Note de curs -C1-C2

CURS INTRODUCTIV
DREPTUL CONSTITUŢIONAL- RAMURĂ A DREPTULUI PUBLIC

1. Conceptul de drept constituţional şi instituţie politică

Drept constituţional:
- „ramura dreptului unitar român formată din normele juridice care
reglementează relaţiile sociale fundamentale ce apar în procesul instaurării,
menţinerii şi exercitării statale a puterii”1.
- „ramura dreptului public formată din normele juridice care reglementează
principiile fundamentale, esenţiale ale regimului social-politic al unei ţări,
reglementează relaţiile sociale fundamentale care se stabilesc în procesul
instaurării, menţinerii şi exercitării statale a puterii, definesc şi garantează
drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor pentru a-i proteja împotriva
tendinţelor de abuz ale puterii”2.
Instituţie politică:
- „organele însărcinate să realizeze puterea politică şi normele privitoare la
această realizare”3
-„ în sens restrâns- instituţie de drept care se referă la putere
- în sens larg- cuprind sensul restrâns al acestora, viaţa şi aplicarea normelor
juridice care le constituie precum şi formele organizatorice care le realizează”4.
Exemplu de instituţii politice: Parlamentul, Preşedintele României, etc
Dreptul constituţional constituie ramura principală a oricărui sistem juridic
1
I. Muraru, E. S. Tănăsescu, Drept constituţional şi instituţii politice, Vol. I, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, pag.
12;
2
Florin Coma Kund, Carmen Coşug, Instituţii Politice. Drept Constituţional, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2005, p. 99;
3
I. Muraru, E. S. Tănăsescu, Drept constituţional şi instituţii politice, Vol. I, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, pag.
14;
4
Gheorghe Iancu, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007, pag. 10;

1
şi reglementează relaţii sociale fundamentale, normele juridice din celelalte
ramuri de drept trebuind să fie conforme cu Constituţia.
2. Raporturile juridice de drept constituţional şi normele de drept
constituţional
 Raporturile juridice de drept constituţional:

- „relaţii sociale care apar în procesul instaurării,menţinerii şi exercitării statale a

puterii”5.
- „relaţiile sociale care apar în procesul de instaurare, menţinere şi exercitare a
puterii de stat”6
 Normele de drept constituţional-

Principalele trăsături ale normelor dreptului constituţional sunt7:

- existenţa unei singure sancţiuni pentru mai multe norme;
- caracterul specific al sancţiunii (nerealegerea parlamentarilor, efectele
neconstituţionalităţii, revocarea mandatului parlamentar);
- raportarea la întregul sistem de drept, deşi normele constituţionale au un
caracter general, sancţiunea se regăseşte în alte drepturi de drept (sancţiunea
penală a încălcării principiului constituţional al egalităţii);
- toate celelalte norme juridice din cadrul celorlalte ramuri de drept trebuie să
fie conforme cu cele constituţionale, în caz contrar ele sunt abrogate sau
modificate;
- sunt imperative,obligatorii pentru destinatari;
Se clasifică8:
- norme cu aplicare nemijlocită (principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor);
- norme cu aplicare mijlocită (principiul din Constituţie conform căruia statul
ocroteşte căsătoria şi familia şi apără interesele mamei şi copilului este urmat
5
I. Muraru, E. S. Tănăsescu, Drept constituţional şi instituţii politice, Vol. I, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, pag.
15;
6
Gheorghe Iancu, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007, pag. 12;
7
I. Muraru, E. S. Tănăsescu, Drept constituţional şi instituţii politice, Vol. I, Editura All Beck, Bucureşti, 2005,
p.20-23; Gheorghe Iancu, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007, pag. 17;
8
I. Muraru, E. S. Tănăsescu, Drept constituţional şi instituţii politice, Vol. I, Editura All Beck, Bucureşti, 2005,
p.20-23; Gheorghe Iancu, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007, pag. 17;

2
 de reglementarea din Codul civil)
3. Subiectele raporturilor de drept constituţional
 Statul- întotdeauna este unul dintre subiectele raporturilor de drept

constituţional, în mod direct (de ex. în ceea ce priveşte cetăţenia), sau

indirect, prin organele sale reprezentative
 Poporul- art. 2 Constituţie- al. 1- Suveranitatea naţională aparţine

poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative,

constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin
referendum.
Al. 2- Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita
suveranitatea în nume propriu.
 Organele statului, autorităţile şi instituţiile publice – autorităţile publice

ale statului sunt subiecte ale raporturilor juridice de drept constituţional.

