Importanța reciclării resurselor și

protecției mediului

De ce să reciclăm?

Reciclarea materialelor refolosibile reduce drastic consumul resurselor naturale (petrol, apă,
energie) precum şi nivelul emisiilor nocive în aer: Iată numai câteva exemple:

 1 tonă de hârtie recuperată salvează 17 arbori maturi care produc în fiecare oră oxigenul
necesar pentru 900 de oameni
 1 tonă masa plastică recuperată economiseşte 8 tone petrol
 deşeurile biodegradabile pe care le generează o gospodărie pot deveni pământ fertil
pentru flori, gazon, spaţii verzi, grădină de zarzavat sau pot acoperi rănile pământului
făcute de construcţii – demolări, de alunecări de teren sau de eroziune.

Faţă de alte metode ecologice, reciclarea este cea care presupune cel mai mic efort din partea
societății. Deşeurile menajere trebuie însă sortate înainte de a le arunca în containere separate pe
tipul de deşeu acceptat (plastic, sticlă, hârtie etc).

Aproape 45 % din deşeurile casnice sunt ambalaje şi materiale reciclabile. Această cantitate a
crescut în ultimii ani şi va creşte în continuare.

Fiecare dintre noi, ca reprezentant al comunităţii, are puterea şi obligaţia de a influenţa procesul
de ecologizare a propriului oraş sau a zonei unde îşi petrece vacanţa. Soluţia este la îndemâna
noastră şi un pas important in această direcție iîl reprezintă DEPOZITAREA SELECTIVĂ A
DEŞEURILOR, în vederea reciclării / revalorificării lor.
Ce putem recicla?

HÂRTIE/CARTON

Hârtia este cel mai frecvent deşeu întâlnit în mai toate sferele de activitate şi constituie o
importanţă sursa de fibre de celoloza. Sub forme diferite (hârtie de scris, hârtie de ambalaj, ziare,
reviste, cataloage, deşeuri poştale, cutii sau alte ambalaje din carton simplu şi ondulat de la
produsele cosmetice, electrocasnice, pentru băuturi, inclusive ambalajele de tip TetraPak, etc.),
hârtia ocupa aproximativ 41% din totalul gunoiului menajer pe care îl producem astăzi.

Ştiaţi că…
- Hârtia se biodegradeaza mult mai uşor decât plasticul pentru că este fabricată din celuloză?
- Fiecare tonă de hârtie reciclată poate salva 17 copaci?
- Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 pungi de hârtie?
- Hârtia şi cartonul pot fi reciclate doar de 10 ori?
- Ziarele conţin hârtie reciclată în proporţie de 50%?
- Săptămânal peste 500 000 de copaci sunt folosiţi pentru producerea a 2/3 din ziarele care nu
vor mai fi reciclate niciodată?

Materiile prime utilizate prin fabricarea hârtiei sunt: lemnul, celuloză, hârtia veche. Hârtia
reciclată permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate şi a 90 % din
cantitatea de apă (300 l) necesară pentru producerea a 1 kg de hârtie albă. De asemenea, prin
reciclarea deşeurilor de hârtie se elimină clorul toxic necesar producerii hârtiei albe.

Oportunităţi de reciclare
Hârtia recuperată se foloseşte în mod uzual la editarea de publicaţii, realizarea unor produse
pentru construcţii, combustibili obţinuţi din deşeuri în amestec cu deşeurile din plastic şi lemn
sau produse de tip aşternut în crescătoriile de animale. Reciclarea hârtiei salvează un spaţiu
important în rampele de deşeuri. Deşeurile de hârtie se predau în saci de plastic sau în baloţi
legaţi. Aceştia pot conţine toate tipurile de hârtie tipărită.

MATERIAL PLASTIC

Materialele plastice au o pondere de folosire pe plan mondial foarte mare, datorită avantajelor pe
care acesta le prezintă: preţ de cost redus, greutate specifică redusă, manevrabilitate foarte mare,
tehnologie de fabricaţie ieftină. Plasticul reprezintă însă o problemă foarte importantă pentru ţara
noastră, datorită gradului redus de reciclare.

- Aproximativ 30 % din plasticul produs este folosit pentru ambalare?

