Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Anatomia Și Fiziologia Omului

    Încărcat de

    gelu
    4 vizualizări210 pagini
    Util pentru studenții la medicină

    Titlu original

    Anatomia și fiziologia omului

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Util pentru studenții la medicină

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    4 vizualizări210 pagini

    Anatomia Și Fiziologia Omului

    Încărcat de

    gelu
    Util pentru studenții la medicină

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 210
    Culegerea textului, corectura, prelucrarea materialuluiilustrativ, precum si tehnoredactarea acestui volum au fost realizate prin colaborarea unor studenti din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie ,Carol Davila” Bucuresti Procesare computerizata: Catalin Nicola Coordonare: Dr. Bogdan Voiculescu Descricrea CIP a Bibliotecii Nofionale a Romfniel Anatomia gi fiziologia omului: compendin / Cezar Th. Niculeseu, Radu Cirmaciu, Bogdan Voiculeseu,.. ~ Bucuresti: Corint 2009) Bibliogr ISBN 978-973-135-429.3 L Niculescu, Cezar Th, 1. Canmaciu, Radu UL, Voiculescu, Bogdan 6110075.35) 612075.35) 371.27:378 Pentru comenzi si informatii adresaji-va la: Editura CORINT Difuzare si Clubul Carti: Calea Plevnei, nr. 145, sector 6, Bucuresti, cod postal 060012 Tel: 021.319.88,22, 021.319.88.33, 021.319.88.77; Fax: 021.319.88.66 E-mail: vanzari@edituracorint. 0 ‘ Magazinul virtual: www.grupulcorint.r0 Redactor: G. Moldoveanu Coperta: ‘Walter Riess Toate drepturile asupra acestei ediii sunt rezervate Editurii CORINT, parte componenta a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. ISBN: 978-973-135-429-3 Cenr Th. NICULESCU Radu CARMACIU Bogin VOICULESCU Carmen SALAVASTRU Ceistin NITA Catalina CIORNET ATOMIA IOLOGIA OMULUI compendiu © eleviiliceclor cu profil teoretic ‘siai scolilor sanitare postliceale © candidafii la examenele de admitere In facultitile de medicina ¢ sindentii facultitilor de profil © asistentii medicali si medicti ‘stagiari Editia a doua ¢ oriNt Prezentarea autorilor Prof univ. dr. Cezar Th. Niculescu ‘A fost geful Catedrei de anatomie si embriologie UME , Carol Davila” Bucuresti (Prof uni de Radu Clemacia] Membru al Academiei de Stinte Medicale [A fost seful Catedrei de fiziologie N.C. Paulescu" UMF ,Carol Davila” Bucuresti Dr. Bogdan Voiculescu Conf, univ., Catedra de anatomic si embriologie UMF ,,Carol Davila” Bucuresti Dr. Carmen Salavastra Asistent univ., Catedra dermatologie IL Spitalul Clinic Colentina Dr. Catalina Ciomei ‘Asistent univ., Catedra de fiziologie N.C. Paulescu” UME ,,Carol Davila” Bucuresti [Dr Cristian Nis _] ‘A fost ef lucrari, Catedra de anatomie si embriologie UME ,,Carol Davila” Bucuresti CUVANT-INAINTE Acest Compendiu de anatomia gi fiologia omului reprecinté 0 editie nous, reviizuti $i adaugita, a unei lucrri ce sa drt afi, pentru elevii din ultimele doud clase de liceu, un ,indrumitor” menit sii ajute sie informeze sisi se documeateze int-unal dintre domeniile complexe gi de mare interes ale biologici. Realizati, in forma actual, ait im czea ce priveste conjinutl, cat gi ifustrarea si prezentarea graficd, de un colectiv de autor alcstuit din cadre didactice care predau anatomia si fiziologia in cadrul Universiti de Medicina si Farmacie ,Carol Davils” Bucuresti, lucrarea este conceputt ca oprezeataresntetcd a cunostinfelor pe caretrebuie si le acumuleze cel ce doreste sit se pregiteascd cu seriozitate gi si se perfectioneze {in aceast& directie, aducdind, totodatd, date ani apirate pe plan mondial, ca reultat al ccercetirii stiinifice, si dobdndind