Cele executive, judecătoreşti sunt subiecte în măsura în care participă la
raporturile juridice de drept constituţional, cele legiuitoare sunt întotdeauna
subiecte ale raporturilor de drept constituţional.
 Partidele politice, formaţiunile politice, alianţele politice, alte
organizaţii- contribuie la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor
 Cetăţenii români- sunt subiecte ca persoane care deţin anumite funcţii

(Avocatul Poporului, senator, deputat, membru al Guvernului), sau în

grupuri (cel puţin 100 000 de cetăţeni cu drept de vot, în cazul iniţiativei
legislative- art. 74 al. 1 Constituţie, cel puţin 500 000 de cetăţeni cu drept de
vot, în cazul iniţiativei de revizuire a Constituţiei- art. 150 al. 1, în cadrul
alegerilor locale sau naţionale).
 Cetăţenii străini şi apatrizii- pot intra în raporturi juridice cu statul român,

în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei române, a azilului politic.

S-a discutat şi asupra existenţei altor două subiecte: unităţile administrativ
teritoriale (înţelese ca grupuri de oameni care populează o porţiune din
teritoriul statului, cu condiţia ca legea să le recunoască drepturi şi obligaţii în

3
 cadrul raporturilor de drept constituţional), circumscripţiile electorale,
temporar, pe perioada desfăşurării alegerilor naţionale sau locale)9.
4. Izvoarele formale ale dreptului constituţional
Principalele izvoare ale dreptului constituţional sunt:
 Constituţia- principalul izvor, care conţine numai norme de drept
constituţional.
 Legile constituţionale- art. 73 al. 2 Constituţie- legile constituţionale sunt

cele de revizuire a Constituţiei.

 Legea- legile care reglementează relaţii sociale fundamentale de natură

constituţională (exemplificativ: legea pentru alegerea Preşedintelui, legea

pentru alegerea celor două camere ale Parlamentului, legea cetăţeniei
române, legea partidelor politice).
 Regulamentele Parlamentului- regulamentele de organizare şi funcţionare

ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, regulamentul şedinţelor comune ale

celor două camere (în acest sens deciziile 45/1994, 46/1994 ale Curţii
Constituţionale).
- art. 64 al. 1 Constituţie- organizarea şi funcţionarea fiecărei camere se
stabilesc prin regulament propriu
 Ordonanţele Guvernului- art. 115 Constituţie- Parlamentul poate adopta

o lege specială de abillitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în

domenii care nu fac obiectul legilor organice.
 Tratatul internaţional- este izvor de drept constituţional, dacă este ratificat,

licit, de aplicaţie directă şi reglementează relaţii sociale din domeniul

dreptului constituţional.
În acest sens, sunt aplicabile următoarele dispoziţii din Constituţia României:
- art. 11 al. 1- statul român se obligă să îndeplinească cu bună credinţă
obligaţiile ce îi revin din tratatele la care este parte
Aplicarea directă a tratatelor internaţionale- art. 11 al. 2- tratatele ratificate de
9
Gheorghe Iancu, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007, pag. 15;

4
Parlament, potrivit dispoziţiilor legale,fac parte din dreptul intern
- art. 20 al. 1- interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor constituţionale privind
drepturile şi libertăţile cetăţenilor se face în concordanţă cu Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care
România este parte
- art. 20 al. 2- în cazul în care există neconcordanţe între pactele şi tratatele
privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi
legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului
în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.
 Deciziile Curţii Constituţionale- art. 147 al. 4 Constituţie- Deciziile

Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la

data publicării deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru
viitor.