- Americanii arunca 2.5 milioane de recipiente de plastic în fiecare oră?
- Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 kg de petrol brut?
- Prin arderea plasticului se elimină substanţe care produc boli de plămâni, iar într-o perioadă
îndelungată pot îmbolnăvi ficatul, rinichii şi sângele?
- Pungile de plastic nu sunt biodegradabile; ajunse în ocean, aceste pungi determina moartea
animalelor marine care se încurcă în ele sau le înghit?
- Cerneala folosită pentru imprimarea pungilor conţine cadmiu, metal foarte toxic, eliberat în aer
odată cu arderea pungilor?
- Reciclând o sticlă de plastic se economiseşte energie pentru funcţionarea unui bec de 60W timp
de 6 ore?
- Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau 1 m2 de covor?
- Din 50 PET-uri se poate face un pulover?

Ambalajele din materiale plastice nu sunt biodegradabile. Creşterea consumului acestora, mai
ales în ultimii 10 ani, a adus la sporirea alarmantă a numărului de ambalaje aruncate iresponsabil
în natură. Prin colectarea şi reciclarea acestora, se reduce impactul negativ asupra mediului
înconjurător.

Oportunităţi de reciclare
Plasticul poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%), folosite la rândul lor ca materie primă
pentru covoare, tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textile, industria auto, folie industrială,
chingi, benzi, noi ambalaje PET alimentare şi nealimentare. Avantajele produselor realizate din
plasticul reciclat constau într-un cost de fabricaţie mai ieftin faţă de cele realizate din materii
prime.

STICLA
Reciclarea sticlei este o istorie fără sfârşit. Spre deosebire de materialele plastice sau hârtie sticlă
aruncată poate fi reciclată la nesfârşit.

Ştiaţi că…
- Sticla poate fi reciclată la nesfârşit fără să-şi piardă din calităţi?
- Sticla ce trebuie folosită pentru recipienţi noi trebuie să fie sortata după culoare, să nu fie
murdară şi să nu conţină agenţi de contaminare?
- Sticla are nevoie de 1 milion de ani pentru a se descompune în bucăţele mici?
- Reciclarea sticlei reduce poluarea de fabricare cu 75% şi poluarea aerului cu 14-20%?
- Reciclarea unui borcan de sticlă economiseşte energie suficientă pentru alimentarea unui bec de
100W timp de 4 ore?
- Reciclarea unei tone de sticlă economiseşte 1,2 tone de materii prime (soda, nisip, feldspat) şi
energie în proporţie de 25%?
- Recipienţii de sticlă pot fi refolosiţi în medie de 25-30 de ori înainte de a se sparge, fiind apoi
reciclaţi în recipienţi noi, aproape la infinit?
- Mulţi recipienţi din sticlă încorporează deja cioburi de sticlă reciclată (bucăţi mici de deşeuri de
sticlă), de aceea nu se poate face o comparaţie între recipienţii de sticlă utilizată pentru prima
dată şi recipienţii alcătuiţi în totalitate din material reciclat?

Sticlă se produce folosind următoarele materii prime: nisipul de cuarţ, calcarul, soda (produs
poluant). Reciclarea sticlei menajează mediul şi economiseşte în timp bogăţiile naturale, apă şi
electricitatea. Sticla este 100% reciclabila, recuperarea ei salvând un volum important de resurse
energetice.
Oportunităţi de reciclare
Producătorii de recipiente din sticlă prefera să introducă cioburile în materialul brut deoarece
temperatura din cuptor se reduce semnificativ. Praful de sticlă care nu mai poate fi utilizat la
fabricarea altor recipiente poate fi valorificat prin realizarea vatei de sticlă, material foarte
utilizat în izolarea termică şi fonică. Sticlă ce trebuie folosită pentru recipiente noi trebuie să fie
în general sortata după culoare şi trebuie să nu conţină contaminanţi cum ar fi murdărie, roci,
ceramică, farfurii rezistente la temperaturi mari sau alte produse din sticlă.

ALUMINIU
Multe bunuri şi ambalaje sunt fabricate din metale - tablă, oţel şi în special aluminiu. Reciclarea
aluminiului salvează 95% din energia necesară producerii lui.

