UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “CAROL DAVILA”

FACULTATEA DE STOMATOLOGIE
CATEDRA DE IMPLANTOLOGIE

i t ri l ffolosite
Biomateriale l it îîn
l t l i orală
iimplantologia r l

r 3
Curs
 r
European i t
Society off Biomaterials
i t ri l
defineşte
fi t termenul
t r l de “ biomateriale
i t ri l ”
fii “ materiale
ca fiind t ri l fără i ţ , utilizate
f r viaţă, tili t
în
î domeniiii medicale i l (de( exemplu, l ,
implanturi
i l t ri dentare),
t r ), cu scopull de a
produce
r o interacţiune
i t r ţi cu sistemul
i t l
i l i ” (Wagner,
biologic” ( r, 1991).
).
 t ri l utilzate
Materiale til t pentru
tr rrealizarea
li r
iimplanturilor
l t ril r endoosoase

In
I cursul
r l anilor
il r s-a
- încercat
î r t utilizarea
tili r unuii
numărr variabil
ri il de materiale t ri l pentru
tr
confecţionarea
f ţi r implanturilor,
i l t ril r, din i care
r au
supravieţuit
r i ţ it doarr câteva,t , care r posedă
anumite it proprietăţi
r ri t ţi obligatorii
li t rii ce se impun
i
în
î vederea r obţinerii
ţi rii unuii succes pe termen
t r
lung.
l .
O condiţie li t ri impusă
iţi obligatorie i ttuturor
t r r
biomaterialelor
i t ri l l r este t asigurarea
i r r lipsei
li i de
i it t locală
nocivitate l l şii generală. r l . Trebuie
r i
evitate
it t materialele
t ri l l care r au componente t
toxice,
t i , cancerigene, ri , alergice
l r i şi/sau
i/
radioactive.
r i ti .
In
I general, r l, biomaterialele
i t ri l l trebuie
tr i să fie fi
compatibileti il din i punctt de vedere r biologic,
i l i ,
mecanic, i , funcţional,
f ţi l, rezistente
r i t t la
l
coroziune,
r i , şii să se adapteze t uşorr unorr
tehnologii
t li i şii de laborator.
l ii clinice l r t r.
 i ti ilit t
Biocompatibilitatea
Prin ti ilit t se înţelege
ri biocompatibilitate
i î ţ l posibilitatea
i ilit t ca un
organism
r i i să tolereze,
viu t l r , înî anumite li it , fără
it limite, f r a
determina
t r i apariţia
riţi unorr reacţii r ţii de apărare, r r , un
material
t ri l străin
tr i de el,l, inserat
i r t în î intimitatea
i ti it t lui. l i.
Rateitschack
t it şii Wolflf au definit fi it biocompatibilitatea
i ti ilit t
tf l: “un
astfel: “ material
t ri l este t biocompatibil
i ti il dacă la l nivelul
i l l
unuii organism
r i viu
i produce
r doarr reacţii
r ţii dorite
rit sau
t l r t ” sau “ un material
tolerate t ri l cu o biocompatibilitate
i ti ilit t
optimă
ti nu produce
r reacţii
r ţii tisulare
ti l r nedorite”. rit ”.
Există
i t maii multe lt grader ti ilit t . “ O
de compatibilitate.
i ti ilit t absolută
biocompatibilitate l t este t i ” (Williams).
t o utopie” ( illi ).
Ca etalont l în
î ceea ce priveşte ri t biocompatibilitatea
i ti ilit t
materialelor
t ri l l r folosite
f l it în i l t l i endoosoasă este
î implantologia t
considerat
i r t înî primul
ri l rând
r reacţia
r ţi lorl r cu osul,l, cu toate t t că şii
comportarea
rt r mucoaseii în î zona periimplantară
rii l t r este t tot
t t atât
t t
de importantă.
i rt t .
Aceasta t se datorează
t r f t l i că majoritatea
faptului j rit t cercetărilorr t ril r în î
legătură
l t r cu biocompatibilitatea
i ti ilit t acestor t r materiale
t ri l provine
r i
din
i domeniul i l chirurgiei
ir r i i ortopedice,
rt i , care r utilizează
tili doarr
implanturi
i l t ri intraosoase
i tr şii unde nu se ridică ri i probleme
r l
periimplantare
rii l t r la l nivel
i l de tegumente
t t sau mucoase..
Interacţiunea
I t r ţi dintre i l t şii ţesuturile
i tr implant ţ t ril periimplantare
rii l t r nu
are
r voie i să inducă, i , prinri coroziune,
r i , liză
li osoasă şii
biodegradare
i r r la i l l suprafeţei
l nivelul r f ţ i acestuia, t i , modificări ifi ri
secundare r înî organism
r i (metaloze)
( t l ) sau o instabilitate
i t ilit t
biologică
i l i a implantului.
i l t l i.
Nu este t permisă
r i decâtt utilizarea
tili r unorr materiale t ri l
standardizate
t r i t prin ri norme
r internaţionale.
i t r ţi l .
 Compatibilitatea
ti ilit t mecanică
i
Biomaterialele
i t ri l l utilizate
tili t în i l t l i orală
î implantologia r l
trebuie
tr i să asigure i r transmiterea
tr it r forţelor
f rţ l r ocluzale
l l
ţesuturilor
ţ t ril r de susţinere. ţi r . In I acestt sens,, ele l
trebuie
tr i să prezinte r i t o rezistenţă
r i t ţ mecanică i
suficientă
fi i t pentru tr a nu suferi f ri modificări
ifi ri înî cursulr l
exercitării
r it rii forţelor
f rţ l r fiziologice.
fi i l i .
Parametrii
r trii mecanici i i aii unuii material t ri l suntt
modulul l ti it t şii rezistenţa
l l de elasticitate r i t ţ la l tracţiune.
tr ţi .
De aici i i se poate t conchide i că materialele
t ri l l
polimerice
li ri şii aliajele
li j l pott îndeplini
î li i maii bine i
aceste t cerinţe,
ri ţ , înî timp
ti ce materialele
t ri l l ceramice,
r i ,
fiind
fii maii fragile fr il şii maii rigide,
ri i , nu pott îndeplini
î li i în
î
aceeaşii măsură r aceste t condiţii.iţii.
 ţi
Funcţionalitatea
lit t şii adaptabilitatea
t ilit t
clinică
li i
Funcţionalitatea
ţi lit t şii adaptabilitatea
t ilit t clinică
li i se referă
r f r la
l
implantul
i l t l în î sine,
i , care r trebuie:
tr i :
să fie
fi clinic
li i utilizabil,
tili il, oferind
f ri posibilităţi
i ilit ţi de protezare
r t r
estetice
t ti şii funcţionale
f ţi l
să permităr it sterilizarea
t rili r şi,i, ulterior,
lt ri r, igienizarea
i i i r
corespunzătoare
r t r
să poată fi inserat, şi, eventual, îndepărtat î rt t fără
f r manevre
r
t fi i r
chirurgicale laborioase t, i, t l,
ir r i l l ri
Există
i t maii multe lt criterii
rit rii de clasificare
l ifi r a materialelor
t ri l l r din
i
carer se confecţionează
f ţi implanturi,
i l t ri, cea maii
convenţională
ţi l fiind
fii cea iimunologică.
l i . Aceasta t îîmparte
rt
biomaterialele
i t ri l l în î patru tr clase:l : materiale
t ri l autogene,
t ,
omoloage,
l , heteroloage
t r l şii aloplastice.
l l ti .
 MATERIALE ORIGINE UTILIZARE
Autoplastie - transplant de dinţi
AUTOLOGE
(de la acelaşi - replantări de dinţi
(AUTOGENE)
organism) - transplante osoase
Homeoplastie - banca de oase
OMOLOGE
(de la un alt individ al - conservare cialitică
(ALOGENE)
aceleiaşi specii) - liofilizare
Heteroplastie - os devitalizat,
HETEROLOGE
(de la un individ din deproteinizat
(XENOGENE)
altă specie) - colagen, gelatină
- metale
Aloplastie
ALOPLASTICE - ceramică
(materiale sintetice)
- materiale plastice
Implanturile
I l t ril endoosoase suntt confecţionate
f ţi t
exclusiv
l i din i materiale
t ri l aloplastice,
l l ti , care r pott fi:
metale,
t l , aliaje,
li j , ceramică,
r i , materiale
t ri l plastice.
l ti .