prin aceasta 0 mai larg adresabiltate. Compendiu! poate fi consultat de ees liceelor cu profil teoretc, interesafi de studiul anatomiei si fiziologici omului, de cx ai scolilor sanitare posticeale, cit si de candidaii care se pregitesc pentru exameml de admitere la facultifile de medicin’. De asemenea, le potte fi de un real folos studentilor stréni insrisi fn amul pregatitor Ia facultitile de medicind, care, in marea lor majoritate, nu defin cumostinfe suficiente in domeniu, cat si studentilor media care parcurg aii sl de studi si pentru care acest Compendiu poate reprezentaninstrument de lucra ui in aprofundarea cunostinelor gi datelor acurmulate anterio: {In acclasi timp, Iucrarea poate vei jetorul absolventlorscolilor santa si celor ai facultatilor de medicin’ aflat ind in stagiaturi sau care au de sustimut diverse examene si concursuri, dindu-le posibiitaica de a rememora gi sistematiza datele esentiale privind structura diferitelor visere, precum 5 functionarea acestora. Sperm ci, valorificénd experiena gisifies i didactic’ acumulati de-a lun- gul anilor de cei care au colaborat la claborwra si la pregitirea sa pentru tipar, acest Compendiu va reusi si tispund’ interesulsi manifesat faf2 de domeniul analomiei si fiziologiei omului de cei cirora li se adreseae, oferindu-te un punct de sprijin atit de necesar pentru destvargirea pregitri lor pofesinale. Autoriit GENERALITATL Celula este unitatea de bazii morfofunctionalé si genetici a organizarii materiel vi, Poste exista singurd sau in grup, constituind diferite tesuturi. Forma celulelor este legatd de funcia lor. nifal, toate au forma globuloasa, dar ulterior ‘pot deveni fusiforme, stelate, cubice, cilindrice ete; unele, cum sunt celulele sangvine, ovulul sau celulele cartilaginoase, pi pistreazd forma globuloasd Dimenstunile celulelor variaza in functie de specializarea lor, de starca fiziologic& 4 organismului, de conditile mediului extern, varsté etc. Exemple: hematia - 7,5 1, ovulul- 150-200 p, fibra muscular striata - 5-15 em; media se consider 20-30 p. STRUCTURA CELULEL {in aledtuirea celulei (fig. 1) distingem trei parti componente principele: 1. membrana celularé (plasmalema); 2. ctoplasma; 3. nucleul, MEMBRANA CELULARA, Celulele sunt delimitate de o membrand celulara care este de natura lipoproteicd, Ultrastructura membranei celulare,stablité prin microscope electronic’, arata o structuré tri. Jaminaté, cu un strat exter, unul mijociu si unul intern, fiecare in grosime de 25 A. Din punct, e vedere biochimic, strtul mijlociu este bimolecular lipidie (fosfolipide si colesterol), iar ssraturile extem i intem sunt de naturd proteica. La nivelul membranei s-a constatat existenta lunor sisteme enzimatice eu rol activ in transportul substanfelor, cat gi existenfa unei inedrsari electrice (potential de membrani). La unele celle, citoplasma prezinta diferite prelungiri acoperite de plasmalem’. Unele pot fi temporare si neordonate, de tipul pseudopodelor(leucocite), altele permanente: mierovilii (pitelia! mucoasei intestinului, epiteliultubilor renali), cilii(epiteliul mucoasei trabee!) saa desmozomii, care solidarizeaza celulele epiteliale. CITOPLASMA, ‘Are o structuri complexs, la nivelul ei desfisurdndu-se principalele funcfi vitae, Esteun sistem coloidal complex, in eare mediul de dispersie este apa, iar faza dispersata este ansamblul de micele coloidale in continua migeare brown Citoplasma este aleatuitd din structuri de aspect corpuscular, filamentos sau membranos, ‘nglobate intr-o matrice sau substanti fundamentald, numité hialoplasma (parte nestructura.), ‘Dupai natura