri=icare ` ,Fntrebare adresat; cadrelor didactice ! Cu+ alc;tuiesc pro=esorii
din 4coala du+nea"oastr; e4antionul de ele"i pentru sec"enţele de "eri=icare ` ,Fntrebare
adresat; directorilor de 4coli .
$%
Pre8entarea datelor
9e8ultatele Fnre istrate cu prile#ul c6estion;rii subiecţilor din e4antionul de lucru sunt
pre8entate Fn tabelul %$. I3.
Tabelul %$.I3.
9;spunsurile cadrelor didactice ,N S 0)& la Fntrebarea Cu+ alc;tuiţi e4antionul de ele"i
pentru sec"enţele de "eri=icare `
il l i ti l Procenta#ele
9;spunsur e cadre or d dac ce Nu+;ru
nţion;ride r;spunsurilor
+e
- din 0-1 ele"i cu ri t+uri de Fn";ţare di=erite: =oarte buni! buni 4i
cu rit+ +ai lent %01& 1>!11
U din ele"ii care se anunţ; %$ 2 & !)&
- din ele"ii care Fn"aţ; nesiste+atic! sunt super=iciali! care nu au %$%& & !01
note etc.
- din %- ele"i buni 4i %- ele"i slabi )*2 &$!21 #
- din rape o+o ene de ele"i de acela4i ni"el: =oarte buni! buni ) 0 02.11

%))
 sau slabi
- 4i ele"i buni! dar 4i ele"i +ai puţin acti"i 4i ele"i care au
absentat ora precedent;<orele precedente 22) 0*!%0
- dac; te+a este accesibil;! Fi utili8e8 +ai +ult pe cei lenţi' dac; 2*> 0>!1)
este +ai di=icil;! Fi utili8e8e +ai +ult pe cei buni 4i =oarte buni
- 0-& ele"i din di=erite p;rţi ale catalo ului! pentru ca ele"ii s; >*0 2!%%
con4tienti8e8e c; pot =i "eri=icaţi oric nd
- din ele"ii cu note +ici 1&& !*
- d in ele" i ac ti"i - dac; ti+pu l es te scurt &02 %2! )
- d in ele" ii nota ţi Fn ora an ter ioar; 0 * %0. >1
i l i i
- d n rupe de 2-%$ e e" care pr +esc o sarc n; de +unc; i
independen t; 4i -0 e le" i care sun t "er i= ica ţi ora l conco+ iten t >* !*)
- nu cunosc cr iter ii pentru a lc; tu irea rupe lor pen tru sec"en ţe le >% .1&
de =i(are
Anali8 nd da te le d in tabe lu l %$ .I3 .! se consta t; c; +area +a #or ita te a pro=esor ilor se lec tea8; !
pentru sec"en ţe le de "eri=icare! e le" i cu d i=er ite n i"e lur i de pre ; tire ! pen tru a as i ura un rad
i t ti it t . lţi i t t tit i t
+a +are de repre8en a " a e 5u pro=esor op ea8; pen ru cons u rea de rupe e ero ene
l i i i l i l i ! t i it
, -0 e e" bun 4 %- e e" s ab pen ru a as ura r + c a ea e"a u;r 4 pen ru a- obser"a i it t l ii i t i
+ai a tent pe ce i s l ab i! Fn ca8ul cons titu ir ii de rape o+o ene a lc; tu ite d in e le" i bun i 4 i =oar te
bun i! e(i s t; a"an ta #u l c; se po t aborda une le aspec te de de ta liu 4i se po t apro=unda =oar te
b ine noile cuno4tin ţe 4i co+pe ten ţe.
In ca8ul direc t orilor de 4coli ,N S &> . r;spunsur ile Fnre is tra te sun t +a i s;race 4 i s lab
ar u+en ta te ,"e8 i tabe lu l l l. I3. . De a lt=e l! un procen ta # de apro( i+a ti" 0$ d in d irec tor i au
ar;ta tl c;l l! dl.in d. i=erite +oti"e! nu se preocup; de aceas t; prob le+; .
Tabe u I3
l il i t il li l i ltF t l i it i ii i
9
4c;osapuandsuu+ r needa"roeacstorr; eo4radnetio4cnou l d,N ţ l
e eSe"&>penarun sreecb"aerenae eCdue+"aerc;= cuProcenta#e
aeresc` pro=esor d n
... 9;spunsurile d irec tor ilor de 4co li Nu+;ru l de
+e nţion;ri
- din. rupe de -1 ele"i %>* >*!22
- din ele"i cu di=erite ni"ele de pre ;tire %0& 1&!&*
- =uncţie de nu+;rul notelor =iec;rui ele" % * 1%!>
- din ele"i buni 4i =oarte buni ) 0*!0)
- din ele"i =oarte buni >0 1!>$
- antren nd 4i ele"i cu rit+ lent de Fn";ţare 12 0!1*
- antren nd Fntrea a clas; 4i Fn special ele"ii care &) %)!)%
"or =i notaţi
9;spunsurile absol"enţilor de coal; Nor+al; ,N - 01$ se apropie de cele ale pro=esorilor
,"e8i tabelul % .I3. ! ceea ce de+onstrea8; c; ei sunt iniţiaţi Fn te6nicile statistice aie
e4antion;rii 4i sonda#ului. r+ea8; ca ei s; apro=unde8e aceste cuno4tinţe 4i s; le "alori=ice
toi: +ai +uFt Fn practica educaţional;.
$
Tabelul % . I3.
9;spunsurile absol"enţilor de coal; Nor+al; ,N S 01$ la Fntrebarea Cu+ alc;tuiţi
e4antionul de ele"i pentru sec"enţele de "eri=icare `
l Procenta#e
il l ţil l l
Nu+;ru
nţion;ride
9;spunsur
- alc;tuiei erupul absoFnainte
"en ordedelecţie! coa pe; Nor+a
ba8a i+a; inii pe care o a+ +e&2 *$!21
despre clas;

$$
 - dup; an u i 't e criterii: e le" ii s; =ie d i=eriţi ca presta ţie 4i n i"e l de %2% 1% !*%
pre ;tire! nu+;rul note lor! rit+ul de lucru! d isc ip lina de s tud iu e tc .
- din ele"i apar ţi n nd t ut uror rupelor de reu4 it; d in c las; %>& &> !21
- din 0-1 el e" i! sel ect a ţi F n =uncţie de te+;! de con ţinu tu l 4tiin ţi=ic etc . %1) &1 !&
- +ai +ult din ele" i s lab i 4i +ediocri %&* & !$$
- respect nd rit+ icita tea not;rii! e"it nd s; soli c it aceea4 i ele" i e tc . %0 0* !*%
- din %- ele" i =;r; note 4i -& ele" i cu note ) >! 2
- di n el e" i care se anun ţ;! dar nu Fi ne li#e8 pe ce ila lţi 2% 0 !%&
- "eri =i c cel pu ţin # u+;t at e d in clas;! pentru a a"ea pu lsu l +unc ii >* %) !%&
- di nt r-un nu+;r "ariab il de ele"i 1& %1!&
Pr in r;spunsurile lor! absol"en ţii de coa l; Nor+a l; au de+ons tra t c; sun t preocupa ţi nu
nu+ai de +unca cu rupu l de e le" i! c i 4i de +e todo lo ia aces te ia .
9;spunsurile s t udenţilor ,N S 120 ! ce"a +a i s;race! sun t pre8en ta te Fn tabe lu l %0 .I3 .
Tabe lu l %0 .I3.
9;spunsurile s t udenţilor ,N S 120 la Fntrebarea Cu+ a lc; tu iţi e4an tionul de e le" i pen tru
sec"enţe le de "eri=icare `
Nu+;ru l de
9;spunsurile s tuden ţilor +enţi on;ri Procen ta #e
- d in 0-1 ele" i care se anun ţ; 2* &) !
- a lc;tu iesc rupu l Fna in te de lec ţie ! cu a #u toru l pro=esoru lu i >) &> !%&
Fndru+; tor
i l i t . !
- d n e e" =;r; no e care doresc s; r;spund; %12 * %$
i l i i it i l ti !
- d n e e" cu d =er e n "e e de pre ; re %0& )2
- es te o operaţie co+p le(; ! care presupune ap licarea unor !
it ii l i t l il ) %1 *2
cr er c are 4 cunoa4 erea e e" or
t i l . . t i iil l i ti F l t ti l ţi t F
In abe ţul %& I3 pre8enii : ;+ op n e cadre or d dac ce n e ; ur; cu e4an onu de con nu n
sec"en l le e .de "er
. = care
Tabe u %&ilI3 l i ti l F t l t iţi ti l ţi t
9;spunsur
t e cadre
ţ l or d idac i ce ,N S 0)& a n rebarea Cu+ a c; u e4an onu de con nu
pen ru sec"en e e de "er = care ` Procenta#e
il l i ti l
9;spunsur e cadre or d dac ce Nu+;ru de
ţion;ri
- Fn =uncţie de radul de cunoa4tere de c;tre ele"i a +en
%0>& 1>!)*
noţiunilor! de=iniţiilor! le ilor etc. 4i de operaţionalitatea
cuno4tinţelor
- select nd aplicaţii ,e(erciţii! proble+e! sarcini de lucru!
% 1* 1 !1$
co+puneri etc. ! =uncţie de speci=icul obiectului de studiu
- "alori=ic nd aspectele de conţinut +ai di=icile din lecţie %%> &2.10
- e(ploat nd ac6i8iţiile noi din lecţie! pentru a stabili radul )>2 &$!&0
de apro=undare 4i consolidare a lor

-preolabbleo+
r en!det=e+
cteuadre adcetie"(itpaetreieindţeepsaeundaeltnet;sa,rcei8noil"d;eri de 21& 01!>*
instruire
- elabor nd sinte8e! dar rea+intind ele"ilor 4i detalii >*) 02!0>
se+ni=icati"e! pentru a le e(ersa +e+oria
$0
E4antionare 4i sonda# Fn =i(are
Fntreb;rile la care li s-a cerut subiecţilor s; r ;spund; au =ost ur+;toarele: Cu+ alc;tuiţi
e4antionul de ele"i pentru sec"enţele de =i(are` ,Fntrebare adresat; cadrelor didactice ! Cu+

$%
alc;tuiţi e4antionul de conţinut pentru sec"enţele de =i(are` ,Fntr ebare adresat; cadrelor
d idactice ! d irec toril or de 4co li! abso l"en ţilor de coa l; Nor+a l; 4 i s tuden ţilor ! Cu+
a lc;tu iesc pro=esor ii d in 4coa la du+nea"oas tr; e4an tionu l de con ţinu t pen tru sec"en ţe le de
=i(are` ,Fn trebare adresa t; d irec tor ilor de 4co li .
Pre8en tarea da te lor
9e8u lta te le Fnre is tra te cu pr ile #u l c6es tion;r ii sub iec ţilor d in e4an tionu l de lucru sun t
pre8en ta te Fn tabele le ur+; toare :
Tabe lu l %1.I3.
9;spunsurile cadrelor d idactice ,N S 0)& la Fn trebarea Cu+ a lc; tu iţi e4an tionu l de e le" i
pentru sec"en ţe le de = i(are `

Nu+;ru l Procenta#e
9;spunsurile cadrelor d idactice de nţion;ri
- din ele"i buni! =oarte buni! dar 4i +ediocri 4i slabi +e
%01* 1>!>2
- din ele"i care se anunţ;! dar nu nu+ai %%%2 &>!*$
- din ele"i buni 4i = oarte buni pentru conclu8ii 4i sinte8e 4i din ele"i )12 &$!$%
slabi pentru recapitul;ri
- pentru =i(area =inal; solicit ele"i buni 4i =oarte buni! iar pentru 2&* 01!02
cele parţiale pe cei lenţi
- solicit Fntrea a clas;! prin lucr;ri scrise 4i teste elaborate pentru *%0 )!*2
principalele rupe<trepte de reu4it; din clas;
- din ele"i care nu au s-au an a#at Fn acti"itatea didactic; 4i nu au >>2 *!)$
participat la lecţiile anterioare
- din ele"i cu rit+ +ai lent de Fn";ţare 4i care nu lucrea8; acas; 10& - !0$
- an a# nd c t +ai +ulţi ele"i 01* %&.)%

- sdoinliceilte"nidbeulnei"diiance;attie+npţiuFlnetsit+
e preudlulescţiei %2> %>%!*!*>0

Anali8 nd tabelul %1.I3.! se poate constata c; Fn practica instruirii se apelea8; la di=erite

procedee de alc;tuire a e4antioanelor de ele"i pentru =i(are. /e pare! Fns;! c; ponderea cea +ai
i+portant; o au procedeele care solicit; ele"i cu rit+uri de Fn";ţare di=erite. 5ulţi pro=esori
constituie e4antionul nu+ai din ele"i buni 4i =oarte buni! care asi ur; un rit+ alert acti"it;ţii
didactice! a#ut ndu-i pe ele"ii +ai slabi s;-4i =i(e8e noul. Di+potri";! pentru a-4i da sea+a
dac; noile ac6i8iţii au =ost Fnţelese de Fntrea a clas; de ele"i! cadrele didactice solicit; Fn
sec"enţele de =i(are ele"i cu rit+ de Fn";ţare lent' dac; ace4tia pot s; dea r;spunsurile la
Fntreb;rile pro=esorului! Fnsea+n; c; toţi ceilalţi ele"i din clas;! situaţi +ai sus Fn scara
ordinal;! au Fnţeles noile ac6i8iţii 4i le-au inte rat Fn siste+ul co niti" propriu.
In ceea ce pri"e4te constituirea e4antionului de conţinut pentru sec"enţele de =i(are! s-au
obţinut ur+;toarele re8ultate:
Tabelul %>.I3.
9;spunsurile cadrelor didactice ,N S 0)& la Fntrebare . . Cu+ alc;tuiţi
e4antionul de conţinut pentru sec"enţele de =i(are `
Nu+;rul de
9;spunsurile cadrelor d idactice +enţion;ri Procenta#e
- re"enind asupra p;rţilor esenţiale ale lecţiei 4i nu asupra Fntre ului %1>& >1!0
conţinut predat
- select nd e(erciţii! proble+e! acti"it;ţi practice! sarcini de instruire %00* 11!2&
etc.
- punct nd F+preun; cu ele"ii ele+entele noi din lecţie %%*2 &)! $
- Fn =uncţie de speci=icul obiectului de Fn";ţ;+ nt 4i al te+ei studiate )2> &%!%2

$
 - apro(i+ati" o trei+e d in =i(are es te t eorie ! iar dou; tre i+ i ac ti"it; ţi **& 0 !00
practice
$&
- re"en ind la ele+en te le care a #u t; de+ons trarea une i le i! rea li8area *01 0$ !*$
enera li8;rilor 4i a s in te8e lor
- pr in re=eriri la +ateria lu l-supor t pen tru lec ţia " iitoare 4i pr in re"en ir i > & > !$>
la p;rţile +ai d i=ic ile d in lec ţie
- la =i(area =ina l; pun accen t pe s in te8e ! la ce le par ţia le pe ide ile de 10) !1%
ba8; d in lec ţie
- e(ploat nd p;r ţile de con ţinu t care a #u t; la rea li8area co+para ţiilor 4 i &)% $ !1$
a s inte8e lor
- reali8 nd core la ţii in tra 4i in terdisc ip linare ! "a lor i= ic nd +a ter ia l a t t
d in lec ţia nou; ! c t 4i d in ce le an ter ioare ! precu+ 4 i e le+en te no i! &1> %) !$&
i+puse de te+;
- depinde de c las; ! de +;r i+ea e i 4i de n i"e lu l de pres ta ţie a l e le" ilor :
la clasele + ici =i(area es te de ob ice i +a i e( tins; ! iar la c lasele +ar i se )* % !&$
ins is t; asupra conc lu8 iilor
Dup; cu+ se obser";! Fn s tab ili rea e4antionulu i de con ţinu t pen tru = i(are ! cadrele d idac tice tin
cont de ur+; toarele e le+en te : speci= icul ob iec tu lu i de Fn"; ţ;+ n t! spec i= icu l te+e i s tud ia te !
clasa de ele"i 4i carac ter is tic ile sa le ,s truc tur; ! n i"e l de pre ; tire e tc . ! par ticu lar it; ţile ps i6 ice
a le ele" ilor 4.a . Fn aces t sens ! sun t ilus tra ti"e 4i op in iile d irec tor ilor de 4co li! a le abso l"en ţilor
de coal; Nor+al; 4i a le s tudenţilor! pre8en ta te Fn con tinuare :
Tabe lu l %*. I3.
9;spunsurile direc torilor de 4coli ,N S &> la Fn trebarea Cu+ a lc; tu iesc pro=esor ii d in
4coala du+nea"oastr; e4an tionu l de con ţinu t pen tru sec"en ţe le de = i(are `
9;spunsurile d irec tor ilor de 4co li N
+ue+ ;ru l ri
n ţion; de Procenta#e
- prin re"eniri asupra aspectelor esenţiale
- =;c nd aplicaţii pentru =i(are 4i %0% 10! 1
consolidare %%* &*!1>
- re"enind la p;rţile +ai di=icile pentru
ele"i 2> 0&!)1
- prin e(erciţii! proble+e! aplicaţii! teste
20 00!*0
4.a.
- rediscut nd ceea ce este u4or %% &!&*
Tabelul %2.I3.
9;spunsurile absol"en ţilor de coa l; Nor+a l; ,N S 01$ la Fn trebarea Cu+ a lc; tu iţi
e4antionul de con ţinu t pen tru sec"en ţe le de = i(are `
Nu+;ru l de
9;spunsur e abso "en or de coa ; Nor+a ; +e
il l ţil l l nţion;ri Procenta#e
- e(ploat nd aspectele esenţiale din lecţie *2 *)!&
- select nd e(e+ple concludente &0 >)!&
- re"enind la ideile care spri#in; Fncadrarea noilor ac6i8iţii Fn siste+ul
co niti" al ele"ilor %*> 1$! 2
- utili8 nd planul care conţine sc6eletul lecţiei %&1 &%!&
- rea+intind enerali8;rile la care s-a a#uns Fn ti+pul lecţiei %0 0*!*%
- re"enind asupra ele+entelor care au enerat di=icult;ţi Fn asi+ilarea %%* 00!&
noului
- utili8 nd o sc6e+; de sinte8; ) 2! 2

$0
Tabelul %). I3.
9;spunsurile studenţilor ,N S 120 la Fntrebarea Cu+ alc;tuiţi e4antionul de conţinut pentru
sec"enţele de =i(are `
l
il t ţil Nu+;ru dei t #
9;spunsur e s uden or Procen a e
i l i i i t i conse+n;r !
- di n el e" i bune se
4 =oar
anunţ;e bun 0%0
>* 10 >2
&1!*)
-- ddinn eele"i
e" car
reco+andaţi de pro=esorul Fndru+;tor 02 &$!2
- din ele"ii care au =ost acti"i Fn ti+pul lecţiei $ 0&!>&
- prin scurte lucr;ri scrise! adresate Fntre ii clase! la %*0 )!>*
s= r4itul lecţiei
$1
Conclu8iile in"esti aţiilor
De4i in"esti aţiile noastre au e"idenţiat e(istenţa unor +odalit;ţi di"erse de reali8are a
e4antion;rii! at t i:
"eri=icare! c t 4i Fn =i(are! Fn practica instruirii! Fn +area +a#oritate a ca8urilor! se =olosesc
nu+ai c te"a
din aceste +odalit;ţi.
/electarea ele"ilor pentru constituirea e4antionului Fn "ederea "eri=ic;rii! nu are Fntotdeauna la
ba8; criterii
siste+atice! =;c ndu-se apel Fntr-o +;sur; prea +are la i +pro"i8aţia de +o+ent.
In selectarea e4antionului de conţinut pentru =i(are se Fnt +pin; di=icult;ţi datorate! Fn
principal:
nu+;rului +are de ele"i din clas;! etero enit;ţii claselor! "olu+ului prea +are de in=or+aţii
pe care ele"ii
tPrreob=ueiseosri;i lceuaes(i+
peilreie8neţ!;"loaluc+
ateudlur;i +
esitci+
d eati8+
; pc;dFenstsineca"te=in(ţ;erliei.de =i(are se reia apro(i+ati" 0$
din
"olu+ul conţinutului "e6iculat Fn acti"itatea didactic;. A" nd Fn "edere =aptul c; este "orba
de un "olu+
de in=or+aţii +ic 4i c; sec"enţele de =i(are au o durat; scurt;! de apro(i+ati" cinci +inute!
stabilirea
corect; a e4antioanelor de ele"i 4i de conţinut se i+pun cu at t +ai +ult.
In eneral! Fn alc;tuirea e4antioanelor de conţinut 4i de ele"i se ţine cont de ur+;toarele
ele+ente: #
speci=icul obiectului de Fn";ţ;+ nt! tr eapta de 4colari8are! o+o enitatea<etero enitatea
claselor de ele"i!
ni"elul eneral de pre ;tire al ele"ilor! ni"elul de pre ;tire al ele"ilor la obiectul de
Fn";ţ;+ nt respecti"!
te+a lecţiei! tipul de =i(are ,parţial; sau =inal; ! durata = i(;rii! pre ;tirea pro=esorului 4i
e(perienţa sa
didactic; ,5. Ionescu! %)* ! %)*)! %))2 .
I3. 0.0. ! . Indicatorii de reu4it; a lecţiei
/tudierea +odalit;ţilor de cunoa4tere a re8ultatelor lecţiei! respecti" a indicatorilor de reu4it;
a lecţiei s-a reali8at cu prile#ul asistenţei la di=erite lecţii! al discuţiilor purtate cu cadre
didactice de di=erite specialit;ţi 4i cu "ec6i+e di=erit; Fn Fn";ţ;+ nt 4i prin prelucrarea
r;spunsurilor date de cele 0)& cadre didactice din e4antionul de lucru! la un c6estionar scris.
Acest e4antion de cadre didactice! alc;tuit prin +etoda selecţiei! a cuprins 0)& pro=esori de
di=erite specialit;ţi 4i Fn";ţ;tori! cu "ec6i+e di=erit; la catedr; 4i cu di=erit e rade didactice
,de=initi"at! radul didactic II 4i radul didactic I . /tructura e4antionului! respecti"

$&
reparti8area cadrelor didactice pe discipline de Fn";ţ;+ nt este pre8entat; Fn tabelul $.I3.