Avantajele
t j l materialelor
t ri l l r aloplastice
l l ti faţă
f ţ de cele l
autologe,
t l , omologel şii heterologe
t r l sunt:t:
disponibilitate
i i ilit t practic
r ti nelimitată
li it t
manipulare
i l r maii uşoară r
posibilitatea
i ilit t de a lel fi îmbunătăţite
î t ţit proprietăţile
r ri t ţil
fizice
fi i şii chimice i i
prin
ri standardizarea
t r i r lor l r se poate t obţine
ţi un niveli l
calitativ ri i t şii constant
lit ti maii ridicat t t
Ca dezavantaj, t ri l l aloplastice
t j, materialele l l ti prezintă r i t riscul
ri l
declanşării
l rii uneii reacţii
r ţii de corp r străin,
tr i , care r va
duce inevitabil
i it il lal pierderea
i r r implantului.
i l t l i. Din i punctt
de vedere r histopatologic,
i t t l i , aceasta t este t o reacţie
r ţi
tisulară,
ti l r , care r în î prezenţa
r ţ unuii corp r neresorbabil
r r il
duce la l formarea
f r r de ţesut
ţ t conjunctiv
j ti de iritaţie
irit ţi
carer va tinde
ti să expulzeze
l corpul
r l străin.
tr i .
Contactul
t t l osos periimplantar
rii l t r poate t avea însă î o
reacţie
r ţi specială i l de corp r străin,
tr i , favirabilă,
f ir il , prin ri
încorporarea
î r r r implantului
i l t l i în î os..

