Materiale pe baza de filme subțiri utilizate in electronică

Materiale TFT (Thin-Film Transistor)

Cristalele lichide au fost descoperite absolut intamplator de botanistul Friedrich Reintzer, in timp
ce studia experimental efectele colesterolului asupra plantelor. Aceasta l-a condus la identificarea
unei noi stari a materiei, caracteristica substantelor care au atat proprietatile unui lichid, cat si ale
unui solid.

Cristalele lichide au intrat pentru prima data in viata noastra prin intermediul ceasurilor
electronice, regasindu-se apoi in afisajele aproape tuturor echipamentelor, inclusiv al telefoanelor
mobile. Imaginile LCD monocrome par albastre sau gri inchis, pe un fundal alb, spre gri.
Ecranele LCD color, utilizate pentru prima data la notebook-uri folosesc doua tehnici, matricea
pasiva (varianta mai ieftina) sau matricea activa, mai cunoscuta ca TFT.

Acronimul TFT - LCD vine de la Thin-Film Transistor Liquid Crystal Display, o tehnologie
care afiseaza imaginea ajustand cantitatea de lumina permisa. TFT-ul este un circuit format din
pelicule de semiconductori, pe un suport foarte subtire de sticla, care controleaza cristalele
lichide. Acest circuit joaca un rol esential in controlul fiecarui pixel, unitatea de baza din
alcatuirea unei imagini. Filtrul de culoare afiseaza culoarea unei imagini, imbracand pixelul (in
rosu, verde si albastru) pe un suport de sticla.

Cea mai mica unitate a unei imagini digitale, pixelul, e format din trei sub-pixeli: rosu, verde si
albastru. Numarul de pixeli care incap pe un ecran determina rezolutia unui afisaj TFT-LCD.
TFT-ul este compus din linii de date si de acces (gate line, sau semnale on/off).

Tranzistorii TFT existenti in fiecare sub-pixel controleaza diferentele de tensiune dintre electrod
si filtrul de culoare, pentru a ajusta invelisul molecular al cristalelor lichide. O astfel de
modificare in directia moleculelor cristalelor lichide schimba cantitatea de lumina care
penetreaza stratul de cristale lichide. Un display TFT de 17" sau de 19" contine peste 1,31
milioane pixeli, respectiv aproximativ 4 milioane de subpixeli.

Aceasta tehnologie implica riscul ca unii tranzistori sa se defecteze, rezultand puncte moarte, fie
permanent intunecate, fie mereu in culorile RGB (rosu, verde, albastru), dar progresele facute de
producatori au redus la un procent absolut neglijabil aceste defecte. In cazul ecranelor de foarte
mari dimensiuni, e nevoie de foarte multi tranzistori, ceea ce creste probabilistic sansele aparitiei
unor pixeli defecti. O parte semnificativa din pretul acestor display-uri record e justificata si de
numarul mare de rebuturi eliminate inainte de iesirea din fabrica (ajunge chiar si la 40%).
Prin controlul variatiei tensiunii aplicate, intensitatea fiecarui sub-pixel RGB are o arie de 256 de
nuante. Impreuna, acestia produc o paleta de 16,8 milioane de culori.

1
Monitoarele laptopurilor sunt luminate cu ajutorul unor tuburi fluorescente asezate, de obicei in
spatele ecranului. Un panou de culoare alba asigura raspandirea uniforma a luminozitatii. Aceste
modele sunt cunoscute ca backlight.
(1)

In forma lor cea mai simpla, acestea au o structura de sandwich. Intre doi electrozi transparenti
se afla un strat de o anumita grosime cu o substanta care are proprietatea de cristal lichid, figura
1.

Daca o sursa de lumina este aplicata perpendicular pe acest dispozitiv, lumina va suferi, la
trecerea prin cristalul lichid, un efect de obturare, de polarizare sau de culoare, atunci cand se
aplica o tensiune electrica, generatoare de camp electric intre cei doi electrozi.
In realizarea dispozitivelor de afisare color LCD, este folosit efectul de obturare a luminii, intr-
un mod controlat, urmat de filtrarea acesteia pentru a obtine culorile de baza R-Red, G-Green si
B-Blue. Vom explica mai pe larg acest lucru in cele ce urmeaza, cu referire la figura 2. Astfel,
daca la iesirea luminii din structura sandwich se aplica filtre de culoare sub forma unor fasii
inguste, acestea vor lasa sa treaca cele trei componente de baza, R, G si B. Daca printr-un
procedeu oarecare se poate controla intrarea luminii in cristalul lichid, la nivelul unor suprafete
mici, se vor obtine pixeli de o anumita culoare. Acest lucru este realizat de panoul cu tranzistoare
(TFT Panel). (2)

