Superlex - Textul actului normativ

Arhive
Cautare in toate arhivele
Cautare in jurisprudenta

Biblioteca de acte normative a Ministerului Justi•iei

REGLEM nr. regtehnica publicat în M.Of. nr. 1002bis din data: 11/01/2004

REGLEMENTARETEHNICAMTCT/2004

Reglementare tehnic• din 19 aprilie 2004 "Metodologie privind calculul sistemelor

de protec•ie seismic• pasiv•. Cl•diri autoadaptabile la solicit•ri seismice"

Ministerul Transporturilor, Construc•iilor •i Turismului

Reglementare tehnic•
din 19 aprilie 2004
"Metodologie privind calculul sistemelor de protec•ie seismic• pasiv•. Cl•diri
autoadaptabile la solicit•ri seismice"
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1002 bis din 1 noiembrie 2004

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Domeniul de aplicare
Prezentul ghid stabile•te prevederile generale de alc•tuire •i de calcul referitoare la
sistemele de protec•ie seismic• pasiv• a cl•dirilor autoadaptabile la solicit•ri seismice
(cl•diri cu autoacordare).
Prevederile ghidului se aplic• în principal la construc•ii de locuin•e, socialculturale •i
industriale realizate cu structuri în cadre de beton armat sau metalice.
Prevederile se refer• cu prec•dere la construc•ii noi; cu titlu informativ, ele pot fi utilizate
ca elemente de referin•• în proiectarea unor consolid•ri ale cl•dirilor afectate de
cutremure, atunci când concep•ia ini•ial• a acestora nu intr• în contradic•ie cu principiile
de baz• ale prezentului ghid.
Respectarea m•surilor constructive prev•zute de prezentul ghid nu anuleaz• obliga•ia
proiectantului de a verifica prin calcule inginere•ti rezisten•a, stabilitatea •i rigiditatea

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (1 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

elementelor structurale propuse.

1.2. Defini•ii
1.2.1. Structurile în cadre sunt cele la care înc•rc•rile verticale •i orizontale sunt preluate
•i transmise funda•iilor (sau infrastructurii) în totalitate printr-un sistem spa•ial de stâlpi
•i grinzi.
1.2.2. Sisteme de protec•ie seismic• pasiv• sunt sisteme structurale proiectate astfel încât
s• se ob•in• o mic•orare semnificativ• a înc•rc•rilor dinamice prin modificarea
caracteristicilor dinamice ale sistemului în procesul ac•iunii seismice, în limitele
reglabile prev•zute ini•ial.
1.2.3. Leg•turi care ies din lucru - elemente constructive de rezerv•, care se decupleaz•
din sistemul structural atunci când se dep••e•te un anumit nivel de solicitare structural•,
nivel prestabilit în procesul de proiectare.
1.2.4. Cadrele cu contravântuiri excentrice - un sistem structural în care eforturile din
structur• sunt absorbite sub form• de for•• t•ietoare sau moment încovoietor, prin
intermediul unor segmente scurte de grind• denumite linkuri active.
1.3. Clasific•ri
1.3.1. Sisteme de leg•turi care ies din lucru:
• panouri - leg•turi rigide: panouri fixate de funda•iile stâlpilor sau de grinda de fundare
la partea inferioar• •i de rigle, la partea superioar•. Ie•irea din lucru este produs• de
distrugerea panoului;
• tiran•i diagonali care ies din lucru. Drept asemenea leg•turi se pot folosi elemente din
beton armat precomprimat sau metalice cu bol• de forfecare;
• diafragme sub form• de panou, z•brele decorative, arc, element triunghiular de tipul
grinzii cu z•brele cu noduri rigide. Panoul se fixeaz• de structura portant• principal• cu
ajutorul unor pane de beton sau font•, elemente metalice sudate, etc.
Prima variant• prezint• avantajul simplit••ii tehnologice •i nu necesit• m•suri speciale de
protec•ie anticoroziv•.
A doua •i a treia variant• se caracterizeaz• printr-un grad sporit de încredere al calculului,
refacerea leg•turii este mai simpl• •i necesit• un consum neînsemnat de materiale.
1.3.2. Cadrele contravântuite excentric (CCE) sunt un sistem hibrid ce îmbin•
propriet••ile cadrelor rezistente la moment încovoietor cu cele ale cadrelor contravântuite
simetric. Acest sistem ofer• avantaje economice •i satisface atât cerin•ele de rigiditate cât
•i cele de ductilitate. În mecanismul de cedare intervin deforma•ii importante ale
linkurilor în domeniul postelastic. În func•ie de modul de plasticizare se disting trei
tipuri de linkuri:
• lungi sau de încovoiere - la care capacitatea de rezisten•• se ob•ine prin curgerea
materialului datorit• eforturilor axiale din încovoierea sec•iunii;
• scurte sau de forfecare - la care capacitatea de rezisten•• se ob•ine prin plasticizarea
materialului datorit• eforturilor tangen•iale din for•a t•ietoare;
• intermediare - la care capacitatea de rezisten•• se ob•ine prin plasticizarea simultan• a
sec•iunii din încovoiere •i din forfecare.
1.4. Acte normative complementare
Prezenta metodologie de calcul se va utiliza împreun• cu prevederile din actele
normative care precizeaz• aspecte specifice de calcul •i alc•tuire, cum ar fi:
• STAS 10107/0-90 Construc•ii civile •i industriale. Calculul •i alc•tuirea elementelor
din beton, beton armat •i beton precomprimat;
• STAS 10101/1-91 Ac•iuni în construc•ii. Greut••i tehnice •i înc•rc•ri permanente;

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (2 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

• STAS 10101/2A1-91 Ac•iuni în construc•ii, înc•rc•ri datorite procesului de exploatare;

• STAS 10103-76 Construc•ii din o•el. Principii fundamentale de calcul;
• Normativ pentru proiectarea antiseismic• a construc•iilor de locuin•e, social-culturale,
agrozootehnice •i industriale. Indicativ P 100-92;
• Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat. Indicativ NP 007-97;
• Normativ pentru executarea lucr•rilor din beton •i beton armat. C 140-86;
Lista actelor normative complementare nu este exhaustiv• •i se va actualiza în raport de
revizuirea sau modificarea acestora.