Ştiaţi că…
- Aluminiul este 100% reciclabil?
- Un televizor poate funcţiona trei ore în continuu cu energia economisită prin reciclarea unei
cutii de aluminiu?
- Reciclând 1 kg de aluminiu se salvează 4 kg de chimicale şi 14 kwh de electricitate?
- Folia de aluminiu reciclată este folosită pentru a face diferite piese pentru maşini noi?

Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Din recipientele de băuturi din
aluminiu se realizează noi produse cu aceeaşi destinaţie şi cu un consum energetic incomparabil
mai mic. Pentru fabricarea unui produs nou din metal reciclat se economiseşte între 74% şi 95%
din energia necesară realizării aceluiaşi produs din resurse primare. Dacă reciclam o doză de
aluminiu vom economisi energie suficientă pentru producerea altor 20 de doze reciclate.

Oportunităţi de reciclare
Dozele aduse la centrele de colectare sunt concasate, balotate şi transportate la unităţile centrale
de procesare. La instalaţiile de recuperare, cutiile zdrobite sunt încălzite iniţial pentru
îndepărtarea umidităţii şi apoi sunt încărcate într-un cuptor de retopire. Metalul care rezultă este
transformat în lingouri care apoi sunt transferate în altă unitate de procesare şi trase în foi subţiri.
Aceste foi pot fi refolosite pentru diferite utilităţi, în funcţie de necesităţile pieţei. În aceste etape
de obţinere a lingourilor, respectiv foilor metalice, se va reduce semnificativ utilizarea resurselor
naturale.
 IMPACTUL DESEURILOR DIN PLASTIC ASUPRA MEDIULUI

Omul ca orice fiinta vie, nu se afla in afara legilor care guverneaza viata pe planeta noastra, ci
s-a format si dezvoltat in interactiune cu mediul natural. Acesta a influentat dintotdeauna dezvoltarea
societatii, dar gradul in care a exercitat aceasta influenta a fost diferit de la o epoca istorica la alta.

Relatia dintre om si mediu s-a alterat vizibil prin introducerea in mediu a reziduurilor
industriale, prin scurgerile de petrol, prin depozitarile de deseuri radioactive, prin administrarea
necorespunzatoare a ingrasamintelor chimice, a insecticidelor, a pesticidelor, prin risipa de resurse
naturale, prin poluarea aerului, apei si solului.

Mediul a devenit impropriu pentru viata vegetala, animala, umana iar aceste procese au dus la
schimbarea climei, cauzata de efectul de sera, subtierea stratului de ozon, iradierea provocata ca
urmare a accidentelor de la reactoarele nucleare.

Cauza degradarii mediului rezida in ignorarea si modificarea nerationala a echilibrului biologic

din natura, iar motivul determinat a fost si este dorinta unui trai mai bun, mai confortabil, mai
distractiv in sensul unui progres al civilizatiei si al mentinerii unui standard de viata ridicat pentru o
populatie care se inmulteste vertiginos.

O sursa importanta de poluare a mediului inconjurator este evacuarea neglijenta a deseurilor

industriale si menajere. Deseurile care se valorifica in cea mai mare masura sau integral sunt :
metalele feroase, neferoase si pretioase, deseurile chimice (din cauciuc, deseurile din hartie, textile,
sticla, plastic, etc).

Prin reintroducerea in procesul de fabricare a cioburilor de sticla se pot obtine 20% reduceri
ale consumului de energie, 10% reduceri de combustibil, 50% reducere de costuri la materiile prime
din care se fabrica sticla.

Deseul este o parte dintr-o materie sau material rezultat in urma unui proces tehnologic de
realizare a unui produs si neutilizabil in cursul aceluiasi proces.

In contrast cu factorii poluanti din mediu care merita o tratare speciala pentru a fi eliminati,
exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza natura. Un produs este numit
biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in mod natural. Resturile de
hartie, mancare, materiale de lana, sunt biodegradabile. Materialele plastice nu sunt rezistente la
uzura, la rupere si la actiuni chimice, ele formeaza depozite dupa utilizare. Pentru materialele plastice
chimistii au inventat metode de reciclare. Unele materiale plastice sunt rupte in bucati si folosite apoi
la fabricarea aglomeratelor, a materialelor de constructie sau pentru asfaltarea drumurilor.