lor, structurileeitoplasmatice pot fi A. Structur ce reprezint diferenter ale citoplasmei, cu anumite funefi, numite organite celulare, si care sunt de doud eategorit: 4. organite generale (comune tuturor celulelor, care indeplinese functii generale); 8 ANATOMIA $1 FIZIOLOGIA OMULUE Cows 9 Trelis nuclear Por nuclear plasmic need Plasmalemi ‘cent Marri citoplasmatios Microtbuli Fig. 1. Colula ’b. organite specifice (la anygnite celule, uduptate unor functii specifics). BB, Structuri care sunt produsi urior procese celulare, numite ineluziuni citoplasmatice (materiale de dopozit, ca: lipide, glicogen, pigment, unele saruri minerale etc). Organite generale Organite generale - continuare ‘Organite ‘Structaris Funeqit [3. Complexul | Sistem membranar format din micro gi macrovesi- | Transportul, modifi= Golgi cule i din cisterne alungite, situat in apropierca —_|carea postiraducere nucleului, in zona cea mai activi a citoplasmei. si impachetarea pro- leinelor de secrefie primite de la RE, 4. Mitocon- ~ | Forma ovall, rotund, cu un perete avind siructuri | Sediul energogenctc driile vlaminar8 (ipoproteica), Prezinté un invelg exter al orgenismului, (@nembrana extema, urmat de un interspaiy, si spre |respraie celulara. + interior membrana intern, plicaurat,formind reste mitocondriale. In interior se gisegte metricea mitocondrialé in care se afi sistemele enzimatice care intern in ictal Krebbs. Energia chimic® pro- dus este stocata in legaturile macroergice ale ATP sintetizat fn mitocondei (Corpusculi sterci (02 - Th), rispindifininveaga | Digerarea wibstam> hialoplasma. Contin enzime hidroltice, cu 01 |elor gi particulelor important in celulele care fagociteazi (leucocite, {are pitrund in macrofage), cells, preeum si 2 fragmentelor de cella sau yout (autoliza celular. 6. Centrozomull fn interchinez® apare de forma unui corpuseulsferic [Ro in diviziunea in apropierea mucleului. Este format din 2 cenrioli celular (lipsest in cilindrci, orienta perpendicular unul pe celilat neuron, care ru se si Tnconjurati de o zon de citoplasmt hialind, | divide). viiscoasé (centrosfei). fn timpul diviiuniicelulare i nastere asteruli i fasuli de diviziune, 5. Lizozomil -ribozomi, Abundent in limfocite, celulele paneeatice, n zeneral in cellele ce prodie proteine de secretic. —_ Z. Ribozomil_|Organite bogate in rbonucleoproteine, de forma unor | Sediul GCorpuseulit_ | granule ovale sau otunde (150 -250 A), Exist ribozomi |sintezei Tui Palade) _ liberi in matricea citoplasmatick gi asociat eitomembranelor,|proteice. formand ergastoplasma, Abundenti in celulele cu sinter de proteine si in faza de crestere a celulelor. ‘Organite = Structural Funct Organize specifice 7 Reticulul [Sistem canalicular ditahic, care lagi plasmalema de statul| Sistem eircu= * Mlafibriele sunt elemente contractile din sarcopiasma fbrelor muscular. lendoplasma- |exter al membranci nuclear, Se poate retracta sau frag- | lator intracito- + Neurofibritete sunt formatiuni diferentiate ale neuroplasmei celulei nervoase. tic (RE) __| menta, formand cistore si vezicule. plasmnatic. + Corpusculli Niss sunt echivaleni ai ergastoplasmei pentru celula nervous. RE neted | Rejea de eitomembrane (500 A - 1000 A), de aspect difert, |Rol important + Gili fagetit ew in functie de activitatea celulars. Mai abundent in ibrele | ia meta- musculare strate celulele corticosuprarenale,foliculul | bolismul NUCLEUL, ovarian cf. slicogenuhu. Este o parte consitutiva principal, cu rolul de coordona proceselebiologiee ceulare RE rages | Formé diferenjiati a RE. Pe suprafaja exter a peretehui [Rolin sinteza andamentae (confine materilul