2. MATERIALE
2.1. În piesele scrise •i desenate ale proiectului de execu•ie se vor preciza urm•toarele
caracteristici ale materialelor prev•zute:
• Tipul •i clasa betoanelor - eventualii aditivi care se vor utiliza
• Tipul •i marca o•elului beton
• Tipul de o•el •i profile laminate utilizate
2.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor care particip• atât în calculul static
de rezisten••, de rigiditate, de stabilitate •i în calculul de armare, cât •i la execu•ia
propriu-zis• a lucr•rilor, vor fi apreciate astfel:
• Pentru materiale nou introduse în oper•, conform prevederilor normativelor în vigoare
la data execu•iei proiectului, specifice fiec•rui tip de material în parte;
• Pentru materialele existente în structurile ce urmeaz• a se consolida, conform
determin•rilor distructive •i nedistructive de laborator •i a specifica•iilor expertizelor
tehnice.
Prevederi suplimentare pentru materialul "beton":
• Clasa minim• recomandat•: C12/15.
Prevederi suplimentare pentru materialul "o•el-beton":
• Pentru arm•turi de rezisten••; o•el-beton OB37 •i PC52, conform STAS 438/1-80 "O•el-
beton laminat la cald. M•rci •i condi•ii generale de calitate"
• Pentru arm•turi constructive: o•el-beton OB37

3. CONDI•II GENERALE DE PROIECTARE

3.1. Condi•ii generale
Condi•iile generale de proiectare precizeaz• cerin•ele de performan•• structural• care,
dac• sunt respectate, asigur• sistemului structural o comportare favorabil• sub ac•iunea
înc•rc•rilor seismice, un nivel controlat de siguran•• prin reglarea autoacord•rii, condi•ii
favorabile de execu•ie, de între•inere •i de reparare/consolidare în cazul producerii unor
degrad•ri sau avarii.
3.2. Realizarea condi•iilor de proiectare
3.2.1. Îndeplinirea condi•iilor generale de proiectare (a cerin•elor de performan••
structural•) la care se refer• prezentul capitol, se realizeaz• prin:
• Concep•ia general• de proiectare care s• asigure alegerea unor sisteme de protec•ie
pasiv• adecvate condi•iilor de structur• (destina•ie, regim de în•l•ime, forma în plan •i
eleva•ie, deschideri, travei, în•l•imi de etaj) •i amplasament (zon• seismic•, teren de
fundare) specifice construc•iei;
• Respectarea prezentei metodologii de calcul •i a actelor normative complementare
privind calculul •i alc•tuirea tuturor componentelor sistemului structural •i ale
elementelor nestructurale;

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (3 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

• Utilizarea metodelor de calcul al eforturilor, deplas•rilor •i treptei de solicitare la care

leg•turile de rezerv• ies din lucru, adecvate importan•ei construc•iei, tipului •i
caracteristicilor sistemului structural, condi•iilor de amplasament;
• Efectuarea, în condi•ii justificate din punct de vedere tehnic •i economic, a unor
cercet•ri suplimentare pe modele sau pe prototipuri realizate la scar• natural• •i/sau a
unor studii analitice aprofundate care s• precizeze particularit••ile structurii
autoadaptabile la solicit•ri seismice în toate stadiile semnificative de comportare.
Acestea se impun cu prec•dere în cazul în care este necesar• refacerea sistemelor de
protec•ie pasiv• scoase din lucru de mi•c•rile seismice.
3.2.2. Comportarea structurat• la ac•iunea seismic• poate fi semnificativ îmbun•t••it•
(sc•dere important• a înc•rc•rilor dinamice) prin modificarea (autoadaptarea)
caracteristicilor dinamice ale sistemului, în limitele reglabile prev•zute ini•ial. Astfel de
sisteme nesta•ionare, cu parametri variabili în sensul definit, se pot "autoadapta" la
ac•iunile seismice.

------------------------------------------------------------------------------
|Indicativ|Schem• •i mod de lucru| Denumire | Material |
|---------+----------------------+----------------------------------+----------|
| S1 | IMAGINE | Tiran•i diagonali cu bol• de | |
| | | forfecare | Metal |
|---------+----------------------+----------------------------------+----------|
| S2 | IMAGINE |Panou de rigidizare în forma de H | Beton |
| | | | armat |
|---------+----------------------+----------------------------------+----------|
| S2 | IMAGINE |Contravântuire excentric• de tip K| Metal |
------------------------------------------------------------------------------