Tabelul $.I3.
/tructura e4antionului de cadre didactice
Nu+;rul Procenta#ele
Disciplina de studiu cadrelor cadrelor
didactice didactice
Li+ba 4i literatura ro+ n; 1% %!02
Li+bi +ode+e 0>0 %1!%>
5ate+atic; 00% %0!2
Clasele I-I7 &2 %$!01
?i8ic; $0 2!&*
C6i+ie ) )!1>
Istorie %0* 1!*
eo ra=ie %%& &!*>
Biolo ie )* &!$1
Discipline te6nice! te6nolo ice 4i de instruire *2 0! 1
practic;
tiinţe socio-u+ane 2 0!&
Total 0)&
Fn tabelul %.I3. pre8ent;+ principalii indicatori de reu4it; a lecţiei! +enţionaţi Fn
r;spunsurile cadrelor didactice la c6estionarul aplicat. Dup; cu+ se poate obser"a! unii
indicatori se re=er; la conţinutul 4tiinţi=ic predat! la prelucrarea! structurarea 4i
operaţionali8area lui ,crearea unor +o+ente de " r=!
$>
srealelic8tatreeaetacp.l!icFnaţitil+orp pcreacatliţciies4ei rteo=erre;tilcae!ecleo"+ip,lera(ditualtedae apsapreticctieploaretraataactes!tcoorraeFlnaţdiiil=eeritele
sec"enţe ale lecţiei! prestaţia ele"ilor de di=erite cate orii etc. .
Tabelul %.I3.
Indicatori de reu4it; a lecţiei
Nu+;ru l de Procenta#e
Indica tor ii de reu4 it; a lec ţie i +enţion;ri
- radul de participare a clasei la des=;4urarea lecţiei Fn ansa+blul s;u %& ) !&2
- reacţia ele"ilor pe parcursul acti"it;ţii %0& 2)!%0
- crearea unor +o+ente de " r= Fn lecţie $1> 21!22 .
- +;sura Fn care ele"ii sesi8ea8; esenţialul! reali8ea8; corelaţii intra 4i %)>1 2 !$2
interdisciplinare
- "arianta +etodic; de reali8are a =i(;rii parţiale 4i =inale %21% **!0%
- antrenarea tuturor cate oriilor de ele"i Fn sec"enţele de =i(are %*)2 *1!%$
- natura 4i di=icultatea aplicaţiilor practice 4i teoretice reali8ate de %>)& *$!*>
e- ler"aidul de co+ple(itate a aspectelor tratate %12% >>!$&
- "olu+ul acti"it;ţii independente des=;4urate Fn clas; 4i e=icienţa %&)0 > !0>
acestei acti"it;ţi
- prestaţia 4i atitudinea ele"ilor ,inclusi" a celor slabi Fn lecţia %01* 1>!>2
ur+;toare
- natura te+elor pentru acas; 4i corectitudinea re8ol";rii lor %%) &)!*)
- radul de participare a ele"ilor la lecţiile de recapitulare! te+einicia ))0 &%!&*
cuno4tinţelor

$1
Cercetarea noastr; a pus Fn e"idenţ; =aptul c;! a4a cu+ este =iresc! 4ansele de a obţine
in=or+aţii despre des=;4urarea lecţiei sunt cu at t +ai +ari cu c t nu+;rul ele"ilor din clas;
este +ai +ic 4i cu c t clasele sunt +ai o+o ene ca ni"el de pre ;tire ,ele"ii au rit+ de
Fn";ţare 4i asi+ilare a noului apro(i+ati" identic .
I3. 0.0. .0. ?eed-bac ul 4i obţinerea lui Fn lecţie
?eed-bac ul repre8int;! Fn sens co+un! principiul oric;rei actiuni e=iciente! care se re=er; la
obţinerea de in=or+aţii despre e=ectele unei actiuni. In Fn";ţ;+ nt! =eed-bac ul const; Fn
acţiunile prin care cadrul didactic obţine in=or+aţii despre e=ectele 4i e=icienţa de+ersului s;u
peda o ic. Ins; nu nu+ai pro=esorul este cel care are ne"oie de cunoa4terea operati"; a
e=ec te lor acţiun ilor sa le asupra ac ti"it; ţii e le" ilor . La r ndu l lor ! ace4 tia trebu ie s; cunoasc;
e=ec te le ! re8ulta te le e=ortur ile lor de Fn"; ţare ' pen tru a pu tea pro resa Fn Fn"; ţare! e i trebuie s;
cunoasc; c t 4i-au Fnsu4 it 4i cu+ 4i-au Fnsu4 it con ţ inu tur ile parcurse! dac; de ţin ab ilit; ţile
int electua le 4i practice necesare 4.a .+ .d . De aceea ! pu te+ a= ir+a c; =eed-bac u l repre8 in t;
pr incip iu l =unda+enta l a l ac ti"it; ţilor de predare 4i Fn"; ţare e= ic ien te . In consec in ţ; !
per=ecţionarea procesu lu i de =eed-bac cons titu ie condiţia s ine Vua non pen tru +;r irea
radu lu i de cer titud ine 4i de de ter+ inare Fn ac ti" ita tea d idac tic; 4 i pen tru Fn l; turarea sau ! ce l
pu ţin! d i+inuarea e=ec te lor e le+en te lor a leator ii.
In tabele le .I3.! 0 .I3 . 4i respec ti" & .I3 . pre8en t;+ +oda lit; ţile de ob ţinere a =eed-
bac u lu i a+in tite de cadrele d idactice c6es tionate ! pen tru ce le +a i i+por tan te sec"en ţe
d idactice : de predare! de = i(are 4i conso lidare 4 i! respec ti"! de "er i= icare ! e"a luare 4 i no tare .
Tabe lu l .I3.
5odalit;ţi de ob ţinere a =eed-bac u lu i Fn sec"en ţe le de predare
Nu+;ru l de Procen a e
on;r
5oda lita tea de ob ţinere a =eed-bac u lu i +en ţi i *2 2 t #
- re8o "area de s ua ens ona e con= c ua e spon ane sau crea e de %22*
pro=esor l it ţii t i l ! li t l t t !
- crearea unor +o+en e de " r= n ac " ; e de predare %21> ** 1
- es +area radu u de tpar c pareF 4 +p ti it care
ţil a e e" or n %*>) *0 !2)
ti
ac " a ea d dac c; l i ti i i i li l l il F !
ti it t i ti
- =o os rea de c; re e e" a unor s ra e de ac une e= c en e 4 cu %*1& *0 >
l i +aret l i
randa+en t t ii ţi i i t i !
$* t
- capac a ea e e" or de a ses 8a re a se+n = ca "e n re d =er e %*01 * &* U
e e+enite tde a l=ace il cone( un i e c l ţii i i ti F t i it ! .:
- le=or urt !e e e" or de a api ca i prac
t . c 4 eore c ac6 8 e dob nd e %>1& >) $2
t il l il li ti i t ti i iţiil it !
- ca a ea 4 "o u+u ap ca or prac ce 4 eore ce e=ec ua e de %101 >& %%
ele"liti
t i l l li ţiil ti i t ti t t !
- reu4 a +o+en e or ac " ; or de +unc; independen t; %&>* >%! *
- reac ita e e" ort al +esa < tiu it4 ţila de+ersur e cadru u d dac c
il l i i ti %01) 1> !*>
ţi l eilob l nu e pr# nl co+un
- i n=or+a il
ţiil ţi t i icarea ne"erbal; % *2 10! 02
- reacţiile a=ec ti"e a le c lasei de e le" i etc . )2>- ! &%!%2

Tabe lu l 0 .I3.
5odalit;ţi de ob ţinere a=eed-bac u lu i Fn sec"en ţe le de = i(are 4 i conso lidare
Nu+;ru l de Procenta#e
5odalita tea de ob ţinere a=eed-bac u lu i +enţion;ri
- trans=erul cuno4tinţelor 4i abilit;ţilor intelectuale 4i practice g %*)* *1!$>
U[:
- sesi8area corelaţiilor ! i6terrelaţiiFor 4i interdependenţelor dintre %*>1 *0!*
procesele! =eno+enele 4i e"eni+entele studiate

$>
- calit a tea ac ti"it; ţilor de +unc; inc=epender it; UU U -- %*0& * ! &0
- calit a tea 4i "olu+u l ap lica ţiilor practice 4i teore tice %>)2 *$ !)
-=
- corec titud inea re8o l";r ii unor e(erc iţii! prob le+e ! tes te ! sarc in i de %>*1 >) !)>
ins tru ire etc .
- radul de +ani=estare a nd ir ii d i"er en te 4 i a ce le i con"er en te %12* >> ! )
- e laborarea unor +e tode T + i#loace inedite ! or i ina le de u tili8are a %1>& >1 !0
ce lor Fn"; ţa te
- entu8 ias+ul pro"oca t de descoper irea unor ade";rur i! re la ţii! % $& 1$! )
dependenţe ! ap li caţii etc.
- rea li8area unor ac ţiun i cu carac ter crea ti" %$1) && ! 0
Tabe lu l &.I .
5odalit;ţi de ob ţinere a=eed-bac u lu i Fn sec"en ţe le de "er i= icare ! e"a luare 4 i no tare
Nu+;ru l de
5odalita tea de ob ţinere a=eed-bac u lu i +enţion;ri Procenta#e
- trans=erul cuno4tinţelor 4i abilit;ţilor Fn conte(te<situaţii noi %*>& *0!>2
- reu4ita acţiunilor =rontale de acti"itate independent; %>)* *$!22
- con"orbirea orientati"; %>&0 >2!>
- alc;tuirea de c;tre ele"i a unor planuri de r;spuns 4i utili 8area lor %> 1 >*!2*
corect;
- corectitudinea r;spunsurilor date de ele"ii +ai slabi sau de cei %12* >>! )
+ediocri
- spontaneitatea r;spunsurilor date de ele"i %1%& >0! &
- u4urinţa cu care ele"ii r;spund la Fntreb;ri 4i r e8ol"; sarcinile de %&02 >$!$>
lucru
- corectitudinea re8ol";rii sarcinilor de lucru acas; %& 0 1)!&&
- auto"eri=icarea 4i autonotarea reali8ate de ele"i 2>0 0>!$&
- e(a+inarea reciproc; a ele"ilor 00& %0!)1
I3. 0.0. .&. /tabilirea rupelor de r eu4it; 4colar;
Pentru a obţine =eed-bac ul! cadrul didactic F4i pune o serie de Fntreb;ri! dintre care cel puţin
dou; "i8ea8; ne+i#locit ni"elurile de reu4it; 4colar;: Ce Fn"aţ; ele"ul ` 4i C t Fn"aţ;
ele"ul ` . Pri+a Fntrebare se re=er; la conţinutul pred;rii 4i Fn";ţ;rii! iar cea de a doua la
randa+entul 4colar obiecti"at Fn siste+ul de cuno4tinţe 4i abilit;ţi dob ndite de ele"i! pe
sec"enţe de instruire. ;sirea r;spunsurilor la aceste Fntreb;ri! r;spunsuri care se corelea8;!
este le at; de i+a inea pe care pro=esorul o are despre rupul-clas; sau despre colecti"itatea
cu care lucrea8;. De obicei! aceast; i+a ine se reduce la trei ni"eluri de reu4it;: rupul de
reu4it; superioar; ," r=urile ! rupul de reu4it; in=erioar; 4i rupul de +i#loc ,care cuprinde
+a#oritatea ele"ilor . E(tre+ele! respecti" rupul de r eu4it; superioar; 4i rupul de reu4it;
in=erioar;! care sunt +ai r eduse
$2

doiannpaulin8c;t +
deai"aetdeenrte; nau+ruepriucl!upiedre++itio#lodcis!csrei+
coinastraet;+ca;i =4inF;n 4iincte6riiaorrouliancdei"stiudiuaaeli(8iasrte;!oFns;! la
strati=icare pe rupe tipice.
Pe e4antionul =or+at din 0)& de cadre didactice! s-a cercetat i+a inea pe care acestea o au
despre rupele<treptele de reu4it; 4colar; din clasele de ele"i cu care lucrea8;! respecti" s-au
"i8at ur+;toarele ele+ente:
- +odalitatea de clasi=icare< rupare a ele"ilor Fn interiorul unei sc;ri ierar6ice
- radul de e(tindere al sc;rii ordinale
- identi=icarea rupelor<treptelor de reu4it; la care este posibil; o discri+inare<indi"iduali8are
a ele"ilor

$*
- stabilirea +;ri+ii rupelor de reu4it; 4colar; cu care pro=esorul lucrea8; =rec"ent Fn di=erite
+o+ente ale acti"it;ţii didactice 4.a.
5etodica cercet;rii a cuprins dou; etape de lucru! la care ne "o+ re=eri Fn continuare: Fn etapa
I: Cadrele didactice au co+pletat un tabel care cuprindea nu+ele 4i prenu+ele ele"ilor unei
clase cu care lucrau 4i locul pe care Fl ocupa =iecare ele" la disciplina proprie. Co+pletarea
tabelului s-a reali8at i+ediat! =;r; o pre ;tire special;! nu+ai pe ba8a i+a inii enerale! pe
care cadrul didactic 4i-a =or+at-o! Fn ti+p! despre clasa de ele"i.
Fn etapa a Il-a: /-a repetat operaţia la un inter"al scurt de ti+p! cu toate cadrele didactice din
e4antion. Acestora le-au =ost =;cute! Fn prealabil! +ai +ulte preci8;ri! s-au stabilit de co+un
acord criteriile pe ba8a c;rora s; se reali8e8e ierar6i8area ,respecti" aptitudinile ele"ilor!
abilit;ţile acestora! ni"elul lor de prestaţie! randa+entul 4colar la obiectul de studiu respecti"
etc. . Pentru co+pletarea tabelului! cadrele didactice au a"ut l a dispo8iţie un inter"al de ti+p
de 1-%$ 8ile.
Pre8entarea datelor in"esti aţiilor
9e8ultatele in"esti ;rii rupelor de reu4it; 4colar; sunt condensate Fn tabelul 1.I3.! Fn care se
poate ur+;ri! co+parati"! e(tinderea sc;rii ordinale la di=eritele discipline de studiu! precu+
4i nu+;rul rupelor de reu4it; 4colar; cu care pro=esorii lucrea8; =rec"ent:
Tabelul 1.I3.
rupele de reu4it; 4colar;
E(tinderea Nu+;ru l rupe lor de
D iscip lina de s tud iu sca l e i reu4it; 4colar; cu care
ordina le se operea8; =rec"en t
Li+ba 4i literatura ro+ n; 0-%* 1! &! 0! >
Li+bi +oderne 0-%0 >!1
5ate+atic; 0-%) >

C
?il8aisce;le I-I7 0-)% 01!&
C6i+ie 0-% 1!&
Istorie &-) >
eo ra=ie 0-%0 *!>
Biolo ie -%% >!1
Discipline te6nice! te6nolo ice 4i de instruire -) !&!0
practic;
tiinţe socio-u+ane 0-%& &
Conclu8iile in"esti aţiilor
Fn ur+a anali8ei datelor din tabelul 1.I3.! re8ult; o serie de ase+;n;ri! dar 4i deosebiri Fn
pri"inţa na inii pe care cadrele didactice care predau di=erite discipline de Fn";ţ;+ nt o au
despre propriile clase! espre +odul de rupare al ele"ilor! despre necesitatea de a aduna
in=or+aţii Fn le ;tur; cu acti"itatea de i";ţare a ele"ilor! de a =olosi te6nici 4tiinţi=ice de
in"esti are 4i ierar6i8are a treptelor de reu4it; 4colar;! onclu8iile enerale desprinse cu oca8ia
in"esti ;rii rupelor<treptelor de reu4it; 4colar; sunt ur+;toarele:
$)
5a#oritatea cadrelor didactice con4tienti8ea8; =aptul c; =iecare colecti"itate 4colar;! =ie ea
o+o en; sau etero en;! este constituit; din +ai +ulte rupe<trepte de ni"el! Fn =uncţie de
reu4ita 4colar;! Fns; nu Fntotdeauna se are Fn "edere 4i<sau nu se Fnţele e su=icient ceea ce se
a=l;! de =apt! dincolo de o anu+it; ierar6i8are 4i care sunt i+plicaţiile acesteia Fn cre4terea
randa+entului 4colar. La Fntreb;ri ca ur+;toarele: Care este e(tinderea sc;rii ordinale ` !
Dup; ce criterii se =ace strati=icarea ` ! Ce le ;tur; e(ist; Fntre +;ri+ea colecti"it;ţii 4i
nu+;rul de indi"i8i din interiorul ei ` etc.! r;spunsurile sunt puţine 4i lipsite de ar u+entaţii.
In ca8ul tuturor specialit;ţilor ,Fn a=ar; de disciplinele te6nice! te6nolo ice 4i de instruire

$2
practic; ! pro=esorii nu coboar; cu ruparea ele"ilor sub 0 ni"eluri 4i nu dep;4esc %>. /cara
ordinal; cea +ai e(tins; este +enţionat; de pro=esorii de +ate+atic; ,%> trepte ! de li+ba 4i
literatura ro+ n; ,%1 trepte ! de 4tiinţe socio-u+ane ,% trepte ! de li+bi +oderne ,%% trepte !
obiecte de Fn";ţ;+ nt la care di=erenţierea este +ai u4or de =;cut! iar e4antionarea 4i sonda#ul
crea8; +ai +ulte di=icult;ţi! Fntruc t +a#oritatea claselor de ele"i de la noi sunt etero ene!
consider;+ c; se #usti=ic; opinia cadrelor didactice potri"it c;reia! clasele se structurea8; Fn
+ai +ulte rupe<trepte de r eu4it;! Fncercarea unor pro=esori de +ate+atic;! li+ba ro+ n;! de
a stabili apro(i+ati" at tea ran uri c ţi ele"i sunt Fn clas; nu poate =i caracteristic; unui obiect
de Fn";ţ;+ nt! ci ţine +ai +ult de pro=esor. Este ade";rat c; unele discipline de studiu cu+ ar
=i +ate+atica! li+ba ro+ n; 4.a. =iind +ai discri+inati"e! per+it stabilirea unui nu+;r +ai
+are de rupe<trepte de reu4it;! deci o di=erenţiere +ai =in; a ele"ilor clasei! Fns; nici Fn ca8ul
acestora nu se poate "orbi de o scar; ordinal; prea e(tins;. Ase+enea Fncerc;ri se datorea8;!
de obicei! necunoa4terii =aptului c; Fntr-o colecti"itate de ele"i nu e(ist; at tea rit+uri c ţi
subiecţi o constituie. Este +ai corect s; "orbi+ despre e(istenţa unor ni"eluri sau trepte de
reu4it;! con=ir+at; de te6nicile statistice ,4i nu e+pirice ale e4antion;rii 4i sonda#ului.
Cunoa4terea rupelor<treptelor de reu4it; Fn colecti"it;ţile 4colare spri#in; 4i c6iar
condiţionea8; constituirea unor e4antioane de conţinut 4i de ele"i! repre8entati"e calitati" 4i
cantitati"! precu+ 4i reali8area sonda#elor! operaţii pre8ente 4i at t de necesare Fn +unca
o+ului de la catedr;! care trebuie s; =ie 4i cercet;tor Fn do+eniul 4tiinţelor educaţiei.
Fn ciuda =aptului c; i+portanţa e4antion;rii Fn Fn";ţ;+ nt este e"ident;! Fn practica instruirii
nu se poate spune c; e(ist; o preocupare siste+atic; a cadrelor didactice pentru te6nica
statistic; a e4antion;rii. De cele +ai +ulte ori e4antionarea se reali8ea8; Fn +od e+piric! ceea
ce pune sub se+nul Fntreb;rii r epre8entati"itatea re8ultatelor cercet;rii didactice.
I3.&. Alternati"e educaţionale<peda o ice instituţionali8ate Fn siste+ul de Fn";ţ;+ nt din
9o+ nia
Alternati"ele educaţionale<peda o ice repre8int; "ariante de or ani8are 4colar;! care propun
soluţii de +odi=icare a anu+itor aspecte le ate de =or+ele o=iciale! consacrate! de or ani8are a
acti"it;ţii instructi"-educati"e.
Proiectarea 4i reali8area alternati"elor educaţionale repre8int; acţiuni care se reali8ea8; prin
raportare la =inalit;ţile educaţionale =or+ulate la ni"elul +acro! al idealului 4i al scopurilor
educaţionale 4i la ni"elul +icro! al obiecti"elor educaţionale care direcţionea8; procesul de
Fn";ţ;+ nt.
Fn cadrul siste+ului de Fn";ţ;+ nt din 9o+ nia! prin iniţiati"ele reali8ate la ni"el central!
teritorial 4i local! dup; anul %))$! sunt instituţionali8ate ur+;toarele alternati"e educaţionale!
aplicabile Fn Fn";ţ;+ ntul prepri+ar 4i pri +ar! cu desc6ideri spre Fn";ţ;+ ntul secundar:
aldor=! 5ontessori! /tep bQ step! ?reinet 4i Mena-Petersen.
%$
I3.&.%. Peda o ia aldor=
Peda o ia aldor= F4i propune educarea o+ului Fn ansa+blul s;u! prin +i#loace speci=ice 4i
accesibile =iec;rei " rste! cunoa4terea ne+i#locit; a lu+ii prin acţiune! toate cuno4tinţele =iind
re8ultatul unei acti"it;ţi proprii. Ele"ului trebuie s; Fi plac; cea ce =ace! s; nu =ie constr ns! de

aPceedeaa nouisae uatilldi8oera=8r;e8cualtta;lodinula!nnturospeod8aou=ienoFnte! en(ear+ale!n4ei Fsnaupatert+

iceuplaern! tdriunacceaesa;.ce are de spus
cu pri"ire la de8"oltarea copilului. Antropo8o=ia! care este Fnţeleas; nu ca o reli ie! ci ca o
"i8iune asupra ni"ersului 4i O+ului! nu este predat; Fn 4colile aldor=' se respect; libertatea
spiritual; a ele"ilor 4i a =a+iliilor lor ,9. Lan8! %))& .
Principalele =unda+ente 4i caracteristici ale peda o iei aldor= sunt ur+;toarele:
7i8ea8; trans=or+area =iinţei o+ene4ti! de8"oltarea sa ar+onioas;! stabilirea unei relaţii
s;n;toase Fntre indi"id 4i lu+ea Fncon#ur;toare 4i inte rarea sa Fn realitatea social;.
Consider; cuno4tinţele nu ca scop Fn sine! ci ca un instru+ent i+portant pentru =or+are!

