Universitatea " Danubius "

GALAŢI

Analiza disparităţilor socio-economice la nivelul regional

în România
 Rezumat

Creşterea economică este inegală în spaţiu, ceea ce se traduce prin

disparităţi.
România se confruntă cu numeroase probleme de dezvoltare în
profil regional.Aceste disparităţi regionale vizează urmatoarele aspecte:
• repartiţia neuniformă a populaţiei;
• variaţii mari ale PIB-ului în timp şi pe regiuni;
• variaţii mari ale ratei şomajului pe regiuni.
În ceea ce priveşte disparităţile în dezvoltarea economico-socială a
Romaniei problemele de gravitate foarte mare, de gravitate mare, medie-
redusă şi de gravitate redusă se referă la ocuparea forţei de muncă şi
declinului industrial, ceea ce implică o fructuasă concentrare a eforturilor
naţionale, locale, judeţene şi regionale în direcţia înfăptuirii unor proiecte
complexe de dezvoltare regională.
Datele statistice arată că România a intrat în procesul de tranziţie
având un nivel relativ scăzut al disparităţilor regionale, comparativ cu alte
state membre sau ţări candidate. Aceste disparităţi însă, au crescut rapid şi
în mod deosebit, între Bucureşti şi restul ţării.

Cuvinte cheie :
• PIB;
• Dezvoltare;
• EUROPA 2020;
• Planul National de Dezvoltare;
• Forţa de muncă.

Lucrari similare pe acelaşi subiect:

• Popescu, C.R., -coordonator, "Dispariţii regionale în dezvoltarea
economico-socială a României" Editura Meteor PRESS, 2003

2
• Dumitrescu, Daniela, ” Disparităţi socio-economice”, Editura
Cetatea de Scaun, 2008

3
 Introducere

Disparităţile regionale sunt strict legate de nivelul general de

dezvoltare macroeconomică. În România, PIB pe cap de locuitor
reprezintă mai puţin de 40% faţă de media din UE, după extinderea din
2004. Ne urmează Bulgaria, cu 32%, Turcia, cu 31% şi Macedonia, cu
26%. Totodată la o populaţie de circa de 22 milioane locuitori, PIB
României totalizează peste 79 miliarde de Euro.
În ceea ce priveşte nivelul PIB/cap de locuitor, aceasta se situează în
jurul valorii de 3.660 de Euro în România, respectiv 8.700 de Euro în
cazul Ungariei, ceea ce demonstrează ca un maghiar produce de 2,4 ori
mai mult de cât un român.
De astfel rezultatele sondajelor de opinie reliefează, de fiecare dată,
că sărăcia este cea mai gravă problemă a românilor. Astfle, concluziile
unui sondaj de opinie realizat la finele anului 2005, demonstrăm ca nivelul
de trai scăzut este principala problemă cu care se confruntă populaţia. Mai
mult decăt atăt, 385 din români care au un serviciu au afirmat ca veniturile
nu le ajung nici pentru strictul necesar, iar 36% trebuie să se mulţumească
cu cele absolut necesare.
Într-o prezentare dedicată României anului 2006, Banca Mondială
arată ca ţara noastră are un venit mijlociu. Deşi în ultimii 5 ani România a
înregistrat o creştere economică remarcabilă, dificultăţile majore persistă.
Un procent de 60% din populaţia săracă a României locuieşte in
zonele rurale, “în ciuda potenţialului considerabil al ţării din agricultură,
pădurii şi pescuit," se mai arată in documentele elaborat de instituţia
financiară internaţională.
PIB-ul României este estimat la 115 miliarde Euro in 2007, la 133,5
miliarde Euro în 2008 şi la 168,5 miliarde Euro în anul 2010.
România prezintă o multitudine de diferenţieli în ceea ce priveşte
dezvoltarea socio-economică în teritoriu. În perioada care a urmat anului
1989 aceste decalaje s-au accentuat.