Biomaterialele
i t ri l l se împart
î rt în
î trei
tr i clase
l de
compatibilitate:
ti ilit t :
biotolerate
i t l r t
bioinerte
i i rt
bioreactive
i r ti
Materialelor i t l r t (oţeluri
t ri l l r biotolerate ( ţ l ri inoxidabile,
i i il , aliaje
li j
Cr-Co-Mo,
r- - , PMMA)) le l corespunde
r aşa-zisa
- i
osteogenză
t l distanţă
la i t ţ (strat r t r de ţesut
( tr t separator ţ t
conjunctiv
j ti format
f r t prin ri interacţiunea
i t r ţi osului
l i cu
ionii
i ii metalizi
t li i toxici)
t i i)
Materialelor
t ri l l r bioinerte
i i rt (titan, t t l, ceramică
(tit , tantal, r i pe
bază de aluminiu)
l i i ) le l corespunde
r osteogeneza
t
de contact
t t (contact
( î tr suprafaţa
t t între i l t l i şii
r f ţ implantului
os).
).
Pentrutr materialele
t ri l l bioreactive
i r ti (fosfat
(f f t de calciu,l i ,
ceramică
r i sticloasă,
ti l , biosticlă
i ti l şii apatite) tit ) este t
considerată
i r t tipică
ti i osteogeneza
t de legătură
l t r ,
când apare r o legătură
l t r chimicăi i între i l t şii os..
î tr implant
O categorie
t ri specială i l o formează
f r biomaterialele
i t ri l l
i rt cu structură
inerte tr t r osteotropă. t tr . Dini această t
categorie
t ri putem t cita
it titanul
tit l cu o suprafaţă
r f ţ
rugoasă
r acoperit rit cu un strat tr t de TPFS (Titan
( it
Plasma
l Flame
l Spray).
r ).
Aceste t t ri l , datorită
materiale, t rit i ti ilit ţii
biocompatibilităţii
i i şii micromorfologice
chimice i r rf l i cu osul,l, realizează
r li
cu acesta t o legătură
l t r fizico-chimică,
fi i - i i , fenomenul
f l
histologic
i t l i la l distanţă
i t ţ fiind fii i il t cu aşa-zisa
asimilat - i
osteogeneză
t de legătură.
l t r .
Ceramicile
r i il utilizate
tili t în i l t l i orală
î implantologia r l suntt pe
bază de oxid l i i – bioinactiv
i de aluminiu i i ti – şii fosfat
f f t
de calciul i – bioactiv.i ti . Ceramicile
r i il aluminoase
l i
produc
r osteogeneză
t de contactt t , decii în î jurul
j r l
implantului
i l t l i se va depune os lamelar, l l r, rezistent
r i t t
din
i punctt de vedere r mecanic. i .
r i il pe bază de fosfat
Ceramicile f f t de calciu, l i , ca şii
ceramica
r i sticloasă
ti l produc
r osteogeneză
t de
legătură
l t r prinri eliberarea
li r r de ioni i i de calciul i şii fosfat
f f t
în
î mediul i l înconjurător
î j r t r şii absorbţiar ţi acestora
t r de
către
tr masa osoasă.. Astfel tf l se realizează
r li o
legătură
l t r chimică
i i între î tr implant
i l t şii os..
Dini punctt de vedere r ştiinţific
tii ţifi şii practic,
r ti , primul
ri l loc
l
ca materiale
t ri l pentru tr implanturile
i l t ril endoosoase îl
ocupă aliajele
li j l metalice
t li deoarece r au proprietăţi
r ri t ţi
rezistive
r i ti crescute
r t (rezistenţă
(r i t ţ la l compresiune,
r i ,
î i r , tracţiune,
încovoiere, tr ţi , etc.),
t .), pentrutr a putea
t prelua
r l
şii transmite
tr it osului l i forţele
f rţ l fiziologice
fi i l i care
r se
exercită
r it la
l acestt nivel.
i l.

In
I timp
ti ri aniiii ’70
ce prin ’ se utilizau
tili aliaje
li j Co-Cr-Mo
- r-
şii tantalul
t t l l ca materialet ri l pentru tr implanturile
i l t ril
endoosoase,, la l ora
r actuală
t l se preferă
r f r
i l t ril confecţionate
implanturile f ţi t din i titan
tit purr şii aliaje
li j
de titan.
tit .
 it l
Titanul
Titanul
it l şii aliajele
li j l sale l au devenitit în î ultimul
lti l timp
ti
de neînlocuit
î l it în
î multelt domeniiii tehnice,
t i , şii chiar
i r şii
în
î medicină.i i . Acestt material tr atenţia
t ri l a atras t ţi lumii
l ii
stomatologice
t t l i prin ri proprietăţile
r ri t ţil sale l deosebitit de
avantajoase
t j : biocompatibilitate
i ti ilit t , conductibilitate
ti ilit t
termică
t r i redusă r it t scăzută
, densitate t , rezistenţă
r i t ţ la l
coroziune.
r i .
Printre
ri tr primii
ri ii care r au realizat
r li t implanturi
i l t ri dentare t r
din
i titan
tit au fostf t Linkow
i (1968),
( ), Branemark
r r
(1969)
( ) şii Hofmannf (1985),
( ), care r utilizează
tili un
aliaj
li j all titanului
tit l i (TiAl
( i l6V4).
 In i l t l i se utilizează
I implantologie tili titanul
tit l nealiat,
li t, cu o puritate
rit t
de aproximativ
r i ti 99,75% , şii un conţinut
ţi t de fier fi r de maxim
i
0,5%
, (de
( obicei
i i sub 0,1%).
, ). Titanul
it l nealiat
li t sau faza
f αa
tit l i prezintă,
titanului r i t , conform
f r DIN I 17 850 (Institutul
(I tit t l German
r
pentru
tr Standarde)
t r ) patru
tr grade
r de puritate.
rit t .