$)
pentru asi urarea le ;turii cu "iaţa.
In curriculu+ul aldor=! un loc i+portant Fl ocup; artele! lucrul +anual! arti8anatul! care
o=er; ele"ilor un contact cu di"erse +aterii 4i nenu+;rate acti"it;ţi de ba8; ale o+ului ,torsul!
ţesutul! sculptura! pictura! =or#area! +odelarea etc. ' lor li se adau ; li+ba#ul ,"orbirea!
scrierea 4i lectura ! istoria! eo ra=ia! li +bile str;ine! +ate+atica 4i eo+etria! 4tiinţele!
desenul! acti"it;ţile corporale! reli ia 4. a.
Ele"ii repre8int; scopul 4i raţiunea e(istenţei 4colilor aldor= ,9. Lan8! %))&! pa . 21 ! ei
=iind consideraţi indi"idualit;ţi 4i acceptaţi =;r; nici o pre#udecat; social;! reli ioas;! de se(!
de ras; sau de orice alt=el.
nitatea =uncţional; o repre8int; clasa! Fn care sunt reuniţi ele"i de aceea4i " rst; 4i care este
Fnţeleas; nu doar ca o unitate ad+inistrati";! ci ca o indi"idualitate' co+ponenţa unei clase nu
se +odi=ic; Fn ti +p ,repetarea anului 4colar este e"itat;! consider ndu-se c; ea are consecinţe
de8astruoase' e(cepţie =ac ca8urile Fn care toţi pro=esorii clasei! +edicul 4colar 4i p;rinţii
stabilesc! de co+un acord! c; de8"oltarea ele"ului este Fnt r8iat; din punct de "edere psi6ic 4i
=i8ic . Esenţa acestei peda o ii este considerat; relaţia ele"-pro=esor.
Pro=esorul ţine le ;tura cu p;rinţii ele"ilor! ast=el Fnc t acti"itatea sa peda o ic; are o
caracteristic; +ai personal;' cel puţin o dat; pe se+estru! p;rinţii ele"ilor se Fnt lnesc cu toţi
pro=esorii clasei Fn "ederea F+bun;t;ţirii acti"it;ţii didactice.
Ti+p de opt ani! pro=esorul pred; +ai +ulte discipline 4i trans+ite tr;iri! pentru a descoperi
"ocaţiile 4i sl;biciunile ele"ilor' practic! scopul s;u nu este o +aterie! nici toate +ateriile! ci
clasa. ,9. Lan8! %))&! pa . *& ' Fncep nd cu clasa a I3-a! toate +ateriile ur+ea8; s; =ie
predate de pro=esori speciali4ti. Pro=esorul pred; +ateria cu cu"inte proprii! =;r; a recur e la
c;rţi didactice! iar ele"ii F4i =ac propriile c;rţi ! adic; ni4te caiete bine alc;tuite 4i ilustrate!
care conţin esenţialul lecţiei predate! redat pe ba8a +e+oriei' ast=el! =iecare caiet are a+prenta
personalit;ţii autorului.
E"aluarea Fn 4colile aldor= nu se ba8ea8; pe probe! teste! e(te+porale! te8e sau e(a+ene! ci
are Fn "edere toţi =actorii ce per+it s; =ie e"aluat; personalitatea ele"ului: scrisul! dedicaţia!
=or+a! =ante8ia! lo ica 4i =le(ibilitatea ndirii! stilul! orto ra=ia 4i! desi ur! cuno4tinţele reale.
De ase+enea! se ia Fn considerare e=ortul real pe care ele"ul I-a =;cut pentru a atin e un
anu+it re8ultat! co+porta+entul s;u! spiritul social. E"aluarea const; Fntr-o caracteri8are
calitati";! care e"idenţia8; ceea ce este po8iti" 4i care critic; ceea ce este ne ati" doar Fn
le ;tur; cu ceea ce ele"ul ar =i Fn stare s; r eali8e8e. La cererea autorit;ţilor din Fn";ţ;+ nt!
4coala =ace o e"aluare cantitati";! pe care o +enţine secret; 4i o o=er; ele"ului sau p;rinţilor
nu+ai Fn +o+entul Fn care studiile se Fnc6eie.
coala aldor= nu F 4i propune cu tot dinadinsul per=or+anţe i ntelectuale ! ci educarea unor
tineri s;n;to4i =i8ic 4i intelectual! cu cuno4tinţe te+einice! cu =ante8ie 4i creati"itate! apropiaţi
de natur; 4i de "iaţa social;.
I3.&. . Educaţia 5ontessori
/copul educaţiei 5ontessori! Fn "i8iunea celei care a =unda+entat-o - dr. 5;ria 5ontessori!
este de a Fn";ţa copilul s; ndeasc; 4i s; acţione8e independent! Fntr-o +anier; responsabil;
,5. 5ontessori! %)>0 .

?
opilorstou=niaita+teeatoddeeai dse eddeu8c"aoţlitea 5
la opnotteesnsţoiariluslelboar8+ea8(;i+pe4iplrieboecrutaptaeraedaedae a ;os=iesroiltuţtiuirpoernctorupiilor
propriile lor
%%
proble+e. C6eia Fn";ţ;rii co+plete este considerat; auto+oti"area! de aceea! copilul 4i
Fn";ţarea sunt situate pe pri+ul loc! iar predarea 4i pro ra+a de educaţie pe locul al doilea.
/usţin;torii educaţiei 5ontessori pledea8; pentru conceperea unui +ediu de instruire ba8at pe
obiecte +ici! u4or de +anipulat 4i detailate din punct de "edere "i8ual. 5etoda de educaţie
este o +etod; 4tiinţi=ic;! ba8at; pe obser"area obiecti"; a copilului! pe pre ;tirea +ediului de

%$
instruire pe ba8a obser"aţiilor reali8ate 4i pe conceperea pro ra+ei de educaţie Fn +od creati"!
=uncţie de ne"oile copilului.
I3.&.0. Pro ra+ul /tep bQ /tep
Pro ra+ul /tep bQ /tep susţine necesitatea cre;rii unui +odel educaţional care s; =ac; ele"ul
con4tient c; tot ce se Fnt +pl; Fn "iaţ; este interdependent. De ase+enea! el pune accent pe
colaborarea 4colii cu =a+iliile ele"ilor! pe i+plicarea p;rinţilor acestora Fn conceperea 4i
or ani8area acti"it;ţilor din 4coal;.
La ba8a acti"it;ţilor didactice se a=l; +unca Fn rupuri! scopurile acestor acti"it;ţii =iind de a-i
Fn";ţa pe copii s; F4i de8"olte un si+ţ al identit;ţii 4i preţuirii de sine! s; coopere8e! s; se
respecte unii pe alţii 4i s; se int e re8e Fn co+unitatea ele"ilor. 5odalit;ţile de lucru pe rupuri
alternea8; at t datorit; +odului de dispunere a +obilierului! c t 4i +etodelor aplicate! care cer
or ani8area ele"ilor Fn =or+aţii de lucru de di=erite +;ri+i.
5etodolo ia didactic; utili8at; este acti"i8ant; Fn pri+ul r nd datorit; =aptului c; "i8ea8;
abordarea indi"iduali8at; a ele"ilor clasei! ţin nd cont de ni"elul de de8"oltare al =i ec;ruia. O
+odalitate e=icient; de indi"iduali8are a Fn";ţ;rii este or ani8area centrelor de acti"itate care
s; r;spund; intereselor 4i ne"oilor ele"ilor. ?iecare centru de acti"itate include acti"it;ţi pe
+ai +ulte ni"eluri 4i cu +ateriale di=erite! or ani8ate lo ic! =uncţie de cerinţele 4i stilurile
indi"iduale de Fn";ţare.
E(e+ple de centre de acti"itate: de al=abeti8are! de lectur;! de 4tiinţe! de +ate+atic;! de arte!
de teatru 4i #ocuri etc.
Acti"it;ţile de Fn";ţare ale ele"ilor sunt ba8ate pe cercetare! pe asocierea in=or+aţiilor noi cu
cele asi+ilate 4i a +aterialelor noi cu cele pe care ie cunosc de#a. Cu oca8ia acti"it;ţilor
des=;4urate Fn centrele de acti"itate! or ani8ate Fn con=or+itate cu obiecti"e co+une
prestabilite! ele"ii au oca8ia s;-4i de8"olte deprinderi! s; F+p;rt;4easc; din e(perienţa
celorlalţi! s;-4i consolide8e cuno4tinţele! Fntr-un cli+at po8iti" 4i Fntr-o at+os=er; de
Fncredere.
Biblio ra=ie
Aebli! K. ,%)*0 ! Didactica psi6olo ic;. Aplicaţii Fn didactic; a psi6olo iei lui M. Pia et!
Editura Didactic;
4i Peda o ic;! Bucure4ti
AinscoX! 5. ,ed. ,%))% ! E==ecti"e /c6ools =or A ! Da"id ?ulton Pbl. Londra
Astol=i! M.P.! De"elaQ! 5. ,%))% ! La didactiVue des sciences! ediţia a -a! Presses
ni"ersitaires de ?rance!
Paris
Ausubel! D.P.! 9obinson! ?. . ,%)2% ! Fn";ţarea Fn 4coal;. O introducere Fn psi6olo ia
peda o ic;! Editura
Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
A"ends! I.9. ,%))& ! Learnin to Teac6! t6ird edition! 5c roX-Kill! Inc.! / A
B r8ea! C. ,%)2 ! La peda o ie du succes! Presses ni"ersitaires de ?rance! Paris
B r8ea! C. ,%))1 ! Arta 4i 4tiinţa educaţiei! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
BosXor6t! .! Ka+ilton! /. ,%))& ! Collaborati"e arnin : nderlQin processes and
E
Fn==eNcteiX
"eDTireecc6tnioiVnuse=so!r teac6in and Learnin ! MosseQ-Bass Publisliers! /A! nr. 1) Brian! 9.
,%)2% ! Desi n peda o ic! Ostra"a! Canada
Bruner! M. ,%)*$ ! Pentru o teorie a instruirii! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Cer 6it! I. ,coord. ,%)20 ! Per=ecţionarea lecţiei F n 4coala +odern;! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;!
Bucure4ti
Co+enius! M.A. ,%)*$ ! Didactica 5a na! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
%

%%
Cristea! /. ,%))2 ! Dicţionar de ter+eni peda o ici! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
De Lands6eere! . ,%)>> ! Introduction ; la rec6erc6e ptda o iVue! Lie e
De Lands6eere! 7.! De Lands6eere! . ,%)*) ! De=inirea obiecti"elor educaţiei! Editura
Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
De Lands6eere! . ,%)2 ! La rec6erc6e e(peri+ental en education! NE/CO! Delac6ou( h
Niestle! Paris Des=or es! C6. ,%))1 ! An Introduction to Teac6in . PsQc6olo ical
Perspecti"es! Blac Xell Publis6ers Ltd.!
O(=ord
D Kainaut! L. ,%)2% ! Pro ra+e de Fn";ţ;+ nt 4i educaţie per+anent;! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;!
Bucure4ti
,%)*) ! Dicţionar de peda o ie! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Eant! 5. ,%)*1 ! Arta de a preda 4i arta de a Fn";ţa! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
a ne! 9.5. ,%)*1 ! Condiţiile Fn";ţ;rii! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
a ne! 9.5.! Bri s! L. ,%)** ! Principii de desi n al instruirii! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Biicure4ti
iordan! A.! De 7ecc6i! . ,%)2* ! Le4 ori ines du sa"oir! Neuc6 tel! Paris
Ionescu! 5. ,%)* ! Clasic 4i +odern Fn or ani8area lecţiei! Editura Dacia! Clu#-Napoca
Ionescu! 5. ,%)*) ! Pre"i8iune 4i control Fn procesul didactic! Editura Dacia! Clu#-Napoca
Fonescu! 5. ,%)2 ! Lecţia Fntre proiect 4i reali8are! Editura Dacia! Clu#-Napoca
Ionescu! 5.! C6i4! 7. ,%)) ! /trate ii de predare 4i Fn";ţare! Editura tiinţi=ic;! Bucure4ti
Ionescu! 5.! 9adu! I. ,coord. ,%))1 ! Didactica +odern;! Editura Dacia! Clu#-Napoca
Ionescu! 5.! 9adu! L! /alade! D. ,%))* ! De8bateri de didactic; aplicat;! Editura Presa
ni"ersitar;
Clu#ean;! Clu#-Napoca
Ionescu! 5. ,coord. ,%))2 ! Educaţia 4i dina+ica ei! Editura Tribuna Fn";ţ;+ ntului!
Bucure4ti
Ionescu! 5. , $$$ ! De+ersuri creati"e Fn predare 4i Fn";ţare! Editura Presa ni"ersitar;
Clu#ean;!
Clu#-Napoca
Fonescu! 5.! 9adu! L! /alade! D. , coord. , $$$ ! /tudii de peda o ie aplicat;! Editura Presa
ni"ersitar;
Clu#ean;! Clu#-Napoca
lucu! B.9. , $$$ ! 5ana e+entul 4i estiunea clasei de ele"i! Editura Poliro+! Ia4i
Meun ! C. ,%)) ! Care=ul Teac6in : researc6in a special carreer! Britis6 Educaţional
9esearc6 Mournal! %2!
0! pa . 01- &1
La Borderie! 9. ,%)*) ! AspecFs de la co++unication educati"e! Caster+an
L
Daidna8c!t9ic.; ,4%i))& ! Peda o ia aldor=. n dru+ c;tre un Fn";ţ;+ nt +ai u+an! Editura
Peda o ic;! Bucure4ti
5a er! 9..?. ,%)> ! Preparin Instructional Ob#ecti"es! Bel+ont! ?eason
5inder! 5. ,%))% ! DidactiVue =unctionnelle. Ob#ecti=s! strate ies! e"aluation! De Boec
es+ael! Bru(elles
5ontessori! 5. ,%)>0 ! Education =or a NeX orld! ala s6etra Press! 5adras! India
Neac4u! I. ,%))$ ! Instruire 4i Fn";ţare! Editura tiinţi=ic;! Bucure4ti
Nea+ţu! C.! 6er uţ! A. , $$$ ! Peda o ie special;! Editura Poliro+! Ia4i

%
No"a ! A. ,%)2% ! 5etodolo ia e"alu;rii! Institutul de Cercetare Peda o ic; 4i Psi6olo ic;!
Bucure4ti
No"a ! A. ,%)22 ! 6id statistic pentru cercet;rile din educaţie 4i Fn";ţ;+ nt! Editura Litera!
Bucure4ti
Nuna+! D. ,%))0 ! Desi nin Tas s =or t6e Co++unicati"e Classroo+! ediţia a >-a!
ni"ersitQ Press!
Ca+brid e
Pasc6! 5.! /par s-Lan er! .! ardner! T. .! /tar o! D.I.! 5oodQ! C6.D. ,%))$ ! Teac6in as
Decision
5a in . Instructional Practices =or /uccess=ul Teac6er! Lon +an Pbl.! NeX-Ror
Patel! 9. ,%)2& ! Educaţional acti"ities in de"elopin countries: a disscution o=tQpes o=
education in relation
to culture and a su ested +odel =or analQses! Lin opin
P;un! E. ,%)2 ! /ociopeda o ie 4colar;! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
PeterVuin! . ,%)>2 ! Indi"iduali8in Learnin t6rou 6 5odular-?le(ible Pro ra++in ! 5c
roX-Kill Boo
Co+panQ
9adu! I. ,%)*& ! Psi6olo ie 4colar;! Editura tiinţ i=ic;! Bucure4ti
9adu! I. ,coord. ,%))% ! Introducere Fn psi6olo ia conte+poran;! Editura /incron! Clu#-
Napoca
9adu! I. ,coord. ,%))& ! Psi6olo ie social;! Editura E3E /.9.L.! Clu#-Napoca
9adu! I.T. ,%)*2 ! Fn";ţ;+ ntul di=erenţiat. Concepţii 4i strate ii! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
9obinson! A.K. ,%)*1 ! Teac6in 9eadin and /tudQ /trate ies. T6e content areas! AllQ and
Bacon Inc.
9o4ea! Al. ,red. , %)>* ! Creati"itate! +odele! pro ra+are! Editura tiinţi=ic;! Bucure4ti
%0
9otariu! T.! Iluţ! P. ,%))) ! Anc6eta sociolo ic; 4i sonda#ul de opinie! Editura Poliro+! Ia4i
/alade! D. ,coord. ! Didactica! "oi. II din /inte8e de peda o ie conte+poran; ! Editura
Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
/c6Xart8! B.! 9utsc6! C. ,%))2 ! Fn";ţarea prin #oc! Open /ocietQ Institut! NeX-Ror
/+it6! .5. ,%)*% ! 6id si+pli= icat de statistic; pentru psi6olo ie 4i peda o ie! Editura
Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
/+it6! C.M.! Laslett! 9. ,%))0 ! E==ecti"e Classroo+ 5ana e+ent. A Teac6er s uide!
9outled e! Londra
/p;riosu! T. ,%))1 ! Cu+ s; Fn";ţ;+! Editura Libertatea! No"i-/ad
T6eal! 5. ,%))% ! E==ecti"e practices =or I +pro"in teac6in ! NeX direction =or ?ran lin M.
,editors ! Teac6in and Learnin ! &2
Jor o! B. ,%)*& ! De la acţiuni pe +odele obiectuale la operaţii cu si+boluri! Fn 9e"ista de
psi6olo ie ! nr. ! pa . %)
als6 Bur e! . ,%))2 ! Creatin C6ild Centred Classroo+s! C6ildren s 9esources
Intaelrsn6aBtiuornael! .!asE6lilnisstoonn! MD.C
,%))> ! Creatin C6ild Centred Classroo+s-Parents
Participation! C6ildren s 9esources International! as6in ton DC
%&
CAPITOL L 3
ELE5ENTE DE DOCI5OLO IE DIDACTICĂ
3.l. De=iniţie
7eri=icarea 4i aprecierea cuno4tinţelor dob ndite de ele"i Fn 4coal; deţin o pondere "ariabil;
,p n; la 00 Fn +unca pro=esorului la clas;! Fn c6ip =iresc! pe l n ; pre8entarea +etodelor

%0
de predare! pre ;tirea psi6opeda o ic; trebuie s; includ; 4i =a+iliari8area cu t e6nicile de
e(a+inare 4i notare. Dup; cu+ obser"a . de Lands6eere ,%)*1 ! Fn proble+a e"alu;rii toţi se
Fncred Fn onestitatea lor! dar aceasta! de4i constituie o condiţie necesar;! nu este 4i su=icient;.
Pri+ele cercet;ri 4tiinţi=ice Fn proble+a e(a+in;rii 4i not;rii au =ost iniţiate de psi6olo ul K.
Pieron Fn %) . Autorul a atribuit nu+ele de doci+olo ie acestei preocup;ri! dup; cu"intele
din li+ba reac;: do i+e ,prob;! Fncercare ! do i+a8e ,e(a+ine8 4i lo os ,4tiinţ; -
deci! 4tiinţa despre probe! e(a+ene! Fntruc t orice prob; sau e(a+en se Fnc6eie cu o apreciere
nu+eric; ori "erbal;! Fn s=era de preocup;ri a doci+olo iei didactice intr; studiul siste+atic
al e(a+enelor! anali8a 4tiinţi=ic; a +odurilor de notare! a "ariabilit;ţii not;rii la e(a+inatori
di=eriţi 4i la acela4i e(a+inator! a =actorilor subiecti"i ai not;rii! precu+ 4i a +i#loacelor
+enite s; contribuie la asi urarea obiecti"it;tii e(a+enului ,7. Pa"elcu! %)>2! pa . ) .
Proble+elor e"alu;rii cuno4tinţelor li se acord; o atenţie sporit; Fn 4coal;! ţintind spre un +od
de apreciere unitar la scar; naţional;. In absenţa unor acţiuni 4i criterii unitare! per=or+anţele
4colare nu de"in co+parabile pe Fntre cuprinsul ţ;rii. Pe de alt; parte! siste+ul de e"aluare
nu poate r;+ ne pur constatati" -cel +ult corecti" - el trebuie s; de"in; prospecti"! adic; s;
su ere8e +oduri de F+bun;t;ţire a acti"it;ţii 4is#olare.
3. . ?uncţiile "eri=ic;rii 4i e"alu;rii
Inserate Fn des=;4urarea lecţiei sau a altor =or+e de acti"itate! controlul 4i e"aluarea
cuno4tinţelor 4i deprinderilor Fndeplinesc o sea+; de =uncţii.
3. .%. 5o+ent al cone(iunii in"erse Fn procesul de instruire.
Procesul de Fn";ţ;+ nt =ace solidare dou; acti"it;ţi: pe de o parte actul trans+iterii sau
co+unic;rii de in=or+aţie! pe de alta - actul recept;rii 4i Fnsu4irii acesteia. Pro=esorul ur+ea8;
s;-4i dea sea+a despre re8ultatele acti"it;ţii de predare! s; culea ; o in=or+aţie despre +odul
de receptare a datelor o=erite! despre di=icult;ţi 4i lacune Fn asi+ilare. O ase+enea in=or+aţie -
care s-a nu+it 4i in=or+aţie in"ers; - trebuie s; aib; un caracter siste+atic 4i continuu pentru
a rotun#i ciclul , bucla pred;rii 4i a Fnc6ide con=i uraţia. Alt=el! diri#area procesului
didactic ar a"ea loc pe ba8a unei lo ici concepute de pro=esor +ai +ult sau +ai puţin
speculati"! =;r; un suport real.
Pe de alt; parte! ele"ul are ne"oie de "alidarea pa4ilor Fn Fn";ţare! de sancţionarea
corectitudinii noţiunilor 4i raţiona+entelor Fnsu4ite! de corectarea re4elilor etc. Adesea! ele"ii
au senti+entul "alidit;ţii cuno4tinţelor proprii! c6iar cu pri"ire la cuno4tinţele incorect =i(ate'
or! aceast; sancţionare asi ur; identi=icarea erorilor 4i corectarea lor prin inter"enţii speci=ice.
/; not;+ c; e(erciţiul! repetarea ca atare! =;r; cunoa4terea re8ultatelor - deci =;r; un +o+ent
de "eri=icare 4i e"aluare - nu este un de+ers =or +ati". 9epetiţia sin ur; poate l;sa
ne+odi=icate erori instalate Fnc; la Fnceputul sec"enţei de Fn";ţare. 9eiese c; re larea
procesului de instruire presupune =uncţionarea continu; a cone(iunii in"erse ! care Fnc6ide
ast=el ciclul Fn";ţ;rii .
%1
3. . . 5;surarea pro resului reali8at de ele"i
O =uncţie i+portant; a "eri=ic;rii 4i not;rii este +;surarea randa+entului 4colar! a pro resului
reali8at de ele"i pentru a 4ti c t +ai corect unde se situea8; ace4tia pe =irul obiecti"elor
pcore+"p;8auraterealepeinr=sotru+iraini.ţeEl"oarlsuaalreeaacpturoalerecsuurluatiauan4utiepetlaet"; sdperepraotinreesr!eF o=ubnieccţitei"deelodrepcraelsau#uplune
constatat se or ani8ea8; apoi pro ra+e corectoare. /e iniţia8; ast=el o acti"itate de
+onitori8are continu;. /e esti+ea8; c; aceast; +onitori8are ar trebui s; aib; loc s;pt;+ nal
de dou; ori pentru a =i e=icient;. Cerinţe de ordin practic! social! e(tind ne"oia +;sur;rii de la
+;ri+ile =i8ice spre s=era psi6olo ic;. Ceea ce =ace obiectul e"alu;rii sunt re8ultate! prestaţii!
per=or+anţe produse ale acti"it;ţii! etc. din care se cite4te apoi e"oluţia capacit;ţilor!
intereselor! atitudinilor.
3. .0. 7aloarea +oti"aţional; a e"alu;rii

%&
De4i e(ist; tendinţa de a responsabili8a +ai +ult ele"ii pentru propria Fn";ţare! "eri=icarea<
ascultarea rit+ic; =ace pe ele" s; Fn"eţe cu re ularitate' Fntre =rec"enţa ascult;rii la lecţie 4i
reu4ita 4colar; e(ist; o corelaţie direct;: Ar =i cu totul nerealist - scrie D. Ausubel ,%)2 - s;
ne a4tept;+ ca ele"ii s; Fn"eţe cu re ularitate! siste+atic 4i con4tiincios Fn absenţa unor
e(a+in;ri periodice ,pa . >* . Controlul! e"aluarea e(tern; rit+ic; sti+ulea8; pre ;tirea
continu; a lecţiilor de c;tre ele"i! cerinţele e(terne constituie suport pentru deprinderi
personale de auto+onitori8are. Controlul Fntreţine in"estiţia de e=ort. /; ne ndi+ cu+ ar
ar;ta ni"elul de pre ;tire a unei p;rţi din ele"i = ;r; catalo 4i note. Autoritatea unor pro=esori!
la r ndul ei! este Fnte+eiat; pe acela4i suport.
E"aluarea are deci o "aloare +oti"aţional;: dorinţa de succes! respecti" tea+a de e4ec si+t
i+bolduri i+portante Fn Fn";ţare. /uccesul siste+atic Fnscrie +oti"aţia Fn";ţ;rii pe o spiral;
ascendent;! Fn t i+p ce e4ecul poate duce la de+oti"are . De notat c; per=or+anţa 4colar; a
unui ele" poate =i slab; Fn co+paraţie cu per=or+anţa +edie a clasei! dar poate =i +ai bun; Fn
co+paraţie cu re8ultatele sale anterioare. Interpretarea acestei per=or+anţe ca e4ec - cu+ ar =i
su erat pri+ul tip de co+paraţie - poate duce la de+oti"are! Fn ti+p ce interpretarea
per=or+anţei ca succes - a" nd Fn "edere al doilea tip de co+paraţie - poate deter+ina o
sti+ulare a +oti"aţiei pentru Fn";ţare. In =uncţie de situaţie! raportarea la per=or+anţa proprie
anterioar; poate enera un i+bold pentru autodep;4ire! Fn ti+p ce raportarea la criteriul +ediu
al clasei induce co+petiţia.
3. .&. 5o+ent al autoe"alu;rii! al =or+;rii con4tiinţei de sine
Aprecierea obţinut; Fn 4coal; este asi+ilat;! interiori8at; de ele"! de"enind reper Fn
autoapreciere! Fn =or+area i+a inii de sine. Notele 4colare repre8int;! de re ul;! 4i note de
inteli enţ;' disocierea dintre acestea Fn oc6ii ele"ilor se produce abia Fn clasele +ari. Pe de
alt; parte! aprecierea pro=esorului este Fnsu4it; de rupul-clas;! se r;s=r n e Fn s=era relaţiilor
interpersonale! Fn statutul socio+etric al ele"ului. In le ;tur; cu aceasta este a+intit E=ectul
PQ +alion ! descris de 9. 9osent6al 4i L. Macobson ,%)>2 . E(perienţa s-a des=;4urat la o
clas; din 4coala pri+ar;.
La intrarea Fn 4coal; s-a aplicat un test de inteli enţ;! Fn";ţ;torii au =ost in=or+aţi c;
re8ultatele per+it o predicţie asupra de8"olt;rii copiilor pentru perioada i+ediat ur+;toare.
La Fnc6eierea test;rii! Fn";ţ;torii au =ost in=or+aţi cu pri"ire la anu+iţi ele"i care =oarte
probabil "or a"ea o e"oluţie intelectual; po8iti"; Fn anul 4colar ce Fncepe! Fn realitate! ace4ti
4colari! care repre8entau $ din =iecare clas;! au =ost nu+iţi la Fnt +plare. Prin aceast;
in=or+aţie s-au creat a4tept;ri po8iti"e =aţ; de ele"ii a+intiţi. /copul a =ost de a "eri=ica
ipote8a dup; care a4tept;ri deliberat create induc atitudini discri+inatorii Fn +;sur; s;
pro+o"e8e per=or+anţe 4colare superioare! Fn cursul anului 4colar! test;ri repetate asupra
coe=icientului de inteli enţ; au scos Fn e"idenţ; indici +ai ridicaţi la ele"ii nu+iţi l a Fnceputul
e(perienţei care au =;cut obiectul unor a4tept;ri +ereu po8iti"e din partea Fn";ţ;torilor. /-au
;sit Fn =ond di=erenţe p n; la %$ puncte Fn ni"elul
%>
coe=icientului intelectul la ace4ti copii Fn raport cu cei din rupul +artor. Ele"ii =aţ; de care nu
au e(istat a4tept;ri po8iti"e s-au do"edit +ai puţin per=or+anţi Fn cursul anului 4colar la lecţii.