Procesul reciclarii industriale a materialelor refolosibile sau a deseurilor include anumite

operatii tehnologice prin care materialele respective sunt transformate in produse ce pot fi reutilizate,
reintrand in circuitul economic.
 Orice produs care are pe el un semn de reciclare format din trei sageti in triunghi, poate fi
refolosit.

Reciclarea inseamna colectarea separata a materialelor refolosibile, procesarea lor si

cumpararea produselor reciclate.

Scopul reciclarii este economizarea resurselor naturale ale Terrei, rezolvarea acumularii
gunoaielor in exces si economisirea de energie si bani.

Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri sunt

recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatate publica.

Formele de impact si risc determinate de depozitele de deseuri sunt:

 modificarea de peisaj si disconfort vizual;

 poluarea aerului;

 poluarea apelor de suprafata;

 modificari ale fertilitatii solului si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Actualele practici de colectare, transport si depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea

si disiminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.

Deseurile in special cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului
lor in substante toxice: metale grele, pesticide, solventi, uleiuri uzate.

Materialele periculoase (produsele petroliere, reziduri de la vopsitorii, zguri metalurgice)

depozitate in comun cu deseurile degradabile pot genera aparitia unor amestecuri si combinatii
inflamabile, explozive sau corozive pe de o parte, iar pe de alta parte prezenta reziduurilor menajere
usor degradabile pot facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea
mediului.

Multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile fiind
amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor fiind dificila.

Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania sunt:

 depozitarea pe teren descoperit;

 depozitele existente sunt amplasate in locuri sensibile ca de exemplu in apropierea locuintelor, a

apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement;

 depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la

poluarea apelor si a solului din zonele respective;
 depozitele actuale nu acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a
raspandirii mirosurilor neplacute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe
depozite, multe nu sunt prevazute cu imprejmuiri si cu panouri de avertizare;

 terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt terenuri degradabile, care nu mai pot fi
utilizabile in scopuri agricole, astfel ca in Romania peste 12.000 ha de terenuri sunt afectate de
depozitarea deseurilor menajere sau industriale;

 colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv, ele sunt amestecate

pierzandu-si o mare parte a potentialului lor util (hartia, sticla, metale, materiale plastice);

Reciclarea este un concept modern in gestionarea deseurilor si reprezinta reprocesarea materialelor

in produse noi.

Materialele reciclabile provenite din gospodariile particulare si diferitele industrii sunt: sticla,
hartia, aluminiul, asfaltul, fierul, textile, plasticul, etc.

Toate deseurile reciclabile trebuiesc sortate si separate pe tipuri de produse. Colectarea

deseurilor se poate face in doua moduri si anume: firma care le proceseaza le ia direct de la
producator care la sortat in pungi sau saci pe categorii, sau producatorul le duce prin mijloace proprii
la centrul de colectare.

Un eveniment care a initiat eforturile de reciclare a avut loc in 1989, cand BERKELEY a interzis
folosirea poliesterenului pentru impachetare ce se folosea in reteaua Mac Donalds pentru a pastra
hamburgerii calzi. Un efect al acestei interdictii a fost efortul depus de marile companii producatoare
de materiale plastice pentru a demonstra ca plasticul poate fi reciclat. Pana in 1999 au aparut 1677
companii doar in S.U.A implicate in industria reciclarii materialelor plastice.

Cine nu stie ca pungile de plastic aruncate in mediul inconjurator dispar in aproape 100 de ani,
iar sticlele de plastic nu se biodegradeaza complet niciodata, se descompun in granule care sunt
mancate de diverse vietati (pesti, pasari) si raman in stomacul lor pana mor.

O tona de plastic inseamna 20.000 de sticle de 2 litri sau 120.000 de pungi de plastic.

Ambalejele de plastic Pet-uri (“sticle”din plastic) pungile de plastic, recipientele de detergenti se

pot recicla si colecta la centrele de colectare. Produsele realizate din plasticul reciclat au un cost de
fabricatie mai ieftin fata de cele realizate din materii prime.