Tipuri de tehnologii in obținerea ecranelor

Panel-uri
Twisted Nematic (TN)
Un monitor LCD normal bazat pe matrice pasiva se compune dintr-un numar de straturi, figura2.
Primul strat este din sticla si este acoperit cu oxid de metal. Materialul folosit este foarte
transparent astfel incat sa nu afecteze calitatea luminii . Acesta opereaza ca o retea de coloane si

2
siruri care conduc curentul necesar activarii elementelor ecranului . Deasupra acestuia este
aplicat un polimer care are o serie de santuri paralele pentru a alinia moleculele cristalelor lichide
in directia dorita , si pentru furniza o baza pe care moleculele sa se prinda . Acesta este cunoscut
ca stratul de aliniere . Mai exista inca un asemenea strat aplicat tot pe folie de sticla , dar cu
canelurile perpendiculare . Intre cele 2 folii se pun distantiere , pentru a pastra o distanta
uniforma intre cele 2 folii de sticla .

Marginile sunt lipite cu o rasina , lasandu-se o deschizatura pentru a putea introduce cristalele
lichide . Dupa ce cristalele lichide se introduc in vid , toata marginea este lipita . La primele
modele de monitoare LCD , acest proces era predispus la erori , astfel rezultand pixeli blocati
sau lipsa , in locurile unde cristalele lichide nu erau introduse corespunzator .

In urmatorul pas tehnologic sunt aplicate filtrele de polarizare , astfel incat sa se potriveasca cu
straturile de aliniere. La panel-urile TN ,orientarea straturilor de aliniere variaza intre 90 si 270
grade , in functie de rotatia cristalelor lichide dintre ele . Sunt adaugate apoi lampi fluorescente
cu catod rece dealungul marginii superioare si inferioare a panel-ului pentru a asigura lumina
monitor ului , cristalele lichide ne avand lumina proprie.Lumina de la aceste lampi este
distribuita de-a lungul ecranului cu ajutorul unor trasee de lumina din plastic sau cu ajutorul unor
prisme .

Imaginea care apare pe ecran este creata de lumina ce traverseaza straturile ecranului. Fara nici o
tensiune aplicata pe suprafata panel-ului,lumina din spate este polarizata vertical de filtrul
interior , refractata de lantul de molecule din cristalele lichide astfel incat sa treaca de filtrul de
polarizare orizontal exterior. Aplicarea unei tensiuni duce la realinierea cristalelor astfel incat
lumina sa nu mai poata trece , producandu-se astfel un pixel negru . Ecranele color pur si simplu
folosesc trei filtre aditionale de culoare peste cele existente pentru a creea un pixel multicolor .

3
Figura 3, Diagrama Bloc a unui panel TFT LCD

In-Plane Switching (IPS)

Tehnologia In-Plane Switching (IPS) a fost dezvolata de Hosiden si NEC si a fost una din
primele schimbari care a produs imbunatatiri semnificative ale caracteristicilor de transmisie a
luminii a monitoare lor TFT LCD. Intr-un monitor TFT LCD standard un capat al cristalului
lichid este fixat , iar cealalta se roteste atunci cand o tensiune este aplicata , schimband astfel
unghiul de polarizare al luminii . O problema a panel-urilor TN este ca alinierea moleculelor se
altereaza cu cat sunt mai departe de electrod.Cu IPS , pozitia cristalelor devine orizontala si nu
verticala ca in TN si tensiunea este aplicata la ambele capete ale cristalului . Acest lucru
imbunateteste considerabil unghiul de vizibilitate , dar are nevoie de 2 tranzistori pentru fiecare
pixel , asfel folosindu-se de doua ori mai multi tranzistori decat la un monitor TN cu aceeasi
rezolutie nativa , fapt ce duce la marirea costurilor de fabricatie si posibilitati de a avea mai multi
pixeli defecti . Folosirea de 2 tranzistori in loc de unul duce la blocarea unei suprafete si mai
mari a ecrnului , astfel incat trebuiesc folosite lumini de fundal mai puternice , fapt ce duce la un
consum crescut de curent devenind astfel nepotrivite pentru utilizare in dispozitive mobile cum
sunt notebook-urile sau PDA-urile.
Vertical Alignment (VA)