E
+(opdeurliueinFţna caitraet;i+
a aproindeuas=+
ora+reat"; al"s;up4riaautrneu8iitelceo"nstesrt;asţii
=r. Enaea"nerFntic8etaa8t;FnFncso;+aspuoprrta+entul
pro=esorului =aţ; de acesta 4i de"ine. *n acela4i ti+p! suport pentru i+a inea de sine.
3. .1. ?actor de re lare
Datele "eri=ic;rii 4i e"alu;rii constituie un =actor de re lare a acti"it;ţii:
\ pentru pro=esor: cu+ s;-4i do8e8e +aterialul! ce trebuie reluat Fn pa4i +ai +ici! e"idenţa
surselor de eroare etc.'
U pentru ele"i: indiciu Fn re larea e=ortului de Fn";ţare ,un reper Fn do8area in"estiţiei de
ti+p Fn "iitor! se+nal de alar+; pentru pro+o"are etc. ' raţie e"alu;rii! ele"ul ia act de

%1
cerinţele societ;ţii =aţ; de pre ;tirea sa 4i F4i conturea8; aspiraţiile proprii'
U pentru p;rinţi: o ba8; de predicţie sau aranţie a reu4itei Fn "iitor! indiciu pentru acordarea
de spri#in. Presiunea =a+iliei F+pin e uneori la supra+oti"are! Fn ti+p ce tea+a de e4ec a
copilului Fl =ace s; aspire la +ai puţin ! deci presiunea spre +ai +ult are drept e=ect
aspiraţia spre +ai puţin ! pentru a e"ita decepţia ,D. 7rabie! %)*1 .
3.0. ?or+ele e"alu;rii
Ter+enul de e"aluare 4colar; dese+nea8; actul prin care - re=eritor la o prestaţie oral;! scris;
sau practic; - se =or+ulea8; o #udecat; prin pris+a unor criterii prestabilite. O ase+enea
#udecat; poate c;p;ta e(presie nu+eric; ,de la l la %$ ! dar 4i =or+a unor aprecieri calitati"e
,=oarte bine! bine! su=icient! insu=icient . Pe scurt! e"aluarea 4i notarea 4colar; alc;tuiesc o
+odalitate de codare nu+eric; sau Fn cali=icati"e a re8ultatelor obţinute de ele"i! ser"indu-se
de scara de la l la %$! respecti" de aprecieri calitati"e. radarea Fn patru trepte d; e=ecte
,"alori +ai stabile. E reu s; dispui de indici de discri+inare se+ni=icati"i Fntre note "ecine!
de e(e+plu! Fntre ><* sau 2<). Pentru per=or+anţe identice se pot acorda ast=el note di=erite.
Cunoa4terea unui re8ultat brut! obţinut de un ele" nu ne spune +are lucru =;r; un cadru de
raportare! de co+paraţie. E"aluarea 4i notarea presupun la tot pasul co+paraţii.
/e pune Fntrebarea: de unde se e(tra e cadrul de co+paraţie! de clasi=icare `
Fnt i se poate considera ele"ul Fn raport cu el Fnsu4i! Fn raport cu propriul ni"el obţinut!
re+arc nd pro resele sau re resele pe parcurs 4i pro+o" nd o +oti"aţie de autodep;4ire. In al
doilea r nd! pute+ clasi=ica ele"ul a" nd Fn "edere prestaţia rupului-clas; sau a unui rup
repre8entati". O ase+enea co+paraţie 4i ierar6i8are pro+o"ea8; co+petiţia! induce ri"alit;ţi
+ai ales Fntre " r=urile clasei ! culti"; +oti"aţia pentru reu4ita indi"idual;. In al treilea r nd!
e"alu;+ ele"ul Fn raport cu obiecti"ele! respecti"! te+ele Fnscrise Fn pro ra+e! esti+ nd
distanţa care-% separ; de aceste obiecti"e.
In +od corespun8;tor se poate "orbi de trei situaţii! care! Fn practic; se suprapun Fn +are
parte:
,% ele"ul considerat Fn raport cu propriul s;u standard! ca e(presie a capacit;ţilor 4i
+oti"aţiei pentru Fn";ţare' interesea8; Fn acest ca8 Fn ce +;sur; F4i reeditea8; sau dep;4e4te
statutul anterior'
, ele"ul situat Fn standardele sau nor+a rupului-clas; ,S e"aluare nor+ati"; .
C nd "orbi+ de standardele sau nor+ele de rup a"e+ Fn "edere nu at t clasa c;reia Fi
aparţine ele"ul la un +o+ent dat! ci un rup "irtual! +ai lar ! de clase paralele sau clase
Fnt lnite Fn e(perienţa pro=esorului. Acest rup +ai lar se nu+e4te colecti"itate de re=erinţ;.
E"aluarea nor+ati"; repre8int; deci situarea ele"ului Fn raport cu +edia rupului de re=erinţ;!
+ai precis pe o scar; a" nd rade de reu4it; deasupra 4i dedesubtul +ediei acestui rup! ceea
ce duce la clasi=icarea! respecti" ierar6i8area copiilor ,Fn clas; .
,0 E"aluarea =or+ati"; - preţuit; tot +ai +ult Fn ulti+a "re+e - nu clasi=ic; propriu-8is
ele"ii! ci stabile4te distanţa care-i separ; de obiecti"ele pre";8ute Fn pro ra+;! respecti" Fn
docu+entele de
%*
lucru! proiectele de lecţie etc. Pornind de aici se iniţia8; acti"it;ţi sau pro ra+e de lucru de

rAe4caudpaerr!are! ast=el ca +a#oritatea ,cea 2$ s; se Fnscrie Fntr-un bare+ luat drept criteriu.
prioritate ar trebui s; aib; Fn 4coal; e"aluarea =or+ati"; Fn conte(tul unui Fn";ţ;+ nt
di=erenţiat.
Practic re8ult; Fns; un co+pro+is Fntre aprecierea Fn =uncţie de obiecti"e 4i o=erta clasei! care
su erea8; un reper.
Ce Fnsea+n; a acoperi un obiecti" operaţional! respecti" st;p nirea unei te+e `
E(ist; Fn aceast; pri"inţ; o serie de trepte:
%. a a"ea in=or+aţia necesar;! a cunoa4te din +e+orie'

%>
 . a opera cu aceste cuno4tinţe Fntr-un conte(t si+ilar celui de la lecţie ori din +anual'
0. a inte ra cuno4tinţele Fn siste+e! a =ace asocieri<co+bin;ri intra 4i intersiste+ice! respecti"
Fntre noţiuni din capitole "ecine ori Fndep;rtate'
&. a opera Fntr-un conte(t nou! di=erit de cel din carte sau de la tabl; ,ele+ent de creati"itate .
C nd prestaţia ele"ului nu atin e ni"elul l! atunci el se situea8; sub li+it;! adic; sub
standardul
+ini+.
Detalierea criteriilor 4i stabilirea di=erenţelor corespun8;toare de notare r;+ ne practic o
sarcin; di=icil; 4i co+port; un nucleu de con"enţional. Ar =i util;! de pild;! de=inirea unei
per=or+anţe-criteriu sau etalon! care s; =ie unitar; Fntr-o anu+it; disciplin; 4i pe care s; o
e ale8e +a#oritatea clasei. Prestaţiile di=erite ale ele"ilor "or i+pune radarea sc;rii de notare
,I. 9adu! %)2* .
Nu este deloc u4or s; stabili+ un consens Fn radarea per=or+anţei 4colare. /e pot lua Fn
considerare o sea+; de criterii:
U radul de di=icultate al sarcinii: te+e di=icile! +edii! u4oare sau ele+entare'
U co+pletitudinea r;spunsului: r;spuns co+plet! lacune +inore! lacune se+ni=icati"e!
lacune +a#ore'
U a#utorul acordat Fn r;spuns: re8ol"are independent;! spri#in +inor la +ici e8it;ri Fn
e(punere! spri#in se+ni=icati"'
U ni"elul de e(actitate: r;spunsuri e(acte ,9 e(. +a(i+ ! +ici erori ,9 e(. +ediu ! erori
+ari! erori se+ni=icati"e'
U radul de Fnde+ nare ,de(teritate : e(ecuţie rapid; 4i e(act;! e(ecuţie cu e8it;ri! e(ecuţie
cu a#utor ,i+itati"; ! e(ecuţie ratat;'
U ne"oia de spri#in =i urai! ilustrati" ,e(e+ple sau prestaţie de ni"el teoretico-aplicati"
co+plet;. Pornind de aici se pot stabili prin consens descriptori de per=or+anţ; care s;
rade8e unitar prestaţia
ele"ului Fn cadrul =iec;rei te+e<sarcini.
3.&. 5etode de "eri=icare 4i e"aluare
E(perienţa peda o ic; a dus la conturarea unei serii de +etode 4i te6nici de "eri=icare : ,a
obser"aţia curent;! ,b c6estionarea sau e(a+inarea oral;! ,c probele scrise! ra=ice sau
practice! ,d la care se adau ;: ,e testele de cuno4tinţe.
3. &.%. Obser"aţia curent;
In acti"itatea de =iecare 8i la clas;! Fn conte(tul +uncii de predare 4i de contacte cu ele"ii!
pro=esorul sesi8ea8; contribuţiile spontane ale copiilor! +odul cu+ F4i reali8ea8; te+a de
acas;! calitatea prestaţiilor Fn +unca independent; 4i la =i(area cuno4tinţelor!:+ani=est;ri de
neatenţie! di=icult;ţi 4i re4eli se+ni=icati"e etc. =;r; ca acestea s; =ac; e(plicit obiectul
not;rii! de4i aprecierea Fns;4i nu este deloc e(clus;. Ase+enea constat;ri =;cute de pro=esor
din +ers le Fncredinţea8; +e+oriei sale' ele contribuie la sc6iţarea unei i+a ini asupra unui
ele" sau altul - ca 4i asupra reu4itei lecţiei ca atare - Fn consonanţ; cu in=or+aţiile culese prin
%2
di=erite procedee siste+atice. 5aterialul =or+ati" este cel cuprins Fn pro ra+e' nu a"e+

esu(perocritţuiil cou=edrietsdtiena+ţiaeteprsiia6doeloFni"c;;ţ;p+
recnist;ca- daetapree.rcepţie! ndire! +e+orie etc. - altele dec t
Fntr-o anc6et; Fntreprins; Fn rFndul cadrelor didactice pe te+a Cu+ "; daţi sea+a de
re8ultatul unei lecţii! de reu4ita ei ` ! se rele"; ca i ndici de reu4it; a acti"it;ţilor la clas;: ,%
prestaţia ele"ilor Fn +o+entele de " r= ale lecţiei! r;spunsurile lor la Fntreb;ri de de8";luire a
cau8alit;ţii =eno+enelor! la proble+e - c6eie care cer re=le(ie 4i ar u+entare' , radul de
participare spontan; la ore' ,0 reu4ita +o+entelor de =i(are 4i de +unc; independent;' ,&
calitatea 4i "olu+ul aplicaţiilor practice! #usteţea e(e+pli=ic;rilor aduse de ele"i' ,1
participarea +ai +ultor ele"i la =i(area cuno4tinţelor! inclusi" a celor slabi' ,> r;spunsuri

%*
bune 4i =oarte bune la "eri=icarea cuno4tinţelor Fn ora ur+;toare etc. ,5. Ionescu! %)* . /e
"ede din aceast; enu+erare rolul Fnse+nat al obser"aţiei curente Fn aprecierea reu4itei unei
lecţii! ca 4i a reu4itei ele"ilor.
3.&. . C6estionarea sau e(a+inarea oral;
Nu+it; =rec"ent 4i ascultarea ele"ilor! aceast; +etod; constituie o =or+; particular; a
con"ersaţiei prin care se "eri=ic; radul de Fnsu4ire a cuno4tinţelor 4i deprinderilor! priceperea
de a interpreta 4i prelucra datele! st;p nirea operati"; a +aterialului Fn cadrul aplicaţiilor
practice.
Nu e(ist; o te6nic; unic; de c6estionare oral;. n procedeu =rec"ent este acela de a asculta 0-
1 ele"i! utili8 nd =or+ule de lucru di=erite. /pre e(e+plu! dup; o scurt; con"ersaţie =rontal;
,cu clasa se sc6iţea8; te+ele ce ur+ea8; s; =ie discutate Fn cadrul "eri=ic;rii cuno4tinţelor!
dup; care "or =i nu+iţi ele"ii ce "or r;spunde ,la tabl; sau din banc; . Clasa este c6e+at; s;
participe prin co+plet;ri! aprecieri! soluţii inedite etc. Oricu+! "eri=icarea cuno4tinţelor
trebuie s; an a#e8e Fntr-o =or+; sau alta c t +ai +ulţi ele"i! clasa nu poate r;+ ne Fn a=ara
c +pului de obser"aţie al pro=esorului! Fn =elul acesta ele"ii F4i "eri=ic; propriile cuno4tinţe pe
sea+a celor c6estionaţi! reali8ea8; deci un autocontrol 4i o repetare Fn l i+ba# intern. Li+itarea
e(a+in;rii orale nu+ai la dialo ul pro=esorului cu ele"ii nu+iţi s; r;spund; las; celorlalţi
posibilitatea e"ad;rii din lecţie.
Pro=esorul alternea8; Fn c6estionarea oral; Fntreb;ri de ba8; cu Fntreb;ri a#ut;toare!
subordonate celor dint i. Dup; ce s-a adresat Fntr ebarea de ba8; - care deli+itea8; precis te+a
- este bine s; se lase ele"ul dese+nat s;-4i de8"olte r;spunsul Fn con=or+itate cu posibilit;ţile
sale 4i s; se inter"in; cu Fntreb;ri au(iliare nu+ai c nd riscul abaterii de la te+; sau Fn ca8 de
eroare. Orice co+pletare sau corectare ur+ea8; s; se = ac; cu contribuţia clasei! c6iar 4i
sesi8area abaterii de la subiect ori a re4elii Fns;4i. ?racţionarea e(cesi"; a e(a+in;rii ele"ului
- prin inter"enţii prea nu+eroase - poate de8or ani8a r;spunsul! cre nd Fn acela4i ti+p o stare
de tensiune sau de dependenţ; =aţ; de pro=esor! ast=el Fnc t copilul a4teapt; Fncu"iinţarea
=iec;rui pas din pre8entarea sa.
Preceptele Fn";ţate nu se transpun Fns; de la Fnceput Fn practic;! ele se redescoper; uneori
prin e(perienţ; proprie. Dintre re4elile +ai =rec"ente la Fncep;tori pute+ a+inti: e(a+inarea
su+ar;! re=u iul Fn c6estionarea =rontal; ,cu Fntrea a clas; ! trans=or+area ascult;rii Fntr-un
si+plu dialo cu cei nu+iţi s; r;spund; ,i nor nd clasa ! st n ;cia Fn utili8area Fntreb;rii
a#ut;toare! suprapunerea unor Fntreb;ri neprecise. /pre e(e+plu! ele"ul se opre4te din r ;spuns
- pentru c; este nesi ur ori nu +ai 4tie - iar pro=esorul inter"ine: 4i altce"a... ! +ai
departe... ! sau spune-+i ce"a despre... ! Fntrebarea a#ut;toare trebuie s; Fnlesneasc; procesul
asociati" din +intea ele"ului. Dac; pri+a Fntrebare supli+entar; r;+ ne =;r; e=ect! a doua nu
+ai poate =i de acela4i en. De pild;! pro=esorul inter"ine Fntr-un +o+ent al r;spunsului cu
in"itaţia nde4te-te bine] . Ele"ul e"aluea8; cele spuse de el 4i e"entual se corectea8;. Dac;
apelul la concentrare r;+ ne =;r; e=ect! a doua Fntrebare a#ut;toare nu +ai poate =i de acela4i
en.
na din di=icult;ţile tipice Fnceputului Fn acti"itatea didactic; este "olu+ul +ic al atenţiei 4i
incapacitatea distribuirii acesteia. ?iind concentrat la lecţie asupra unor aspecte sau +o+ente!

sacnaup+;idtee tseu6bniccoindtero+lpuencc;e!ledleacltiea.nOud+aitt;e csue e+

(peenrtieeanlţea!apcrtoi"=eits;oţiriuslaal#eu!natensţ;iasdt;ep"ineasc; bine
distributi";! put ndu-se deplasa asupra altor sec"enţe ale lecţiei +ai puţin controlate.
%)
Ni"elul de pre ;tire al ele"ilor nu poate =i cunoscut printr-o sin ur; prob; 4i un sin ur
procedeu' e(a+inarea repetat;! prin probe =elurite 4i bine or ani8ate este sin ura cale care
duce spre o #ust; cunoa4tere! apreciere 4i notare a copiilor. Tendinţa spre +onis+ +etodic nu
este indicat;! pentru c; poate =i u4or speculat; de ele"i.
Fn practic; se do"edesc a =i +ai e=icace =or+e co+binate de "eri=icare! adic; F+binarea

%2
e(a+in;rii =rontale cu procedee de ascultare indi"idual;. La discipline cu un conţinut de
proble+e sau aplicaţii! adeseori alternea8; con"ersaţia =rontal; - pentru "eri=icarea p;rţii
teoretice - cu re8ol"area la tabl;! Fn +od indi"idual! a unor proble+e sau e(erciţii aplicati"e.
Pot =i c6e+aţi la tabl; -0 ele"i care pri+esc si+ultan te+e di=erite! iar clasa particip; la
discutarea soluţiilor. C nd te+a este deosebit de rea se poate recur e la o ascultare =rontal;
rapid; cu participarea Fntre ii clase! acord ndu-se note pentru contribuţiile indi"iduale cele
+ai conturate.
Anticip nd ascultarea ele"ilor - Fn proiectul de lecţie sau Fnainte de a intra l a or;! pro=esorul
"a stabili cu ri#; e4antionul care ur+ea8; s; =ie "eri=icat. Este "orba! +ai Fnt i! de
conţinutul care "a =i testat din lecţia anterioar; 4i Fn al doilea r nd de ele"ii ce "or =i ascultaţi!
ast=el Fnc t s;-4i =or+e8e o idee despre radul de Fnsu4ire a cuno4tinţelor predate! despre
ni"elul de pre ;tire a clasei. E4antionul se re=er; deci si+ultan la conţinutul lecţiei "eri=icate
4i la clas; ca atare. Alt=el! aprecierea asupra reu4itei lecţiei este 6a8ardat;. /onda#ul practicat
de pro=esor este de re ul; un sonda# de "olu+ redus ,5. Ionescu! %)* ! =urni8 nd o
in=or+aţie destul de li+itat;! ast=el Fnc t procesul didactic a"ansea8; Fn condiţiile unui =eed-
bac +ereu inco+plet. Proble+a este de a apropia acest sonda# de "olu+ redus de cerinţele
unei e4antion;ri Fn sensul de=iniţiei acestui concept.
9utina F+pin e uneori pe pro=esor s; se +ulţu+easc; cu si+pla repo"estire a lecţiei
precedente. Or! trebuie =or+ulate Fntreb;ri care s; obli e la o selecţie a +aterialului! la
ruparea in=or+aţiilor 4i pre8entarea lor Fntr-o =or+; +ai personal;. Al;turi de c6estiuni de
+e+orie - care =ac parte ine"itabil din orice testare de cuno4tinţe - un loc corespun8;tor
trebuie re8er"at Fntreb;rilor care solicit; e=ort de ndire. Este "orba de Fntreb;ri care cer
ele"ilor s; e=ectue8e co+paraţii 4i clasi=ic;ri! s; de8";luie raporturi cau8ale! s; aduc;
ar u+ent;ri! +oti";ri Fnte+eiate! s; =or+ule8e e(plicaţii! s; =ac; enerali8;ri etc. In notare!
"a trebui s; se c nt;reasc; bine Fntre e=ortul +e+orial 4i aportul ndirii! apreciindu-se
Fncura#ator orice pas Fnainte =;cut de un ele" sau altul. /e "a acorda Fns; prioritate creati"it;ţii
ndirii! priceperii de a utili8a cuno4tinţele Fn aplicaţii! de a opera cu noţiunile Fn";ţate Fn
situaţii "ariate.
Anc6etele psi6olo ice arat; c; cea >$ din ele"i tr;iesc o tensiune e+oţional; Fn cadrul
c6estion;rii orale' pentru alţii! acela4i +o+ent al lecţiei este un prile# de e"adare . E"ident!
tensiunea a=ecti"; repetat; este d;un;toare! pro"oac; a"ersiune =aţ; de controlul cuno4tinţelor!
Fl Fndea+n; pe ele" s; ;seasc; =or+ule de e"a8iune: Fn"aţ; nu+ai pentru not; sau de =rica
notei! speculea8; siste+ul de e(a+inare practicat de pro=esor 4i caut; s; se Fnscrie Fn
re ulile acestuia! ;se4te prete(te pentru a se sustra e! =u a de la ore etc. Acestea sunt
subprodusele controlului a"ersi" - dup; e(presia lui B.?. / inner ,%)*% . Iat; de ce
c6estionarea oral; cere +ult tact! un cli+at de Fncredere 4i de ec6itate! Fn care radele de
reco+pens; 4i de penali8are =or+ea8; o balanţ; ec6ilibrat;. Orice acti"itate pretinde un
+ini+ de tensiune psi6ic;! dar dincolo de un anu+it pra - Fn +;sur; s; asi ure +obili8area
necesar; a =orţelor - Fncordarea e+oţional; repetat; duce la u8ura =i8iolo ic; a copilului.
Pro=esorul e(i ent! care o=er; Fn aceea4i +;sur; Fn care pretinde! este preţuit de ele"i 4i de
p;rinţi. Pro=esorul e(cesi" de se"er 4i de pedant! pro=esorul prea indul ent! ca 4i cel care se
rc;o=lueicet4i"tee! c=iuinedler"eipiu-dsiitaut Fndcue-lseedpien aucre+la;4dieplcaonlecui 4cildieneţliei"si.;i - se supune #udec;ţii opiniei
3.&.0. Probele scrise! ra=ice! practice etc. - apreciate a =i o +odalitate +ai econo+ic; de
"eri=icare - "in s; co+plete8e c6estionarea oral;! pun nd pe ele"i Fn alte condiţii 4i anu+e: de
elaborare! de e(pri+are Fn scris a ideilor! de con=ecţionare de produse etc. Fn ceea ce pri"e4te
"eri=icarea scris;! e(ist; dou; =or+e +ai r;sp ndite: "eri=icarea curent; ,lucrare de control 4i
lucr;rile scrise se+estriale anunţate ,te8ele . Pri+a =or +;
$
durea8; $-0$ de +inute! se d; =;r; ca ele"ii s; =ie a"erti8aţi 4i ur+;re4te "eri=icarea