3.2.3. Una din c•ile de realizare constructiv• a sistemelor antiseismice cu "autoadaptare"

este proiectarea unor construc•ii cu leg•turi care ies din lucru, adic• elemente
constructive de rezerv• care se decupleaz• din sistem atunci când se dep••e•te un anumit
nivel dat al amplitudinii oscila•iilor construc•iei. Ie•irea din lucru a leg•turilor de rezerv•
produce restructurarea scheletului intern al sistemului •i modificarea caracteristicilor sale
dinamice. Utilizarea elementelor de rezerv• spore•te siguran•a construc•iilor la ac•iuni
seismice de diferite tipuri.
3.2.4. Impunerea mecanismului de lucru sub ac•iunea seismic• înc• din stadiul de
proiectare permite ob•inerea unor modele de calcul simple •i asigurarea unui calcul cu un
grad sporit de siguran•• •i încredere. Se poate prevedea, de asemenea, o tehnologie
simpl• •i convenabil• pentru repara•ii dup• cutremur.
3.3. Condi•ii de rezisten•• •i stabilitate
3.3.1. Toate elementele sistemelor de protec•ie pasiv• vor fi dimensionate sau, dup• caz,
verificate la st•rile limit• ultime (de rezisten•• •i stabilitate) în conformitate cu
prevederile standardelor în vigoare, cu cele ale actelor normative specifice, precum •i cu
cele ale prezentei metodologii de calcul.
3.3.2. Din punct de vedere al dimension•rii, alc•tuirii •i arm•rii se vor diferen•ia zonele
curente ale elementelor, zonele plastice poten•iale •i zonele de cedare corespunz•toare
ie•irii din lucru a leg•turilor de rezerv•.

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (4 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

3.3.3. Stabilirea zonelor plastice poten•iale ale sistemelor de protec•ie din beton armat •i
evaluarea lungimii lor de calcul, conform STAS 10107/0-90, pct. 1.2.5 se vor face în
conformitate cu prevederile prezentei metodologii de calcul.
3.4. Condi•ii de rigiditate
3.4.1. Sistemul structural al construc•iilor cu autoacordare va respecta urm•toarele
condi•ii de limitare a deplas•rilor:
• Deplas•rile relative de nivel maxime date de for•ele seismice orizontale vor respecta
prevederile normativului P100-92, pct. 6.2.4.
• Dup• ie•irea din lucru a leg•turilor de rezerv• •i autoacordarea sistemului structural,
deplas•rile relative de nivel (incluzând componenta post-elastic•), vor respecta, de
asemenea, deplas•rile limit• admise de normativul P100-92, precum •i cele din prezenta
metodologie de calcul.
3.4.2. Din punct de vedere al rigidit••ii la deplas•ri laterale ale sistemului structural, se
recomand• urm•toarele condi•ii:
• Sistemele de protec•ie pasiv• vor fi astfel dimensionate •i dispuse în structur• încât
rigiditatea cadrelor plane care compun sistemul spa•ial s• fie cât mai uniform•. În acest
sens se recomand• ca perioadele proprii corespunz•toare modului fundamental de
vibra•ie, calculate pentru cadrele independente •i ansamblul construc•iei cu
autoacordare, s• fie cât mai apropiate.
• Sistemele de protec•ie pasiv• nu vor introduce varia•ii mari ale rigidit••ii de nivel pe
în•l•imea construc•iei; varia•ia local brusc• a rigidit••ii relative de nivel în zona de
dispunere a leg•turilor de rezerv• este admis• cu condi•ia consider•rii în calcule a
efectelor determinate de aceasta.
3.5. Condi•ii privind mecanismul structural de disipare a energiei la ac•iuni seismice
3.5.1. Pentru a ob•ine un mecanism favorabil de disipare a energiei la ac•iuni seismice se
va urm•ri ca, la cutremurele de intensitate ridicat• (vezi pct 2.3 din Normativul P100-92)
s• se respecte urm•toarele:
• Amplasarea sistemelor de protec•ie pasiv• nu trebuie s• modifice ordinea de apari•ie a
articula•iilor plastice în structura de rezisten••, la început în rigle •i numai ulterior -
eventual - în stâlpi;
• Sistemul de protec•ie S2 va fi astfel proiectat încât la nivelul prev•zut de solicitare s•
apar• articula•iile plastice la capetele riglei, stâlpii urmând s• lucreze în continuare în
domeniul elastic;
• Leg•turile de rezerv• vor fi proiectate astfel încât s• ias• din lucru la eforturi
corespunzând unui nivel de cca. 50% din solicitarea structural• în domeniul de rezonan••;
• Sistemele de protec•ie proiectate la parterul cl•dirilor vor fi fixate pe funda•ii astfel
încât infrastructurile •i funda•iile s• lucreze, de regul•, numai în domeniul elastic. În
situa•ii justificate se pot admite incursiuni în domeniul post-elastic de comportare •i în
unele elemente ale infrastructurii, cu luarea m•surilor adecvate de asigurare a ductilit••ii
acestora ca •i a posibilit••ii de reparare post-seism.
3.5.2. Îndeplinirea cerin•elor de la pct 3.5.1 se face prin ierarhizarea adecvat• a
capacit••ilor de rezisten•• ale celor trei componente ale sistemului structural:
infrastructura, suprastructura •i sistemele de protec•ie pasiv•.
3.6. Condi•ii privind ductilitatea
În cazul sistemului S2, cu panou de rigidizare din beton armat în form• de H,
posibilitatea de dezvoltare a unui mecanism favorabil de reducere semnificativ• a
eforturilor din solicit•ri seismice este condi•ionat• de realizarea unei ductilit••i locale

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (5 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

suficiente a zonelor plastice precum •i de evitarea producerii unor ruperi premature,

casante, ale elementelor structurale. Pentru aceasta, se vor respecta urm•toarele condi•ii:
• Prin dimensionarea, alc•tuirea •i armarea sistemul S2 se va asigura zonelor plastice
poten•iale de la cap•tul riglei panoului o capacitate ridicat• de deformare post-elastic•,
f•r• o sc•dere semnificativ• de capacitate portant• •i/sau rigiditate sec•ional• la cicluri
repetate de înc•rc•ri-desc•rc•ri în domeniul plastic de comportare;
• Prin dimensionarea, alc•tuirea •i armarea elementelor sistemului S2, se vor evita
ruperile premature, cu caracter casant, care ar împiedica func•ionarea mecanismului de
autoadaptare a structurii la solicit•rile seismice;
• Se vor evita ruperile în sec•iuni înclinate din for•a t•ietoare, separ•ri ale elementelor în
lungul unor planuri de lunecare prefisurate (rosturi de turnare), ruperea specific•
elementelor subarmate.
M•suri minimale pentru realizarea acestor condi•ii sunt prev•zute în STAS 10107/0-90.