Plasticul a fost inventat in 1980 de Alexander Parkes din petrol, benzina si carbune. In prezent
exista 40 de tipuri de plastic, fiecare avand o compozitie chimica si proprietati diferite .

Descompunerea lui poate dura sute si chiar mii de ani, aruncarea unei sticle de plastic la
intamplare, pe care nimeni nu o ridica va fi gasita acolo de multe generatii dupa noi.

Recicland o sticla de plastic economisim energia suficienta pentru functionarea unui bec de 60W
timp de 6 ore .
 Etapele colectarii corecte ale sticlelor de plastic sunt:

 spalarea obiectelor din plastic;

 strivirea lor pentru a ocupa spatiu mai putin;

 depozitarea in locuri special amenajate pentru colectarea plasticului.

Solutii pentru colectarea deseurilor menajere:

 inlocuirea conteinerelor de gunoi traditionale din jurul blocurilor;

 dotarea cu pubele de plastic a fiecarei gospodarii individuale, a unitatilor de invatamant,

unitatilor publice si economice;

 colectare selectiva a deseurilor de hartie, sticla, plastic.

Colectarea selectiva a deseurilor presupune: valorificarea ca materii prime a unei importante

cantitati de deseuri; diminuarea cantitatii de deseuri greu degradabile; scaderea cheltuielilor de
procesare a deseurilor prin recuperarea lor prin vanzarea unor deseuri ca materii prime si in acest
mod localitatile vor fi mai curate, iar mediul va avea mai putin de suferit. Suntem datori sa lasam
generatiilor viitoare conditii de viata cel putin la fel de bune ca cele pe care le-am primit si suntem
datori sa inlaturam efectele poluarii de care pana in prezent nimeni nu a tinut seama. Dreptul la un
mediu ambiant curat implica si obligatia de a face totul pentru evitarea poluarii, iar resursele limitate
ale planetei trebuie gestionate cu grija si responsabilitate. Persoanele fizice au dreptul sa depuna
separat deseurile si ambalajele reciclabile, acolo unde exista recipiente special destinate acestui scop.

Pana la sfarsitul acestui an va fi interzisa distribuirea pungilor din plastic pe care comerciantii le
ofera gratuit consumatorilor si gasirea unor alternative ecologice. Pungile din material plastic ar urma
sa fie inlocuite cu cele biodegradabile care au o perioada de descompunere in mediu de cateva luni,
fata de circa 100-400 de ani la pungile din plastic.

Educatia ecologica trebuie sa fie un proces activ, continuu desfasurat in toate mediile, clasele si
categoriile sociale. Este o educatie despre mediu, prin mediu si in mediu. Conduita ecologica,
comportamentul ecologic, etica ecologica este felul cum constinta ecologica determina actiuni si
atitudini etice fata de viata inconjuratoare. Campaniile de distrugere sau exterminare de orice fel
contravin eticii ecologice. Elevul trebuie ajutat: sa obtina cunostinte de baza necesare solutionarii
problemelor mediului inconjurator; sa afirme dorinta de a ocroti, respecta si proteja natura prin
implicarea copiilor in activitati de colectare a deseurilor; sa-si insuseasca norme de
comportament necesare pentru asigurarea echilibrului pentru sanatatea individului; sa cunoasca
plantele si animalele ocrotite de lege; sa cerceteze modalitatile de reabilitare a starii mediului
inconjurator prin antrenarea elevilor in activitati de ingrijire a spatiilor verzi, de reciclare a deseurilor,
de salubrizare a localitatilor si sa afirme o atitudine de dezaprobare fata de cei care incalca normele si
legile ecologice. Ocrotirea planetei este o problema mondiala, si, tocmai de aceea, fiecare om trebuie
sa-si asume acesta responsabilitate.

BIBLIOGRAFIE
 Ungureanu Irina: „ Omul si natura in mediul III”, Edit. Instit. European, 2003

 Gheorghe Nicolaescu: „Educatie pentru mediu”, Edit. Cominis, 2000

 „Educatia Ecologica si Voluntariatul in protectia mediului” elaborat de catre „Fundatia

Pentru Cultura si Educatie Ecologica ECOTOP si Centrul National de Voluntariat PRO-
VOBIS”, iunie, 2005