4
 Expunerea problemei: Situaţia socio-economică şi
ocuparea forţei de muncă

Populaţia Românie a scăzut de la 22,8 milioane în 1992 la 21,7

milioane datorită creşterii economice negative şi migraţiei externe. Până în
2050 populaţia României va continua să scadă până la 17-19 milioane. În
prezent populaţia activă a României numără aproximativ 9,8 milioane de
persoane ; rata ocupării forţei de muncă în rândul bărbaţilor este de 64,6%
şi 53% în rândul femeilor.
În plus România se confruntă cu diferenţe regionale considerabile,
forţa de muncă ce practică o agricultură de subzidenţă fiind preponderată
în regiunile de Nord-Est, de Sud şi de Sud – Vest.
Rata şomajului în rândul populaţiei de sub 25 ani a rămas la un nivel
relativ ridicat, în timp ce proporţia tinerilor ce abandonează timpuriu
sistemul de învăţământ, deşi în scădere, este importantă (19% în 2006).
Deşi o parte semnificativă a măsurilor active deţin o pondere
însemnată din bugetul destinat şomajului, acestea nu au reprezentat decât
aproximativ 0,1% din PIB în 2006 în timp ce majoritatea Statelor Membre
investesc aproximativ 1%. S-au făcut eforturi pentru a creşte gradul de
inserţie profesională în special pentru şomerii de lungă durată, dar
numărul de beneficiari al măsurilor active este încă redus.

5
 Rezolvarea problemei

Pornind de la situaţia socio-economică actuală şi de la nevoile de

dezvoltare pe termen lung, România a elaborat Planul National de
Dezvoltare pentru perioada 2007 – 2013. Acest plan s-a dorit a fi
instrumentul fundamental prin care România încearcă să recupereze cât
mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea
Europeană.
În contextul postaderării României la UE, politica naţională de
dezvoltare a României se va racorda din ce în ce mai strans la politicile,
obiectivele, principiile şi reglementările comunitare în domeniul în
vederea asigurării unei dezvoltări socio-economice de tip “european” şi
reducerii cât mai rapide a disparităţilor semnificative faţă de UE.
În prezent, Consiliul Europei a propus spre dezbatere un nou
document, EUROPA 2020, care stabileşte cinci obiective măsurabile :
- ocuparea forţei de muncă ,
- cercetarea şi inovarea,
- schimbările climatice şi energia,
- educaţia,
- combaterea sărăciei.
Aceste obiective ambiţioase, pot fi îndeplinite ; ele având la bază
propuneri concrete menite să garanteze realizarea lor.
Pentru a asigura un viitor durabil, România trebuie să redreseze şi,
apoi, să se menţină pe poziţie. Strategia EUROPA 2020 este în măsură să
asigure o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, să
găsească mijloace pentru a crea noi locuri de muncă şi să imprime o
direcţie clară societăţilor noastre.

6
 Analiza rezultatului
Dacă un asemenea plan strategic, care ne permite să controlăm
marile riscuri ale perioadei în care ne aflăm şi să consolidăm
funcţionalitatea pentru următorii ani, nu va putea fi pus în practică, există
posibilitatea apariţiei celui mai mare risc, şi anume cel al aşezării societăţii
noastre în zona subdezvoltării durabile, dacă avem în vedere că forţele
integrării şi globalizării din UE şi din economia mondială “atacă” cu
putere, mai ales în zonele productive şi de competitivitate, exact acolo
unde se pun bazele parametrilor ce garanteză constantele funcţionalităţii
vieţii economice şi sociale.
Conform ultimilor date strategice publicate de Comisia Europeană,
în ultimii ani România a înregistrat o îmbunătăţire notabilă a convergenţei
reale în termeni de PIB/locuitor.
Cu toate acestea, România continuă să se plaseze în urma tuturor
statelor membre, cu excepţia Bulgariei, decalajul pe care trebuie să-l
recupereze fiind semnificativ.

Concluzii

Apropierea standardelor de viaţă în profil teritorial se poate realiza

numai pe măsura creşterii generale a eficienţei muncii sociale, prin
diversificarea legăturilor economice dintre zonele defavorizate şi cele
favorizare din punct de vedere economic.
În concluzie trebuie să ajungem să avem o economie sănătoasă, cu
oraşe şi comune sănătoase, cu şcoli dotate cu cele necesare şi spitale care
să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, cu organizaţii
ce funcţionează după regulile jocului demogratic,care, “va înregistra un
rest între individ şi societate; fie ca acest rest să fie cât mai mic cu putinţă
pentru indivizi şi societate în ansamblu” ( Petre Ţuţea )

7
 Propuneri
Consider că, respectând recomandările Uniunii Europene, şi având
conducători bine pregătiţi, cu o viziune largă, vom reuşi să ieşim din
acest impas, chiar dacă în viitorii ani se prevăd creşteri economice
negative.

Bibliografie

• Popescu, G. H., 2008, „Economia României în complexitatea

integrării”, Editura Economică, Bucureşti
• Ionescu, R.V., 2008, „Dezvoltarea regională”, Editura Didactică
şi Pedagogică R.A., Bucureşti
• România – Fondul Social European în Romania 2007-2010
• Europa 2020 –Comunicare a Comisiei
• Revista Română de statistică, nr.5/2010