genetic, controleaza metabolism celular, transeaiteinformatia, membranos prezinti mici particule de ribonucleoproteine {de proteine. fenetic8) Pozitia lu in celui poate fi central sau excentrci (celuleadipoase, mucoase). Are, de obicei, forma celulei. Numsirul nucleilor. Majoritatea celulelor sunt monocariocite (un aucleu), dar pot fi si ‘excepti:celule binucleate (hepatocitele), polinucleate(fibra musculari strata), anuclate (hematia adult. i Dimensiunile nucteului pot fi intre 3 -20 u, corespunziind ciclului functional al celulei, fiind in raport cu citoplasma de 1/3 - 1/4, Pot fi insa gi celule mici cu nucleu mare (limfocite) sau celule mari cu nucleu mic (ovulul, ANATOMIA $1 FIZIOLOGIA OMULUT jou sau mai multi clear, carioplasma forma unor filamente risucit -de membrana nucleari sau de nucleoli-numite cromonemne (tructura elementara microscopic& a cromatinei si a cromozomilor). La inceputul diviziunii Wr-un singur punct -centromer. Biochimie, legat de histone), fiind sediul informatiei dou’ flamente alaturate, numite eroms cromatina este formati din nucleoproteine (AD) genetic. In i curol important in sinteza de ARN. ‘Aw forma nor eorpusuli densi, rotunzi sau over, deimitai deo condensare a cromatine nuclear. CELULELE SEXUALE ovULUL, ‘Se formeaza din foliculii ovarieni din epiteliul germinativ al corticalei ovarului Are 150 - 200 u, formii sfericd gi o gamitur’ haploids (confine jumitate din numérul de cromozomi: 22+X), Structural, este format din membrana vitelind (fig. 2A), citoplasma, Fig. 2A. Ovulul Cau rh pat ovulului propriu-zis. La exteriorul plasmei se giseste membrana acoperiti de membrana sau zona pellucida, si, transparent si strabatuts de Citoplasma sre 0 portiune periferici mai fi zoni mai densi (Gentrozora), numit gi compal i prezinta migeri SPERMIA ‘Se formeazi, prin procesul de spermatogenezi, in tubii seminifer ai ‘cu pubertatea; este celuld mobil8, Nagela, cu lungime de 50-70 $i gamnit haploids (22 + X sau 22 + Y), Spermia este alcatuité din cap, git, pies intermediaré (corp) si coadi (fig. 2B) ca 5 w), de forma ovali, are un nucieu mare, inveit perferie de un strat subtire Ge citoplasms. Anterior prez un compusculascufit, numit acrozom (perforato), cu care sp lizeaza ovultl in timpul fecundatii. Chimie, capul confine nucleoproteine, Gitul este 0 regiune scurti si ingusts (0,4 41), cuprinsa intr ct butonul terminal pe care se insera flagelul Corpul este cuprins inte cele douiljumatifi ale centriolului distal, eu o lungime de 5-944. Centra, se giseste filamentul axial, cu structuratipicd a unui cil mult alungit,inconjurat Ja rindut stu de “teaca mitocondriala” (mitocondrii dispuse spiralet), Periferic se gaseste un strat subjte de citoplasma inconjurati de plasmalem&. La nivelul piesei intermediare (corp) se ‘seste contrul cinetic al spermiei, unde sunt generate migcdrile acesteia, Conda (45 - 55), ultrastructural, este formati din doua segmente: piesa princip Portiunea cea mai lungd (40 - 45 1) gi piesa termi firi tack citoplasmatica la exterior. le foarte mobile care executl migciri helicoidale, deplasdindu-se eu viteza de talitatea si migcdrle spermiitor depind de pH (solusile slab alcaline fi activeazi, cele acide sau alcoolut ti distrug) si variazi in functie de temperatur’ ct. LR ANATOMIA $1 FIZIOLOGIS OMULUI SPERMATOGENEZA Spermatogencca se desfioard In dot spe sucesive: 1. spermatocitogenez; 2. spemiopoea, Unc complet rent 72 ore ° Spermatogoniile, avand in nucleu gamnituri diploid’ de cromozomi (22 de erechi cromazom soma fo poeche XY), e divi de dow omits, rel spemmatocitle spermatogeneza va forma game '50% Y, Spermatocitele