I scopull îmbunătăţirii
In î t ţirii proprietăţilor
r ri t ţil r mecanice,
i , au fost
f t
încercate
î r t şii diferite
if rit aliaje
li j ale
l titanului,
tit l i, cum sunt:
t:
Tii6All4V
Tii6All7Nb
Tii30Ta
Tii5All2.5Fe
NiTi
i i (aliaj
( li j cu memorie)ri )
După o serie ri de cercetări r t ri experimentale
ri t l pe animale, i l ,
Wagnerr şii colaboratorii
l r t rii (1987)
( ) susţin
ţi că nu poate t fi
demonstratătr t o diferenţă
if r ţ concretă r t între
î tr osteointegrarea
t i t r r
diferitelor
if rit l r tipuri
ti ri de aliaje li j şii titanul
tit l purr şii de aceea eii
recomandă
r utilizarea
tili r aliajului
li j l i Tii All V,, t r
r ri t ţil r dator proprietăţilor
i ri rmecanice
. - superioare.
rit î S-a
,
descoperit însă, it după ri o anumită t perioadă i t r rde , r ţ
osteointegrare,
i tr ţiiprezenţari il i i l i î ţ t l
uneirii concentraţii
l t r. variabile de ioni de Al şi V în ţesutul
periimplantar.
De aceea la l ora r actuală t l se preferă r f r din i nou utilizarea
tili r
implanturilor
i l t ril r din i titan
tit nealiat
li t sau aliaje li j Tii Ta,,
i r t “leneşe”
considerate “l ” dini punctt de vedere i l i . Dacă
r biologic.
din i r t de rezistenţă
i considerente r i t ţ se preferă r f r alte lt aliaje
li j de
tit , cu proprietăţi
titan, r ri t ţi mecanice i superioareri r titanului
tit l i pur, r, se
r rir t r tr t l
tit , i r i tit r i .
recomandă acoperirea acestora cu un strat de plasmă de
titan, hidroxiapatită sau mase ceramice.
Proprietăţile
r ri t ţil chimice
i i şii biologice
i l i ale l titanului
tit l i suntt
dictate
i t t de stratul
tr t l superficial
rfi i l de oxizi.
i i.
Stratul i i se formează
tr t l de oxizi f r spontant în
î mediu i
biologic,
i l i , grosimea
r i lui
l i ajungând
j într-un
î tr- minut i t la l
100A,, şii creşte
r t până la l 2000A după o perioadă ri
maii mare r de timp.
ti .
Pentru t ili r mecanică
tr stabilizarea i a stratului
tr t l i de oxizi i i
de titan, t ri recomandă
tit , uniiii autori r rir
acoperirea
implantului
i l t l i cu oxid i de zirconiu,
ir r -i conferă
i , care-i f r
însă
î o culoare
l r închisă
î i (implantele
(i l t l Bone-Lock). - ).
 l ceramice
Masele r i
Abandonarea r metalelor
t l l r în î stomatologie
t t l i face f
parte
rt din i cercetările
r t ril de avangardă r ale
l acesteit i
specialităţi.
i lit ţi.
Bimetalismul,
i t li l, metalozele,
t l l , ca şii o serie ri de
aspecte t de biocompatibilitate
i ti ilit t au dus la l ideea
i
î l
înlocuirii t l l r de către
irii metalelor tr masele l ceramice
r i cu
r ri t ţi înalte,
proprietăţi î lt , dintre
i tr care r se remarcă
r r cele l pe
bază de All2O3, şii maii ales l ZrO r 2.
Astfel,
tf l, metalele ti să fie
t l l tind fi înlocuite
î l it dini domeniiii
în
î care ţi
r deţineau supremaţia
r ţi de peste t un secol.l.
 IImplanturile
l t ril endoosoase din
i
ceramică
r i aluminoasă
l i
Implanturile
I l t ril endoosoase din
i ceramică
r i
aluminoasă
l i (Frialit,
( ri lit, Biolok,
i l , Bionit)
i it) au fost
f t primele
ri l
realizări
r li ri înî domeniu. i .
Ceramica
r i pe bază de oxid i de aluminiu
l i i se
deosebeşte t esenţial
ţi l de metale. t l . Astfel,
tf l,
implanturile
i l t ril din i ceramică
r i aluminoasă
l i au o
duritate
rit t extrem
tr de crescută,
r t , carer permite
r it o
eventuală
t l prelucrare
r l r r doarr cu instrumente
i tr t
diamantate,
i t t , sub jetj t de apă,, şii o rezistenţă
r i t ţ la l
compresiune
r i cu multlt pestet cea a implanturilor
i l t ril r
metalice.
t li .
 IImplanturile
l t ril endoosoase din
i
ceramică
r i pe bază de ZrOr 2 ((TCS).
).
Implanturile
I l t ril TCS suntt tije tij dini oxidi de zirconiu
ir i ce
pott fi incluse
i l în
î categoria
t ri implanturilor
i l t ril r de
stabilizare
t ili r endoosoasă.. Au o rezistenţă r i t ţ
mecanicăi corespunzătoare
r t r şii o
i ti ilit t recunoscută.
biocompatibilitate r ij l se inseră
t . Tijele i r
proximal,
r i l, în î raport
r rt cu dinţii
i ţii naturali.
t r li.