La sfarsitul lui 1996 Fujitsu a prezentat un panel TFT LCD care folosea un nou tip de cristal
lichid care este in mod natural orizontal si are acelasi efect ca si ISP , dar fara a fi nevoie de
tranzistori in plus . Fujitsu foloseste acest material pentru monitoare le sale de la mijlocul anului
1997 . In sistemul vertically-aligned (VA), moleculele de cristale lichide sunt aliniate
perpendicular pe substraturi cand nici o tensiune nu este aplicata , asfel realizandu-se o imagine
neagra . Cand se aplica o tensiune moleculela se deplaseaza pe o pozitie orizontala , producand o
imagine alba . Fara nici o tensiune aplicata , toate moleculele , incluzandu-le pe cele de pe
margine , sunt complet perpendiculare . In acest caz lumina polarizata traverseaza celulele fara a
fi intrerupta de cristalele lichide , dar este blocata de filtrul de polarizare exterior . Din cauza ca

4
blocajul este complet , calitatea negrului produs in acest fel este excelenta si unghiul de
vizibilitate pentru el este din toate pozitiile .

Multi-domain Vertical Alignment (MVA)

Continuand cercetarile pentru panel-urile VA , Fujitsu a imbunatatit aceasta tehnologie ,

prezentand cu un an mai tarziu tehnologia Multi-domain Vertical Alignment (MVA) .

In tehnologia mono-domain VA moleculele de cristal lichid se inclinau uniform pentru a

reproduce o nuanta intermediara de gri .Din cauza alinierii uniforme a moleculelor ,
luminozitatea se modifica in functie de unghiul din care era privit ecranul . Cand acest tip de
panel este privit din fata , subiectul vede doar o parte din lumina ce intra in cristalele lichide
.Daca o celula aflta in aceasta stare este observata din directia inclinarii , suprafata va parea
intunecata . Pe de alta parte daca celulele sunt observate din directia perpendiculara pe directia
inclinarii , se obtine cea mai mare valoare a luminozitatii .

MVA rezolva aceasta problema prin inclinarea cristalelor in mai mult de o directie intr-o singura
celula . Acest lucru se realizeaza prin impartirea celulei im mai multe regiuni numite domenii si
prin folosirea unor iesituri pe suprafata sticlei pentru a inclina moleculele in directia dorita . Prin
combinarea regiunilor cu molecule orientate intr-o directie cu regiuni in care moleculele sunt
orientate in directii opuse , si prin realizarea acetor arii de dimensiuni foarte mici , luminozitatea
panel-ului poate fi facuta sa apara uniforma din majoritatea unghiurilor din care este privit .

Se pare ca este nevoie de minim 4 domenii pentru a putea distribui uniform caracteristici cum
sunt contrastul , cromatica , si luminozitatea pe mai multe unghiuri de vizibilitate . Unghiul de
vizibilitate pentru un MVA cu 4 domenii este mai mare de 160 de grade , atat pe verticala cat si
pe orizontala .

Figura4, Structura unui panel TFT LCD color

5
 Figura 5, Structura verticala a unui panel TFT LCD color (3)

Tranzistoarele ce compun TFT (Thin Film Transistor), dispuse pe o suprafata foarte subtire,
transparenta, sunt in esenta niste tranzistoare MOS. In figura 6, se observa cum se obtine un
pixel de culoare, prin controlul individual, cu ajutorul a trei tranzistoare TFT, a trei zone vecine
de culori complementare R, G si B.

In continuare vom detalia structura si functionarea unui tranzistor TFT, pentru a intelege modul
ingenios in care este controlata culoarea unui pixel elementar R, G sau B. Un panou TFT LCD
este organizat sub forma unei matrice care contine pixeli. De exemplu, un panou de afisare
SVGA, TFT LCD, are un total de 800 x 3 x 600 pixeli adica 1.440.000 de pixeli elementari. Asa
cum este aratat in figura 3, fiecare pixel are in compunere un TFT, un electrod de pixel IT0 si un
capacitor Cs. Fiecare TFT care intra in componenta unui pixel este conectat la o linie a matricei
(Gate Bus-Lane) cu terminalul Poarta si la o coloana a matricei (Data Bus-Line), cu terminalul
Sursa. In acest mod TFT poate fi accesat individual, permitand incarcarea sau descarcarea
controlata a capacitorului Cs. Suprafata acestui capacitor reprezinta tocmai marimea unui pixel si
astfel, cu campul sau electric, va controla trecerea luminii prin cristalul lichid catre filtrul de
culoare.
Din punct de vedere constructiv, zona activa a cristalului lichid este cea din vecinatatea TFT-