de ordinul area lips: doe Pema ce ‘ntungl ir spent : teatro prin ue (fled cule), Ca spematocele de odin ,spemile sant Se dat tir! X em Dak val exe eundat dun spematorid pro de ermczom pod! J concept ee projaratst dvi fn, iar ack conde se pode cu in Spennataoi prior decomozam Y,produsl de cncepi ete programas devil bat. prin diviziuni mitotice ale ovogoniilor, care devin ovocite de ordinul I. Din acest moment, cronologia ovogenezei suferi o mare abatere de la regulile diviziunii celulare, Ovocitele de (meiozs), dar dup prima faz a acestei diviziuni procesul se blocheazs gi nu se reia decdt la pubertate. Aceastd blocare se numeste dictioten, Ca urmare, copilul de sex feminin se va nagte cu 700 000 - 1 200 (000 foliculi primordial, confindnd fiecare cate un ovocit I Lapubertate, ovogeneza prin tromp& spre uter. Ovulul cu exceptia primelor douk etape, nu duce la Ceuuta p fn secretia de hormoni gouadotropi ciclic cel mai evident este pierderea lunar de singe (35 - 60 ml) ovarului) Feeundafia cste procesul de contopire a materialului genetic masculin cu cel feminin, Se realizeaz& prin pitrunderea capului spermiei in ovul. Are loc in primele zile dupa ovuls {nip ce ovulul stribate rompa uerad. Prin fecundaze, ovulul devine ou, cu sat ome de ee Incepe si se divida, funzimea mucoasei, proces numit ni rol nutritiv pentru produsul de concep ‘in cavitatea uterind pani in huna a 9-2, c ‘endocrind, secreta hormoni gonadotropi, care intrein activitatea corpul ‘estrogen si progesteron necesari evolujiei normale a sarcinii cta endocrin @ PROPRIETATILE CELULEL le au o serie de proprictiti generale si speciale care le asigurd indeplinirea rolului samblul organismal nese la orice sistem viu. Acestea sunt: metabo- Proprietatile celulae speciale se intlnesc numai a anuunite categorii de celule, adaptate peatru indeplinirea unor functii particulare, a, actvitatea secretorie gi fagoci- le corespunziitoare (metabolismul, Bslandcle cu secretie interna, singele, esutul muscular ete). EXCITABILITATEA Unele celule din organism (celule nervoase, musculare $i glandulare) prezinta proprie- fatea de a rispunde la un stimul din afard print-o serie de manife aia stinl -rispuns are o serie de caracteristci prompt gi usor observabil; acelagi, indiferent de natura fizicd a stimutulu; ita valoare a agentului excitant, mrimea rspunsului nu mai depinde de i ANATOMIA $1 FLZIOLOGIA OMULUE Biofizica excltatiel La baza excita lare se afl proprititile speciale ale membranei acesteia de repaus (PR). Orice crestere a nege exterioare mareste PR, adicd hiperpolarizeazi membrana, iar modificareainvers4 duce la sciderea PR, adica la depo- arizare,celulele devin mai putin excitabile, iar prin depolarizare partial nereazi si mentin o diferent de compozific eleetroitc i Principali electoliti implica in excitabilitate sectoare (celular si extracelular) este asimets celulei, iar K* este de 30 de ori mai concentra in interior ei. Diferenja ce concentrate a unui elecrolit in cele dou medi apoase reprezintd gradientul chimic al acelui element. Conform repaus, membrana are 0 conductanfé foarte scdzuti pentru Na’ si crescut pentra ‘mare, se produce o iesire @ potasiului din colul, al ire interior devine negativ. Cand valoarea ppotenfialului negativ intracelular devine suficient de mare (-90 my), aceasta frdneaziegirea in ccontinuare a ionilor de K*, Se stableste astel un echilibra de difuziune pasivié a K" prin mem- brand, lao diferenjé de potential de -90 mY sio diferent de concentrate 2 intracelular de 1/30. Se spune c& poteatialul de repaus este un potent ‘const in eliminarea continu K* ce pirisese celula