%)
cuno4tinţelor din lecţia de 8i! +;sura Fn care =ac =aţ; unui control inopinat! con4tiincio8itatea
cu care se pre ;tesc! precu+ 4i priceperea de a =or+ula! Fntr-un ti+p relati" scurt! r;spunsuri
Fnc6e ate la Fntreb;ri precise. Ase+enea lucr;ri scrise se pot da de -0 ori pe tri+estru! la
clasele +ari =rec"enţa lor =iind +ai redus;.
Te8ele se+estriale! care deţin o pondere e(a erat;! de 1$ din +edia ele"ului! acoper; o
anu+it; parte a +ateriei predate 4i sunt anunţate! e"entual pre ;tite prin lecţii recapitulati"e.
Prin ele se ur+;re4te Fntinderea +ateriei pe care o st;p nesc ele"ii! capacitatea lor de a selecta
4i siste+ati8a ceea ce este esenţial Fntr-un "olu+ +ai +are de cuno4tinţe Fn";ţate.
C nd supune unei "eri=ic;ri - Fntr-un ti+p relati" scurt - pe toţi ele"ii unei clase! pro=esorul
reali8ea8; un sonda# =rontal! a" nd posibilitatea s; desprind; ce s-a Fnţeles +ai reu sau +ai
u4or dintr-un +aterial predat! care sunt re4elile co+une! ce a dob ndit Fn oc6ii copiilor un
relie= aparte 4i s-a i+pus atenţiei Fn c6ip pre nant.
Probele ra=ice 4i practice ocup; un loc Fnse+nat Fn "eri=icarea priceperilor 4i deprinderilor
=or+ate Fn cadrul acti"it;ţilor producti"e! a lucr;rilor de laborator ,de e(e+plu: la = i8ic;!
c6i+ie! biolo ie ! ca 4i al unor discipline la care se pre";d anu+ite prestaţii sau per=or+anţe
indi"iduale ,desen! +u8ic;! educaţie =i8ic; .
Fnsu4irea unor deprinderi practice se Fncadrea8; Fntr-o =inalitate precis;. De pild;! Fn proiectele
Fntoc+ite de ele"i! operaţiile de +unc; Fn";ţate se Fncorporea8; Fn produse! care pre8int;
"alori de Fntrebuinţare! Fn consecinţ;! produsele acti"it;ţii e=ecti"e ur+ea8; s; satis=ac; o serie
de cerinţe cu pri"ire la =or+;! di+ensiuni! supra=eţe prelucrate! Fn de=ectele produsului se
citesc lacunele 4i de=icienţele deprinderilor concrete de +unc;! abaterile lor =aţ; de criteriile
pro ra+ate! Fn =uncţie de abaterile constatate se aduc apoi corecti"ele necesare "i8 nd
apropierea de obiecti"ele prescrise.
Plani=icarea probelor scrise ,lucr;ri de control 4i te8e se+estriale ! ca 4i a probelor practice!
apoi ale erea te+elor! +odul de e"aluare a acestora ridic; o sea+; de proble+e.
Plani=icarea probelor! de pild;! trebuie s; se Fncadre8e Fn re i+ul raţional de e=ort! s; e"ite
supraFnc;rcarea! s; asi ure ti+pul necesar de pre ;tire! s; nu " ne8e situaţii +ai critice
pentru ele"i! ci s; le o=ere acestora prile#ul s; se reali8e8e pe +;sura capacit;ţilor. De
ase+enea! ale erea te+ei trebuie ast=el =;cut; Fnc t s; nu cear; o si+pl; reproducere din
+e+orie. Este indicat s; se propun; te+e care s; pretind; o selecţie 4i prelucrare a
+aterialului Fn";ţat! precu+ 4i priceperea de a utili8a Fntr-un conte(t parţial nou in=or+aţiile
dob ndite! an a# nd ndirea 4i puterea de concentrare a ele"ului! Fnde+ narea practic; etc.
3.&.&. Porto=oliul - ca +etod; de e"aluare lon itudinal; ,lon -ter+ assess+ent - /pandel!
%))* a per=or+anţelor ele"ilor - este +ai puţin cunoscut; 4i u8itat; Fn ţara noastr;!
Fn";ţ;+ ntul alternati" propune utili8area porto=oliului! Fn special cu rol de colectare a
produselor acti"it;ţii ele"ilor! de4i nu se e(ploatea8; Fnc; pe deplin "aloarea e"aluati"; a
acestei +etode.
Ce este Fn =ond porto=oliul ` Porto=oliul este o colecţie =or+at; din produse ale acti"it;ţii de
Fn";ţare a ele"ului. Produsele incluse sunt selectate de ele"ul Fnsu4i 4i sunt Fnsoţite de
re=lecţiile sale personale asupra lor! ast=el Fnc t s; conture8e c t +ai bine per=or+anţa sa
pre8ent; Fn do+eniul care =ace obiectul de studiu al porto=oliului. Ele+entul esenţial al acestei
+
saetitso=daec essctoepiu+l ploicrtaor=eoaliaucltui"i.;Aacelset"=uapluticFonnc=erer;arpeoar!tcoo=loelciutalureiao4ii+speloerctatanrte;a"parlodaureseinlosrtrcuacrtei";!
pe l n ; "alenţa sa e"aluati";' ele"ii Fn"aţ; despre ei Fn4i4i Fn procesul Fntoc+irii porto=oliului
4i a re=lect;rii asupra produselor propriei Fn";ţ;ri! iar pro=esorii<Fn";ţ;torii pot a=la o serie de
aspecte rele"ante pentru e"oluţia copiilor! care alt=el ar =i =ost trecute cu "ederea ,percepţia lor
asupra re8ultatelor proprii! tr;irile 4i a4tept;rile le ate de per=or+anţa lor! obiecti"ele 4i
planurile lor de "iitor etc. .
Ce se e"aluea8; 4i cu+ se obţin in=or+aţiile pe ba8a porto=oliului ` E(ist; +ai +ulte
+odalit;ţi de e"aluare a porto=oliului. Pute+ e"alua:

$
U =iecare ele+ent Fn parte! utili8 nd +etodele obi4nuite de e"aluare'
U ni"elul de co+petenţ; al ele"ului! prin raportarea produselor sale la scopul propus'
%
U pro resul reali8at pe parcursul colect;rii produselor.
Aceste +etode pot =i co+binate. Pute+! spre e(e+plu! s; e"alu;+ at t ni"elul atins! c t 4i
de8"oltarea pe parcursul perioadei respecti"e.
Pentru ca un porto=oliu s; =ie e=icient! sunt esenţiale:
U un nu+;r +ic de piese ,>! 2 p n; la % ' dac; porto=oliul conţine un nu+;r =oarte +are de
piese este Fn reunat; selecţia produselor rele"ante de cele nerele"ante'
U preci8area corect; 4i asi+ilarea de c;tre ele" a scopului pe care Fl are alc;tuirea
porto=oliului'
U re=lecţiile personale care Fnsoţesc produsele incluse Fn porto=oliu 4i care pot or ani8a
Fntrea a in=or+aţie conţinut; Fn porto=oliu.
Nu este u4or de i+ple+entat un siste+ de e"aluare pe ba8; de porto=oliu 4i nici nu se
potri"e4te la toate clasele. /copul pentru reali8area unor porto=olii poate =i: pentru a
de+onstra procesul de de8"oltare al unei co+petenţe de-a lun ul t i+pului! a crea o colecţie de
produse personale i+portante! a =urni8a in=or+aţii pentru e"aluarea Fntre ii clase! a reali8a o
colecţie cu produse care s; de+onstre8e pre ;tirea pentru trecerea la un ni"el de Fn";ţare
superior etc. E(ist; prin ur+are +ai +ulte tipuri de porto=olii: porto=olii de celebrare
,s;rb;torire ! porto=olii de de8"oltare! porto=olii de co+petenţ;.
Pentru clasele pri+are! unde se introduce ideea porto=oliului! =or+a cea +ai potri"it; o
F+brac; cele de celebrare. Acestea nu au intenţia de e"aluare propriu-8is;! dec t Fn sens =oarte
lar - de+onstrea8; participarea ele"ilor la Fn";ţare! l a reali8area porto=oliului! Fns; desc6id
apetitul pentru reali8area unor ast=el de colecţii. Porto=oliile de de8"oltare in"it; e=ecti" la
e"aluare! Fntruc t au ca scop studiul de8"olt;rii unei co+petenţe. Ele sunt cu at t +ai e=iciente
cu c t speci=ic; +ai precis co+petenţa "i8at; ,e(. co+petenţa de scris este +ult prea lar ;
pentru a putea =i "i8uali8at; prin porto=oliu! Fns; spre e(e+plu! co+petenţa de e(pri+are
lo ic; Fn scris sau capacitatea de redare ra=ic; a literelor este +ult +ai speci=ic; 4i
6idea8; +ai bine procesul de e"aluare . Pentru acceptarea Fn di"erse pro ra+e speciale sau
e(tracurriculare! deseori este ne"oie de de+onstrarea radului de pre ;tire pentru a =ace parte
dintr-un ast=el de rup de studiu ,e(. pentru copiii supradotaţi . In acest ca8 cele +ai e=iciente
sunt porto=oliile de co+petenţ;. Acest tip de porto=oliu de+onstrea8; +ult +ai acurat ni"elul
de de8"oltare al unei abilit;ţi dec t orice test de ad+itere. E(e+plu: /unt tot +ai r;sp ndite
iniţiati"ele de reali8are a unor re"iste 4colare! lucru de alt=el e(traordinar. Pentru constituirea
rupului de redacţie! deseori este necesar; selecţia ele"ilor dintr-un rup +are de doritori.
Porto=oliul care s; de+onstre8e co+petenţa de scris a ele"ului 4i capacitatea sa de anali8;
critic; a unui te(t poate =i o +etod; e=icient; de selecţie 4i un +o+ent =oarte instructi" pentru
cei care concurea8; pe aceste posturi .
3.1. Procesul de e"aluare 4i notare
Procesul de e"aluare 4i notare a probelor scrise! ra=ice 4i practice! ca 4i al r;spunsurilor orale!
ridic; anu+ite proble+e co+une! ceea ce i+pune tratarea lor unitar;.

Iannup+
roicte scurlitdeeriie!"ea"leunartuea!lcadreetaelsiateteuFnn adcetsdceripcutoleri deerepdeer=ionr=+ora+
nţa;ţi-ep!rdoe=einsdoircuil -dFenţi=nuenocţie de
in=or+aţie anterioar; despre ele"! o p;rere care-% Fncadrea8; Fn cate oria 4colarilor buni!
+ediocri! slabi etc. In ti+pul e(a+in;rii sau a corect;rii lucr;rilor scrise<practice e"aluatorul
cule e in=or+aţii treptate! pe parcurs. Distin e+! a4adar! in=or+aţii apriori - conturate anterior
- 4i in=or+aţii sec"enţiale! ce re8ult; din Fns;4i ascultarea oral; sau recen8area<inspectarea
lucr;rii sau produsului Fn +o+entul dat. Aceste dou; =eluri de in=or+aţie pot s; consune sau
s; di=ere! uneori s; surprind; prin opo8iţie ori contrariere. In"oluntar se +ani=est; la pro=esor
o tendinţ; spre consonanţ; care reduce distanţa Fntre nota "irtual; a prestaţiei actuale 4i notele

%
anterioare. E(ist; Fn +intea u+an; o tendinţ; spontan; de reducere a disonanţei co niti"e!
care operea8; Fn situaţia de =aţ;. n autor a a"ut curio8itatea s; deter+ine =rec"enţa re4elilor
nesesi8ate Fn lucr;ri scrise! trecute cu "ederea de c;tre pro=esor 4i s; le reparti8e8e Fn =uncţie
de clasi=icarea ele"ilor ,buni! slabi etc. . /-a constatat c; proporţia re4elilor neobser"ate este
se+ni=icati" +ai +are la ele"ii buni! dec t la cei slabi. Pro=esorul se

a4teapt; ca ele"ul bun s; nu =ac; dec t bine - deci s; nu =ac; re4eli -! F n ti+p ce la ele"ul slab
se a4teapt; s; nu lucre8e dec t +ediocru' acestuia parc; Fi " nea8; re4elile ,dup;
Lands6eere! %)*1! pa . 00 . Este un =eno+en de inerţie a percepţiei! subsu+abil teoriei
consonanţei < disonanţei co niti"e! care e(plic; =i(itatea not;rii.
-au =;cut e(perienţe Fn care s-au dat e(a+inatorilor din a=ar; in=or+aţii =icti"e cu pri"ire la
notele anterioare ale ele"ilor. /-a constatat c; aceast; in=or+aţie apriori a =;cut ca acelea4i
prestaţii 4colare ,r;spunsuri! lucr;ri s; obţin; note a" nd di=erenţe p n; la %-%!1 puncte! de4i
produsele notate de un #uriu Fn prealabil! erau de acela4i ni"el. Lotul ele"ilor pre8entaţi ca
=iind buni au obţinut un puncta# +ediu de %%!> iar lotul celor slabi un puncta# de )!>.
Noi8et 4i Ca"erni ,%)*2 ! care au =;cut e(perienţa a+intit;! +enţionea8; c;-p;rerea
anterioar;! in=or+aţia apriori su erea8; o pre-in=erenţ;! enerea8; o atitudine care con=er;
cule erii de indici Fn actul e"alu;rii un caracter selecti". E(a+inatorul caut; in"oluntar indici
Fn consonanţ; cu i+a inea sa anterioar;! Fn acela4i conte(t se relie=ea8; 4i e=ectul 6alo sau
de aureol; ! con=or+ c;ruia i+a inea sau #udecata lobal; asupra unui ele" colorea8;
Fntrea a apreciere! inclusi" asupra tr;s;turilor speci=ice.
/-a constatat de ase+enea! c; Fn procesul de e"aluare! care subFntinde =iresc un anu+it
inter"al de ti+p ,s; 8ice+ %1- $ de +inute ! pri+a di"i8iune a acestui inter"al - de e(e+plu
pri+ele 1-* +inute - F4i spune cu prec;dere cu" ntul. Ascult nd un r;spuns sau corect nd o
lucrare! e(a+inatorul apro(i+ea8; la Fnceput o not; ipotetic;! continu nd printr-o c;utare
selecti";! concreti8 ndu-se Fn +intea pro=esorului prin ad;u area sau retra erea de puncte
=aţ; de nota ipotetic; sc6iţat; Fn pri+ul se +ent al inter"alului ,de "eri=icare . Acest lucru s-a
constatat din anali8a e=ectelor produse de +odul de plasare a indicilor ne ati"i ! respecti"
po8iti"i Fn lucrare sau r;spunsul oral. /-a constatat c; indicii ne ati"i ,de e(e+plu re4eli
a=laţi la Fnceput re"ea8; Fntrea a e"aluare. Nota = inal; este +arcat; se+ni=icati" de pri+ele
in=or+aţii ,c=. . Noi8et! Ca"erni! %)*2! pa . %& .
Fn ca8ul siste+ului de e"aluare prin cali=icati"e! =iec;rui cali=icati" Fi corespunde un ni"el de
per=or+anţ; detaliat prin descriptori de per=or+anţ; ata4aţi. Ace4tia se stabilesc pornind de la
indicii de satis=acere a obiecti"ului propus! care per+it o e"aluare radat;. /pri#inul pe ancore
este 4i aici pre8ent: r;spunsul de =oarte bine ! r;spunsul de su=icient sau de insu=icient .
Fntruc t actul de e"aluare se des=;4oar; Fn ti+p! inter"in 4i e=ecte sec"enţiale! le ate de
ordinea de parcur ere a prestaţiilor 4colare ,r;spunsuri! lucr;ri! produse practice . /unt
cunoscute e=ectele de contrast! e=ectele de ancora# 4.a. Ast=el! un r;spuns =oarte bun dup; unul
slab este supraapreciat 4i in"ers. De ase+enea! pri+ele r;spunsuri < lucr;ri sunt notate Fn
raport cu produsul nor+; ! pre=i urat Fn capul e(a+inatorului - ca e(presie a cerinţei
+a(i+ale -! pentru ca! Fn continuare! notarea s; aib; loc. +ai +ult prin co+paraţie! Fn raport
cdue an+ue+
diotecriptarotedu! cţairie dlee"dentait4eeare8p;eFrne=sluau(ulaanctoi"reit;pţiriindepero"parluieatr;eţ.ilAesloe+
r deeneae(recpeelerenţ-; cuo+
ri ar
=i r;spunsul < lucrarea de %$ ! apoi produsul de li+it; ,de 1 ! cel de & 4.a.+.d. - ilustrea8;
=eno+enul de ancora# Fn percepţie! indic nd punctele pri"ile iate de raportare Fn succesiunea
e"alu;rii. Este reu s; se =or+ule8e indici discri+inati"i pentru %$ trepte de per=or+anţ;.
radarea Fn & trepte ,=oarte bine! bine! su=icient 4i insu=icient pre8int; Fn acest sens a"anta#e
clare! c6iar dac; nu per+ite o di=erenţiere +ai net; a ele"ilor. E(e+plu:
Printre descriptorii de per=or+anţ; pri"ind capacitatea de adunare a nu+erelor de la O la %$$$
cu 4i =;r; trecere peste ordin ,la clasa a ni- a sunt:
 ?oarte bine Bine /u=icient
Musti=ic; re8ol"area corect; a 7eri=ic; 4i #usti=ic; re8ultatul 7eri=ic; re8ultatul operaţiei de
unui e(erciţiu de a=lare a operaţiei de adunare prin adunare! indic ndu-i-se
su+ei! prin e=ectuarea probei e=ectuarea probei de adunare! cu e=ectuarea probei de adunare.
prin adunare. spri#in.
Dup; /toica ,coord. ! %))2
Trebuie ad;u at c; probele scrise sau practice o dat; notate ur+ea8; s; =ie aduse 4i discutate
Fn clas;. pentru ca ele"ii s; ia act de re4elile lor! s; aib; posibilitatea s; se co+pare cu
cole ii! s;-4i Fnsu4easc;
0
criteriile de notare. Pro=esorul "a =ace notaţii +ar inale pe =iecare lucrare! "a reţine re4elile
caracteristice 4i "a =ace co+entariul lor Fn clas;! "a conduce e"entual =i4e de e"idenţ; a
re4elilor tipice pentru a ur+;ri curba lor de e"oluţie 4i "a adopta pe "iitor +;suri de
pre"enire.
Notarea. 7orbi+ de notare ca proces de acordare a unor note pe ba8a e"alu;rii per=or+anţelor
ele"ilor! ,prin ur+are nu ne re=eri+ la clasele pri+are unde e"aluarea ia =or+a cali=icati"elor .
Notarea 4colar; nu poate =i ec6i"alent; cu +;surarea' Fn sens strict! de4i utili8;+ nu+ere!
operaţiile cu acestea co+port; o serie de li+it;ri.
5ate+atic! se lucrea8; cu o scar; de notare de la l la %$! ca 4i cu+ a+ dispune de o unitate
co+un; 4i constant; 4i la care pute+ preci8a distanţe ,inter"ale sau co+pune nu+ere prin
adiţie! etc. In realitate! Fn e"aluarea 4colar;! unitatea este punctul ,Fn sens de puncta# ! iar
e(tre+ele sc;rii se stabilesc prin con"enţie de c;tre e(a+inator! Fn +aterie de e"aluare!
e(perienţa psi6olo ic; - sublinia8; M. Pia et - nu ne =urni8ea8; dec t relaţii de ordine. . de
Lands6eere ,%)*0 preci8ea8;: /cara de apreciere este o scar; ordinal;. Ea nu are nici 8ero 4i
nici un +a(i+! naturale 4i absolute... E(a+inatorii nu au niciodat; sc;ri ri uros e ale... ,pa .
%Fnt0r-a.dNeu";er(!i=setn;oc+
rietenreiileppresci6isoep4eidaenoeriacleancucesputnatteadpietin"teru. D
=ie cea(re+npoltu;.! dou; r;spunsuri de 1
nu =ac un r;spuns de %$ ! de4i 1 1S%$. Fn practic;! se calculea8; totu4i +edii! se deter+in;
8eci+ale etc. Ce Fnsea+n; Fns; pe planul cuno4tinţelor o di=erenţ; de ordinul suti+ilor!
respecti" a c tor"a 8eci+i ` O notare care =racţionea8; sub $!1$ rele"; di=erenţe de do+eniul
6a8ardului. Pe de alt; parte o +edie nu e +ai aproape de ade";r! co+parati" cu notele di"erse
obţinute de un ele". E(ist; 4i note atipice pentru per=or+anţa sa! care in=luenţea8; "aloarea
+ediei. A4adar! Fn practic;! adopt nd o scar; de notare de la l la %$ se transcrie o relaţie de
ordine Fntr-o scar; de inter"ale! suprapune+ deci structurii ordinale proprii =eno+enului o
structur; nu+eric; +ai tare - cu propriet;ţi care o dep;4esc pe pri+a! Fntruc t postulea8;
co+punerea aditi"; a distanţelor! aditi"itatea Fns;4i a =aptelor etc. ,I. 9adu! %)*& . Concret!
este "orba de o scal; 6iperordinal; ! Fn sensul c; pe l n ; relaţia de ordine Fntre per=or+anţe!
se e"idenţia8; 4i inter"alele care le separ;. Distanţa Fntre 1 4i > este e"ident +ai +ic; dec t
distanţa dintre 1 4i )! de4i ri uros "orbind distanţele nu sunt precis +;surabile.
Pe scurt! Fn notarea 4colar; ad+ite+ o apro(i+are practic le iti+; 4i satis=;c;toare! dar
p;str;+ con4tiinţa lucid;! critic; asupra acestei apro(i+;ri! c;ut nd te6nici bine "eri=icate
care s; ne apropie c t +ai +ult de ade";r. n pro=esor de +ate+atic;! spre e(e+plu! "r nd s;
se Fnscrie Fn cerinţele e(actit;ţii! F4i aprecia studenţii acord ndu-le note ,+edii cu & 8eci+ale.
Co+entariul ni se pare de prisos. Apare aici! ca 4i Fn alte situaţii de notare! acea dis#uncţie
Fntre e(actitate 4i ade";r ,C. Noica! %)21 . Anc6ete Fntreprinse Fn r ndul cadrelor didactice au
per+is stabilirea unor tipolo ii a e(a+inatorilor! pornind de la scale bipolare: indul ent -
se"er! =luctuant - constant! analitic - sintetic! su estibil - obiecti" etc. Ase+enea atribute
bipolare pot =i clasi=icatorii! dar ele nu au dec t o "aloare descripti";. In e(perienţa curent;!
lucrurile se petrec ast=el Fnc t pro=esorul se proiectea8; pe sine - Fn c6ip in"oluntar - drept
nor+;! apreciind =or+ula sa de lucru Fn +aterie de e"aluare ca =iind bun; 4i nu+ai