6
ului, in figura 3, in dreapta TFT-ului. Deasupra acestei zone este aplicat filtrul color, pentru una
din culorile de baza. Pentru acuratetea imaginii color obtinute, zona de cristal lichid aflata
deasupra TFT-ului este blocata prin aplicarea unei masti negre. Se blocheaza astfel, in totalitate,
trecerea luminii prin acea zona.
Functionarea unui pixel are loc astfel: se aplica un impuls de aproximativ 20V pe poarta unui
TFT, prin Gate Bus-Line si se deschide tranzistorul. Se incarca capacitorul Cs prin aplicarea unei
tensiuni de + 8V pe sursa tranzistorului prin Data Bus-Line. Pentru mentinerea sarcinii pe Cs
pana la urmatoarea comanda, se blocheaza tranzistorul prin aplicarea tensiunii de -5V pe poarta
tranzistorului. Desi functionarea unui pixel se face prin aplicarea unei tensiuni continue, pentru a
nu aparea o deteriorare a calitatii imaginii in timp, prin anumite transformari care apar in
cristalele lichide, peste tensiunile de comanda continue se aplica comenzi alternative, prin
diverse metode, dar pe care nu le vom prezenta in acest articol.
Performantele unui panou de afisare cu TFT LCD sunt determinate de modul de construire a
tranzistorului TFT, respectiv marimea elementelor componente ale acestuia, de marimea
capacitorului de stocare a sarcinilor electrice care genereaza campul electric de comanda prin
care se controleaza trecerea luminii prin cristalul lichid, de modul de construire a electrozilor de
comanda precum si de spatiul dintre toate aceste elemente.
Datorita performantelor deosebite din domeniul tehnologiei de realizare a TFT LCD, precum si
efectelor foarte bune de protectie a persoanei care lucreaza in fata dispozitivelor de afisare, in
mod deosebit din componenta PC-urilor, este de asteptat ca aceste tipuri de dispozitive sa
inlocuiasca, in anii ce vin, sistemele de afisare cu tub catodic. Deocamdata pretul acestora este
inca mare, comparativ cu cel al dispozitivelor de afisare cu tuburi catodic.

(2)

Majoritatea producatorilor au adoptat tehnologia Thin Film Transistor (TFT) pentru a

imbunatatii schema de culori si timpul de raspuns. Un panel TFT , cunoscut si ca matrice activa ,
are adaugat in plus o matrice de tranzistori , cate un tranzistor pentru fiecare culoare(RGB) a
fiecarui pixel, figura 7.

7
Matricea Pasiva vs. Matricea Activa

Acesti tranzistori comanda pixelii , eliminand teoretic problema efectului de ghosting si

micsorand timpul de raspuns . Rezultatul este un timp de raspuns de sub 25 de ms si rate de
contrast mai mari .
Tranzistorii controleaza gradul de rotatie al cristalelor si deci si intesitatea de rosu , verde si
albastru . Monitoare le TFT pot fi fabricate mult mai subtiri decat monitoare le LCD clasice ,
facandu-le totodata mai usoare si cu rate de refresh apropiate de cele ale monitoare lor CRT .
Pentru realizarea unui ecran VGA sunt necesari 921,000 de tranzistori , in timp ce pentru o
rezolutie nativa de 1280x1024 se folosesc 3,932,160 de tranzistori (pentru un monitor de 17
inch) si fiecare trebuie sa fie perfect. Pentru a fi realizata matricea trebuie fabricata pe un singur
wafer de silicon si ,deci, prezenta catorva impuritati va inseamna ca intreg wafer-ul nu va mai
putea fi utilizat . Acest fapt duce la rate mari de pierderi in procesul de fabricatie, fiind si motivul
principal pentru pretul mai mare al monitoare lor TFT. Este deasemenea motivul pentru care
unele monitoare TFT pot prezenta pixeli defecti , acolo unde tranzistorii au cedat .
(3)

Tehnologie TFT face dârele sa dispara prin folosirea unui tranzistor pentru fiecare culoare a
fiecarui pixel. Viteza de raspundere la comenzi este de
aproximativ 25ms. Monitoarele TFT pot fi mult mai subtiri decât cele
DSTN ceea ce le face si mai usoare. Rata de reafisare a lor se apropie
foarte mult de cea a monitoarelor CRT, ea fiind de aproximativ 10 ori
mai mare decât cea a monitoarelor DSTN. Pentru o rezolutie de 1024x768
sunt folositi 2,359,296 tranzistori. Acestia trebuie aranjati pe o
matrice din silicon scumpa într-o singura bucata. Prezenta oricarei
impuritati poate afecta tot sistemul de tranzistoare si deci asta duce
la mari pierderi. Acest lucru afecteaza pretul care devine destul de
ridicat.

8
 (4)

Cum se creeaza culorile?