Pompele de Na/K reprezinta transport activ, ce neces consum de energie din partes Pasiv, prin aducerea de sarcini negative pe fafa externa a membranei se anuleazi © parte din sarcinile pozitive si PR scade, avind loc depolarizarea. Daci sarcinile negative sunt aduse pe fafa intern a membranei, PR creste si are loc hipespolarizazea. Aceleasi modificari ppasive, dar de sens ‘Activ, poter ‘membeanei fat de ‘membrana se hiperpol ‘conduetantelor suplimentari a K*, iar Conta iG Fig. 3. Potentiatul de acttune ‘A Miisurarea potentialului de membrand nervului, prin utilizares unui 0 0102 0308050807 Milsecunde ‘membrana $.a.m.d. Concentratia Ca este de mii de ori mai mare in lichi jon intervine in special in cuplajul excitaie - eontractie gi cuplajul spide ale pe de actine inepe eu o trecere busca de la un potent I de membrana pozitv i se termina cu revenirea apr I neatv In figura 3A sunt prezentate pertubirile suverit incepe cu ransferul de sarcini porte spre interioral membrane i sfigeste ct Ja exterioral membranci. In figura 3B sunt embrana pe parcursl citorva zeci ui potenituls de aetiune, precum si revenirea aprospe tot aya de repaus, Fazele succesve ale PA sunt urmitoarele: 1 membranar de repsus, find premer- faz membrana este “polarizat’, din ‘cauza mirimii poten Faza de depolarizare, In aceasti faz, membrana devine foarte a e 1, membrana devine foarte permeabilé pentru ionii e sodiu, acceptind pitrunderea in celula a unui numar enorm din acestiioni. Starea ‘polarizati” normal de-90 mv se pierde, potentalul crescénd rapid spre valori mai putin negative. Aceasta reprecinta depolarizarea lui situ negativ. 16 ANATOMIA $1 FIZI0L0G14 OMULET exterior aionilor de potasiu, care va restabi cesta reprezint8 procesul de repolarizare Pentru explica mai comple factorii cauzali ai procesclor de depolarizare gi repolarizare este necesar si se tind cont de caractersticile speciale ale canalelor de transport prin membrana celulard: canalele de sodiu si de potasiu voliaj-dependente, ste necesar de ai ru aperitia PA, intensitatea stimuli aplicat trebuie 8 legii “tt sau nimic”. Aceste depolariziri locale se pot suma prin fi intensitate sub prag, puind duce la de {ncircdnd celula cu sarcini pozitive. in acest moment s-a atins vérful pot Tonii de Na’ inceteazi si mai pitrundi in celuli atat din cauza respingeni lor decitre potentialul pozitiv endocelu-lar, cit mai ales din cauza revenirii gNa* la valori scizute. Imediat are loc 0 crestere a gk" peste valoarea de repaus, determindnd un eflux important de K°, responsabil de * repolarizarea ppanta descendent PA. Intrarea Na” in celula produce depolarizarea, iar ie itatea poste fi apreciata cant acestea sunt: 1, pragu 4, bruscheea, Pragul de excitabilitate. Intensitatea minim necesari unui excitant pentru a pro- duce un rdspuns se numeste curent “prag” sau reobaza. Curentii ou intensitigi mai mici ca reabaza (excitanti subliminari) mu exciti, iar curentii cu valoare mai mare ca reobaza (excitanti 7 cexcitabilitatea unui fesut, Cu eat este mai cobordt, ri, dar cu frecventi crescuta, poate Expl toarea: fiecare stimul sub prag produce la nivelul membranelor e Jocale. Aceste modificari dispar la scurt stimul spare inainte de a se sterge modificarea local anterioara, celula fnsumeazi modificdrile produse de stimulii succesivi pana se realizeazii un. foarte diferiti si nu poate fi utlizat drept tologicului cconstatat ci, la intensitii de valoarea di patin de la 0 celui Ia alta, in conditii norms rapoctul valorilor reabazei zeci de ori mai scizuta ca intensitatii excitantalui gi \comodarea este una din exp!

    S-ar putea să vă placă și