4. CALCUL DE REZISTEN••
4.1. Schema de calcul
4.1.1. Calculul eforturilor structurale se poate face prin metode cu diferite grade de
complexitate, clasificate astfel dup• gradul de fidelitate cu care reflect• comportarea sub
înc•rc•ri a structurii.
4.1.2. În selectarea metodelor de calcul al eforturilor, proiectantul va •ine seama de
urm•toarele:
• Categoria de importan•• a construc•iei •i gradul ei de repetitivitate;
• Caracteristici geometrice •i mecanice ale sistemului structural (deschideri, travei, forma
în plan •i eleva•ie, modul de realizare-monolit, prefabricat, mixt);
• Posibilit••ile de amplasare a sistemelor de protec•ie pasiv• de dimensiuni •i în num•r
suficient astfel încât s• se ob•in• eficien•• maxim• în reducerea solicit•rilor din ac•iunea
seismic•.
4.1.3. Sistemul S1 (cu tiran•i diagonali) va fi inclus în calculul structural utilizând
programe de calcul spa•ial care permit modelarea tiran•ilor. În cazul construc•iilor din
clasa de importan•• III sau IV, cu o form• cvasiregulat• în plan •i o distribu•ie relativ
uniform• a rigidit••ilor pe nivel (deci cu o pondere redus• a eforturilor din torsiune), se
admite calculul cadrelor plane independente, considerând tiran•ii în calcul pe rând, câte
unul, în func•ie de sensul de ac•ionare. Astfel se pot utiliza instrumente simplificate de
calcul plan, care nu admit modelarea tiran•ilor ca elemente structurale.
4.1.4. Sistemul S2 (panou de rigidizare din beton armat în form• de H) se schematizeaz•
în calculul static prin reducerea elementelor componente (rigle •i stâlpi) la axele lor,
corespunzând pozi•iei centrului de greutate al sec•iunilor transversale (vezi fig. 4.1).
În calculele mai detaliate sau dac•
• DELTA(M) < 0.15 M
se consider• dimensiunea finit• a nodului.
• DELTA(M) = M - Mr
unde:
• M = momentul în stâlp;
• Mr = momentul în rigl•.
În calcule se va •ine seama de excentricit••ile determinate de dezaxarea prin varia•iile de
sec•iune ale stâlpilor. Aceast• dezaxare poate fi neglijat• la stâlpii la care varia•iile de
sec•iune la nivelul riglei respect• condi•iile:

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (6 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

• delta <= 100 mm

• delta <= h/4
unde:
• delta reprezint• decalajul pe orizontal• al axelor stâlpilor;
• h reprezint• în•l•imea stâlpilor sub sau deasupra riglei pân• la prinderile pe structura
principal•.
Fig. 4.1

4.1.5. Deschiderile •i în•l•imile de calcul se determin• func•ie de pozi•iile axelor stâlpilor

•i riglei. Întrucât sunt recomandate prinderile articulate pe structura principal• (din
considerente de refacere post-seism), în•l•imea stâlpilor se m•soar• între prinderea pe
funda•ii •i intradosul riglei (ramura inferioar•) •i între fa•a superioar• a riglei •i prinderea
articulat• pe structura principal• (ramura superioar•).
4.2. Înc•rc•ri
4.2.1. Înc•rc•rile luate în calcul sunt înc•rc•rile din gruparea special• aplicate structurii
principale. Se vor respecta integrat prevederile Codului de proiectare pentru structuri în
cadre din beton armat indicativ NP 007-97.
4.2.2. Structura principal• se va schematiza - de regul• - ca un sistem dinamic cu mase
discrete, conform prevederilor Normativului P100-92 (sisteme cu un num•r finit de grade
de libertate dinamic•). Masele vor fi concentrate astfel încât s• reflecte cu suficient•
acurate•e comportarea dinamic• real• a sistemului.
4.2.3. Sistemele de protec•ie pasiv• vor fi incluse în schema static• de calcul a structurii
cl•dirii conform preciz•rilor din cadrul subcapitolului 4.1.
4.3. Calcului eforturilor în gruparea special• de înc•rc•ri (ac•iuni seismice)
4.3.1. Analiza structural• la ac•iuni seismice cuprinde:
• determinarea for•elor seismice;
• determinarea eforturilor •i deplas•rilor produse de ac•iunile seismice în punctele
caracteristice ale structurii din punct de vedere al sistemelor de protec•ie pasiv•;
• determinarea eforturilor în elementele sistemelor de protec•ie pasiv• corespunz•toare
nivelului de 50% din eforturile maxime la rezonan••.
4.3.2. Metodele de analiz• structural• la ac•iuni seismice se clasific• •i se caracterizeaz•
conform tabelului 4.1, adaptat dup• normativul P100-92.