Ceramicile
r i il aluminoase
l i şii pele
l pe bază de oxidi
de zirconiu
ir i produc
r osteogeneză
t de contact,
t t, decii
în
î jurul
j r l implantului
i l t l i se va depune os lamelar,
l l r,
rezistent
r i t t din i punctt de vederer mecanic.
i .
 t ri l utilizate
Materiale tili t îîn ttehnicile
i il de
t r osoasă
augmentare

I tehnicile
In t i il de augmentare t r osoasă (numite
( it şii
r
regenerarer r osoasă ghidată i t – ROG)) se utilizează
tili
cu precădere
r r două tipuri
ti ri de materiale:
t ri l : materiale
t ri l
de adiţie
iţi şii membrane r de regenerare.
r r r .
Sii la
l ora r actualăt l acestea t suntt intr-un
i tr- ti
continuu
proces
r de optimizare
ti i r şii perfecţionare,
rf ţi r ,
experimentându-se
ri t - în î permanenţă
r ţ noii tipuri
ti ri de
materiale
t ri l care r să întrunească
î tr câtt maii multe lt
dintre
i tr condiţiile iţiil cerute.
r t .
 iţi osoasă
t ri l de adiţie
Materiale
In
I ultima
lti perioadă
ri tehnicile
t i il de regenerare
r r r osoasă
ghidată
i t suntt utilizate
tili t tot t t maii des în î diferite
if rit
situaţii
it ţii clinice.
li i . Astfel
tf l se poate t obţine:
ţi :
tr t osos favorabil
un substrat f r il inserării
i r rii implanturilor
i l t ril r
un oarecare
r r control
tr l all atrofiei
tr fi i crestelor
r t l r alveolare
l l r
refacerea
r f r unorr defecte
f t osoase

Tabelul
l l urmator
r t r prezinta
r i t tipurile
ti ril materialelor
t ri l l r de
aditie
iti osoasa::
 Tip Origine Exemple
-transplante de dinţi
Intraorale -replantări de dinţi
Materiale - ţesuturi de la acelaşi -transplante osoase
autologe individ
Extraorale -spongioasă şi medulară din creasta iliacă

- spongioasă refrigerată conţinând medulară din creasta

- provenite de la un
Materiale iliacă şi os spongios crioconservat de la capul femural
alt individ al aceleiaşi
omologe - os alogen refrigerat şi uscat – FDBA
specii
- os demineralizat refrigerat şi uscat - DFBA

Materiale - provenite de la un Asemănător cu materialele omologe, doar că sursa de

heterologe individ din altă specie provenienţă este un individ din altă specie

-Biogran (Orthivita, SUA)

-PAW 1 (Poneti SRL, Romania)
Biosticle
-Perioglas (US Biomaterials Corp.)
-Ilmaplant (Ilmenau Glaswerke)

-Cerasorb (Curasan, Germania)

Substituenţi Pe bază de
-KSI TCP (KSI Bauer, Germania)
sintetici de - substanţe sintetice fosfat tricalcic
-Biobase α-pore (Calcitek, SUA)
os -Hapset (Lifecore Biomedical, SUA) – HA cu
Pe bază de sulfat de calciu
hidroxi-apatită -Frios Algipore (Friatec, Germania) – din
alge

Polimeri de înlocuire a ţesuturilor dure – HTR polymer

 Caracteristici ideale ale unui material de augmentare osoasă

Alogen
Caracteristici Autogen Refrigerat- Xenogen Alopastic
DMB
Uscat

Osteogen + - - - -
Osteoinductiv + - + - -
Osteoconductiv + + + + +
Disponibil + + + + +
Previzibil - - - - +
Proprietăţi
mecanice + + +/- +/- +

Manevrabilitate - + +/- -

Siguranţă + +/- + +/- +

 t ri l autologe
Materiale t l
Materialele
t ri l l autologe
t l (transplantele
(tr l t l autogene)
t )
suntt reprezentate
r r t t de fragmente
fr t de ţesut
ţ t osos
recoltate
r l acelaşi
lt t la l i individ.
i i i . Maii exactt sediuli l de
r lt r şii locul
recoltare l l de inserare
i r r aparţin
rţi aceluiaşi
l i i
individ
i i i (organism).
( r i ). Această t tehnică
t f t şii este
i a fost t
folosită
f l it în î ortopedie
rt i de multă lt vreme.
r .