0
con=runtarea cu o e(perienţ; di=erit;! care s;-% contrarie8e! este susceptibil; de a-i ridica
se+ne de Fntrebare. Or! toc+ai o desc6idere 4i l;r ire a ori8ontului pentru a accede la
obiecti"itatea e"alu;rii trebuie culti"at; pentru a e"ita sau corecta centrarea pe sine.
3.>. /e+ni=icaţia pentru ele"i a notelor 4colare
Nota sau cali=icati"ul sunt etic6ete aplicate unui anu+it randa+ent 4colar ,7. Pa"elcu ! unui
r;spuns la o prob; scris; sau practic;! Fn =uncţie de +odul Fn care se r;s=r n e Fn con4tiinţa
ele"ului! nota sau cali=icati"ul dob nde4te o "aloare de in=or+aţie 4i prin aceasta cap;t; o
=uncţie de re lare a conduitei! a e=ortului.
Psi6o enetic! interesul =aţ; de aprecieri 4i note ţine de statutul de ele"' or! cu+ se 4tie! intrarea
Fn noul rol ,de ele" se =ace de la e(terior spre interior. Dac; pre4colarul interpretea8; doar
i+a inati" 4i e(terior
&
rolul de ele"! intrarea Fn 4coal; Fl inte rea8; Fntr-o acti"itate serioas; ! centrat; pe Fn";ţare!
care su erea8; -prin re8ultatele ei - 4i criteriile de apreciere social;. Interesul copilului =aţ; de
statutul de 4colar Fncepe cu atracţia pentru uni=or+;! 6io8dan! note etc.! adic; pentru
Fnse+nele 4colarit;ţii. /e conse+nea8; la Fnceput o disociere Fntre =aptul de a pri+i note 4i
"aloarea notelor ca atare! ceea ce se Fncadrea8; Fn tabloul iniţial! do+inat de atributele e(terne
ale 4colarit;ţii ,D. 7rabie! %)*1 .
Obser"aţii =;cute asupra ele"ilor din clasa I Fnainte de introducerea siste+ului de e"aluare pe
ba8; de cali=icati"e ne de8";luie date interesante. Pri+ele note! Fnscrise Fn caietul ele"ului cu
creion ro4u! sunt pri+ite cu +are satis=acţie! independent de "aloarea lor' acas; el relatea8; cu
pl;cere : Ast;8i ne-a dat note ] . Ele"ii se bucur; la Fnceput de =aptul c; pri+esc note! =;r; a
acorda atenţie "alorii notei obţinute. ...Odat; a+ obser"at - relatea8; o Fn";ţ;toare - cu+ un
b;ieţa4! care 4edea Fn banca Fnt i! s-a Fntors spre cole ul din spate 4i! ar;t ndu-i =oaia pe care
a"ea un 2 4i doi de 1 ! se l;uda! spun nd : Eu a+ de#a trei note! tu nu ai dec t dou; ] ! iar
cel;lalt! care nu a"ea dec t doi de %$ ! s-a si+ţit le8at Fn a+orul propriu! Fns; nel;s nd s; se
"ad; acest lucru a r;spuns: Da! 4i +ie o s;-+i dea note 4i Fnc; +ulte! +ulte... . Nu i-a trecut
Fns; prin cap s; r;spund; c; notele sale erau superioare ,N.5. 7olo itina! En=ance! %)>> .
Clasa 4i lecţia de"in spaţiul social de co+paraţie. Notele respecti" cali=icati"ele acordate cu
a#utorai unor "eri=ic;ri =rontale! Fnsoţite de +oti"area lor de c;tre Fn";ţ;tor! a#un s;
l;+ureasc; lucrurile. Ele"ul F4i +;soar;! prin aprecierea dasc;lului! pa4ii pro reselor sale. Cu
ti+pul! co+par ndu-se cu ceilalţi! 4colarul a#un e s;-4i esti+e8e tot +ai corect prin nota
obţinut; re8ultatele +uncii depuse. Procesul acesta F4i are 8i 8a urile sale. Apare o perioad; -
Fntre clasele I7-7III - c nd totul se #udec; prin pris+a notelor 4colare: ni"elul de aspiraţie al
ele"ului se traduce Fn note' dincolo de reu4ita 4colar; se a=l; inteli enţa ast=el Fnc t nota
de"ine indirect! +;sur; a inteli enţei! cu toate e=ectele ne ati"e ce deri"; pentru i+a inea de
sine. Ele"ul bun -notea8; 9. Perron ,%)*$ - este con"ins de reu4ita sa! ele"ul slab de e4ecul
s;u! =iecare din ce Fn ce +ai +ult pe +;sur; ce se con=ir+; statutul lor 4colar... Ele"ul bun "a
=i pro resi" Fnt;rit Fn con"in erea sa! iar ele"ul slab "a =i pro resi" deturnat - +ai ales ca e=ect
al =i(it;ţii Fn notare - 4i se "a instala Fntr-o de"alori8are din ce Fn ce +ai "iu resi+ţit; ca =iind
de nedep;4it.

C
e=oencctuol+nit"eenltualu-ioabusteora"p;reacieelrai4iiaasuutporra-rneu4Fintesiea4c+onla;rcea.u8nalciotapteil. /beinpeoaetce6dipisactutsau4bi ainsp"eecrst:
intelectual abordea8; 4colaritatea cu o +oti"aţie care-% instalea8; Fn statutul de ele" bun. Alţii
abordea8; 4colaritatea de pe po8iţii retractile: nu Fnţele ! nu 4tiu etc. /tatutul de ele" slab!
pro resi" con=ir+at! Fnt;re4te ast=el aprecierea iniţial; ,pa . )2 . n statut ad#udecat tinde s;
se reedite8e! s; se con=ir+e ,e=ectul PQ +alion .
/pre clasele ter+inale se produce o relati"; deta4are de note' ele"ul depune silinţa la c te"a
+aterii! le ate de opţiunea pro=esional;! Fn ti+p ce la celelalte discipline se situea8; la ni"elul
unui pra acceptabil. Aspiraţia de a atin e prestaţia +a(i+; la toate +ateriile de"ine

&
nepopular;. Nota apare ca un indice al st;p nirii cuno4tinţelor. Desi ur! este "orba de tendinţe
statistice.
In ansa+blu! raţie e"alu;rii 4i not;rii cuno4tinţelor sale! ele"ul ia act de ceea ce =or+ea8;
obiectul preţuirii! al reco+pensei! respecti" al penali8;rii! desci=rea8; treptat criteriile ce stau
la ba8a e"alu;rii 4i not;rii. 9;spun8 nd treptat cerinţelor ce se pun Fn =aţa sa! 4colarul Fn"aţ;
s; se autoe"alue8e! apro(i+ nd ni"elul posibilit;ţilor 4i reali8;rilor proprii! Fntr-o anc6et;
=;cut; printre 4colari ,D. 7rabie! %)*1 asupra se+ni=icaţiei notelor re8ult; c; acestea
repre8int; pentru ei : ,a o ba8; de predicţie! o aranţie a reu4itei Fn "iitor ,la ad+itere! Fn
pro=esiune ' ,b o +;sur; a posibilit;ţilor proprii! deci indirect o +;sur; a inteli enţei' ,c o
=or+; a reco+pensei 4i a pedepsei , r;splat; a +uncii ! +i#loc de a=ir+are ! prile# de
bucurie 4i tristeţe ' ,d un indiciu pentru do8area e=orturilor , s; Fn";ţ +ai bine pentru o not;
+ai +are ! se+nal de alar+; pentru pro+o"are . Prin ur+are! din actul de e"aluare 4i
notare 4colar;! ele"ul e(tra e indici de r e lare a acti"it;ţii! de autoapreciere! de situare a
ni"elului de aspiraţie Fn =uncţie de cerinţe 4i posibilit;ţi. Cercet;rile arat; c; o autonotare
corect; contribuie la reu4ita 4colar; a copilului sau t n;rului. Proble+a este ca Fn acest proces
de anticipare a re8ultatelor! precu+ 4i Fn autoaprecierea la lecţie! 4colarul s; se situe8e Fn
pro(i+itatea ade";rului. In aceast; pri"inţ; este indicat; participarea clasei la e"aluarea 4i
notarea r;spunsurilor la lecţie ,I.T. 9adu! %)2> . Apreciind pe alţii! Fn =uncţie de criterii
e(plicitate de pro=esor! ele"ul
1
a#un e s; se aprecie8e +ai #ust 4i pe sine. E(perienţa arat; c; dru+ul spre autoapreciere
corect; trece prin e(erciţiul e"alu;rii celorlalţi. n ase+enea e(erciţiu nu poate =i practicat
Fncontinuu' el ţinte4te doar asi+ilarea! interiori8area criteriilor de notare 4i raportarea la o
scal; de re=erinţ;: aceea o=erit; de pro=esor 4i de colecti". /e pot i+a ina 4i alte "ariante! de
pild;! la probele scrise autonotarea propriei lucr;ri! pus; apoi Fn co+paraţie cu aprecierea dat;
de pro=esor.
Fn le ;tur; cu notarea pot s; apar; Fn 4coal; acte de inec6itate ,e"aluarea co+port; o not; de
subiecti"itate 4i senti+ente de =rustrare corespun8;toare la ele"i. ?rustrarea - pe te+ei real
sau aparent -+odi=ic; percepţia reciproc;! poate da na4tere la st;ri con=lictuale 4i de
tensiune Fntre pro=esor 4i ele". Asist;+ Fn ca8ul acesta la un cerc "icios : pro=esorul percepe
de=or+at ele"ul! iar acesta din ur+; receptea8; de=or+at aprecierea dat; de pro=esor! se si+te
persecutat ,D. 7rabie! %)*1 . De aici i+portanţa +oti";rii notelor acordate - cel puţin din
c nd Fn c nd - precu+ 4i a autoe"alu;rii corecte la ele"i.
3.*. Di"er enţele de notare 4i sursa acestora 3.*.%. Date e(peri+entale: di"er enţe Fn notare
/tudiile de doci+olo ie e(peri+ental; - inau urate Fnc; de K. Pieron cu opt decenii Fn ur+; -
scot Fn e"idenţ; =eno+enul di"er enţei de notare. /e utili 8ea8; +etoda e"alu;rii 4i not;rii
+ultiple! plec ndu-se de la r;spunsuri orale =i(ate pe band; de +a neto=on! ca 4i de la lucr;ri
scrise +ultiplicate ,la (ero( . nul 4i acela4i lot de r;spunsuri orale! respecti" probe
scrise<practice sunt supuse aprecierii 4i not;rii de c;tre acela4i rup de e(a+inatori. In
consecinţ;! unul 4i acela4i produs 4colar este notat si+ultan de +ai +ulţi pro=esori! de aici
denu+irea de e"aluare +ultipl;. Pe cana"aua acestei +etode sunt brodate apoi "ariante

e(npelorit+de nt$ale(.E
a+(ein+;prileo:rale Fnre istrate pe band; +a netic; au =ost ascultate de %> pro=esori
de liceu 4i notate de =iecare Fn parte. 5edia notelor atribuite pre8int; =luctuaţii de la un
pro=esor la altul pe Fntinderea de 1 puncte ,5. 9euc6lin .
Doi pro=esori A 4i B e(a+inea8; la istorie 4i eo ra=ie! acordul lor apare la *$ din ele"i!
0$ din candidaţii ad+i4i de A sunt respin4i de B 4i in"ers ,K. Pieron .
Lucrurile stau la =el c nd se co+par; not;rile aceluia4i pro=esor Fn +o+ente di=erite.
E(e+plu:
%& pro=esori de istorie sunt in"itaţi s; note8e pentru a doua oar; %1 lucr;ri "eri=icate de ei cu

1
un an Fn ur+;: Fn && din ca8uri notele au =ost altele =aţ; de pri+a corectare ,K. Pieron .
Pri+ele studii de doci+olo ie! scoţ nd Fn relie= di"er enţele de notare! au atribuit Fnt +pl;rii
acest =eno+en! trat ndu-le ca erori de notare! Fn sensul dat erorii de c;tre teoria +;surii din
=i8ic;. In consecinţ;! s-a "orbit de o not; ade";rat; Fn #urul c;reia oscilea8; notele reale!
=luctuaţiile =iind aleatoare. /-a pus atunci Fntrebarea asupra nu+;rului necesar de e(a+inatori
Fn +;sur; s; duc; la stabili8area notei. Dup; datele obţinute de K. Pieron Fn cadrul unei
e(perienţe! nu+;rul +ini+ de e"aluatori era respecti" de *2 pentru literatur;! %) pentru latin;!
2 pentru li+ba en le8;! %0 pentru +ate+atici! %> pentru =i8ic; 4.a.+.d. /e considera!
bineFnţeles! c; +edia acestor note la =iecare +aterie de Fn";ţ;+ nt ar repre8enta "aloarea
ade";rat;. ?ire4te o ase+enea Fncercare poate a"ea loc Fntr-un e(peri+ent! dar nu Fn practica
4colar; obi4nuit;.
Cercet;rile ulterioare arat; c; "ariaţiile de notare au la ba8; surse siste+atice! care pot =i
de8";luite! proced nd treptat la reducerea e=ectelor acestora. Pe de alt; parte! Fntrebarea
asupra notei ade";rate este lipsit; de sens! ea ne plasea8; Fn re i+ de indecidabil pentru
c; nu se poate ie4i total din cadrul dat , nota subiecti"; a e"alu;rii ! nu ne pute+ situa Fn
deplin; e(terioritate. Operaţional! proble+a este de a reduce di"er enţele de notare! de a ;si
te6nici care s; =ac; e"aluarea independent; de e(a+inatori! ceea ce Fnsea+n; a a=la +etode
care s; sporeasc; si+ţitor acordul dintre pro=esori. A =ace ca notarea s; de"in; independent;
de
>
e(a+inator ec6i"alea8; cu asi urarea obiecti"it;tii. ?ire4te aceasta este o li+it; spre care
tinde+ =;r; s; de"in; practic deplin tan ibil;. Nu pute+ ie4i din relati"' un nucleu de
con"enţie r;+ ne pre8ent Fntotdeauna.
3. *. . 5etode de reducere a di"er enţelor Fn notare
Pentru a satis=ace c t +ai +ult cerinţele de obiecti"itate se propun ca te6nici :
- introducerea de bare+e de notare'
- ar+oni8area pe ba8; de indici statistici a sc;rilor indi"iduale de notare'
- testul doci+olo ic.
/e "ede c; accentul se pune de acu+ pe notare ca e(presie e(tern; a actului de e"aluare.
3.*. .%. Bare+ul este o ril; de e"aluare 4i notare unitar;! care desco+pune te+a Fn subteine
4i pre"ede un anu+it puncta# - prin consensul pro=esorilor - pentru aceste subte+e. Puncta#ul
se Fnsu+ea8; Fn =inal 4i se ec6i"alea8; Fn note 4colare obi4nuite. Esenţial este aici unitatea de
concepţie 4i de procedur; Fn actul de e"aluare.-E(e+plu ,dup; 7. oia :
Pentru a "eri=ica radul de st;p nire a unor ter+eni de teorie literar; - Fn clasa a 3-a -
pro=esorul ale e c te"a noţiuni de ba8;: en epic! en liric! ro+antis+! +eta=or;! pastel!
+editaţie! +it. Asupra acestora insist; la lecţii ser"indu-se de dicţionare 4i de +anual! apoi
alc;tuie4te proba de "eri=icare =or+at; din 1 subte+e! =i( nd ur+;toarele puncta#e :
l" De=iniţi * ter+eni
literari........................................... ............................................................................... *p.
T 9ecunoa4teţi =i urile de stil din "ersurile B;tr ne Olt] - cu bu8a ars; < Fţi s;rut;+ unda
c;runt; ..... &p.
0e(eD+apţilee(..e.+
....p..l.e..d..e...e..p..i.t.e..t.e..4i c&op+.paraţii Fnt lnite Fn operele literare studiate ,&
& Indicaţi specii literare ce aparţin enului epic 4i liric ,c te trei
e(e+ple ................................................ >p.
1 Enu+eraţi etapele +ai i+portante Fn de8"oltarea literaturii ro+ ne 4i daţi e(e+ple de
scriitori care se includ Fn aceste
etape............................................................................................................................................
)p.
Ti+p de lucru 01 +inute

>
0$p.
In practic;! e(ist; 4i lucr;ri de tipul co+po8itei ,eseuri ! care co+port; o tratare +ai personal;
Fn =uncţie de +odul Fn care te+a este perceput; de ele"' ase+enea lucr;ri nu se pretea8; la o
e"aluare 4i notare nu+eric; pe ba8a unui bare+. /e poate stabili 4i Fn acest ca8 o ril; de
apreciere co+un;! dar actul de e"aluare nu +ai pre8int; stabilitate Fn notare! respecti" acordul
pro=esorilor Fn ceea ce pri"e4te puncta#ul atribuit - dec t Fntr-o +;sur; +ai +ic;. Aditi"itatea
criteriilor de apreciere este Fnc;lcat;! =iind "orba de o apreciere lobal;. E(e+plu ,dup; D.
5uster! %)*$ :
Pentru satis=acerea sarcinilor de conţinut se atribuie p n; la > puncte! ad;u ndu-se p n; la un
punct pentru +odul de siste+ati8are ,plan clar! des=;4urarea lo ic; 4i cursi"; .
9e=eritor la Fnsu4irile de =or+;! pentru stilul lucr;rii se acord; p n; la %-%!1 puncte! iar pentru
aspectul de pre8entare ra=ic; ,+aterial; se acord; p n; la %< puncte.
/e re8er"; un punct pentru ele+entul de ori inalitate! sensibilitate ! pentru i+presia de
per=ecţie.
Aceste nor+e se Fncadrea8; Fn siste+ul de notare de la l la %$.
In ca8ul aplic;rii de bare+e - indicate la scar; indi"idual; 4i de rup restr ns de pro=esori
-procedura opti+; co+port; o des=;4urare Fn trei ti+pi: Fn pri+a etap; se =ace o e"aluare 4i
notare indi"idual; a unui nu+;r de r;spunsuri<lucr;ri scrise sau produse practice! Fn =a8a a
doua se trece la elaborarea - pe ba8a discuţiei colecti"e - a unui bare+! adic; a unei rile
co+une de e"aluare! care s; desco+pun; te+a Fn subte+e 4i s; stabileasc; puncta#e
di=erenţiate pe subte+e 4i alte aspecte rele"ante ,stil! ele+ent de creati"itate etc. . Odat;
bare+ul stabilit! se =ace cu titlu de e(erciţiu e"aluarea 4i notarea c tor"a probe! co+par ndu-
se =iecare produs! respecti" not; Fn parte. In cea de-a treia eiap;! pe ba8a rilei de notare
Fntoc+ite Fn co+un! se procedea8; la aprecierea Fn +od indi"idual a Fntre ului lot de
producţii 4colare. C nd se propune un bare+ e(tern! acesta trebuie trecut! de ase+enea! prin
discuţie colecti";! de"enind operant dup; Fnsu4irea sau interiori8area sa de c;tre
e(a+inatori ,Bonniel! Ca"erni 4i Noi8et! %)* . 9educerea di"er enţelor Fn notare
*
Fn cadrul procedurii a+intite! este atestat; e(peri+ental prin calcularea unui coe=icient de
concordanţ; ,indicele propus de endall .%
3.*. . . Ar+oni8area sc;rilor de notare. La ni"elul unui colecti" didactic +ai nu+eros se
poate =ace
$ anali8; 4i o reducere a di"er enţelor de notare pe ba8a unor indicatori statistici. Lu nd drept
cadru o e(perienţ; de e"aluare 4i notare +ultipl;! di"er enţele dintre not;rile e(a+inatorilor
"or apare pe ansa+blu prin trei aspecte: ,a =or+a curbelor de distribuţie a notelor' ,b# +odul
de centrare! adic; 8ona de +a(i+; densitate 4i ,c a+plitudinea sau Fntinderea sc;rii util i8ate.
Pe ori8ontal; "or =i +arcate Fntr-un ra=ic ,=i ura
% .3. notele de la l la %$! iar pe "ertical; =rec"enţa notelor acordate Fn cadrul e(perienţei. /e
Fntoc+e4te c te o curb; pentru =iecare e(a+inator! red nd +odul Fn care se distribuie notele
acordate ele"ilor din rupul cuprins Fn e(perienţ;. ?or+a curbei cu asi+etrie c;tre notele +ari
,curba sau spre notele +ici ,curba A ! ne "a indica indul enţa! respecti" se"eritatea not;rii!

Fbni+
raopdoarltec! ucuo doisut;ri"burţ=iuereic,6Aili!bcrarte;!rsidi+
ice;trsiec+
;!n+
e adrecaFnt;trperbianreB.asPuuptrea+clFansteilnsia4ui acunrobte;rii.
Ni"elul la care se plasea8; +edia notelor - ceea ce corespunde densit;ţii +a(i+e - ne indic;
centrarea distribuţiei. In s= r4it! se "a "edea c; unii pro=esori dau note nu+ai Fntre > 4i %$
,curba C ! Fn ti+p ce alţii =olosesc Fntrea a scar; de notare.
l T
?i ura L3.
Pornind de la aceast; asa+blare statistic; ! se poate pune proble+a ar+oni8;rii sc;rilor de
notare indi"iduale! apropiind p n; la suprapunere indicatorii lor statistici.