Tabelul 4.1. Metode de analiz• a structurilor cu sisteme de protec•ie pasiv•

-------------------------------------------------------------------------------------------
|Nr. | Metoda | Metoda de | Modelarea |Sistem de| Eforturi | Condi•ii
generale de |
|crt.| de | calcul al | ac•iunii |protec•ie| de | proiectare |
| | analiz• |eforturilor| seismice | pasiv• |dimensionare| |
|----+--------------+-----------+-------------+---------+------------
+----------------------|
| 1 | Metoda A | Static | For•e | | | |
| |Metod• curent•| elastic |conven•ionale| S1 | N | |
| |de proiectare | | conform | | | Conform |
| | | | P100-92 | | | capitolului 3 |

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (7 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

| | |-----------+-------------+---------+------------| |
| | | Static | idem | S2 | N, M, T | |
| | |postelastic| |---------+------------| |
| | | | | S3 | M, T | |
|----+--------------+-----------+-------------+---------+------------
+----------------------|
| 2 | Metoda B | Statica | For•e | S2 | N, M, T | Se stabile•te |
| |Metod• bazat• | neliniar• |conven•ionale|---------+------------|mecanismul
structural |
| | pe | | | S3 | M, T | de plastificare •i |
| | considerarea |-----------+-------------+---------+------------|cerin•ele de
deformare|
| | propriet••ii | Dinamica |Accelerograme| S2 | N, M, T | •i ductilitate în |
| | de deformare | neliniar• | |---------+------------|articula•iile plastice|
| | inelastic• | | | S3 | M, T | |
-------------------------------------------------------------------------------------------

4.3.3. Metoda curent• de proiectare (metoda A) este obligatorie, cel pu•in ca etap•
preliminar•, pentru toate cele trei tipuri structurale. Când este asociat• unui model de
calcul plan, metoda se poate aplica pentru calculul construc•iilor din clasa de importan••
III •i IV, conform clasific•rii din Normativul P100-92, în urm•toarele condi•ii:
• construc•ii cu în•l•ime redus• sau medie, conform clasific•rii Codului de proiectare
indicativ NP 007-97, cu structura regulat•, cu o distribu•ie relativ uniform• a rigidit••ilor
pe cele dou• direc•ii ortogonale (a c•ror rigiditate la deplas•ri laterale nu difer• cu mai
mult de 20%);
• construc•iile trebuie s• aib• o form• în plan cât mai regulat•, favorabil• unei bune
comport•ri la ac•iuni seismice, conform normativului P100-92, astfel încât s• nu se
dezvolte eforturi semnificative din torsiune.
Când este asociat• unui model de calcul spa•ial, metoda curent• de proiectare poate fi
utilizat• pentru structurile etajate curente, cu în•l•ime redus• •i medie, f•r• restric•ii în
ceea ce prive•te forma în plan, cu condi•ia utiliz•rii calculului automat.
4.3.4. Metoda bazat• pe considerarea propriet••ii de deformare inelastic• a structurii
(metoda B) cuprinde dou• procedee:
• analiza static• în domeniul post-elastic de comportare, la înc•rc•ri orizontale cresc•toare
monoton, propor•ionale cu for•ele seismice conven•ionale. Procedeul pune în eviden••
succesiunea form•rii articula•iilor plastice pentru sistemele S2 •i S3 de protec•ie pasiv•.
Este recomandat pentru construc•iile din clasa a II-a de importan••, conform clasific•rii
Normativului P100-92.
• analiza dinamic•, cu considerarea propriet••ilor post-elastice de deformare a
sec•iunilor, la ac•iuni seismice modelate ca o mi•care a bazei descris• prin accelerograme
(înregistrate sau artificiale). Este recomandat pentru construc•iile din clasa I de
importan••, conform clasific•rii Normativului P100-92.

5. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE

PROTEC•IE PASIV•
5.1. Sistemul S1 - cu tiran•i diagonali
Tiran•ii se vor dimensiona astfel încât s• ias• din lucru la o solicitare axial•

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (8 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

corespunz•toare unui nivel de solicitare structural• de cca. 50% din solicitarea la

rezonan•• (conform preciz•rilor cap. 6).
Tiran•ii cu bol• de forfecare ofer• un control eficient al momentului ced•rii. Bol•ul este
metalic, cu sec•iune circular• •i are dou• sec•iuni de forfecare. Dimensionarea
diametrului va fi determinat• din condi•ia de forfecare la nivelul de solicitare prestabilit.
5.2. Sistemul S2 - cu panou de beton armat în forma de H
5.2.1. Elementele sistemului (stâlpi •i rigl•) se dimensioneaz• la st•rile limit• ultime
conform prevederilor din STAS 10107/0-90.
5.2.2. Diagramele de momente înf••ur•toare pe rigle se stabilesc pe baza rezultatelor
calculului static.
Sec•iunile semnificative de la extremit••ile riglelor corespund sec•iunii de la fa•a
reazemului (vezi fig. 4.1).
Situa•ia de solicitare corespunde grup•rii speciale de înc•rc•ri, notat• în continuare GS.
Se vor considera diagramele de momente din GS pentru ac•iuni seismice pe direc•ia
riglei, în ambele sensuri. Principiul aplic•rii metodei este indicat în fig. 5.1
Figura 5.1
Diagrama de momente rigl• sistem S2

5.2.3. Stabilirea diagramelor de for•• t•ietoare pe rigl• are în vedere evitarea ruperilor
casante, prin ced•ri în sec•iuni înclinate.
Stabilirea valorilor for•ei t•ietoare asociate momentelor capabile [Q(as)] se face cu
rela•ia:

| | st | | dr | |
Q(as) = | | M | + | M | |/l1 (5.1)
| | cap | | cap | |

unde:
st dr
6 Momentele capabile M •i M se determin• în func•ie de arm•turile
cap cap
efective din rigl• considerând rezisten•ele de calcul ale arm•turii [R
(a)]
majorate cu 25%;
6 Q(as) se determin• pentru ambele sensuri ale ac•iunii seismice pe
direc•ia
riglei;
6 l1 = distan•a între sec•iunile în care se formeaz• articula•iile
plastice.