Pentru a putea creea nuantele necesare unui monitor color , trebuie sa existe nuante intermediare
ale luminozitatii intre pozitia in care trece maximul si minimul de lumina. Nivelele variabile de
luminozitate necesare pentru a crea un ecran cu adevarat color se obtin prin varierea tensiunii
aplicate pe cristale. De fapt cristalele lichide se rasucesc cu o viteza direct proportionala cu
marimea tensiunii aplicate , astfel permitand controlul luminii ce poate trece . In practica ,
varierea tensiunii la monitoare le LCD actuale poate oferi doar 64 (6 biti) de nuante per element
spre deosebire de monitoare le CRT care pot reda 256 nuante (8 biti). Utilizand 3 elemente per
pixel rezulta ca un monitor LCD poate reproduce un maxim de 262144 (18 biti) culori , in
comparatie cu un monitor CRT care poate reda 16.777.216 culori (24 biti) .

Figura 8, Modul in care panel-ul TFT produce culorile

In timp ce 18 biti sunt deajuns pentru majoritatea aplicatiilor , pentru aplicatiile de grafica sau
foto acestia nu sunt deajuns . Unii producatori de monitoare LCD au incercat sa extinda
adancimea de culoare la 24 biti prin reproducerea alternativa a mai multor nuante pe frame-uri
succesive , tehnica fiind cunoscuta sub numele de Frame Rate Control. Totusi , daca diferentele
sunt prea mari devin deranjante pentru ochi .

Hitachi a dezvoltat o tehnologie prin care se aplica o tensiune ce se modifica usor pe celule
invecinate pe parcursul a 3-4 frame-uri . Astfel se pot simula aproape 256 de nuate , mai exact
253 de nuante , ceeace ce se traduce in peste 16 milioane de culori , astfel obtinandu-se imagini
apropiate de cele ale monitoarelor CRT (3)
Aplicatile viitorului privind tehnologia TFT

Hârtia Electronica

9
Hârtia electronica este, din acest punct de vedere, similara hârtiei obisnuite. Consuma cam de
100 de ori mai putina energie decât un ecran cu cristale lichide si are grosimea de numai o
zecime de mm. Ar putea E-ink sa fie solutia pentru cartea electronica?Numai ca exista doua mari
obstacole. Unul dintre ele este pretul, deocamdata cam mare,al doilea fiind unul tehnologic.
Temperatura necesara pe parcursul fabricatiei este mare, câteva sute de grade Celsius. De fapt
trebuie acum sa intru putin în detaliile lui E-ink. Pentru a comanda microcapsulele este necesar
un strat de TFT (Thin Film Transistors). Acestia controleaza câmpul electric, astfel încât
microcapsula sa devina alba sau neagra. TFT-ul este realizat din siliciu amorf, care se
pulverizeaza pe un suport, dupa care, prin tehnologii litografice, sunt construiti tranzistorii.
Pentru etapa pulverizare sunt necesare temperaturile indicate mai sus. Problema este legata de
suport. Am putea folosi sticla, dar aceasta este foarte departe de a fi flexibila, deci foarte departe
de a semana cu hârtia. Am putea folosi materiale plastice, dar acestea nu rezista la temperaturi
ridicate… Problema tipic inginereasca: conditii contradictorii, care trebuie satisfacute simultan.
De obicei se cauta o solutie ocolitoare. Cei de la E-ink au gasit una: folosirea unei folii foarte
subtiri din otel inoxidabil, cu ajutorul careia sa poata fi transferata rapid caldura, evitându-se
astfel topirea suportului de plastic. Pentru a încheia aceasta parte a articolului nostru vom spune
ca gama de utilizari comerciale ale E-ink este nesfârsita, si trece dincolo de cartea sau ziarul
electronic. De curând Seiko a lansat pe piata cu ceas al carui afisaj se bazeaza, ati ghicit, pe
tehnologia E-ink. Urmeaza lansarea pe piata a adevaratei carti electronice, care cu greu se va
deosebi de una clasica, pe hârtie. Si atunci putem sa ne asteptam la o revolutie mai mare decât
cea produsa de Gutenberg.

Figura 9, Hârtia electronica folosind tehnolgia TFT (5)

Bibliografie:

(1) http://www.stilxxi.ro/monitoare/LCD-cristale-lichide-monitor.php

10
(2) http://www.electronica-azi.ro/articol.php?id_ar=1141
(3) http://www.monitoarelcd.ro/tft/monitoare-tft.html
(4) http://www.referat.ro/referate/Monitorul_3764.htm
(5) http://www.stiintasitehnica.ro/index.php?menu=8&id=394
(6) Graficele si Figurile existente in proiect au fost preluate de pe:
http://www.plasma.com/classroom/what_is_tft_lcd.htm

11