Materialele
t ri l l autologe
t l se pott clasifica
l ifi în î funcţie
f ţi de
regiunea
r i de recoltare
r lt r în:
î :
i tr r l
intraorale
extraorale
tr r l
 r l t l autologe
Transplantele t l i tr r l
intraorale
Transplantele
r l t l autogene
t de dinţi
i ţi au fost f t practicate
r ti t
de foarte
f rt multlt timp, ti , dinţiii ţii aceluiaşi
l i i individ
i i i fiind
fii
replantaţi
r l t ţi sau transplantaţi
tr l t ţi se încorporează
î r r în
î os,, cu
timpul
ti l însăî apare r resorbţia
r r ţi rădăcinii
r i ii lor.
l r.
Transfixarea
r fi r acestor t r dinţi
i ţi le
l poate t prelungi
r l i într-o
î tr-
oarecare
r r măsură r persistenţa
r i t ţ pe arcade, r , procedeul
r l
neinfluenţând
i fl ţ însă
î resorbţia
r r ţi rădăcinilor.
r i il r.
Există
i t şii posibilitatea
i ilit t efectuării
f t rii unorr osteo-dento- t - t -
transplante
tr l t autogene,
t , când reuşitele
r it l suntt maii
longevive
l i dacă interfeţele
i t rf ţ l transplantului
tr l t l i suntt
exclusiv
l i osoase..
Sediile iil de recoltare
r lt r intraorală
i tr r l pott fi: tuberozitatea
t r it t
maxilară,
il r , mentonult l sau crestele
r t l edentate. t t .
 r l t l autogene
Transplantele t tr r l
extraorale
I recoltările
In r tr r l se preferă
lt ril extraorale r f r spongioasa i şii
medularal r din i creasta
r t iliacă,
ili , datorită
t rit potenţialului
t ţi l l i
osteogen
t ridicat.
ri i t. Acestt tip ti de transplante
tr l t
prezintă
r i t t j l că fragmentele
avantajul fr t l osoase
obţinute
ţi t suntt suficient fi i t de mari, ri, suntt constituitetit it
i tr- corticală
dintr-o rti l şii un miez i spongios i asemănător t r
ca dispoziţie
i iţi structurală
tr t r l cu oasele l maxilare.il r .
Maii există
i t şii alte lt zone de recoltare
r lt r a grefelor r f l r
osoase extraorale,
tr r l , cum arr fi epifiza ifi ti i i şii
tibiei
calota
l t craniană.
r i .
 t ri l omologe
Materiale l
Transplantele
r l t l de os alogen l se realizează
r li între
î tr
i i i ii diferiţi
indivizii if riţi din i punct
t de vedere
r genetic
ti i
aceleiaşi
l i i specii. ii. ai
Se descriu ri trei
tr i tipuri
ti ri de os alogen l uman care r se
pott obţineţi de la l băncii de os :
spongioasă i refrigerată
r fri r t conţinând ţi medulară
l r din i
creasta
r t iliacă
ili şii os spongiosi crioconservat
ri r t din i
capull femural
f r l
os alogen refrigerat şi uscat – FDBA (freeze
r fri r t i
driedl bone allografts) t (fr
osri demineralizat ll r ftrefrigerat
) şi uscat – DFDBA
i r li freeze-dried
(demineralised t r fri r t bone i t
allografts)
( i r li fr - ri ll r ft )
Prin r fri r r şii uscare
ri refrigerare r se obţine ţi o scădere r
marcatăr t a antigenităţii
ti it ţii produsului.
r l i.
Demineralizarea
i r li r osului l i alogen
l r fri r t şii uscatt
refrigerat
oferă
f r prin
ri f t l eliberării
efectul li r rii unorr proteine r t i
inductive
i ti – bone morphogenic r i proteins
r t i (BMP)
( )–
o creştere
r t r marcată r t a potenţialului
t ţi l l i osteogen.
t .
BMP-urile- ril stimulează
ti l formarea
f r r de os prin ri
osteoinducţie,
t i ţi , favorizând
f ri diferenţierea
if r ţi r celulelor
l l l r
primare
ri r nediferenţiate
if r ţi t în î osteoblaşti.
t l ti.
Dini acestt motiv, ti , DFDBA are r r ri t ţi
proprietăţi
osteoinductive
t i ti , pe când FDBA are r caracter
r t r
osteoconductiv.
t ti .
 t ri l de aditie
Materiale iti heterologe
t r l
((xenogene))
Un material
t ri l dini aceasta t categorie
t ri utilizat
tili t
cu rezultate
r lt t foarte
f rt bune pe termen t r lung
l
este
t PepGen P-15 - (Ceramed,
( r , SUA). ).
Acestt material
t ri l contine
ti peptidul
ti l P-15,
- , un
biomimetic
i i ti sintetic i t ti all secventei t i de 15
aminoacizi
i i i aii colagenului
l l i tip
ti I, implicat
i li t in i
adeziunea
i celulara,
l l r , in i special
i l a
fibroblastilor
fi r l til r sii osteoblastilor.
t l til r.
 li tii PRP iin iimplantologia
Aplicatii l t l i
orala
r l
Concentratia tr ti plachetelor
l t l r sangvine
i ini PRP estet
de 10.000.000/dl
. . / l carer este t de 100.000
. de ori
ri
maii mare r decatt cea dintr-o
i tr- plaga
l normala
r l
tili r PRP poate
Utilizarea t evita
it folosirea
f l ir uneii
membrane r
f l
Se foloseste t in
i reconstructiile
r tr tiil defectelor
f t l r
importante
i rt t de continuitate i l r
ti it t osoase mandibulare
sii maxilare
il r
 Modull de recoltare
r lt r all PRP
Separarea
r r sangelui
l i in
i
cele
l trei
tr i componente
t
de baza
-Plasma bogata in
plachete sangvine
-Plasma saraca in
plachete sangvine
-Hematii
 tit ţi sintetici
Substituenţi i t ti i de os
In i t ri modernă
I istoria r a stomatologiei,
t t l i i, deceniiii de-a -
rândul
r l gipsul
i l sterilizat
t rili t a fost f t utilizat
tili t ca
substituent
tit t sintetic
i t ti de os.. Defecte f t osoase
importante
i rt t care r rezultau
r lt în î urma r chistectomiilor
i t t iil r
sau a unorr tumor t r benigne
i erau
r umplute l t cu gips.i .
In
I multe lt din i asemenea cazuri, i r după 20-30
ri, chiar -
de anii de la l inserarea
i t ri l l i nu apărea
r r materialului r nicii i
o reacţie.
r ţi .
De altfel ltf l există i t o tendinţă
t i ţ de a reactualiza
r t li
metoda,
t , bineînţeles,
i î ţ l , cu produse r maii sofisticate
fi ti t
decâtt CaSO 4 . Un exemplu l înî acestt sens este t
produsul
r l Capsett (Lifecare
( if r Biomedical
i i l SUA), ),
carer conţine ţi 35% sulfat lf t de calciu l i semihidratat.
i i r t t.
 t ri l sintetice
Materiale i t ti de augmentare
t r
osoasă pe bază de biosticle
i ti l
Stratul
tr t l superficial i ti l l r conţine
rfi i l all biosticlelor ţi ioni
i i de
fosfat,
f f t, care r influenţează
i fl ţ pozitiv
iti cristalizarea
ri t li r
hidroxiapatitei
i r i tit i şii cristale
ri t l de cuarţ, r detemină
rţ, care t i
r i it r dirijată
precipitarea r t i l r de pe suprafaţa
irij t a proteinelor r f ţ
lor.
l r.
Datorită
t rit f t l i că stratul
faptului tr t l superficialrfi i l all
i ti l l r prezintă
biosticlelor r i t un grad r variabil
ri il de
solubilitate,
l ilit t , în î funcţie
f ţi de compoziţia iţi chimică i i
succesull lor l r pe terment r lung
l este
t redus.
r . Prin
ri
creşterea
r t r conţinutului
ţi t l i de elemente
l t alcaline
l li se
obţine
ţi o reactivitate
r ti it t osoasă superioară, ri r , darr care r
concomitent it t creşter t şii solubilitatea
l ilit t biosticlelor.
i ti l l r.
Nakamura r elaborează
l r aşa-numitele
- it l sticle
ti l
AW care r conţin ţi apatită tit (Ca
( (PO
( ) )O) ) şii
wolastonit
l t it (CaO( SiOi ) , ce conferă f r
materialului
t ri l l i proprietăţi
r ri t ţi mecanice i
superioare
ri r crescând
r rezistenţa
r i t ţ la
l
încovoiere
î i r şii compresiune.
r i .
ri testări
Prin t t ri pe animale i l s-a - demonstrat tr t că
rezistenţa
r i t ţ la l tracţiune
tr ţi şii forfecare
f rf r creşte
r t
ifi ti după inserarea
semnificativ i r r implantului,
i l t l i,
rezultatele
r lt t l fiind
fii superioareri r celor l r obţinute
ţi t
în r i ii pe bază de oxid
î cazull ceramicii i de
aluminiu.
l i i .
Materiale
t ri l sintetice
i t ti de augmentare t r osoasă
pe bază de ffosfat tricalcic
f t tri l i ((TCP))