Valorile diagramei de momente capabile ale riglei se vor stabili astfel încât s• se evite
formarea de articula•ii plastice în câmp: l1 -> l5, unde l5 este distan•a dintre fe•ele
reazemelor riglei pe stâlpi (fig. 5.2).
Figura 5.2
Articula•ii plastice în rigl•

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (9 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

5.2.4. Pentru stabilirea diagramelor Înf••ur•toare în stâlpi se vor considera momentele

încovoietoare determinate prin calcul în GF •i GS de înc•rc•ri •i corec•ii stabilite func•ie
de momentele capabile în rigle, pentru asigurarea mecanismului favorabil de formare a
articula•iilor plastice la capetele riglei.
Momentele încovoietoare în sec•iunile extreme ale stâlpilor, corespunz•toare GS de
înc•rc•ri, se determin• cu rela•ia:

M = k(M) M(s) Sum• |M(cap, rigl•)|/Sum• [M^s(rigl•)] <= M/FI

(5.2)

La aplicarea acestei rela•ii se vor considera urm•toarele:

• M(s) = momentul încovoietor în stâlp în GS de înc•rc•ri, considerând ac•iunea seismic•
pe direc•ia panoului în form• de H (sistemul S2);
• Sum• łM(cap, rigl•)ł = suma momentelor capabile în sec•iunile în care apar articula•ii
plastice, determinate pentru acela•i sens de rotire •i în condi•iile precizate la paragraful
5.2.3, f•r• majorarea rezisten•ei arm•turilor din rigle;
• Sum• ł[M^s(rigl•)]ł = suma algebric• a valorilor momentelor încovoietoare
corespunz•toare, ob•inute în GS de înc•rc•ri
• K(M) = 1.4
5.2.5. La sistemele de protec•ie pasiv• cu stâlpii având schema static• de consol• vertical•
(încastrare în infrastructur• •i articula•ie cu suprastructur•), pentru determinarea for•elor
t•ietoare de dimensionare (Q) se va considera valoarea:

Q = 1.2 Q(s) M(cap, st.)/M(s) (5.3)

unde:
• Q(s) = for•a t•ietoare din GS de înc•rc•ri;
• M(cap, st.) = momentul capabil în stâlp;
• M(s) = momentul în stâlp din GS de înc•rc•ri.
5.2.6. Dac• sistemul de protec•ie pasiv• S2 se proiecteaz• cu prinderi prin noduri rigide
pe infrastructura •i suprastructura construc•iei, atunci determinarea for•elor t•ietoare de
dimensionare se face cu rela•ia:

Q = 1.2 Q(s) Sum• |M(cap, gr.)|/Sum• |M^s(gr.)| (5.4)

cu limit•rile:

Q <= [Sum• |M^s(cap, st.)| + |M^i(cap, st.)|]/H(0E) (5.5)

Q <= Q(s)/PSI (5.6)

unde:
• M^s(cap, st.) •i M^i(cap, st.) = valorile momentelor capabile în sec•iunea de la

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (10 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

extremitatea superioar•, respectiv inferioar• a stâlpului, determinate corespunz•tor for•ei

axiale din GS de înc•rc•ri;
• H(0E) = în•l•imea liber• a stâlpului;
• PSI - coeficientul de reducere a for•ei seismice, dat în normativul P100-92, pct. 5.3.6.

5.2.7. For•ele axiale în stâlpii sistemului de protec•ie pasiv• S2 în GS de înc•rc•ri se

determin• dup• cum urmeaz•:
• riglele sistemului se consider• plastificate; reac•iumle transmise stâlpilor de aceste rigle
se determin• cu rela•ia 5.1.
• reac•iunea transmis• la stâlp de riglele neplastificate corespunde GS de înc•rc•ri.
5.2.8. Redistribuirea momentelor încovoietoare de la rigl• la stâlp
Dup• formarea articula•iilor plastice la capetele riglei, la suprasolicitarea acestora se
admite redistribuirea momentelor încovoietoare la stâlpii adiacen•i.
Redistribuirea momentelor este admis• în urm•toarele condi•ii:
• redistribuirea s• fie mai mic• decât 30% din valoarea momentelor determinate de
ipoteza comport•rii elastice;
• pe elementele la care se opereaz• redistribuiri de momente, for•a t•ietoare determinat•
din ac•iuni seismice nu se modific• (se admit transla•ii ale diagramelor de momente
încovoietoare, conform Codului de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat
indicativ NP007-97, paragraful 6.1.7.
5.2.9. Riglele sistemului S2 se dimensioneaz• •i verific• conform prevederilor din STAS
10107/0-90, cap. 3 (Calculul elementelor din beton armat).
Se recomand• ca momentele capabile în rigle s• fie stabilite astfel încât la ac•iuni
seismice de mare intensitate, distan•a între sec•iunile de formare a articula•iilor plastice
(l1) s• respecte condi•ia:

l1 >= 5/6 l(N) (5.7)

unde l(N) = distan•a între sec•iunile de formare a articula•iilor plastice de moment

negativ, corespunz•tor celor dou• sensuri ale ac•iunii seismice.
5.2.10. Nodurile stâlp-rigl• ale sistemului de protec•ie pasiv• S2 sunt solicitate
predominant la ac•iuni seismice.
For•ele t•ietoare de calcul la care se dimensioneaz• aceste noduri se vor determina cu
urm•toarele rela•ii:
• for•a t•ietoare orizontal•

Q(h) = 1.25 A(a) R(a) - Q(s) (5.8)

unde:
• A(a) = aria de arm•tur• întins• a riglei din sec•iunea de la fa•a nodului;
• Q(s) = for•a t•ietoare de calcul a stâlpului superior în sec•iunea de la fa•a nodului.