*
3.*. .0. Testul doci+olo ic. Fn +od obi4nuit! un test de cuno4tinţe este =or+at dintr-un rupa#
de Fntreb;ri sau te+e - nu+ite Fn li +ba# te6nic ite+i - care acoper; o te+;! un capitol ori o
parte +ai Fntins; din pro ra+; 4i asi ur; condiţiile unei not;ri +ai obiecti"e! independente de
e"aluator. ?iind! Fn esenţ;! o te6nic; de "eri=icare =rontal; - ca 4i probele scrise - testul
doci+olo ic nu ţine de +i#loacele curente de "eri=icare a cuno4tinţelor. El este indicat - Fn
actuala or ani8are a +uncii la clas; - pentru "eri=ic;ri cu caracter periodic su=icient de
spaţiate Fn ti+p! apoi la Fnc6eierea unor capitole! la e(a+ene! Fn condiţiile unui de=icit de ti+p
,de pild;! la Fn";ţ;+ ntul seral ! etc. ?urni8 nd o in=or+aţie asupra Fntre ii clase! respecti" a
radului de Fnsu4ire a unui capitol! testul doci+olo ic e"idenţia8; - ca 4i lucr;rile scrise -
lacune sau re4eli caracteristice Fn =uncţie de care se tra apoi conclu8ii pri"ind procesul
pred;rii Fn continuare! Fn principiu! ceea ce Fn +o+entul proiect;rii acţiunii instructi"-
educati"e apar ca obiecti"e! ur +ea8; s; se ;seasc; la Fnc6eierea acţiunii ca r e8ultate. Testul
doci+olo ic - ca orice +i#loc de "eri=icare - are +enirea s; ateste obţinerea acestor re8ultate.
Fn consecinţ;! el "a =i proiectat ast=el Fnc t s; acopere obiecti"ele pre=i urate.
9e8u+;+ ! testul de cuno4tinţe :
U rupa# de Fntreb;ri sau te+e - nu+ite ite+i - care s; r;spund; unui set de sarcini
intelectuale 4i practice'
U reune4te te+e ,ite+i ! care s; de8";luie ce 4tie ele"ul ca in=or+aţie 4i ce 4tie s; =ac;! deci
priceperi! deprinderi! operaţii'
% Pentru detalii! "e8i I. 9adu 4i colaboratorii: 5etodolo ie psi6olo ic; 4i anali8a datelor! Clu#
-Napoca! Editura /incron! %))0
2
U pre"ede un bare+ de notare! care d; o not; +ai obiecti"; e"alu;rii! adic; reduce
di"er enţele de notare.
De4i ia =or+a unei probe scrise sau practice! testul doci+olo ic este +ai +ult dec t acestea' el
este or ani8at pe un spectru de sarcini intelectuale<practice 4i pre"ede un puncta# pe subte+e.
E(ist; teste iniţiale! pre";8ute la Fnceput de capitol! de se+estru sau de an 4colar pentru a
de=ini +o+entul de start Fntr-un proces de instruire. /unt apoi teste de pro res! inserate pe
parcurs Fn raport cu obiecti"ele Fnscrise Fn pro ra+e! obiecti"e e(pri+ate adesea Fn ter+eni de
conţinut. In s= r4it! se "orbe4te de teste =inale! de sinte8;! plasate la Fnc6eierea se+estrului sau
anului 4colar.
Construcţia testului. /e pre"ede o +are "arietate de sarcini! respecti" de ite+i! din care se
poate co+pune un test. Dintre acestea +enţion;+! Fn continuare! c te"a tipuri +ai =rec"ente.
,a Te+e de si+pl; atestare a st;p nirii unei in=or+aţii ,din +e+orie ! cu+ ar =i enunţul unei
de=iniţii! re uli! teore+e sau redarea unei descrieri! a unei clasi=ic;ri etc. Aceast; restituire
de in=onnaţie poate lua =or+e di=erite:
ite+i de =or+ulare co+plet; ,a unei de=iniţii! clasi=ic;ri '
ite+i de co+pletare de spaţii oale Fn propo8iţii! de adnotare a unui desen! de Fntre ire a
ele+entelor unei 6;rţi - contur ,desen lacunar '
ite+i cu r;spunsuri la ale ere ,ite+i binari sau cu ale ere +ultipl; '
ite+i de potri"ire sau de asociere! Fn care unui set de enunţuri - sarcin; Fi corespunde o list;
dr;es[punsuri dispuse Fn +od aleator! cer ndu-se preci8area corespondenţelor'
ite+i de rupare<clasi=icare ce pot lua =or+; tabelar; ,cu co+pletare de rubrici sau si+ple
rupa#e de ele+ente ,de e(e+plu la botanic; .
Tabelul L3.
Clasa 9;d;cini Tulpina ?run8e ?loarea
Dicotiledonate Cu =ascicolele libero- DC ţinui
le+noase
a4e8ate concentric

2
5onocotiled on ?asciculate Cu =ascicolele pe ţinui
aţe

,b Te+e de aplicare a in=or+aţiei Fn sarcini de r ecunoa4tere 4i clasi=icare pe un +aterial

inedit: #udec;ţi asupra apartenenţei la o clas;< rupare 4i +oti"area de ri oare! ite+i de rupare
< clasi=icare Fn situaţii noi lu nd =or+; t abelar; sau ra=ic; ,e(e+plul de +ai sus .
,c Te+e de an a#are a e=ortului de ndire! de re8ol"are de proble+e: pot lua =or+a
interpret;rii unui te(t! a co+ent;rii acestuia! apoi de8";luirea 4i anali8a unei relaţii cau8;-
e=ect! care poate +er e p n; la preci8area dependenţei =uncţionale ,Fn e(presie ra=ic; ! de
ase+enea reunirea unui rupa# de e"eni+ente<=apte sub aceea4i te8;! re ularitate! principiu
etc. n loc i+portant Fl ocup; re8ol"area de proble+e la +ate+atic;! =i8ic;! c6i+ie etc.! care
cunosc o lar ; radaţie de di=icultate. Pot =i asi+ilate re8ol";rii de proble+e 4i te+e de
anali8; literar;! ra+atical;! de recunoa4tere a unei plante Fnc; nestudiate etc.
,d In s= r4it +erit; a =i +enţionate te+ele de inte rare sau stabilire de corelaţii Fn cadrul unui
capitol , asociaţii locale ori Fntre capitole di=erite! apropiate sau distanţate Fn ti+p
, asociaţii siste+ice 4i asociaţii intersiste+ice .
Fn +od corespun8;tor 4i puncta#ul sau aprecierile "or =i di=erite Fn =uncţie de sarcinile de
si+pl; reproducere ,in=or+are sau sarcini de raţiona+ent! de "alori=icare a cuno4tinţelor Fntr-
un conte(t apropiat de cel de la lecţii sau Fn condiţii net deosebite! Fntreb;rile trebuie s; =ie
discri+inati"e! adic; s; separe destul de net pe cei buni 4i pe cei slabi! s; distin ; net rupele
e(tre+e.
Enu+erarea =;cut; nu epui8ea8; nici pe departe Fntrea a a+; de sarcini<ite+i! care pot =i
incluse Fntr-un test doci+olo ic.
)

FOnbtoiecc+ti"realeuonpeeirparţoiobneadle sceunstoa4btilneţseci!adcearerepuel;r!oFrnietnerta+tie"nciedreincţoenleţipnruot! nrau+

+eaii acn;alirtaicdeu.l de
detaliere al te+elor Fn pro ra+; este insu=icient. /pre e(e+plu! noţiunea de lo arit+! indicat;
Fn pro ra+;! nu speci=ic; Fnc; e"antaiul ac6i8iţiilor ce trebuie st;p nite Fn =inal de ele"
,de=iniţii! propriet;ţi! aplicaţii etc. . Acestea se stabilesc pe ba8; de e(perienţ;! deci pe ba8a
unui +aterial practic! ceea ce =ace s; di=ere "olu+ul de sarcini 4i "arietatea lor de la un
pro=esor la altul! de la o clas; la alta ,Fn =uncţie de co+po8iţia ei ! de4i se cere! Fn principiu! s;
se asi ure acoperirea do+eniului circu+scris Fn obiecti"ele pred;rii te+ei ,capitol! curs etc. .
E"ident! acest "olu+ de sarcini nu poate =i dec t un e4antion din ansa+blul de in=or+aţii 4i
deprinderi pre";8ute prin obiecti"ele operaţionale. Proble+a de =ond este aici aceea a stabilirii
unui conţinut repre8entati".
Ite+i cu ale ere +ultipl;. O +are r;sp ndire au c;p;tat testele cu r;spuns la ale ere! care se
pretea8; la e(a+inare asistat; de ordinator. /e pre"ede Fn acest ca8 4i un +od de penali8are
pentru 4ansa de a 6ici r;spunsul corect prin si+pla Fnt +plare. 9;spunsurile re4ite o=erite
spre ale ere trebuie c;utate Fn colecţia de re4eli tipice =;cute Fn +od curent de ele"i! deci
re4eli plau8ibile. C nd se o=er;! de pild;! la o Fntrebare trei alternati"e pentru ale ere! 4ansa
de a ni+eri r;spunsul
alternati"e! e(act
care este de pe ba8;
re ul; Fntre de4i6a8ard
1! 4ansaesteeste
de dat;
%<0. de
Dac; not;+l<cu
raportul N. NCu+
nu+;rul
un testdeconţine
+ai +ulte Fntreb;ri cu ase+enea ale eri din N alternati"e la =iecare Fntrebare! 4ansa de a
ni+eri din Fnt +plare r;spunsul corect scade "erti inos! dup; cu+ iese din calculul
probabilit;ţilor pe ba8a distribuţiei bino+iale a lui Bernoulli. Fn tabelul .3. se dau - dup; .
5ac 4i 7. 5ure4an ,%)*& - probabilit;ţile de a ni+eri din Fnt +plare %-%$ r;spunsuri corecte!
pentru N S 4i N S 1 .
5enţion;+ c; notarea se =ace dup; =or+ula
9 r

)
N- %
Fn care: 9 e( repre8int; totalul r;spunsurilor e(acte! 9 r S r;spunsurile re4ite!
N S nu+;rul r;spunsurilor dintre care se =ace selecţia n S nota.
/e obser"; c; Fn ca8ul unui rup de %$ Fntreb;ri pentru N S 1 notarea se poate =ace pur 4i
si+plu prin nu+;rul de r;spunsuri corecte! abaterea =aţ; de nota obţinut; cu =or+ula de +ai
sus =iind de circa l punct Fn do+eniul notelor +ici. Pentru N S ! probabilitatea +a(i+; este
atins; la 1 r;spunsuri corecte 4i Fn acest ca8 este obli atorie =olosirea =or+ulei +enţionate.
Not;+ c;! Fntr-un sens +ai ri uros! adic; Fn sens psi6o+etric! testului i se asocia8; un etalon !
care este un bare+ nu+eric! o scal; cu repere nu+erice! stabilit; prin e(a+inarea cu aceea4i
prob; 4i Fn acelea4i condiţii a unei colecti"it;ţi +ai lar i! nu+it; colecti"itate de re=erinţ;. Din
e(a+inarea acestei colecti"it;ţi se e(tra e scala de raportare. E"aluarea! respecti" notarea! se
=ace prin situarea =iec;rei lucr;ri indi"iduale Fn cadrul de clasi=icare o=erit de scala de repere
,"alori nu+erice stabilit; asupra colecti"it;ţii de re=erinţ;. Ase+enea probe standardi8ate!
Fnsoţite de un etalon le nu+i+ probe nor+ali8ate 4i sunt +ai puţin r;sp ndite Fn practica
4colar;. Testele doci+olo ice curente repre8int;! Fntr-un =el! probe standardi8ate sub aspectul
conţinutului 4i al +odului de aplicare 4i notare! dar ele nu cuprind 4i ele+entul etalon;rii .
Tabelul .3.
%$ Fntreb;ri cu selecţia unui r;spuns %$ Fntreb;ri cu selecţia unui
din 1 r;spuns din
de de
probabilitate de a probabilitate de a
9e( n ni+eri din 9e( n ni+eri din
Fnt +plare Fnt +plare
$ - !1$ U %$!*& $ -%$ $!$%

P%rin etalo-n%a!re1 se Fnţele>!2e&operaţia de apl%icare -a2unei prob$e!)l2a un rup de re=erinţ; 4i

e(tra erea unei scale de raportare! stabilirea de nor+e ,bare+ nu+eric .
0$

$!$$ 0$! $ -> &!0)

0 %! 1 $!%0 0 -& %%!*
& !1$ 2!2% & - $!1%
1 0!*1 !>& 1 $ &!>%
> 1!$$ $!11 > $!1%
* >! 1 $!$2 * & %%!*
2 *!1$ $!$% 2 > &!0)
) 2!*1 $!$$ ) 2 $!)2
%$ %$!$$ $!$$ %$ %$ $!$%
Dup; . Niac 4i 7. 5ure4an ,%)*&
In Fnc6eiere! trebuie spus c; testul doci+olo ic repre8int; un +i#loc de "eri=icare 4i e"aluare
al;turi de altele 4i c;! pe l n ; calit;ţile +enţionate! pre8int; unele de8a"anta#e! printre care
+enţion;+ =aptul c; ele surprind o cunoa4tere =ra +entar; 4i capacit;ţi li+itate de elaborare!
de raţiona+ent 4i e(pri+are.
3.2. Contro"erse: peda o ia curbei lui auss - peda o ia curbei Fn M
/; relu;+ discuţia asupra sec"enţei de Fn";ţare! pre8entat; Fn capitolul II.
Fn =i ura .3. ,dup; M.B. Carrol! %)>0 este sc6e+ati8at; o sec"enţ; de Fn";ţare! tipic; pentru
un ele" a=lat Fn de=icit de ti +p raţie supraFnc;rc;rii sau care este sub+oti"at pentru
Fn";ţare! ceea ce constituie situaţia cea +ai =rec"ent Fnt lnit; Fn practic;.

0$
 g ti+pul bY
& g necesar

ti+pul e=ecti" -
g
r
punct de pornire ,sarcin;
sub+oti"are < de=icit de ti+p

c?riiteuriau ,.r3ea.li8area obiecti"elor

/e consider; deci o te+; ca punct de pornire' este sarcina concret; de a Fn";ţa o lecţie! de a
recapitula un capitol etc. /arcina se aprecia8; a =i Fndeplinit; c nd cel ce Fn"aţ; atin e criteriul
ata4at unui capitol sau unei te+e! adic; atunci c nd sunt atinse obiecti"ele pre";8ute:
Fn";ţarea unei poe8ii! Fnsu4irea unui +aterial 4.a.+.d. Pri"ind lucrurile din e(terior! c6estiunea
se reduce la o in"estiţie de ti+p ,S ti +pul necesar . M.B. Carrol ,%)>0 consider; aceast;
+;ri+e t - care este "ariabil; de la un ele" la altul - o +;sur; a aptitudinii de Fn";ţare.
Proble+a este de a asi ura ele"ului ti+pul necesar - pentru rit+ul s;u de asi+ilare - ast=el
Fnc t s; atin ; criteriul. Ele"ul sub+oti"at "a in"esti practic un ti+p +ai +ic dec t cel
necesar' el nu "a e ala ast=el standardul de=init prin criteriu! care se cere a =i pre8entat Fn
ter+eni preci4i. E"ident! inter"ine Fn discuţia de +ai sus 4i ti+pul disponibil! care nu se poate
dilata oric t! Fn condiţiile supraFnc;rc;rii! sau a or ani8;rii incorecte a +uncii indi"iduale!
ele"ul "a =i +ereu Fn cri8; de ti +p 4i "a trebui s; procede8e selecti": Fn sarcinile de Fn";ţare
pentru care este +oti"at "a in"esti ti+pul necesar! iar Fn celelalte sarcini "a utili8a ti+pi +ai
+ici 4i bineFnţeles criteriul nu "a =i atins. n =actor i+portant este bineFnţeles calitatea
p/reeadd;+
riii!tecacr;eF"natr-socuprotapusalauţiperneelusneleictţii+
onpautl;naepcteitsuadripneilnetrsuauFnc"a;pţacreit.;ţile pre8int; o distribuţie
nor+al;! redat; ra=ic de curba lui auss. Dac; lu;+ coe=icientul de inteli enţ; ,CI ca o
e(presie condensat; a acestor capacit;ţi "o+ a"ea curba de distribuţie din =i ura 0.3.
0%

- o
a
-1o
CI
?i ura 0.3.
/e re+arc; i+ediat aspectul de curb; Fn =or+; de clopot cu densitatea +a(i+; a =rec"enţei Fn
8ona +edian; ,Fn #unii +ediei + 4i cu densit;ţi +ini+e l a e(tre+it;ţi. Pe abscis; s-a notat CI!
iar pe ordonat; =rec"enţele pe care le pre8int; ni"elele CI Fntr-o colecti"itate neselecţionat;.
/unt de reţinut pe abscis; c te"a repere: +ai Fnt i +edia , + 4i indicele de dispersie! adic;
de F+pr;4tiere Fn #urul +ediei notat cu $. Fn =i ura 0.3. sunt +arcate dou; ase+enea repere de
dispersie Fn raport cu +edia 4i anu+e: a! respecti" a. /upra=aţa 6a4urat; ne spune c; )1
din ele+entele distribuţiei sunt cuprinse Fntre aceste repere. Intre !12 o 4i - !12 a Fn r aport
cu +edia se a=l; )) din re8ultate. /e poate spune c; Fntre e(tre+e! distanţa este de
apro(i+ati" 1 f1. /e esti+ea8; ast=el c; ti+pul necesar de asi+ilare! Fn =uncţie de CI este
apro(i+ati" de 1 ori +ai +are la e(tre+a ne ati";! =aţ; de e(tre+a po8iti";. n ele" =oarte
slab ar a"ea ne"oie ast=el de un ti+p de Fn";ţare - pentru atin erea criteriului - de 1 ori +ai
+are dec t un ele" =oarte bun din aceea4i colecti"itate. BineFnţeles! esti+;rile sunt cu totul
apro(i+ati"e.
/-a studiat paralelis+ul dintre reu4ita 4colar; Fn condiţiile Fn";ţ;+ ntului colecti" ,pe clase 4i

0%
pe lecţii 4i ceea ce se nu+e4te inteli enţ; ,e(pri+at; Fn CI ! ;sindu-se un indice de corelaţie
de apro(i+ati" $!11 ,+a(i+u+ put nd =i %!$$' Neisser h colab %))> . P;tratul acestuia ,$!11
( $!11 ! transcris Fn procente! deci apro(i+ati" 0$ ar r epre8enta partea din reu4ita 4colar;
e(plicabil; prin inteli enţ;. 9estul de *$ ar re"eni =actorului +oti"aţional! +etodei de
predare! condiţiilor de +ediu etc. /e esti+ea8; ,E. ?aure c; proble+a +oti"aţiei ar =i! Fn
pre8ent! responsabil; de cri8a 4colii. Oricu+! Fn spatele reu4itei 4colare se a=l; un cu+ul de
=actori.
/e esti+ea8; de c;tre repre8entanţii strate iei Fn";ţ;rii depline ,Bloo+ 4.a. c; 2$ din
ele"ii unei colecti"it;ţi 4colare sunt capabili s;-4i Fnsu4easc; +ateria din pro ra+e! dac; li se
asi ur; ti+pul necesar Fnsu4irii te+elor! precu+ 4i o asistenţ; peda o ic; di=erenţiat;!
Fn";ţ;+ ntul pe clase 4i lecţii! a" nd o e"oluţie =rontal;! nu reu4e4te s; di=erenţie8e e=ecti"
instruirea' se acord; practic acela4i ti+p! Fn cadrul procesului de instruire! pentru toţi ele"ii.
Or! acesta ar trebui co+pletat cu un Fn";ţ;+ nt di=erenţiat. Proble+a este dac; di=erenţele
indi"iduale ;site Fn start 4i re=lectate Fn distribuţia aussian; a aptitudinilor! ur+ea8; a
=i re ;site 4i Fn =inal. Distribuţia aussian; trebuie proiectat; ca nor+; doci+olo ic; `
Dup; cu+ se 4tie! Fn peda o ia practic; ,D. 5uster! %)*0 ! o e"aluare se consider;
corect; dac; distribuţia notelor acordate se Fnscrie apro(i+ati" Fn +odelul aussian
,=i uraA3. .
% 0&1>*
) %$ note
?i ura &.3. Distribuţia re8ultatelor 4colare ,nor+; doci+olo ic;
0
Con=or+ acestui +odel +a#oritatea notelor ,cea >$ ur+ea8; s; se rupe8e Fntre 1 4i 2! unde
curba pre8int; punctele de in=le(iune. In a=ara celor dou; repere! procentele sunt respecti" +ai
+ici ,cea $ . Proble+a care re8ult; este aceea de a Fnlocui e"aluarea nor+ati"; cu
e"aluarea =or+ati";! Fn e"aluarea nor+ati"; ele"ul este #udecat prin raportarea la
colecti"itatea 4colar;! +ai concret la standardele rupulu'-clas; - ceea ce reproduce neFncetat
distribuţia aussian; - Fn ti +p ce e"aluarea =or+ati"; i+pune raportarea la te+ele<obiecti"ele
Fnscrise Fn pro ra+e. Notarea 4colar; ar trebui s; rele"e - Fn cadrul e"alu;rii =or+ati"e - doar
distanţele la care se situea8;! =iecare ele" =aţ; de criteriu sau obiecti"ele instruirii. In =uncţie
de aceste distanţe ur+ea8; s; se or ani8e8e Fn continuare un Fn";ţ;+ nt di=erenţiat: pro ra+e
de recuperare sau de re+ediere pentru cei care nu au atins criteriul 4i pro ra+e de F+bo ;ţire
a cuno4tinţelor pentru ele"ii buni care au satis=;cut indicii de control! ceea ce parţial se 4i =ace
Fn practic; ,Le=rancois! $$$ . /e pledea8; pentru o didactic; eclectic;! Fn care s; =ie
"alori=icate toate cuceririle te6nolo iei peda o ice +oderne: =i4e de corectare cu reluarea
unor p;rţi Fn pa4i +ici! e(erciţii di=erenţiate radate! +ateriale pro ra+ate! instruirea pe rupe
de ni"el! +unc; indi"idual; asistat; de calculator! Fn";ţarea pe rupe sub Fndru+area
pro=esorului sau a ele"ilor =oarte buni 4.a. BineFnţeles! pentru toate acestea ur+ea8; s; se
asi ure +aterial distributi"! =i4e de lucru etc.! cont ndu-se 4i pe spri#inul =a+iliei. /e
scontea8; - ca e=ect al i+ple+ent;rii acestei palete lar i de +etode - o anu+it; Fnclinare a
curbei de distribuţie a re8ultatelor 4colare spre e(tre+a po8iti"; a sc;rii de notare! apropiindu-
se la li+it; de o distribuţie Fn =or+; de M.
1%>$* ?i ura 1.3.
/e sc6iţea8; ast=el contro"ersa Fntre peda o ia curbei Fn M ,=i ura 1.3. ca replic; la
peda o ia curbei lui auss ,c=. Lands6eere! %)*1! C. BFr8ea! %)2 . Disputa r;+ ne
desc6is;. La noi! teoria Fn";ţ;rii depline nu a c 4ti at prea +ult; popularitate. I n +anualele
occidentale Fn";ţarea deplin; ,+asterQ learn+ continu; s; =ie luat; Fn considerare ca
+etod; e=icace de instrucţie indi"iduali8at; ,Le=rancois! $$$ . De =apt insuccesul 4colar nu
poate =i practic eli+inat: %1- $ din 4colari continu; s; se +enţin; Fn statutul de ele"i slabi.
Totu4i! un procent din ele"ii situaţi Fn banda +edian; tind s; e"olue8e! Fnscriindu-se Fn

0
cate oria celor buni. Aspiraţia c;tre o curb; Fn =or+; de M a re8ultatelor 4colare r;+ ne o ţint;
+ai +ult sau +ai puţin Fndep;rtat;.
Biblio ra=ie
Ausubel! D.! 9obinson! ?. ,%)2% ! Fn";ţarea Fn 4coal;. O introducere Fn psi6olo ia peda o ic;!
Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
B r8ea ! C. ,%)2 ! La peda o ie du succes' Presses ni"ersitaires de ?rance! Paris
Bonniol! M.! Ca"erni! M.! Noiset! . ,%)* ! Pour un apprentissa e de l e"aluation des tac6es
scolaires' Fn !! Ca6iers de PsQc6olo ie ! %-
Bloo+! B. ,%)20 ! Indi"idual di==erences in learners and in learnin ! Fn In=or+are te+atic; !
*! Biblioteca Central; Peda o ic;! Bucure4ti
00
Bloo+! B. ,%)20 ! NeX "ieXs o= t6e learners: I+plications =or instruction and curriculurn! Fn
In=or+are te+atic; ! *! Biblioteca Central; Peda o ic;! Bucure4ti
Carrol! M.B. ,%)20 ! A +odel o= sc6ool learnin ! Fn In=or+are te+atic; ! *! Biblioteca
Central; Peda o ic;! Bucure4ti
Ionescu! 5. ,%)* ! Clasic 4i +odern Fn or ani8area lecţiei! Editura Dacia! Clu#-Napoca
De Lands6eere! . ,%)*1 ! E"aluarea continu; a ele"ilor 4i e(a+enele! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
Le=rancois! 9. . , $$$ ! PsQc6olo Q o=Teac6in ! %$ t6 edition! adsXort6 Bel+ont! C.A.
5uster! D. , %)*0 ! Nor+a doci+olo ic;! Fn ?unda+enta Peda o iae ! II! Editura Didactic;
4i Peda o ic;! Bucure4ti
5uster! D. ,%)*$ ! 7eri=icarea pro resului 4colar prin teste doci+olo ice! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
Neisser! . h colab. ,%))> ! Intelli ence: noXns and n noXns! Fn A+erican
PsQc6olo ist ! 1%! pa . **-%$%
Niac! .! 5ure4an! 7. ,%)*& ! 7eri=icarea cuno4tinţelor prin teste obiecti"e! /i+po8ionul
4tiinţi=ic! Craio"a.
Noica! C. ,%)21 ! E(actitate 4i ade";r! Fn Cartea inter=erenţelor ! Editura tiinţi=ic; 4i
Enciclopedic;! Bucure4ti
Noi8et! .! Ca"erni! M. ,%)*2 ! PsQc6olo ie de l e"aluation scolaire! Presses ni"ersitaires de
?rance! Paris
Pa"elcu !7. ,%)>2 ! Pri ncipii de doci+olo ie! Editura Didactic; 4i Peda o ic;! Bucure4ti
Perron! 9. ,%)*$ ! A+ourpropre et +odestie! Fn En=ance ! 0-1
9adu! I. ,%)*& ! Psi6olo ie 4colar;! Editura tiinţi =ic;! Bucure4ti
9adu! I. ,%)2* ! O radio ra=ie a e"alu;rii 4i not;rii 4colare! Fn 9e"ista de peda o ie ! nr. 1
9adu! I.T. ,%)2> ! E"aluarea re8ultatelor 4colare! Fn /inte8e pe te+e de didactic; +odern; !
Cule ere Tribuna colii ! Bucure4ti
9osent6al! 9.! Macobson! L. ,%)>2 ! PQ +alion in t6e classroorn : teac6er s e(pectations and
pupils intellectual de"elop+ent! NeX Ror : Koit! 9ine6art and inston
9o4ea! Al. ,%)2% ! Creati"itatea eneral; 4i speci=ic;! Editura Acade+iei 9./.9.! Bucure4ti
/pandel! 7. ,%))* ! 9e=lections on port=olios! Fn Kandboo o= Acade+ic Ac6ie"e+ent !