r i il pe bază de fosfat
Ceramicile f f t tricalcic
tri l i (TCP)
( ) se
pott obţineţi din
i hidrogenfosfat
i r f f t de calciu l i şii
carbonat
r t de calciu
l i prin
ri sinterizare
i t ri r la l 1200ºC, º , iar
i r
printr-o
ri tr- încălzire
î l ir continuă
ti la
l 1370ºC º se
realizează
r li trecerea
tr r fazei
f i beta-TCP
t - în
î faza
f alfa-
lf -
TCP..
r i pe bază de TCP maii este
Ceramica t folosită
f l it şii în î
terapia
t r i defectelor
f t l r dini otochirurgie
t ir r i şii
traumatologie
tr t l i ca suport rt medicamentos
i t (de
(
exemplu l pentru
tr Gentamicină)
t i i ) în î terapia
t r i
osteomielitelor.
t i lit l r.
Materiale
t ri l sintetice t r osoasă
i t ti de augmentare
pe bază de hidroxiapatită
i r i tit ((HA))

r i il pe bază de HA au o importanţă
Ceramicile i rt ţ clinică
li i
deosebităit ca materiale
t ri l de augmentare t r fie fi ca
i l t ri de adiţie
implanturi iţi pentru
tr acoperirea rir implanturilor
i l t ril r
endoosoase metalice,
t li , înlocuind
î l i în
î acestt sens
r i il pe bază de TCP datorită
ceramicile t rit proprietăţilor
r ri t ţil r
mecanicei superioare.
ri r .
In
I prezent
r t hidroxiapatita
i r i tit este l r utilizată
t larg tili t ca
material
t ri l de augmentaret r osoasă,, fie fi asociată i t cu
materiale
t ri l osoase autogene,
t , fie
fi ca atare.t r .
 r
Membrane tili t îîn ttehnicile
utilizate i il
t r osoasă
de augmentare
In
I regenerarea
r r r osoasă ghidată i t (ROG)( ) se utilizează
tili
constant
t t o serie ri de folii
f lii din
i diferite
if rit materiale
t ri l (care
( r se
resorb
r r sau nu în î timp),
ti ), pentru tr izolarea
i l r defectuluif t l i osos pe
parcursul
r r l refacerii
r f rii acestuia.
t i . Aceste t folii
f lii suntt cunoscute t
sub numele l de membrane. r . Asadarr membranele r l suntt
ri r confecţionate
bariere f ţi t dini diferite
if rit materiale
t ri l resorbabile
r r il
sau neresorbabile
r r il carer separă f t l osos refăcut
r defectul r f t sau
nu cu materialet ri l autologe,
t l , omologe,
l , heterologe
t r l sau
aloplastice,
l l ti , de lamboul
l l muco-periostal.
- ri t l.
Pe lângă
l r l l de contenţie
rolul i l t ril r de adiţie,
t ţi all implanturilor iţi ,
membranele
r l împiedică
î i i proliferarea
r lif r r celulelor
l l l r epiteliale
it li l din i
lamboul
l l muco-periostal
- ri t l spre r defectul
f t l osos , proliferare
r lif r r
care
r poate t compromiter it o regenerare
r r r osoasă de calitate. lit t .
 l se utilizează
Membranele
r tili î următoarele
în r t r l situaţii
it ţii clinice:
li i :