Q(v) = Q(h) h(g)/h(s) (5.9)

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (11 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

Figura. 5.3
NOD RIGL• STÂLP
PLANUL POTEN•IAL DE CEDARE

5.2.11. For•a t•ietoare orizontal• în nod, determinat• conform prevederilor paragrafului

5.2.8, se preia prin beton •i arm•turi transversale, ale c•ror contribu•ii se însumeaz•:

Q(h) < Q(ha) + Q(hb) (5.10)

unde:
Q(ha) = for•a t•ietoare preluat• de arm•turile transversale (orizontale) în nod, care se
calculeaz• cu rela•ia: Q(ha) = A(h) R(a);
A(h) = suma ariilor arm•turilor transversale din nod care îndeplinesc simultan
urm•toarele condi•ii:
- intersecteaz• planul poten•ial de cedare (pe diagonala nodului), fig. 5.3;
- sunt situate în l••imea nodului b(n);
- sunt dispuse între arm•turile longitudinale superioare •i inferioare din rigl•.
Q(hb) = for•a t•ietoare preluat• de beton, care se calculeaz• cu rela•ia:

Q(hb) = [(0.5 + n) A1/A(a)] Q(h) (5.11)

A1 •i A(a) sunt ariile de arm•tur• comprimat• •i respectiv întins• din rigl•, pentru care
rezult• cel mai mic raport A1/A(a); se va respecta A1/A(a) < 1; N = N/[b(n) h(n) R(c)].
5.3. Sistemul S3 - cadre contravântuite excentric
Cadrele cu contravântuiri excentrice prezint• urm•toarele avantaje principale:
• rigidit••i laterale de valori apropiate celor corespunz•toare cadrelor cu contravântuiri
clasice;
• capacitate de disipare a energiei în domeniul postelastic similar• cadrelor clasice, cu
noduri grind•-stâlp rezistente la momente încovoietoare;
• consumuri de o•el cu 25 -:- 35% mai reduse fa•• de cadrele clasice, necontravântuite.
La proiectarea structurilor prev•zute cu acest sistem de protec•ie se au în vedere
urm•toarele deziderate principale:
• distribuirea înc•rc•rilor laterale în propor•ie de 70 -:- 80% la contravântuiri •i 20 -:-
30% la stâlpi;
• stabilirea unei variante optime de structur• privind rigiditatea lateral•, pe de o parte •i
capacitatea de disipare a energiei, pe de alt• parte fiind cunoscut c• aceste cerin•e sunt în
opozi•ie;
• realizarea îmbin•rilor grind•-stâlp rezistente la momente •i for•e t•ietoare severe având
în vedere cre•terea important• a rigidit••ii linkurilor de forfecare prin consolidarea
o•elului, îmbin•ri la care articula•iile plastice sunt dirijate în sec•iunea grinzii;
• formarea mecanismelor de cedare prin dezvoltarea ini•ial• a articula•iilor plastice în
linkuri astfel încât stâlpii •i contravântuirile s• lucreze în domeniul elastic moderat
plastic pân• la epuizarea capacit••ii linkurilor.
Pentru asigurarea form•rii mecanismului dorit de plasticizare •i disipare a energiei pe
durata înc•rc•rilor laterale mari se recomand• folosirea procedeelor de analiz• în domeniu

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (12 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

plastic.
Predimensionarea elementelor structurale corespunz•toare CCE impune parcurgerea
urm•toarelor etape principale:
a. determinarea excentricit••ilor convenabile astfel încât s• fie satisf•cute cerin•ele de
rigiditate •i ductilitate;
b. determinarea for•elor orizontale maxime pe niveluri conform prevederilor
normativului P 100-92 în care coeficientul Psi se consider• egal cu 1;
c. determinarea unui prim set de solicit•ri în elementele CCE în ipoteza distribuirii for•ei
t•ietoare de nivel la contravântuiri •i la stâlpi într-o propor•ie prestabilit•;
d. dimensionarea sec•iunilor astfel încât articula•iile plastice s• se produc• în linkuri.
Controlul deplas•rii relative de nivel a structurii se realizeaz• prin lungimea linkului activ.
Rela•ia între deforma•ia ultim• a structurii, Teta(p) •i deforma•ia ultim• a linkului,
gamma(p) rezult• din mecanismele de cedare:

Teta(p) 6 L = gamma(p) 6 e (5.12)

în care L - deschiderea cadrului; e - lungimea linkului activ.

Rela•ia dintre deplasarea relativ• de nivel prescris• în norme A •i deforma•ia Teta(p)
este:

Delta <= Psi 6 Teta(p) (5.13)

în care Psi - coeficientul din normativul P100-92, tabel 5.4.

Deforma•ia unghiular• gamma(p) m•soar• efortul mediu de lunecare în linkurile de
forfecare, iar în cele de moment - rotirile articula•iilor plastice de la capetele linkului.
În cazul linkurilor corect conformate se accept• deforma•ia maxim• unghiular• gamma
(max) = 0,10.
Pentru o deplasare Delta impus•, lungimea aproximativ• a linkului rezult• din rela•ia:

e = 10 6 Delta 6 L/Psi (5.14)

În mecanismele de deplasare în domeniul postelastic, corespunz•toare CCE, se disting

trei tipuri de articula•ii plastice:
• tip 1 - articula•ia dezvoltat• de momentul de plasticizare integral• a sec•iunii, M(p);
• tip 2 - articula•ia dezvoltat• de un moment M < M(p) •i M > M(p)*, care este supus•,
simultan •i la o for•• t•ietoare relativ mare;
• tip 3 - articula•ia dezvoltat• de momente egale sau mai mici decât M(p)* înso•it• de
plasticizarea integral• a inimii, din for•a t•ietoare.
Valorile solicit•rilor M(p), M(p)* •i V(p) asociate articula•iilor plastice men•ionate
anterior se determin• cu rela•iile:

M(p) = sigma(c) 6 W(p) (5.15)

M(p)* = sigma(c) 6 (h - t) 6 [b - t(i)] 6 t (5.16)