P/6toQiec!a! A.,.e,dco!oArdca.d,e%+
))ic2 P!rEe"ssa!lu/arneaDFine Fno";ţ;+ ntul pri+ar. Descriptori de per=or+anţ;!
Docu+ent al 5EN! /NEE
/ inner! B.?. ,%)*% ! 9e"oluţia 4tiinţi=ic; a Fn";ţ;+ ntului! Editura Didactic; 4i Peda o ic;!
Bucure4ti
7rabie! D. , %)*1 ! Atitudinea ele"ului =aţ; de aprecierea 4colar;! Editura Didactic; 4i
Peda o ic;! Bucure4ti
0&
/ 55A9R

00
At present! X6en +ore and +ore i+portant de"elop+ents are encountered in t6e s Qste+ o= t6e
sciences o= education and in t6e re=or+ o= t6is =ield! one =eels e"en stron er t6e need o= a
prospecti"e peda o Q<didactics.
5odern didactics 6as one +uc6 beQond t6e le"el o= si+ple state+ents! so+eti+es
corrections! X6ic6 Xas tQpical until noX and stri"es to open neX "istas! +odalities and
i+pro"e+ent strate ies to be applied in t6e instructional and educaţional practice. T6e
intention o= o==erin support to t6e practitioners is! in =act! t6e ai+ o= t6e aut6ors o= t6e
present boo ! X6ic6 is a re"ised edition o= t6e one entitled 5odern Didactics ! publis6ed in
%))1!bQ a roup coodinated bQ pro=. Dr. 5iron Ionescu and pro=. Dr. Ioan 9adu at t6e Dacia
Publis6in Kouse =ro+ Clu#-Napoca.
T6e Xriters o==er Qou a boo 5l o= Vuestions and illustrati"e instances! co++ents and
interpretations o= educaţional situations inspired bQ t6eir oXn teac6in e(perience as Xell as
bQ t6e readin s =ro+ nati"e and =orei n sources in t6e =ield.T6eQ 6ope t6e readin Xill be
acti"e! intensi"e and re=lecti"e! criticai t6in in and interpretation bein sti+ulated bQ c6arts!
dia ra+s! tables and =i ures X6ic6 6elp in t6e decodin and understandin o= t6e te(t.
T6e boo is or ani8ed in c6apters dealin Xit6 t6e +ain aspects and concerns o= eneral
didactics and teac6in : learnin and teac6in ,c6apterll ! t6e principles o= t6e =or+er ,c6apter
III ! t6e ob#ecti"es o= education ,c6apter I7 ! t6e curriculu+ ,c6apter 7 ! teac6in and
learnin content ,c6apter 7I ! +et6odolo Q ,c6apter 7II ! teac6in aids ,c6apter 7III !
instructional strate ies ,c6apter I3 ! +ar in and scorin ,c6apter 3 .
C6apter I presents an o"er"ieX o= t6e +ain c6ronolo ical +o+ents in t6e 6istorQ o= didactics!
=ro+ Co+enius up to noX! e+p6asi8in t6e idea t6at t6e concept called didactics 6as e"ol"ed
and enlar ed =ro+ its iniţial si ni=icance i"en bQ Co+enius!i.e. t6e art o= teac6in ! to t6e
+eanin recei"ed =ro+ t6e science X6ic6 treats o= t6e +ain issues o= education! sel=-
instruction and adult education. As a +atter o= = act! t6e subc6apters in c6apter I include an
operaţional analQsis o= t6e concept abo"e!Xit6 +anQ details about t6e ob#ect o= studQ! roles!
subdi"isions and interrelations6ips Xit6 ot6er sciences. T6e topic ends Xit6 a presentation o=
todaQ s orientations brid in up t6e 6istorQ o= t6e do+ain.
C6apter II +a es a detailed analQsis o= t6e educaţional process Xit6 re=erence to t6e aut6or s
serious e(perience as a teac6er!stressin +ainlQ upon: t6e or anisation o= t6e in=or+ation
o==er! teac6in and t6e t6eorQ o= prototQpes! teac6in seen as co++unication! t6e or anisation
o= t6e teac6in seVuence! i++ediate +e+orQ and attention! t6e dQna+ic relation betXeen t6e
educaţional processes an= t6e +eans and need =or t6eir balancin .
C6apter III proposes a neX approac6 to t6e principes o= didactics! based upon t6e researc6 on
co niti"e psQcolo Q! prospecti"e peda o Q! e(peri+ental didactics! su estin not a si+ple
updatin o= t6eir content! but especialllQ a c6an e o= t6eir na+es. One o= t6e proposals re=ers
to t6e principie o= co+ponent and 6ierarc6Q-based construction o= intellectual structures.
C6apter I7 is dedicated to t 6e ta(ono+Q o= t6e educaţional ob#ecti"es!a sQste+atic concern
=or t6eorists and practitioners ali e at bot6 +acro and +icro le"els o= education. T6is concern
is due to t6e idea o= 6a"in a co+ple( teleolo ical co+ponent in t6e orientation! uidin and
=or+ation o= t6e 6u+an personalitQ.

T061e curriculu+ is t6e topic o= c6apter 7. It i s pproac6ed =ro+ t6e standpoint o= t6e
curriculu+ seen as a pro#ect to 6i 6li 6t t6e interdependence a+on
ob#ecti"es!content!teac6in strate ies!learnin strate ies!be t6eQ intra or e(tra+ural! and
appraisal-e"aluation strate ies. Curricular tQpolo ies and re=erence to t6eir content!essence!
i+plications and tendencies co+plete t6e topic.
T6e +ain co+ponent o= t6e sc6ool curriculu+! i. e. t6e content o= education is discussed in
c6apter 7I! X6ic6 describes and +a es a list o= in"entorQ o= t6e +eans to establis6 content
and its structure! t6e tQpes o= sc6ool docu+ents ,sQllabi! pro ra++es! te(tboo s!ot6er

0&
teac6in +aterials . T6e latter are presented on t6e basis o= so+e NE/CO e(perts researc6.
T6e structure o= c6apter 7I itsel= points to t 6e =act t6at content c6oice! selection and
or ani8ation is as "aluable as t6e content o= ideas to be acVuired bQ t6e c6ildren.
T6e =ocus o= c6apter 7II is +et6odolo Q' 6ere! ter+s are ,re de=ined ,e. .:instructional
+et6ods! teac6in +et6ods! +a in pupils +ore acti"e and de"elop+ents in se+iotics are
applied to teac6in and learnin in "ieX o= 6i 6litin t6e possible e"olution! researc6 and
up radin in t6is =ield. T6e boo Xants to be a real support =or t6e sc6ool teac6ers so t6at t6e
+ost e==icient and in=luential +et6ods o= teac6in and learnin are reco++ended: proble+
sol"in !+odellin !pro#ect or researc6 topic! co+puter assisted learnin etc.
C6apter 7III is =ocused upon tec6nical aspects concernin t6e i+pact o= t6e teac6in aids!
t6eir role and place in education! a special e+p6asis bein put upon t6e co+puter and its
contribution to learnin as Xell as to t6e eneral =ra+eXor in X6ic6 t 6is can be used.
C6apter I3 +a es a classi=ication o= t6e =or+s o= or ani8in educaţional acti"ities and a list
o= ad"anta es =olloXin t6eir use is brou 6t to t6e attention o= t6e reader! teac6in strate ies
in X6at are de=inition! c6aracteri8ation! ta(ono+Q.desi n bein laid be=ore t6e reader.
A special subc6apter is dedicated to t6e lesson!seen as an i+portant =or+ o= or ani8in t6e
educaţional process. T6e lesson is analQsed =ro+ t6e point o= "ieX o= lesson ta(ono+Q!
description! de=inition! discourse! de"elop+ent and +ana e+ent. 9esearc6 upon lesson
+ana e+ent! sa+plin and c6ec in and consolidation! =eed-bac and successs! success
indicators!strea+in ! educationallQ success=ul tea+s are also s6oXn as Xell as so+e
educaţional alternati"es +et in our countrQ: aldor=!5ontessori! /tep bQ /tep.
Learnin e"aluation and appraisal 6a"e beco+e a topic o= si ni=icant interest and t6is is t6e
reason X6Q t6e last c6apter! nu+ber 3! stops to describe t6e +ec6anis+ o=
e(a+inatio+n!e"aluation! +ar in and scorin ! t6e di==iculties t6e e"aluators and e"aluated
students =ace.
Due to t6e XaQ c6apters are t6ou 6t and or ani8ed! to topic presentation and to t6e detailin
o= t6e peda o ical and psQc6olo ical analQsis! due to t6e illustrati"e support represented bQ
dia ra+s!c6arts! tables etc!t6e boo can also be an i+petus to serious re=lections upon t6e
ideas proposed. T6e boo is dedicated to all e(perts in t6e =ield o= education! teac6ers =ro+
pri+arQ to tertiarQ education! under raduates and raduates X6o are concerned to i+pro"e
t6eir practicai s ills in education! X6o reVuire a scienti=Fc basis =or t6eir Xor !and not a
+ec6anical! uncritical reception o= t6in s acVuired =ro+ so+e educaţional studies.
0>
9E/ 5E
Cet ou"ra e est un plaidoQer pour une p;da o ie < didactiVue prospecti"e! de plus en plus
necessaire pour l ensei ne+ent d au#ourd 6ui! "u Ies acVuisitions tou#ours plus i+portantes
dans le sQste+e des sciences de l education et l i+perati= de la re=or+e dans ce do+aine.
Conda+n;e pour si lon te+ps un statut =i e! constatati=! correcti= tout au plus! la didactiVue
est de"enue de nos #ours une science appliVuee! prospecti"e' elle su ere toute une "ariate de
possibilites et de strate ies "ouees a+eliorer la pratiVue educati"e. Le present ou"ra e!
edition re"isee et +ise #our de la DidactiVue +oderne ,Ed. Dacia !Clu#-Napoca! %))&
csouotrednoinrnIese praor=Ieesssipornon=esls eduersce5dioro+naIionne.escu et Ion 9adu! s inscrit dans ces e==orts de
Le4 auteurs ont su +ettre pro=it leur e(perience didactiVue! ainsi Vue d i+portantes sources
biblio rap6iVues rou+aines et etran eres! dans un discours Vui allie le descripti=! l analQse et
le co++entaire. n discours parse+ de sc6e+as! tableau( et representations rap6iVues!
+a+e d en uider la decodi=ication sans pour autant li+iter la re=le(ion personnelle! donc un
discours =ait pour une lecture acti"e.
n coup d oeil sur la table des +atieres de ce li"re de"oile Ies aspects Vui ont retenu
?attention des auteurs! aspects rattac6es la didactiVue! enerale! analQses dans la perspecti"e

01
du processus d ensei e+ent: l essence du processus d ensei ne+ent a"ec Ies principales
acti"ites Vu il suppose - l ensei ne+ent el l acVuisition ,deu(ie+e c6apitre ! a"ec 4es principes
=onda+entau( ,troisie+e c6apitre et a"ec 4es buts ,Vuatrie+e c6apitre ! le curriculu+
scolaire ,cinVuie+e c6apitre ! le contenii de l ensei ne+ent ,si(ie+e c6apitre ! la
+et6odolo ie didactiVue, septie+e c6apitre ! Ies +oQens de l ensei ne+ent ,6uitie+e
c6apitre ! Ies strate ies de l ensei ne+ent ,neu"ie+e c6apitre ! la doci+olo ie didactiVue
,di(ie+e c6apitre .
Le li"re s ou"re sur l e"olution de la didactiVue! a"ec 4es +o+ents essentiels! de Co+enius
la didactiVue d au#ourd 6ui! de sa pre+iere de=inition - art d ensei ner - l acception actuelle
- science Vui analQse la proble+atiVue du processus d ensei ne+ent! l auto=or+ation et la
didactiVue des adultes .
On Q decou"re e ale+ent une analQse operationnelle du concept en Vuestion! a"ec une
presentation +inutieuse de son ob#et d etude! de 4es =onctions de son in=rastructure! de 4es
rapports a"ec d autres sciences.
Cette approc6e 6istoriVue sur la didactiVue est enric6ie d une presentation des tendances
actuelles dans le do+aine! ce Vui assure une transition naturelle au( proble+es des c6apitres
sui"ants.
Le deu(ie+e c6apitre se "eut une analQse detaillee du processus d ensei ne+ent +ettant
pro=it l e(perience didactiVue de l auteur! ainsi Vue des donnees appartenant la psQc6olo ie
de l apprentissa e et d autres sciences.
Panni Ies para rap6es Ies plus interessants et utiles au( ensei nants onpeut citer
-l or anisation de l o==re d in=or+ations! l acti"ite ensei nante et la t6eorie des prototQpes!
l ensei ne+ent dans la perspecti"e co++unicati"e! l or anisation du contenu de la seVuence ;
ensei ner! le "olu+e de l attention et de la +e+oire i++ediate! la radio rap6ie du processus
d apprentissa e etc.. ne +ention speciale pour la +ise en Vuestion de la relation d Qna+iVue
processus d ensei ne+ent < processus d apprentissa e! relation non seule+ent necessaire +ais
aussi realisable! et d une =acon eVuilibree.
0*
Le troisienie c6apitre propose une approc6e ori inale sur l e sQste+e des principes de la
didactiVue! du point de "ue des rec6erc6es dans Ies do+ainesc de la psQc6olo ie co niti"e! de
la peda o ie prospecti"e! de la didactiVue e(peri+entale etc... A re+arVuer l e==ort de +ettre
#our le contenu des principes de la didactiVue et la +odi=ication de leur appellation ,e(. le
principe de la construction 6ierarc6iVue par co+posants des structures intelectuelles .
Le Vuatrie+e c6apitre tr;ite des ob#ecti=s du processus didactiVue! de leur classi=ication!
preoccupation Vue est de"enue sQste+atiVue ce dernier te+ps tous Ies ni"eau(! aussi bien
pour Ies t6eoriciens Vue po+- Ies ensei nants. L i+portance accordee ce su#et est
par=aite+ent #usti=iee! etant donne le =ait Vue la co+posante teleolo iVue de l acti"ite de
=or+ation de la personnalite 6u+aine est celle Vui assure l orientation et la di+ension
prospecti"e de l action educati"e.
Le cinVuie+e c6apitre Vui tr;ite du curriculu+ scolaire construit une di+ension
operationnelle pour le ter+e en Vuestion! de=ini en tant Vue pro#et peda o iVue +ettant en
rsetrlateionieds idnetenrsdeeipenned+aenncteeIteds aopbp#erecntiF=issseadueca;tli=esc!oIeles! croesnpteencutis"ein+sternutc6tio=srsedt eedcuoclea!tia=isn!sIieVsue
Ies strate ies d e"aluation.
A cela s a#oute une tQpolo ie curriculaire! re"elatrice pour l essence! le contenu! Ies
i+plications et Ies tendances de la re=or+e curriculaire.
Le si(ie+e c6apitre analQse la co+posante =onda+entale du curriculu+ scolaire! c est- -dire
le contenu de l ensei ne+ent - "ecteur principal du processus didactiVue. On Q classi=ie et
analQse Ies criteres Vui uident le c6oi( et l or anistion du contenu de l ensei ne+ent! +ais
aussi Ies docu+ents et Ies supports scolaires -pl ns d ensei ne+ent! pro ra++es scolaires!

0>
+anuels etc... A +entionner Vue Ies derniers sont abordes dans la perspecti"e des rec6erc6es
e==ectuees par Ies e(perts NE/CO.
Le si(ie+e c6apitre est structur; d une +aniere particuliere! ce Vui souli ne l i +portance
d etudier la relation science - discipline ensei ner pour reussir une approc6e +oderne du
contenu d idees i+pliVue dans le processus d ensei ne+ent! respecti"e+ent pour reussir une
selection et une or anisation adeVuate de ce contenu.
Le septie+e c6apitre Vui tr;ite de la +et6odolo ie didactiVue se propose la ,re de=inition et la
deli+itation des concepts a"ec lesVuels on opere =reVue+rnent dans le do+aine , tec6nolo ie
de l instruction ! +et6ode d ensei ne+ent ! i+plication acti"e des apprenants etc... . 7u
l i+portance de la +et6odolo ie didactiVue dans la pratiVue scolaire! Ies auteurs du c6apitre
ont essaQe de "aloriser des rec6erc6es de se+iotiVue! dans la double perspecti"e de
l ensei ne+ent et de l apprentissa e! et de reconstituer l e"olution de la +et6odolo ie
didactiVue! 4es directions de rec6erc6e et de pre=ectionne+ent.
Pour Vue ce li"re soit aussi un instru+ent utile de tr a"ail! on pr>sente e ale+ent Ies +et6odes
de =or+ation et d auto=or+ation Ies plus e==icaces! +a+e d in=luencer toute la de+arc6e
+et6odolo iVue de l ensei nant: 7 approc6e 6euristiVue! la +ise en Vuestion! l apprentissa e
par decou"erte! le +odela e! le pro#et < t6e+e de rec6erc6e! l ensei ne+ent < l apprentissa e
assiste par l ordinateur! pour n en citer Vue VuelVues e(e+ples.
Dans le 6uitie+e c6apitre ii est Vuestion des +oQens d ensei ne+ent! sa"oir de leur
i+portance dans le processus didactiVue! respecti"e+ent des e(i ences ps Qc6op;da o iVues
prendre en co+pte dans leur utilisation. ne +ention speciale pour Ies +oQens tec6niVues
d instruction dont on a presente l essence! Ies
02
=onctions! Ies possibilites! de classi=ication et bien sur la "aleur peda o iVue. La "edette en
est sans doute l ordinateur! a"ec 4es incitantes possibilites d utilisation dans le processus
didactiVue.
Le neu"ie+e c6apitre est une analQse des =or+es d or anisation de l acti"ile ensei nante!
+unie d un repertoire de possibilites de classi=ication. Co++e toute action ensei nante
e==icace suppose l elaboration d une strate ie didactiVue! on o==re une analQse +inutieuse des
strate ies didactiVues! en partant de la de=inition et de la classi=Fcation! pour aboutir leur
caracterisation! au( criteres de c6oi( et concrete+ent leur +ise en place.
La le on! =or+e d or anistion e(tre+e+ent i+portante dans le processus d ensei ne+ent et
d apprentissa e! est de=Fnie! caracterisee! classi=iee et analQsee en tant Vue de+arc6e
+et6odiVue a"ec une succession et une structure speci=FVues. A cela s a#outent Ies resultats
e(peri+enta+ concernant l or anisation et le de"eloppe+ent de la lecon! respecti"e+ent Ies
resultats de sonda es concernant la "eri=ication et la =i(ation! I es indices de r>ussite de la
lecon! le =eed-bac et son obtention au cours de la lecon! T Identi=ication des roupes de
reussite scolaire.
La =in du c6apitre presente VuelVues alternati"es educati"es Vui e(istent dans le sQste+e
d ensei ne+ent de notre paQs. II s a it de Wapeda o ie aldor=! de l education 5ontessori et
dupro ra++e /tep bQ /tep.

L
l ee"daelurnaiteiornc6daeps ictroen#noauiessuancreosl.eDesasiellnetuierls duannesdleescoe(nio+eniecedsudlei"lrae!re"=uor%+i+
e dpaonrtsance accrue de
l ensei ne+ent est la +ise en place d un sQste+e naţional d e"aluation! a"ec des standards tres
precis.On Q de"oile le +ecanis+e des acti"ites de "eri=ication et d e"aluation et le sQste+e
des notes! en en analQsant Ies +e t6odes speci=iVues! Ies di==icultes pour Ies e(a+ines! aussi
bien Vue pour Ies e(a+inateurs! a"ec des analQses et des co++entaires tres utiles au(
ensei nants.
r ce sa conception particuliere! l ordre eneral des c6apitres! la +aniere de traiter Ies
su#ets proposes a"ec des details +et6odolo iVues! analQses peda o iVues et

0*
psQc6opeda o iVues! +ais aussi r ce au( representations rap6iVues! cet ou"ra e se propose
d inciter Ies lecteurs la +editation.
Le li"re s adresse au( specialistes dans Ies sciences de l education! au( ensei nants de tout
ni"eau et au( ensei nants du =utur! Ies etudiants! dans une double intention: Ies encoura er
l auto=or+a=ion! l a+elioration de leurs per=or+ances tra"ers la rec6erc6e de = onde+ents
scienti=iVues pour leur de+arc6e peda o iVue! respecti"e+ent leur o==rir un contrepoids
"rai+ent e==icace ces etudes caractere didactiVue! =aits pour une reception +ecaniVue! sans
trace d esprit critiVue.
0)

Tiparul e(ecutat sub co+anda nr. l! $$%! la CA9TP9INT Baia 5are str. 7ictoriei nr. %&>
tel.<=a(: $> < %2) 0 9O5HNIA

02