terapia
t r i recesiunilor
r i i l şii a furcaţiilor
i il r gingivale f r ţiil r descoperite rit
ale
l molarilor
l ril r dini cursul
r l diferitelor
if rit l r forme
f r de parodontopatii
r t tii
marginale
r i l
umplerea
l r defectelor
f t l r rezultate
r lt t în
î urma
r chirurgiei
ir r i i
afecţiunilor
f ţi il r parodonţiului
r ţi l i apical
i l
lt situaţii
alte it ţii în î care f t l osoase apărute
r defectele r t după
pseudotumorit ri inflamatorii,
i fl t rii, traumatisme,
tr ti t . necesită
, etc. it o
ROG
corecţii
r ţii ale l suprafeţelor
r f ţ l r periimplantare
rii l t r şii terapia
t r i
periimplantitelor
rii l tit l r
tehnici
t i i de augmentare t r a rezervei
r r i osoase în î implantologia
i l t l i
orală
r l
I funcţie
In f ţi de materialul
t ri l l din
i carer suntt confecţionate,
f ţi t ,
membranele
r l se clasifică
l ifi în:î :

r r
neresorbabile fi r de celuloză
il : fibre l l hibridă,
i ri , latex,
l t ,
lit tr fl r til
politetrafluoroetilen expandatt (PTFE-e),
( - ), care r
trebuiesc
tr i îndepărtate
î rt t după o anumită it perioadă,
ri ,
ri tr- nouă intervenţie
printr-o i t r ţi
r r
resorbabile il : pott fi sintetice
i t ti i t ti i –
( li ri sintetici
(polimeri
acidi poliactic,
li ti , copolimerili ri aii acizilor
i il r glicolic
li li sau
lactic)
l ti ) sau naturale t r l (ex.
( . Colagen)
l ) şii carer nu
necesită it a fi îndepărtate
î rt t printr-o
ri tr- nouă intervenţie
i t r ţi
 ijl
Mijloace ţi r a
de menţinere
membranelor
r l r de augmentare
t r
osoasă
Pentrutr mărirea t lit ţii primare
rir stablităţii ri r a membranelor r l r
pe lângă
l mijloacele
ijl l care r conferă fi r primară
f r o fixare ri r
t r (sutură,
a acestora ( t r , aderenţăr ţ prin ri procese
r de
coagulare,
l r , compresiunea
r i periferică
rif ri a mucoasei) i)
f t imaginaţi
au fost i i ţi pini
i i de dimensiuni
i i i reduse
r care
r
se inseră
i r prin ri membrană r intraosos
i tr realizând
r li o
fi r mecanică
fixare i maii bună a acesteia. t i . Din
i punctt
de vedere r all designului
i l i pott fi comparaţi r ţi cu
pionezele.
i l .
Pinii
i ii pott fi:
neresorbabili
r r ili – din
i titan
tit
– Frios
ri (Friatec,
( ri t , Germania)
r i )
– Memfixfi (Institute
(I tit t Straumann,
tr l ţi )
, Elveţia)
r ili – din
Resorbabili i materiale
t ri l resorbabile
r r il (acid
( i polilactic)
lil ti )
– Resor-Pin
r- i (Geistlich, l ţi )
( i tli , Elveţia)
– Leadfix
fi (Calcitek,
( l it , SUA))

Utilizarea
tili r pinilor i il r conferă f r maii multe lt avantajet j în î cadrul r l tehnicilor
t i il r
de regenerare
r r r tisulară
ti l r ghidată: i t :
diminuă
i i ifi ti complicaţiile
semnificativ li ţiil postoperatorii:
t r t rii: expunerear
membranei,
r i, deplasarea
l r membranei
r i de pe defect, f t,
plicaturarea
li t r r membranei r i
simplifică
i lifi tehnica
t i operatorie
r t ri nemaifiind
ifii necesară r urmărirea
r rir
fixării
fi rii membranei r prin
i ri mijloacele
ijl l convenţionale
ţi l
simplifică traseul inciziilor care nu mai trebuiesc făcute larg
i lifi a se
pentru tr acoperil i porţiunile
i iil r r libere ale i trmembranei
i f (cut mult
l r
ri rţi ilpinilor
mai trmari în cazul neutilizării li r l r i( lt
i ri î l tili rii i il r