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (13 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

V(p) = tau(c) 6 (h - t) 6 t(i) (5.17)

___
tau(c) = sigma(c)/\/ 3 (5.18)

în care:
M(p) - momentul capabil plastic al sec•iunii;
M(p)* - momentul capabil plastic al sec•iunii redus datorit• eforturilor de forfecare;
V(p) - for•a t•ietoare capabil• a sec•iunii în domeniu plastic;
sigma(c), tau(c) - limita de curgere din eforturi axiale •i respectiv tangen•iale;
h, b, t, t(i) - dimensiunile sec•iunii dublu T.
În func•ie de lungimea de balans a unei sec•iuni, b* linkurile se clasific• astfel:
• pentru e > b* linkuri lungi sau de moment care formeaz• articula•ii plastice de tip 1;
• pentru e < b* linkuri scurte sau de forfecare care formeaz• articula•ii plastice de tip 2
sau 3;
• pentru e = b* linkuri ideal plastice care formeaz• articula•ii de tip 3.
Pentru ob•inerea unui r•spuns inelastic optim al linkului de forfecare sec•iunea grinzii
CCE se va proiecta cu b(max)* > 2 • M(p)*/V(p)*.
Capacit••ile de rezisten•• •i de disipare a energiei ale CCE sunt condi•ionate de
capacitatea de rezisten•a a îmbin•rilor linkului cu celelalte elemente structurale, acestea
trebuind s• suporte înc•rc•ri ciclice severe. M•surile cele mai importante privesc
asigurarea stabilit••ii la flambaj general al ansamblului link-contravântuire •i la flambaj
local a inimii •i t•lpilor linkurilor de ductilitate mare.

6. ALTE PREVEDERI
Analiza parametric• a c•rui necesitate s-a impus în scopul relev•rii aspectelor
caracteristice sistemelor studiate, are dou• componente distincte:
• analiza fiec•rui sistem în parte, cu eviden•ierea datelor caracteristice privind r•spunsul
seismic, respectiv a factorilor de amplificare în accelera•ii •i deplas•ri;
• analiza comparativ• a comport•rii sistemelor înainte •i dup• ie•irea din lucru a
leg•turilor suplimentare, cu referire la mecanismul de cedare •i eficien•a tipurilor de
protec•ie pasiv• la ac•iunile seismice.
În consecin••, desf••urând un proces de analiz• complex, în ambele componente ale
studiului parametric a•a cum au fost ele definite mai sus, se eviden•iaz• urm•toarele
caracteristici esen•iale ale sistemelor de leg•turi care ies din lucru:
• Sistemul diagonalelor de rigidizare impune un control riguros al momentului ie•irii din
lucru a acestora. Cedarea simultan• a leg•turilor suplimentare este important•, în caz
contrar putând apare solicit•ri severe la torsiune general•. Cedarea brusc• a diagonalelor
la sistemul M1 conduce la o modificare radical• a caracteristicilor dinamice proprii ale
structurii de rezisten••, într-un interval de timp foarte scurt.
• Panourile de rigidizare din beton armat reac•ioneaz• mai lent la ac•iunea seismic• în
domeniul de rezonan••. De asemenea, flexibilizarea structural• nu este atât de accentuat•
ca la sistemul cu diagonale de rigidizare. Din acest punct de vedere, sistemul este mai
pu•in eficient, având îns• avantajul controlului mai exact asupra mecanismului de
flexibilizare.
În concluzie, atunci când se dispune de mecanisme performante •i fiabile de scoatere din
lucru a digonalelor de rigidizare la un nivel prestabilit al eforturilor induse în structura de
rezisten•• de ac•iunea seismic•, acest sistem poate fi considerat mai eficient. Aceast•

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (14 of 15)25.07.2006 11:51:42

Superlex - Textul actului normativ

eficien•• const• atât în reducerea substan•ial• a solicit•rilor în domeniul de r•spuns

maxim, cât •i în u•urin•a refacerii ulterioare a acestor leg•turi, cu cheltuieli minime. Se
recomand• fie folosirea unor bol•uri de forfecare proiectate din materiale cu comportare
omogen• •i cât mai sigur•, sau utilizarea unor dispozitive electromecanice care s•
întrerup• continuitatea diagonalelor la un anumit nivel de solicitare prestabilit.
Pentru dimensionarea sistemului de leg•turi care ies din lucru, este necesar• determinarea
for•ei t•ietoare de nivel multiplicat• cu factorul de amplificare pentru domeniul de
rezonan••, factor cu valoarea Psi = 5.
Aceast• for•a t•ietoare de nivel se distribuie la elementele structurale de nivel, inclusiv la
sistemul de leg•turi care ies din lucru.
Acestea vor fi dimensionate astfel încât s• cedeze la cca. 50% din nivelul de solicitare
determinat conform preciz•rilor de mai sus. Aceast• cedare implic• forfecarea bol•ului de
cuplare în cazul diagonalelor de rigidizare sau formarea de articula•ii plastice în rigla
panoului de rigidizare din beton armat în form• de H.
Este foarte important• condi•ia ca formarea articula•iilor plastice la capetele riglelor s• se
produc• la eforturi nu mai mari de 50% din cele prev•zute la rezonan••, astfel ca
modificarea semnificativ• a caracteristicilor dinamice ale structurii s• se produc• în timp
util.
databasemaster

Copyright© 1998 Ministerul Justi•iei, România.

Toate drepturile rezervate.

Difuzare pe Internet
vizitatori din în exclusivitate prin Kappa
19 martie 1998

http://domino2.kappa.ro/mj/lex2002.nsf/6b0c9d622422de...061a96b/c2256b3d0046d5c8c2256f4a0035c78f?OpenDocument (15 of 15)25.07.2006 11:51:42